rrfirhr*blE0!tB{)

hmne,

SEBASTIAN BARRY

ZiIe firi sfdrsit

Traducere din limba englezd gi noteOANA CELIA GHEORGHIU

*#Bucuregti,2018

'Iqq,mfl,hDooftcr $ la

H. Rmanul siutrEl a6tt ffnalist la

kil hmThit Black

MsS& (2011) a

t' ac$tigt Premiul

rJcsrnt TlrTlmPoraryValm*EnL2olA'

h PrEaiul Man Booker 9i

h,cmiului Walter Scoa.

M&lowdinlrlanda,

CAPITOLUL 1

Metoda de a pregiti un mort pentru inmormintarein Missouri lua, cu siguranEi, premiul cel mare. Parci iidichiseau pentru insuritoare pe biegii nogtri soldagi ci-zugi, nu pentru moarte. Toate uniformele periate cu ulei

de lampi pAni ajungeau intr-o stare pe care nu o vlzu-seri niciodati pe c6.nd erau in viagi. Fegele perfect bir-bierite, ca;i cum imbilsamitorul nu voia si se vadi niciun fir de pir. Nimeni dintre cei care-l ;tiau nu l-ar fiputut recunoa;te pe soldatul \Tatchorn pentru ci cele-

brii lui favorigi dispiruseri. in orice caz, morlii ii place

si faci un striin din tine. E adevirat ci sicriele erau nu-

mai din lemn ieftin, dar nu asta era ideea. Ridicai unuldintre ele gi greutatea trupului flcea ca sicriul si se de-

formeze. Lemnul era tiiat atAt de subpre la gater ci era

mai degrabi o gipci decit o scAnduri. Dar biiegilormorti nu le pasi de asemenea lucruri. Ideea era ci ne

bucuram si-i vedem atit de dichisiEi, in condigiile date.

Vorbesc acum despre sfhr;itul primei mele impliciriin treburi de rizboi. Tiebuie si fi fost prin 1851. Dinmoment ce mi maturizasem, mi inrolasem voluntar la

gaptesprezece ani in Missouri. Daci. aveai doui mi.inigi doui picioare, te primeau. Daci erai un pugti cu un

,W'

10 Sebastian Barry

singur ochi, pesemne re-ar fi primit si aga. Singura leaftmai proasti decit cea mai proasti leaft" din America erasolda din armati". Si te hrineau cu chestii ciudate pAniincepea si-gi puti rahatul. Dar erai bucuros si ai ceva.de lucru pentru ci,, daci. nu munceai pentru cd,tivadolari in America, flceai foamea, lecEia asta o invita_sem. Ei bine, eu mi. si.turasem si-mi fie foame.

Crede-ml cAnd igi spun ci, existi un anumir tip debirbat care iubqte si slujeasci in armari", oricAt de mes_chinl" ar fi plata. in primul rAnd, ti se didea un cal. puteafi o md.rtoagi terminati, purea fi chinuit de colici, pu_tea avea o gugd tn gAt de mirimea unei bile, dar era uncal. In al doilea rAnd, primeai o uniformi.. purea aveaoaresce lipsuri la capitolul cusituri, dar era o uniformi.Albastri ca fundul unei muste albasrre de carne.

Pe cinstea mea, armata a fost o viagi buni.. Aveamsaptesprezece ani sau pe acolo, n_as putea si spun cusiguranti,. N-am si spun ci anii de pAni lazilelemele inarmatd. au fost usori. Dar tot dansul i.la a pus muschipe mine, eram slab si vAnos. Nu imi vorbesc de riu cli_,entii, ii vorbesc de bine. Daci dai un dolar pe un dans,vrei si zboare pe podea de banii isria, numai Dumne_zeu stie.

