ziua cargo - numarul 61, februarie 2014

februarie 2014 ....................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor General

Meda Borcescu

[email protected]

Director Publicitate

Violeta Burlacu

[email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

[email protected]

Redactori

Magda Severin

[email protected]

Alexandru Stoian

[email protected]

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

[email protected]

FOTO-VIDEO:

Jean-Mihai Pâlșu

DTP [i PRE-PRESS

Top O’Rush Graphic Design

Art Director

Adrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel.: 021.444.00.96

Fax: 031.814.63.86

www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

L a începutul lunii februarie,un autocar înmatriculat înRomânia s-a rãsturnat înUngaria. Din fericire, aufost doar câþiva rãniþi, iar

ºti rea prezentatã în grabã la te le -viziuni a fost completatã de infor -maþii venite din partea instituþiilorstatului, referitoare la ºofer, auto -car ºi firmã. Mai mult decât atât,SMURD, ISCTR ºi Poliþia Rutierãau trimis câte un echipaj la faþalo cului. Foarte frumos! Iatã cã in -sti tuþiile române devin tot maiaten te ºi reacþioneazã tot maiprompt...

Dar mai este un amãnunt legatde accident - autocarul respectivavea 15 ani vechime.

Aceasta este poza României -o þarã care avanseazã instituþionalîn materie de dotãri ºi reacþie, darcu un mediu privat care de mult aînceput sã caute profitabilitateaîn zone care nu au legãturã cuprin cipiile ce funcþioneazã în modtra diþional în economiile þãrilormembre ale UE.

Îmi închipui cã, odatã introdusãtaxa suplimentarã de 7 eurocenþipentru litrul de carburant, vomavea ºi mai multe echipaje pre gã -tite sã se deplaseze la un eventualaccident. Vom avea poate ºi unelicopter sau un avion... ºi vom fimândri de þara noastrã. Doar cã,foarte probabil, urmãtoarea tra -ge die va avea în centrul atenþieiun autocar de 20 sau 25 de anivechime.

Nu mã numãr printre aceia careconsiderã cã statul ar trebui sãopreascã orice achiziþie ºi laud cutoatã sinceritatea momentele încare instituþiile funcþioneazã ºi,bine înþeles, nu îmi doresc ca ma -ºini de salvare sau poliþie sã aibãdificultãþi tehnice în timpulintervenþiilor.

Dezechilibrul însã a devenitprea mare.

Toatã lumea comenteazãscãderea dramaticã a consumuluiîn România. Puterea de cumpãrarea românilor care încã îºi maipermit, financiar ºi psihic, sã pleceîntr-o excursie în strãinãtate esteatât de scãzutã, încât nu se poate

comenta vechimea mijlocului detransport în care vor urca. Implicit,firmele, încercând sã identificema sa potenþialilor clienþi, ajung lapachete cu tarife care implicã scã -de rea standardelor.

Reþeta profitului a devenit unatristã - maºini tot mai vechi care,la actualele calcule, nu vor mai finiciodatã schimbate, ºoferi plãtiþislab, eventual angajaþi sezoniersau, ºi mai bine, pensionari, ºi, sãrecunoaºtem, „ocolirea” la maxima plãþilor cãtre stat. În transportulnaþional de mãrfuri ºi pasageri,profitul contabil a devenit de multo poveste în care foarte puþini maicred. Doar transportul interna þio -nal ºi intracomunitar mai funcþio -nea zã decent, aruncând un vãl defalsã normalitate peste cumplitarealitate naþionalã.

ªi nu este vorba doar de cei 7eurocenþi. Deranjant este faptulcã la televizor cu toþii spun ceva,iar atunci când deciziile sunt lua -te... Autoritãþile continuã sã arateneîncredere ºi dispreþ pentru pro -prii cetãþeni ºi impun modalitãþitot mai eficiente prin care resurse -le sunt scoase din economia pri -va tã ºi duse cãtre buzunarele ne -pro ductive ale bugetului de stat.

Din pãcate, aceste mãsuriafec teazã în primul rând firmelefrumoase. Cele care îºi þin toateevidenþele, care îºi planificã ac ti -vi tatea cu grijã, care ar trebui sãfie locomotiva pieþei autohtone înlupta tot mai durã a concurenþeide pe piaþa europeanã.

Radu [email protected]

7 eurocenţipentru oRomâniebătrână

{{TTIIRRII 54-55

EEVVEENNIIMMEENNTTStrategia FORT 56-57

CCOONNCCUURRSS RRPPTTCCYY

{{TTIIRRII 6

ÎÎNNTTRREEBBAARREEAA LLUUNNIIIIDespre o nouă criză a şoferilor 7

AACCTTUUAALLIITTAATTEEAmenzile din HG 69/2012, înjumătăţite 8-10

FFOOCCUUSSMajorarea accizei la motorină va seca bugetul de stat 12-13

LLAANNSSAARREESupergreii Mercedes-Benz 14-15

EEVVEENNIIMMEENNTTMercedes-Benz România şi-a prezentat noul CEO 16

PPRREEZZEENNTTAARREEIveco Daily Electric şi Stralis CNGO carieră promiţătoare 18-19

DDRRIIVVEE TTEESSTT Noul Ford Transit în avanpremieră 20-21

PPAASSTTIILLAA DDEE SSIIGGUURRAANNŢŢĂĂManagementul siguranţei în transportul rutier (V) 22

{{TTIIRRII 46

FFOOCCUUSSDeszăpezire cu Armata, banii - la firmele cu contract la CNADNR 48-49

IINNEEDDIITTŞoseaua Atlantică din Norvegia 50-52

� Start la vot! 58� Alis Grup

O afacere clădită pe încredere 60-61� CDI

Siguranţă şi confort 62-63� DACOS

Deschizători de drumuri 64-65� Normandia

Puterea exemplului 66-67� ROMBUS TRANSPORT

Compania care introduce clasele în transportul rutier autohton 68-69

� Tabita TourCultul calităţii 70-71

� TP BacăuTotul pentru eficienţă 72-73

HHOORROOSSCCOOPP DDEE CCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 februarie - 15 martie 2014 74

februarie 2014 ....................................................................................................................

SU

MA

R

5.................................................................................................................. februarie 20144

SU

MA

R

GGHHIIDD DDEE RREEDDUUCCEERREE AACCOOSSTTUURRIILLOORR� Mai multă vizibilitate la angajare

pentru şoferi 24-26� Service de marcă... sau multimarcă? 27� Necunoaşterea administrării resurselor

umane în transporturi - sursă de amenzi mari (II) 28

� RENAULT TRUCKSConfort înseamnă performanţă 30-31

� DIRECŢIA DINAMICĂ VOLVORisc mai mic de afecţiuni profesionale 32-33

{{TTIIRRII 34-35

AANNCCHHEETTĂĂPiaţa estimează un 2014 mai bun decât 2013... dar creşterea fiscalităţii ar putea încurca planurile 36-42

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (51) 44

RomanianPASSENGERTransport Company of the Year 2014

Transport Company of the Year 2014

NOU DIRECTORGENERAL SCANIAROMÂNIA &BULGARIA

Scania România & Bulgaria(Business Unit-ul Scania BlackSea) a anunþat numirea luiHåkan Sundström în funcþia deDirector General al companieiîncepând cu 1 februarie. Håkan Sundström are oexperienþã de peste 38 de aniîn Scania, dezvoltatã în diversefuncþii, mai ales în Austria ºi încadrul Scania CV AB dinSuedia. Timp de 14 ani a fostDirector General Scania Austria,

timp de alþi 2 ani DirectorGeneral Scania Ucraina, iar înultimii 4 ani a ocupat funcþia de„Head of Used VehiclesSupport” în Scania CV AB. „România ºi Bulgaria suntdouã pieþe importante care sevor dezvolta cu siguranþã înurmãtorii ani. Rapiditateaacestui proces va depinde dedezvoltarea economicã aUniunii Europene ºi aeconomiei mondiale în general.Scania este foarte binepregãtitã sã rãspundãcerinþelor pieþei. Avem o reþeasolidã ºi o ofertã foartemodernã de produse, în fruntecu cele mai performantemotoare Euro 6”.

MAX ADVANTAGE, UNAVANTAJ NET

EVW HOLDING, prin divizia sade vânzãri vehicule rulateEVWTRUCKS, lanseazãcampania MAX ADVANTAGE. Înperioada 23 ianuarie - 30aprilie, clienþii EVWTRUCKSbeneficiazã de 4 avantajesemnificative în vedereaachiziþiilor de camioane

second hand:- taxã de poluare inclusã înpreþul de vânzare;- omologare RAR efectuatã;- preþuri reduse pentru toatevehiculele din campanie;- dobândã foarte avantajoasãîncepând cu 4,9% + euribor la3 luni, numai prin RaiffeisenLeasing.111 capete tractor DAF, Volvo,Iveco ºi MAN sunt disponibileprin MAX ADVANTAGE. Toateaceste unitãþi sunt vehiculeEURO 5 din parcul decamioane rulate alEVWTRUCKS. Detalii completepentru fiecare cap tractor dincampanie pe website-ulwww.evwtrucks.com, lasecþiunea max advantage.EVWTRUCKS oferã consultanþãde specialitate clienþilor învederea achiziþiei ºi garanteazãun rãspuns în privinþa aprobãriidosarului de leasing în maxim48 de ore.Pe website-ul divizieiEVWTRUCKS,www.evwtrucks.com, puteþigãsi în cel mai scurt timpcontactele directe ale agenþilorde vânzãri din zonadumneavoastrã. EVWTRUCKSoferã acoperire naþionalã prinfilialele de la Arad, Bacãu,Braºov, Bucureºti, Cluj,Constanþa, Craiova, Gilãu ºiIaºi.

CONSILIULCONCURENŢEIANCHETEAZĂ PIAŢAASIGURĂRILOR

Consiliul Concurenþei adeclanºat o anchetã sectorialãprivind asigurãrile auto, cuscopul de a „analiza înprofunzime mecanismele defuncþionare din acest domeniuºi de a identifica ºi corectaposibilele disfuncþionalitãþi denaturã concurenþialã”. În cadrulstudiului, vor fi analizateasigurãrile obligatorii derãspundere civilã auto (RCA) ºicele facultative (CASCO),interacþiunile dintre ele ºi se vaevalua relaþia de colaboraredintre asigurãtori ºi service-urile auto, informeazã instituþia.Pe parcursul anchetei,Consiliul Concurenþei poatesolicita informaþii, documentesau declaraþii tuturor agenþiloreconomici implicaþi, se maiaratã în document.

ȘTIR

I

.................................................................................................................. februarie 20146

MOL România şi-a extinsreţeaua de distribuţie lanivel naţional la 147 debenzinării, după ce a deschispatru staţii noi, la Marghita(judeţul Bihor), Eforie(judeţul Constanţa), Ilia(judeţul Hunedoara) şiMorăreni (judeţul Mureş).Staţiile de la Marghita(Bihor) şi Morăreni (Mureş)sunt deschise sub nouaplatformă de operare, carepresupune că partenerul areîn proprietate benzinăria,carburanţii şi mărfurile dinmagazin, în timp ce MOLRomânia asigură marca(brandul), aprovizionareapermanentă cu carburanţi deînaltă calitate şi controluloperaţiunilor. Noua benzinărie de laMarghita este echipatăpentru a deservi traficul greudin zonă, având 6 pompe,dintre care două cualimentare rapidă.Carburanţii disponibili suntbenzină Tempo Plus 95,

motorină Tempo Diesel şiGPL. Staţia de la Morăreni(Mureş) este amplasată peDN 15 Turda-Bacău.Carburanţii disponibili suntbenzină Tempo Plus 95 şimotorină Tempo Diesel.Benzinăria de la Eforie estesituată pe drumul europeanE87 Constanta-Mangalia,între oraşele Tuzla şi Eforie.Cu o suprafaţă de 2.100 mpşi trei pompe multi-produs,benzinăria poate deservitraficul turistic pe litoral, câtşi clienţii locali. Nouabenzinărie MOL Ilia estesituată pe DN7 (E68), la km414-400, la ieşirea din Iliacătre Arad.

MOL ROMÂNIA ADAUGĂ PATRU NOI STAŢIIREŢELEI DE BENZINĂRII

februarie 2014 .................................................................................................................... 7

SSppuunnee--]]ii pp`̀rreerreeaa!!

DDeesspprree oo nnoouuăăccrriizzăă aa şşooffeerriilloorrConsideraţi că asistăm la o nouăcreştere a cererii din Vestul Europeipentru şoferi români?

Puteþi transmitecomentariile

dumneavoastrãdirect pe site-ul

www.ziuacargo.rola secþiunea

„Întrebarea lunii“.

1. Da. Dar nu în mod semnificativ.2. Da, într-o mãsurã în care ar putea genera o nouã crizã a ºoferilor pe piaþa

autohtonã.3. Nu.

Interese ascunseşi lipsă de maturitate

ci palul motiv cons tã în „Lipsa de ma -turitate a pieþei - transportatorii nureuºesc sã co mu nice coerent întreei“. Acestora li se adaugã 21% caresusþin cã aceas tã stare de fapt estegeneratã de interesul autoritãþilorde a men þine dezbinarea în sferapa tro na telor. În fine, doar 7% au con -siderat cã lipsa de unitate este gene -ratã de „Orgoliul unor persoane, carevor cu orice preþ sã iasã în evidenþã“.

George Spãtaru, care a comen -tat pe pagina Întrebãrii lunii de pesite-ul www.ziuacargo.ro, apreciazãcã sunt multe variabile care trebuieluate în calcul atunci când se vor beº -te despre lipsa de unitate a miº cã -rii patronale. „Sunt foarte multevariabile aici... depinde de persoanãºi care îi sunt interesele, depinde deasociaþia din care face parte ºi, defoarte multe ori, de orgolii pros teºtisau chiar copilãrii, ca sã nu mãexprim altfel“. Pe de altã parte, pepagina de Facebook a revistei ZiuaCargo, un cititor afirmã cã este vorbadespre toate cele patru motivetrecute sub întrebarea lunii ºi încãde ceva în plus...

Reamintim, anul 2014 a începutdestul de abrupt pentru patronate,dupã un sfârºit destul de aglomeratde 2013. S-au redeschis subiectevechi legislative, au fost aprobatemo dificãrile normelor la Legea trans -porturilor aºteptate de luni bune ºia fost adoptatã modificarea HG 69privind amenzile aplicate întransportul rutier. Pe de altã parte,au avut loc schimbãri ale conduceriila nivelul unor patronate din trans -porturi, iar lipsa de unitate continuãsã caracterizeze miºcarea patro na -lã, deºi toþi par sã îºi doreascã ovoce unicã, mai puternicã... cel puþinpentru obiectivele comune.

Acestea sunt principalele ele -men te trecute de cãtre respondenþiila întrebarea lunii din ianuarie în drep -tul cauzelor care afecteazã uni tateamiºcãrii patronale din trans por turi.Astfel, la întrebarea „Care credeþicã este motivul principal pen tru care

nu se poate ajunge la uni tate înmiºcarea patronalã din transporturi?“38% au ales rãs pun sul „Interesulunor persoane care folosesc patro -na tul în scop per so nal, pentru influ -en þã ºi/sau bani“. Alþi 34% dintreres pondenþi sunt de pãrere cã prin -

ÎNTR

EB

AR

EA

LU

NII

.................................................................................................................. februarie 2014

ACTU

ALIT

ATE

8

ÎÎ n privinþa modificãrii HG 69,Executivul argumenteazã cãamenzile aplicate transpor -ta torilor rutieri pentru lipsali cenþei, folosirea unor docu -

men te expirate sau suspendateetc au fost reduse „ca urmare acrizei care afecteazã sectorul deprofil ºi a încasãrilor slabe”. Esteca ºi cum, la aprobarea HG 69 înfebruarie 2012, nu ne-am fi aflatîn plinã crizã economicã, iar Gu -ver nul - pe atunci condus de Mi -hai-Rãzvan Ungureanu ºi cuAlexandru Nazare ministru laTrans porturi - nu ºi-ar fi dat seamacã sancþiunile sunt excesiv demari. USL a venit la putere dupãnumai douã luni ºi a continuat sãmenþinã aproape doi ani în apli -

care actul normativ, pânã a con -statat cã amenzile nu pot fi plãtitede mari ce sunt.

„Actul normativ adoptat deGuvern diminueazã amenzile con -tra venþionale aplicate transporta -to rilor rutieri, ca urmare a situaþieiapãrute în practicã, unde crizaeconomicã a determinat un nivelscã zut de colectare a sumelor res -pective ºi o tergiversare a puneriiîn executare a amenzilor. De ase -me nea, ca urmare a dialoguluisocial s-a constatat cã amenzilecon travenþionale ridicate eliminãmulþi operatori de transport depe piaþã ºi determinã scãdereavo lumului de schimburi ºi a veni -tu rilor generale ale societãþii. Înacest sens, amenzile contraven -

þio nale prevãzute de HGnr. 69/2012 au fost reduse, pedi ver sele categorii de contravenþii,în medie cu 50%”, anunþã Guver -nul.

Iatã cuantumul noilor amenzi: Sancþiunile pentru încãlcãrile

„foarte grave” scad de la 14.000- 18.000 lei la 9.000 - 12.000lei. Printre contravenþiile din a -ceas tã categorie se numãrã efec -tuarea transportului rutier fãrãlicenþe, cu documente expiratesau suspendate ºi cu vehiculecare prezintã defecþiuni tehnicesau sustragerea de la controale.

Sancþiunile pentru faptele„grave” scad de la 8.000 - 12.000lei la 4.000 - 6.000 lei, iar în cazulfaptelor minore, nivelul sanc þiu -nilor scade la 500 lei - 2.000 lei,de la 3.000 lei - 6.000 lei. În plus,este inclusã ºi sancþiunea avertis -men tului, amenda urmând sã fieaplicatã contravenienþilor care auprimit avertisment pentru o faptãminorã în ultimele 6 luni.

Proiect de Ordintemporar pentruautorizareaşcolilor de şoferi

Autorizarea ºcolilor de ºoferiºi pregãtirea persoanelor pentruobþinerea permisului de con du -cere va fi reglementatã temporar,printr-un Ordin al ministruluiTrans porturilor, Ramona Mãnescu,dupã ce OMT nr. 733/2013, emisde fostul ministru Relu Fenechiu,este suspendat prin mai multe ho -

Amenzile din HG 69/2012,înjumătăţiteDupă doi ani de la adoptare şi la două luni de lapromisiunea ministrului Ramona Mănescu făcutătransportatorilor după protestul organizat de CNR în 9decembrie, Guvernul a aprobat modificarea HG nr.69/2012. Deocamdată numai la amenzi, care au fostînjumătăţite, dar urmează reconfigurarea actuluinormativ şi la alte capitole. Patronatele din transporturiaşteaptă şi modificarea OG 43/1997, aflată pe ordinea dezi a plenului Camerei Deputaţilor - for decizional - încă dinşedinţa din 17 decembrie, dar mult prea „jos” - la punctul23 - pentru a mai ajunge la vot. Un alt act normativaşteptat - Ordin temporar privind autorizarea şcolilor deşoferi şi pregătirea cursanţilor pentru obţinereapermisului auto - este publicat în dezbatere pe site-ulMinisterului Transporturilor, după ce vechiul Ordin733/2013 a fost suspendat în instanţă.

.................................................................................................................. februarie 2014

tã râri judecãtoreºti obþinute deinstruc torii auto nemulþumiþi. „Mã -sura temporarã se va aplica pânãla emiterea unui act normativ caresã reglementeze activitatea depre gãtire a persoanelor în vedereaobþinerii permisului de conducere,pentru o perioadã de 1 an, dar numai târziu de rãmânerea definitivãa hotãrârilor privind cererile deche mare în judecatã pentru anu -la rea OMT nr. 733/2013”, se ara -tã în referatul de aprobare semnatde dir. Lizeta Volcinschi.

OMT nr. 733/2013 a abrogatactul normativ precedent, OMTInr. 1.019/2009 pentru aprobareaMe todologiei privind atestareainstructorilor de pregãtire practicãºi a profesorilor de legislaþie ru -tie rã, a Normelor privind autori -za rea ºcolilor de conducãtoriauto, a Metodologiei privind auto -ri zarea instructorilor de pregãtireprac ticã, a Programei de ºcola ri -za re ºi a Metodologiei de organi -zare ºi desfãºurare a cursurilorde pregãtire teoreticã ºi practicãîn vederea obþinerii permisului deconducere.

Împotriva lui au fost formulateînsã, de cãtre instructorii auto au -torizaþi - în nume propriu sau prinorganizaþiile profesionale -, maimulte cereri de chemare în jude -ca tã a Ministerului Transporturilor,prin care s-a solicitat suspendareasau anularea actului normativ.

Astfel, pe rolul instanþelor seaflã 278 de dosare, din care 91au fost soluþionate prin respin ge -rea sau anularea cererilor de sus -pendare sau anulare a actuluinormativ, iar în 9 dosare au fostpronunþate soluþii de admitere asolicitãrilor. Însã în prezent nuexistã niciun act normativ care sãreglementeze activitãþile prevã -

zu te în ordinele din 2009 sau din2013.

Regulamentpentru tahografulinteligent

Regulamentul privind apara turade înregistrare în transportul rutiera fost semnat în 6 ianuarie de Mar -tin Schulz, preºedintele Parlamen -tu lui European, de Evan gelos Veni -zelos, vicepremierul grec ºi ministrual Afacerilor Exter ne, ºi de BrianSimp son, preºe dintele Comisiei deTrans port ºi Turism din PE. Regula -mentul pri vind tahografele a fostvotat în 15 ianuarie, la Strasbourg,dupã doi ani de negocieri în PE - re -pre zen tat de raportorul Adriana Þi -cãu, vicepreºedintã a Comisiei deTrans port ºi Turism din PE, ºi depreºedinþiile polonezã, danezã, ci -pri otã ºi irlandezã ale Consiliului UE.

„Noul regulament reprezintã unechilibru între siguranþa rutierã ºiîmbunãtãþirea condiþiilor de muncã,pe de o parte, ºi respec ta rea vieþiiprivate și a datelor ºofe rilor pe dealtã parte. Taho gra ful inteligent vacontribui la îmbu nãtãþirea puneriiîn aplicare a legislaþiei ºi va reduce,pe ter men mediu ºi lung, sarcinaadmi nistrativã pentru societãþile detransport”, a declarat Þicãu.

Tahograful inteligent introducedouã funcþii noi: comunicarea dela distanþã, utilizatã pentru a efec -tua controale, ºi înregistrarea date -lor de localizare. Acest nou sis temva ajuta autoritãþile sã con trolezerespectarea timpului de con ducereºi de odihnã ºi, prin ur mare, va îm -bunãtãþi condiþiile de muncã pentruconducãtorii auto ºi siguranþarutierã.

Pentru a asigura succesulaces tui regulament, tahografele

trebuie sã fie accesibile, folosindtehnologia simplificatã care li mi -tea zã, cât mai mult posibil, inves -tiþiile statelor membre.

Comisie deTransporturi şiInfrastructură, laCameraDeputaţilor

Începând cu prima sesiunepar la mentarã din acest an, la Ca -mera De putaþilor funcþioneazã onouã Co misie permanentã: deTrans por turi ºi Infrastructurã. Înacest fel, proiectele legislative dinaceste do menii vor avea un filtrude specia li tate - pânã acum eleaflându-se în dezbatere la Co mi -sia de Industrii ºi Servicii - ºi, dece nu, mai multe ºanse sã fieapro bate într-o formã care sã nune cesite prea curând vreo com -ple tare sau modificare.

În rândul celor 21 de membriai comisiei se numãrã doi foºti mi -niº tri ai Transporturilor: MironMitrea (PSD) ºi Alexandru Nazare(PDL), un fost secretar de stat înacelaºi mi nister - Eusebiu Pistru -dar ºi un mare susþinãtor al trans -por ta torilor: Lucian ªova.

Ceilalþi membri sunt Ionel Ar se -ne, Ana Birchall, Mircea-Gheor gheDrãghici, Scarlat Iriza, Adrian Mo -ca nu, Adriana-Doina Panã, DorinSilviu Petrea - toþi de la PSD; FlorinCiu rariu, Gheorghe Costin, MihaiLupu, Cãtãlin Zamfir - PNL; Mircea-Nicu Toader, Ale xan dru Nazare -PDL; ªtefan-Petru Dalca - PP-DD;Iosif Mol do van - UDMR; Dan Vasile-Cã tãlin Drã guºanu - PC; Giureci-Slo bo dan Ghera - Minoritãþi.

Magda [email protected]

Foto: Jean-Mihai PÂLŞU

ACTU

ALIT

ATE

10

februarie 2014 .................................................................................................................... 13.................................................................................................................. februarie 201412

FO

CU

S

„„ÎÎ n România, consu -mul anual de car bu -rant este de aproxi -mativ 7 miliarde litri,din care 5 miliarde

li tri motorinã ºi 2 miliarde litri ben -zi nã. În cazul în care statul va ma -jora acciza cu 7 eurocenþi pe litrulde mo torinã, transportatorii ro -mâni care efectueazã operaþiunide trans port internaþional vor fiobligaþi sã ali menteze în afaraþãrii, iar prin re orientarea alimen -tã rii a doar 13% din volumul actualde motorinã vân dut în Româniase anuleazã orice câºtig ipotetical statului român”, explicã UNTRR.

Cei 7 eurocenþi în plus la ac -ci za actualã ar putea aduce statu -

lui 8,68 eurocenþi (accizã + TVA)pentru fiecare litru de motorinã,matematic suma colectatã supli -men tar însumând circa 430 mili -oa ne euro, presupunând cã se vamen þine nivelul consumului demo torinã nemodificat.

Realitatea indicã însã cã apro -xim a tiv 70% din alimentãrile ac -tua le ale transportatorilor interna -þio nali (români ºi strãini) de pete ritoriul României s-ar putea reo -rienta imediat în afara României,ceea ce ar conduce la un impactdezas truos asupra bugetului sta -tului român, insistã reprezentanþiiUniunii.

UNTRR dã ca exemplu un ope -rator român care face transport

in ternaþional cu 200 de camioaneºi, în prezent, alimenteazã lunar300.000 litri de motorinã înRomâ nia ºi 300.000 litri de moto -rinã în afara României: în cazulma jorãrii accizei la motorinã, vaali menta lunar cel puþin 500.000litri de motorinã în afara Românieiºi sub 100.000 litri de motorinãîn România.

„Din cei aproximativ 5 mi li -arde litri de motorinã alimentaþiîn Ro mâ nia anual, reorientareaunui volum de numai 13% spreali men ta re în alte þãri va aduceîn reali ta te pierderi de 65 euro -cenþi/li tru pentru statul român”,se mai aratã în calculele celor dela UNTRR.

Calcul simplu,la care iniţiatoriinu s-au gândit

„Prin pierderea întregii accizeaplicate în prezent, de 330euro/1.000 litri, a majorãrii de 7eurocenþi ºi a TVA-ului aferent(aplicat atât preþului motorinei,accizei cât ºi majorãrii acesteia),sta tul român - deºi, teoretic, arbe neficia virtual de încasãri deapro ximativ 430 milioane eurodoar din majorarea accizei la mo -to rinã - nu va încasa în practicã,în valoare absolutã, mai mulþi bani!Va încasa mai mulþi bani în valoareunitarã - pe fiecare litru de moto -ri nã vândut în România, însã în si -tua þia scãderii consumului de mo -torinã cu mai mult de 13% înRo mânia, statul român va încasamai puþini bani decât înainte demajorarea accizei”, precizeazãUNTRR într-un calcul la care ini -þia torii noului bir nu s-au gândit.

„Sperãm cã și cifrele prezen -ta te mai sus le vor pune un seriossemn de întrebare autoritãþilor,pen tru a le convinge sã nu intro -du cã accizarea suplimentarã lacar buranþi, iar renunþarea la ac -ciza rea suplimentarã a motorineiar constitui, într-adevãr, un semn

de preocupare pentru viitorul Ro -m âniei”, conchid patronatele întransporturi membre ale Uniunii.

Acordul cu FMI,suspendat

Andrea Schaechter, ºefa mi -siunii FMI, a anunþat în 5 februarie,la finalul ultimei vizite în România,cã atât timp cât Guvernul nu agãsit resurse sã acopere gãuriledin buget lãsate prin neintro du ce -rea accizei - dupã ce Bugetul destat a fost construit cu acciza su -pli mentarã - altã soluþie nu existãdecât aplicarea noului bir. Ea aatras atenþia ºi cã amânarea cu 3luni trebuie compensatã prin în -gheþãri pe partea de cheltuieli.

Însã, fãrã semnãtura preºe din -telui Bãsescu, acordul de împru -mut preventiv nu va intra în board -ul FMI - lucru recunoscut ºi dePonta: „Preºedintele dã mandatguvernatorului BNR ºi ministruluide Finanþe sã semneze scrisoa -rea, aºa este procedura legalã”.În aceste condiþii, de la 1 aprilie,vom avea accizã suplimentarã pemotorinã ºi benzinã, dar nu vomavea acord de împrumut cu FMI.ªi poate cã aceasta a fost þintaprincipalã a lui Traian Bãsescu.

Acciza urcăinflaţia

Introducerea noii accize la car -bu ranþi, dar ºi noua modalitate decalcul a accizelor a determinat Ban -ca Naþionalã a României (BNR) sãmajoreze prognoza de in flaþie la3,5% pentru sfârºitul acestui an, cu0,5% peste esti ma rea din no iembrie2013. Anun þul a fost fãcut deguvernatorul Mu gur Isãrescu, la pre -zentarea Ra portului asupra in flaþiei- fe brua rie 2014. De aseme nea,pen tru sfârºitul anului 2015, BNRprognozeazã o inflaþie de 3,2%.

„Din evaluarea BNR reiese cãim pactul în inflaþie faþã de intro du -cerea accizei la combustibili va fide 0,5%. Am luat în vedere ºi in -tro ducerea din aprilie a accizei su -pli mentare ºi modificarea cursu luiaplicabil de la 1 ianuarie 2014 pen -tru calculul accizelor (...). Însã celmai mare risc pentru Ro mânia înpri vinþa prognozei de inflaþie estemediul extern, care se pro fileazãextrem de volatil. Nu am putut an -ti cipa criza din Turcia ºi se mai pro -fi leazã douã-trei crize în jurul nos -tru”, a precizat guver na torul BNR.


Foto: Jean-Mihai PÂLŞU

Majorarea accizeila motorină va secabugetul de statUniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri dinRomânia (UNTRR) cere anularea introducerii accizeisuplimentare de 7 eurocenţi la motorină - salutând,totodată, amânarea ei până la 1 aprilie - şi atrage atenţiacă autovehiculele româneşti care efectuează transportinternaţional de marfă şi de persoane vor alimenta numaiîn afara ţării, în statele unde preţurile sunt mai mici, iarîn acest fel bugetul de stat va avea de pierdut sumeimportante. Premierul Victor Ponta nu vrea în ruptulcapului să renunţe la acciză, chiar dacă preşedinteleTraian Băsescu a ameninţat că nu va semnaMemorandumul de împrumut preventiv cu FMI, aprobat deParlament în septembrie 2013.

februarie 2014 ...................................................................................................................................................................................................................................... februarie 2014

LA

NSA

RE

14

LA

NSA

RE

15

CC hiar dacã discutãm de opiaþã micã, fabricantulger man a lucrat pânã lacele mai mici amãnuntepen tru a se asigura cã a -

ces te autovehicule vor oferi o efi -cienþã îmbunãtãþitã faþã de gene -ra þia precedentã.

Acest segment de piaþã cu -noaº te o dinamicã importantã înul timii ani, în special datoritã dez -vol tãrii fermelor de vânt. Astfel,din 1995 pânã astãzi, cerereapentru asemenea autovehicules-a triplat.

Prin lansarea Actros SLT ºiArocs SLT, Mercedes-Benz îºicom pleteazã gama pe segmentulvehiculelor comerciale grele ºiîncheie alinierea acesteia la stan -dar dele EURO VI. Noile autotrac -toare au fost proiectate sã trans -porte pânã la 250 de tone ºipentru a putea realiza acest lucrueste nevoie de multe adaptãri -ºasiu mai rezistent, punþi supli -men tare, sistem de rãcire multmai eficient, ambreiaj special, sis -tem de frânare îmbunãtãþit etc.

Producþia pentru aceste mo -dele a început în luna decembriea anului trecut la fabrica Mer ce -

des-Benz din Molsheim, Franþa,ce reprezintã centrul pentru co -menzi speciale (CTT - Custom Tai -lored Trucks). Uzina satisfacepânã ºi cele mai ciudate cererive nite din toate colþurile lumii.

Pentru toateaplicaţiile

Mercedes-Benz produce noilemodele în numeroase variante, de

la Actros SLT cu suspensie pneu -ma ticã ºi spaþioasele cabineGigaSpa ce ºi BigSpace, având o lã -þime de 2.500 mm, la Arocs ceoferã suspensie pe arcuri, avândla bazã Arocs Grounder, dis po nibil,de asemenea, cu cabina BigSpace,precum ºi cu StreamSpace cemãsoarã 2.300 mm în lãþime.

Actros SLT poate fi livrat învarianta 6x4, cu ampatament de3.400 mm sau 4.000 mm.

