CMYK

JOI13 septembrie 2012

Anul VNr. 103912 paginiPreţ: 1 LEUwww.zvj.ro

Răsărit: 07:01Apus: 19:47

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

MARCĂÎNREGISTRATĂR

Nu există lege împotriva

ADEVĂRULUI!

Director:Cătălin DOCEA

Curs valutar:1€ = 4,4881 lei1$ = 3,4728 lei1₤ = 5,5975 lei

ZiarulVãii Jiului

TipardigitalCel mai bun

preţ dinjudeţ!

Transmitecererea ta de

ofertă la office@zvj.ro

Tel. 0254.564 914

(din Timişoara)

SC BARIL FORTE SRL Punct de lucru Lupeni angajează:

ŞEF STAŢIE CARBURANŢICerinţe:� minim 3 ani experienţă profesională în domeniul vânzărilor � studii medii sau superioare � bune cunoştinţe de operare PC; MS Office� foarte bune abilităţi conducere, coordonare şi planificare, comunicare şi negociere� atitudine proactivă, spirit de echipă şi profesionalism � permis categoria B

Responsabilităţi:Coordonarea activităţii şi a personalului din staţia peco, adoptareacelor mai potrivite măsuri pentru creşterea vânzărilor şi deservireaclienţilor, gestionarea produselor petroliere şi a celorlalte produsecomercializate. Menţinerea relaţiilor cu clienţii (persoane juridice,fizice) şi cu celelalte departamente ale companiei. Gestionarearesurselor umane ale punctului de lucru. Implementarea şi re-spectarea procedurilor interne şi aplicarea prevederilor specificeSSM şi ISU. Promovarea imaginii staţiei şi perfecţionarea pregătiriiprofesionale a angajaţilor.

Oferta: - pachet salarial avantajos;

Se acceptă CV-uri la adresa de e-mail: barilforte@yahoo.ro

până la data de 21.09.2012

Doar persoanele selectate vor fi sunate pentru interviu.

Cu ocazia Zilei Pompierilor

13 Septembrie reprezintă ziua în careRomânia, prin jertfele eroilor săi, ascris o nouă pagină glorioasă în istorianaţională, prin respingerea, de cătrePompierii noştri, în Dealul Spirii, acum164 de ani, a intervenţiei străine dereprimare a Revoluţiei Paşoptiste.Curajul şi jertfa lor de atunci se regăsesc în fiecare pompier din România de azi, care, în lupta cu focul,pentru a salva o viaţă, este oricândgata să renunţe la a sa.Cu această ocazie specială, în care valorile trecutului se îmbină cu cele aleprezentului, doresc să le urez tuturorcelor care au această nobilă meserie şicare sunt mereu gata să ne vină în ajutor, multă sănătate, putere demuncă şi fie ca, după fiecare intervenţie, să ajungeţi sănătoşi la ceide acasă.Întreaga comunitate locală vămulţumeşte pentru ceea ce faceţi!

Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroşani

Sigur că, la Moţăţei ori Văscăuţi, la Vişeu oriDeveselu, administraţiile locale au parte detot felul de cetăţeni problemă, oameni care -oricât de frumos sau de urât le-ai explica –par că nu vor înţelege niciodată că legea elege, iar loc de tocmeală n-a mai rămas. Din-colo de legendele urbane care circulă pespatele acestui individ (despre petarde, traficde băuturi şi ţigări fără timbru şi câte şi maicâte), Dumitru Stelian Ciubotariu - zisMitică Whisky – rămâne un individ prob-lemă. Un individ cu care, pe cât se laudă că ede intransigent, comandantul Mocanu pare cănu a fost suficient de hotărât. Adică nu pare,sigur n-a fost. Că, dacă era, Mitică n-ar mai firidicat capul din pământ.Lupta dintre interesele celor pe care i-a servitMitică şi cele ale băieţilor care n-au aplecatcapul şi nici n-au pus limba pe vrăjeala lui cumulte grade s-a finalizat, în 2010, pe mijloc.Mitică a fost condamnat pentru ultraj, cu sus-pendare, iar termenul de încercare i-a expiratla începutul acestui an. Tot de atunci, luiMitică al nostru (celebru pentru fazele în careîşi arată dinţii lipsă, susţinând că i-a pierdut lacea mai recentă îmbrâncitură, dar „uită” că deani de zile pierde tot aceiaşi dinţi) i-a revenitvocea. Bine de tot. Tupeu, nu glumă!Cetăţeanul Mitică, pentru că el are dreptul dea ultragia şi a-i teroriza pe funcţionarii publici(nu detaliem, ultrajul a fost confirmat de in-stanţă), uzează şi de cele de simplu cetăţean.La data de 27 august 2012, cetăţeanul Miticăs-a adresat în scris Primăriei oraşului Uricani.O premieră dacă ţinem cont că, până acum,omul întâi ocupa domeniul public şi apoi se

lamenta când i se cerea autorizaţia. Susţinândcă, în urma unui acord verbal al primarului(deşi, din punct de vedere legal, nu ştim săexiste acord verbal pentru construcţii), a avuto împrejmuire a spaţiului comercial, con-strucţie ilegală împotriva căreia s-au luat mă-surile prevăzute de lege.Acum, cetăţeanul Mitică a solicitat să fiebăgat de autorităţile locale acolo unde-i estelocul. Ştim că nu la asta vă gândeaţi, darcetăţeanul Mitică a dorit să fie băgat în legali-tate. Asta nu-i neapărat rău, dar s-ar putea sănu-l avantajeze... Singur că, în lumea lui, Mitică ştie că lu-crurile se rezolvă cu vrăjeală, din vorbe. Într-un răspuns amplu, petentului i s-a expli-cat însă că, pentru a i se putea aproba împrej-muirea spaţiului din faţa societăţii, trebuie săse adreseze consiliului local cu o cerere în-soţită de mai multe documente. Simplul faptcă se numeşte Mitică nu este suficient.Revenind, trebuie spus că, pentru că oricum nuar fi fost posibil din punct de vedere legal aşaceva, niciodată nu a fost exprimat un acordverbal pentru nicio construcţie. Încă de la în-ceputul lunii aprilie, primarul, viceprimarul şiing. Horvath l-au sesizat pe cetăţeanul Mitică,zis Mitică Whisky, cu privire la faptul că aridicat o construcţie ILEGALĂ, din lemn, fărăacordul administraţiei publice locale.Mai mult, având în vedere că prin autorizaţi-ile de funcţionare nr. 12/681/15.02.2011 şi51/2281/27.04.2012 i s-a condiţionat desfăşu-rarea activităţii localului prin interzicerea ex-tinderii acesteia pe domeniul public şi i s-ainterzis afectarea domeniului public în vreun

fel, rezultă că susţinerea cetăţeanului Mitică –cum că terasa din lemn era edificată de 550 –600 de zile – e la fel de adevărată precum osticlă de whisky fără picurător.Deşi i s-a interzis să afecteze domeniul pub-lic, şi a fost avertizat să înceteze încălcarealegii, Mitică Whisky, căruia i s-ar putea foartebine spune Mitică Tupeu, a continuat să în-calce legea, consolidând structura provizorieexistentă cu stâlpi de lemn solid, placă delemn peste spaţiul verde şi rondul de flori. Nu-i prima oară când Mitică face exact ce-ltaie capul. În 2008 a încercat să construiascăilegal pe platoul din str. Muncii, întreblocurile 5 şi 29, şi a încercat să inducă îneroare autorităţile publice. Oripilată era,oricum, toată lumea. Oamenii îl ştiu bine peMitică, inclusiv cam la ce şi cât îl duce capul.Sigur că, dacă-l vezi pe Mitică şi îi asculţiplânsetele, dimpreună cu fazele în care îşiarată dinţii lipsă (ăia magici, pe care-i pierdede fiecare dată când se nimereşte fix în mij -locul unei îmbrânceli), mai că te apucă mila.Asta dacă nu-l cunoşti pe om. El susţine că,peste noapte, administraţia s-a pus să-idărâme lui terasa ilegală. Nimic mai fals! LaUricani, într-o comunitate mică, dar cu oameni demni, majoritatea neînţelegerilor serezolvă prin discuţii directe între părţi. Maj -oritatea oamenilor se cunosc de-o viaţă şi,implicit, asta-i împiedică să se certe. Aşa s-aprocedat şi cu Mitică. I s-a spus, frumos, înrepetate rânduri, că terasa e ilegală şi trebuiedemolată. Mai apoi, din luna iunie a.c., i s-autrimis notificări scrise.De fiecare dată, aşa cum se arată în docu-

mente, Mitică Tupeu a încercat să-i in-timideze pe funcţionari şi pe conducătoriiacestora, susţinând că este prieten cu coman-dantul Mocanu şi nu i se poate face nimicpentru că se află sub protecţia poliţiei şi aunor şefi de la IPJ Hunedoara. Nici după toată suita de somaţii şi notificări,Mitică nu a demolat, în totalitate, construcţiailegală pentru care a fost deja amendat. I s-aatras atenţia să demoleze de îndată betonuldin jurul statuii „Ţăranii” şi din faţa localului,precum şi elementele structurii care nu aufost demolate până acum, pentru ca terenul săfie adus la starea iniţială. În caz contrar, pen-tru că aşa e legea, se vor aplica din nou mă-surile legale impuse de legislaţia în vigoare.Având în vedere că persoane din actuala con-ducere a IPJ Hunedoara s-au antepronunţat,spunând despre comandantul Mocanu că nuva pleca de la Uricani în condiţiile în care există un control intern în derulare, deşirezultatele unui control nu pot fi cunoscuteînainte de finalizarea lui, e lesne de înţeles căMitică se simte în siguranţă. Construieşte peunde îl taie capul, îşi arată dinţii lipsă şi vor-beşte mai tare decât interlocutorii săi în spe-ranţa că auditoriul va crede că are dreptate.Noi nu credem că acest Mitică ar puteaacţiona sub protecţia unor cadre active aleMAI, de la nivel de judeţ. Felul în careevoluează lucrurile ne dă însă bănuiala că tu-peul acestui individ pleacă de undeva. Şi cinear putea proteja mai bine un om care încalcălegea dacă nu chiar aceia care ar trebui săvegheze la respectarea ei?

Cătălin DOCEA

Cu ce drept se dă Mitică Whisky protejat al comandantuluiMocanu şi al unor şefi de la IPJ Hunedoara?

Cu o zi mai devreme, primarulmunicipiului Petroşani, TiberiuIacob-Ridzi şi proaspătul maior (dela 1 august) Adrian Avram, şefulDetaşamentului de Pompieri dinValea Jiului, au făcut o declaraţie depresă, cu ocazia Zilei Pompierului,care se sărbătoreşte în fiecare an înRomânia pe data de 13 septembrie.Evenimentul a avut loc ieri la sediu-lui primăriei şi nu a ţinut decâtcâteva minute. Timp suficient caoficialii să anunţe importanţa zileide 13 Septembrie şi manifestările care vor avea loc laPetroşani în cinstea acestei zile.Pentru că pe data de 13 Septembrie, adică azi, Inspec-toratul Judeţean de Pompieri va organiza la Deva maimulte acţiuni care vizează Ziua Pompierului, unde vor fiinvitaţi şi pompieri din Petroşani şi din Valea Jiului, ad-ministraţia publică locală din Petroşani şi detaşamentul depompieri vor organiza vineri, 14 septembrie, în parcarea dela „Jiul Shopping Center”, începând cu orele 10:00, o seriede acţiuni dedicate acestor bravi oameni, pompierii, impli-caţi, nu de puţine ori, în acţiuni de salvare de vieţiomeneşti.