Da, armara m-a primit 9i o spun cu mAndrie. SlavaDomnului ca John Cole a fost primul meu prieten dinAmerica gi la fel si din armati, si ultimul meu prieren,de fapt. A fost lA.ngi mine in aproape roari aceasre ex_trem de surprinzitoare viati" d. yank.u care afost buniln toate privingele. Doar un biiat ca qi mine, dar chiarsi la saisprezece ani ardta caun bi.rbat in torti firea. pri_ma data l-am vizut c6.nd avea paisprezece ani sau cam

ZlcJ

asa, foarte diferit. Asra a rE timpul, bi.ieti, nu mai cnecati, ochi negri, ochi daia. Stralucitori. Tipii mci indienii sunr doar nippresie pe fati, gata si reSpuneau ci indienii trebtmai mult, ci. asta ar fi ceele place si spuna lucruri r

curajul, cel mai probabil r

om intelegitor.

John Cole si cu mine nde voluntariat, fireste. I*gi el arita la fel de rupt ilEi, cAnd am terminar la cCred ca aratam ca nisre cAnglie, unde vigoarea disiu. John Cole nu a,r,'ea (

fugit de-acasa in pribegiami-am zis in gind, uite unzis cd, aratd ca un filfizon-de foame. Am dat pesre ccitul de Missouri. Nu ennmare a faptului ca se drasupra noastri. Deparre ildincolo de batrAnul St- I

rati adi,postindu-se acohdeschide. Scormonesc ce Iacolo. Altfel poate nici nuO intAlnire ciudari, miniNorocos. Dar prima oari

rya- Singura leafldin,{.merica era

rtii ciudate pAnircuros sa ai ceva

r,i pentru cAtivaie asta o invita-ic foame.

m anumir tip de

E" oricat de mes-

dca un cal. Putea

nit de colici, pu-ibile, dar era unrmi. Putea avea

rcra o uniformi..)de carne.p buna. Aveamrrtea si spun cui h zilele mele ln[e a pus muschirbesc de riu cli-blar pe un dans,numai Dumne-

r mandrie. Slavimcu prieten dintul meu prieren,Eti aceasta ex-clre a fbst buni.mine, dar chiar

I toati firea. Pri-rce ani sau cam

Zile ftrd sfnr;it 11

a;a, foarte'diferit. Asta a spus ;i proprietarul circiumii.E timpul, biiegi, nu mai sunteti copii, zice el. Fagi intu-necati, ochi negri, ochi de indian le spunea pe vremea

aia. Strilucitori. Tipii mai in vArsta din pluton ziceat

ci indienii sunt doar nigte biieli rii, biiegi rii ftri ex-

presie pe faga, gata si te ucid5" de cum se uiti la tine.

Spuneau ci indienii trebuie ragi de pe faga pimAntului,mai mult, ci asta ar fi cea mai buni politici. Soldagilor

le place si spuni lucruri neobignuite. Din asta e fhcut

curajul, cel mai probabil, sPunea John Cole, din a fi un

om ingelegitor.

John Cole gi cu mine ne-am dus impreuni la centrul

de voluntariat, firegte. Ne ofeream la pachet, binuiesc,

;i el ari.ta la fel de rupt in cur ca si mine. Ca gemenii.

Ei, cAnd am terminat la cArciumi, n-am plecat ingolili'

Cred ci aritam ca nigte cergetori. Era niscut in Noua

Anglie, unde vigoarea disparuse din pimAntul tatiluisi.u. John Cole nu avea decit doisprezece ani cAnd a

fugit de-acasi in pribegie. Prima dati cAnd l-am vizut,mi-am zis in gAnd, uite un tovara;. Asta a gi fost. Mi-am

zis ci aratica un filfizon. Chiar aga tras cum era la fagi

de foame. Am dat peste el sub un gard viu in nenoro-

citul de Missouri. Nu eram sub gardul viu decAt ca ur-

mare a faptului ca se deschisese cerul si se revirsa

asupra noastri. Departe in cAmpiile alea mlS"gtinoase de

dincolo de bitrA.nul St. Louis. M-agteptam si vid o

rag5. adipostindu-se acolo, nu o fiinga umani. Cerul se

deschide. Scormonesc ca si mi ascund gi deodati iati-lacolo. Altfel poate nici nu l-a; fivbzut. Prieten pe viagi.