Arocs SLT poate fi livrat încinci variante: 6x4, ampatament3.300 mm sau 3.900 mm, 8x4,am patament 3.900 mm, 8x6, am -patament 4.200 mm, 6x6, ampa -ta ment 3.900 mm, 8x8, ampata -ment 4.850 mm.

ªasiul pentru modelele SLT afost întãrit, elementele longi tu di -nale având 8 mm grosime pentruActros ºi 9 mm grosime pentruArocs.

Pe lateral a fost lãsat spaþiupen tru rezervorul de AdBlue (60 lla Arocs ºi 75 l la Actros). Rezer -vo rul de carburant oferã o capa -ci tate de 900 l. A fost prevãzutãºi o platformã pentru ºofer întretur nul de rãcire ºi ºaua de cuplare,asi gurând astfel accesul facil ºisigur la diferitele elemente de peºasiu.

Noile vehicule sunt disponibilecu mai multe variante de cuplare.Un dispozitiv ajustabil este, dease menea, disponibil pentru opti -mi zarea încãrcãrii pe axe. Autove -hi culele pot fi echipate opþionalcu platforme pentru balast, pentrua asigura tracþiunea necesarã înanu mite operaþiuni.

Motoare de top

Noile modele sunt echipatecu motoare pe mãsura activitãþiipentru care sunt concepute. Mer -ce des-Benz OM 473 este un mo -tor cu ºase cilindri în linie ºi 15,6 lcilindree. Acesta dezvoltã o pu te -re maximã de 625 CP ºi un cuplu

maxim de 3.000 Nm. Pute rea ma -ximã este obþinutã la doar 1.600rpm.

Ca ºi celelalte motoare de ul -ti mã generaþie ale Mercedes-Benzºi în acest caz este utilizat siste -mul X-Pulse pentru creºterea pre -siu nii la injecþie pânã la 2.100 bar.Acest sistem asigurã mersul linºi un consum de combustibil re -dus.

Intervalele de mentenanþã ºischimb de ulei variazã în funcþiede modul de utilizare a autove hi -cu lelor ºi gradul de uzurã ºi suntin dicate cu exactitate la bordulautovehiculelor.

Frâna de motor cu perfor man -þã ridicatã reprezintã un importantavantaj pentru acest tip de auto -ve hicule. Aceasta este activatã în

douã etape cu ajutorul unei ma -ne te dispuse pe coloana de direc -þie. Frâna de motor atinge o pute -re maximã de 475 kW, permiþândºoferului sã controleze vehicululîn situaþiile de coborâre, fãrã aavea elemente de uzurã.

Cutia de viteze utilizatã esteMercedes G 280-16 cu sistem deschimbare automatã a vitezelorPowerShift. Aceastã transmisieau tomatã cu 16 trepte asigurã uti -li zarea în orice moment a trepteioptime. În plus, funcþia de mersîncet oferitã de PowerShift 3 asi -gu rã o manevrare extrem de pre -cisã.


Molsheim, Franţa

SupergreiiMercedes-BenzLa finalul lunii ianuarie, Mercedes-Benz a prezentat înpremieră Actros SLT şi Arocs SLT, autotractoareledestinate transporturilor supergrele.

Motor OM 473Putere maximã Cuplu maxim517 CP la 1.600 rpm 2.600 Nm la 1.100 rpm578 CP la 1.600 rpm 2.800 Nm la 1.100 rpm625 CP la 1.600 rpm 3.000 Nm la 1.100 rpm

.................................................................................................................. februarie 201416

EV

EN

IMEN

T

NN oul CEO Mercedes-Benz România dispunede o vastã experienþãîn cadrul departa men -tului de vânzãri, acu -

mu latã atât la sediul central dinGermania, cât ºi în cadrul sucur -salelor din Emiratele Arabe Unite,Republica Cehã ºi Rusia, unde aocupat poziþia de CEO Mercedes-Benz Trucks Vostok, înainte desosirea sa la conducerea Mer ce -des-Benz România.

Primul sãu contact cu Româ niaa avut loc în 1996, când a fost nu -mit Market Manager pe seg men -tul de Autoturisme ºi Aut o ve hiculeCo merciale Uºoare în Europa Cen -tra lã ºi de Est, în ca drul sediuluicen tral Mercedes-Benz. În perioadapre cedentã anului 2004, BorisBillich a con dus ºi coordonat acti -vi tãþile de formare ºi consolidare abusiness-ului de Autovehicule Co -merciale Uºoare ºi Camioane Mer -ce des-Benz în România.

2013 - an bunpentru Mercedes-Benz România

În comparaþie cu 2012, vânzã -rile de anul trecut au crescut sem -ni ficativ, la nivel general, luând înconsiderare toate unitãþile de bu -siness Mercedes-Benz Româ nia.Evoluþia de ansamblu a com pa nieiindicã o tendinþã pozitivã ºi o creº -te re continuã, atât în ceea ce pri -veº te volumul, cât ºi cali tatea, ridi -când standardele pentru obiectiveleanului 2014. Merce des-Benz Ro -mâ nia continuã sã fie lider în seg -mentul de Autove hi cule ComercialeUºoare de di mensiuni medii ºi mari.Cu o cotã de piaþã de 21,2%, acti -vi tatea diviziei de Autovehicule Co -mer ci ale Uºoare este axatã pe ofe -ri rea de soluþii personalizate pentrutoate tipurile de afaceri ºi pe sus -þinerea clienþilor, în nevoile aces to -ra de transport, cu produse carepot fi considerate parteneri de în -cre dere pentru activitãþile lor de zicu zi. Principalul eveniment al anului2013 a fost lansarea noului Sprin -ter, care a influenþat în mod sem -

ni ficativ volumul de vânzãri, în timpce 2014 va fi dedicat lan sãrii nouluiVito. În cazul co mercializãrii ca mi -oa nelor, Merce des-Benz Româniaa crescut cu succes cota de piaþãcu pânã la 20%, îmbunãtãþindu-ºipoziþia în clasamentul pieþei de pelocul 4 pânã pe locul 2. Volumulridicat de vânzãri ale noilor modeleAc tros ºi, în special, ale camioa ne -lor Euro VI, reprezintã doar unuldin tre indicatorii evoluþiei pozitive.Mer cedes-Benz România este pre -gãtitã sã menþinã aceleaºi rezultatebune ºi în acest an, cu o gamã com -plet nouã de cami oa ne din toatesegmentele: An tos, Arocs ºi Atego.

Obiective şipreviziuni pentru2014

Unul dintre principalele obiec -tive ale Mercedes-Benz Româniacontinuã sã fie obþinerea unui nivelînalt de satisfacþie din partea fie cã -rui client. Mercedes-Benz Ro mâ niaîºi propune sã depã ºeas cã în modconstant aºteptãrile ºi ce rin þele

clienþilor, trecând de la „clienþisatisfãcuþi“ la „clienþi fe riciþi“ ºiparteneri pe termen lung, oferin -du-le în permanenþã motive pentrua se bucura de statutul de pro prietaral unui autovehicul Mer ce des-Benz.ªi în 2014, Merce des-Benz Româ -nia va menþine cel mai ridicat nivelal standardelor de ca li tate. Com pa -nia va continua sã ofe re serviciicomplete ºi, în acelaºi timp, sã lepersonalizeze pentru toþi clienþii,indiferent dacã aceºtia sunt proprie -tari de au to turisme, autovehiculecomerciale uºoare sau camioane.Ca prog no zã pentru noul an, BorisBillich ºi-a exprimat aº teptãrile întimpul unei sesiuni de informare apresei. Ast fel, el pre ve de o uºoarãcreº te re a cotei de piaþã, atât în seg -men tul premium, cât ºi pe piaþaauto, în general. Prin strategii de -di cate, Mercedes-Benz România îºipropune sã atingã cele mai bu nerezultate ºi sã con so li de ze po zi þiacompaniei în toate segmen tele.

Alexandru [email protected]

Mercedes-Benz Româniaşi-a prezentat noul CEONoul conducător al constructorului german în Româniaeste Boris Billich, a cărui prezentare s-a făcut în cadrulunui eveniment în care oficialul Mercedes-Benz a făcutpublică strategia pentru 2014, dar şi viziunile sale.

Boris Billich, CEO al Mercedes-Benz România:În 2014 ne aºteptãm ca tot mai mulþi clienþi sã opteze pentruachiziþionarea unui autovehicul nou sau a unuia rulat. În acest

sens, ne-am propus sã facem din 2014 un an chiar mai bun la nivelde vânzãri ºi servicii post-vânzare. Suntem încrezãtori cã strategianoastrã va conduce la o creºtere a satisfacþiei ºi a fidelizãriiclienþilor ºi, în consecinþã, la creºterea cotelor noastre de piaþã. Înplus, am întâlnit în România o echipã puternicã ºi dedicatã, iarîmpreunã suntem determinaþi sã depunem toate eforturile pentruca ºi în 2014 sã furnizãm servicii de înaltã calitate ºi produse declasã mondialã. Echipa întruchipeazã principiile susþinute deMercedes-Benz: onestitate, integritate ºi respect, dublate de viziuneºi determinare“

„

februarie 2014 ....................................................................................................................

„„DD aily Electric aremisiunea de acontribui cuemi sii zero lamo bilitatea ur -

ba nã. Totodatã, atât produseleCNG (gaz natural comprimat) câtºi LNG (gaz natural lichefiat) oferãcele mai bune soluþii pentru untransport rutier sustenabil, re du -ce rea emisiilor de CO2 fiind o ce -rinþã a Comunitãþii Europene ºi onecesitate a viitorului. Dupã ce,în iunie 2013, am anunþat cã amlivrat primul vehicul Daily NaturalPower pe piaþa din România, a -cum putem spune cã am mai livratîncã douã unitãþi Daily ºi ne pre -gã tim sã livrãm primul StralisCNG”, a declarat Victor Ilinca, di -rec tor general al Iveco România.

Un produs...electrizant

Primul Daily electric a fost pro -dus de Iveco în 1986; de-a lungultimpului, tehnologia a evoluat, iarcea mai recentã versiune a fostlan satã, o datã cu omologul sãucu motor termic, în septembrie2011. Modelul este echipat cu unmotor electric trifazic asincron,oferit în douã variante de putere,de 60 kW ºi 230 Nm, pe gama de3,5 t, ºi respectiv 80 kW ºi 300Nm pentru gamele 3,5-5,2 t.

Gama de modele cuprindeversiuni furgon cu masa maximãadmisã de 3.500 ºi respectiv5.200 kg ºi cu roatã simplã (ver -siune S) sau dublã (versiune C) peaxa spate. Ampatamentele suntcuprinse între 3.000 ºi 3.950 mm,ceea ce înseamnã volume de la7,3 pânã la 17 mc. În funcþie denu mãrul de baterii, sarcina utilãpor neºte de la 550 ºi merge pânã

la 2.800 kg. De asemenea, DailyElectric este oferit ºi în versiunide autoºasiu cu ampatamentepânã la 4.350 mm ºi cu posibi li -ta tea de a monta pânã la 4 baterii.Pentru transportul de persoane,este disponibilã o versiune cumasa maximã autorizatã de 5.600kg, care poate adãposti pânã la19+1 locuri, sau cu 4 baterii, pânãla 16+1 locuri.

Încãrcat la capacitate maximã,cu 2 baterii, vehiculul are o auto -no mie de 90 km, iar, cu patru ba -te rii, versiunea de 5.200 kg, ajun -ge la 130 km. Viteza maximã estelimitatã electronic la 80 km/h iarpanta maximã abordabilã cu încãr -cã turã totalã este de 18%.

Bateriile, produse de Fiamm,au o duratã de viaþã extinsã. Bate -riile nu sunt influenþate de tempe -ra tura exterioarã, au o densitateenergeticã mare ºi sunt 100% re -ci clabile. De asemenea, nu au efectde memorie - nu trebuie des cãrcatetotal ºi încãrcate 100%, putând fiîncãrcate parþial de la primautilizare, pânã la sfâr ºitul vieþii. Obaterie se încarcã de la zero pânãla maximum în opt ore, dacã estela temperatura de funcþionare, de250 grade. Dacã vehiculul stã 5-6zile ne por nit, bateriile se rãcesc ºisunt necesare 15-20 ore pentru ase încãlzi. Vehiculul vine cu uncablaj de încãrcare care trebuieconectat la o prizã trifazicã de 380

volþi. Pentru vehiculul cu 3 baterii,este necesarã o putere a instalaþieielec trice de 10,5 kW ºi de 30 kWpen tru 4 baterii. Bateriile sunt lega -te în serie - toate se golesc ºi seîncarcã simultan.

Motorul electric trifazic asin -cron vine împreunã cu un reductorde turaþie ºi se leagã direct la pun -tea spate. Redresoarele de încãr -care, câte unul pentru fiecare bate -rie, sunt amplasate, la rândul lor,pe maºinã. Fiecare redresor dis pu -ne de câte un ventilator de capa -ci tate mare, pentru a prevenisupraîncãlzirea.

La bord, existã un selector deutilizare în mod economic, acestalimitând viteza maximã a vehi cu -lului la 50 km/h, pentru a reduceconsumul de electricitate ºi a mãrinumãrul de kilometri care pot fipar curºi. Selectorul funcþiei de mersare aceleaºi opþiuni ca la o cutieautomatã de viteze: Drive, Neutralºi Reverse. Display-ul TFT de labord oferã câteva informaþii impor -tan te: temperatura în baterii, tem -pe ratura motorului, gradul de încãr -care a bateriilor, programul selectatºi, în timp real, numãrul de kilometricare mai pot fi par curºi.

Garanþia vehiculului standardeste de doi ani, iar a bateriei de 4ani sau 550 cicluri descãrcare-încãrcare. Aceastã garanþie poatefi extinsã la 5 ani sau 800 ciclurisau 6 ani/1.000 cicluri, contra uneisume suplimentare. Preþul unui ve -hi cul electric este influ en þat de nu -mãrul de baterii ºi de garanþia doritãde client, pornind de la 75.000 euro(2 baterii, 4 ani garanþie).

Stralis CNG -costuri mai reduse

Iveco produce de mulþi ani ve -hi cule alimentate cu gaz, începândcu EuroTech CNG în 1997, mode -

lul Stralis CNG fiind introdus înpro ducþie în 2008, în 2012 fiindlan satã ºi versiunea cu gaz naturallichefiat.

„Tehnologia bazatã pe gaz na -tu ral comprimat garanteazã avan -taje considerabile din punctul devedere al protecþiei mediului, cumar fi o reducere între 5 ºi 8% aemi siilor de CO2, emisii de par ti -cule mai scãzute ºi o reducere ani velului de zgomot. VersiuneaNa tural Power menþine aceleaºiper for man þe ridicate de putere ºide cuplu ca ºi versiunile Diesel,re ducând în acelaºi timp costurilele gate de consumul de combus -ti bil cu apro xi mativ 40%”, a su bli -niat directorul ge neral Iveco Ro -mânia.

Iveco oferã o gamã completãde vehicule CNG începând cu gamaDaily de la 3,5 pânã la 7 t, gamame die EuroCargo12-16 t, pânã laver siunile de 40 t de Stralis. Pro -du cãtorul are deja peste 12.000uni tãþi pe gaz na tu ral livrate înEuropa, în circulaþie la companiiprivate, dar ºi în com panii din sec -toa rele publice. Din tre acestea,5.000 sunt pe gama Daily, 2.000de unitãþi pe gama medie ºi greaºi 5.000 unitãþi au tobuze.

Stralis CNG se produce atâtîn versiune de autoºasiu cu 2 sau3 axe, cât ºi autotractor, cu cutiima nuale cu 16 trepte sau auto ma -te Allison. Motorul cu gaz natural,sub formã comprimatã la 200 barsau sub formã lichefiatã la pre -siune de 9 bar, la o temperaturãfoarte scãzutã, este un propulsorcare funcþioneazã sub ciclul Otto,principiul motorului cu benzinã.Pe sistemul de evacuare, nu arefiltru de particule, ci un singur ca -talizator cu trei cãi. Autonomiaunui astfel de vehicul cu CNGporneºte de la 300 km ºi poateajunge la 600, în cazul ºasiurilor

cu ampatament mare, pe care sepot monta mai multe rezervoare.Sunt mai multe posibilitãþi demon tare, pe ºasiu între roþi, înspa tele cabinei sau chiar ºi peºasiu, dacã suprastructura o per -mi te. Vehiculele LNG au o auto -no mie de pânã la 640 km cu unsingur rezervor, dar existã soluþiicombinate CNG-LNG, care oferão autonomie de pânã la 750 km.

Comparativ cu limitele impusede standardul EURO 6, motorulcu CNG are emisii cam cu 50%mai reduse la NOx ºi cu 80% maimici la particule. Un alt avantajeste ni ve lul redus de zgomot, fiindo diferenþã în medie de 5 dB întreacest vehicul ºi unul diesel con -ven þional, un zgomot de patru orimai mic perceput de urecheauma nã. ªi diferenþa de consumeste semnificativã, mai ales laviteze mici. De exemplu, la pre þu -rile din Italia, costul mediu cucombustibilul pe kilometru este0,42 euro pe segmentul diesel,iar la CNG scade la 0,29 euro, încazul utilizãrii în distribuþie regio -nalã.

Problema este cã, la ora ac -tua lã, nu existã infrastructurã deali men tare cu CNG în România,clienþii care au cumpãrat pânãacum astfel de vehicule achi zi þio -nând ºi staþii de alimentare decapacitate micã.

Dar este evident cã, mai de -vreme sau mai târziu, ºi în þaranoas trã acest tip de vehicule vacâº tiga din ce în ce mai mult teren.Sã sperãm cã autoritãþile vor deci -de, în curând, cã stimularea utili -zã rii tehnologiilor alternative artre bui sã facã parte dintre prio ri -tãþile lor, pentru un viitor mai curat.ªi mai eco nomic.

Raluca MIHĂ[email protected]

.................................................................................................................. februarie 201418

PR

EZEN

TA

RE

Iveco Daily Electric şi Stralis CNG

O carierăpromiţătoareLa începutul lunii februarie, Iveco România ne-a oferitoportunitatea de a cunoaşte îndeaproape două vehiculecare vor face, cu siguranţă, carieră pe termen mediu şi înţara noastră, după ce, la nivel european, sunt dejaconsiderate alternative viabile pentru versiunile dieselconvenţionale şi se bucură de o popularitate în creştere.Este vorba despre Daily Electric şi Stralis alimentat cugaz natural comprimat.

PR

EZEN

TA

RE

19

Capacitate detransport crescută

Capacitatea de transport a fostmãritã cu 11% faþã de vechiul mo -del, fãcându-ºi apariþia ºi o seriede funcþii inovative ale spaþiilor deîncãrcare pentru un transport maiuºor ºi mai sigur. Designul exteriormodern ºi practic al vanu lui as cun -de o zonã de încãrcare în care potîncãpea þevi sau scân duri ºi careare pereþi laterali mai verticali ºiuºi laterale mai practice ºi mai mari.Uºile laterale dispun acum de odeschidere de 1.300 mm, cea maimare din clasa sa, pen tru facilitareaîncãrcãrii ºi des cãr cãrii cu ajutorulmotosti vu i toa relor. Faþã de vechiulTransit, volumul de încãrcare acres cut cu aproximativ 10%. În ver -siu nea Jumbo, pot încãpea 15,1mc de mãr furi în spatele pereteluides pãr þitor. Vanurile sunt dispo -nibile în trei lungimi ºi douã înãlþimiale plafonului cu opþiuni de pânãla 4,7 tone.

Confort superior

Cabina este semnificativ maispaþioasã decât la vechiul model,cu spaþiu pentru umeri ºi deasupracapului ºi vizibilitate îmbunãtãþite,precum ºi cu o poziþie de condusmai confortabilã, cu coloanã dedi recþie ajustabilã complet în pro -funzime ºi pe verticalã. Planºa debord este complet nouã ºi încor -po reazã o serie de soluþii dedepo zitare inteligente, printre careun raft deasupra capului pe întrea -ga lãþime a cabinei ºi un compar -ti ment mare ascuns sub scaunuldublu pentru pasageri.

La volan

Am testat noul Transit pestrãzile Barcelonei, cu o încãr cã -turã de 450 kg, pentru a ne puteaface o pãrere cât mai exactã de -

spre comportamentul maºinii ladrum. Vorbim despre un vanechipat cu motorul de 155 CP,tracþiune faþã, dotat cu sistemStart-Stop, ce avea doar 3.500km la bord. La nivel de confort,„schimbarea la faþã“ este evi den -tã, noul Transit având un designplãcut, iar calitatea materialelora crescut simþitor. Postul de con -ducere conferã un nivel bun deconfort, dar accesarea comenzilornecesitã o uºoarã adaptare încazul în care nu eºti familiarizatcu familia Ford. Volanul este plã -cut la atingere, iar designul aces -tuia în complementaritate cuprecizia cutiei manuale construitede Ford ne duce cu gândul la untu rism cu valenþe sportive. Stabi -li tatea ºi frânarea sunt mai mult

decât satisfãcãtoare, iar sistemelede siguranþã intervin prompt ori decâte ori este cazul. Cei 155 CP ºi385 Nm fac din noul Transit unvehicul „de cursã lungã“ (fãrã aintra în conflict cu sarcinile salede „distribuþie“), care oferã re pri -ze satisfãcãtoare pentru o utili -ta rã. Consumul înregistrat pe par -cursul testului nostru a fost de10,5 l/100 km, ceva mai mare de -cât 7,3-ul oficial, dar stilul de merspe durata testului probabil cã adiferit puþit de cel al unui ºoferprofesionist care „þine cu casa“.

În România

Precomenzile pentru noul Tran -sit au început din 1 noiembrie 2013,aºa cã nu va mai dura mult pânãcând îl vom vedea la treabã în ac -tivitãþile de zi cu zi. Ford oferã unpachet de 2 revizii/5 ani/100.000km la 372 euro cu TVA, ce includefiltru ulei, filtru com bustibil, filtruaer, ulei motor, în locuirea lichiduluide frânã, ve ri ficarea sistemului deaer condi þionat, verificarea caro se -riei ºi a vop selei, precum ºi mano -pe ra afe rentã acestor operaþiuni.Preþul este unic în toatã reþeauade dea leri Ford din România ºirãmâne a celaºi pe toatã durata con -trac tului.

Alexandru [email protected]

Barcelona, Spania


DR

IVE T

EST

20 21

Noul Ford Transitîn avanpremieră

FF ord se aflã la începutulunui proces de înnoire,ce va dura 24 de luni, ºicare, la final, ne va aduceo gamã complet nouã de

vehicule comerciale, pregãtite sãfacã faþã oricãror provocãri.

Acest nou model a fost con -ceput pentru a asigura clienþilorsãi cel mai bun consum din clasã,prin intermediul unei game extin -se de modele Transit ECOnetic,ºi oferã, pentru întreaga gamã,cos turi de reparaþie ºi întreþineresem nificativ reduse, o durabilitateri dicatã, un volum de încãrcaremãrit ºi caracteristici inteligenteale spaþiilor de încãrcare. NoulTransit se bazeazã pe o platformãglobalã de ultimã generaþie ºiînlocuieºte modele mai grele dingama de vehicule comercialeFord, alãturându-se noului modelde succes Transit Custom în gamadedicatã pieþei europene.

Motorizări

Conform datelor oficiale, mo -de lul Transit ECOnetic oferã celemai bune emisii CO2 din clasã, dela 169 g/km (cu limitator de vitezãfix la 100 km/h), echivalent cu uncon sum mixt de 6,4 l/100 km. Încom paraþie cu versiunea ECOnetica precedentei generaþii de Transit,

consumul de com bus tibil a fost re -dus cu încã 6 procente. Echipat cuun motor diesel Duratorq TDCi de2,2 litri ºi 125 CP, calibrat într-unmod unic ºi echipat cu Auto-Start-Stop ºi cu inovativa funcþie a FordAcceleration Control, gama TransitECOnetic se extinde acum la ºasemodele diferite de vanuri cu o ma -sã de pânã la 3,5 tone. Gru pulmoto propulsor standard al Transitinclude un motor diesel Duratorqde 2,2 litri cu trei variante de putere

(100, 125 ºi 155 CP) ºi o trans -mi sie manualã cu 6 trepte. Clienþiipot opta, de asemenea, pen tru mo -toarele HDT6 de 125 ºi 155 CP,care îndeplinesc stan dar dele deemisii Euro HDT VI. Disponibil înversiunile cu tracþiune faþã, spateºi integralã, noul Transit oferã pe -ri oade de service extinse de 2ani/50.000 km, iar timpul necesarmentenanþei planificate la peste150.000 km s-a redus de la 5,4 la4,2 ore faþã de generaþia veche.

Cu doar câteva săptămâni înainte de începerea producţieide masă, am făcut cunoştinţă cu cel mai proaspăt modelFord Transit, acesta având menirea să ducă mai departetradiţia şi să-şi depăşească predecesorii.

DR

IVE T

EST

Ford TransitMotorizare: Duratorq TDCi ECOneticCilindree: 2.198 cmcTransmisie: 6+1, manualãPutere: 155 CP/3.500 rpmCuplu: 385 Nm/1.600 - 2.300 rpmDimensiuni (L/l/h mm): 5.531/2.059/2.550 mmMasa proprie: 1.972 kgSarcinã: 1.453 kgL/l maxime de încãrcare: 3.083/1.784 mmPreþ de pornire pentru varianta VAN cu tracþiune spate:

22.550 euro fãrã TVA


PA

STIL

A D

E S

IGU

RA

NŢĂ

Managementulsiguranţei întransportul rutier (V)

După ce, în numărul anterior, am prezentat prima componentăa Managementului Siguranţei Rutiere, v-o supunem atenţieiîn cele ce urmează pe cea de-a doua - ŞOFERUL.

VV ã recomandãm sã par -cur geþi etapele de maijos pentru a vã asiguracã ºoferul este în mã -surã sã respecte con -

trac tul de transport.Selectarea, capacitatea demuncã ºi calificarea ºoferilor Managementul Transpor ta to ru -

lui va implementa un proces pentrua se asigura cã toþi ºoferii suntautorizaþi ºi calificaþi cu regularitateºi în mod corespunzãtor, precumºi cã sunt apþi din punct de vederemedical. Aceasta include revizuiripe riodice ale permiselor de con -du cere, efectuarea unei evaluãri asti lului de condus ºi o evaluare me -di calã. La angajare, ºoferii trebuiesã furnizeze referinþe de la anga -ja torul lor cel mai recent.

Instruirea ºi evaluareaºoferilor Managementul va implementa

un proces de instruire iniþialã (deinducþie) privind conducerea, alãturide o instruire continuã pe baza uneievaluãri a riscurilor. Aceastã induc -þie trebuie sã explice clar cerinþeleºi aºteptãrile clientului. ªoferul tre -buie sã îndeplineascã urmãtoarelecondiþii:

- Sã fi finalizat cu succes unpro gram de instruire privind con -du sul defensiv, înainte de a operasingur vehiculul

- Sã parcurgã o instruire privindpre venirea oboselii ºi vigilenþa lavolan

- Minim cinci ani de experienþãde condus pe un tip de vehicul si -milar

- Instruire specificã de fami lia -ri zare cu vehiculul

- Sã fie apt din punct de vederemedical sã conducã autovehicule(evaluarea se face în fiecare an saudupã o perioadã de boalã)

- Organizarea lunarã a unei dis -cu þii care sã corespundã profiluluide risc al operaþiunii de transport

- Pentru mediile specifice curisc mai ridicat, trebuie furnizatãinstruire specificã.

În paralel, se recomandã ca ma -na gementul sã analizeze intro du -cerea conceptului de „coach” (în -

dru mãtor) pentru ºoferi ºi sã efec -tueze o evaluare cel puþin o datã laºase luni. Instruirea privind con dusuldefensiv ar trebui sã fie des fãºuratãcontinuu, pe baza învã þã mintelorcheie de pe urma in ci dentelor.

Respectarea regulilor rutiere ªoferii trebuie sã cunoascã ºi

sã respecte toate codurile, legileºi reglementãrile privind circulaþiape drumurile publice pentru toateme diile în care opereazã un vehicul.Ei trebuie sã acorde o atenþie spe -cia lã atunci când conduc vehiculede mare tonaj, deoarece limitelede vitezã afiºate pot fi mai maridecât viteza de rulare în siguranþãa vehiculelor respective.

Utilizarea centurilor desiguranþã ªoferii ºi pasagerii oricãrui

vehicul trebuie sã poarte centura desiguranþã în permanenþã atuncicând vehiculul se aflã în miºcare.

Droguri ºi alcool Managementul va implementa

un proces pentru a se asigura cãºoferii nu opereazã un vehicul întimp ce se aflã sub influenþa alco -o lului sau a altor substanþe sau me -dicamente ce i-ar putea afecta. A -ceas ta include un test privindcon sumul de alcool.

Menþinerea vigilenþei ºiprevenirea oboselii Managementul va implementa

controale pentru a elimina riscul caºoferii sã conducã atunci când suntextenuaþi, inclusiv punerea la dis -

po ziþie a unor programe de con ºti -en tizare a ºoferilor. ªoferii au res -ponsabilitatea de a se asigura cãnu conduc dacã sunt obosiþi ºi inca -pabili sã rãmânã vigilenþi. Sistemelede remunerare ºi recompensare aºoferilor, bazate de exemplu peplata numãrului de curse, încãrcãturisau kilometri parcurºi trebuie sã fiecontrolate pentru a preveni lu cra reaunui numãr de ore excesiv. Mai mult,stimulentele pentru rea li zarea deeconomii de costuri tre bu ie, deasemenea, controlate pen tru a evitapracticile nesigure, pre cum rulareacu tracþiunea decu pla tã.

Toþi ºoferii trebuie sã aibã o evi -denþã a orelor de condus.

Telefoanele mobile ºidispozitivele de comunicarebidirecþionalã Este interzisã utilizarea tele foa -

nelor mobile, a staþiilor radio pentrucomunicare bidirecþionalã sau dis -pozitivelor radio tip „citizen band”(CB) (inclusiv dispozitive de trans -mi tere a mesajelor text ºi dispo zi -tive mâini-libere) în timpul operãriiunui vehicul. Dacã ºoferul trebuiesã vorbeascã, atunci trebuie sã o -preascã vehiculul.

Echipamentul Individual deProtecþie (EIP) Toþi ºoferii vor avea la ei echi -

pa mentul individual de protecþie(EIP) care include: bocanci cu bom -beu metalic, haine cu vizibilitatesporitã, cascã de protecþie ºi oche -lari de protecþie.

1CONTRACTANT

COMPONENTE ALE MANAGEMENTULUI

TRANSPORTULUI AUTO

5ÎNCÃRCARE-

DESCÃRCARE

2ȘOFERI

3VEHICULE

4CURSE

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

ȘȘOOFFEERRII

scop furtul de combustibil, dar nupot sã nu observ lipsa de atenþiea unora dintre ºoferi atunci cândle explic grila de salarizare, în timpce consumul normat pare singurulelement interesant“, a completatCristina Budoaica, ManagerTransport OTZ.

Date suplimentaredespre şoferii noi

Câteodatã este poate mai efi -cient sã atragi în firmã ºoferi proas -pãt sosiþi pe piaþa forþei de muncãdin domeniu, care nu au intrat încontact cu relele practici. Iar dinacest punct de vedere, des chidereapreºedintelui IFPTR de a oferi datesuplimentare este cel puþin inte re -santã. „Mã pot angaja sã publictoate fiºele profe sio niº tilor formaþiîn cadrul IFPTR. Anual, pot publicadatele privind per formanþele tine -rilor ºoferi care iau atestatul. Estevorba de in formaþii despre om, carepot face diferenþa dupã an ga jare“,a afirmat el.

Realizarea unei pepiniereunde sã poatã fi formaþi ºoferitineri a fost recomandarea pe caredeputatul PSD Lucian ªova, se -cretar al Comisiei pentru Trans -port ºi Infrastructurã, a þinut sã otransmitã transportatorilor. Înopinia sa, toate companiile cupeste 50 de camioane ar trebuisã aibã o ºcoalã de ºoferi profe -sio niºti unde sã formeze tinerii,su portându-le costurile de ºcola -ri zare. În schimb, li s-ar putea im -pune sã rãmânã în cadrul firmeicel puþin 3 ani. „Un ºofer tânãrcare ºtie cã firma de transport l-aajutat sã se formeze într-o mese -rie ºi sã îºi gãseascã serviciu arputea avea o atitudine pozitivãfaþã de angajator. Foarte impor -tante sunt, în plus, aplicarea înrelaþie cu ºoferii a reglementãrilorspecifice gestionarilor, care potresponsabiliza angajatul“, a adãu -gat el, subliniind cã o astfel deabor dare poate reprezenta o so -lu þie pe termen lung pentru for -ma rea unei echipe de calitate.