„Vineri, în parcarea de la Jiul Shopping Cen-ter va avea loc o demonstraţie făcută depompierii din Petroşani, în legătură cu activi-tatea pe care dumnealor o prestează. LaPetroşani sunt 175 de pompieri care ac-tivează în toată Valea Jiului şi până în co-muna Baru. Aşa cum am început de anultrecut, la Petroşani vom sărbători vineri ZiuaPompierilor într-un mod în care, zic eu, co-munitatea locală şi administraţia locală îşiaduc respectul şi recunoaşterea a ceea cepompierii fac zi de zi pentru noi toţi. Pe

această cale vreau să invit pe toată lumea vineridimineaţă, la ora 10:00, în zona amintită. Am înţeles căvor fi aduse şi autospecialele, ceea ce înseamnă că şicopiii care doresc pot să urce în ele, să se pună la volan şisă vadă toate accesoriile de pe aceste maşini. Ulterior vaavea loc şi un concurs, dar mai multe vă va spune domnulAvram”, a declarat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.„Cu ocazia aceasta vom derula câteva exerciţii demonstra-tive la care să poată participa şi familiile subofiţerilor, oa-meni care de multe ori pleacă la intervenţii şi membriifamiliilor nu ştiu ce dificile sunt acestea. Cu ocazia astapot să vadă o parte din munca noastră de zi cu zi. Dupăaceea va avea loc un concurs la care mizăm pe colegii

noştri de la presă, pe care-i invităm să participe. Avemcâteva surprize pentru dumnealor. Sperăm că va ieşi o săr-bătoare frumoasă!”, a declarat maiorul Adrian Avram.

Corneliu BRAN

• O investiţie de câteva sute de mii de

euro a fost marţi în pericol din cauza in-

conştienţilor care cică „igienizează

terenurile”

• Deşi amenzile sunt mari, incendiatorii

sunt greu de prins de către pompieri, la

ţară funcţionând omerta mai bine ca

oriunde

Unii dintre ţăranii noştri nu se liniştesc,chiar dacă li s-a tot comunicat să nu maidea foc vegetaţiei şi miriştii uscate, maiales pe seceta asta. Pericolul de incendiu,în mod special în cazul focului lăsat ne-supravegheat, este iminent. Marţi, pompierii militari din cadrul De-taşamentului de Pompieri Petroşani s-auconfruntat din nou cu nici mai mult, nicimai puţin, decât trei incendii, asta după cetocmai terminaseră o altă operaţiune, înStraja.„Abia am încheiat intervenţia din MasivulStraja şi ne-am trezit pe cap cu trei inter-venţii, toate în ziua de marţi şi cam în ace-laşi timp, pe raza comunelor Baru, Pui şiSălaş. Cea mai mare a fost la Sălaş, unde atrebuit să protejăm să nu ia foc fosteleclădiri ale CAP-ului şi investiţia de sutede mii de euro care găzduieşte un abator.Dacă focul ajungea la abator, investiţia erapractic compromisă. Intervenţia de la Sălaşa durat în jur de cinci ore, până am reuşitsă oprim incendiul de tot, iar celelalte douăintervenţii ne-au luat cam trei ore. Cauzelefocurilor sunt ca peste tot la ţară în ultimavreme: igienizarea terenurilor. Acţiuni careparcă nu se mai termină şi care pun în peri-col clădiri, gospodării şi culturile oame-

nilor. Pagube materiale n-au fost, 25 dehectare de teren au fost expuse flăcărilor laSălaş, dar fără nicio pagubă. Din păcate, nu am reuşit să identificămpersoanele care au dat foc, asta fiindmarea problemă a noastră, ei sunt greu deidentificat. Pe cei care i-am prins, la alteacţiuni, i-am amendat, dar pe aceştia încănu am reuşit să-i identificăm. Oricum, uniisunt de-a dreptul inconştienţi, habar nu auîn ce pericol pun comunitatea locală şi totce ţine de ea. Anunţăm mereu, dar se vedecă pentru unii anunţăm degeaba, ei fac totce doresc, fără să gândească prea mult,lăsând şi focul nesupravegheat”.

Corneliu BRAN

2 ACTUALITATE Ziarul Vãii Jiuluijoi, 13 septembrie 2012

www.zvj.ro

Eveniment

Ziua Pompierilor - sărbătorită vineri laPetroşani Acţiunile se vor derula mâine, 14 septembrie 2012, începând

cu ora 10.00, în parcarea de la Jiul Shopping Center

Abia se întorseseră de la incendiul din Masivul Straja…

Alte trei incendii au pus pejar pompierii din Petroşani

Fumigena de la pompieri

Ieri, în parcarea de la Jiul Shopping Cen-ter, se făcea repetiţie pentru exerciţiul careva fi pus de pompieri în scenă, vineri, cuocazia serbării Zilei Pompierilor. Regiacuprinde restricţionarea traficului în zonaparcării şi salvarea unor persoane aflate înpericol. Dintre care, presupunem, celpuţin una va fi nevoită să sară pe perna deaer din dotarea pompierilor. Aceasta a fostverificată, să se observe din timp vreofisură. Noi, când am văzut ieri în parcareade la Jiul maşina pompierilor şi fumulgros ce se ridica încet în aer, eram sigurică-i vreun bai. N-a fost niciun bai. Totfumul acela gros era scos chiar de maşinapompierilor. Bătrâna autoutilitară este atâtde uzată, moral şi fizic, încât abia o maiţin încheieturile. Cu aceste utilaje estenevoit Detaşamentul de PompieriPetroşani să ne salveze vieţile în cazul încare izbucneşte vreun incendiu.

Alina PIPAN

Colaborarea dintre comandantul Nicolae Airinei şi Nicolae

Dunca se pare că a început să meargă aţă. Condamnam, în

multe dintre ediţiile ziarului nostru, deficienţele Poliţiei Ani-

noasa, oraşul unde se fură cel mai mult din Valea Jiului, de la

fier vechi la cărbune. Tone de cărbune au fost descoperite,

dosite, de romii din Aninoasa. Poliţia Aninoasa a început acţiu-

nile de stârpire a acestui flagel. În sfârşit, autorităţile înţeleg

faptul că nu putem sta pasivi la furturile repetate ale romilor.

Un transport de cărbune furattimp de ore întregiDespre furturile raportate de Poliţia TF, dinzona Iscroni - Aninoasa, am scris de ni s-aubătucit buricele degetelor. Este evident,cineva trebuie să-i oprească pe hoţi să trăiascădin munca cinstită, a oamenilor oneşti. Ieridimineaţa, în jurul orei 10.30, spune coman-dantul Nicoale Airinei, Poliţia Aninoasa s-aautosesizat în cazul furturilor de cărbune dinvagoanele de transport ale Preparaţiei Coroieşti, garate pe liniaferată la Isconi. Nu au trebuit să stea mult la pândă că au şi depis-tat 9 persoane care se echipaseră cu saci, şi tot ce trebuie, şimergeau aţă către vagoane, la furat. Aceştia au fost opriţi, legiti-maţi, amendaţi. Câte 500 de lei amendă a încasat fiecare. Nici nuau apucat poliţiştii să părăsească perimetrul liniei ferate că fur-turile au început din nou, în mod barbar, cum se practică de fiecaredată. Cu gândul să-şi acopere paguba, şi să mai şi rămână cu ceva,romii au furat cât au putut. Se pare că au reuşit să fure tone de căr-buni.Însă aveau să aibă o altă surpriză. La ora 14.30, printr-un efortcomun, Poliţia Aninoasa, în colaborare cu Poliţia TF şi jandarmiicare le-au sărit în ajutor, a început un nou control. De data acestai-au prins pe hoţi în fapt. După ce i-au reţinut şi identificat, au în-ceput să cerceteze atât zonele din apropierea liniei ferate cât şidomiciliile acestora. Au găsit zeci şi zeci de saci cu cărbune. Peunde scormoneau, mai apăreau saci plini. Furtul se poate măsuraîn tone. Pe numele celor prinşi se vor întocmi, fără doarşi poate, dosare penale. Este treaba judecătorilor şi aprocurorilor acum să ne scape de furturile lor, menite sădistrugă o comunitate.

Romii prinşi la furat sunt ca o placăstricatăRepetă mereu aceeaşi scuză, de care ne este deja greaţă:„suntem săraci şi nu avem ce mânca”. Greşit. Sunteţihoţi! La Aninoasa se fură fier şi cărbune la greu. Dacă s-ar trăi prost din „afacerea” asta, nu ar mai face-o ni-meni. Dar se trăieşte bine. Cum spuneam, nu se fură

cărbune pentru uzul propriu, nu se furăcâteva kilograme. Se fură sute de kilo-grame numai de câte un hoţ în parte. Astaînseamnă profit. Pentru că tot cărbuneleeste vândut. Hoţii spun că-l vând momâr-lanilor, în schimbul mâncării. „Avem şinoi, fiecare, câte 3, 5 - 10, saci de căr-bune, îl dăm pe ceapă, cartofi şi brânză lamomârlani. Nu este bine că furăm, dar nuavem încotro. Nu avem ajutor social, nu

avem pensii, nu avem venit, din ce să trăim? Furăm, ce să facem,să dăm în cap la oameni? Mai vindem şi noi, dar nu luăm banimulţi. Să ne dea cineva loc de muncă. Nu cerem mult, să ne dea sălucrăm, şi nu mai furăm”, spunea o femeie prinsă pe vagoane lafurat. Nu este vina oamenilor cin-stiţi că unii au 10 copii, nu auvenit sau pensie. Nu trebuie ceicare muncesc să suporte furturilenumai aşa, pentru că alţii seplâng că nu au. Vă daţi seama câtcâştigă un hoţ din vânzareasutelor de kilograme de cărbune,în fiecare lună? Preparaţia Coroieşti va evaluapaguba şi se va încerca recuper-area prejudiciului în totalitate.

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 13 septembrie 2012 3ACTUALITATE

La VulcanProcesul de absorbţie a reuşitpe deplin

Bag seamă că unii nu văd cu

ochi buni împăcarea şi buna

înţelegere care s-au pogorât

peste cele două aripi, până

nu de mult aflate în conflict,

din organizaţia PSD Vulcan.

Care, ca nicăieri în altă

parte, avea fiecare sediul ei

de partid.

S-a zvonitcă, la serbările de la Ţebea,odată ajunşi la Gorunul luiHorea, pesediştii vulcăneni s-au despărţit. O parte,pesediştii mai noi, adică, l-auurmat pe Gheorghe Ile, iarceilalţi, cu state de vechime însocial-democraţie, au stat pelângă Marian Coltescu.

Acesta din urmă,preşedinte de fapt al organiza-ţiei fiind, a dezminţit zvonul.Nici vorbă de aşa ceva, a zisdumnealui, ba, mai mult, cânda fost de mâncat, am stataproape toţi la masă. Acumnici să vă închipuiţi căpesediştii vulcăneni au umblattoţi, unul lângă altul, ca să nuse piardă. Au mers şi combi-naţi, câte doi, trei sau patru, şidin unii, şi din ceilalţi. Dovadăcă, la nivelul municipiuluiVulcan, a reuşit pe deplin pro-cesul de absorbţie a celor careşi-au schimbat culoareapolitică acum câteva luni.