O intAlnire ciudati, mina destinului, ai putea spune.

Norocos. Dar prima oari scoate un culitag asculit pe

12 Sebastian Barry

care-l avea cu el, fXcut dintr-un piron rupt. Avea degAnd siJ infigi in mine daci incercam sa-i fac riu. Eraun biiat de treisprezece ani care pl"rea foarte retinur,socot eu. Oricum, sub gardul viu de care am pome_nit, cAnd am inceput si stim de vorbi, mi-a zis cistri-stribunicS-sa era o indiancl al cirei trib dispirusedin est de multl vreme. Acum erau in teritoriul indi-enilor. Nu ii cunoscuse niciodati. Nu stiu de ce mi-aspus toate astea atXt de repede, doar ci eram foarteprietenos si poate ci s-a gAndit ci. o si piardi prieteniaaia daci nu sdam rapid de lucrurile rele. in fine. I-amspus cum si priveasci cel mai bine asta. Eu, copilulunor irlandezi siraci din Sligo, la fel de bitugi de soarti.Nu, noi, familia McNulty, nu aveam prea multe cucare si ne liudim.

Poate din respect penrru sufletul vulnerabil al luiJohn Cole, ar uebui sL sar mai departe brusc si si evitrelatirile despre primii nostri ani. Doar ci. s-ar putea sirecunoasci si el ci anii aceia au fost importanti in felullor si nici n-as putea si spun ci au constituit in vreunfel o vreme a unei suferinge rusinoase. Au fost rusinosi?Eu nu vid lucrurile a;a. Hai si le spun zilele noast re'cadansatori. De ce dracu' nu le-as spune a9a? pi,ni la urmi,eram doar niste copii siligi si supravietuiasci. pe unteren periculos. $i am supravieruir si, dupi cum vezi,am triit ca si. povestesc. Pentru ci fbcuserim cunosrinrisub un gard oarccare, ni s-a pirut normal ;i u;or si neasociem demersului curajos de a continua si. supra_vietuim. Adici John Cole, ca minor, si cu mine ne_amaliturat pa;ii pe drumul bi.tut de ploaie si am intrat inurmitorul orag din tinutul acela de frontieri unde

zib-

lucrau sute de mineri aqcArciumi turbulenre de ;

duiau si-i distreze.

Nu ca noi am fi ;tiut 1

mea aceea, John Cole enm-am chinuit sa exp[c, cuscitivi. ascugid. ca a unut6.niri a mea. Adici, desicred, dupa aventurile naritam la fel de tinar caarit. Copiii se por simd Imai niste flrime vazuEi <

_ M_am 5[1upxg 5a rrrr

descurci mai bine impreA9a ci apoi ne-a venit

curitam rahat sau orice doamenii cuviinciosi. )iusoanele adulte. Nu preanimic. Eram dispugi si tglndul i.sta. Eram gata sicem ci.catul cu lopata. .,

comitem infractiuni ob6r

capturare si pedeapsa, cde umanitate intr-o lumrtia noastri de hrani era

1

tim. PAinea paradisului idupi pribugirea taralui I

acelea in care bigau in cgioase si mAncare neindc

Nu erau multe asemr

fapt, nici unul. Daggwil

br|

un piron rupt. Avea demerc:rm si-i fac ri.u. Erarrc pi.rea foarte refinur,lviu de care am pome-r de vorba, mi-a zis cLci al cirei trib dispiruseI Grau in teritoriul indi-hi- Nu gtiu de ce mi-alc, doar ca eram foarteI ci o sa piardi prieteniarurile rele. in fine. I-ami bine asra. Eu, copilulhfe\ debitu,u de soarti.tr aveaJn prea multe cu

r0etul vulnerabil al luii&parte brusc si si evitni. Doar ci s-ar putea sii6st importanti in feluli au constituit in vreunLms€. Au fost rusinosi?lrrp* zilele noastre ca

tpune a;a? PAnI la urmi,supravietuiasci pe un+rit si. dupi cum vezi,ri Ecuseram cunosdnleIut normal si usor si. nelc a continua sL supra-rinor. gi cu mine ne-amle ploaie si a-m intrat innle de frontiera unde

Zile fird sfdr;it 13

lucrau sute de mineri aspri ;i o jumitate de duzini de

circiumi turbulente de pe o stradi noroioasi se stri-duiau si-i distreze.