Un sisteminformativfuncţional la niveleuropean

Tocmai pentru a oferi infor ma -þii suplimentare privind perfor -man þele ºoferilor la nivel euro -pean, existã un sistem de evaluarea ºoferilor, dupã criterii trans pa -rente ºi comune, în urma cãreiaaceº tia sunt încadraþi în anumiteca tegorii. „La nivel european exis -

tã un sistem de white listing, bazatpe evaluarea ºoferului, din punctde vedere al livrãrilor finalizate înbune condiþii, care va primi între1 ºi 5 stele, în situaţia în care cri -teriul legat de comportament estefoarte important. Aceeaºi bazãde date este utilizatã în mai multeþãri precum Ungaria, Olanda sauSlovacia“, a menþionat Ionel Popa,Senior Security Manager EMEANokia. El a precizat cã pentru fie -care ºofer înscris în acest sistem,angajatorul trans mi te o serie deinformaþii concrete în funcþie decare, pe baza unor cri terii consi -de rate general vala bi le, se faceîncadrarea. Atât anga ja torii cât ºiclienþii acestora care s-au înscrisîn sistem au acces la aceastã bazãde date, pe care o pot consulta,prin interogare, pe baza unui IPunic, atunci când vor sã angajezeun ºofer sau pentru a verifica dacãºoferii trimiºi de com pania detransport sunt de încredere.„Nokia utilizeazã acest sistempen tru a creºte siguranþa segmen -tu lui de transport. Noi ce rem ºo -feri de 5 stele. Clienþii im pun fir -me lor de transport ca ºofe rii sãfie de calitate þinând cont de va -loa rea mãrfurilor ºi de tari fe leplãtite. Un astfel de sistem ar pu -tea fi introdus ºi în România ºi arputea rezolva într-o mare mã su -rã problema informaþiilor insufi -cien te privind ºoferii... cel puþinpentru companiile dispuse sã fietranspa ren te într-o anumitã mã -su rã ºi sã investeascã în aceastã

direcþie. Inclusiv ºoferii buni arputea fi in te resaþi sã intre într-unastfel de sistem pentru ca per for -man þele lor sã fie vizibile. Dealtfel, ºoferul primeºte un card ºidã o declaraþie potrivit cãreia estede acord cã datele lui pot fi sto -ca te. Consider cã sistemul repre -zin tã într-o mare mãsurã un instru -ment de motivare a conducãtorilorauto“, a mai precizat Ionel Popa.

Legătura cupsihologul poateface diferenţa

În acest context, lista albã,care are la bazã principii de mo -ti vare pozitivã, nu mai reprezintãdoar un element care genereazãper formanþe crescute, ci ºi unmod prin care se poate generaîncredere între angajator ºi ºofer,da toritã criteriilor transparentecare stau la baza evaluãrii, eva -luare la care va avea acces inclusivconducãtorul auto.

În opinia lui Cristian Sandu,atunci când la angajare se pri meº -te avizul psihologic, managerultrebuie sã solicite de la psihologinclusiv fiºa de evaluare care stãla baza avizului. „Foarte rar avizulpsihologic poate cataloga o per -soa nã ca fiind inaptã, pentru cãacest verdict înseamnã cã aceaper soanã nu poate conduce efec -tiv. De aceea existã Fiºa de eva -lua re, care oferã informaþii su pli -mentare despre ºofer, despreca pacitãþile sale aptitudinale ºicom portamentale, despre prog -nos ticul evoluþiei ulterioare aaces tuia; în funcþie de lotul de ºo -feri existent, potenþialul angajatprimeºte calificative de la satis -fã cãtor pânã la foarte bun. Trebuieþinut cont inclusiv de faptul cãexistã inaptitudinea la anumite


Soluţii posibile de ieşire din impasul carecaracterizează piaţa şoferilor:

- O mai bunã comunicare între jucãtorii din piaþa transporturilor- Accent crescut pe fiºele de post ºi pe cele de evaluare a ºoferilor- Accent pe pregãtirea profesionalã- Pregãtirea de ºoferi tineri care nu au fãcut cunoºtinþã cu relelepractici- Utilizarea reglementãrilor aplicate în cazul gestionarilor ºi în cazulºoferilor- O listã albã a ºoferilor- Gãsirea unor soluþii privind comunicarea datelor de identificare aleºoferilor problemã- Crearea unei legãturi de încredere între ºofer ºi managementulcompaniei- Contract de asistenþã psihologicã permanentã cu un cabinetpsihologic ºi evaluãri corecte ºi ridicate din punct de vedereprofesional- Legarea RCA de CNP-ul ºoferului- Permiterea leasingului de personal în ceea ce priveºte ºoferii

24

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

ÎÎ n opinia psihologului Cris -tian Sandu, informaþii supli -mentare le-ar putea oferi, laangajare, caracterizarea dela ultimul loc de muncã.

„Aceastã caracterizare este, dinpunct de vedere legislativ, obliga -torie la angajare. Însã, pentru cainformaþiile sã fie corecte, întreangajatori trebuie sã existe cone -xiuni reale, iar aceste caracterizãrisã reflecte cu adevãrat perfor -man þele conducãtorului auto încadrul companiei“, a precizat el.

Pe de altã parte, despre o listãneagrã a ºoferilor problemã s-adis cutat de multe ori, însã restric -þi ile pe care legea le impune înpu blicarea de informaþii com pro -mi þãtoare despre persoane fiziceîn lipsa unei hotãrâri judecã to reºtiau stopat iniþiativele în acest sens.

Problemele generate de con -du cãtorii auto au determinat însãcompania International Lazãr sãpu blice pe site-ul firmei(www.intlazar.ro) o listã cu 93 deºo feri problemã disponibilizaþi înperioada 2011-2013 din cauzaprejudiciilor create, respectiv: furtmotorinã, marfã lipsã, accidentegrave, conduitã iresponsabilã întrafic, acte grave de indisciplinã.Lista conþine numele con du cã to -rilor, anul concedierii ºi localitateade reºedinþã. „Lista a fost pu bli -ca tã pe site-ul propriu, unde pu -tem posta orice informaþie careare legãturã cu compania. Este a -de vãrat cã o mare parte dintrecon ducãtorii noºtri nu au cunoº -tin þe despre aceastã listã ºi potcon firma cã, deºi este publicã pesite-ul International Lazãr Com -

pany, nu-i intereseazã, în modspe cial... deocamdatã. Dar, în altãor dine de idei, susþin cã acestesoluþii, modalitãþi de a pune pre -siune ºi de a-i þine într-o continuãmotivare pe ºoferi, sunt benefice.Trebuie în permanenþã sã existeastfel de metode pentru «a nu-iscã pa din mânã». În statisticilenoas tre au dat rezultate bune ºisunt convins cã în viitorul apropiataceastã listã va avea un impactbenefic asupra problemelor cucon ducãtorii auto“, a precizat Cã -tãlin Lazãr, Key Account Manager,International Lazãr Company.

De cele mai multe ori, intere -se le neortodoxe ale ºoferilor sepot observa încã din faza intervi -u lui de angajare. „Nu cred cã toþiconducãtorii auto participã lainterviuri de angajare având ca

Mai multă vizibilitatela angajare pentruşoferiAceasta este una dintre cele mai importante nevoi alepieţei de transport rutier, unde fluctuaţia în rândulşoferilor este, în continuare, semnificativă. Despre şoferişi despre practici pentru îmbunătăţirea performanţelor şipentru creşterea responsabilizării lor, s-a discutat cuocazia mesei rotunde organizate de revista Ziua Cargo înluna februarie.

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

Între 10 ºi 33% dintre ºoferiiangajaþi în companiile detransport ridicã probleme,conform declaraþiilorparticipanþilor la masarotundã organizatã de ZiuaCargo.


GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

tipuri de transport. Un ºofer poatefi potrivit pentru transport demarfã, dar nu pentru ADR. Dupãun anumit grad de uzurã al ºofe -rului, intervin ºi alte probleme psi -hice sau medicale care trebuieeva luate“, a continuat el. În com -ple tare, un contract de asistenþãpermanentã cu un psiholog poatereprezenta, de asemenea, uninstru ment de responsabilizare ºimo tivare a ºoferilor. „E mai utilca un conflict sã fie tranºat de oa treia persoanã, iar ºoferul sã seºtie mereu în prizã. Altfel spus,dacã existã 3 câini care latrã, alþiidecât patronul - cioban, se aplicãfilozofia zgomotului de fond, pen -tru cã ºoferii adoptã uneori prac -tici de gaºcã“, a mai spus CristianSandu. Externalizarea serviciuluide evaluare reprezintã ºi în opiniapreºedintelui IFPTR o practicã efi -cientã. „Cred cã suferim în primulrând de lipsã de timp, apoi delipsã de bani, de energie ºi, din pã -cate, nu ºtiu când vom gãsi mo -men tul în care sã avem rãgazulnecesar pentru a gândi ºi a puneîn practicã strategii. Lipsesc dinso cietate douã lucruri: regulile ºifri ca. Dacã reuºim un vârtej atot -cu prinzãtor, ar fi bine. Sã nu uitãmcã turma, dacã are un cioban bineinstruit, face ceea ce trebuie. Nuºtiu însã câþi patroni sunt dispuºi(din 25.000) sã dicteze o anumitãexigenþã, sã controleze cu ade -vã rat ºoferii, sã externalizeze ser -vi ciul de evaluare“, a arãtatSandor Gabor.

Legea nu respectărealitatea dintransporturi

Atât fiºa postului cât ºi fiºelede evaluare sunt elemente de ba -zã în organizarea activitãþii ºofe -ri lor, iar atunci când sunt bine în -toc mite pot constitui baza pentruobþinerea eficienþei. „Este contra -

in dicat ca, în momentul în care seîntocmesc fiºele de evaluare, sãse foloseascã modele gãsite peinter net. Nu se potrivesc, þinândcont de faptul cã transportul seba zeazã pe reglementãri euro pe -ne specifice, care afecteazã in -clusiv programul de lucru“, a su -bliniat psihologul Cristian Sandu.

Importanþa fiºei postului ºi ne -cesitatea îmbunãtãþirii ei continuea fost scoasã în evidenþã ºi de DanNiculescu, director comercial Dian -thus. „Am îmbunãtãþit de-a lungultimpului fiºele de post ºi o facemîn continuare în funcþie de ele men -tele noi pe care le iden tificãm înactivitate. Fiecare gre ºea lã a fiecã -rui ºofer este con sem natã. Reali -zãm referate, pe care le putem fo -losi în momentul în care trebuiesã-i concediem pe cei care se facvi no vaþi de rele prac tici. Din pãcate,legea pune an gajatul într-o poziþiefavorizantã înaintea angajatorului.De exem plu, în 2008, am dat afarãun ºofer pentru cã furase o tonã ºiju mã tate de motorinã. Ne judecãmdeja de 6 ani ºi nu reuºim sã câº -tigãm. În faþa legii, noi nu avemnicio pu tere, angajatul are toatedrep tu rile“, a apreciat Dan Nicu -lescu, subliniind astfel importanþaîntoc mirii foarte corecte a actelorde evaluare.

Lacunele legislative din legis -la þia muncii ridicã ºi din punctulde vedere al lui Florin Popescu,Managing Director KLG Trucking,probleme mari pentru companiilede transport, care rãmân desco -pe rite în faþa practicilor incorecte.

„Am avut un dispecer care ºi-adat recent demisia, mi-a lãsatcheile pe masã ºi a plecat. Nicinu a vrut sã audã de preaviz. ªi-aluat paltonul ºi a plecat, iar eun-am putut face nimic. Acelaºilucru se întâmplã ºi cu ºoferii“, aprecizat el.

RCA legat de şoferprin CNP

O schimbare legislativã care arputea veni în sprijinul trans por -tatorilor, al responzabilizãrii ºofe -rilor ºi chiar al creºterii siguranþeirutiere, constã în legarea RCA deºofer, prin intermediul CNP. „Înfond, ºoferii sunt cei care pro voa -cã accidentele. Nu mi se pare nor -mal ca firma sã plãteascã maluspentru greºeala unor ºoferi, carear putea nici mãcar sã nu mai lu -cre ze în companie. În plus, legã tu -ra dintre ºofer ºi RCA poate spu -ne foarte multe, mai ales laanga jare, unde malusul poate oferiinformaþii importante privind stilulde condus“, a apreciat Mihai Iancu,director general GTI Logistic.

„Susþin legarea RCA de ºofer.Am propus aceastã soluþie încãdin cadrul mesei rotunde desfã -ºu rate în urmã cu un an. Chiardacã RCA este fãcut pe CNP-ulºo ferului, firma poate plãti primade asigurare, dar nu va mai filegatã de malusul lui atunci cândacesta pãrãseºte compania. Unconducãtor auto poate provoca10 accidente pentru 10 firme, carese vor confrunta cu costuri su pli -men tare pe maºinile care au fostcon duse de el (chiar dacã au unºofer bun de aceastã datã), în con -di þiile în care cel care a generattoate aceste probleme nu esteafectat de nimic. Consider cã înmo mentul în care elementele demalus vor urmãri autorul acci den -tu lui, patronii din transporturi vorpu tea avea acces la o informaþiedefi nitorie privind compor ta men -tul viitorului angajat“, a afirmat,în acelaºi context, Ion Lixandru,administrator Itia Sped.

Un alt element restrictiv carear trebui reglementat þine de fap -tul cã legislaþia actualã interziceleasingul de personal în ceea cepriveºte ºoferii, un lucru contrarregulilor oricãrei economii depiaþã.

Altfel spus, sunt elemente cear putea oferi o gurã de oxigen sec -torului de transport care, în fond,„miºcã“ economia româ neas cã.

Meda [email protected]

ÎÎ ncepând din acest numãr,vã propunem, cu ajutorul co -laboratorului nostru ServiceCamioane - membru Holl e -man Grup, câteva sfaturi

utile cu privire la activitatea dereparaþii ºi întreþinere, atât de ne -cesarã pentru funcþionarea corec -tã ºi eficientã a vehiculului.

Holleman are o îndelungatãexperienþã în calitate de operatorde transport, investind, totodatã,aproximativ 3,3 milioane euro înultimii cinci ani în infrastructurades tinatã operaþiunilor de reparaþiiºi întreþinere. Service Camioaneeste divizia Grupului Holleman,ce dispune în prezent de douãhale de lucru, la care se adaugãuna pentru ITP ºi o spãlãtorie ma -nua lã ºi automatã, ºi poate realiza

toa tã gama de lucrãri mecaniceºi electrice, inclusiv diagnosticãri.Atelierul, care efectueazã în pre -zent lucrãri pentru flota Hollemanîn proporþie de 40% ºi de 60%pen tru terþi, este acreditat RARºi agreat multi marcã, mãrcile celmai des întâlnite fiind Mercedes,MAN, DAF, Iveco, SCANIA ºi Re -nault. Se pot realiza tot aici ºilucrãri pentru remorci ºi semi re -morci, autocare, autobuze sauauto tractoare. Pe baza expe rien -þei amintite, Service Camioanedo reºte sã sublinieze câteva din -tre avantajele alegerii unui ser vi -ce multi-marcã, care pot con stituiimportante motive de elimi na re arezervelor pe care încã le mai auunii cãrãuºi în a lucra cu un astfelde atelier.

Printre acestea se numãrã:- personalul pregãtit pe mã -

su rã (tehnicienii, în majoritate, auexperienþã anterioarã importantã,lucrând în reprezentanþe sau ser -vice-uri autorizate);

- un nivel ridicat de calitate aser viciilor;

- flexibilitate, rapiditate (pro -ce duri simple, promptitudine);

- preþuri convena bi le/avan ta -joase;

- piese de schimb de originesau de prim montaj, decizia apar -þi nând doar clientului.

Vom reveni în numãrul urmãtorcu alte aspecte ale activitãþii deser vice, de naturã sã sprijine ope -ra torii de transport sã îºi efi cien -tizeze activitatea.

Service de marcă... sau multimarcă?Atunci când este vorba despre activităţile de service,fiecare transportator şi-a pus, nu de puţine ori,întrebarea: reprezentanţă sau service multi-marcă?Și, mai ales în condiţiile existenţei pe piaţă a uneimultitudini de ateliere, pe ce anume trebuie să nebazăm atunci când ne alegem partenerul potrivit?

27

Psiholog pr.Cristian Sandu:Dacã vreþi sã aveþiºoferi loiali, trebuie sã le

insuflaþi mândria pentru ceeace fac în cadrul companiei ºiîn societate în general.“

„

.................................................................................................................. februarie 201428

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR ÎÎ n primul rând, activitatea de

administrare a personaluluise aliniazã cerinþelor legaleîn vigoare. Pe de altã parte,absolut toate datele pe care

le conþin documentele de per so -nal pot fi folosite fie în scopuricare þin strict de funcþionarea in -ter nã a firmei de transport (deexem plu, monitorizarea angaja þi -lor, salarizarea etc), fie în înde pli -nirea cerinþelor venite din exterior(de exemplu, controale ISCTR sauInspecþia Muncii).

Scut în caz decontroale sauprocese de muncă

Despre controalele ISCTR,trans portatorii ºtiu la ce sã se aº -tepte. Despre Inspecþia Muncii secunoaºte mai puþin. InspecþiaMuncii îndeplineºte funcþia de au -toritate de stat, prin care asigurãexercitarea controlului în dome ni -ile relaþiilor de muncã, securitãþiiºi sãnãtãþii în muncã ºi supr a ve -gherii pieþei (Legea 108/1999repu blicatã, articolul 1, pct. 3). In -spectorii ITM pot veni în orice mo -ment, în control la sediul oper a -to rilor de transport, fãrã înºtiinþareprealabilã. Modul de alegere a fir -melor de transport care urmeazãsã fie supuse controlului este prinsondaj, prin control tematic sau înurma unor plângeri adresate In -specþiei Muncii de cãtre ºoferiisau foºtii ºoferi ai firmei.

Inspectorii de muncã, purtândasupra lor legitimaþia ºi insigna,au dreptul la acces liber, în sediuloricãrui transportator ºi în oricealt loc de muncã organizat de a -cesta. Împiedicarea în orice moda inspectorilor de muncã sã exer -cite, total sau parþial, controlul orisã efectueze cercetarea eve ni -men telor potrivit prevederilor le -gale constituie contravenþie ºi se

sancþioneazã cu amendã de la5.000 lei la 10.000 lei.

Documentele pe care le so -licitã inspectorii de muncã se re -fe rã la actele firmei de transport(re gistrul unic de control, cer ti fi -catul de înmatriculare la RegistrulComerþului, actul constitutiv alsocietãþii, hotãrârea judecãto reas -cã de înfiinþare etc) ºi la registrulgeneral de evidenþã a salariaþilor(dovada efectuãrii plãþilor sala ri -i lor angajaþilor, documentele ceatestã plãþile contribuþiilor sala -ria le ºi a impozitului etc). Tot încadrul controlului, se solicitã ºido sarele de personal ale sala ria -þilor în original - inspectorii ITMve rificã dacã dosarele personalesunt întocmite conform HG500/2011. În principal se puneac cent pe contractele de muncãºi actele adiþionale, fiºa postului,avizele medicale ºi psihologicede siguranþã a transporturilor,fiºele de medicina muncii.

Un alt motiv pentru care suntutile documentele de administrarea personalului îl reprezintã accesulrapid ºi obiectiv la diferite in for -maþii legate de personal atuncicând trebuie luate anumite decizii.În plus, în unele situaþii, acestein formaþii pot ajuta la identificareaanu mitor probleme orga ni za þio -nale.

O bunã administrare a resur -selor umane este utilã ºi în cazulunor eventuale reclamaþii/procesede muncã. Pentru a funcþiona încadru legal ºi pentru a se protejade acuzaþii de discriminare sauacþiuni abuzive împotriva sa la ria -þilor (cele mai dese fiind conce -die rile), firma de transport trebuiesã administreze corect ºi eficientdocumentele legate de personal.În cazul în care un ºofer inten tea -zã un proces operatorului detrans port, reprezentantul acestuia(de cele mai multe ori avocatul)

tre buie sã aducã instanþei dovezicon crete, iar exigenþele asupraacu rateþii ºi completitudinii evi -den þelor de personal sunt impusecu stricteþe.

Important şi înceea ce priveştesalarizarea

Un alt motiv al administrãriico recte a personalului este cel alsalarizãrii. Aceasta nu poate fiefectuatã legal decât în condiþiileexistenþei unui contract de muncã(indiferent de tipul acestuia). Pro -ble mele de muncã apar mai raratunci când între cele douã pãrþi(transportator ºi ºofer) existã uncon tract cadru bine conceput,care stipuleazã ce anume se cere,ce anume se oferã ºi în ce condiþii.

O bunã administrare, organi -za re ºi pãstrare a documentelorprivind angajaþii este strict ne ce -sarã în cadrul unei firme de trans -port, acurateþea ºi profesiona lis -mul în înregistrarea, formularea ºiînregistrarea acestor documentefiind o cheie a eficienþei ºi un scutîn prevenirea amenzilor. Rea min -tim cã amenzile conform Legii nr.108 din 16 iunie 1999, republi -ca tã pentru înfiinþarea ºi organi -za rea Inspecþiei Muncii se situea -zã între 5.000 lei ºi 10.000 lei!

Un motiv în plus ca, în reali za -rea documentelor legate de per -sonal, operatorii de transport sãapeleze la o persoanã compe ten -tã care sã cunoascã specificulactivitãþii în transporturi, iar pentruadministrarea operaþiunilor depersonal sã existe un depar ta -ment special ori, în cazul firmelormai mici, o persoanã specializatã.

Psiholog pr. Cristian SANDUCabinet de psihologie autorizat

Tel; 0744 657 898

[email protected]

Necunoaşterea administrăriiresurselor umane întransporturi - sursă deamenzi mari (II)De ce este important să ne ocupăm cu seriozitate deadministrarea resurselor umane, să ţinem în ordinedocumentele specifice şi evidenţa personalului? „Activitatea firmei de transport merge la fel şi fărăaceste documente. Muncă administrativă şi atât!” -aceasta pare să fie părerea unor patroni sau manageride transport, care nu văd importanţa acestei activităţi...

ÎÎ n acest context, noua gamãde vehicule comercialeRenault Trucks a aºezat încen trul preocupãrile saleatât pe ºofer, cât ºi pe patro -

nul acestuia, subliniind faptul cãun camion trebuie sã fie nu numaiun centru de profit, dar ºi mândriacelui care îl posedã sau îl condu -ce. Iar noul model RenaultTrucks T, destinat transportuluide cursã lungã, reflectã din plinaceste principii.

Cabina Renault Trucks T a fostproiectatã de aºa manierã încâtac cesul sã fie cât mai facil cu pu -tin þã, începând cu un mecanismcare le permite ºoferilor sã aprin -dã luminile cu cheia atunci cândse apropie de vehicul. Uºile au ununghi de deschidere de 85 gradeiar cabinele au trei sau patru trep -te iluminate, anti-alunecare.

Renault Trucks T le oferã ºofe -ri lor o zonã de depozitare accesi -bi lã atât din interior, cât ºi din ex -terior, astfel încât pot sã îºi punãsau sã îºi ia bagajele fãrã sã fienevoie sã coboare din cabinã. Înmod similar, extensiile uºilor per -mit pãstrarea pantofilor la adãpostde intemperii, dar fãrã sã fie ne -ce sarã plasarea lor în interiorulve hiculului.

La volan

O datã ce s-au aºezat, ºoferiise pot bucura de confortul noilorscaune pe care RECARO® le-apro iectat pentru Renault Trucks.Scaunele ventilate ºi încãlzite, cususpensie pneumaticã, sunt echi -pate cu tetiere ºi cu suporþi lateraliºi lombari ajustabili ºi pot fi îm pin -se înapoi pentru obþinerea celeimai bune poziþii de condu cere, cuspaþiu pentru picioare de pânã la980 mm, suficient chiar ºi pentrucel mai înalt ºofer. Înãl þi mea,adâncimea ºi unghiul vola nului pot

fi ajustate, acesta putând fi, deasemenea, blocat în cea mai înaltãpoziþie, pentru a fi mai uºoa reurcarea ºi coborârea din ve hicul.

Principalele elemente de con -trol pentru diferite funcþiuni suntplasate în apropierea volanului,ºoferii putând astfel naviga cuuºu rinþã printre meniurile monito -ru lui color de 7 inch, prin inter -me diul unor rotiþe plasate chiarsub degetele lor. Telefonul, radioulºi mecanismul cruise control potfi activate fãrã ca privirea ºoferuluisã se îndepãrteze de drum. Înplus, ºoferii îºi pot adapta poziþiade conducere pentru a se potrivipreferinþelor personale, poziþiabu toanelor de pe bord putând firea ranjatã cu uºurinþã. De aseme -nea, pot sã îºi salveze preferinþeleºi setãrile sub forma unei paginide favorite pe ecranul principalde pe bord, inclusiv tahograful,se tãrile de încãlzire sau aer condi -þio nat, ceas deºteptãtor, date deconducere eficientã ºi o vitezã de

croa zierã preselectatã. Pentru aeconomisi timp, de fiecare datãcând ºoferul se instaleazã la vo -lan, toate datele sale pot fi ac ce -sate prin simpla introducere a car -dului sãu de ºofer.

Odihnă şi relaxare

Principalul obstacol în depla -sa rea în interiorul cabinei estetunelul motorului, acesta fiind mo -tivul pentru care acesta a fostredus la jumãtate, la numai 200mm, în cabinele care încã au aºaceva. Totuºi, loial predecesoruluisãu, Magnum, Renault Trucks Teste, de asemenea, disponibil cuo podea complet platã. Sunt dis -po nibile douã înãlþimi ale aco -periºu lui: standard (Day ºiNight&Day) ºi înãlþat (HighSleeper ºi Sleeper), ultima cabinãmenþionatã oferind o înãlþime ma -xi mã de pânã la 2,10 m.

Interiorul lui T a fost proiectatpentru a oferi o separare clarã

între zona de conducere ºi ceade odihnã, în formã de L, ce in clu -de scaunul pasagerului, carepoate fi rotit, ºi paturile inferiorºi/sau superior, în funcþie de ver -siunea selectatã. Patul de jos areo saltea care poate fi extinsã lao lãþime de 800 mm.

Toate compartimentele de sto -ca re au fost fabricate dintr-un ma -terial special care oferã un senti -ment mai plãcut decât plasticultradiþional. ªoferii au la dispoziþieºi un frigider cu o capacitate de24 l (sau pânã la 40 l în cazul ver -siu nilor cu podea platã).

Întreaga atmosferã de la in te -riorul cabinei este nouã. În timpulperioadelor de odihnã, spoturileasigurã o iluminare difuzã, în timpce pentru conducerea pe timp denoapte luminile sunt roºii, creândo atmosferã particularã.

Odatã instalaþi confortabil înpat, ºoferii au la îndemânã o te -lecomandã prin intermediul cãreiapot opera sistemul de iluminare,radioul, telefonul, sistemul de în -cãl zire, cel de aer condiþionat,

încu ietorile uºilor ºi sistemele deînchidere-deschidere a geamurilorºi trapei din plafon. Jaluzelele ca -pabile sã reflecte lumina zileigaran teazã un somn bun chiar ºipe timp de zi, precum ºi preve ni -rea supraîncãlzirii interiorului ºiatunci când camionul este parcatla soare.

Sprijin înconducere

Renault Trucks a echipat gamaT cu tehnologii de asistenþã a ºo -fe rului care, fãrã sã îl înlocuiascã,îl ajutã sã evite incidentele nedo -rite. De exemplu, ºoferul aude unsemnal de avertizare dacã vehi -culul schimbã accidental direcþiasau este pe punctul de a lovi ceva.În mod similar, Renault Trucks Tdis pune de un sistem de cruisecontrol adaptabil în mod activ,care se asigurã automat cã vehi -cu lul rãmâne la o distanþã sigurãîn spatele celui din faþa sa. Nu înultimul rând, pentru a garanta unmaximum de siguranþã pentruºofer, T este echipat cu frânã depar care electronicã automatã,care blocheazã vehiculul de fie -care datã când acesta se opreºte.

Securitatea înprim plan

ªi, pentru cã ºtim deja cã fur -turile ºi atacurile asupra ºoferilorsunt în creºtere la nivel european,Renault Trucks a anunþat, recent,lansarea unor noi soluþii de pro -tec þie pentru ºofer.

În primul rând, este vorba de -spre o alarmã multifuncþionalã. Înmomentul în care cineva încearcãsã forþeze uºile sau portbagajeleexterioare, sau sparge o fereastrã,se declanºeazã o alarmã careemi te un semnal de 90 dB, carese repetã de pânã la 10 ori timpde 30 de secunde. Alarma se de -clan ºeazã, de asemenea, dacã

vehi culul este tractat sau cabinara batatã. Renault Trucks a pre -vãzut ºi posibilitatea conectãriiacestei alarme la trailer, pentruprevenirea furtului de marfã.

Un al doilea element este unbuton de alertã la bordul vehi cu -lului, la îndemâna ºoferului, carepoate fi acþionat în eventualitateaunui pericol iminent. Acest butonde clanºeazã alarma ºi aprinde lu -minile cu intermitenþã.

Nu în ultimul rând, pentru a seasigura cã ºoferii sunt protejaþicât mai bine posibil în timpulperioadelor de odihnã, Renault

Trucks oferã un sistem de încu ie -toare mecanicã anti-efracþie,denu mit Doorlock. Acest sistemfixeazã uºa de mânerul treptelor,fãcând imposibilã deschidereaacesteia din exterior.

În fine, dar nu în ultimul rând,atacurile cu gaz asupra ºoferiloradormiþi în cabinã devenind dince în ce mai frecvente, produ cã -torul francez pune la dispoziþiaclienþilor sãi un dispozitiv care,conectat la priza de 12 V/24 Vde la bord, previne ºoferul în cazuldetectãrii oricãrui tip comun degax toxic.


februarie 2014 ....................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

31.................................................................................................................. februarie 2014

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

30

RENAULT TRUCKS

Confort înseamnăperformanţăUn şofer pregătit face minuni la volan. Dar acelaşi şofer,cât ar fi el de as al volanului, dacă este obosit şi solicitatdin greu, nu mai are acelaşi randament. De aceea, viaţala bord, ergonomia şi confortul unui vehicul suntesenţiale pentru eficienţa transportului şi siguranţacirculaţiei.


GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

32 33

în cadrul Institutului de Cercetareîn Transporturi, ne mãrturiseºtecare este cauza. „Încordarea muº -chi lor braþelor ºi gâtului, împreunãcu miºcãrile repetate, solicitã înmod deosebit anumite grupe demuºchi. Consider cã strângereavo lanului cu putere la viraje creºteten siunea ºi mai mult. Muºchii mari,cum ar fi bicepºii, nu sunt atât desen sibili, dar când în cor daþi ante -bra þul ºi anumiþi muºchi care faclegã tura cu degetele ºi mâinile,apa re riscul de a vã simþi obosit.În cordarea umerilor duce, de ase -me nea, la obosealã, care se poateextinde cãtre spatele gâtului.”

Direcţia DinamicăVolvo reduceradical vibraţiile

Noua Direcþie Dinamicã Volvoreduce semnificativ miºcãrile vo -la nului care ar putea apãrea dincau za carosabilului neregulat. Nunumai cã ºofatul devine mai uºorºi mai confortabil pentru ºofer,dar, pe termen lung, afecteazãmuºchii ºi articulaþiile în mãsurãmai micã.

Condusul la viteze mici pe ca -ro sabil normal cu Direcþia Dina mi -cã Volvo reduce efortul necesarpen tru manevrarea volanului cuapro ximativ 75%. Pe carosabil ac -ci dentat, trepidaþiile sunt reduseaproape în întregime, cu 95-100%.Împreunã cu cutia de vite ze au to -matã I-Shift, sistemul dimi nuea zãdrastic presiunea asupra ºofe rului.Jonas Nordquist este Mana ger Ca -racteristici ºi Profi ta bi litate Pro -duse în cadrul Volvo Trucks.

„Dacã lãsãm la o parte totceea ce poate pãþi un ºofer în afa -ra autocamionului, atunci miºca -rea repetitivã cauzatã de nere gu -la ritãþile drumului, de manevrareavolanului ºi de schimbarea vite ze -lor, aºa numita «vibraþie totalã acorpului», este cea mai mare cau -zã a afecþiunilor profesionale.Niciun drum nu este vreodatãcom plet neted, iar corpul va tre -pida o datã cu miºcarea. Astfel,apare fenomenul denumit de er -go nomie «Afecþiune produsã prinsolicitãri repetate» (RSI - «Re pe -ti tive Strain Injury»). Acesta re -pre zintã o uzurã a muºchiului,precum în cazul cotului jucãtoruluide tenis, de exemplu”.

Exact acelaºi lucru se întâmplãatunci când ºoferii de autocamionau dureri de spate sau de gât:aceº tia stau nemiºcaþi, în vremece întregul corp se miºcã în susºi în jos. ªoferul controleazã vo -la nul printr-o anumitã presiune,

iar cu cât presiunea este maimare, cu atât mai crescut esteriscul apariþiei unei afecþiuni.

Durerea de spate a lui HenrikGustafsson s-a dovedit a fi un cazclasic de afecþiune profesionalã.Prin urmare, atunci când el ºi tatãlsãu au cumpãrat un nou au to ca -mion, alegerea a fost uºoarã - unnou Volvo FH cu Direcþie Dina -micã Volvo.

„Înainte, mã încordam pentrua conduce autocamionul pe dru -muri înguste, ºerpuitoare. Cuajuto rul Direcþiei Dinamice Volvo,volanul rãmâne stabil, chiar ºiatunci când conduc pe drumuriac cidentate, unde forþa care vinedin lateral ar fi trebuit, în mod

normal, sã-l zdruncine. Aceastaeste contracaratã de sistem, iareu, ca ºofer, pot sã stau ºi sã mãrelaxez mai mult. În prezent,poziþia mea la volan este cu totulalta”, afirmã Henrik Gustafsson.