Gheorghe OLTEANU

Acţiune notabilă a Poliţiei Aninoasa

Hoţii au fost prinşi, cum se spune laromâni, cu sacii plini. De cărbuni, în căruţă

Au murit mineri în subterane pentru cărbunele scos la

suprafaţă. Părinţii, soţii şi copiii noştri intră în mină,

pe un salariu din ce în ce mai mic, să scoată cărbune

la suprafaţă, în condiţii inumane. Cu toate acestea, de fiecare

dată, li se repetă că nu sunt productivi. Minele se închid una

câte una. Furturile sunt cauza numărul unu. Se fură utilaje

din mine, fier, iar în afara ei se fură cărbunele. În tot acest

timp, hoţii şi speculanţii fac bani pe spatele celor ce muncesc.

Până când ne mai lăsăm furaţi?

Campanie de prevenireNu-ţi lăsa maşina la îndemâna hoţilor!

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Hune-doara derulează astăzi, la Petroşani, în-cepând cu ora 11:00, în parcareasupermarket-urilor Penny şi Carrefour, oacţiune de prevenire în cadrul campanieide prevenire a furturilor de şi din autotu-risme „Nu-ţi lăsa maşina la îndemânahoţilor!”. Campania se derulează la niveluljudeţului Hunedoara în perioada iulie –septembrie.Acţiunea este organizată de Inspectoratulde Poliţie Judeţean Hunedoara, prin Com-partimentul Analiză şi Prevenire a Crimi-nalităţii şi Serviciul Ordine Publică,împreună cu Poliţia municipiuluiPetroşani, şi are ca scop reducerea risculuide a cădea victimă, prin creşterea graduluide informare a segmentului de public vizat,respectiv proprietarii de autoturisme, cuprivire la măsurile de protecţie pe care leau la îndemână. Poliţiştii hunedoreni vordistribui pliante informative şi vor discutacu cetăţenii întâlniţi despre cauzele fa-vorizante ale spargerilor de autoturisme,bunurile vizate de infractori, modurile deoperare şi timpii critici, dar mai ales despremodalităţi concrete de prevenţie pe carecetăţenii le pot lua pentru protecţia propriilor bunuri.

Alina PIPAN

www.zvj.ro

Avionul din giratoriu a fost decopertatDacă ne amintim noi bine, la începutul anu-lui 2008, atunci a fost perioada în care în gi-ratoriul de la intrarea în Aeroport a fostamplasat avionul utilitar. Comentarii au fostcu duiumul, dar s-a dovedit o investiţie bunăpentru că mulţi turişti, care ajung laPetroşani, se cocoţează pe giratoriul respec-tiv, ca să facă poză cu avionul. Putem spunecă este vedetă. Pentru amenajarea giratoriu-lui, Primăriei Petroşani a alocat 160.000 delei din bugetul local. Este un aparat de zborutilitar tip AN2 şi vine din aerodromul Piteşti. Cinci ani fericiţi a petrecut avionul în mijlocul girato-riului. Fără probleme, putem spune, deşi, la câte nefăcute am mai văzut noi prin Valea Jiului, neaşteptam ca într-o noapte să dispară pe bucăţi de-acolo. Însă, a fost şi bine păzit. Se vede faptul căavionul a avut şi zile mai bune, pentru că zilele trecute am descoperit că a fost decopertat. Nu ştimdacă din cauza hoţilor de fier vechi sau dacă primăria a decis să repare eventualele stricăciuni ce auapărut pe avion din cauza intemperiilor. Însă acum avem un avion decapotabil în giratoriu.

Alina PIPAN

22 şi 23 septembrie -Zilele Petrilene

Cu toate că era un subiect uşor proble-matic, primarul Ilie Păducel i-a dat de capşi acestuia. În ultima şedinţă ordinară deconsiliu local, proiectul de hotărâre careviza organizarea Zilelor Petrilene a fostretras de pe lista celor discutate, pentru căerau ceva probleme privind organizarea.Iată că apele s-au limpezit. Zilele Petri-lene vor avea loc în week end-ul 22-23septembrie. „Cuprindem în program concursuri pentruelevi, spectacole cu formaţii locale, dar şicu formaţii de notorietate naţională, demuzică uşoară şi populară. Vom premia,de asemenea, sportivii cu rezultate laolimpiadele mondiale şi europene. Du-minică vom avea chiar o paradă de cos-tume populare”, ne informează primarulIlie Păducel. În vederea desfăşurării aces-tei acţiuni culturale complexe, va fi blo-cată circulaţia de la strada Minei până înzona Casei de Cultură „LadislauSchmidt”. Organizatori sunt Best VPD şi Triton. Întotal se vor cheltui pe organizare 65.000de lei. 35.000 din bugetul local, 30.000vor veni din partea organizatorilor. Con-cursurile destinate elevilor se vor des-făşura în incinta Şcolii Generale Nr. 1 şila Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi” .

Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 13 septembrie 20124 SPORT

www.zvj.ro

Dobandă fixă: 11,9%Perioada de creditare: 12-60 luniValoarea creditului: 1.000 - 20.000 RONVârsta solicitantului: 21-69 ani (72 ani)Venit minim: 600 lei - salariat (se includ bonurilede masă)500 lei - pensionar (pensie de boală,invaliditate) + indemnizaţii creşterecopilDocumente necesare:- fluturaşul de salariu / adeverinţa desalariu / talonul de pensie, copiaBI/CI, după caz decizia de pensio nare,factura de utilităţi, fişa fiscală.

TEL. 0737.550.812

CREDITEDE NEVOI

PERSONALE

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIEREpentru

OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)

Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care unnumăr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurileorganizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şiMinisterul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Persoana de contact: ing. Manuela Popescu

Telefon: 0254.546071, 0731.010762

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. PetroşaniPetroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330

ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

Doar atletul din Lupeni, Petru Am-bruş, se poate considera norocoscă va reprezenta Valea Jiului laBalcaniada din această lună, dinTurcia. Bravul atlet de 75 de ani sebucură de aprecierea unor oamenicu inimă mare, din Lupeni, şi ast-fel mai poate bifa un concurs im-portant în carieră. Din păcate nu acelaşi lucru sepoate spune despre Violeta

Munteanu şi Eugen Cârlejan, careîşi doreau şi ei să fie la acesteeveniment. Cei doi, legitimaţi laCS Vulcan, caută cu disperare unsprijin financiar. „Măcar 200 deeuro dacă mi-ar da clubul sau unom de afaceri şi restul de 200 deeuro îi pun eu. Sunt puţine şansesă fiu la aceste eveniment încondiţiile în care nu prea intere-sează pe nimeni soarta noastră”,

spus multipla campioană naţio-nală Violeta Muntean.Este trist că nişte sportivi cu per-formanţe deosebite care au dusmai departe cinstea Văii Jiului nusunt luaţi în seamă şi au ajuns săbată singuri la uşi închise di-nainte. Treziţi-vă, oameni buni, aceştisportivi sunt ceea ce are mai bunValea!!!

Jalnic!

Sportivii din Vale au ajunssă cerşească mila cluburilorpentru a putea participa laBalcaniada din Turcia. Nimeni, niciun semn.

Forul continental a alocat suma de 670.303euro pentru 14 cluburi din România, care înperioada 2010-2012 au dat jucătoriechipelor naţionale pentru preliminariileCampionatului European din Polonia şiUcraina. Cei mai mulţi bani urmează să-iprimească Steaua, 147.799 de euro, in-formează uefa.com.Celelalte cluburi din România care au datjucători la echipele naţionale sunt, în or-dine, CFR Cluj (106.360 euro), Dinamo(83.857 euro), FC Vaslui (78.616 euro), Po-

litehnica Timişoara (67.086 euro), Rapid(46.122 euro), Ceahlăul Piatra Neamţ(41.929 euro), Astra Ploieşti (29.350 euro),Unirea Urziceni (22.013 euro), OţelulGalaţi şi Gaz Metan Mediaş, câte 12.579euro, Pandurii Târgu Jiu şi UniversitateaCluj, câte 8.386 euro, şi UniversitateaCraiova, 5.241 euro. În total, 575 de cluburi din cele 52 de ţăriafiliate la UEFA au primit bani din parteaforului continental pentru contribuţia adusăla succesul Campionatului European din

Polonia şi Ucraina.UEFA a alocat 100 de miloane de euro pen-tru premierea cluburilor, din care 40 de milioane pentru cluburile care au avut jucă-tori implicaţi în campania de calificare, întimp ce diferenţa de 60 de milioane de euroa fost pentru jucătorii cedaţi la turneul final.Sezoanele pentru care s-au calculat banii cevor fi acordaţi cluburilor sunt 2010/2011 şi2011/2012, perioadă în care s-au desfăşuratpreliminariile pentru competiţia găzduită dePolonia şi Ucraina, dar şi turneul final.

UEFA plăteşte cluburile care au dat jucători la naţionale

Pandurii Târgu Jiu va lua banii pe jucătorulcrescut de Jiul, Mihai Pintilii, convocat denenumărate ori la Naţionala lui Piţurcă

Opric, mândru de echipa saAntrenorul echipei FC Hunedoara,

Marius Opric, a avut numai cuvinte de

laudă pentru jucătorii săi, după partida

disputată în compania campioanei CFR

Cluj şi pierdută onorabil şi "frumos" de

negru-albaştri cu scorul de 2-3.

„Jucătorii merită felicitări pentru că au

ţinut steagul sus în faţa campioanei şi au

arătat că se joacă fotbal de calitate şi la

nivelul eşalonului trei. A fost un meci fru-

mos, cu faze de fotbal curat, al cărui

rezultat final ne onorează. Băieţii mei au

jucat cu ambiţie, cum era de aşteptat,

pentru că oportunităţile de a evolua în compania unei mari echipe nu apar în

fiecare zi. Vreau să le mulţumesc tuturor celor care ne-au dat şansa să jucăm în

compania celei mai bune echipe din ţară”, a spus Marius Opric. Încurajat de rezul-

tatul de la Cluj, tehnicianul e optimist în privinţa duelului din etapa a III-a de cam-

pionat cu lidera Olimpia Satu Mare, care va avea loc vineri, de la ora 17.00, la

Hunedoara. "Meciul trebuie câştigat", a spus antrenorul hunedorean.

Liderul Diviziei Naţionale de Rugby,

CSO Pantelimon, şi-a consolidat

poziţia în clasament după deplasarea

de la Petroşani, când ilfovenii s-au

impus cu 42 la 12. Ştiinţa însă nu îşi

pierde încrederea şi, sâmbătă, are

şansa unei apropieri de lider. „Stu-

denţii” pregătiţi de Alexandru Lupu

vor da piept, pe teren propriu, la

Petroşani, cu CSU Arad, un meci ce va

avea loc sâmbătă, 15 septembrie, de la

ora 10:00. Liderul Pantelimon va sta în

această rundă, iar pentru a putea spera

la locul secund Ştiinţa nu are voie să

piardă această partidă.