Nu ci noi am fi stiut prea multe despre asta. Pe vre-

mea aceea, John Cole era un biiat plipind, dupi cum

m-am chinuit si explic, cu ochii lui negri ticiune 9i faEa

uscigivi asculiti ca a unui ogar. Eu eram o versiune mai

tinari a mea. Adici, degi aveam vreo cincisprezece ani,

cred, dupa aventurile mele prin America gi Canada,

arLtam la fel de tinir ca el. Dar habar nu aveam cum

arit. Copiii se pot simgi mari gi viteji 9i totugi si. fie nu-

mai nigte ftrAme vizuti din afari.

- M-am siturat si umblu de colo pAni colo. Doi se

descurci mai bine impreunS., a spus el.

Aga c5" apoi ne-a venit ideea si ne gisim de lucru, sicurigim rahat sau orice alti slujbi dezgustitoare Pentruoamenii cuviincio;i. Nu gtiam prea multe despre per-

soanele adulte. Nu prea ;tiam noi prea multe despre

nimic. Eram dispusi si facem orice gi chiar jubilam lagindul ista. Eram gata si intrim in haznale si si intoar-

cem cicatul cu lopata. Am fi fost poate fericigi gi sicomitem infracgiuni obscure, daci asta nu Presupuneacapturare ;i pedeapsi, ci nu gtiam. Eram doui a;chii

de umanitate intr-o lume duri. Eram de pirere ci por-

tia noastr5. de hrani era pe acolo, trebuia doar s-o ciu-tim. Pd.inea paradisului ii spunea John Cole, pentru cidupi pribusirea tatilui lui frecventase adesea locurile

acelei in care bigau in el in egali misuri. imnuri reli-

gioase gi mincare neindestulitoare.Nu erau multe asemenea locuri'in Daggsville. De

fapt, nici unul. Daggsville insemna numai tiriboi, cai

14 Sebastian Barry

jegosi, usi trAntite, strigite ciudate. ir, ,..rt moment alaventurilor mele biografice, trebuie si mirturisesc ci.purtam un sac vechi de fhina legat in jurul taliei. Aritaoarecum a imbriciminre, dar nu cine srie ce. John Colearilta mai bine intr-un costum vechi si ciudat care ffebech" avea trei sure de ani, judecind dupi giurile din el.Oricum, 1l cam bitea vintul pe la vintre, din cAte-mi pu-team da eu seama. Aproape ci puteai si intinzi mAnagi si-i misori birbitia, asa ci ochii nostri flceau ror ce

puteau si. se uite in alti parre. Am pus la cale o metodi,buni de a mi descurca cu ara ceva si mi-am fixat cu hoti-r1re privirea asupra fegei lui, ceea ce nu era vreun efort,cd. era o fagi pl5"cuti.. Cum mergeam asa, ne apare inain-te o clidire noui-nougi din lemn proaspit ti.iat si cucuiele recenr bitute inci. strilucind. ,,Saloon" scria pe opancarte, nici mai muh, nici mai pulin. Si, mai jos,o pancarti mai mici atArnAnd de-o sfoari, ,,Angajimbiieti curati".

-Ia uite aici, spune John Cole, care nu avea multi;tiingl de carte, ca mine, dar avea totugi cAte ceva. Ei,zice el, pe inima scumpi. a mamei mele, chiar tndepli-nim jumitare din cerinta.