Cum funcţioneazăDirecţia DinamicăVolvo

Direcþia Dinamicã Volvo sebazeazã pe un sistem mecanic dedirecþie convenþional, în carearborele de direcþie se conec tea -zã la o casetã de direcþie. O uni -tate servo hidraulicã genereazãforþa care îl ajutã pe ºofer sã con -tr o leze roþile autocamionului. Sis -temul Volvo include un motor elec -t ric cu comandã electronicã, ataºatpe arborele de direcþie. Acest mo -tor funcþioneazã îm preu nã cudirec þia hidraulicã a auto ca mionuluiºi este reglat de mii de ori pe se -cundã de unitatea de co mandãelec tronicã. La viteze redu se, mo -to rul electric adaugã un plus deforþã, iar la viteze cres cu te, acestaregleazã automat direcþia ºi com -pen seazã nere gu la ritãþile care se

transmit cãtre vo lan, cauzate, deexemplu, de cu renþii laterali ºi dede formãrile suprafeþei drumului.

Premiu pentrucalitate

Direcþia Dinamicã Volvo a pri -mit, recent, prestigiosul premiuQuality Innovation of the Year2013 (premiul pentru inovaþiaanu lui în calitate). Acesta esteacor dat în fiecare an de cãtre SIQ,Institutul Suedez pentru Calitate,cu scopul de a stimula dezvol ta -rea inovaþiilor de calitate înaltã.

„Direcþia Dinamicã Volvo esteun exemplu excelent de inovaþiedezvoltatã pentru a rãspunde atât

nevoilor comerciale cât ºi dorin -þe lor utilizatorilor. Noua tehno lo -gie oferã ºoferului o mai bunã ma -nevrabilitate ºi un mediu de lucruîmbunãtãþit”, a declarat MattiKaulio, Associate Professor în ca -drul Departamentului de IndustrieEconomicã al KTH, Royal Instituteof Technology, argumentând deci -zia juriului. Pentru a fi premiatã,ino vaþia trebuie sã aibã o legãturãdirectã cu o cerinþã specificã aclien tului, Direcþia Dinamicã Volvorãspunzând bine acestui criteriu.

Direcþia Dinamicã Volvo a fostdezvoltatã în strânsã colaborare cuºoferii, pentru a rãspunde ne vo ilorlor. „Pe tot parcursul proce su lui dedezvoltare am invitat con stantclienþii sã ne împãrtãºeascã pãrerealor. Acest lucru ne aduce clienþiimai aproape ºi îi implicã în dezvol -ta rea de produse noi. DirecþiaDinamicã Volvo este un reper înobiectivul nostru legat de mediul delucru al ºoferului ºi siguranþa întrafic”, a precizat Hayder Wokil,Director Calitate Volvo Trucks.


DD in cauza perioadelorlungi petrecute la volan,nu meroºi ºoferi de ca -mion suferã de dureriîn partea superioarã a

spa telui. Henrik Gustafsson, 27de ani, este unul dintre aceºtia.În urmã cu cinci ani, când efectuatransporturi de mãrfuri pe distanþelungi în Norvegia, a dezvoltat oproblemã la un muºchi din spateleumãrului stâng. Din aceastãcauzã, Henrik a renunþat la trans -por tul de cursã lungã ºi a începutsã conducã autocamioane cu buº -teni, împreunã cu tatãl sãu. Dease menea, a început sã facã an -tre namente pentru controlul gre -u tãþii, dar problema lui nu a dis -pãrut complet. Însã, în urmã cu

un an ºi jumãtate, participând lao serie de teste pe teren, Henrika avut ocazia de a conduce noulVolvo FH, echipat cu Direcþia Di -na micã Volvo. De atunci, spatelesãu se simte mult mai bine.

„În prezent, diferenþa este cãnu trebuie sã stau ca pe ghimpiºi sã conduc încordat. Cu DirecþiaDinamicã Volvo, autocamionuleste foarte stabil”, declarã HenrikGustafsson.

Unul din doi şoferiare probleme

Problemele asociate afecþiu -ni lor profesionale sunt cunoscutede multã vreme. Conform unui stu -diu efectuat de Volvo Trucks în Eu -

ropa asupra a 160 de ºoferi deauto camion, peste jumãtate dintreaceº tia acuzã dureri de spate,umeri ºi gât. În acest studiu, des -fã ºurat în 2011 ºi 2012, cei maimulţi dintre participanţi au fost bãr -baþi care conduceau auto ca mioanede mãrfuri pe distanþe mari.

Un alt studiu, desfãºurat în2011 de Agenþia Europeanã pen -tru Securitate ºi Sãnãtate în Mun -cã, aratã cã 54% dintre femeileºi 37% dintre bãrbaþii care lucrea -zã în sectorul de transporturi înEuropa prezintã probleme la ni ve -lul muºchilor ºi scheletului. Aces -tea se manifestã cel mai des lanivelul spatelui, umerilor ºi gâtului.

Peter Bark, care studiazã pro -blemele de sãnãtate ºi securitate

DDIIRREECCŢŢIIAA DDIINNAAMMIICCĂĂ VVOOLLVVOO

Risc mai micde afecţiuniprofesionaleConform unui studiu efectuat de Volvo Trucks, reiese căpeste jumătate dintre şoferii de autocamion din Europaau dureri de spate, gât şi umeri. Cu ajutorul DirecţieiDinamice Volvo, autocamionul poate fi controlat cuminimum de efort, reducându-se, astfel, riscul apariţieiunei afecţiuni la şofer.


ȘTIR

I

SLIMSTOCK SEEXTINDE ÎN EUROPADE EST

Compania olandezã Slimstock,furnizor de software pentruoptimizarea structuralã astocului, se extinde în EuropaCentralã ºi de Est prindeschiderea unui birou local înRomânia.În ianuarie, o filialã Slimstock afost inauguratã în Bucureºti.Stelian Ciorogariu va începe

dezvoltarea activitãþii înRomânia, deþinând oexperienþã similarã în domeniuºi regiune.„Piaþa din România se dezvoltãrapid, la fel ca ºi companianoastrã. Suntem deja activi înalte þãri din regiune, precumTurcia ºi Lituania, România fiindun pas logic în expansiuneaactivitãþilor globale”, a spusRob van der Heiden,International BusinessDevelopment Director. Cu oexperienþã de peste 20 de ani,

Slimstock are la ora actualãpeste 500 de clienþi în lume,fiind lider de piaþã în Europa ºio prezenþã globalã prin birourisau parteneriate pe fiecarecontinent.

UN MOTOSTIVUITORPENTRUPERFORMANŢEOPTIME

STILL GmbH din Hamburg,furnizor de serviciiintralogistice personalizate, arãspuns necesitãþii protecþieimediului prin îmbunãtãþireaperformanþelor seriei RX 60 devehicule electrice. Noul RX 60poate ridica greutãþi de pânã laopt tone. În acelaºi timp,sistemele electrice suntextrem de uºor de gestionat ºifoarte manevrabile. Principalulargument în favoarea RX 60este costul scãzut deexploatare. Costurile cuenergia, întreþinerea ºireparaþiile sunt semnificativmai mici în comparaþie cuvehiculele diesel sau GPL dinaceeaºi clasã. RX 60 estedisponibil în capacitãþinominale de încãrcare bazã deºase, ºapte ºi opt tone, iar RX60-80 dispune de un centrugravitaþional al încãrcãturii de900 mm. Cu o lungime avehiculului de sub 3.500 mm ºilãþime sub 1,68 m (cu o roatã)sau mai puþin de 2 m cu douãroþi, RX 60-60 la -80 necesitã orazã de întoarcere de numaitrei metri ºi pot fi folosite înculoare de acces late de sub5 m. Acest lucru face ca maiales RX 60-80 sã fie unul dincele mai compacte vehiculedin aceastã clasã.Mai multe despre acestechipament vã vom prezenta înurmãtorul numãr al revisteiZiua Cargo.

GRUPUL GEFCO ÎŞICONTINUĂEXTINDEREA

Zona Europa Centralã, Balcaniºi Orientul Mijlociu fac partedin pieþele prioritare în cadrulcãrora Grupul GEFCOacþioneazã pentru a-ºiconsolida prezenþa. GEFCO areuºit sã valorifice dinamicaregiunii prin deschiderearecentã a filialelor sale înBulgaria (2011), în EmirateleArabe Unite (2013) ºi înCroaþia (2013), care se adaugãfilialelor existente deja în zonã:Germania, Austria, Ungaria,Polonia, Republica Cehã,România, Slovacia, Slovenia ºiTurcia. Filiala nou creatã dinCroaþia permite consolidarea ºifluidizarea fluxurilor cu multeþãri învecinate: Italia, Slovenia,Ungaria, Serbia, Bosnia-Herþegovina ºi Muntenegru. ÎnEmiratele Arabe Unite,inaugurarea unei filiale înDubai oferã GEFCOposibilitatea accelerãriischimburilor comerciale întreOrientul Mijlociu, Africa ºi Asia.Aceastã reþea strânsã de

teritorii, asociatã cu ocooperare constantã întrediferitele filiale, faciliteazãfluxurile logistice pe întregulcontinent european, ºi permiteGEFCO sã exploateze lamaxim potenþialul logisticridicat al regiunii.

FM LOGISTIC SUSŢINEGREEN FREIGHTEUROPE

FM Logistic împreunã cu alte100 companii (transportatori,logisticieni etc) susþin proiectulGreen Freight Europe, carepresupune introducerea unorstandarde la nivel Europeanreferitoare la modalitatea decalcul, analiza ºi monitorizareaemisiilor de CO2 din transport,

se aratã într-un comunicat alcompaniei. Pornind de la oiniþiativã similarã din USA,obiectivul acestui programvoluntar ºi independent constãîn sprijinirea cooperãrii dintretransportatori, logisticieni ºiinstituþiile statului. Concret,prin intermediul acestuiprogram, FM Logisticurmãreºte creºterea acþiunilorîn direcþia reducerii emisiilor deCO2 conform angajamentuluicompaniei din cadrul strategieide dezvoltare sustenabilãorientatã asupra controluluiemisiilor de carbon, creºteriiresponsabilitãþii în rândulangajaþilor cu privire lasecuritatea ºi sãnãtatea lalocul de muncã,responsabilitãþii sociale.Aceastã iniþiativã permite FMLogistic accesul la instrumentemai eficiente pentru calcululemisiilor de carbon ºiadoptarea unei atitudiniproactive la nivel de grup îndirecþia creºterii mãsurilor dereglementare. În acest context,responsabilitatea faþã demediul înconjurãtor, a fostaºezatã în centrul strategiei desustenabilitate FM Logistic.

Membrii Asociaţiei Românede Logistică (ARILOG) s-aureunit în luna februarie înadunare generală,evenimentul care a inclus unForum fiind găzduit de cătrecompania Delfinul Trans,administrată de Marius Cae.Au fost votate, cu aceastăocazie, o serie de modificăriale statutului asociaţiei, carevor permite îmbunătăţireaactivităţii acesteia. Deasemenea, s-a deciscompletarea denumiriiasociaţiei, care a devenit„Asociaţia Specialiştilor înTransport, Depozitare,Achiziţii, Producţie şi SupplyChain“.Între direcţiile de acţiuneprogramate pentru 2014 senumără, potrivit preşedintelui

ARILOG, Dragoş Geleţu,finalizarea documentului caredefineşte „Condiţiilegenerale de prestare aoperaţiunilor logistice“,îmbunătăţirea comunicării cumembrii asociaţiei şiextinderea număruluiacestora, creştereavizibilităţii ARILOG în mediulextern şi mărirea număruluide parteneriate, precum şirealizarea unor studii şicercetări de piaţă. Acestorlinii de acţiune li se adaugăorganizarea cu succes aevenimentelor tradiţionaleprecum şi a unora noi,inovatoare, precum şicampanii de lobby pe lângăinstituţiile statului. Ziualogisticianului va avea loc în2014 pe 5 aprilie, la Comana.

ADUNARE GENERALĂ ARILOG

februarie 2014 ....................................................................................................................

AN

CH

ETĂ

36 .................................................................................................................. februarie 2014

Cel mai de preþ bun al CEVA suntoamenii ºi cunoºtinþele aces tora,motiv pentru care aceasta va fidirecþia în care vom investi în anulcare a început. 2014 va fi mai bundecât 2013, nu avem altã opþiune.D u pã reculul înregistrat în 2011, tre -buie sã atingem acel nivel de per -formanþã financiarã, ºi chiar mai sus.“

Cristi Negruþiu, DirectorLogisticã DSV

„Nu considerăm căvor fi schimbărimajore“

„Încã nu putem face mari pre -dic þii pentru 2014, dar nu consi de -rãm cã vor fi schimbãri majore. Com -paniile se concentreazã în con ti nuarepe reducerea costurilor de lo gisticãºi transport. De aceea lan sea zã li -ci taþii pentru gãsirea celui mai pro -fitabil furnizor. Luna ianuarie a fostfoarte activã pentru noi la a cest capi -tol. Orice licitaþie este o o por tunitatede a intra într-un nou contract.

În ceea ce priveºte amenin þã -rile, trebuie sã þinem cont de fap -tul cã în continuare se previzio nea -zã scãderea consumului, iar 2014fiind an electoral, incerti tu di nea re -zultatã poate influenþa negativmediul de afaceri. O altã deciziecare ne influenþeazã direct do me -niul este noua creºtere a accizelorla carburanþi. La capitolul opor tu -ni tãþi pot trece licitaþiile de care amamintit mai sus. În plus, am remar -cat schimbarea mode lu lui de busi -ness al companiilor din domeniulFMCG, Pharma ºi chiar Industrial.Acestea au re nunþat la vânzareaprin distribuitor ºi au trecut la vân -za rea directã. Acest model presu -pu ne impli ca rea companiilor delogisticã fur nizoare de servicii 3PL.

Pe tot parcursul anului trecut,am fãcut investiþii în perfec þio na reasistemelor IT ºi în infra struc turã. Vomcontinua în aceeaºi direcþie, pentrua creºte produc ti vitatea ºi ca litateaserviciilor oferite clienþilor. Tot lacapitolul in vestiþii, de curând amextins su pra faþa de depozitare dinTimi ºoa ra de la 1.000 mp la 2.700mp, iar la Braºov ne-am mutat într-unnou depozit de Clasa A. Aici, ne-amdorit doar mo der ni zarea in fra -structurii, nu am mãrit su pra faþa dede pozitare pe care o aveam deja.In vestiþiile fãcute în 2012-2013 ne

vor permite ca anul acesta sã nedez voltãm în conti nua re. Suntempre gãtiþi pen tru mul tã muncã ºi cusi guranþã rezultatele vor fi pozitive.Ul timele luni ale anu lui trecut au fostpe ste aºteptãri, de unde ºi tonul op -timist legat de performanþele lui2014.“

Laurenþiu Duicã, DirectorComercial FM Logistic Romania

„Vor fi aceleaşipresiuni dinpartea clienţilorpentru scădereacosturilor“

„Din punctul meu de vederepiaþa nu se va schimba prea mult,vor fi aceleaºi presiuni din parteaclienþilor pentru scãderea cos tu -rilor, în condiþiile în care preþul car -bu ranþilor va creºte ºi ei vor dorisã compenseze aceastã creº te redin reducerea preþurilor pe alte ac -tivitãþi; de asemenea, se ob servã omodificare a obice iu rilor de distri -bu þie, care merg spre cantitãþi dince în ce mai mici.

Aºa cum vã spuneam, o ame -nin þare majorã o constituie preþulcarburanþilor, preþ aflat pe o ten -dinþã de creºtere în ultima peri oa -dã, accentuatã de anunþatele ma -jo rãri ale accizelor în urmãtoarele3 luni. Aceste majorãri adãugate laposibilele creºteri pentru elec tri -citate ºi ale altor taxe ºi impo zitenu fac decât sã influenþeze negativoperatorii logistici, care, aºa cumspuneam, trebuie sã facã faþã uneipresiuni tot mai mari a clienþilor,care vor sã compenseze din altãparte aceste costuri. O ame ninþarepentru logisticieni vine ºi din faptulcã marii clienþi iau din ce în ce maimult în consi de rare posibilitatea dea internaliza aceste servicii.

Oportunitãþile provin din faptulcã foarte multe companii locale do -resc de la operatorii logistici cali -tate ºi servicii performante, lucru pecare FM îl oferã încã din pri ma zide activitate pe piaþa lo gisticã dinRomânia.

Luãm în considerare investiþii ºiîn acest an. Investiþiile nu s-au opritîn toþi anii precedenþi, aºa cã nu sevor opri nici în 2014. În mod certvom investi în flotã ºi, din câte ºtiu,se discutã intens pen tru a creºtecapacitatea de de po zitare. Îmi este

greu sã es ti mez acum dacã vomconstrui sau vom închiria.

Eu, ca ºi persoanã care con -duce departamentul de vânzãri ºica unul dintre optimiºtii convinºi,vãd un an mai bun decât anul trecut,însã abia peste 12 luni vom ºti cuexactitate acest lucru.“

Viorel Leca, Director GeneralGebrüder Weiss Romania„O creştere ar fiposibilă încontextul adoptăriiunei politici fiscalemoderate“

„Suntem rezervaþi în privinþa po -tenþialului de creºtere pentru anul2014, atât în cazul seg men tu luiserviciilor de transport ºi lo gisticã,cât ºi, în general, în ceea ce priveºteîntreaga situaþie eco no micã. O creº -te re ar fi posibilã în contextul adop -tã rii unei politici fis cale moderate,nu a unor mã suri care sã conducãla creºterea fis calitãþii ºi descurajareainves ti þiilor.

În anul 2014, domeniul trans -por tului ºi al logisticii se va con frun - ta cu aceleaºi pericole pre zente ºiîn 2013: instabilitatea econo mi cã,politicã ºi legislativã, lipsa de fi -nanþare ºi implicit de in ves tiþii, nu -mãrul mare al insolven þelor în rân -dul cãrãuºilor, creºterea preþului lacarburant, numãrul ºi va loarea ta xe -lor ºi impozitelor ºi, nu în ultimulrând, infrastructura de ficitarã ce afec -teazã negativ transportul de bunuri.

Gebrüder Weiss este prezentãde mulþi ani pe pieþele din vestulEuropei, pieþe mult mai stabile dinpunct de vedere economic, dar ºile gislativ, decât România. Totuºi,având în vedere gradul de maturitateal acestor pieþe, cât ºi concurenþa,România reprezintã o alternativãavantajoasã pentru companiile aflateîn cãutare de noi oportunitãþi dedezvoltare.

Un avantaj al crizei locurilor demuncã (rezultat al crizei eco no mice)îl reprezintã creºterea loia li tãþii anga -jaþilor faþã de companie ºi dorinþaacestora de a-ºi dezvolta noi abilitãþiprofe sio nale ºi de a prelua noi sarciniºi responsabilitãþi.

La nivel de grup, s-a investit atâtîn 2013, cât ºi în 2014, în des chi -de rea de noi filiale - Geor gia, Tbilisi(2013) ºi Turcia, Istan bul (2014), in -

Mircea Mãnescu, DirectorGeneral Ahead Logistics„2014 arepremisele unui anmai bun“

„Considerãm cã anul 2014 arepremisele unui an mai bun com pa -rativ cu anul precedent. Ne ba zãmpe mai multe elemente: pro ducþiaindustrialã are un trend as cendent,menþinut permanent; agriculturadevine un motor al eco nomiei princomasarea unor te renuri în fermeintensive, bazat ºi pe faptul cã aufost printre sin gurii care au atrasmulte fonduri europene; intrã banimai mulþi din fondurile europene -pe vremea PDL era o absorbþie de7% iar acum merge pe 30%, - chiardacã ºi actualii guvernanþi au des -tule «chifle» în Guvern.

Principalele ameninþãri þin decreº terea poverilor fiscale directecãtre firme. Riscuri mari sunt ºi dinpar tea clienþilor cu probleme finan -ciare, spectrul insolvenþelor planând

permanent. De ase me nea, existãºi printre transportatori firme maimici, neserioase, patro na te de foºtiºoferi, care ºi-au pãs trat vechileobi ceiuri de a um bla pe la marfã,de a nu respecta prevederile co -men zilor de trans port, fãrã sã maivorbim de firmele care fug cu mãr -furile clienþilor ºi dispar în ceaþã.

În principiu, pe piaþã existãopor tunitãþi întrucât piaþa româ -neascã nu s-a sedimentat foartebine. Multe business-uri se pot facepe aceastã piaþã dinamicã.

Strategia noastrã pentru anul2014 prevede, în primul rând, im -ple mentarea unei soluþii mo dernesoftware pentru activitatea globalãa firmei, apoi vom con ti nua in -vestiþiile la depozit (anul tre cut, îndecembrie, am achizi þionat un utilajnou pentru manipu la rea paleþilor).Avem în vedere, de asemenea, con -ti nuarea achizi þiei de camioane (în2013 am cum pãrat 10 camioanenoi Merce des Benz) pentru înlocu -irea unora din flotã precum ºi pentruextin derea flotei.

Ne dorim ca anul 2014 sã fieun an de extindere a activitãþii fir -mei noastre, dar în permanentã co -relare cu tendinþele pieþei de trans -port. Pentru noi, 2013 a fost un anfoarte bun, cu o creºtere a cifreide afaceri de 30% com pa rativ cu2012, iar pentru 2014 dorim ex -tinderea activitãþii firmei noastre.“

Cristian Ofiþeru, CountryManager CEVA Logistics„Majoritateaparticipanţilor laviaţa economicămizează pecreştere“

„Anul acesta este unul în carema joritatea participanþilor la viaþaeconomicã mizeazã pe creºtere.Sem nele s-au vãzut din a doua ju -mã tate a anului trecut, când ac ti vi -tãþile de transport ºi logistice aude venit mai dinamice. Prin ci pa leleameninþãri provin din miº cã rile prearapide din piaþã care pot generapre siune pe resursele exis tente.Ast fel, ne putem con frun ta cu in -dis ponibilitatea resur se lor de oricetip în a doua parte a anului. Pe dealtã parte, opor tu nitãþile sunt multi -ple, fiind ofe ri te de schimbarea pro -fi lului con sumatorului, de accesulpe noi pieþe ºi la noi servicii. Credcã se va pune accentul pe sectorule-com merce, anul acesta, ºi bineîn -þeles sectorul industrial care sus -þi ne economia de câþiva ani.

Piaţa estimează un 2014mai bun decât 2013... darcreşterea fiscalităţii arputea încurca planurileCa de obicei, în luna februarie, luăm pulsul pieţei cuprivire la anul în curs. Operatori importanţi din piaţă aurăspuns la cinci întrebări propuse de revista Ziua Cargo,oferind informaţii cel puţin interesante privind modul încare ar trebui să arate anul 2014, inclusiv din punctul devedere al planurilor de dezvoltare.

1. Cum consideraţi că va fi anul 2014 faţă de 2013 pentru ramurile delogistică şi transport?

2. Care sunt principalele ameninţări pe care le identificaţi?3. Dar oportunităţi?4. Aveţi în vedere investiţii la nivelul companiei în acest an? Dacă

răspunsul este afirmativ, veţi investi în flotă sau în spaţii dedepozitare?

5. Cum consideraţi că va fi anul 2014 pentru companiadumneavoastră?

37

AN

CH

ETĂ

.................................................................................................................. februarie 201438

AN

CH

ETĂ

februarie 2014 .................................................................................................................... 39

ves tiþii importante pentru dezvol ta -rea tuturor þãrilor membre GW ºipen tru creºterea calitãþii serviciiloroferite.

Pe plan local, GW a investit în aniianteriori în terenuri ºi clãdiri: avemdeja douã depozite în pro prie tate,în Bucureºti ºi Sibiu, plus alteterenuri în Arad ºi Bacãu, pe care levom utiliza pentru investiþii viitoareîn spaþii de depozitare, în funcþie denecesitãþile ºi cerinþele pieþei ºi aleclienþilor noºtri.

Investim însã anual în echi pa -mente ºi sisteme care sã ne per mi -tã sã demarãm noi proiecte ºi sãcreº tem eficienþa proceselor ºi, înfinal, satisfacþia clienþilor: echi pa -mente de manipulare, sis te me dede pozitare, sisteme de control alcos turilor, echipamente ºi sistemeIT.

Având în vedere rezultatele ulti -milor ani ºi creºterea numãrului declienþi, putem afirma cã ºi în 2014Gebrüder Weiss va menþine trendulascendent al cifrei sale de afaceri.

Ne propunem ca pentru urmã -torii ani sã creºtem portofoliul decli enþi ºi sã ne consolidãm poziþiape piaþa din România. De ase me -nea, dorim sã ne poziþionãm în zonapremium a pieþei de logisticã prinoferirea unor servicii de cali ta te,personalizate, care sã rãs pun dãeficient nevoilor clienþilor existenþiºi viitori.“

Christophe De Korver, ManagingDirector GEFCO Romania„Piaţa de logisticăurmează trendulascendent din2013“

„Consider cã piaþa de logisticãur meazã trendul ascendent din 2013ºi cã va pãstra ritmul ºi anul acesta.Cu toate acestea, întot dea una esteimportant sã se facã o diferenþã întrebusiness-ul inter naþional ºi cel intern.Ceea ce sper sã observ în anul 2014este o re luare a consumului pe piaþaromâ neas cã - anul trecut, industriade transport ºi logisticã a fost maide gra bã luatã prin surprindere deni ve lul mai ridicat al exporturilor ºire ducerea cererilor pentru im port.Pe acelaºi principiu, se aº teap tã ouºoa rã revenire pe piaþa de maºininoi, însã din nou, acest lucru de -pinde de situaþia econo mi cã localã.

Nu le-aº numi ameninþãri, însão problemã majorã se va îndreptaspre implementarea noilor taxe dedrum. De asemenea, din punc tul devedere al transportatorilor, con si dercã în urmãtorii ani vor fi ne ce sareanumite investiþii pentru re în noireaflotei, cu cerinþe exi gen te le gate deprotejarea me diu lui înconjurãtor.

Pe mãsurã ce industria se ma -tu rizeazã ºi furnizorii de servicii lo -gistice sunt din ce în ce mai spe cia -lizaþi, douã dintre princi pa leleo por tunitãþi vor fi repre zen tate detransportul multimodal ºi de ser vi -ciile 4 PL. De anul trecut, am remar -cat interesul crescut al marilor com -panii pentru soluþiile de transportmultimodal pentru op timizarea flu -xu rilor, accesul la capacitãþi de trans -port mai mari ºi angajamentul pentruactivitãþi sus tenabile. În a cest sens,este esen þial sã contri bu im la dez -vol tarea zonei ºi a por tului Constan -þa. Dacã investiþiile în infrastruc turã,mai ales în cea fe ro viarã, pot fiaccelerate, România ar putea profitade multe oportunitãþi.

Anul trecut, am deschis agenþiadin Craiova ºi am investit într-un de -po zit nou în Arad. În 2014, nu parea fi necesarã des chi derea de sediinoi în România, întrucât reuºim sãaco perim în mod eficient teritoriulþãrii pe baza schemei existente. Nevom con cen tra pe dezvoltarea se -di ilor exis tente ºi pe extinderea capa -ci tãþii de depozitare ºi, în plus, pecreº terea activitãþii în Constanþapentru activitatea noas trã în do me -niul auto. La sfârºitul anu lui 2013,ne-am completat echi pa pentrucom plexul nostru din Constanþa ºiam început sã testãm câteva schemenoi. La nivel glo bal, GEFCO va con -tinua, la fel ca în 2013, sã se dezvoltedin punct de ve dere geografic ºi, înprin ci pal, sã îºi consolideze poziþiaîn cadrul activitãþilor Overseas.

Dupã o bunã revenire în 2013,2014 trebuie sã fie chiar mai bun -ar trebui sã ne continuãm creº te rea.De asemenea, tot pentru anul a ces -ta, am confirmat majo ri tatea par te -ne riatelor pe termen lung. Am în -ceput ºi colaborãri noi cu com pa niidin industrii precum agricul tu rã, far -ma ceutice ºi bunuri de larg consum,care ar trebui sã în ceapã sã producãefecte în 2014. În plus, datoritã ni -ve lului de expertizã la care GEFCOa a juns pe plan local ºi global, inves -ti torii strãini au în ce put sã ne abor -deze pentru a de veni nu doar par -te nerul lor, dar ºi consultant cu privirela intrarea pe pi aþa din Ro mânia. Înprezent, ne aflãm în discuþii cu 2companii strãine pen tru a le realizaschemele de logis ti cã ºi, cel maiprobabil, proiectele vor fi lansate

anul acesta. Aceasta face parte dinnoua noastrã stra te gie de a deveni,de asemenea, parteneri majori 4PLîn România. În cazul în care acesteîncercãri vor avea succes, 2014 arputea de veni un an cu oportunitãþifoarte bune pentru GEFCO.“

Mihai Iancu, Director GeneralGTI Logistic

„Intuiesccontinuareacreşteriigrupajelor“

„Pentru noi, anul 2014 va fi unan mai bun decât 2013, mã bazez(din pãcate) pe scãderea în con ti -nua re a volumelor FTL, noi fiindspeciali zaþi pe grupaje. Intuiesc oconti nua re a creºterii volu me lorgru pajelor. Totodatã, conti nuãm po -li tica de investiþii pe acest segmentºi, mai mult decât atât, vom atacadis tribuþia la magazine mici, deunde spe rãm sã adunãm volumeconsi de rabile. De aseme nea, vomcon ti nua dez voltarea de pozitãrii ºia VAS-urilor.

Ameninþãrile le identific în con -ti nuare, ca ºi în 2013, în creº te reater menelor de platã ºi feno me nulin solvenþã. Pe de altã parte, opor -tunitãþile vor veni pentru noi pe fon -dul scãderii volumelor de FTL, carevor genera creºterea volu melor deLTL ºi grupaje, unde noi ne-amspecializat. Vom investi în acest anatât în spaþii de depo zi tare cât ºi înflotã. Anul 2014 este primul an încare ne-am pro pus ca ºi target sãcreºtem cu 40% faþã de anul an -terior. Pentru mine, aceasta repre -zin tã o provo care.“

Dragoº Geleþu, ManagingDirector KLG Europe Logistics

„Avem încredereîn posibilitatea ca2014 săînregistreze ocreştere uşoarăfaţă de anulanterior“

„Avem încredere în posi bi li tateaca 2014 sã înregistreze o creº tereuºoarã faþã de anul ante rior; suntînsã mulþi factori care pot afectaaceastã previziune. Dacã ar fi sãluãm doar auspiciile meteo subcare s-a închis ianuarie ºi impactullor asupra transpor tu rilor externe,dar ºi asupra apro vi zionãrii reþelelorde hypermar keturi, putem numãradeja o frânã pusã creºterilor celordouã ramuri - logistica ºi trans por -tul.

La capitolul ameninþãri, fãrã sãvrei faci paralela între 2012 ºi 2014,în ceea ce priveºte hiperac ti vitateapoliticã suprapusã pe un fundaleco nomic de crizã. Cele douã rân -duri de alegeri din acest an, admi -nis trate mai puþin atent, pot generascã derea sau înghe þa rea con su mu -lui. ªi se poate repeta economicce s-a întâmplat în 2012 din cauzain stabilitãþii ge ne rate de suspen -da rea preºe din telui. O altã amenin -þa re serioasã este instabilitatealeului faþã de moneda europeanã.

Pe de altã parte, existã direcþiide creºtere, douã dintre ele suntana lizate ºi implementate de uniima nageri din domeniu. Astfel, petransport, o oportunitate viabilãsunt pieþele din Est; existã o creº -tere continuã a volumului în ci r cu -laþie cãtre aceste pieþe, iar trans -

portatorii care au în vedere Estul,beneficiazã de un plus mar gine. Dease menea, pe fondul unei situaþiieco nomice dificile, com paniileajung mai uºor la con cluzia cã ex -ter nalizarea serviciilor transformãcos turile fixe în costuri variabile,mo ment în care îºi selec teazã fur -ni zori ºi optimizeazã cos turile logis -ti ce, pãstrând focusul de core busi -ness pe brand, dis play, marketizare,imagine.

Flota KLG a fost una dintre in -ves tiþiile prioritate, poate acestaeste ºi unul dintre motivele pentrucare am înregistrat cele mai maricreºteri pe segmentul de trans portrutier internaþional ºi distribu þie in -ter nã anul trecut. Anul acesta sede ruleazã investiþii pentru su pli -mentarea spaþiilor de depozi ta recu încã 20.000 de mp, în va loaretotalã de 5 milioane de euro. Con -struc þia a început deja ºi pânã întoam na lui 2014 se vor finalizaprimii 10.000 de mp.