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 13 septembrie 2012 5SPORT

www.zvj.ro

Pantelimon e lider, dar Ştiinţanu se lasă

Antrenorul principal de la CFR Cluj, IoanAndone, călit în fotbalul de mare perfor-manţă pe meleagurihunedorene, credecă actuala echipă aHunedoarei are marişanse să ajungă în celde-al doilea eşaloncu multă muncă.„Hunedoara a arătatfoarte bine în ami-calul cu noi. Amrămas plăcut surprinsde unitatea de care daudovadă. Au fost foartemotivaţi, ambiţioşi, arţăgoşipe alocuri. Cred că sunt pe dru-mul cel bun. În mod cert sunt fa-

voriţi la promovarea în Liga a II-a.Jucătorii nu trebuie să uite că au o

tradiţie în spate, suntobligaţi la perfor-manţă. E foarte im-portant să creadă înşansa lor. Pentru că,uite, CFR a ajuns dinLiga a III-a, în LigaCampionilor”, a spustehnicianul. FC Hunedoara şi Jiul

Petroşani au rămas, din ne-fericire, singurele reprezentante

ale judeţului în eşalonul altreilea. „Este o tragedie pentru fot-

balul hunedorean. Din nefericire, cutimpul a dispărut şi interesul tuturor celor

care ar fi trebuit să facă ceva în acest sens.Mare păcat! La ce tradiţie fotbalistică arejudeţul nostru... Important este să culeagăşi roadele, lumea să revină la stadion”, amai spus Andone, acţionar la FC Hune-doara.

Andone deplânge situaţia Jiului şi a Hunedoarei

Start nereuşit la junioriidin judeţEchipele de juniorii A (născuţi în 1994 şimai mici) şi B (născuţi în 1996) de lacluburile FC Hunedoara şi CNS „Cetate”Deva au început cu stângul noua ediţie aCampionatului Naţional de Juniori Republi-cani. Ca dovadă, juniorii hunedoreni auobţinut o remiză şi au suferit trei înfrângeriîn meciurile disputate în etapa inaugurală,desfăşurată la finalul săptămânii. Onoarea afost salvată de juniorii B de la FC Hune-doara, antrenaţi de Fane Dubinciuc care auremizat, acasă, 2-2, cu Minerul Motru. Înschimb, colegii lor mai mari, pregătiţi deNelu Mitrică, au încasat o bătaie ruşinoasă,scor 0-6, în faţa echipei gorjene. Echipelede la CNS „Cetate” Deva au fost învinse categoric, în deplasare, de grupările similarede la LPS Banatul Timişoara: 0-4 la junioriA, respectiv 1-5 la juniori B.

Start cu poftă de gol înLiga de MinifotbalNoul sezon al celei mai populare competiţiide minifotbal amatori din judeţ a debutat cuo căruţă de goluri. În şase jocuri din Liga BRealSport s-au marcat 39 de goluri, înre-gistrându-se o medie de 6,5 reuşite pe meci.De asemenea, în şapte partide din Liga C s-aînscris de 71 de ori, media fiind de peste 10goluri pe meci. Prima etapă a SuperLigii seva derula la finalul acestei săptămâni. Cele mai multe goluri (16) în Liga C s-aumarcat în partida dintre Templierii şi Conti-nental. Nou veniţi în competiţia de la Real-Sport, Templierii au fost umiliţi încă de ladebutul în competiţie, pierzând cu ruşinosulscor de 1-15 întâlnirea cu Continental. Aldoilea meci din perspectiva numărului degoluri marcate a fost cel dintre Cerna Sân-tuhalm şi Profi Football Team, însă aiciscorul a fost mai strâns, 8-5. Tot în eşalonultrei valoric au mai fost două partide cu câte10 goluri, ambele încheiate cu acelaşi scor:Kafe Bar Luciano - Golden Team 2-8 şi Bu-toiaşele - ABS Decor 8-2. În fine, trei dintrejocuri s-au derulat sub semnul echilibrului şis-au încheiat cu rezultate strânse: SewsOrăştie - Crivis 4-2; Boys Team - Azaria 3-4; Inter Deva - C.S. Hanzi Deva 4-5.Seria de elită a Campionatului RealSport vadebuta doar la finalul acestei săptămâni,deoarece în acest eşalon sunt mai puţineechipe (zece) decât în celelate două ligi, ast-fel că vor fi mai puţine etape. Runda întâi aSuperLigii RealSport care va avea loc du-minică, 16 septembrie, aduce şi primul derbial sezonului între echipele Liverpool şi PeraBMW. Programul complet al etapei I esteurmătorul: Grawe Deva - City Taxi Deva(ora 16.00); Venus 2005 Deva - C.F.R. (ora16.00); Young Boys - CSD (ora 17.00);Voinţa Vălişoara - Avantaje (ora 17.00); PeraBMW – Liverpool (ora 18.00)Iată şi programul etapei de la finalul săp-tămânii din ultimele două eşaloane valorice:Liga B RealSport, etapa a II-a, sâmbătă, 15septembrie: AS FC Cristur - Dolce VizioCaffe (ora 13.00); TIKVA Construct -Alaska (ora 14.00); E.F.C. Anonimii -D.P.D. (ora 15.00); Legiunea Taylor Red -Roşu (ora 16.00); Sews Deva II - CS QuasarDeva (ora 17.00); Sews Deva I - Full GSM(ora 18.00); FC Alsicon - stă; Liga C, Real-Sport, etapa a II-a, sâmbătă, 15 septembrie:Profi Football Team - Butoiaşele (ora13.00);Crivis - Cerna Sântuhalm (ora 14.00); InterDeva - Kafe Bar Luciano (ora 15.00);Golden Team - Templierii (ora 16.00); Con-tinental - Boys Team (ora 17.00); Azaria -Sews Orăştie (ora 18.00); ABS Decor - C.S.Hanzi Deva (ora 19.00).

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

O nouă incursiune a noastră, după cea

din primăvară, în gara din Petroşani, vă

va aduce din nou o cruntă dezamăgire,

mai ales celor care nu aţi mai fost de-

mult prin zonă. Situaţia a rămas

aproape neschimbată, această gară

făcându-te întotdeauna să te simţi mereu

în trecut, şi nicidecum în secolul XXI.

Ceea ce am constatat marţi, când am

făcut acest reportaj, este faptul că pe

lângă lipsurile inerente şi infrastructura

fragilă (dacă se poate numi infrastruc-

tură ceea ce găseşti acolo), mizeria e la

ea acasă, într-un loc unde totuşi circulă

pe zi câteva sute de oameni. Credem că

dacă DSP-ul şi-ar face mai bine treaba,

poate această situaţie jenantă dintr-un

loc public n-ar mai exista, mergându-se

pe principiul: „nu sunt bani de infra-

structură, dotări şi toate celelalte, dar se

găsesc ceva bănuţi pentru câteva mături,

găleţi sau saci de plastic, greble, cârpe de

şters, apă, detergent şi ceva vopsea”.

Atenţie pe unde călcaţi! şi,ţineţi-vă de nas...Mizeria e peste tot la ea acasă, începând cuperonul central de sub acoperişul clădiriimari, continuând cu celelalte peroane şimai ales în zona din spateleclădirilor gării. Referitor la aceastadin urmă, nu înţelegem ce faceprimăria şi de ce nu se iau măsuridrastice, în sensul că să-iamendeze aspru pe cei răspunză-tori de administrarea acelor clădirişi a zonelor aferente. Nu e posibilca într-o zonă circulată, precumcea de lângă pasarelă, imediatlângă zidurile unei clădiri a gării,să stea mormane de deşeurimenajere, frunze uscate de celpuţin patru-cinci ani, PET-uri şimulţi „rahaţi” de om şi de câine– scuzaţi nepotrivitele cuvinte.Dar, asta-i situaţia!Reabilitată parţial cu termopane acumcâţiva ani, clădirea mare şi istorică din garăfigura până acum doi ani, la ministerul deresort, ca fiind reabilitată total, inclusivperoanele, toaletele şi clădirile auxiliare –ca să vedeţi pe unde s-au scurs banii de re-abilitare de pe la începutul anilor 2000!Probabil că de aceea nici n-au mai fost alo-caţi alţi bani, cei de la regională „uitând” săanunţe ministerul că, la Petroşani, ca şi laalte multe asemenea gări de localităţi micişi medii din ţară, s-a făcut un mare jaf, căpoliţia şi alte instituţii ale statului ar trebuisă scormonească adânc, până pe la Bacău,via Nieolaiciuc şi Sechelariu, că laPetroşani o firmă s-a ocupat de „reabil-itare” şi aşa mai departe, după cum spuntoate anchetele jurnalistice din ultimii 12ani şi după cum vorbesc însăşi angajaţi aiCFR, pe care însă nimeni nu-i aude şi nicică i-a auzit vreodată cineva.Culmea ipocriziei, pe geamuri există afişecu „Vă rugăm păstraţi curăţenia!”, dar pejos e plin de frunze şi de hârtii aduse devânt tocmai din spatele gării.

Singurul loc cât de cât civilizat– casa de bilete şi sala deaşteptare

O cerşetoare veghează la locul obişnuit,lângă clădirea de bilete. Nimeni nu-i preadă atenţie. Ba da, la un moment dat cuiva ise face milă şi îi dă femeii bolnave un leu,primii bani câştigaţi de ea pe ziua de marţi,11 septembrie, o zi care mie mi-a adus unmare disconfort, deoarece acum trei anitatăl meu s-a stins exact în seara acesteizile, Dumnezeu să-l ierte! Poate că singurul loc din gară cât de câtmai civilizat este clădirea care adăposteştecasele de bilete. Înăuntru e bine, scaunelesunt curate şi la locul lor, iar de curând afost adus aici şi un automat de cafea, careface ca oamenii să renunţe la crâşmele şiterasele murdare din incinta şi de lângăgară, în aşteptarea cine ştie cărui tren. Pestetot există informaţii, cu legislaţia în vigoarelegată de călătoria cu trenul şi de CFRCălători, preţuri, rute, informaţii despretrenurile care sosesc şi pleacă dinPetroşani. Este clar că e cineva care seocupă de acest lucru, ceea ce e de bine.Măcar de atât să aibă parte călătorii, labanii destui pe care-i plătesc pentru o călă-

torie cu trenul.

Ferească Sfântu` să trebuiască să mergi la “budaecologică” a gării! Alo, DSP-ul,trezirea!Situaţia cea mai de râsul curcilor este ceade la aşa numitele toalete ecologice. Miro-sul şi jegul i-ar trezi probabil şi pecei de la Direcţia de SănătatePublică. Poate, citind aceste rân-duri, doamnele şi domnii de-acolo vor face ceea ce trebuie.Un fel de autosesizare după atâtaamorţeală, aceste toaletemirosind aşa din primăvară. Oruşine de nedescris faţă de călă-torii care vin în Valea Jiului dinalte zone. Oare chiar nimănuinu-i mai pasă în oraşul ăsta? Bun, să spunem că intri cu multcuraj, dacă ai nasul tare şipielea întinsă, în “buda ecolog-ică” din gară. Dar apoi vrei săte speli, mai ales că ai intratîntr-un focar de TBC, dezin-

terie, hepatită şi toatela un loc, plus altele.Ei bine, apa la fântânaartificială de pe per-onul central nu curge.Nici la ţâşnitori, nici larobinet. Deşi e o zi detoamnă călduroasă, nuai apă nici măcar să beio gură, dar să te mai şispeli. Probabil o mingeservită la fileul celorcare au chioşcuri şiterase în piaţă, care aşaîşi vând mai bine su-curile şi nelipsita halbăde bere. 2,3 lei halba –cum scrie pe un afiş.