Am intrat direct si iati o canrirate extrem de plicutide lemn negru de buni calitate, de la podelele intune-cate la tavan, un bar lung, la fel de subgire si de negruca o balt5. de petrol. Apoi ne-am simgit ca ni;te piduchiin boneta unei fete. De pe alti lume. Imagini ale acelorscene americane de grandoare care sunt mai conforta-bile cAnd le privesti deci.t cAnd te afli in ele. Birbatulde acolo, din spatele barului, intr-o haina din piele de

zblciprioari., lustruia filosonevoie de lustru. Se vedear

Un tAmplar finisa scarile rultima sectiune a unei balinchigi, altfel ne-ar fi r.izufi izgonit. Apoi ochii i s-r

inapoi ;i si ne injure. curmai profund a zimbir, fr

- Ciuta;i baiegi cura;i?

tul de bitiios, inca profr

-Suntegi bine-veniti, r

-Suntem? intreabi Jd-Sunteti. Sunteti e*"c

de aici, ri.spunde el. [a ns-ar fi temur ci John Cdintinde-o: Dar si ru esri, r

de centi pe noapte, cincilciulI", si de bi.ur cit puuqputefi si dormiti in graiipli.cut si confortabil gi dsunt mulrumit de voi.

*$i ce-avem de fhcuC

-Cea mai simpli mur

- Care-i aia?

- Pai, si dansati, dans

-Din cAte stiu io, nu rhibiuc acum, cumplir &

-Nu trebuie sa fid d^nnar acceptati a cuvinrulus5, vi azvArliti picioarele i

. fur1

iudare. in acest moment al

, trebuie sa mirturisesc ci"

i legar in jurul taliei. Aritan nu cine stie ce. John Colem vechi si ciudat care rrebe

Gcind dupi giurile din el.pe la r-intre. din cAte-mi pu-: ci puteai sa intinzi mi"nai ahii nosrri fhceau ror ce

e- Am pus la cde o metodicra si mi-am fixat cu hoti-Ga ce nu era vreun efort,E{geam asa, ne apare inain-r lemn proaspat tiiat si cuilrrcind. -Saloon" scria pe oci rnai pugin. Si, mai jos,

md de-o sfoari, ,,Angajam

r Coie . care nu avea mulrir ar-ea rotusi cnte ceva. Ei,namei mele, chiar indepli-

candtare exrrem de placutl.are. de la podelele intune-r El de subtire si de negruam simrit ca ni;te piduchiti lume. Imagini ale acelor[E care sunr mai conforta-lnd re afli in ele. BirbatulL inrr-o haini din piele de

Zile fard sfar;it 15

ciprioari, lustruia filosofic o suprafali care nu ayea

nevoie de lustru. Se vedea usor ci era un stabiliment nou'

Un timplar finisa scirile spre camerele de sus, montand

ultima secgiune a unei balustrade. Barmanul avea ochii

inchisi, altfel ne-ar fivizut mai repede. Poate chiar ne-ar

fi izgonit. Apoi ochii i s-au deschis si, in loc si se dea

inapoi si si ne lnjure, cum ne agteptam, individul acesta

mai profund a zAmbit, pirAnd mulgumit si ne vadi.

- Ciutagi biiegi curati? zice John Cole, pe un ton des-

tul de bitiios, inci profegind pericole'

-Sunteti bine-veniti, zice birbatul.

-Suntem? intreabi John Cole.

-Sunteti. Sunteti exact ce trebuie, mai ales ista mic

de aici, rispunde el. La mine se referea. Apoi, de parcis-ar fi temut ci John Cole s-ar putea sim;i jignit gi ar

intinde-o: Dar;i tu e;ti, mai spune el. \6 dau cincizeci

de centi pe noapte, cincizeci de cengi Pe noaPte de ci-ciuli, gi de baut ci.t putegi duce, daca Puteli si' begi, si

putegi si dormiti in grajdul din spate, da, intr-adevir,

plicut si confortabil ;i al naibii de cilduros. Asta daci

sunt multumit de voi.

-$i ce-avem de frcut? intreabi,John, suspicios.

-Cea mai simpli munci din lume, rispunde el.

- Care-i aia?

-Pii, si dansali, dansul e totul. Numai dans.