În ceea ce priveºte 2014, în pri -mul rând ne dorim un an mai bunpentru clienþii noºtri! ªi în ceea cepri veºte ºi aportul nostru la funcþio -na rea afacerilor lor, le vom sta alã -turi ºi vom asigura un an mai bunpentru ei. Aºa cum evaluãm tendin -þa pieþei pentru 2014 ca fiind unade creºtere uºoarã, am luat ca o -

biec tiv KLG o creºtere a cifrei deafa ceri cu un procent estimat de10%.“

Rareº Mãcinicã, ManagingDirector Lagermax AED

Romania„Anul 2014 va fipe deopotrivăstabil şiimprevizibil“

„Anul 2014 va fi pe deopotrivãstabil ºi imprevizibil. La nivel macro,prognozele pe anul 2014 aratã otendinþã de creºtere la nivelul PIB,situatã undeva la 2%, cu un procentmai mic faþã de anul anterior. Ex -por turile vor continua sã creascãºi în 2014, cu o ratã de 10%, darnu vor mai înregistra boom-ul deanul trecut. Un alt element cu im -pact direct ºi major în cheltu ie -lile/ve niturile financiare ale compa -niilor de transport este cursulva lu tar, care, în a doua ju mã tate a


AN

CH

ETĂ

anului în curs, va fi supus uneipresiuni foarte mari de de pre ciereasociatã cu presiunile electoraleinterne. În opinia mea, evoluþiacursului va fi similarã celei din 2013,ca tendinþã. Dacã ana lizãm ca va -loa re, atunci în a doua jumãtateesti mez cã va înregistra o depre -cie re de pânã la 4,65 ron/eur dinca uza factorului po li tic, ceea cepoate duce la pier deri financiareimportante.

Din punct de vedere al trend-ului în logisticã în 2014, se va ma -j ora tendinþa de scãdere a stocurilorºi, prin urmare, vor creºte semni fi -cativ activitãþile de cross dock. Ori -cum, am convingerea cã în vi i torulapro piat, companiile cu sto curimedii (2-3.000 mp) se vor orientaprepon de rent spre activi tãþi de tipplat for mã, cu maxim 2-3 zile dedepozitare, astfel cã vor continuape piaþã cu activitãþi importante delogisticã (peste 5-8.000 mp) numaicompaniile mari, în special dinFMCG, gãzduite de depozite în ge -neral dedicate. Va re zulta o scãderea «clasei de mij loc» - tendinþã carese va accentua în 2014 ºi în aniicare vor urma, pe fondul reduceriiputernice a cererii interne.

Noi avem din ce în ce mai mul -te cereri atât din partea clienþilor,cât ºi din partea altor companii delogisticã ºi transport ce doresc sãfoloseascã terminalul nostru dinArad pentru cross dock ºi dis -tribuþie pentru mãrfuri venite dinimport. Astfel, toate camioaneledin internaþional vor fi oprite în Arad,pentru ca mai departe sã neocupãm noi de toate operaþiu ni lelogistice: recepþie, evidenþã, ca -litate, sortare, reambalare, repa le -tare etc. Preluãm inclusiv ope -raþiunile de transport ºi livrarea laclientul final. Pânã acum, cami oa -nele descãrcau de obicei laBucureºti, iar mãrfurile pentru Ves -tul þãrii erau retrimise cãtre cli enþiidin zonele respective. În acest mod,se pierd ºi timp ºi foarte mulþi bani.

Pentru piaþa de transport, con -tinuãm sã prognozãm tendinþa decreºtere a grupajelor. LagermaxAED Romania oferã o parte dinservicii cãtre piaþa auto ºi privim cuinteres evoluþiile acesteia. Dinforecast-urile companiilor pro du cã -toare de piese de schimb, ten dinþaîn after sales market este decreºtere ºi în 2014. Noi am re -confirmat încã de anul trecut cola -bo rarea cu importanþi producãtoride piese de schimb din industriaauto, astfel cã sperãm într-o con fir -mare a creºterilor din aceastã in -dus trie. Sperãm, de asemenea,într-o împãrþire mult mai vizibilã a

modurilor de transport între trans -por tatori ºi case de expediþii, astfelîncât grupajele sã fie ope ra te deintermediari ºi logisticieni, iar în cãr -cãrile complete sã fie con trolate detransportatori. În acest mod, clienþiicare au încãrcãri FTL pot beneficiaºi de o mai mare vi zi bilitate în preþºi îºi pot «cunoaº te» mult mai binepartene rii/fur ni zorii de transport.

Principalele ameninþãri din 2014vizeazã riscul diferenþelor de schimbvalutar precum ºi creº te rea numã -ru lui de insolvenþe. Opor tu nitãþileprovin din scãderea sto cu rilor, tra -dusã în creºterea gru pajelor, încondiþiile în care noi suntem aproapeîn întregime fo cu saþi pe acest modde transport.

Cu siguranþã vom continua sãinvestim, mai ales în deschidereade noi birouri în þarã, în funcþie decerere. Ne gândim inclusiv la HUB-uri de cross dock (pânã în 1.000mp), pe lângã birouri.

2014 va fi provocator pentrucom pania pe care o reprezint. Ni -ve lul de vizibilitate este din ce înce mai scãzut, nu te mai poþi com -pa ra cu ce ai realizat anul trecut înaceeaºi perioadã. Iar în acest con -text creºte nivelul deciziilor impre -vi zibile, atât intern cât ºi din parteaclienþilor, astfel cã adap ta bi litateatrebuie sã fie un atribut al oricãruimanager.“

Rãzvan Boºomoiu, DirectorComercial OTZ

„Vedem 2014 cafiind un andinamic, în carevor apărea mulţifactoriimprevizibili“

„Vedem anul 2014 ca fiind unan dinamic, în care vor apãrea mulþifactori imprevizibili, dat fiind cã edestul de greu de estimat impactulreal al creºterii accizei la com bus -ti bil sau cel al faptului cã sun tem înan electoral. Aceste ten dinþe vorface planificarea pe termen lung ºichiar mediu dificilã, atât pentru cli -enþii noºtri, cât ºi pentru noi. În con -secinþã, OTZ se va adapta acestuitrend ºi va con ti nua sã îºi dezvolteflexibilitatea necesarã pentru gãsi -rea celor mai bune soluþii pentrucli enþii sãi, într-un timp cât mai scurt.

Nouã ne place sã privim ame -nin þãrile ca pe niºte provocãri.Acum, cã le-am definit astfel, pu -tem spune cã una dintre cele maisolicitante situaþii este aceea cãstocurile de marfã ale clienþilorvor fi din ce în ce mai mici - lucrune ce sar pentru a se menþine com -pe titivi, ceea ce va cere din parteanoastrã o vitezã de reacþie ºi maimare. O altã provocare este creº -te rea costurilor combustibilului,ceea ce ne provoacã sã ne pla ni -ficãm ºi mai bine rutele de trans -port ºi, astfel, sã fim ºi mai efi -cienþi. Experienþa anilor trecuþi aarãtat cã, pentru noi, provocãriles-au trans format în oportunitãþi, ºinu în ameninþãri. Capacitateanoas trã de a rãspunde din ce înce mai bine cerinþelor pieþei ne-aadus succesul.

Oportunitãþile principale suntdiversificarea gamei de servicii pecare le oferim clienþilor noºtri ºi dein tegrare a acestor servicii. Bene -fi ciile integrãrii vor fi simþite atâtde cãtre noi, pentru cã putem sã ur -mãrim tot fluxul logistic, dar ºi decãtre client, deoarece va avea avan -ta jul eficientizãrii ºi al creºteriinivelului de calitate.

Ne vom dezvolta strategic pepar tea de distribuþie. Unele pro -iec te sunt deja în proces de imple -men tare. Avem în vedere dez -voltarea pe zone a parteneriatelormai vechi. De asemenea, lucrãmla inte grarea cât mai eficientã aacti vi tãþii de spediþionare în fluxulflotei proprii, astfel încât sã livrãmsoluþii flexibile indiferent decerere.

Pentru 2014 vom continua ten -dinþa începutã în anii anteriori, adicãne vom concentra atenþia asu pracreº terii într-un mod profi ta bil.Aceas ta implicã, aºa cum amafirmat mai sus, atât diversifi ca reaserv iciilor, cât ºi integrarea aces -to ra. Dacã ar fi sã trasãm care ar fidirecþia noastrã strategicã, a ceastase poate sintetiza în efor turile noas -tre de a lãrgi grupul de clienþi, caresã fie mai mult decât satisfãcuþi deserviciile noastre.“

Ionel Cipere, Director GeneralPracticom

„2014 va fi similaranului trecut“

„Anul 2014 va fi similar anuluitre cut, principalele ameninþãri de -curgând din creºterea preþurilor, ataxelor, din impunerea de taxe noi,dar ºi din viaþa politicã. Opor tu nitãþiledecurg din faptul cã eco nomia tre -bu ie sã meargã înainte. Ne-am pro -pus ca în 2014 sã in vestim în flotãîn condiþiile în care apre ciem cã vafi un an de creºte re ºi consolidare.“

Dana Bordei, Head of IndustrialBusiness Development CBRE

Romania„Cereresemnificativăavem de lacompanii deproducţie, înspecial industriaauto“

„Nu ne aºteptãm la miºcãrifoar te mari, rata de neocupare aspa þiilor clasa A ºi B este destulde mare - 12%, aºa cã nu vedem

sã aparã noi dezvoltãri spe cu la -tive. Singurele proiecte noi suntcele de con strucþii la cerere pen -tru utili za tori finali (centre propriide distri bu þie). Cerere semni fi ca -tivã avem de la companii de pro -duc þie, în special industria auto.Încep sã se uite la zone mai puþincon sacrate, cum ar fi Estul Ro -mâ niei, datoritã disponibilitãþiiforþei de muncã ºi a costurilortotale mult mai mici în ra port cuVestul sau Transilvania. Prin ci pa -lele ameninþãri þin de ale gerileeuro parlamentare ºi guver na men -tale. Acestora li se adaugã posi -bilitatea schimbãrii taxei unice înimpozit progresiv ºi proiecteleincoerente de infrastructurã. Sema nifestã, de asemenea, o ame -nin þare competitivã la nivel de re -giune. Este vorba despre Turcia,care are o politicã foarte activã ºicoerentã de atragere a investiþiilorstrãine. În ceea ce priveºte opor -tu nitãþile pot preciza cã atât Po -lonia cât ºi Cehia care câºtigauma joritatea unitãþilor de producþieîn regiune au devenit destul descum pe, iar din acest motiv inves -ti torii se uitã cu mai mare atenþiela Româ nia, Bulgaria ºi Slovacia.

Noi am crescut deja întreagaechipã cu 12 oameni ºi trendulse pãstreazã ºi în 2014. Consi -

de rãm cã 2014 va fi cel puþin lafel de bun pentru compania noas -trã. Dacã nu vor fi miºcãri politicegrave generate de alegeri, suntemsiguri de creºtere.“

Liviu Tãnase - DirectorComercial CEMPS

„Preconizăm ostabilizare apieţei“

„Preconizãm o stabilizare apie þei la parametrii anului trecut.Prin ci pala ameninþare constã îninsta bilitatea politicã manifestatãºi în anii anteriori, care influ en -þea zã în sens negativ activitateaeco nomicã, motiv pentru care pu -tem sã asistãm la o posibilã scã -de re a investiþiilor strã ine ºi nunumai pe piaþa din Româ nia. Înceea ce priveºte opor tu nitãþile,ne bazãm pe clienþii fideli careapre ciazã calitatea serviciilor pecare compania noastrã le oferã.

AN

CH

ETĂ

.................................................................................................................. februarie 2014

Principalii clienþi din domeniullogisticii ºi 3PL sunt reprezentaþide marii retaileri. Pentru anul2014, aceºtia anunþã negocieride con trac te cu prestatorii de pepiaþã, ex tinderi ale magazinelorºi, implicit, ale volumelor de mãr -furi, noi centre logistice la nivelnaþional.

În 2014, CEMPS va investi însis temul de STR prin creºtereaca litãþii ºi a numãrului echipa men -te lor din flotã. În acest sens, nevom extinde cu o locaþie separatãpentru re condiþionarea, întreþi ne -rea ºi de po zitarea echipamentelorsecond-hand.

În fiecare an, CEMPS a înre -gis trat o creºtere a cifrei de afa -ceri ºi mai ales a profitului datoritãatât a punerii în practicã a unuiprogram de eficientizare a activi -tã þii, cât ºi a introducerii pe piaþãde noi pro duse mai performantesau mai eco no mice. Având în ve -dere faptul cã aceste programevor fi aplicate ºi în anul 2014, mi -zãm ºi în acest an pe o creºtere.“

Cristian Dolinski, DirectorGeneral Still Romania

„Un an de succespentru furnizoriiflexibili“

„Anul 2014 va fi un an de suc -ces pentru furnizorii din domeniullogisticii care vor fi flexibili lasolicitãrile punctuale ale clienþilor,care vor gãsi soluþii personalizateºi care vor pune accent pe detalii,pe îmbunãtãþirea calitãþii produ -se lor. Planificarea minuþioasã abu getelor ºi atenþia mãritã la chel -tu ieli, salvarea de costuri sunt as -pecte importante de care vortrebui sã þinã seama jucãtorii depe piaþa de logisticã. Cei mai bunivor continua sã menþinã deschisãtendinþa de inovare ºi viziune.

Principalele ameninþãri þin deteama de a investi în produse deca litate care, pe termen mediu ºilung, se dovedesc a nu fi maiscum pe decât produsele consi -de rate ieftine, având în vedere e -co nomia de combustibil ºi cos tu -rile ulte rioa re de exploatare. Lipsade docu men tare ºi analize bazatepe criterii de calitate ºi eco nomie,mascate sub sintagma de bugetereduse, ca ºi justificare, sunt lu -

cruri care pot limita in ves tiþiile peter men lung ºi luarea u nor deciziiinteligente.

Avem oportunitatea de a arãtapartenerilor noºtri cã putem ºivrem sã le oferim în continuarecalitate pre mium începând de laprompti tu dine ºi pânã la detaliilecele mai mici referitoare la mic -ºo rarea de costuri. Suntem inte -re saþi de cota de piaþã, dar, maiales, suntem inte re saþi sã creãmnoi parteneriate, sã le pãstrãm ºisã le dezvoltam pe cele actuale,cultivând continuu fle xibilitatea ºigrija faþã de soli ci tã rile imediateºi de viitor ale par te nerilor.

Suntem orientaþi sã continuãminvestiþiile atât pe plan intern înoameni, prin organizarea continuãde traininguri specializate pentrupro duse ºi servicii, în infras truc -tu rã, dar ºi în plan extern cu par -te nerii noºtri, cãrora le promitempro duse ºi servicii premium, caresã corespundã cerinþelor indi vi -dua le.

2014 va fi un an cu provocãri,pen tru cã investitorii vor trebui sãîn þeleagã importanþa investiþiilorin teligent realizate. Este un an încare vom dezvolta mai mult pro -ce durile legate de calitate ºi sa -tis fac þia clientului, ne vom în drep -ta mai atent cãtre îmbunã tã þireaser viciilor. Va fi un an bun, în carene vom lupta pen tru a deblocacon cretizarea u nor proiecte înce -pu te în anii pre cedenþi, în carevom aduce pe piaþa româneascãnoi soluþii alternative ºi de avan -gardã. Vom lansa noul FM-X înmar tie la Berlin, unde se va des -fã ºura ºi o conferinþã de pre sã.Sun tem preocupaþi în conti nua resã oferim soluþii personalizatepen tru post vânzare, mana ge men -tul inteligent în intralogisticã,trans parenþã cãtre parteneri. Toateaces te beneficii oferite parte ne -ri lor sunt dublate de valoareaadãu gatã prin abilitãþile echipeiSTILL.“

Valentin Hord, Director deVânzãri Toyota Material

Handling Romania„Sectorul delogistică vacunoaşte probabilo creştere“

„Din informaþiile ºi previziunileobþinute din piaþã ºi la nivelul gru -pului, sectorul de logisticã va cu -noaºte probabil o creºtere în anulce urmeazã. Doar con si de rândpla nu rile de expansiune ale unorretai leri din piaþa localã, lucrurilear trebui sã arate destul de bineîn a cest domeniu. În consecinþã,creº te rile acestea ar trebui sã sere flec te ºi în activitatea ºi re zul -ta tele fur nizorilor de echipamentecare sunt prezenþi în acest sector.

Probabil, cele mai mari ame -nin þ ãri pentru o companie ca anoas trã provin din trendul achi zi -þiilor «pe tabel». Achiziþiile carenu þin cont de beneficiile adusedin di versitatea produselor dinpia þã ºi din tehnologiile încor po -ra te, din pu terea ºi acoperirea re -þelei de ser vi ce, din calitatea ºifiabilitatea pro du selor ºi a piese -lor de schimb ºi din avantajeleunui parteneriat ba zat pe con sul -tanþã, proactivitate ºi în crederereciprocã clãditã pe înþe le gereaafacerii ºi a nevoilor celor douãpãrþi. Acest tip de achiziþii va creaîn totdeauna un zid într-o tran zac - þie, care se supune astfel unor ris -curi ºi eventuale privãri de bene -ficii.

Oportunitãþile cele mai marivor veni în anul ce începe din ne -voia tot mai acutã a managerilorde flote pentru sisteme ºi moda -li tãþi de ma na gement al flotelorºi optimizarea costurilor. Este unlu cru îm bu cu rã tor pentru noi,fiind cã avem servicii ºi produsedezvoltate în acest sens, iar pu -nerea lor în practicã va fi cu sigu -ran þã un început de bun augurpen tru business-ul respectiv, câtºi pentru stabilirea unui nivel su -perior pe piaþã.

Nivelul de investiþii în acest anva fi unul moderat, dar cu aceeaºides chidere faþã de oportunitãþilecare pot apãrea. Atât timp cât ra -þio namentul aratã clar beneficiileunei investiþii, suntem pregãtiþi são facem. Chiar în acest momentsun tem în dezvoltarea reþelei deservice prin angajarea ºi dotareaa încã doi tehnicieni de service înþarã. În ceea ce priveºte 2014, aº -tep tãrile ºi eforturile noastre suntîn a avea un an bun, evident. Cusi guranþã anticipãm multe provo -cãri pe drum ºi multã muncã, darpre mi sele sunt bune pentru un ancare va schimba multe atât în di -recþia noas trã ca ºi companie, câtºi în men talitatea ºi dezvoltareapieþei.“


42

Întrebările lunii FEBRUARIE (etapa 51)

Întrebările lunii IANUARIE (etapa 50) şi răspunsurile corecte:

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTRGTI

1. Performanţa Supply Chain semăsoară prin

a. indicatori privind stocurile,indicatori privind procesele -CORECT

b. indicatori privind producţia şilivrarea

c. viteza de livrared. valoarea încasată şi termenul de

încasare

2. Care dintre următorii indicatorifinanciari nu are legătură cu

felul în care este condusSupply Chain

a. ROAb. Working capitalc. Cash Flowd. datorii către furnizori scadente -

CORECT3. Conceptul de Supply Chain se

referă laa. reţeaua de servicii, materiale şi

fluxuri informaţionale care leagăprocesele firmei de relaţii cuclienţii, relaţii cu furnizorii,

realizarea comenzii, de proceselefurnizorilor şi clienţilor companiei- CORECT

b. reţeaua de servicii, materiale şifluxuri informaţionale care leagăprocesele firmei de cele alefurnizorilor săi

c. reţeaua de servicii, materiale şifluxuri informaţionale care leagăprocesele firmei de cele aleclienţilor săi

d. reţeaua de servicii, materiale şifluxuri informaţionale şi procesedin interiorul organizaţiei

1. _______________ se referă la otendinţă de a creşte nivelul destoc din ce în ce mai mult pelanţul de aprovizionare ca răspunsla schimbările în cererea clientului

a. Demand chainb. efectul de Bullwhipc. JIT

2. ________________ reprezintăprocesul prin intermediul căruiase gestionează într-o manierăstrategică transferul şi stocul dematerial, componente şi produsefinite pe parcursul unui ciclu careîncepe de la furnizori, traversează

departamentele funcţionale alecompaniei şi se încheie o dată cuajungerea produselor laconsumatori.

a. Leanb. Logisticac. Supply Chain-ul

3. _______________ este o filozofie deproducţie ce se bazează peeliminarea planificată a tuturorpierderilor şi pe o continuăîmbunătăţire a productivităţii

a. Kanbanb. JITc. JIS

HENKEL

CO

NCU

RS

Câştigătorii lunii IANUARIEOana Ciortea, Lucian Ionescu şi Dan Ardelean Ei au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei 7 deconcurenţi care au răspuns corect la întrebărilelunii ianuarie, cea de a 50-a etapă a concursuluide logistică.Lista concurenţilor care au răspuns corectFlorin Geneţ, Sorin Dan Teriteanu, OanaCiortea, Anamaria Cojocariu, Dan Ardelean,Adrian Ionuţ Popescu, Lucian Ionescu

Concursul de cunoştinţe generale îndomeniul logisticii lansat de ZIUA CARGO şi

compania de consultanţă şi training înlogistică Supply Chain Management Center

continuă cu etapa a 51-a. În fiecare lună,publicăm 3 întrebări tip grilă, pentru ca, în

luna următoare, să dăm publicităţiivariantele corecte de răspuns. Câştigătorii

sunt stabiliţi prin tragere la sorţi dintrepersoanele care răspund corect.

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (51)

Fiecare întrebare are un singurrăspuns corect.

Puteţi răspunde până pe 7martie, prin e-mail la adresa

[email protected],menţionând variantele de

răspuns şi datele de contact(nume, telefon, e-mail) sau

direct pe site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe pagina

dedicată concursului.Câştigătorii ediţiei din februarieşi variantele corecte de răspuns

vor fi publicate în numărul dinmartie al revistei ZIUA CARGO.

februarie 2014 .................................................................................................................... 45

ȘA

NTIE

R

ŞoseauaAtlantică din Norvegia

.................................................................................................................. februarie 2014

ȘTIR

I

46

CONTRACT DEFINANŢARE PENTRUAEROPORTULCRAIOVA

Ramona Mãnescu a semnat, lasediul MinisteruluiTransporturilor, contractul definanþare a proiectului dereabilitare a infrastructurii demiºcare din cadrul AeroportuluiCraiova. Investiþia, în valoare de107,9 milioane de lei,beneficiazã de cofinanþare dinfonduri europene, iar lucrãrilevor fi în conformitate cunormele Organizaþiei AviaþieiCivile Internaþionale (ICAO) ºiReglementãrile AeronauticeCivile Române (RACR).Potrivit calendarului, urmeazãorganizarea licitaþiei pentruexecuþie, iar lucrãrile vorîncepe în decembrie 2014 ºivor fi gata în august 2015.Acestea presupun: refacereapistei, repararea ºi extindereacãii de rulare ºi construireaunei platforme noi deîmbarcare-debarcare, astfelîncât capacitatea de operare vacreºte de la 2 locuri la 8 locuri.Totodatã, vor fi realizate ºi

instalaþiile electrice ºi debalizaj. O datã cumodernizarea AeroportuluiCraiova, se aºteaptã o creºtereconsiderabilã a numãrului depasageri.

INVESTITORIIIMOBILIARI SEORIENTEAZĂ SPREPIEŢELE ÎNREDRESAREECONOMICĂ

Competiþia acerbã pentruactivele imobiliare de clasã Ape marile pieþe imobiliare aleEuropei îi determinã peinvestitorii în cãutare derandamente atractive sã seorienteze spre plasamentele înpieþele aflate în redresareeconomicã, cum ar fi Irlanda ºiSpania, spre capitaleleregionale ºi cãtre proprietãþilede clasã secundarã, conformconcluziilor raportuluiEmerging Trends in RealEstate® Europa 2014, oprognozã a evoluþiei pieþeiimobiliare publicatã de UrbanLand Institute (ULI) în asociere

cu PwC. Raportul aratã cã 71%dintre respondenþi considerãcã deficitul de active atractiveva avea un impact moderat sausemnificativ asupra afacerii lorîn 2014. Ca o consecinþã aintensificãrii concurenþei, 59%dintre respondenþi cred cãproprietãþile de clasã A de peprincipalele pieþe imobiliareeuropene sunt acum supra-evaluate. Raportul subliniazãcã investitorii devin din ce in cemai confortabili cu asumareaunor riscuri sporite în cãutarede randamente atrãgãtoare.Unul dintre oraºele carebeneficiazã cel mai mult de peurma acestei tendinþe esteDublin, care a urcatspectaculos în topuldestinaþiilor de investiþii, de pelocul 20 în raportul anuluianterior pe locul 2 în 2014.

RESTRICŢII TIMP DE 6LUNI PE CALEAVICTORIEI

Primãria Capitalei începe din24 februarie modernizarea CãiiVictoriei între Piaþa Victoriei ºiCalea Griviþei, astfel cã traficulrutier va fi restricþionat pe douãbenzi. Lucrãrile vor dura 6 luni,pânã la 1 august, iar la final vormai fi din 3 benzi ºi jumãtatenumai 2 benzi pe sensul unic,cu o a treia de încadrare înzona intersecþiilor, pentruvirajul la stânga sau la dreapta.Autoritãþile au decis sã renunþela o bandã ºi jumãtate dincarosabil pentru a extindetrotuarele ºi a amenaja pistepentru bicicliºti. Totul va costa8,7 milioane de lei.„O datã cu deschidereabulevardului Buzeºti-Berzei-Uranus, care este alternativã laCalea Victoriei ºi BulevardulLascãr Catargiu, deoarecepreia o parte importantã dintremaºinile care traverseazãoraºul de la Nord la Sud, esteposibilã extinderea trotuarelorde pe Calea Victoriei, pentru areaduce acest bulevard la ceeace reprezenta el de fapt, ozonã de promenadã dinCentrul Bucureºtiului. Lucrãrilede modernizare vor viza ºiamenajarea pistelor pentrubicicliºti. Spaþiul necesaracestor lucrãri va fi obþinut prinrenunþarea la o bandã ºijumãtate din carosabil“, adeclarat primarul general SorinOprescu.

Activitatea Totală deTranzacţionare (ATT) pentruS2 2013 a fost de peste92.000 mp, ceea ceînseamnă o reducere de40% faţă de volumulînregistrat în S1 2013. Întotal, ATT în 2013 a fost înRomânia de peste 250.000mp, cu 82% mai mare decâtcea din 2012 şi cu numai 3%mai mică decât cea din 2011,se arată într-o analiza aCBRE. În sinteză:- Stocul industrial & logisticmodern în Zona Bucureştieste aproape de 1 milionmp, cu un adiţional de 1,43milioane mp în celelalteregiuni din România.- Rata de Neocupare pentruZona Bucureşti este de 12%,în timp ce pentru provincieeste de aproape 14%, astfelrata de neocupare pentruRomânia ajunge la 12,5%.- Chiriile prime sunt mai mariîn Bucureşti (3,8 - 4euro/mp/lună) faţă de celedin provincie (3,5

euro/mp/lună). Ratarandamentului investiţional asuferit o compresie, acumcotat la 10%, în scădere cu50 pp, având în vedereactivitatea de tranzacţionarestabilă şi interesul crescut alinvestitorilor.- 2013 a fost un an alrezultatelormacroeconomice mai bunedecât estimările iniţiale, cu ocreştere a PIB-ului de pânăla 2,6% în comparaţie cu2012. Creşterea economicăeste de aşteptat să continuetendinţa pozitivă atât în2014, cât şi în 2015.- Noile dezvoltări vor fireprezentate de investiţiilede tip build-to-suit.

CREŞTE CEREREA DE SPAŢII DE PRODUCŢIE

.................................................................................................................. februarie 201448

FO

CU

S

nu au utilaje”, a spus ºeful statului.A2 a fost deschisã integral în a8-a zi de la blocare, dupã ce afost interzisã circulaþiei în chiarprima zi de viscol ºi ninsori, dupãproducerea unui carambol cu 30de maºini, la km 58. Dar chiar ºidupã „curãþare”, carosabilul aveaun strat de zãpadã de 2 cm, astfelcã a fost instituitã restricþie de vi -tezã de 50 km/h între Lehliu ºiFe teºti (km 65 - km 142), pe sen -sul spre Constanþa.

Dan ªova a lipsit în timpuloperaþiunilor de deszãpezire ºi aapãrut exact dupã ridicarea aver -ti zãrilor meteo. A ochit repede unjudeþ fãrã drumuri închise - Cãlã -raºi - ºi s-a dus într-o vizitã delucru, ca sã fie filmat de tele vi -ziuni. A declarat cã este mulþumitde deszãpezire ºi a dat o vestemincinoasã: „Tronsonul Lehliu -Drajna al autostrãzii A2 va fi eli -berat pânã la ora 18:00”. Porþiu -nea cu pricina a mai rãmas însãînchisã timp de douã zile.

Cod Roşu pentrubaronii locali

Traian Bãsescu i-a atacat ºi pebaronii locali, care, cel puþin încele 6 judeþe cu Cod Roºu (Ia lo -miþa, Buzãu, Tulcea, Constanþa,Brãila ºi Galaþi), au primit de laGuvern, graþie instituirii stãrii dealertã, liber la încheierea de con -trac te fãrã licitaþie pentru deszã -pe zirea drumurilor judeþene. Cumera de aºteptat, aceste artere aurãmas îngropate zile întregi înzãpadã, pânã le-a trimis Armataîn ajutor utilaje ºi militari. Pentrua calma presiunile mass-media,vicepremierul Liviu Dragnea l-ade mis pe prefectul judeþului Bu -zãu, Gabriel Baltã, apoi a anunþatcã îi demite ºi pe cei de la Con -stanþa (Eugen Bola) ºi de la Brãila(Gheorghi Obreja), dar au demi -sio nat ei singuri.

Bãsescu este însã de altã pã -rere: „Mi se pare un mod de lucrudezonorant sã dai afarã prefecþii,când contractele le fac preºedinþiide consilii judeþene (CJ), iarCNADNR este cel care închiriazãutilaje. (...) Mascarada televizatãa comandamentelor nu face decâtsã fie o acoperire pentru banii ne -meritaþi ºi nemunciþi ce se vor dafirmelor clientelare care au con -trac te de deszãpezire, iar în locullor a fost scoasã Armata ºi Jandar -meria. Aº propune Guvernului sãconstate neîndeplinirea contracte -lor ºi sã dea Armatei ºi Jandarme -riei banii pentru deszãpezire”.

Ponta: „Militariinu au deszăpezit,ei au salvat vieţi”

Victor Ponta a sãrit ca ars:„Dom nul preºedinte ori minte, orihabar n-are ce se întâmplã în þarã.Contractele de deszãpezire nu lefac consiliile judeþene. Militarii nuau deszãpezit, ei au salvat vieþi.Cred cã îi pare foarte rãu cã des -zã pezirea a mers foarte bine, dariarna viitoare nu va mai fi dom -nia-sa preºedinte, deci e-n re -gulã”.

Ministrul Dan ªova s-a ferit dedeclaraþii directe, dar a trimis prinCNADNR o replicã: „ForþeleMApN ºi Jandarmeriei nu au in -tervenit decât în cazul în care aufost periclitate vieþi omeneºti ºia fost necesarã salvarea acestora.Ajutorul soldaþilor ºi al jandarmilora constat din acþiunile de deszã -pe zire manualã a autovehiculelorcare erau captive în zãpadã ºi nuputea fi efectuatã activitatea me -ca nizatã de cãtre CNADNR SA”.

Sunt enumerate apoi treiacþiuni în douã zile, de câteva ore:

„- În data de 26.01.2014, orele17:00 - 21:00, Autostrada A1 -inter venþie pentru deblocareaauto vehiculelor implicate în acci -

dentul colectiv ºi salvarea per soa -nelor din autovehicule;

- În data de 26.01.2014, orele10:30 - 17:00, Autostrada A2 -in tervenþie pentru deblocareaauto vehiculelor implicate în acci -den tul colectiv ºi salvarea persoa -nelor din autovehicule;

- În perioada 29.01.2014-30.01.2014, orele 20:00 - 02:00,DN 22, judeþul Tulcea, localitateaTariverde - intervenþie pentru de -blo carea autovehiculelor surprin -se de cãderile masive de zãpadãºi pierdute în viscol”.

Însã MapN aratã cã militarii auintervenit cu mijloace tehnice înperioada 25 - 31 ianuarie în fie -care zi la deszãpezire, ºi nu numaipe autostrãzile A1 (pânã în 27 ia -nuarie) ºi A2, ci ºi pentru „dega -ja rea zãpezii de pe drumurile ju -deþene ºi naþionale în judeþeleVâlcea, Buzãu, Prahova ºi Brãila”.

Transportatorii,cu paguba

Circul politic face deliciul tele -vi ziunilor, dar transportatorii rã -mân cu paguba: sute de milioanede euro pierderi în zilele cu dru -muri blocate. Abia la presiunilelor, dupã 4 zile cât au avut TIR-uri le trase pe dreapta, CNADNRºi Poliþia Rutierã au acceptat pro -punerea oferitã pe tavã de patro -natele din transporturi: deplasareacontrolatã a convoaielor de ca mi -oane, cu un utilaj de deszã pe zireîn faþã ºi escorta autospe cialelorPoliþiei. Aºa s-au putut urni din loc3.180 de autovehicule împãrþiteîn 55 de coloane, care au traversatmai multe judeþe cu drumuri na -þio nale închise sau restric þionate:Ialomiþa, Buzãu, Cã lãraºi, Con stan -þa, Brãila, pre cum ºi pe AutostradaA1 Bucu reºti-Piteºti.