Şeful de staţie vrea, dar nu poate…Pe şeful de staţie l-am găsit în biroul dum-nealui. Omul ştie exact toate aceste aspecteşi multe altele dar susţine că nu prea are cesă facă, totul ţinând de fonduri şi de alo-carea lor de la Regionala Timişoara.La felul cum a vorbit, fără să-l scuzăm,dumnealui pare un om de bună credinţă.Nu pare deloc un tip viclean şi arogant cumera pe vremuri un alt şef de gară, un gar-

garagiu de meserie, care mereu seascundea în spatele lui „nu ştiu” şise spăla pe mâini.După discuţiile de amănunt amîncercat să intrăm şi în discuţii câtmai la obiect, întrebându-l într-unfinal pe interlocutor care sunt ade-văratele probleme cu care se con-fruntă. A oftat, s-a uitat lung şi nile-a spus. A se reţine: fără frică şifără nicio reţinere, semn că acestom cu adevărat vrea şi semn că arecoloană vertebrală, cum se zice. Dince ne spune nu poate face nimic maimult, cel puţin atâta vreme cât cei dela Regionala din Timişoara nu alocăbani, nu fac angajări, nu stabilesc unplan de reabilitare a infrastructurii

gării şi un plan de achiziţii pentru dotări.Mai jos, prezentăm sintetizat principaleleprobleme ale Sucursalei Regionale deTransport Călători Timişoara – staţiaPetroşani, spuse chiar de şeful de staţieIoan Aonofresei.

Lipsa de personal„În primul rând există o lipsă acută de per-sonal. Lucrăm cam cu 30% minus de per-sonal la toate funcţiile. Media de vârstăeste îmbătrânită, undeva între 45-50 de ani,avem doar o singură persoană de 26 de ani.Angajări zero, asta înseamnă că vor fiprobleme peste câţiva ani, mai ales după ceunii o să iasă la pensie, pentru că se ştie, unom bun la CFR se formează în 5-6 ani, decinu imediat”.

Lipsa vagoanelor de călători„A doua problemă ar fi lipsa fondului deachiziţionare a vagoanelor de călători.Multe trenuri circulă cu 1-2 vagoane, încondiţiile în care noul an şcolar bate la uşă.Începând elevii şcoala, traficul va creşte cucel puţin 20%, ceea ce înseamnă zeceperechi de trenuri. După calculele noastrene mai trebuie urgent cel puţin patruvagoane. Nu am găsit nici la Simeria, nicila Timişoara, am încercat să luăm împru-mut de la Regionala Craiova, dar până nuvedem câte abonamente vom avea (minim80) nu vom primi nici unul”.Ca să înţelegeţi mai bine, lipsa acestorvagoane e o problemă. Chiar dacă le vedeţipe la triaj, ei bine acelea nu au drept de cir-culaţie. Vagoanele de călători au termen devalabilitate zece ani, apoi, primesc drept decirculaţie din doi în doi ani, dar numaidupă ce de fiecare dată se face revizia. Iarrevizia nu se face oricum, vagoanele tre-buie duse la atelierele din Bucureşti sauPaşcani, unde reparaţiile se plătesc. Dar nuoricum, banii trebuie daţi înainte, după cese face devizul cu lucrările care trebuie fă-cute, altfel cei de-acolo nu se apucă de tre-

abă, motivând că nu au bani de piese. Uncircuit în lanţ al sărăciei dinCFR. Dacă nu vin bani dereparaţii de la regio-nală,vagoanele rămân în triaj şi numai pot fi folosite până ce nusunt duse la ateliere, cum văspuneam. Sau, în timp, ajungla fier vechi. Celor de laPetroşani li s-a promis că sevor debloca ceva bani, pentru200 de vagoane, în lunile oc-tombrie sau noiembrie, dar ni-meni nu ştie dacă într-adevăraceşti bani vor mai ajunge,„ţinând cont că e şi nebunia cualegerile”, după cum susţineşeful de staţie.

CMYK

6 REPORTAJ Ziarul Vãii Jiuluijoi, 13 septembrie 2012

www.zvj.ro

Gara Petroşani – poarta de intrare spre sărăcieşi nevoi, nicidecum spre turism

Cerşetorii sunt nelipsiţidin peisajul gării

Aşa arată spateleclădirilor din gară

Aşa-zisa cişmea, nefuncţională, deacest lucru profitând comercianţii

CMYK

7REPORTAJZiarul Vãii Jiuluijoi, 13 septembrie 2012

www.zvj.ro

Firme de prestăriservicii impuse de la regională „Firmele de prestări serviciisunt firme impuse, de la re-gională, unde se organizeazălicitaţiile. De multe ori anga-jaţii acestor firme nu-şi factreaba. Avem două firme decurăţenie pe clădirea comen-zii de personal, care se ocupăde cele 12 dormitoare, desala de şcoală şi de cele şasebirouri. La dormitoare e celmai greu, pentru că este vorbade spălatul şi călcatul lenjerieide pat, iar o dată pe săp-tămână de igienizarea paturilor. Pentruperoane avem altă firmă, tot impusă, la felşi pentru colectarea de bani (care preiaubanii strânşi de la călători pe bilete), aicisunt două firme pentru care plătim 23 lei/zila una şi 26 de lei/zi la cealaltă”.Ca să fie clar şi aici, cele 12 dormitoare decare vorbeşte domnul Aonofresei, de-servesc personalul trenurilor şi personalul

locomotivelor care sosesc la Petroşani, garadin Petroşani fiind un nod în acest sens, eadeservind atât trenurile care vin de la Re-gionala Craiova cât şi pe cele care vin de laTimişoara, la Petroşani făcându-se schim-barea de personal şi de mecanic de locomo-tivă.În ceea ce priveşte contractele, am aruncatun ochi pe ele şi am văzut că ele sunt sem-nate de Alexandru Silvăşan, directorulSTFC Timişoara. Ne-am adus aminte astfelşi de spusele unor angajaţi CFR, care acumceva vreme discutau că acest director areun fiu, care are şi el o firmă care face ser-vicii gării din Petroşani. Cum ar veni, „in-teresul poartă fesul”.

Bani pentru infrastructurăioc… Fireşte, poate cea maigrea problemă este lipsabanilor pentru infrastruc-tură, care ar trebui să vinăde la Regionala Timişoara.„Peroanele sunt îngustepentru traficul existent înziua de astăzi şi destul dedenivelate, să nu spunaltcumva. Şi mă gândesccând spun de trafic latrenurile care vin de laBucureşti, dar şi latrenurile de sezon, cumsunt cele care pleacă

spre Litoral. Cum peroanele arată prost şimai sunt şi iluminate prost, din aceastăcauză se pot întâmpla accidente grave. Ne-a ferit Dumnezeu până acum, dar ştiţicum e… Primăria Petroşani dorea să neajute la peronul 3, cel de bază, în sensul căcei de la primărie doreau să toarne bitum.Cei de la Regională însă nu şi nu, motivaţiafiind că deasupra firelor de la linii sunt

27.000 volţi… Aveau şi eidreptate, dar şi peroanelecereau reabilitare… Până laurmă s-a reuşit măcar turnareade bitum pe o treime a peronu-lui 3. E ceva… însă păcat,dacă îi lăsau pe cei de laprimărie, acum era făcut totperonul”.Probabil că nu doar cei27.000 de volţi este motivulreal pentru care nu au fostlăsaţi cei de la primărie, al-tele sunt interesele, cine ştiece firmă împopoţonată tre-buie să ajungă la GaraPetroşani. Nu băgăm mâna-n

foc. Dar presupunem, că aşa e în România.

Lista lui Boagiu a ajuns la coşConcluzia, ca de atâtea ori, o trageţi dum-neavoastră cititorii. Noi am atras atenţia,de-acum aşteptăm şi rezultate. Dacă nuacum, „poate după nebunia de la alegeri”,cum bine spunea şeful de staţie. Cine maiştie… Oricum, ghinionul e teribil pentrugara Petroşani: în 1999-2003 s-au făcutmăgării cu banii de reabilitare; în 2012gara a fost pusă de ministrul Anca Boagiupe o listă de reabilitare, alături de alte 10-11 gări. La doar câteva luni a căzut guver-nul şi s-a schimbat ministrul. Care aaruncat lista lui Boagiu la coş… Doar trăimîn România, unde ne credem, nu?

Corneliu BRAN

Duminică a pornit cea mai de bun augur

campanie a acestei perioade. Aceea ce

are ca premii, pentru toţi telespectatorii

şi ascultătorii Kapital TV şi Kapital FM,

metrii de cârnaţi şi costiţă, kilograme de

roşii şi gogoşari, litri de vin, zahăr, ulei,

vinete sau prune. Într-un cuvânt, exact

ce-i mai potrivit pentru omul gospodar

la vreme de toamnă.

Cei care vor să se numere printre câştigă-tori, trebuie să pună mâna pe telefon şi săsune la Kapital TV, în timpul emisiunii„Cătălin Docea Direct” (duminică-joi,după ora 22:30). Îşi lasă numele şinumărul de telefon şi face publică o prob-lemă din comunitate sau comentează unsubiect din presa locală, parcursă deCătălin, în prima jumătate a emisiunii, larevista presei. Dacă nu ne credeţi pe cuvânt, puteţi să-iîntrebaţi de seriozitatea celor de la Kapitalpe Andrei Kozman, din Petrila, care acâştigat un metru de costiţă de porc şi unkg de fasole uscată, pe Morar Adrian dinAninoasa care a primit 10 kg de prune şidouă kg de zahăr sau pe Francisc dinPetroşani, care a câştigat 75 de ardei graşişi 2 litri de oţet. Cu toţii s-au răcorit cuPepsi. Au mai rămas 7 premii. La fel de inedite şigustoase.

Alina PIPAN

Culmea ipocriziei... într-un loc care pute -şi nu neapărat din vina călătorilor

Imagine de lângă pasarela, pe unde treczilnic sute de oameni. Alo, Primăria!

Peronul central, murdar, denivelat, plin defrunze şi hârtii purtate de vânt

În concursul difuzat şi la Kapital FM şi susţinut de ZVJ şi Pepsi,Trei câştigători au primit deja alimente din parteacelui mai urmărit post local de televiziune