- Din cAte gtiu io, nu suntem dansatori, spune John,hibiuc acum, cumplit de dezamS.git.

-Nu trebuie si fi1i dansatori dupi definigia de dicgio-

nar acceptati a cuvAntului, spune birbatul. Nu trebuie

si vi azvArli;i picioarele in sus, in orice caz.

16 Sebastian Barry

-Bine, spune John, pierdut acum, avAnd totusi inminte un aspecr de bun-simt - dar noi nu

"rr.- h"irr.in care si dansim, asta-i sigur, adaugi el, etalAndu_sistarea foarte speciali.

-Pi"i, vi se pun la dispozitie, vi se pun la dispozitie,spune barmanul.

TAmplarul se oprise din lucru si stitea pe trepreacum, zXmbind cu gura plni la urechi.

_ -Venigi cu mine, domnilor, spune barmanul, proba_bil gi patron, cu aerele lui, gi o si vi arit hainele ,o"rrr.de lucru. Apoi a pi;it pe podeaua noui._nouti. in ghe_tele lui zgomoroase;i a deschis ufa spre birou. Au.l, p.ea o plicugi pe care scria ,,Birou,,, asa am stiut. pii, bi-ie1i, dupi voi, a spus el, tinAnd uga. Am maniere. Sperci aveti si voi maniere, penrru ci p6,ni. si minerilorneciopliti le plac manierele, da, chiai asa.

Asa ci am intrat, cu ochii ln toate direcgiile. Era uncuier cu haine ca un cArd de femei spinzurate. penrruci erau toale de femeie. Rochii. Nu mai era nimic alt_ceva, si ne-am uitat in jur cu mare luare-aminte, chiarne-am uitat.

-Dansul incepe la opt fix, ne zice el. Alegeti cevacare si vi vini. Cincizeci de centi, fiecare. $i orice bac_9i9 primigi e al vosrru.

-Dar, domnule, ii spuneJohn Cole, de parci ar fi vor_bit cu o persoani. nebuni demni" de mili. Noi nu sun_,:T

FT.i. Nu vedeti? Eu sunt biiat si la fel si Thomas,aici de fagi.

. -Nu, nu sunteri femei, vid asta. Mi_am dat seamade cAnd ati intrat. Sunteti biieti tineri 9i drigugi. Anun_tul spune ci se cauta biieti. Ag angaja cu mare drag

femei, dar nu-rmagazioneruluis numa-i birbasa sufere. Le aiam de gand sidomnule. in miluzia. numai ilacceprati sluibttari, mangaieri"frumos. cel rnai

de frumos. ciriti vine si plinldestul de dragicI vi zic. rnai dtu esri bun. spr

acumulara mi-n

ridici din spriu

]ohn C,cie sr

decit si mor dr

- Bine . spur

-Osir-aprOsavipunladAm adus-o cu r

bine, baieri. lvl

si ca dupi carsn-o si comenteville. in care Hseze. Si rotul inplini de qrarie-

Asa ci a-m n

parca am ti spu

q

f acum, avAnd totusi in- &r noi nu avem haine

; adauga el, etalindu-;i

; vi se pun la dispozigie,

rcru ;i statea pe rrepree urechi.spune barmanul, proba-i rd arir hainele voasrreeua noui-nouta in ghe-iusa spre birou. Avea pe

u'. asa am stiut. PaJ, bi-l"+". -1r" maniere. Speru ca pani si minerilor

" chiar asa.