„Triştii” dinBucureşti

În Capitalã, deszãpezirea cos -tã mai mult decât jumãtate dinþarã: 56 de milioane de euro. Faþãde iernile trecute, când le mai ar -dea câte o amendã firmelor dedes zãpezire, Sorin Oprescu a ce -dat nervos: „Utilajele nu pot curã -þa bulevardele pentru cã aceºtitriºti parcheazã pe unde vor ei”,iar „pietonii nu au de ce sã seplângã, deoarece au trotuarelefãrã zãpadã”. S-a contrazis singur,cerând ca ºcolile ºi grãdiniþele sãfie închise timp de o sãptãmânã.


februarie 2014 .................................................................................................................... 49

OO gafã monumentalã afost fãcutã de CNADNRºi de Poliþia Autostrãzila interzicerea circula -þiei pe A1: zeci de ma -

ºini au rãmas captive în trafic dela ora 12:00, între km 52-55 pesensul spre Bucureºti, dupã uncarambol cu 14 autoturisme ºi unTIR. Când oamenii au constatatcã sunt uitaþi de autoritãþi iar zã -pada le-a blocat portierele ajun -gân du-le la geamuri, au sunat lateleviziuni. Era singura lor speran -þã dupã 6 ore, aºa cum s-a doveditºi la accidentul aviatic cu medici.La presiunile mass-media, au fosttrimiºi 40 de militari cu utilaje pro -prii. Pe autostradã rãmãsese blo -ca tã ºi o ambulanþã cu rãniþii dincarambol. TAB-ul Armatei nu pu -tea însã înainta pe lângã maºinileîngropate în zãpadã, astfel cãsingura soluþie a fost sã opreascãpe sensul opus în dreptul Salvãriiºi sã preia, peste parapet, tãrgilecu rãniþi.

Pentru scoaterea din nãmeþia celorlalte maºini - rãmase blo -ca te 9 ore - a fost nevoie ca utila -jul Armatei sã dãrâme o porþiunedin parapeþii dintre sensurile demers.

CNADNR se laudăcu 2.736 de utilaje

CNADNR a încheiat fifty-fiftyprin licitaþie ºi prin încredinþare

di rectã contractele pentru deszã -pe zirea drumurilor naþionale ºiauto strãzilor. Ministrul delegatDan ªova, în subordinea cãruiase aflã de un an compania, a justi -ficat cã foarte puþine firme au de -pus oferte la licitaþie ºi cã a fostconstrâns sã apeleze la nego cie -rea directã. CNADNR susþine cãare pregãtite 603 utilaje proprii ºi2.133 utilaje închiriate, dispuseîn cele 366 de districte ºi punctede sprijin ºi deservite de 8.400 deper soane. În total, 2.736 de „ma -ºi nãrii”: utilaj funcþional tipUnimog cu lamã/plug ºi rãspân -di tor de material antiderapant; au -tofrezã; buldoexcavator; încãr -cãtor frontal; autoremorcher;auto utilitarã pentru informare; au -togreder: tractoare cu lamã deminim 250 CP.

„Toate utilajele închiriate suntasigurate prin 50 de contracte deprestãri servicii de întreþinere adrumurilor pe timp de iarnã, iar înafara acestora, în alte 2 secþii dedrumuri naþionale unde nu au exis -tat ofertanþi, s-au încheiat 39 decontracte pentru închirierea a 91de utilaje”, aratã reprezentanþiicompaniei.

Presa a scris pagini întregi de -spre posesorii contractelor dedeszãpezire, inclusiv despre faptulcã una dintre firme este a unorsurori fotomodel. Nu este o nou -tate, fiecare dintre partidele aflatela putere au dat contracte clien -

þilor politici. Iar anul acesta suntdouã runde de alegeri: europar -la mentarele, în 25 mai, ºi prezi -denþialele, în 2 ºi 16 noiembrie.Diferenþa este cã, acum, numelefir melor clientelare care au con -tracte de deszãpezire nu mai suntþinute secrete, ci sunt publicate pepagina de internet a CNADNR.Evi dent, nu ºi sumele pe care leprimesc.

A2, deschisădupă 8 zile

Însã dupã deszãpezirea cata -stro falã din perioada 24 ianuarie- 2 februarie, jumãtate din cele100 de milioane de euro puse labã taie de CNADNR pentru aceas -tã iarnã ar trebui date Armatei ºiJandarmeriei, care au fãcut treabafirmelor cu contracte încheiatepen tru partea de sud ºi de sud-est a þãrii. Asta a propus presa, iarpreºedintele Traian Bãsescu a pre -luat din zbor ideea ºi a transfor -mat-o în ce îi place lui cel maimult: armã politicã.

„Deszãpezirea s-a fãcut de cã -tre oamenii aceºtia prin lungi co -man damente la televizor, penibilede multe ori, care au avut un sin -gur rol: sã acopere faptul cã nuexistau utilaje de intervenþie. Au -tostrada spre Constanþa cred cãnici la ora aceasta nu este des chi -sã, dupã ce, de patru zile, a încetatninsoarea ºi viscolul. Pentru cã

Deszăpezire cu Armata,banii - la firmele cucontract la CNADNRAutorităţile au învăţat ceva preţios în această iarnă: potînchide zile întregi drumurile naţionale, pe motiv că astfelprevin înzăpezirea maşinilor în trafic şi - Doamne fereşte! -moartea pasagerilor. Apoi, când le vine bine, trimit un plugamărât să deszăpezească - în funcţie de câte asemeneautilaje deţin în zonă. Dacă situaţia devine critică, Guvernulpune repede Armata să cureţe drumul; dacă nu, „merge şiaşa”. Anul acesta, pentru prima dată în istoria deszăpeziriidin România, Autostrada A2 Bucureşti-Constanţa a rămasînchisă opt zile, Autostrada A1 Bucureşti-Piteşti două zileşi Autostrada A3 Bucureşti-Ploieşti patru zile. Alte zeci dedrumuri naţionale au rămas blocate timp de peste osăptămână. Şi tot pentru prima dată s-a instituit Cod Roşude fenomene periculoase, în şase judeţe din sud-est. Astaînseamnă că nimeni nu a mai intrat şi ieşit din judeţ penicio cale rutieră.

FO

CU

S

februarie 2014 ....................................................................................................................

INED

IT

51.................................................................................................................. februarie 2014

DD rumul a fost propus ini -þial, la începutul se co -lului 20, ca linie fe ro -viarã, dar ideea a fostabandonatã. Discuþiile

serioase au început în anii 70, iarconstrucþia a început pe 1 august1983. Construcþia a mers destulde lent, fiind încetinitã ºi de 12fur tuni cu vânturi puternice, cu in -tensitate de uragan. ªoseaua afost deschisã pe data de 7 iulie1989 ºi a costat în total 122 mi -li oane coroane norvegiene, dincare 25% au fost asigurate prinin termediul taxelor de utilizaresta bilite dupã deschidere, 25%din fonduri pentru crearea de noilocuri de muncã ºi restul din gran -turi publice. Colectarea de taxe afost stabilitã pe 15 ani, dar, îniunie 1999, costurile erau dejaaco perite, taxa fiind înlãturatã.Dru mul este conservat ca pa tri -mo niu cultural (decembrie 2009)ºi clasificat ca Atracþie TuristicãNa þionalã. De asemenea, repre -zin tã un amplasament favorit pen -tru filmarea de reclame auto (pes -te 10 constructori de automobilefolosindu-l în clipurile lor) ºi a fostdeclarat de cãtre Guardian cel maibun drum auto din lume (2006),primind de asemenea ºi titlul de„Construcþia Norvegianã a Se co -lu lui (2005)”. În 2009, s-a des -chis Tunelul Atlantic, de la Averøyla Kristiansund, împreunã cu careºoseaua menþionatã reprezintã oa doua conexiune fixã între Kris -ti ansund ºi Molde.

Descriere

Dupã cum am menþionat, ºo -seaua este o secþiune în lungimede 8,274 km din drumul naþional64, care conecteazã insula ºi mu -

Şoseaua Atlantică din NorvegiaŞoseaua Oceanului Atlantic, sau Şoseaua Atlantică (înnorvegiană: Atlanterhavsveien), este un drum cu olungime de 8,3 km, secţiune a DN 64, care merge de-alungul Eide şi Averøy, în regiunea Møre og Romsdal,Norvegia. Şoseaua traversează Hustadvika, o porţiune aMării Norvegiei, conectând insula Averøy cu parteacontinentală a ţării şi cu peninsula Romsdalshalvøya şise întinde între localităţile Kårvåg pe Averøy şi Vevang înEida. Ceea ce face acest drum extrem de special estefaptul că este construit pe mai multe insule dedimensiuni mici şi este conectat de altele prinintermediul mai multor ieşiri, viaducte şi poduri.

INED

IT

50

foto: www.volvotrucks.com

februarie 2014 ....................................................................................................................

INED

IT

ni cipalitatea Averøy de parteacontinentalã a Norvegiei, la Eide.Drumul traverseazã un arhipelagde insuliþe parþial locuite ºiskerry-uri (mici insule din stânci,nelocuibile). Are o lãþime de 6,5m ºi un gradient maxim de 8%.Drumul constã din opt poduri ºipatru platforme de observaþie. Peinsule, au fost dezvoltate mai mul -te amplasamente turistice, careinclud restaurante, staþiuni depescuit ºi scufundãri etc.

ªoseaua începe la Utheim peinsula Averøy, în apropiere de sa -tul Kårvåg, de unde merge cãtrein sula Kuholmen, apoi, prin inter -mediul podului Little Lauvøysundde 115 m, cãtre insula Lille Lauvøy.Con tinuã cu un pod de 52 m de -nu mit Store Lauvholmen cãtreStore Lauvøy, apoi pe încã un pod,Geitøysund, cãtre Geitøya, undese aflã o parcare ºi un punct deob servaþie. Dupã traversarea insu -le lor Eldhusøya ºi Lyngholmen,dru mul ajunge la Ildhusøya, undese aflã un alt punct de escalã, cupar care ºi punct de observaþie.

Ur meazã podul StorseisundetBridge, în lungime de 260 m, pesub care trece graniþa între mu -ni cipalitãþile Eide ºi Averøy. ApoiFlatskjæret, cu un punct de ob ser -vaþie, continuând cu trei poduride traversare Hulvågen, cu o lun -gi me combinatã de 293 m. Deacolo, ºoseaua trece prin Skarvøyand Strømsholmen, ambele cucâte un punct de escalã, atingândNorvegia continentalã prin inter -me diul unui pod cu o lungime de119 m, denumit VevangstraumenBridge.

Istoric

Revenind la primele discuþiidespre realizarea unei asemeneaconexiuni, la începutul secolului20 a fost planificatã o linie feratã(Rauma) care sã lege reþeaua fe -ro viarã naþionalã Møre og Rom -sdal, context în care au fost lansa -te câteva propuneri de extinderecãtre localitãþile de pe coastã. În1921 consiliul local al Møre ogRomsdal a ales altã rutã, care ar

fi urmat o cale apropiatã de ceaaleasã mai târziu pentru ºoseauadespre care discutãm. Dar LiniaRauma nu a fost construitã înîntregime ºi în 1935 s-a decisrealizarea unei conexiuni rutiereîntre oraºele de coastã din Møreog Romsdal, pânã în punctul încare se oprea calea feratã, la Ån -dalsnes.

Deºi aceste planuri au fost înmod oficial „puse la naftalinã”,localnicii au continuat sã studiezeideea de conexiune între Averøyºi continent. În 1970, a fost înfi -in þatã o companie de taxare,Atlan terhavsveien AS ºi, mai târ -ziu, Arne Rettedal, ministru al dez -voltãrii regionale în Norvegia laînceput anilor 80, a propus alo -ca rea fondurilor disponibile pen -tru crearea unor locuri de muncã,în contul unor proiecte de infra -struc turã rutierã. Propunerea afost aprobatã în 1983, dupã ce aobþinut suportul municipalitãþilorAverøy, Eide ºi Fræna. Construcþiaa început ca proiect municipal,dar, de la data de 1 iulie 1986, afost preluatã de AdministraþiaNor vegianã a Drumurilor Publice,fapt care a grãbit lucrãrile. Amor -ti zarea acceleratã prin intermediultaxelor de drum s-a datorat unuitrafic local mai intens decât celpl a nificat ºi unui flux mare de tra -fic turistic. În 2009, aceastã ºo -sea a fost pe locul nouã în Nor -ve gia din punctul de vedere alaflu enþei de turiºti din rândul a -trac þiilor naturale, cu 258.654 vi -zi tatori în perioada mai-august.


.................................................................................................................. februarie 201452

SSttaarrtt llaa vvoott!!

PA

SA

GER

I

53



februarie 2014 ....................................................................................................................

ȘTIR

I

.................................................................................................................. februarie 201454 55

AUTOVIT PREZINTĂSITUAŢIA PIEŢEI AUTOÎN 2013

Cea mai mare platformã deanunþuri auto din România,Autovit.ro, parte a GrupuluiAllegro, a prezentat în cadrul uneiconferinþe de presã evoluþiapieþei auto din România în anul2013. Specialiºtii Autovit.ro aurealizat ºi o analizã comparativãcu anul 2012, au prezentatefectele timbrului de mediuprecum ºi cele ale programuluiRabla asupra pieþei. 2013 a fostcel de-al ºaselea an consecutivde scãdere în ceea ce priveºtemaºinile noi. Importurile demaºini second-hand au crescutcu aproximativ 50.000 de unitãþifaþã de 2012, însã, situaþia cuadevãrat dramaticã este în cazulreînmatriculãrilor, acesteaînregistrând o scãdere de150.000 de unitãþi faþã de anulprecedent.

TRENURILE NU MAIAJUNG LA ISTANBUL

Trenurile internaþionale 461 ºi460 Bucureºti Nord - Cerkezkoy -Istanbul ºi retur îºi limiteazãcirculaþia pânã la staþiaCerkezkoy, potrivit unei informãria Cãilor Ferate Turce (TCDD),pentru efectuarea unor lucrãri lainfrastructura feroviarã din Turcia,

anunþã CFR Cãlãtori. Pe distanþaCerkezkoy - Istanbul ºi retur,operatorul feroviar turc asigurãtransportul pasagerilor cuautobuzele TCDD. Restricþia afost instituitã în 4 februarie, fãrã afi precizatã perioada.

OFERTĂ INTERRAILGLOBAL PASS

CFR Cãlãtori a pus în vânzareoferta InterRail Global Pass cu15% reducere, valabilã între 1februarie - 31 martie, astfel cãpot fi efectuate cãlãtoriinelimitate în 30 de þãri europene,din Scandinavia pânã în Turcia,plus traversarea maritimã cuvaporul între Italia ºi Grecia. Iatãtarifele: * 5 zile din 10 zile (Flexi), clasa I:375 euro - adult; 187,50 euro -copil; 337 euro senior. Clasa aII-a: 239 euro - adult; 119 euro -copil; 215 euro - Copil. * 10 zile din 22 de zile (Flexi):534 euro - adult; 267 euro -copil; 480 euro - senior. Clasa aII-a: 339 - adult; 169,50 - copil;306 euro - senior.* 15 zile continuu, clasa I: 590euro - adult; 295 euro - copil;

119,50 Senior. Clasa a II-a: 376euro - adult; 188 euro - copil; 306euro - senior.* 22 de zile continuu: 690 euro -adult; 345 euro - copil; 622 euro- senior. Clasa a II-a: 439 euro -adult; 219, 50 euro - copil; 396euro - senior.* o lunã continuu: clasa I: 893euro - adult; 446 euro - copil;804 euro - senior. Clasa a II-a:568 euro - adult; 284 euro -copil; 512 euro - senior.

AIR FRANCEREINVENTEAZĂ CLASABUSINESS

Air France continuã investiþiile înmodernizarea scaunelor dinaeronavele lung-curier ºilanseazã noul model de cabinãBusiness. Primul zbor cu noileclase de cãlãtorie va avea loc înluna Iunie 2014, datã de la careAir France va echipa gradual cele44 de Boeing-uri 777 cu noilecabine ºi cu noul sistem dedivertisment la bord. Între iunie2014 ºi iulie 2016 vor fi instalateîn aeronavele lung-curier AF10.000 de scaune Economy,peste 1.100 de scaune PremiumEconomy ºi 2.102 de cabineBusiness. Investiþia totalã secifreazã la 200 de milioane euro.Aceastã nouã clasã Businessreprezintã cea de-a doua etapãdin „Best & Beyond” - procesulde poziþionare în segmentulsuperior demarat de Air France,parte din programul Transform2015. Cea de-a treia etapã vadebuta în luna aprilie 2014, cândva fi lansatã noua ofertã pentruzborurile La Premiere.

CONTROALE ÎNĂSPRITEÎN AEROPORTURI

Toate aeroporturile din UniuneaEuropeanã au, începând dinfebruarie, echipamente specialepentru controlul lichidelor,aerosolilor ºi gelurilor din bagajulde mânã, atât la plecare, cât ºi latransfer. Este vorba despre celeachiziþionate din magazinele detip duty free din aeroporturi saude la bordul aeronavelor,ambalate în pungi speciale,prevãzute cu elemente deprobare a integritãþii, sigilate. Vorfi supuse controlului desecuritate inclusivmedicamentele ºi produsenecesare unor diete speciale,precum ºi alimentele pentru

bebeluºi. Singurele lichide,aerosoli ºi geluri care vor putea fitransportate în continuare fãrãrestricþie în bagajul de mânã suntcele aflate în recipienteindividuale de maximum 100 mlºi amplasate într-o pungã dinplastic transparentã, resigilabilã,al cãrei volum nu trebuie sãdepãºeascã un litru.

TAROM ZBOARĂ ŞI LAMOSCOVA

Compania TAROM va opera spreMoscova, începând cu 30 martie,4 zboruri directe pe sãptãmânã(luni, miercuri, vineri ºi duminicã),de la Bucureºti. Biletele sunt dejadisponibile în sistemul derezervãri online al operatoruluiaerian. Zborurile pe aceastã nouãrutã se vor efectua cu un avionBoeing 737-700 (Winglets). Ocursã dureazã douã ore ºijumãtate, iar aterizarea se va facepe aeroportul SheremetyevoInternational. TAROM îºi va pãstraparteneriatul de tip code sharecu Aeroflot, la fel ca în cazul AirSerbia. Un bilet dus-întors înperioada 16-23 mai costã 743euro/persoanã atât cu aeronavaTAROM, cât ºi cu aeronavaAeroflot.

SUPERGAZ DESCHIDEPRIMUL SERVICE DINREŢEA

Începând cu jumãtatea luniifebruarie, Supergaz Fuel Systemdeschide un service autorizat laConstanþa, pentru clienþii dinaceastã regiune a þãrii. Supergazestimeazã cã va monta pânã lasfârºitul anului peste 500 deinstalaþii GPL în acest service.Supergaz a comercializat la nivelnaþional ºi a instalat, în 2013, încele 2 service-uri autorizate,sisteme pentru peste 2.000 deautoturisme. În aceeaºi perioadã,cota maºinilor de lux atât dinclasa compactã cât ºi din clasaSUV (BMW, Mercedes, Lexus,Porsche, Lincoln, Hummer, VWTouareg, Jaguar), pe care au fostmontate instalaþii GPL, a crescutcu 30% faþã de 2012, ceea cearatã un interes crescut alproprietarilor faþã de reducereaconsumului financiar. Consumulde gaz petrolier lichefiat (GPL)din România a înregistrat ocreºtere constantã în ultimii cinciani, cu o ratã anualã deaproximativ 15%. PotrivitAsociaþiei Europene a GPL,autoritatea reprezentativã aindustriei de GPL la nivel

european, consumul de energiepe piaþa europeanã creºte cuaproximativ 8% de la an la an, iarritmul se va accelera dupã 2030.Specialiºtii din cadrul Asociaþieiestimeazã cã, pânã în 2030,GPL-ul îºi va dubla cota în totalulenergiei consumate la niveleuropean.

5 ZILE LA MUNTE CUBANI PUŢINI

Federaþia Patronatelor dinTurismul Românesc (FPTR) ºiAsociaþia Naþionalã a Agenþiilorde Turism (ANAT) lanseazã, înperioada 9 februarie - 28 martie,programul „O sãptãmânã lamunte” - care, de fapt, sunt 5zile, de duminicã pânã vineri -, cutarife reduse, între 161 lei ºi 368de lei de persoanã. Astfel, pentruun loc fãrã servicii de masã,pentru un sejur de 5 zile, tarifelesunt: 161 lei persoanã/sejur lahotel, vilã, cabanã de douã stele;259 lei persoanã/sejur la hotel,vilã, cabanã trei stele; 368 leipersoanã/sejur la hotel, vilãpatru stele. Pânã acum, înprogram s-au înscris 27 destructuri de cazare, fiind puse ladispoziþie aproape 700 de locuripe serie.

Anul 2013 a fost pentru Daciaunul înfloritor, reuşind săstabilească un nou record devânzări, cu un total de 429.540de unităţi comercializate. Esteo creştere cu 19,3% anumărului de maşini vândutela nivel mondial. Cifrele aufost prezentate de cătreThomas Dubruel, directorcomercial al Grupului Renaultîn Romania, în cadrul uneiconferinţe de presă. Din cifratotală, peste 404.000 deautomobile au fostcomercializate în afaraRomâniei. Peste 290.000 dinacestea au fost înmatriculateîn 2013 pe pieţele din Europa,ceea ce corespunde unei cotede piaţă de 2,11%. De lalansarea mărcii pe piaţaeuropeană, în vara anului2005, aproape 1,5 milioane de

clienţi au ales un model Dacia.O dată cu publicarea cifrelorpentru 2013, Dacia a anunţatcă în 2014 va înnoi treptatîntreaga reţea din România.Vor fi introduse o semnalisticăşi o prezentare nouă, dar şinoi standarde, noi servicii şinoi prestaţii pentru clienţiimărcii. Primele show-room-uricare vor aborda noua imaginevor fi inaugurate în cursulprimului trimestru din 2014, iarprocesul de transformare areţelei comerciale dinRomânia ar urma să seîncheie în 2015.

VÂNZĂRI RECORD PENTRU DACIA ÎN 2013


EV

EN

IMEN

TEV

EN

IMEN

T

5756

ÎÎ n cadrul evenimentului lacare au participat peste osutã de membri, au fost tra -sa te direcþiile viitoare dedez voltare. Pe lângã întãri -

rea sectorului de transport cãlã -tori, Federaþia îºi doreºte revi -talizarea segmentului de transportmarfã ºi, de asemenea, creºtereanumãrului de membri pe parteade ºcoli de ºoferi, companii detaxi, precum ºi service-uri.

În acest sens, conducereaFORT a fost structuratã, de la ale -gerile din 2012, pe responsabilipentru fiecare segment de acti -vi tate în parte ºi, totodatã, pe vice -pre ºedinþi regionali. Astfel, seþinteºte atât o dezvoltare teri to -rialã - atragerea de noi membri,dar ºi o specializare mai bunã -crearea de strategii eficiente caresã rãspundã cu exactitate nevoilorfiecãrui segment în parte.

„În 2013, am avut firme cares-au retras, dar mai multe au fostcele care au aderat la Federaþie.Am încercat, în 2013, sã pãstrãmrelaþii normale cu alte organizaþiide transportatori - unele ne-aureuºit, altele nu. Încercãm sã avemºi o reprezentare europeanã ºi

am avut douã delegaþii care s-auîntâlnit cu omologii noºtri dinIPRU (International PassengerRoad Transport Union). Sper ca2014 sã înceapã cu o înþelegeremai mare faþã de problemele spe -ci fice cu care ne confruntãm ºi, înacest sens, dialogul în interiorulfederaþiei trebuie îmbunãtãþit”, aarãtat Augustin Hagiu, directorexecutiv FORT.

O piaţă maicorectă

Principala misiune pe careFORT o are în vedere este asigu -rarea unei concurenþe corecte pepiaþa de transport, iar miza esteextrem de importantã.

„Vã veþi duce la licitaþii ºi vãveþi trezi cu anumiþi colegi de-aidum neavoastrã cu preþuri de dum -ping, pentru cã piaþa de transportdin România nu este corectã ºitransparentã”, a arãtat Doru Ma -rian Crãc, preºedinte FORT.

Un semnal de alarmã a fosttras referitor la o posibilã relaxarea transportatorilor de cãlãtori du -pã încheierea atribuirilor interju -de þene ºi judeþene.

În special la „judeþene”, credunii reprezentanþi FORT, vor fiprobleme foarte mari. Conformacestora, existã consilii judeþenecare doresc sã înfiinþeze propriileso cietãþi de transport sau sã lu -cre ze cu firme apropiate.

Bineînþeles, problema pira te -riei a fost din nou pusã pe tapet,iar fenomenul pare sã fie în dez -vol tare, existând trasee unde aca -pa reazã peste 50% dintre pasa -geri.

Instabilitatea legislativã com -ple tatã de lipsa de continuitate înconducerea Ministerului Trans -

por turilor reprezintã, de ase me -nea, riscuri semnificative pentrupiaþa de transport ºi îngreuneazãmult activitatea patronalã, fãcânddialogul aproape imposibil.

Toate aceste probleme, la carese adaugã contextul general eco -no mic, duc la o îmbãtrânire totmai accentuatã a parcului auto ºi,în acelaºi timp, tot mai multe firmeajung în situaþia de a nu mai puteasã îºi desfãºoare activitatea.

400 de firme dateîn judecată pentru„drepturile deautor”

Poate cea mai importantã pro -ble mã a momentului pentru trans -portatorii de cãlãtori o reprezintãpresiunea exercitatã de mai multeinstituþii în legãturã cu plata drep -tu rilor de autor.

La acest moment, 400 de fir -me au fost acþionate în judecatãºi urmeazã alte 800. Sumele suntfoarte mari ºi sunt percepute in -clusiv pentru anii precedenþi.

„Am avut o întâlnire cu acesteorganisme, care m-au întâmpinatcu bibliorafturile cu procese pebirou, împreunã cu un jurist. Sin -gu rul lucru agreat cu ei a fost cellegat de mediere, adicã noi sã neasu mãm faptul cã transportatoriitrebuie sã dea bani ºi FORT sãfie liantul într-un proces de me -diere care sã ducã la evitarea do -sa relor pe instanþele de judecatã.Au spus cã ei s-au consultat cupia þa de transport atunci când austa bilit tarifele, însã nimeni nu cu -noaºte asociaþia pe care mi-au in -di cat-o”, a precizat AugustinHagiu.

FORT lucreazã la o strategiede apãrare, iar ARR s-a alãturat

acestor eforturi. Clasificarea paresã fie principala vulnerabilitate atransportatorilor, în condiþiile încare în acest document este pre -ci zatã dotarea autovehiculului cusistem audio ºi/sau video.

În mai multe cazuri, instanþeleau cerut RAR clasificãrile din toþianii pentru firmele acþionate înjudecatã, iar Autoritãþii Rutiere aucerut numãrul de copii conforme.

Eliminarea obligativitãþii la cla -sificare de a avea radio ar puteareprezenta soluþia salvatoare pen -tru transportatori.

Returnarea accizeila motorină

Aceasta este soluþia gânditãde reprezentanþii FORT pentru areduce evaziunea fiscalã în do -me niul carburanþilor ºi a asigurao concurenþã loialã pe piaþã.

În plus, returnarea unei pãrþi aaccizei ar echilibra impactul ne -ga tiv produs de introducerea taxeisuplimentare de 7 eurocenþi la li -trul de carburant.

Pregătireaprofesională

În cadrul evenimentului, s-afã cut referire ºi la domeniul ºco -li lor de ºoferi care este, de ase -me nea, puternic afectat de con -cu renþa neloialã.

Sunt în continuare ºcoli careîncaseazã bani „la negru”, nu plã -tesc taxe la stat, nu dispun de do -tã rile minime necesare desfã ºu -rã rii activitãþii ºi, practic, nu facde cât sã elibereze dosare de ºco -la rizare.

Procentul ºcolilor în neregulãvehiculat în cadrul Adunãrii Ge -ne rale FORT este cât se poate deîngrijorãtor - 90% în þarã ºi 50%în Bucureºti.

De asemenea, pe partea depregãtire profesionalã s-a tras unsemnal de alarmã în ceea ce pri -veºte degradarea profesionalã apersonalului în transporturi, fãrãimplicarea patronilor firmelor detransport, situaþia având puþineºan se sã se redreseze. În conti -nua re, existã pe piaþã posibilitateade a obþine certificatele de com -pe tenþã profesionalã fãrã a par ti -cipa la cursuri.

Patronii firmelor de transportar trebui sã se asigure cã ºoferiideþin certificate obþinute în modco rect ºi cã au frecventat cur su -rile.


Strategia FORTÎmbunătăţirea dialogului între membri, identificarea cumai mare precizie a riscurilor legate de relaţia cuautorităţile, stabilizarea cadrului legislativ, crearea unuistatut şi a unei conduite pentru membri sunt câtevadintre dezideratele exprimate în cadrul Adunării Generaleorganizate de Federaţia Operatorilor Români deTransport (FORT) la începutul lunii februarie.

Sorin Amarinei,vicepreşedinte FORT:

Îmi doresc ca 2014 sã fie un an al concilierii,în care sã nu mai avem probleme unii cu alþii,

sã ne susþinem, iar fiecare membru sã lucreze îninteresul federaþiei, fãrã a apela în scop personal lacunoºtinþele politice, primãrii...

De aceea este necesarã stabilirea unui statut al membrului FORT, încare respectul reciproc ºi neagresiunea faþã de colegi sã fie peprimul plan - un nou început, niºte baze solide care sã creeze forþãacestei federaþii.”

„

Augustin Hagiu,director executiv FORT:

Platforma FORT, cu bune ºi cu rele, estesãnãtoasã ºi solidã. Anul acesta, împlinim opt

ani ºi avem nevoie sã creãm un proiect 2014-2020pentru piaþa de transport.”

„

Doru Ma rianCrãc

.................................................................................................................. februarie 201458

CO

NCU

RS

AA mintim faptul cã jumã -tate din nota finalã ob -þinutã de fiecare com -panie are la bazã votulcititorilor Ziua Cargo,

restul de 50% fiind determinat pebaza voturilor exprimate de juriulcompetiþiei.

Interesant este faptul cã fie -care companie a dezvoltat modelediferite de afacere, iar juriul, darºi cititorii, vor avea dificila misiunede a înþelege avantajele ºi limi tã -rile fireºti oferite de segmentelede transport pe care activeazã fie -care dintre companii în parte,precum ºi de a aprecia utilitateaºi caracterul vizionar al sistemelorimplementate de cãtre acestecom panii, impactul asupra sigu -ran þei ºi confortului cãlãtorilor.

Exemple ce pot fiurmate

Companiile finaliste executãtransport internaþional regulat ºiocazional, transport naþional regu -lat pe curse judeþene ºi interju -de þene ºi chiar transport publiclocal.

Astfel, în plus faþã de parcur -ge rea etapelor legate de concurs,aceste firme pot deveni sursã dein spiraþie pentru întreaga piaþã,cer tificând o parte dintre buneleprac tici care trebuie sã carac te -rizeze transportul rutier de pasa -geri.

ªi, încã din acest stadiu alcompetiþiei, putem trage câtevaconcluzii legate de modul în careaces te companii de top ges tio -nea zã principalele elemente aleactivitãþii pe care o desfãºoarã.

Flota de autovehicule trebuiesã fie cât mai bine adaptatã la ne -voile de transport. În plus, o flotãnouã are avantaje incontestabile.În ciuda constrângerilor econo -mi ce, companiile finaliste reali -zea zã investiþii permanente în par -cul auto, menþinând astfelcos turile de întreþinere ºi exploa -

tare la un nivel scãzut. De remar -cat este faptul cã toþi cei ºaptefina liºti, în ciuda segmentelor di -fe rite de transport pe care acti vea -zã, au propriul service. Unii îl uti -lizeazã doar pentru flota proprie,alþii l-au deschis ºi cãtre terþi,transformându-l într-o sursã dis -tinctã de venituri. Service-ul asi -gu rã o mai bunã stabilitate pe par -tea de costuri ºi, totodatã,înde plineºte dezideratul fiecãruiadintre finaliºti - zero defecþiuniteh nice pentru maºinile plecateîn cursã.

În ceea ce priveºte capitolulcosturi, cinci dintre finaliºti deþinpropria staþie de alimentare cucarburant, achiziþionarea acestuiavrac aducând reduceri de preþ. Înplus, fiind mari consumatori, ne -go cierile cu furnizorii, indiferentdacã discutãm de achiziþii de car -bu rant vrac sau de carduri, sunt,de asemenea, o bunã modalitatede reducere a costurilor.

Şoferii facdiferenţa

Fãrã îndoialã, ºoferii reprezintãcel mai important atuu. Pregãtireaacestora este obligatorie, iar oparte dintre firmele finaliste aura finat acest aspect cãtre perfec -þiune. Pregãtirea se desfãºoarãpe mai multe direcþii - exploatareautovehicul, siguranþã rutierã, rela -þia cu clienþii. Programele de pre -gã tiri pot fi realizate ca o activitateinternã sau pot fi externalizatecãtre firme specializate în acestsens, însã un lucru este cert -aces tea trebuie sã aibã un carac -ter de continuitate.

O mare diversitate apareatunci când vine vorba despreurmã rirea ºi evaluarea ºoferilor ºia întregului personal. De la ca me -re de supraveghere montate înautovehicul, case de marcat, siste -me menite sã previnã furtul demotorinã ºi neîncasarea corectãa banilor de la cãlãtori, ºi pânã la

softuri complexe care evalueazãîntreaga activitate a unui angajat- sunt mecanisme utilizate decãtre firmele finaliste.