În ziua de 1 septembrie 2012, în apropierea stânei dinZănoaga, din masivul Retezat, la 1770 m altitudine, a fostsfinţită o troiţă. În apropierea lacului unde a fost ridicatăacum aceasta, în urmă cu exact 74 de ani, a fost ridicată ocruce din lemn de către oierii din Valea Paroşenilor, careurcau vara oile în aceşti munţi. Cum era şi firesc, vicisitu-dinile vremii au şters orice urmă a acesteia. Am pornit în dimineaţa zilei de 1 septembrie spreZănoaga, cu autoturismul amicului Gui din satul Jieţ. Nucunoşteam prea multe detalii despre destinaţie şi despreeveniment. În oraşul Vulcan am făcut transbordarea înJeepul domnului profesor Alexandru Dalea , alăturându-secu aceasta ocazie echipajului şi domnul Georgel Lascăr ,administratorul service-ului de la Dărăneşti. La Câmpu luiNeag am făcut joncţiunea cu masivul grup al săte-nilor din Paroşeni şi al invitaţilor acestora, printrecare se afla desigur şi inimosul Emil Părău din Lu-peni, reprezentanţii composesoratului „Straja-Gruni-Zănoaga-Sterminos” condus de domnul Manolescu,conducerea composesoratului „Obştea Jiană” dinPetrila, reprezentată prin ing. Marhan, ing. Răscoleanşi dl. Puian. Îmbarcaţi în maşini de teren, am urcat cu toţii pe dru-muri anevoioase, dar pitoreşti, până la destinaţie:stâna Zănoaga, unde am constatat că grupul din carefăceam parte număra 70-80 de persoane. Aici a avutloc sfinţirea troiţei pe soclul căreia o placă din mar-mură lăsa scris, pentru urmaşi, următoarele detalii de-spre înaintaşi:„Această sfântă cruce a fost ridicată de membrii Com-posesoratului Straja-Gruni-Zănoaga-Serminos şi fa-milia Părău în memoria strămoşilor

care au păstorit aceste locuri.Ridicată azi 01.09.2012”.Frumos şi nobil gest dinpartea unor buni prieteni creş-tini pentru memoria înain-taşilor lor. Despre aceşti înaintaşi amaflat cu această ocazie lucruriminunate ce merită a fi con-semnate. În apropierea stâneidin Zănoaga se află culmileGruniu şi Lazăru, iar dincolode acestea se situează propri-etăţile Paroşului, de unde se presupune că au

mi-garat cu ceva de secole în urmă cei care au înte-meiat Paroşeniul din Valea Jiului. Buni gospodari,sătenii din Paroşeni, cu mulţi ani în urmă, au ex-ploatat lemn din pădurile lor pe care l-au comer-cializat, dar nu au irosit bani. Cu aceştia aucumpărat de la cei din Paros noi terenuri pentrupăşunat, rotunjindu-se pentru ei şi pentru urmaşiicărora le-au lăsat moştenire. După ceremonialul de sfinţire a crucii, a urmat omasă (pomană) bogată, pusă în memoriastrăbunilor locuitorilor de azi ai Paroşeniului, carele-au lăsat moştenire numele şi pajiştile din aceştimunţi unde pasc mioarele de azi. Din meniul bogatal pomenii nu a lipsit delicioasa tocăniţă de oaie cumămăliguţă, preparate la stână în ceaune încăpă-toare de către specialişti, bucătari ai satului. De fiecare dată când particip la evenimente de genul

acesta, de sfinţire a unor troiţe sau cruci ridi-cate în vârful munţilor, încerc un sentimentciudat, dar de fiecare dată acelaşi. Nu ştiu cumsă vă explic, dar totdeauna, în asemenea ocaziimă simt, parcă, mai aproape de Dumnezeu,scăzând din distanţa ipotetică până la cer,înălţimea muntelui. Poate pentru sufletelenoastre aceasta este de primă etapă ca şi trăi-tori, o treaptă primă din scara spre cer undesunt postate vămile văzduhului pe care trebuiesă le străbată sufletele răposaţilor spre veşnicie.Ce bine ar fi dacă la toate aceste niveluri alevămilor sufletele ar fi aşteptate cu o cruce lu-minoasă la care să se închine, să-şi uşureze pă-catele pământeşti şi să meargă fericite maideparte. După tradiţie, aci însă apar şi acei „harapi”(negri) care vor să înşface în „ghiare” sufleteleapăsate de greutatea păcatelor. Prin puterilenoastre pământene putem influenţa doar primaetapă, ici, acolo, la „prima vamă” câte o cruce,la care să se închine toţi cei care ajung la

această înălţime la celelalte vămi, sperăm că acest lucrusă-l facă doar Mântuitorul sufletelor noastre şi îngerul păzitor, hărăzit, după tradiţie, fiecăruia la botez. În cazul de faţă, toţi participanţii la sfinţirea acestei troiţeau fost mai aproape de cer cu 1770 m. În urmă cu trei ani am participat la un evenimentasemănător în inima munţilor Parâng, în căldarea glaciarăRoşiile, unde Ioan Nicolae Gui din satul Jieţ a ridicat ocruce care a fost sfinţită de către preotul Nicolae dinparohia Cimpa. În vara acestui an, evenimentul s-a repetat, dar de astă datălocul a fost Poiana Muierii (1756 m) din Masivul Şureanu.Aici, în ziua de 20 iulie (sf. Ilie) a fost sfinţită o cruce totde către preotul Nicolae. Aceasta a fost ridicată de cătreţăranii din satele Tirici, Valea Cimpii, Răscoala pe loculunde se mai sfinţise o cruce în anul 1972, tot de cătrepreotul Nicolae, care se afla

atunci în primii anide preoţie. Se pare că odată cu sfinţirea crucii în ziua de 20iulie 2012, s-a reluat firul nedeii de la Poiana Muierii, între-ruptă în anul 1947. În încheiere voi adăuga câteva cuvinte despre o „lecţiecivică” extraordinară dată de un necuvântător, un necuvân-tător dar pe care ne-am obişnuit să-l numim prietenul omu-lui. În urmă cu două săptămâni, de la o cotroană din Iazărusau Gruni, au fost mutate sterpele într-o altă locaţie. Învânzoleala mutării, nimeni nu a observat lipsa căţelei Co-druţa. Aceasta, tocmai fătase patru căţeluşi. A rămas cu ei,fără mâncare, fără apă, timp de două săptămâni, până afost recuperată, alăptându-i şi îngrijindu-i cu dragostea eimaternă, fără a-i abandona, punându-şi chiar viaţa în peri-col. Nicio clipă nu s-a gândit să-i abandoneze într-un con-tainer sau într-un „leagăn pentru câini”. A fost găsită şirecuperată în ziua sfinţirii crucii, fiind sleită de puteri şiadusă la Stâna Zănoaga, unde s-a aşezat rezemată înspatele acesteia cu cei patru pui pentru a-i îngriji în conti-ssnuare. A fost acoperită cu bucăţi de pâine şi cu admiraţiacelor prezenţi. Fericită, nu s-a mişcat de acolo. Cred cănici nu prea înţelegea de ce atâta vânzoleală în jurul ei, eravorba doar de un câine „de omenie” şi de o „mamă câinoasă”.

Dumitru GĂLĂȚAN-JIEȚ

8 TRADIŢII Ziarul Vãii Jiuluijoi, 13 septembrie 2012

www.zvj.ro

La stâna din Zănoaga(Retezat), cu 1770 m maiaproape de cer

Preşedintele Consiliului Judeţean Hune-

doara, promitea în campania electorală

din iunie că acest mandat va fi, printre

altele, dedicat dezvoltării turismului

hunedorean. La postul de televiziune

Kapital TV Petroşani, dar şi în Ziarul

Văii Jiului, dumnealui sau oamenii din

partidul dumnealui, PNL, susţineau cam

aceeaşi idee, în această direcţie pro-

punând mai multe puncte electorale. Nu

stăm acum să le transcriem cuvânt cu

cuvânt, dar câteva dintre ele, vreo trei,

ne-au rămas în minte, pentru că sunt in-

teresante şi foarte importante.

Drumurile noastre toate…Prima promisiune viza refacerea drumuluiStraja-Lupeni şi modernizarea drumuluiMerişor-Vulcan, două tronsoane de drumcare ar fi trebuit să fie reabilitate prin Pro-gramul Naţional de Dezvoltare a Infra-structurii (PNDI), program care includea şidrumul Maleia din Petroşani şi care nu arecu nimic de-a face cu consiliu judeţean(oricum va trebui găsită o soluţie de as-faltare şi de introducere a canalizării şila acest drum important, care uneştePetroşaniul cu zona turistică dinParâng). Cum PNDI a fost anulat deGuvernul Ponta, „din motive tehnice”,cele două tronsoane ca şi alte trei(Hunedoara-Feregi, Vorţa-Ţebea şiStreisângeorgiu-Costeşti) au rămas pespatele Consiliului Judeţean Hune-doara, la ultima şedinţă de consiliujudeţean fiind votat în unanimitate unproiect de hotărâre iniţiat de preşedin-tele Mircea Moloţ, care prevedea apro-barea unui credit de 40 de milioane de leipentru lucrările la aceste cinci tronsoane dedrumuri judeţene. Deci o promisiune ono-rată de Mircea Ioan Moloţ, cel puţin pânăacum, bineînţeles urmând să vedem dacă se

vor concretiza şi paşii următori (obţinereaîmprumutului, licitaţiile de lucrări - acolounde mai e cazul, deschiderea liniei de fi-nanţare, lucrările efective etc.). Mai trebuiespus, tot legat de turismul judeţean, că dru-mul spre cetăţile dacice va fi finanţat deguvern, Consiliul Judeţean Hunedoaraobţinând un acord de principiu din parteaguvernului, via Ministerul Culturii.„Pentru patru drumuri, dintre care şi dru-mul Merişor-Vulcan, licitaţiile sunt făcute,în momentul când se va lua creditul, se vada drumul imediat la lucrări, iar în patruluni de zile cred că se poate executa fizicdrumul Merişor-Vulcan de exemplu. LaStraja va fi o lucrare nouă, odată cu apro-barea creditului deschidem linie de fi-nanţare, se scoate lucrarea la licitaţie şiapoi urmează execuţia. Acolo dorinţa noas-tră se contrapune cu dorinţa operatoriloreconomici. Dacă va fi unul nemulţumit derezultatul de la licitaţie poate să ne contesteşi procesul să dureze, deşi eu sper să nu fie

cazul”, a declarat liberalul Tiberiu Balint,vicepreşedintele Consiliului JudeţeanHunedoara, la microfonul postului de tele-viziune Kapital TV Petroşani, la emisiunea„Verde-n Faţă” de săptămâna trecută.

Două „Aqualand”-uri,la Petroşani şi la Lupeni,asemănătoare cu cel din capitala de judeţA doua promisiune dincampania electorală vizaconstruirea a două com-plexe acvatice, laPetroşani şi la Lupeni,pentru „susţinerea şi dez-voltarea turismului Văii Jiului, înmod special a turismului de vară”. Săptămâna trecută acelaşi vicepreşedintede consiliu judeţean, Tiberiu Balint, nereatrăgea atenţia în acest sens, spunându-necă se doreşte construirea a celor douăAqualand-uri asemănătoare cu cel de laDeva: „Exact ca şi la Petrila, cu deponeulecologic, ne trebuie teren în administrare,atât de la Lupeni, cât şi de la Petroşani.Deci vor fi şedinţe, consilierii locali dincele două localităţi vor trebuie să aprobeca aceste terenuri să fie date în adminis-trarea consiliului judeţean şi abia apoivom discuta de proiect şi toate celelalte.Prin acest proiect vrem să sprijinim şi tur-ismul de vară în Valea Jiului”.Întrebat dacă ştie ceva despre acest proiectşi despre locaţia eventualului Aqualanddin Petroşani, construit în asociere cu con-siliul judeţean sau printr-un parteneriat

public privat, Lucian Dragomir, directorulSPADPP habar nu avea: „Nouă nu ne-avenit nici o solicitare în acest sens. Eu deacest proiect nici nu ştiam, doar de cel cutroleibuzele auzisem ceva. Deocamdată nuştim nimic, la primărie nu a fost solicitatnimic”.Rămâne de văzut ce va fi cu aceste com-plexe acvatice şi mai ales să aflăm zoneleunde ar urma să fie construite, repetăm,dacă se va întâmpla ceva în acest sens.