r toare directiile. Era unmei spanzurate. PentruL Nu mai era nimic alt-nere luare-aminte, chiar

ne zice el. Alegeti cevald. fiecare. Si orice bac-

l C.ole. de parci ar fi vor-d de mila. Noi nu sun-biiar si la fel gi Thomas,

esta. \Ii-am dat seama

itineri 9i driguti. Anun-\{ aoeaia cu mare drag

Zile fard sfar;it 17

femei, dar nu-s femei in Daggsville, in afari de nevasta

magazionerului ;i de fiica a mici a grijdarului. in rest

is numai blrbagi aici. Dar birbagii firi femei Pot incePe

si sufere. Le ajunge un soi de amiriciune la inimi. Ioam de gind si deschid si si fac ceva parale cu asta, da,

domnule, in miregul stil american. Nu le trebuie decAt

iluzia, numai iluzia sexului frumos. Voi suntegi aia, dac|

acceptali slujba asta. Nu-i vorba decit de dans. Firi siru-

tiri, mAngAieri, atingeri sau pipiiala. Nu, e doar cel mai

frumos, cel mai politicos dans. Nici nu vi imaginali cat

de frumos, cAt de elegant danseazi un miner necioplit.

iti vine si plAngi cind vezi asta. Voi suntei cu sigurangi

destul de drigilagi in felul vostru, daci nu vi supirati

cLvLzic, mai ales ista mai mititel. Dar ;i tu e;ti bun, si

tu egti bun, spune el, vizAnd cum iese la iveali recent

acumulata mAndrie profesionali a lui John Cole. Apoiridici din sprAnceani, intrebitor, asa.

John Cole se uiti la mine. Mie nu-mi pisa. Mai bine

decAt si mor de foame ingolit intr-un sac de frin5.

- Bine, spune el.

-O si, va pun o cadi in grajd. O si vi dau s5.pun.

O sivi pun la dispozitie lenjerie intimi, muy importante.

Am adus-o cu mine din St. Louis. O si vi vini numai

bine, biieti. Mi gindesc ci o si vi vini numai bine

gi ci dupa cAteva pahare nici un birbat pe care-l gtiu eu

n-o si comenteze. O noui eri in istoria oragului Daggs-

ville. in care birbagii singuri au femei cu care si dan-

seze. Si totul intr-o manieri plini de grafle, o manieri

plini de gratie.Asa ci am mar;aluit afard', ridicAnd din umeri, de

parci am fi spus ci e o lume nebuni, dar si norocoasi

18 Sebasiian Barry

din cAnd in cAnd. Cincizeci de cenqi de ciciuli. De cAteori, in cAte paturi inainte de a adormi, in zilele peffecu_te in armati, in prerie, pe cAte pante singuratice n_amrePetat asta cu plicere, John si cu mine, iar si iar, neui_tAnd niciodati sa rAdem . Cincizecide centi _ de ciciuli.. in norptea aceea anume din istoria pierduti a lumii,

domnul Titus Noone, ci. asa_l chema, .r._a ,yut"t cu unsoi de_discretie masculina sa ne punem pe noi rochiile.Ce-i al lui e-al lui, pirea.i ,. pri.."pi la nasturi si pan_glici gi afa-mai departe. Se gandise iarra;i sI ne dea cuparfum. Nu mai fusesem atAt de curat de trei ani, poatedintotdeauna. N-as fi fost remarcar in Irlanda p.rrr.,.rcurigenia mea, drept si spun, riranii si.raci nu vid bii.CAnd nu e nimic de mAncare, primul lucru care disparee pdni si cea mai vagi notiune de igiene.

Saloonul s-a umplut repede. SJpusesera iute afiseprin oras, iar minerii rispunseseri la apel. Eu ,,ilolrnCole stiteam pe doui ,.",r.r. de lAngiperere. Foamefeminini, politicosi, calmi si drigilagf Nu ne_am uitatdeloc la mineri, ne holbam drept inainte. Nu vizuserimnoi vreodati prea multe fete linistite, dar ,._, pelitinspiratia. Eu o aveam o peruci blondi, si John aveauna roscarl. Cred ci aritam ca drapelul vreunei tiri dela gbit in sus, cum sri.team acolo. bomrul Noone neumpluse prevdzitor corsajele cu bumbac. Toate bune,dar eram in picioarel" go"l., a spus ci a uitat pantofiiin St. Louis. Pureau si se adauge mai tnrziu. Ne_a spus