Clientul nostru...

Cãlãtorul se aflã în centrul a -ten þiei fiecãrei companii de trans -port. Sunt extrem de interesantemetodele gãsite de fiecare pentrua se asigura cã pasagerul are o ex -perienþã plãcutã în relaþia cu firma.

Ne vom rezuma la prezentareacâtorva elemente care demon -strea zã din plin caracterul vizionarce animã elita transportatorilorru tieri din þara noastrã. Iar ex -perienþa cãlãtorilor se prelungeºtemult în afara mersului efectiv înautocar.

Este vorba despre metodemo derne ºi elegante de informare.Date legate de companie, autove -hi cule (inclusiv poziþia lor în timpreal), orar precis, posibilitatea derezervare ºi chiar cumpãrare onli -ne a biletelor sunt câteva dintreelementele utilizate. Sunt com -pa nii care au mers mai departe,dez voltând programe complexede fidelizare a clienþilor, împru -mu tând din practicile companiilorde transport aerian. Mai mult de -cât atât, vânzarea biletelor oferindpo sibilitatea cãlãtorului de a-ºialege locul ºi chiar crearea de cla -se diferite de confort în interiorulautocarului sunt deja lucruri carese întâmplã.

De asemenea, deºi la începutde drum, implicarea autocarelorromâneºti în transportul turisticintracomunitar, inclusiv cu turiºtistrãini, pare sã reprezinte o direc -þie importantã de dezvoltare pen -tru operatorii români. Cerinþele suntridicate, riscurile nu sunt ne glijabile,însã tarifele ce pot fi obþinute suntsemnificativ peste ceea ce sepoate obþine în Ro mâ nia.


Concursul Romanian Passenger Transport Company of theYear are, la această primă ediţie, şapte companiifinaliste. Vă invităm să le votaţi accesând site-ulwww.ziuacargo.ro



Start la vot!

.................................................................................................................. februarie 201460

CO

NCU

RS

februarie 2014 .................................................................................................................... 61

CO

NCU

RS



„„PP entru noi, cheiasuccesului o re -pre zintã faptulcã totul se faceprecum într-o

fa milie. Chiar dacã nu sunt rudede sânge, patronii au o relaþiefoar te apropiatã, îºi comunicã înmod direct ºi real problemele ºiop timizeazã activitatea acolounde era cazul. Existã încredere100% între cei care conduc gru -pul, din toate punctele de vedere“,apreciazã Valer Uþa, ºef coloanãAutobaza Turda. Grupul Alis a luatfiinþã în 2008 ºi este format dincinci societãþi comerciale: ToursClaus, Auto Trust, Sebali Trans,So sim ºi Feldiberg, care înglo -bea zã un parc total de aproximativ100 de vehicule comerciale. Darîn ceputurile, în anul 2000, suntlegate de un autobuz RD 111 ºiun singur traseu. „În anul 2000,doi dintre patronii societãþilor co -merciale membre ale grupului,Alin Popovici ºi Liviu Jiºa, au de -ma rat proiectul care s-a concre -

tizat astãzi în Alis Grup. Aveau unautobuz RD 111 ºi un singur tra -seu, Cluj - Gheorghieni. Au pornitde la un abonat, au ajuns la doi,apoi la trei, ºi tot aºa. Astãzi,grupul deserveºte 3.500 - 4.000de abonaþi, cãrora le asigurãtransportul de la 4 dimineaþa pânãla ora 24“, îºi aminteºte Valer Uþa.Tours Claus a fost înfiinþatã în2003, a pornit de la o maºinã ºia ajuns la un parc de aproximativ50 de microbuze ºi autocare.Structura de dezvoltare s-a bazatpe servicii de transport internregulat, la care s-au adãugat cursespeciale, ocazionale, în timp cetransport internaþional nu s-a fãcut

decât ocazional, pentru gru puriorganizate.

„Dupã ce Tours Claus a înce -put dezvoltarea, proprietarii com -pa niei, Alin Popovici, Liviu Jiºa ºiSorin ªipoº, au cumpãrat AutoTrust Corporation, firmã ce de þi -nea douã trasee foarte bune înzona Turda - Cluj. Ulterior, au fostachiziþionate ºi celelalte firmemembre ale grupului“, a arãtatValer Uþa, precizând cã firmeleachiziþionate au fost interesantepentru grup atât datoritã traseelordeþinute cât ºi datoritã parculuiauto. În prezent, din Turda esteco ordonatã 40% din activitateato talã a grupului, cea mai mare

par te a activitãþii fiind realizatãprin intermediul parcului aflat ºicoordonat în Cluj.

„Companiile membre ale gru -pu lui funcþioneazã dupã o stra te -gie comunã, dar ca ºi centre deprofit, în condiþiile în care au fostpãstrate identitãþile juridice ºi sis -te mul de organizare al fiecãrei so -cietãþi. Coordonarea se face lanive lul patronilor, care, sãptã mâ -nal, reunesc în cadrul unei ºedinþetoþi ºefii de coloanã pentru catoate deciziile sã fie luate în modunitar, iar problemele sã poatã ficomunicate ºi rezolvate la timp.În proporþie de 90%, firmelemem bre ale grupului funcþioneazãdupã sisteme similare“.

Case de marcat şicamere pe maşini

Pentru a putea responsabilizaan gajaþii, grupul merge pe siste -mul „ºoferul ºi maºina“, la parculactiv adãugându-se maºini derezervã pentru fiecare traseu ºiºoferi de rezervã. Toþi ºoferii deþincasã de marcat, iar recent a fostde marat un proiect care presu pu -ne montarea de camere pe auto -buze. „Ne intereseazã monito ri -zarea personalului, pentru cãdorim sã-l aducem cât mai aproa -pe de perfecþiune. Odatã cu intro -du cerea caselor de marcat, caretrec pe bon ora ºi data la care aufost emise, problemele pe seg -men tul de bilete au scãzut semni -ficativ, pentru cã bonurile nu maipot fi refolosite“. ReprezentantulAlis Grup recunoaºte însã faptulcã, atunci când se încaseazã bani,tentaþia este mare. Iar în acestcontext, existã un echipaj de con -trol care verificã ºoferii în traseu,

acestor controale adãugânduli-secele ale managementului. În plus,grupul a demarat recent introdu -ce rea unui sistem de monitorizare,prevãzut cu 4 camere care filmea -zã salonul, traficul din faþã, ºoferulºi taxatorul (unde se vede casaºi sertarul de bani). Camerele suntconectate online, dar ºi înregis -trea zã, pentru a spori atât sigu -ranþa, cât ºi pentru a scãdea frau -da. Pentru reducerea costurilor,ºoferii care obþin un consum scã -zut de combustibil sunt recom -pen saþi financiar, în timp ce peanumite trasee a fost impusã olimitã de vitezã de 55 km/h, moni -torizatã cu ajutorul diagramelortahograf. „Astfel, creºtem inclusivsiguranþa, iar din acest motiv im -pu nem utilizarea diagramelor in -clusiv pe traseele sub 50 km,unde legea nu le cere. Sãptãmânalsau la douã sãptãmâni, strângemºo ferii pentru a discuta pro ble -mele care apar, de la transport lasiguranþã. Discutãm atât de pro -ble mele mecanice, dar ºi desprelatura financiarã. Pe de altã parte,bunele practici sunt încurajate ºi

printr-un salariu bun, care variazãîn funcþie de orele lucrate. ªi con -diþiile de lucru sunt bune. Inclusivîn 2014 am achiziþionat autobuzenoi, pentru cã am constatat cãeste mai eficient sã le schimbãmdecât sã le tot reparãm pe celevechi“.

Program continuude investiţii

În cadrul Alis Grup, lucreazãapro ximativ 180 de persoane,dintre care 120 sunt ºoferi. Iar pen -tru suportul activitãþii de trans portau fost dezvoltate service-uri pro -prii în Cluj ºi Turda, dar ºi o agenþiede turism, la Cluj (Alis Holliday).

Parcul Alis Grup oferã o marediversitate, plecând de la micro -buze de 15 locuri ºi ajungândpânã la autobuze articulate cu 80de locuri pe scaune. Iar prin inter -mediul flotei care permite multevariante, grupul se poate pliaexact pe nevoile clienþilor. „Deexem plu, pentru traseul Turda -Cluj, unde cursele pleacã în anu -mite perioade ale zilei din 10 în10 minute, folosim microbuze, întimp ce pe traseul Turda - CâmpiaTurzii folosim doar autobuze“, amai arãtat Valer Uþa.

El a precizat cã, în perioadaurmãtoare, vor continua investiþiileîn flotã. „Peste 10 ani sper sãajun gem într-un punct din care sãne putem gândi la cum va fi pestealþi 20 de ani. Iar aceasta înseam -nã sã ajungem la o performanþãºi un profit de nivel mai ridicat caacum“, a concluzionat Valer Uþa.


Alis Grup

O afacere clădităpe încredereUn grup de companii care a crescut organic, păstrând oformă de organizare care îi permite să fie competitiv pepiaţa românească îngrădită de o serie de restricţiilegislative. O organizaţie în care se pune accent pecomunicare şi un model de ÎNCREDERE.

„Transportul regulatreprezintã 90% din activitateagrupului, restul de 10% fiindreprezentat de curselespeciale“.

„Pirateria reprezintã unadintre cele mai mari problemecu care ne confruntãm“.

Valer Uţa, şef coloană AutobazaTurda Alis Grup

Pentru traseele pe care le deservim,microbuzele sunt mai avantajoase, atât din

punctul de vedere al consumului, mult mai redus, câtºi din punctul de vedere al flexibilitãþii pe care ne-ooferã“.

„

februarie 2014 ....................................................................................................................

CO

NCU

RS

63

CO

NCU

RS

.................................................................................................................. februarie 201462



„„ŢŢ inând cont denive lul de dez vol -tare a com pa ni ei,am con si derat cãtrebuie sã avem

o misiune ºi valori, o cul turã orga -ni zaþionalã scrisã“, ne-a declaratAdrian Ghiºa, director general CDI,subliniind cã una dintre valori esteSIGURANÞA (cã lã torilor, a anga ja -tului la locul de muncã, siguranþacã va fi tratat co rect), cea de-a douaeste RES PECTUL ºi cea de-a treiaeste LOIA LITATEA (a angajaþilor, acom paniei faþã de ei, a companieifaþã de clienþi). „Toate aceste va -lori au legãturã ºi cu rebrandingul,cu investiþiile ºi cu saltul tehno lo -gic pe care l-a traversat compa nia,creând un întreg despre cine sun -tem ºi ceea ce vrem sã fa cem“, aadãugat Adrian Ghiºa.

Drumul parcurs pânã astãzi dela înfiinþarea companiei, în 1996, dela un parc de 10 maºini... din mo -mentul în care s-au pus practic ba -ze le transportului regulat de per -soane în România este unul lung, încare capacitatea de adap tare ºi in -vestiþiile continue au constituit atuuripentru compania bucu reº tea nã.„Pro babil am fost mai rapizi, maiprompþi, mai com pe titivi. Cred cãtoate companiile de succes din lumetrebuie sã fie adap tabile ºi sã-ºicreeze un avan taj competitiv. Pro -prie tarul CDI, Ion Comuºi, a dezvoltatcompania dupã o filozofie care im -plicã in ves tiþii permanente, în maºini,în se diul firmei, în auto gãri, agenþiisau terenuri, dar ºi în oameni“, a arã -tat directorul general CDI.

CDI se numãrã astãzi printrecele mai mari companii de trans -

port persoane din România, bene -fi ciind de o flotã formatã din peste400 de autovehicule (cu tot cuautoturisme).

Reţeta dezvoltării

Începând cu anul 2008, a fostintrodus, pe majoritatea curselorinterne, un sistem electronic de eli -berare a biletelor pentru cãlã tori,folosind echipamente de cal cul mo -bile, care a permis o îmbu nã tãþirea serviciilor oferite cã l ã to rilor pringarantarea preþului pentru distanþapar cursã, dar ºi pre venirea scur ge -rilor de bani, corelatã cu o creºterea înca sã rilor.

Iar pentru cã una dintre cheltu -ielile majore ale unui transportatoro reprezintã combustibilul, înfiin -þa rea unor staþii proprii de alimen -tare a fost mai mult decât nece -sarã. Service-ul propriu, ce includeºi o staþie ITP ºi funcþioneazã peo firmã separatã ca un centru deprofit, oferind servicii terþilor, areprezentat o altã decizie care s-aimpus pentru creºterea eficien -þei, profitabilitãþii ºi pentru menþi -nerea serviciilor de transport înstandardele propuse. Investiþii aufost fãcute, de asemenea, în douãautogãri, la standarde europene.

În paralel, pentru diversificareaser viciilor, a fost deschisã o ºcoa -

lã de ºoferi ºi tractãri auto, cãreiai se adaugã o ºcoalã de atestareprofesionalã, care oferã inclusivºoferi profesioniºti cu potenþial,ce rãmân în firmã.

Societatea este certificatã ISO9001 ºi a ajuns în prezent la 500de angajaþi (99 TESA ºi 401 ºo -feri), înregistrând o cifrã de afaceride 30 de milioane de lei în anul2012.

Sisteme IT decontrol

Dar cum aratã saltul tehnolo -gic realizat de CDI în ultimii 4 ani?

„Prin intermediul unei aplicaþiispeciale, avem posibilitatea de aþine o evidenþã foarte clarã pe fie -care zi a cãlãtorilor, a intrãrilor, aie ºirilor pe staþii etc. Am imple -men tat terminale mobile inteli -gente, care elibereazã biletele ºitrimit prin 3G informaþiile în sis -tem, oferind în timp real informaþiila nivel de management privind nu -mãrul biletelor emise. Cred cã sun -tem deschizãtori de drumuri în Ro -mânia la nivel de smart ticket ing.Este vorba despre un fleet ma na - gement destinat trans por tului decãlãtori, care funcþioneazã foartebine pentru transportul inter ju de -þean“, a explicat Adrian Ghiºa.

Aceastã evidenþã foarte pre ci -sã a biletelor trebuie însã com ple -tatã de controlul cãlãtorilor, care, înunele cazuri, sunt trans por taþi fãrãbi lete. „Am mare în cre dere dinacest punct de vedere pe statisticãºi pe rotaþia cadrelor. Existã un sis -tem de management ope raþionalal flotei, care rea li zeazã planificareacurselor în aºa fel încât rotaþia auto -bu zului (ºo ferul ºi vehiculul suntlegaþi) sã fie fãcutã conform unuigrafic, ast fel încât toþi ºoferii sãaibã ºanse egale ºi acces la zilemai bune sau mai proaste, avândîn vedere faptul cã ºoferii sunt bo -ni ficaþi în funcþie de încasãri. Înacest fel, îi motivãm ºi sã conducãecologic ºi economic“. Directorulge neral CDI a precizat cã sistemul

sem na le azã inclusiv eventualelenereguli apã rute. Astfel, foile depar curs nu pot fi închise fãrã a fi evi -den þiate eventualele abateri privindkilometrii parcurºi sau consumulde motorinã. Aceste date sunt co -relate cu cele oferite de siste mulde smart ticketing, ce oferã infor -maþii despre venituri pe KM.

Strategii demotivare binepuse la punct

Pentru a menþine costurile laun nivel optim, fiecare autovehiculare un consum normat, conformcãrþii specifice, dar ºi statistic.Acestuia i se aplicã, în funcþie detra seul deservit de maºinã, coe fi -cienþi de reglaj. Concret, atuncicând o maºinã este desemnatã sãintre pe un anumit traseu, con su -mul se normeazã automat în mo -mentul în care se deschide foaiade parcurs. „La întoarcere, ºoferulnu poate închide foaia pânã cândnu face alimentarea. Atunci cândeste depãºit con su mul normat, seiau mãsuri. Practic, stilul de con -du cere este surprins în douã mo -duri, direct ºi indirect. În mod di -rect, se reflectã în con sum ºiin direct în costul pe kilo me tru re -fe ritor la reparaþii. Iar pe baza date -lor primite de la ser vice-ul propriuºtim exact cât re pre zintã acestseg ment în costul pe kilometrupentru fiecare ma ºi nã“.

Suntem foarte atenþi cu ºoferiicare lucreazã în cadrul firmei, în -cepând de la recrutare, unde res -pectãm criterii foarte clare. „Existão fiºã în care, la recrutarea oricãruian gajat, se precizeazã anumite ce -rinþe/abilitãþi pe care trebuie sãle îndeplineascã, în funcþie de nivelierarhic. Dacã trece de pre se lecþie,realizatã de persoana de la HR,candidatul trebuie sã intre în con -tact cu alte 10 sau 15 per soa ne,care trebuie sã semneze an ga ja -

rea“, a mai spus Adrian Ghiºa.Bineînþeles, ºoferul ajunge ºi lapsiholog ºi mai trebuie sã dea untest de legislaþie. „Avem un ca bi -net psihologic inde pen dent cucare lucrãm în mod ex clusiv ºi nucon siderãm valabile de cât certifi -ca tele emise de aces ta. Efectuãmexamen psihologic o datã la ºaseluni, dar ºi în cazul unui accident,chiar dacã nu este de vinã per soa -na respectivã. O datã ce ne-amasumat angajarea per soanei res -pec tive, înseamnã cã noi consi de -rãm cã poate face parte din echipãºi o ajutãm sã se integreze“.

Iar pentru motivarea ºoferilorexistã un panou de informareunde sunt trecute noutãþile, undefigureazã sancþiunile care se im -pun (tot ceea ce înseamnã re -clamaþii se analizeazã într-o co -mi sie de disciplinã), angajaþii careau plecat ºi clasificarea ºoferilorîn funcþie de un punctaj care þinecont de sumele aduse în medie petraseu, de consumul înregistrat,dar ºi de alþi coeficienþi. ªoferiicare obþin cele mai bune punctajeprimesc cele mai bune trasee,lucru care se traduce inclusiv încreºteri salariale. „ªoferii careobþin rezultate bune sunt recom -pen saþi, fiind trecuþi pe traseelemai bune. Dorim sã producemprofit, pe care noi îl numim plus-va loare. Fiecare trebuie sã fie con -ºtient cã existenþa lui atrage niºtecosturi, iar el trebuie sã producão plus-valoare, pentru a contribuila efortul colectiv“, a concluzionatdirectorul general CDI.


CDI

Siguranţă şi confortMotto-ul după care funcţionează compania cu cea maimare flotă de transport persoane licenţiată şi care, înultima perioadă, se află într-un proces prin care sereinventează, adoptând metode moderne de managementîn transporturi şi oferind servicii orientate către client.Şi toate acestea sub un nume nou. Una dintre cele maivechi companii de transport persoane de pe piaţaromânească, C&I, funcţionează astăzi sub numele CDI,încercând să îşi clădească imaginea care să o reprezinte.

„Cel mai lovit de concurenþaneloialã este traseulBucureºti-Piteºti, iar din acestmotiv, pe acest traseu, ceicare aleg sã achiziþioneze unabonament beneficiazã de oreducere de 50%.“

„Anul trecut, am fãcut unstudiu de piaþã privind profilulcãlãtorilor, pentru cã dorim sãfacem o revistã care sã fiedistribuitã gratuit cãlãtorilor.“

„Avem o evidenþã foarte clarãa accidentelor, frecvenþa lorpentru anul 2013 fiind de unaccident la 11,72 lungimi deecuator.“

Ion Comuşi, proprietarul CDIÎn misiunea ºi în viziunea noastrã, ne vedempeste zece ani lideri în domeniul

transportului de persoane de servicii regulate ºitrend-setteri în ceea ce priveºte autovehiculelenepoluante. Suntem adepþii autovehiculelorelectrice. Am avut inclusiv contacte ºi negocieri cucâþiva parteneri externi, pentru vehicule electrice,cu o autonomie de aproximativ 300 km. Costã detrei ori mai mult decât un vehicul convenþional,dar, în trei ani, îþi poþi amortiza investiþia. În zeceani, credem cã vom avea inclusiv o flotã deautovehicule electrice“.

„


CO

NCU

RS

CO

NCU

RS

ÎÎ nfiinþatã în 1992, de cãtreDan Petrescu, unicul acþio -nar al firmei, DACOS a deve -nit unul dintre cei mai impor -tanþi operatori de transport

din România, impunând standardenaþionale, oferind anual serviciisigure, plãcute ºi accesibile pentruaproape 2 milioane de pasageri.„DACOS doreºte sã rãmânã com -pe titivã pe piaþa transporturilorinterne ºi internaþionale ºi, pentruaceasta, în mod firesc, calitateaeste importantã, cea mai impor -tan tã“, declara Dan Petrescu, în„De claraþia de politicã privind cali -tatea“, care motiva implementareastandardului internaþional SR ENISO 9001/2001.

„Voi monitoriza activitateacom paniei ºi voi depune toateefor turile pânã când fiecare sala -riat al firmei va înþelege faptul cãtrebuie sã lucreze oferind maxi -mum de satisfacþie clienþilornoºtri“, continua el. Iar declaraþiilepro prietarului companiei sunt puseîn practicã, zi de zi, de echi pa sa.

Accent pepregătire şievaluare

Managementul personaluluijoacã un rol foarte important, înacest context. „În primul rând, tre -bu ie sã îþi pese, sã îþi placã, sã aiîn sânge transportul rutier de per -soane ºi respectul faþã de clienþi,sã ai orgoliul cã nu poþi în cheia ziuacu un eºec“, a su bliniat Sabin O -grea nu, director exe cutiv DACOS.El a precizat cã în fiecare zi, în tim -pul ºedinþelor operative, nimic nueste trecut cu vederea. „Am consi -de rat cã echi pa managerialã trebuiesã fie in for matã zilnic despre fiecareeve ni ment rutier produs, desprefiecare anvelopã deterioratã, de -spre FIECARE CLIENT nemulþumit

ºi, finalmente, despre fiecare as -pect cu mai micã sau mai mare im -portanþã. Aceastã abordare puneîntr-adevãr o presiune sem ni ficativãpe companie, în an sam blul ei, însãdeterminã o evaluare corectã aangajaþilor ºi, mai mult decât atât,ne permite identi fi ca rea anomaliilorîn sistemul lor de pregãtire. Pasulurmãtor constã, în mod firesc, într-o discuþie des chi sã cu angajatul ºiiden tificarea variantelor de elimi -na re a defi cien þelor constatate“.

Registrul de evidenþã al eve ni -mentelor rutiere include, la nivel dedetaliu, informaþii cu privire la eve -ni mentele rutiere. Pe baza acestordate, Biroul resurse uma ne pre gã -teºte un raport anual, care stabi -leº te cele mai impor tante trei „eve -ni mente rutiere”, concretizate înpierderi pentru companie.

„Avem un sistem de moni to -ri zare specific, pe baza cãruia esteevaluatã activitatea angajaþilorDACOS, într-un spectru destul delarg. O echipã multidisciplinarãrea lizeazã verificãri în fiecare zi,chiar înainte de ieºirea autocarelordin autobazã. În condiþiile în careavem zilnic 30-40 de plecãri încursã, sunt verificaþi între 10 ºi15% dintre ºoferi. Insuficient însã,în opinia noastrã... Tocmai deaceea, pe baza informaþiilor su pli -men tare primite de la Poliþia Ru -tierã despre cauzele prioritare ge -ne ratoare de evenimente rutiere,organizãm în mod regulat întâlniricu acei ºoferi care au avut evaluãrinecorespunzãtoare. În urma aces -tor evenimente, la care participã,

de obicei, ºi reprezentanþi ai Po -li þiei Rutiere, am observat ame -lio rãri substanþiale ale punctelorsensibile puse în dezbatere“.

Sabin Ogreanu a precizat cã,anual, se fac douã evaluãri ale per -sonalului DACOS. Toþi angajaþii careprimesc sub 7 trebuie sã îºi ame -lio reze rezultatele în anul ur mã tor.Iar cine nu reuºeºte... plea cã. „Ur -mã rim prin chestionarele de tes -tare elemente care þin de secu ri tate,sãnãtate ºi siguranþã în muncã,legislaþie de transport etc. Deexem plu, încerc sã îi pre gã tescpentru situaþia în care unui pasagerîi este rãu. Considerãm aceastãiniþiativã a fi mai mult train ing decâtevaluare. Cel mai important esteca omul sã înþe lea gã întregul me -ca nism ºi importan þa anumitor as -pec te de conduitã. Din punct deve dere profesional, am încrederede plinã în ºoferii noºtri. Am încre -de re sã îmi urc co pilul la bordul au -to carelor DACOS, pentru ca mai

apoi sã par curgã mii de kilometrialãturi de pasageri ºi de ºoferi“.

Totul se trece pehârtie

Directorul executiv DACOS amenþionat cã fiecare ºofer are ofiºã în care sunt înscrise toate inci -dentele sau abaterile înre gis trate,mãsurile luate, precum ºi ex plicaþiileoferite de ºoferi în apã rarea lor,descrise în detaliu. Mai mult, dacãîn urma cercetãrii existã indicii cãeste vorba despre o pro blemã teh -ni cã a autocarului, în fiºã sunt in -cluse ºi declaraþii ale personaluluidin service. Pentru fiecare eveni -ment, indiferent de gra vitatea aces -tuia, se aplicã acee aºi procedurã,privind decla ra þiile angajaþilor. „Pro -ce dura aceas ta ºi-a demonstrat uti -li tatea în timp. În primul rând, prinacest sistem eºti mai aproape deoa meni, care se simt ca fãcândparte dintr-o echipã, se simt spriji -niþi ºi în vãþaþi ºi, chiar dacã în acelmo ment greºesc, data viitoare simtcã ºtiu ce sã facã“, a apreciat el.

Directorul executiv DACOS amenþionat cã ºoferii vând bilete

doar în proporþie de 20%. „Credcã lucrul cel mai bun pentru o com -panie este acela de a nu per miteconducãtorului auto sã vândã bilete,de a încerca sã-l respecþi pentruceea ce trebuie sã facã. Din acestmo tiv, nu am sã accept sã moni to -ri zez ºoferii cu camere video sausã îi verific la sânge. Relaþia dintrean gajator ºi angajat ar trebui CON -STRU ITÃ pe încre de re“, a þinut elsã sublinieze. „Aºa cum ar trebuicon struitã, de altfel, ºi relaþia dintreCLIENT ºi com panie”, a adãugat el,mai înainte de a ne prezenta modulîn care DACOS a implementat pre -ve derile Regulamentului Euro peanprivind drepturile pasa gerilor.

Pionieri înrezervările online

În ceea ce priveºte vânzareabiletelor cãtre pasageri, un atuimportant al companiei îl repre zin -tã sistemul de rezervãri online, carepune la dispoziþia utiliza to ri loroferte de preþ atractive, pen tru tra -see ºi intervale orare ce pot treziin teresul clienþilor potenþiali. Siste -mul de rezervãri online per mi te se -lectarea traseului, a tipului de tarif,datã, orã, transfer etc. Pot fi identi -ficate în timp real tarifele specialeasociate traseului selec tat. Pentrucei generoºi, ce plãtesc cãlãtoria înavans, cu 7 sau 14 zile, existã untarif personalizat. Cei care cãlã to -resc cu familia sau prietenii be ne -

ficiazã, de ase me nea, de un tarifspecial. În sistem, se pot vizualizaîn fiecare mo ment, pentru fiecarecursã în par te, locul unde se aflã ve -hiculul, situaþia locurilor ocupate ºia celor libere.

Existã oferte de tip „Last Mi nu -te” listate chiar înainte de ple careaautocarului în cursã. Pasa gerii inte -re saþi au la dispo zi þie o perioadã denumai 24 ore în care pot beneficiade preþuri speciale.

În paralel, funcþioneazã un con -cept de fidelizare, denumit de ceide la DACOS - RoadRUNNER, careîm parte clienþii pe categorii (Ivory,Sil ver, Gold, Platinum, Pla tinum 4life)ºi care permite acu mu lãri deDACO$i, dar ºi reduceri sem nifi ca -tive de tarife la trans port. „În urmãcu doi ani, gradul de încãrcare eraundeva la 38-40%. De când am im -plementat acest program, pro cen tula cres cut semnificativ, ajun gând azila peste 75%“, a precizat Sabin O -gre a nu, care pledeazã de câþiva anipentru liberalizarea trans por tu luiregulat.

„Îmi doresc un transport rutier depersoane liber, respirabil, fãrã reguliaberante. Un sistem care sã ofereCLIENTULUI poziþia cen tra lã. Îmi do -resc ca autoritãþile, de orice fel, sãînþeleagã cã Ser vi ciul public detrans port este la DISPOZIÞIA cetã -þea nului. Nu a alt cuiva!“, a conclu -zio nat el.




Sabin Ogreanu, director executiv

DACOS:Am externalizatserviciul de control în

trafic. Flota DACOS este formatã din34 de autocare, numãrulºoferilor fiind de 60. În acestmoment, ne aflãm în etapa încare am demarat achiziþiaunor noi autocare. Din punctulnostru de vedere, a avea oflotã unitarã este decisiv“.

„

DACOS

Deschizătoride drumuriAtunci când spui DACOS, te gândeşti la un sistem deorganizare care intră în cele mai mici amănunte, la o grijăaproape obsesivă pentru păstrarea imaginii, pentrucalitate şi, mai mult decât atât, la introducerea unorsisteme de relaţionare cu pasagerii, cel puţinavangardiste pentru transportul rutier.

Dan Petrescu, director general DACOS:

Deviza firmei noastre: «...we can make you feelbetter!» Este un deziderat ce trebuie atins la

sfârºitul fiecãrei zile de muncã“.

„Activităţi conexe

DacosVDL BUS & COACH | Servicenetwork România

Terminal DACOSAlimentaþie publicãDistribuþie carburanþiTurism


CO

NCU

RS



AA tuul principal pare sãfie capacitatea direc -to rului general ºi, toto -datã, deþinãtor al com -pa niei, de a înþelege în

amãnunt fiecare element ºi fie careproces ce se desfãºoarã în firmã.

„Am încercat sã fiu sufletulafacerii - pot intra în garaj sã factreaba unui mecanic, pot sã urcla volan ºi sã conduc un autocar,sã rup ºi bilete... Înþeleg fiecarepãr ticicã a firmei”, a precizatGabriel Pavelescu, director ge ne -ral Normandia.

Ascensiunea Normandia aavut loc pe mãsurã ce serviciileofe rite clienþilor au fost diver si fi -cate. Astãzi, compania oferã curseregulate judeþene ºi interjudeþene,precum ºi curse ocazionale în þarãºi strãinãtate.

În plus, din 2003, companiaoferã ºi servicii turistice prin înfiin -þa rea Siva Trans, agenþie de turismla Horezu, care are numeroaseobiec te de activitate - vânzare pa -chete turistice, cazare, închiriereautocare de la Normandia.

„Astfel, am realizat mai binelegãtura între transport, turism,

cazare. În plus, am construit ºi open siune, care ne ajutã sã pro -mo vãm turismul în zona Horezu.Anul trecut, am înregistrat o creº -tere în rândul turiºtilor români. Nestrãduim sã aducem ºi strãini ºisã le oferim servicii complete”, aexplicat Gabriel Pavelescu.

Flotămultifuncţională

Normandia deþine un parc de40 de autovehicule, dintre care34 sunt autocare ºi 6 microbuze.Compania are 46 de ºoferi din -tr-un total de 77 angajaþi. Împreu -nã cu Siva Trans sunt 105 angajaþi.

De asemenea, Normandia de -þi ne un service ce deserveºte flotaproprie.

Interesant este faptul cã ma -ºi na cea mai veche din parc estedin 2004, fãcând astfel flota Nor -man dia una dintre cele mai noidin România. Practic, companiaare un plan de investiþii continuu,fãrã a þine, de exemplu, cont deci clurile la care au loc licitaþiilepen tru transportul naþional re -gulat.

Mai mult decât atât, investiþiilesunt axate în special pe auto ve -hi cule premium, ce asigurã o bunãproductivitate, confort deosebitpentru cãlãtori, precum ºi o ima -

gine de top pentru companie. Dealtfel, chiar în acest an, Normandiaîºi propune sã mai achiziþionezeun autocar nou Setra TopClassdin Seria 500.

În aceste condiþii, nu este demirare cã, atunci când a ajuns laBucureºti, prestigioasa echipã defotbal FC Barcelona a apelat pen -tru transport la serviciile compa -niei din Horezu.

„Nu am gândit niciodatã achi -zi þiile pentru licitaþii, mai ales cãs-au dat punctaje foarte bune pen -tru vechimea pe traseu. Am þinutcont de calitatea serviciului detransport, am cãutat sã þin pasulcu cerinþele clienþilor, care astãzisunt mult mai ridicate. Am investitîn autocare de top pentru un con -fort deosebit pe cursele de linie ºipentru ca acestea sã poatã de servi,de asemenea, cursele turis ti ce”, aarãtat directorul general Normandia.

La ora actualã, 70% din veni -tu rile Normandia sunt asiguratede cursele regulate interne, restulde 30% provenind din curseleoca zionale.

Şoferii facdiferenţa

O datã cu declanºarea crizei,re du cerea costurilor a devenitobli gatorie, iar combustibilul re -pre zintã cel mai important factor.Puterea exemplului a ajutat dinplin la tranziþia cãtre un consumde motorinã mai mic.