Troleibuzele din Vale – unproiect ceauşist reinventat deliberalii de la judeţNu puteam să uităm de cea de-a treiapromisiune, care să vină în sprijinul turis-mului Văii Jiului: modernizarea transportu-lui local prin înfiinţarea unor linii detroleibuze, care să acopere Valea de la vestla est. Mircea Ioan Moloţ a promis în cam-panie acest lucru. Proiectul nu e nou, el amai fost vehiculat şi pe vremea luiCeauşescu, prin anii `80, dar odată cucăderea regimului a căzut şi această idee.„Astăzi am înaintat proiectul, pentru a fiistudiat un proiect, către două primării (laPetrila şi la Lupeni), urmând ca săptămâna

viitoare să purtăm discuţii şi să-l trans-mitem şi la primăriile Petroşani, Vulcan,Uricani şi Aninoasa. Proiectul prevedeasocierea oraşelor şi municipiilor cu consiliul judeţean pentru crearea unortrasee de troleibuze în Valea Jiului. Vorbimaici de traseele Petroşani - Petrila,Petroşani - Uricani şi Petroşani - Aninoasa.Pentru că la Apa Serv Valea Jiului se află înfuncţiune în momentul de faţă două hidro-regeneratoare pe conductele de apă careproduc curent, iar preţul acestui curent estecam la o treime din preţul curentului pecare l-am fi cumpărat de la Enel, astaînseamnă că avem un curent electric maiieftin la dispoziţie. În acest caz ne putempermite să reabilităm sistemul de iluminatpe toate aceste trasee pe unde dorim sătreacă linia de troleibuze (câţiva zeci dekilometri dacă nu chiar sute, dacă vom dorişi alte linii de troleibuz mai apoi), urmândca apoi Valea Jiului să beneficieze de unserviciu de transport practic, elegant şiieftin. Noi avem nevoie de hotărârile deconsiliu, apoi facem studiile de fezabilitateşi proiectul”.

Cum pe ruta Petroşani - Uricani se circulăîn nişte condiţii precare, iar preţul biletelornu e deloc încântător, probabil că acestproiect ar aduce mult mai multă forţă şiconfort transportului local. Rămâne săvedem dacă Mircea Moloţ şi consiliuljudeţean vor puncta şi la acest aspect. Deo-camdată totul este doar la stadiu de vorbe şidiscuţii, care sună şi cam a campanie elec-torală de toamnă.

Corneliu BRAN

9ACTUALITATEZiarul Vãii Jiuluijoi, 13 septembrie 2012

www.zvj.ro

Să fie aşa, sau e doar campanie electorală prematură?

Ca să ne arate că e prietenul Văii Jiului, Moloţ ne tot transmite prinemisari că se implică în trei proiecteimportante pentru Valea Jiului

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 13 septembrie 201210 EVENIMENTE

www.zvj.ro

Ioan Slavici a scris „Moara cu noroc” în urmă cu 131 deani. La vremea aceea, cine s-ar fi gândit că va trece maibine de un secol, iar nuvela lui va ajunge precum vinul cutrecerea timpului. Din ce în ce mai bună şi mai valoroasă.În anul 1955 s-a făcut şi ecranizarea poveştii, iar de anibuni nu există bacalaureat din care să lipsească, intrând lacapitolul „lectură obligatorie”.Probabil cea mai acaparantă variantă a romanului „Moaracu noroc” este cea teatrală. Personaje, decor, atmosferă.Totul se întâmplă în faţa spectatorului, introducându-l înperioada anilor 1881.

Harnici şi profesioniştiAşa caracterizează regizorul Andrei Mihalache colectivulTeatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani. Premiera„Moara cu noroc” i-a dat acestuia ocazia să se întoarcăîntr-un oraş în care de ani buni teatrul este pe un planascendent. Aud şi văd cât mai mulţi oameni îndreptându-sespre acest segment, mergând la premiere şi descoperindsau redescoperind acest fenomen. Ceea ce e bine...„Nu ştiu dacă Moara cu noroc este un western românescsau un policier ardelenesc, dar reprezintă, cu siguranţă, o

pagină de maximă importanţă în cultura noastră, obijuterie de limbă literară, un tipar de gândire şiacţiune al unei lumi cu parfum de istorie trăită peaceste meleaguri, cu dramele, tragediile şi tipologiaunor caractere care s-au topit în legile scrise şinescrise ale păstorilor, ale căror orgolii, mândrii şiîncăpăţânări se întrezăresc şi azi în urmaşii lorcontemporani.Adaptarea surprinde în manieră cinematograficămomentele principale ale nuvelei, păstrând firulpoveştii şi este menită să producă plăcute amintiriculturale din adolescenţă celor care au citit Moara cunoroc sau să fie de real folos celor certaţi cu lecturaobligatorie.Montarea acestui spectacol oferă partituri generoaseactorilor mai noi sau mai vechi ai trupei şi este pentrumine o reîntâlnire fericită cu un colectiv harnic şiprofesionist”, spune Andrei Mihalache.

Debutanţi la ceas de seară„Sunt convinsă că emoţiile pe care le vor avea în searapremierei, nu vor ştirbi interpretarea artistică a fiecăruia

dintre ei. O generaţie frumoasă, talentată dar mai alesresponsabilă vizavi de ceea ce înseamnă actul artistic”,spunea Nicoleta Bolcă, managerul Teatrului „Ion D. Sîrbu”Petroşani. Dovada o veţi avea duminică seara (16septembrie, orele 18), în spectacolul „Moara cu noroc”,unde vor juca nu mai puţin de trei absolvenţi de teatru.Cătălin Grigoraş, Mihai Alexandru (Universitatea „LucianBlaga” Sibiu) şi Graţiela Bădescu (U.N.A.T.C. Bucureşti).

Oana TUŢUsecretar literar al Teatrului „Ion D. Sîrbu” Petroşani

„Ceea ce îi dă operei de artă viaţă, este efectul ei” - Ioan Slavici

„Moara cu noroc” la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani

Soţii Aringhe, cei doipetroşeneni care s-au sta-bilit în Africa de Sud acummai bine de 20 de ani, auajuns cu bine în România.Expediţia lor este una com-pletă şi împlinită. Am fost,marţi după amiază, în casapărinţilor de la Baru pentruun interviu amănunţit. Douăore am tot vorbit, până cene-a prins seara în curte.Păreau împăcaţi şi liniştiţi:Iar acum, după atâta drum,extrem de relaxaţi.

Design for youSoţii Aringhe deţin o fabrică de geamuri înDurban, o afacere pe care au demarat-o lacâţiva ani după ce au ajuns în Africa deSud. Însă şi la Petroşani au investit într-oafacere. Un magazin de încălţăminte şi îm-brăcăminte situat la etajul III în Jiul Shop-ping Center, denumit Design for you.Afaceri total diferite. Şi ca investiţie, şi caproporţii. Aici au investit în principiu dedragul oraşului natal, dar viaţa şi cariera lorsunt în Africa de Sud. „În România,spuneau soţii Aringhe, mulţi se aşteaptă săprimească mai mult decât oferă. Acesta nueste un mod sănătos de a face business”.

Cu toate că profitul nu vine foarte uşor, ceidoi au răbdare şi nu se dau bătuţi.

Un drum de legendăDrumul Africa de Sud - Europa este unulde legendă. Tocmai de aceea au pornit peel. În ziua de astăzi, puţini străbat continen-tul de la un capăt la celălalt. Drumul mul-tora se opreşte la graniţa cu Sudanul, dincauza situaţiei politice existente în ţărilenordice ale Africii. Însă ei au avut curaj sătraverseze aceste ţări, chiar dacă, uneori, autrecut pe lângă situaţii periculoase. Treiluni şi-au pregătit plecarea. Camelia s-a in-teresat de absolut orice detaliu referitor laexpediţia pe care o vor face. De la condiţiide drum, cazare, masă, alimentare cu com-bustibil, până la vaccinuri, monede deschimb, locuri de vizitat. Au văzut foartemulte lucruri interesante, pe care nici numai ştiau să le povestească.

Terracanul, cea mai potrivitămaşinăTerracanul, cu toate că părea în fotografiilepostate pe blog, mare şi puternic ca o go-rilă, este de fapt, un 4x4 obişnuit. La noi în

ţară am văzut maşini mai impunătoare. „Negândeam, la începutul expediţiei, să achi-ziţionăm o maşină mai mare. Dar am rămasla Terracan, pe care-l aveam deja, din maimulte considerente. În primul rând omaşină mai mare consumă mai mult, estemai costisitoare şi se deplasează mai greuprin deşert. În al doilea rând, în Egipt, cândintri cu maşina ta în ţară, trebuie să depui ogaranţie, care valorează dublu decât costulmaşinii tale, iar în cazul în care se întâmplăceva cu maşina pe teritoriul lor, nu mai re-cuperezi banii aceştia. Şi era mult preamult pentru noi”. Bătrânul Terracan s-adovedit a fi invincibil şi şi-a făcut datoriape deplin. Despre alte chestiuni legate deexpediţie, vorbim într-o ediţie viitoare. Iarcei curioşi pot urmări la Kapital TV un re-portaj episodic, despre expediţia celor doitemerari, sau pot accesa linkul din de-schiderea acestui material.

Alina PIPAN

Martinian şi Camelia Aringhe - oameni de afaceriîn Africa de Sud, oameni de afaceri în Petroşani

www.drumuriafricane.blogspot.com

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Nu trebuie să aştepţi pasiv să ţise împlinească dorinţele, ci să puiumărul concret pentru a le trans-

formă din vis în realitate.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Oboseala nu e un impedimentpentru tine de a te implica şi aziîntr-o activitate dinamică şi foarte

solicitantă. Dacă eşti motivat de cevaanume, care pare interesant, te apuci seriosde treabă în ciuda stării fizice cam slăbite.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Te simţi blocat într-o situaţie fărăieşire şi optimismul tău caracteris-tic parcă te-a cam părăsit. Nu aide ce te agăţa ca să mergi maideparte şi te copleşesc temeri,

griji şi o oarecare depresie.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Nu e o zi prea plăcută pentrutine, îndoiala îţi dă târcoale,emoţiile negative nu te lasă în

pace şi se vede că nu eşti în apeletale.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Priveşte mai serios situaţia,deoarece orice urmă de superficiali-tate se poate solda cu un eşec pecare nu vei mai reuşi, după aceea, să

îl repari cu acelaşi simţ al umorului.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Te întorci acasă împovărat denişte griji personale, dar ai norocde o familie înţelegătoare care vaîncerca să-ţi abată gândurile de la

motivele tale de supărare.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Pentru buna funcţionare achestiunilor domestice, depuieforturi majore, fără a-i implica şipe cei dragi, dar aceasta îi face

pe ceilalţi membri ai familiei să camprofite de tine.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Tu eşti motorul de energie, daraltul e creierul acţiunii şi, dacă vauniţi forţele, veţi ajunge la rezul-

tate excelente.

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Eşti chemat de urgenţă într-oaltă localitate pentru că estenevoie de opinia ta la faţa locului.Ar fi greu să oferi sfaturi eficiente

prin telefon, de aceea va trebui sălaşi orice activitate deoparte pentru a te dedica acestei deplasări.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Se apropie un eveniment carenaşte în sufletul tău o stare denesiguranţă şi emoţie extremă.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Dacă pleci la drum, poate fi ocălătorie norocoasă, pentru căcele mai frumoase evenimente auloc la o oarecare distanţă de casă.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Cu legea de partea ta, merităsă insişti azi să obţii ceea ce con-sideri că ţi se cuvine, deoareceauspiciile sunt favorabile oricărei

acţiuni legale care respectă întocmai regulilejocului.

Ziarul Vãii Jiuluijoi, 13 septembrie 2012 11PUBLICITATE

www.zvj.ro

IMOBILIARE ANGAJĂRI

AUTO

HOROSCOPHOROSCOP

Pentru comenzi de MICĂşi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la:

0254.549020,0254.549121,office@zvj.ro,

publicitate@zvj.ro,zvj2008@yahoo.com

sau direct la sediulredacţiei noastre.