f fim atenti unde calci *irr.Iii, noi am spus ci o sifim. Ciudat ci, de indati ce am irr,r",l, ,o.hiil. "1.r,totul s-a schimbat. Nu m_am simgit mai multumit in

viaga mea. Toate nefericirile gi grijile au zburat. Eram

un om nou acum. osi fie sclavii aia in r

pregltit penrru oricimbunitatit. Asu-i i

Cole, nu mi-a spus

folos. Dar nu a zis n

ala de munci, nici ntru noi, nu. Eram pchiar cele mai rele-

Se stie ci printreintr-un tinut, am r*de toata frumusereali si copacii par purre ofensate. Le plelaspru, noprile cu xdianci, o sa re placitrivite. Minerii inuau existat niciodariAIti mineri sunr inrlizate, preoti cazu;ifalimentati, barbagi:niste accesorii inutiltesti, cum ar spunespune. Dar au r-enitapirut o schimbare,noi eram niste fete I

Si, oricum, domnulindemAna, chiar in Imisurl permir legilsi. impuste mineri, r

Poate ci erarn caci eram fetele riner

de caciuli. De cAte

ri, in zilele perrecu-e singuratice n-amine. iar si iar, neui-: cenri - de caciuli.ia pierdura a lumii,L ne-a ajutat cu un:m pe noi rochiile.i la nasruri si pan-ini si sa ne dea curt de trei ani, poatein Irlanda pentru

i siraci nu vId bii.l lucru care dispareicrli.pusesera iute afiser apel. Eu 9i Johnrgi perete. Foarte

F- Nu ne-am uitarnte. Nu vizuseri.mte, dar ne-a pilit,nda, gi John avealul vreunei giri deomnul Noone nenbac. Toate bune,il a uirat pantofiitirz iu. Ne-a spusi am spus ci o si,u in rochiile alea,mei multumit in

: au zburat. Eram

Zilefird sftr;it 19

un om nou acum, o fati noui. Eram eliberat, cum aYeau

si fie sclavii aia in rizboiul care aYea si urmeze. Eram

pregatit pentru orice. Mi simteam elegant, puternic ;iimbunati;it. lsta-i adevirul. Nu ;tiu cum a luat-o JohnCole, nu mi-a spus niciodati. A spus destule lucruri cu

folos. Dar nu a zis niciodati nimic de riu despre genul

ala de munci, nici micar cAnd lucrurile au mers riu pen-

tru noi, nu. Eram primele fete din Daggsville 9i nu eram

chiar cele mai rele.

Se gtie ci printre mineri sunt tot soiul de suflete' Vinintr-un tinut, am vizut asta de o mie de ori, ;i il despoaie

de toati frumusegea, ;i apoi riurile se umplu de negrea-

li.;i copacii par pur ;i simplu a se vegteji ca n\te fecioa-

,.'of.rrr"t.. Le place mincarea grosolani, whisky-ul

aspru, noplile cu scandal si, drept s5' zic, daci esti in-

dianci, o sI te placi gi pe tine, in toate chipurile nepo-

trivite. Minerii intri in :abiri gi fac ce-i mai riu. Nuau existat niciodatS" violatori ca minerii, unii dintre ei'

Alti mineri sunt invefitori, profesori in zone mai civi-

lizate, preoti clzugi in picat si proprietari de magazine

falimentati, barbagi ale ciror femei i-au abandonat ca pe

niste accesorii inutile. Toate modelele si gradatiile sufle-

tegti, cum ar sPune cel care le pune in balangi, si o va

spune. Dar au venit cu totii in saloonul lui Noone 9i a

apirut o schimbare, o schimbare importanti. Pentru ci,roi .r"- niste fete frumusele, drigugele sufletelor lor'

$i, oricum, domnul Noone stetea la bar cu o pugci la

indemAna, chiar in faga lui, [a vedere. N-o si crezi in ce

misuri permit legile americane unui patron de saloon

si impqte mineri, dar e o misuri mare.

Poate ci eram ca ni;te amintiri din alte locuri. Poate

ci eram fetele tineregii lor, primele fete pe care le-au

llllil,r