„Am lucrat la reducerea chel -tu ielilor, care se fãceau înaintechiar cu risipã - la consumul decom bustibil, am scãzut consumulnor mat. Printr-o monitorizareaten tã pe fiecare traseu ºi pe fie -ca re maºinã am determinat con -su mul real, de comun acord cuconducãtorii auto. Astfel s-a ajunsla o reducere substanþialã a con -su mului, la unele mijloace autochiar cu 2-3 litri la %. Un aportim portant la reducerea cheltu ie -lilor cu piesele de schimb l-a avutrenegocierea preþurilor cu fur ni -zorii. Acest fapt a fost posibildato ritã faptului cã politica deinves tiþii are ca principal scopcrea rea unui parc de mijloace detransport cât mai omogen”, a spusGabriel Pavelescu.

Bineînþeles, ºoferii beneficiazãperiodic de cursuri de pregãtire,atât pe partea de exploatare aautovehiculelor, cât ºi pentru obunã comunicare cu pasagerii.

„Facem, de exemplu, ºedinþeîn care discutãm despre com por -tamentul pe care trebuie sã îl aibãfaþã de turiºti, ghid, agenþie. Înplus, îi învãþ de unde sã alimen -teze mai ieftin în strãinãtate, cumsã abordeze turul diferitelor oraºedin Europa... Transportul turisticcere multe cunoºtinþe, iar curseleturistice, închirierile de autocareîn proporþie de peste 60% sunt le -gate de comportamentul condu -cã torului auto. Am cazuri în careagenþiile de turism îmi solicitã un

anumit ºofer, chiar dacã autocarulnu este cel mai nou”, a arãtat di -rectorul general Normandia.

În fiecare an, autocarele Nor -mandia transportã turiºti româniºi strãini în toatã Europa, inclusivMarea Britanie, Þãrile Baltice ºiRusia. Mai mult decât atât, com -pa nia a fost solicitatã inclusiv pen -tru transport în Maroc.

La cursele ocazionale turistice,se adaugã transportul muncito -rilor români în Germania, precumºi cursele charter în Grecia.

„Aici îºi spun cuvântul ºi aniide seriozitate din spate, buna ca -litate a serviciilor. Orice firmã carese respectã îºi formeazã un por -to foliu de clienþi, investeºte în pu -blicitate, iar în timp rezultatele nuîntârzie sã aparã. Dacã ai autocarebune ºi ºoferi buni, e imposibil sãnu ai de lucru”, a declarat GabrielPavelescu.


Normandia

Puterea exempluluiFlotă nouă, şoferi bine pregătiţi, servicii diversificate -Normandia este o companie care a investit permanent încalitate şi, indiferent de segmentul pe care activează,reuşeşte să creeze o impresie puternică în rândulclienţilor.

CO

NCU

RS

67

Gabriel Pavelescu,director general Normandia:Pentru viitor vom merge pe sloganul «puþin ºibun». Începând de anul acesta vom renunþa la

cursele care nu sunt profitabile. Îmi doresc caNormandia sã deþinã mijloace de transport de top,cu ºoferi având o conduitã ºi þinutã exemplarã. Legat

de agenþie, doresc sã o dezvolt prin aducerea în România a cât maimulþi turiºti strãini, cãrora sã le oferim servicii complete - transport,preluare de la aeroport, cazare, masã, trasee - avem ce arãta - avemo þarã foarte frumoasã, cu munþi, culturã, tradiþii.”

„

Pentru cursele regulateam dezvoltat, cu

ajutorul Autogãri.Ro, unsistem de rezervãri online,prin care clientul are opþiuneade a-ºi alege singur locul,plãtind cu cardul. În plus,pentru creºterea confortului,autocarele noastre suntechipate cu serviciu wi-fipentru Internet.”

„

66

Touring sã vadã în timp real, prinintermediul Internetului, unde seaflã autocarul. Vehiculul poate fivizualizat inclusiv pe o hartã ºipoate consulta o estimare a orelorîn care se ajunge în staþii. „În ca -drul Eurolines se încearcã un sis -tem unificat cu ceilalþi parteneridin Europa, astfel încât pentru unpasager care merge în Londra ºiare legãturã la Bruxelles, cursa sãfie vizibilã pânã la destinaþie“.

Fără rabat lasiguranţă

Siguranþa reprezintã, fãrã îndo -ialã, unul dintre obiectivele princi -pale ale Rombus Transport. „Nufacem rabat în ceea ce priveºtesta rea tehnicã a autocarelor, pre -gã tirea echipajelor ºi curãþeniamij lo cului de transport. Sãptã mâ -nal sunt organizate întâlniri cuºoferii, în cadrul cãrora se discutãcu persoane bine pregãtite în do -me niu, inclusiv probleme de legis -laþie, conducãtorii auto putândcomunica, totodatã, problemeleapã rute. În cadrul aceloraºi discu -þii, sunt prezentate practicile caretrebuie adoptate în relaþie cuclienþii. În plus, pasagerilor li sere comandã prin intermediul unuifilmuleþ care ruleazã în autocar(asemãnãtor celor din avioane)sã poarte centura de siguranþã.“

Directorul general RombusTransport a mai adãugat cã din2013 a fost început cu UNTRR aupro gram de training privind con -du sul economic.

În paralel, în vara anului trecut,Rombus Transport a implementatun sistem de monitorizare a floteide autocare: WebEye. Sistemul per -mite monitorizarea întregii flote, cuo actualizare de 15 se cun de na þio -nal ºi 60 de secunde internaþional,precum ºi comu ni carea în timp realcu ºoferii, prin in termediul mesa -je lor. Sunt trans mi se atât date pri -vind viteza cât ºi cu privire laconsumul de com bus tibil, fiind în -re gis trate econo mii la acest capitoldupã imple men tarea sa.

În ceea ce priveºte urmãtorii10 ani, Cristian Bãciucu vede înlo -cuirea treptatã a transportului re -gu lat, care reprezintã astãzi 90%

din activitatea companiei, cutrans portul ocazional.

„Transportul regulat nu va maireprezenta o opþiune de cãlãtorie,decât pe distanþe scurte. Noi vomfi suport pentru turism. O sã scadãnumãrul liniilor ºi o sã creascã par -tea de transport turistic. Iar noi nevom adapta nevoilor. Tre bu ie gãsitun mix între liniile regu late ºi curseleocazionale interne ºi externe. Dinpunctul de vedere al flotei, mã vãdcu un parc de 20 de autocare noi,de cel mult 3 ani, specializate încurse ocazionale“, a concluzionatdirectorul general Rombus Trans -port.



CO

NCU

RS

EE urolines România ºi-a în -ceput activitatea în 1995,iar din 1997 este mem -bru al celei mai mari or -ga nizaþii europene de

transport rutier de persoane -Euro lines Organization. În Ro mâ -nia, Eurolines este unul dintre ceimai importanþi transportatori in -ter naþionali de persoane ºi deþineo importantã reþea de agenþii deturism proprii.

Rombus Transport (RBT) afost înfiinþatã în anul 1999, iarprincipalul obiect de activitateeste transportul de persoane. Înanul 2007, o datã cu înfiinþareaHoldingului Touring Eurolines,RBT preia în exclusivitate flota deautocare aparþinând firmelorTouring Europabus România, BusTravel Trans ºi Alvido.

Touring Europabus România,care gestioneazã liniile interna þio -nale ºi agenþiile, devine, în acestcontext, client unic pentru RombusTransport. „Noi închiriem auto carelepentru Touring, unde funcþioneazãdouã departamente destinatecurselor regulate ºi tra fi cului oca -zio nal. Chiar dacã este vorba de -spre douã companii care funcþio -nea zã în ca drul aceluiaºi holding,tarifele practicate sunt com petitivepentru piaþã, în con di þiile în careinclud toate costurile ºi o marjã deprofit care sã ne asi gure dezvol ta -rea. Ta ri fele se nego ciazã la nivel dema na geri ºi nu mã simt deloc avan -tajat. La nivel de grup, bene fi ciez dealte avan taje“, ne-a explicat CristianBãciu cu, director general RombusTrans port, menþionând cã atât vân -zãrile cât ºi interfaþa cu clien þii suntasigurate prin inter mediul grupului.

„Eurolines a însemnat încã dela început o aventurã, un risc asu -mat cu scopul de a construi ºi apoi

consolida o firmã de trans port caresã se caracterizeze prin calitatemaximã în toate domeniile de acti -vi tate: curse de linie, curse ocazio -nale, servicii turistice ºi rent-a-car.Ne mândrim cu cea mai bunã struc -turã de distribuþie pen tru serviciilepe care le oferim: 78 de agenþiiEuro lines în România, Germania ºiRepublica Moldova, un numãr con -siderabil de parte neri“, a mai arãtatCristian Bã ciucu.

Ţinta: echilibrulperfect calitate -preţ

Concret, flota Rombus Trans -port se ridicã la 33 de autocare,în condiþiile în care din echipa com -paniei fac parte 96 de ºoferi. Nu -mãrul total al angajaþilor se ri di cãla 120, cifrã care include pe lân gãºoferi, mecanicii din ser vice-ulpropriu (atestat RAR) ºi per sonalulTESA. „90% dintre repa raþiile laautocarele din parc le realizãm încadrul service-ului nostru. Þinândcont de numãrul mare de kilometriparcurºi de parc este o variantãmai rentabilã pen tru firmã. Estevor ba despre 5 milioane de kilo -metri pe an“. Di rectorul generalRom bus Trans port a menþionat cãpar cul se aflã într-o perioadã deînnoire. În 2013 au fost achizi þio -nate 4 autocare, în 2014 s-auinvestit peste 2 milioane de euro

într-un parc de 8 autocare, carevor fi livrate în mai. De altfel, aceste8 autocare, marca Beulas Glory(pe ºasiu de Scania), vor marca opremierã pen tru piaþa româneascã,introdu când conceptul de clase ºiîn trans portul rutier. „Am achiziþio -nat aceste autocare special pentruanumite curse, pe baza unor studiiasupra pasagerilor realizate anultrecut. De exemplu, clientul îºi do -reºte servicii suplimentare, iar înacest context vor exista la bordauto mate de sandwichuri ºi su curi,în condiþiile în care toate auto ca -rele noastre oferã pasage ri lorcone xiune la internet pe teri toriulRomâniei“, a precizat Cris tian Bã -ciucu, adãugând cã în cadrulgrupului funcþioneazã un proiectcare colecteazã vocea clien tuluioferind informaþii impor tan te cuprivire la aºteptãrile sale.

În plus, douã dintre autocarelenoi vor fi prevãzute cu locuri spe -cia le destinate persoanelor cudiza bilitãþi. De altfel, un proiectla nivel internaþional al organi za -þiei Eurolines impune membriloradaptarea mijloacelor de transportîn acest sens încã înainte de in -tra rea în vigoare a legislaþiei euro -pene din domeniu.

Tot în direcþia în care grupul în -cearcã sã fie cu un pas înainteace rerilor clientului, a fost imple -men tatã o aplicaþie care le permi -te celor care aºteaptã un pasager



ROMBUS TRANSPORT

Compania care introduceclasele în transportulrutier autohtonMembră a Holdingului Touring Eurolines, RombusTransport este una dintre companiile în jurul cărora s-adezvoltat transportul internaţional de pasageri înRomânia. Orientarea către client şi introducerea desisteme noi pentru satisfacerea acestuia, chiar înainte cabeneficiarul să o ceară, sunt elemente definitorii înactivitatea transportatorului.

CO

NCU

RS

Cristian Băciucu, director generalRombus Transport

Avem un sistem de evaluare a performanþei, încadrul cãruia, de 2 ori pe an, se face

mãsurarea a 4 tipuri de obiective: financiare,orientate cãtre client, pe învãþare ºi pe procese ºiproceduri.“

„

Organizaţia Eurolines -Cifre cheie

Destinaþii: 500Þãri acoperite: 33Numãr de clienþi transportaþi anual: 3,5 milioaneKilometri parcurºi: 110 milioaneFlota proprie ºi subcontractatã: 70

Pe lângã flota RombusTransport, grupul

lucreazã cu alte 40 deautocare subcontractate,branduite ºi conectate lasistemul nostru demonitorizare.“

„

Dragoº Anastasiu,director generalEurolines

CO

NCU

RS

.................................................................................................................. februarie 201470 februarie 2014 ....................................................................................................................

CO

NCU

RS

71



PP rimele curse interna þio -nale demarate în 1999s-au axat în special pere laþia România - Spa -nia. În 2002, o datã cu

di versificarea activitãþii cãtretrans portul de marfã, s-a decis în -fiin þarea unei noi firme, care sãpreia transportul de cãlãtori,Tabita Tour, iar Filadelfia a rãmascu transportul de marfã.

De altfel, fiecare activitatedezvoltatã ulterior a însemnat ºiînfiinþarea unei noi firme, putândfi evidenþiate astfel, cu precizie,costurile ºi rezultatele.

În prezent, în cadrul grupului,cea mai mare pondere o are trans -por tul de persoane, cu 40-45%din cifra de afaceri, urmând apoitransportul internaþional de mãr -furi - 30%. Aproximativ 15% dincifra de afaceri a grupului provinedin turism, iar restul din service-ulauto ºi brokeraj de asigurãri.

„Filozofia noastrã a fost orien -ta rea spre client, prestarea unuiser viciu de calitate, investiþii pen -tru dezvoltare, pentru a creºtecon fortul ºi siguranþa. Realizãmanual investiþii de aproximativ unmilion de euro”, a precizat IoanSighiartãu, director general Fila -delfia Group

Flota grupului numãrã 32 decamioane ce deservesc activitateade transport marfã, ºi 81 de auto -care ºi microbuze pentru trans por -tul de persoane. Astfel, Tabita Tourdispune de 56 de autocare ºi 25microbuze, de acestea din urmãfiind nevoie pentru transpor tul pa -sa gerilor de la autocarul de liniepe diferitele ramificaþii ce aco perãîntregul teritoriu al þãrii. Cele maivechi maºini sunt din 1999 (douã).Parcul a crescut cu 3-4 vehicule înfiecare an, cea mai mare pondereavând marca Mer cedes-Benz, ur -ma tã de Setra. Anul acesta este vi -za tã o nouã achi ziþie: douã auto -

care Setra ComfortClass Seria 500ºi douã auto care Mercedes BenzTou rismo 17RHD

„90% din activitatea firmei sedesfãºoarã pe linii internaþionale,cele mai multe curse fãcându-secãtre Spania, dar ºi cãtre Franþa ºiItalia. Am încercat ºi am reuºit sãne fidelizãm clienþii de la an la anºi chiar sã atragem clienþi noi. Amreuºit o creºtere atât a nu mã ru luide pasageri transportaþi cât ºi asumelor încasate, chiar dacã preþulunui bilet de cãlãtorie a fost pestemedia pieþei. Ca ºi cifre, cãlãtoresccu noi anual 108.000-109.000oameni”, a arãtat Ioan Sighiartãu.

Însoţitor de grup

Unul dintre secretele compa -niei pentru creºterea confortuluipasagerilor este utilizarea înso þi -torilor de grup.

„Avem un ºef de autocar, carese ocupã de pasageri, de ambi an -þa autocarului, oferã o cafea sau obãuturã rãcoritoare... Prin pla sareaunei astfel de persoane în autocar,

urmãrim sã fim atenþi la nevoilepasagerilor noºtri, dar pe lângãacest lucru, însoþitorul de grup areºi rolul de a supraveghea echipajul,de a avea grijã de ma ºinã ca ºi bunmaterial al firmei. Chiar dacã în -seam nã un salariu în plus, am alessã facem aceastã investiþie pentrua spori confortul ºi siguranþa pasa -ge rilor, dar ºi pen tru a asigura o ex -ploa tare corectã a autocarelor, a -mor tizând astfel cheltuiala iniþialãºi înre gis trând, în acelaºi timp, unplus de valoare în serviciile oferite.În nu mãr de aproximativ 35, înso -þi torii de grup au ºi permis de con -du cere ºi, pe curse ocazionale ºiregulate, aceºtia preiau ºi rolul decondu cã tori auto, astfel încât auto -ca rul sã îºi urmeze traseul con formtim pilor legali de conducere ºi fãrãa înregistra pauze excesive”, a ex -plicat directorul general Fila del fiaGroup.

Tabita Tour colaboreazã per ma -nent în pregãtirea celor 120 deºoferi de pe cursele interna þio nalecu mai multe instituþii acre ditate,printre care ºi IFPTR, dar realizeazã

ºi o pregãtire internã, cu ajutorulpersonalului propriu calificat înacest sens. În pregãtire, se abor -dea zã teme precum comu ni careacu clientul, siguranþa ru tie rã, pregã -ti rea maºinii pentru drum, intervenþiiîn cazuri urgente etc.

Activitatea conducãtorilor autoeste monitorizatã cu atenþie.

„Pe lângã monitorizarea fãcu -tã de cãtre însoþitorul de bord,existã ºi un birou de control traficcare, printre altele, are ºi rolul dea examina ºoferii. La momentul an -ga jãrii, se merge într-o probã prac -ti cã, unde se acordã niºte califi ca -tive, iar peste trei luni are loc ore-examinare pentru a ob ser va evo -luþia. Existã trei clase de ºoferi lanoi, iar dacã în urma exa minãrii pro -moveazã în clasa urmãtoare, seînca dreazã ºi la un alt plafon finan -ciar”, a precizat Ioan Sighiartãu.

Sinergia grupului

Comercializarea biletelor pen -tru transportul internaþional serealizeazã prin reþeaua de agenþiia grupului, care are 36 de punctede lucru în România, 21 în Spaniaºi 3 în Italia, iar în viitor vor fideschise ºi în Franþa.

„Avem un sistem software dez -voltat special pentru noi, cu aju -torul cãruia vindem toate bile te le,aceastã aplicaþie fiind inter co nec -tatã ºi cu alte reþele mari de vânzaredin þarã, astfel încât ºi alte agenþiisã poatã vinde pro dusele noastre.Agenþiile noastre Filadelfia Turismoferã ºi alte ser vicii, precum vânza -rea biletelor de avion în reþeauaIATA, cât ºi pen tru companii low-cost, pache te turistice, dar ºi biletepentru alþi operatori cu care avemcon tract. Existã ºi Poºta Tabita Tour,prin intermediul cãreia se trans por -tã surplusul de bagaje al cãlã torilor

de pe cursele regulate, la care seadaugã colete. Pentru aceastã ac -tivitate, folosim remorci ata ºate laautocare. De curând, am dezvoltatdomeniul ºi am achi ziþionat o semi -remorcã cu podea dublã, ceea ceîn seamnã cã putem încãrca pedouã nivele”, a arãtat IoanSighiartãu.

Compania dispune de maimulte depozite pentru grupaje, înSpania la Madrid, Valencia ºi Bar -ce lona ºi în România la Arad, Si -meria, Bistriþa ºi Ploieºti.

Măsuri deeficientizare

În 2009, când a început sã sesimtã criza ºi preþul motorinei acrescut, compania a decis sã ia oserie de mãsuri precum opti mi -za rea graficelor, a curselor, a gra -dului de încãrcare pe maºinã.Auto carele de capacitate micã aufost înlocuite cu unele mai mari,trecând de la 12 la 14 m lungime.

„S-a impus ºi introducereaunei norme de consum, 30-31l/100 km pentru maºinile maivechi ºi 28 l/100 km pentru celemai noi, norme calculate în funcþiede gradul de încãrcare ºi de pre -zenþa sau nu a unei remorci. La

auto care, avem un sistem GPS,care ne oferã poziþionarea maºinii,datele din bord, foaie de parcurs...

Avem în dezvoltare ºi o apli -ca þie prin care cãlãtorii pot urmãriparcursul maºinii, ºi al coletelor,ºi sperãm ca în douã luni sã fiefuncþionalã”, a declarat directorulgeneral Filadelfia Group.

Realizarea propriului service areprezentat atât o modalitate dere ducere a costurilor cât ºi o nece -si tate, în Bistriþa neexistând servi -ce-uri auto de capacitate mare. Deasemenea, grupul dis pu ne de bazeinterne de alimen tare cu carburanþi,în trei puncte din þarã.

Dacã vã întrebaþi ce planuri deviitor are Filadelfia Group, rãs pun -sul conducerii companiei este câtse poate de elocvent.

„Visul nostru este sã fim com -pa nia nr. 1 în transportul de pasa -geri pe curse internaþionale din Ro -mâ nia. Vom continua sã cãu tãm ºialte rute pe care sã operãm la nivelde Europa, astfel încât, peste 10ani, sã deservim mult mai multetrasee internaþionale. Din punct devedere al flotei, peste 10 ani credcã parcul nostru va fi dublu”, a spusIoan Si ghiar tãu.


Tabita Tour

Cultul calităţiiGrupul Filadelfia a demarat în 1999 activitatea detransport internaţional de călători, dezvoltând ulterior noiafaceri conexe. Astăzi, grupul desfăşoară transport rutierde călători, internaţional şi intern, pe linii regulate,precum şi pe curse ocazionale, transport internaţional demărfuri, oferă servicii turistice și servicii de brokerasigurări și deţine un service auto propriu.

Ioan Sighiartău, director generalFiladelfia Group:

Filozofia noastrã transmisã angajaþilor este cãfiecare dintre ei poate influenþa clientul pozitiv

dar ºi negativ, din punct de vedere al calitãþiiserviciului prestat, în sensul satisfacerii nevoiloracestuia. Încercãm prin toate metodele pe care le

ºtim ºi le putem folosi sã mobilizãm echipa pentru a ne creºte înpermanenþã nivelul de calitate a serviciilor oferite. În parcul auto sefac mereu investiþii, care se traduc în maºini noi, implicit confortmai ridicat, apoi în pregãtirea ºoferilor, astfel încât aceºtia sã aibãun comportament mai mult decât civilizat cu pasagerii.”

„

februarie 2014 ....................................................................................................................

CO

NCU

RS

73

CO

NCU

RS

.................................................................................................................. februarie 201472



ÎÎ nsã, pentru acest lucru, estenevoie de un control foartebun al costurilor ºi eficienti -zarea la maxim a fiecãruipro ces.

Astfel, de managementul ºiadministrarea companiei se ocupãdoar 5 persoane dintr-un total de164 de angajaþi (105 sunt ºoferi).

Sistemele implementate suntcele care ajutã conducerea com -pa niei, asigurând o bunã vizi bi li -tate asupra activitãþii fiecãrui an -gajat ºi monitorizarea strictã acosturilor.

Economie de peste100.000 lei lamotorină

TP Bacãu deþine o flotã depeste 60 de autovehicule ºi con -su mã în jur de 100.000 litri demotorinã în fiecare lunã. Fiind

principalul element de cost, com -pania a creat un sistem care sãmenþinã consumul cât mai scãzut.

În primul rând, compania de -þi ne propria staþie de alimentareºi, astfel, obþine reduceri la achi -ziþia carburantului.

„Fiecare maºinã are consumulnormat, iar verificarea se face dela plin la plin. Astfel, inclusiv ca -zu rile de furt au fost reduse sprezero. Am avut asemenea cazuridepistate în urma unor controale

inopinate, iar ºoferii prinºi au fostdaþi afarã. În plus, am introdus sis -teme antifurt la rezervoare, sigiliila uºile rezervoarelor ºi îi urmãrimzilnic. Rezultatele nu au întârziatsã aparã. Am realizat o reducerede peste 100.000 de lei la mo -to rinã în 2013, faþã de 2012.Sigur, la aceastã economie aucon tribuit ºi noile autobuze achi -zi þionate, Isuzu Citibus“, a explicatAdrian Botez, director general TPBacãu.

În plus, compania a realizatcur suri de pregãtire cu ºoferii pen -tru un condus economic ºi sigur.

„ªoferii îi pregãtim permanent- trebuie sã conducã într-un anu -mit fel pentru a obþine consumulstabilit ºi, de asemenea, dorim sãreducem numãrul de accidente,ceea ce duce ºi la diminuarea cos -turilor cu asigurãrile“, a precizatAdrian Botez.

Toate informaþiile sunt intro du -se într-o bazã de date ºi în acestfel se poate ºti cu exactitate cinea condus un anumit autovehicul,ce consum a înregistrat, câþi kma condus, câte ore a lucrat etc.

Conducãtorii auto se aflã lavolan în fiecare zi între 4 ºi 9 oreºi sunt anunþaþi cu o zi înainte ceprogram vor avea.

Poziţia maşinii, înorice moment

Întreaga flotã TP Bacãu esteechipatã cu sistem GPS ºi, astfel,dispeceratul ºtie în orice clipãunde se aflã autobuzele pe traseu.Totodatã, sistemul utilizat de com -pa nie semnalizeazã orice întâr -zie re sau devansare faþã de pro -gram.

Pe lângã buna gestionare aflo tei, acest sistem deschide dru -mul cãtre informarea cãlãtorilorprivind poziþia maºinilor ºi timpulexact de aºteptare în staþie.

În plus, sistemul de ticketingoferã informaþii în timp real asupranumãrului de cãlãtori plãtitori.

Pentru maximizarea veni tu rilor,compania vinde spaþiu pu blicitarprin colantarea maºinilor ºi, toto -datã, la interior, prin siste mul au -dio-video cu care sunt do tateautobu zele. Acesta din urmã s-ado vedit foarte rentabil - TP Bacãutransportã aproximativ 9 mi lioanede cãlãtori în fiecare lunã.

Atelierul propriu reprezintã, deasemenea, un important factor demenþinere a costurilor la un nivelscãzut, iar în viitor acesta va puteaexecuta lucrãri ºi pentru terþi, de -ve nind astfel un alt element decreºtere a veniturilor.

„Am montat ºi camere videoîn autobuze ºi, din acel moment,au crescut încasãrile. În plus, amintrodus case de marcat fiscale“,a completat Adrian Botez.

Transportul public local pre -su pune o serie de caracteristiciºi constrângeri.

„Avem o susþinere extraor di -na rã din partea Primãriei ºi a Con -siliului local Bacãu ºi, de exemplu,în vara anului trecut, ni s-a aprobato creºtere cu 10% a tarifelor. Ori -ce modificare de tarif trebuieapro batã de consiliul local. Amin -tesc doar faptul cã, în 2009, mo -to rina era 3,6 lei litrul, iar acum adepãºit 6 lei, iar biletul a rãmasla acelaºi tarif pânã anul trecut“,

a precizat directorul general TPBacãu.

De asemenea, contextul eco -no mic nu este unul favorabil, iarnu mãrul cãlãtorilor este în scã dere.

„Ne-am axat pe reducereachel tuielilor, pentru cã numãrulcãlã torilor este în scãdere. Oame -nii nu mai au serviciu, iar noisuntem un barometru foarte bunal economiei, prin prisma numã -ru lui de abonamente vândute, iarcând acesta scade de la lunã lalunã... Avem o scãdere de 10%faþã de anul trecut. Am ajuns laapro ximativ 4.300 de abona men -te, la care se adaugã pensionarii,elevii ºi categoriile defavorizate,în total aproximativ 17.000 deabo naþi“, a declarat Adrian Botez.

La scãderea costurilor, con tri -buie ºi planul de investiþii. Practic,flota se împrospãteazã la fiecare2-3 ani. La ora actualã, cele maivechi autobuze aflate în utilizareazilnicã sunt din 2003.

„Din pãcate, în ciuda bugetãriistricte a costurilor, instabilitatealegislativã dã o loviturã grea trans -porturilor. Creºterea din aprilie aaccizei pentru carburanþi va în sem -na un cost suplimentar cu mo to -rina pentru societatea noastrã, deaproximativ 50.000 lei pe lunã“, aspus directorul general TP Bacãu.


TP Bacău

Totul pentrueficienţăSocietatea de transport public local din Municipiul Bacăueste prima care s-a privatizat în România şi, chiar dacăpuţine alte oraşe au urmat această linie, Transport PublicBacău (TP Bacău) a demonstrat, în cei peste 10 ani deexistenţă ca societate de transport privată, cătransportul local poate fi eficient din punct de vederefinanciar.

Adrian Botez, director generalTP Bacău:

Suntem prima societate de transport local cares-a privatizat ºi, faþã de multe dintre

companiile similare din þarã, nu suntem în pierdereºi chiar reuºim sã obþinem profit. Am redus lamaxim personalul ºi am analizat rentabilizarea petoate palierele.“

„

.................................................................................................................. februarie 201474

BERBEC (21 martie

- 20 aprilie)

Urmează o perioadăfoarte aglomerată.

O mulţime de proiectesolicitante vă bat la uşă şi le veţiputea duce la îndeplinire lucrânddoar în echipă. Veţi înregistrarezultate notabile în planfinanciar. Călătoriţi destul demult. Aveţi grijă în trafic: nuapăsaţi prea tare pedala deacceleraţie şi purtaţi centura desiguranţă.

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Chiar dacă este operioadă agitată, vă ajută

faptul că beneficiaţi de o starepsihică bună, motiv pentru carefinalizaţi cu succes activităţilestabilite. Vă veţi pune în valoaretoate calităţile în plan profesional,iar acest lucru va atrage rezultatebune şi în plan financiar. Călătoriţimoderat. Respectaţi regulile decirculaţie şi conduceţi cuprudenţă.

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

Perioada imediaturmătoare aduce

cu sine realizări importanteîn plan profesional şi relaţiiextrem de bune cucolaboratorii. În plan personallucrurile stau aproape la felde bine. Prietenii vă sunt alăturişi la bine şi la rău. Călătoriţimult, în general în interesprofesional. Respectaţi regulilede circulaţie.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

În plan personal,universul pare să

se deschidă în faţadumneavoastră: veţi fi surprinsplăcut de noile dimensiuniale relaţiilor. Lucrurile seprecipită şi în plan profesional înaceastă perioadă. Vă îndreptaţiatenţia către noi afaceri şiinvestiţii profitabile. Călătoriţifoarte mult. Conduceţi cuprudenţă şi purtaţi întotdeaunacentura de siguranţă.

LEU (23 iulie

- 22 august)

Se întrevăd o mulţimede colaborări şi proiecte

de lucru în echipă în planprofesional. Şi în plan financiarînfloresc lucrurile. Dar perioadaeste marcată de evenimente cuadevărat spectaculoase în planpersonal. Bucuraţi-vă defrumuseţea acestor momenteşi evitaţi conflicteleconcurenţiale. Călătoriţi mult.Aveţi grijă în trafic.

FECIOAR~ (23 august

- 22 septembrie)

Este o perioadă în caremanifestaţi interes

pentru călătorii. În plan personal,acest lucru aduce mari bucurii şirelaxare pe măsură. Şi ofertele delucru se înmulţesc, iar pentru cămunciţi cu plăcere şi reuşiţi săacoperiţi o plajă foarte largă deactivităţi, rezultatele încep să sesimtă şi în plan financiar.Călătoriţi mult. Circulaţi cuprudenţă.

BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)

Perioada esterecomandată pentru

studii şi călătorii. În planprofesional se întrevăd câtevaproiecte importante, al cărorsucces depinde de modul în careorganizaţi echipa de lucru.Călătoriţi mai mult decât deobicei. Alternaţi drumurile deserviciu cu cele de relaxare,pentru a ţine stresul sub control.Conduceţi preventiv.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Veţi aveasuficiente resurse

fizice, dar mai ales psihice,de a rezolva conflicte dificile,indiferent de natura lor.Relaţiile de parteneriat vor fipuse la încercare în aceastăperioadă, însă lucrurile se potrezolva în timp cu răbdare şibunăvoinţă. Aveţi grijă lainvestiţiile legate de casă şi celeprivind educaţia copiilor.Călătoriţi moderat.

S~GET~TOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

Veţi încerca, şi veţişi reuşi, să puneţi

în aplicare multe idei bune.Nici nu va fi foarte greu pentrucă dispuneţi de o mare puterede convingere şi abilităţicrescute de comunicare.Călătoriţi foarte mult, atât înscopuri profesionale, cât şipersonale. Atenţie în trafic:conduceţi cu prudenţă şi purtaţiîntotdeauna centura de siguranţă.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Starea de spirit bună şienergia de care dispuneţi

vă ajută să puneţi în aplicaretoate proiectele pe care le vizaţide multă vreme, iar rezultatele înplan financiar vor fi remarcabile.Şi în plan personal lucrurile stauminunat. Călătoriţi destul de mult.Aveţi grijă la volan: conduceţi cuatenţie şi nu apăsaţi prea tarepedala de acceleraţie.

V~RS~TOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

În plan profesionalapar o mulţime

de oportunităţi.Trebuie doar să profitaţi de eleşi veţi înregistra succesenotabile şi în plan financiar.Lucrurile merg foarte bineşi în plan personal. Atenţie întrafic însă: conduceţi cuprudenţă! Se întrevăd riscurimărite pe fond de grabă sauneatenţie. Purtaţi întotdeaunacentura de siguranţă.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Perioada atragerealizări importante

şi în planul profesional şifinanciar, dar şi în viaţapersonală. De asemenea,este o perioadă carefavorizează proiectele creative.Deşi aveţi un tonus fizic şipsihic de invidiat, nuignoraţi posibilitatea instalăriiunei stări serioase de oboseală.Odihniţi-vă şi conduceţi cuprudenţă.

15 februarie - 15 martie 2014

HO

RO

SCO

P D

E C

ĂLĂ

TO

RIE

ziua cargo - numarul 61, februarie 2014

Automotive

emiratele

raluca mihilescu

pe termen

case de marcat

punct de observaie

la ora actual

motorin tempo

meda borcescu