Asigur transport cu autoutilitară 3,5 t. Preţ minim/ km - în funcţie de distanţă.

Relaţii la telefon 0760.922123 - non-stop.

Întreprindere individuală autorizată curăţă coşuride fum, centrale, sobe. Telefon 0728.174767

Societate comercială angajează

bucătar cu experienţă,şi

ajutor bucătar.Relaţii la telefon

0751.199101

Vila Melinda angajeazăospătar şi cameristă. Oferă condiţii de muncă avantajoase.

CV-urile se pot trimitela fax 0254.545842

sau la office@vilamelinda.ro

SC REALCOM SA PETROªANILaboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie,

str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce încasele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi:Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439Laborator: 0733.960320, int. 315

Depozit: 0733.690319, int. 342

Torturi de ciocolatăTorturi cu frişcăTorturi cu fructe

Sortimente diversificate de prăjituriFursecuri

Alune prăjite şi alte sortimente

Societate comercială

angajează

vânzătoare cu experienţăpentru magazin alimentar în

Petroşani.

Relaţii la telefon0762.260128

SC Leonadro SRLangajează şef magazinpentru magazinul situat înPetroşani, bld. 1 Decembrie 1918, bl. 69,parter.

Candidaţii vor depuneun CV la magazin, însoţit de fotografie.

SC angajează croitoreasă.

Relaţii la telefon0764.589850

Hotel Rusuangajează personal pentru

spălat vase.

Informaţii suplimentare la

telefon 0742.087221 sau

0742.087222. CV-urile se trimit la

info@hotelrusu.ro sau la fax 0354.108510.

Vând rulotă turistică, două dor-mitoare, baie, aragaz, dresing,foarte bine întreţinută. Preţ neg.

Telefon 0760.922123

Vând Ford Fiesta model 2006,fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4airbag, abs, închidere centrali -zată, radio cass original, consumff mic, euro 4, taxa mediu 300euro. Un singur proprietar denouă. Preţ 2890 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Ford Focus model 2002,1.8 diesel, aer condiţionat, abs,geam el., închidere centralizată,radio cass original, 4 airbag, unsingur proprietar de nouă, statulaustriac, recent adusă în ţară. Preţ1950 euro.

Telefon 0765.459316

Vând Peugeot 308, 1,6 HDI, mai2010, 35.000 km, confort packdublu climatronic volan reglabil,oglinzi electrice şi încălzite, 2geamuri electrice, 4 airbaguri,computer bord, preţ 9900 euro.

Telefon 0728.696889

Vând Ford Mondeo, an 1998,1.8 benzină, airbag, radio cassoriginal, închidere centralizată,stare foarte bună, un singur pro-prietar de nouă, recent adusă înţară. Telefon 0765.459316

Vând casă veche, str. Măgurii-teren 1745mp, electricitate şi apă,diverşi pomi. Preţ: 90.000 lei.

Telefon: 0722.639422

Vând garaj contorizat zona Dra-galina. Tel. 0757107201;0721915530

Vând casă (are apă, canalizare,energie electrică etc., acces auto) +600 mp teren, zona Peştera Bolii.

Tel. 0725.068828

Vând casă + anexe şi 4.000 mpteren în Livadia. Preţ 30.000 euro.

Telefon 0766.568419

Vând apartament 2 camere înLupeni, zona Penny Market,Aleea Trandafirilor, bl. 12/41.

Tel. 0728.980100

Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2,stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil.

Telefon 0728. 272117

Vând apartament 3 camere înDimitrov, situat la stradă, parterînalt, îmbunătăţiri, centrală ter -mică, geamuri termopan, izolatexterior, balcon închis, bine în-treţinut, 2 boxe. Ideal de transfor-mat şi în spaţiu cu altă destinaţie.Preţ 45.000 euro neg.

Rel. la tel. 0724.571408

Locuri de muncă în

BRAŞOVFast food -Shawarma

angajează persoane

tinere cu sau fără expe-

rienţă în domeniu.

CV-urile se trimit la

angajam_personal@yahoo.comRelaţii la telefon

0768.351122luni-vineri 12:00 -18:00.

ÎNCHIRIERI

Spaţiu de închiriat (DEPOZIT), str. Lunca, nr.100. Preţ foarte avantajos.

Relaţii la telefon:0372.764439 sau

0254.542472

SC închiriază spaţii comerciale pentru,pizzerie, baruri, sală dejocuri, spaţii de depozitare.

Relaţii la telefon: 0751.199100

Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private.

Relaţii la telefon: 0723.7886640768.6884650762.695556

SERVICII

Nu doar gara din Petroşani este mizerabilă, aşa cum arătăm în reporta-jul din mijlocul ediţiei de astăzi a ziarului nostru, ci şi zona din spatelegării. Imaginile alăturate, surprinse marţi, 11 septembrie, sunt rele-vante. La nici 10 metri de clădirea care adăposteşte, printre altele, SCGospodărie SAPetroşani, gunoiul estăpân, atât pe mar-ginea drumului caree paralel cu gara şicu clădirea respec-tivă, cât şi în zonacontainerelor.Spunem zona con-tainerelor deoarecenu acestea-s „buba”,ele fiind goale, semncă maşina salu-brizării şi-a făcuttreaba. Problemaconstă în faptul că

lucrătorii salubrizării au „uitat” să ridice şigunoiul de lângă container. „Au venit doar cumaşina şi au ridicat gunoiul din container, apoiau plecat”, ne spune o doamnă care pare să aibălegătură cu unul din chioşcurile din spatele gării.„Bun, dar de ce aţi aruncat aici mizeriile, pentru

că e clar că ceea ce se vede pe jos provine de la chioşcuri”, i-amrăspuns. „Vezi-ţi de drum, că nu eu am aruncat mizeria, ci handicapaţiide la casele din zonă”, ne spune respectiva, schimbând imediat tonul,de parcă s-ar fi ars. „Păi se văd resturi de ambalaje, de la marfă…”.„Nu înţelegi că noi nu aruncăm mizerii decât în containere! Să-şi facătreaba ăia cu gunoiul, ia uite la ăsta…”. „Bun. Dar aveţi contract cu so-cietatea?”. „Hai, domne, lasă-mă în pace!”, ne răspunde ofticată ne-cunoscuta, după care pleacă undeva în faţa gării.Din acest dialog rezultă clar că atunci când am întrebat-o de ambalaje,femeia s-a enervat, semn că jumătate mai-mai că ar fi adevăr. La fel şicând am întrebat-o de contractul cu salubritatea. N-ar strica să fie verificate toate aceste contracte din zona gării, inclusiv la chioşcurilede-acolo. În ceea ce priveşte mizeria, n-am spus că doar comercianţiisunt vinovaţi de mormanele de gunoaie, probabil că şi unii dintrecetăţenii din zonă contribuie din plin la asta. Am constatat că de fiecaredată în zona respectivă şi pe drumul adiacent există mizerie, locul putede neîngrijit ce e, iar câinii comunitari sunt la ei acasă. De aceeaatragem atenţia SPADPP-ului, Retim-ului şi administraţiei publice lo-cale, în general, că şi acolo trebuie măturat, amenajat, curăţat, ca pestetot în localitate, cu atât mai mult cu cât gara şi zona respectivă e un locmai circulat din oraş decât multe altele.

Corneliu BRAN

Domnul S. Marin din Vulcannu este ipohondru, deşi, une-ori, domnia sa însuşi tinde săpună la îndoială lucrulacesta. Pentru că este, to-tuşi, la vârsta de şaptezeci şitrei de ani, la care nu preagăseşte multe de făcut, faceşi dumnealui cea ce-i mai laîndemână. Îşi face analizemedicale.

Aşa a procedatla începutul acestei săptămâni, când, împreunăcu soţia sa, de aceeaşi vârstă, şi cu trimitere dela medicul de familie, a mers la Laboratorul

Spitalului Municipal Vulcan.

Rezultatelele-a primit ieri, în jurul amiezii.Numai că, deşi s-a căznit de cum aieşit din spital şi şi-a şters nu maiştie de câte ori ochelarii, nu a preareuşit să citească ce scrie nici pecoala A4 cu rezultatele sale şi nicipe cea pe care erau trecute alesoţiei. Nu pentru că ceea ce-i ieşisela sânge şi urină ar fi fost secretizat,ci fiindcă înscrisul de pe ambelecoli de hârtie ieşite din imprimantăera de un gri care de abia, de abia se vedea.

Aşa că, înaintesă ajungă acasă, nea Marin a intrat la un pri-eten care, generos, i-a sărit în ajutor. I-a dat olupă filatelică şi, în plus, i-a împrumutat şiochelarii săi mai mari în dioptrii. Doar aşa a

apucat dumnealui să vadă cărezultatele analizelor îi suntîn limitele normale. "Măi, băiete, a răsuflat eluşurat, dar ştii c-am avut emoţii?". După carea continuat mai mult pentru el cu "Da' nu eraoare mai bine când le scria de mână?"

Gheorghe OLTEANU

CMYK

ACTUALITATE12 Ziarul Vãii Jiuluijoi, 13 septembrie 2012

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT

ISSN 2065 - 5096

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC

0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN

alinapipan@yahoo.com

0766.678380

Corneliu BRAN

0766.728688

Mihaela PETROŞAN

petrosan@zvj.ro

0732.413134

Gheorghe OLTEANU

Loredana JUGLEA 0763.673727

loredanajuglea@yahoo.com

Colaboratori permanenþi:Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ,

Mihai BARBU, Valeriu

BUTULESCU, Irina BOBOC,

Gilbert DANCO, Dumitru

GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion

HIRGHIDUŞ, Robert HUMMEL,

Ioan LASCU, Ilie PINTEA,

Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU,

Dumitru VELEA

DTP: Bogdan SOVAGODaniela FILIMON0761.756837

Administrativ / Publicitate:Diana SANTA - 0722.344681

Difuzare:Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia:Petroşani, str. N. Bălcescu

nr. 2, et. 2

Telefoanele redacþiei: 0254.549 020

0254.549 121 (fax) 0737.575 582

www.zvj.rozvj2008@yahoo.com

office@zvj.ro

ZiarulVãii Jiului

www.zvj.ro

"Da' nu era mai bine cândle scria de mână?"

În atenţia SPADPP şi Retim:

Şi zona din spatele gării face parte din municipiul Petroşani

VulcanSuspecţi reţinuţi pentrucomiterea a 14 furturi în trei luni

Trei bărbaţi - de 28, 33 şi 35 de ani - toţi din Vulcan, aufurat cât au putut din casele şi garajele oamenilor. Întrei luni, prejudiciul cauzat prin activitatea infracţionalăa suspecţilor se ridică la peste 15.000 lei. Furturile auînceput în luna iunie şi li s-a pus capăt în septembrie. Înurma cercetărilor efectuate, s-a stabilit faptul că în pe-rioada iunie-septembrie au comis 14 furturi din garaje,locuinţe şi dependinţe situate în Vulcan. S-a reuşit,până în prezent, recuperarea a aproximativ 50% dinprejudiciul cauzat. Împotriva suspecţilor s-au emis or-donanţe de reţinere pentru 24 de ore, cei în cauză fiindintroduşi în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv dinDeva. Cei trei urmează a fi prezentaţi Parchetului depe lângă Judecătoria Petroşani cu propunere de arestarepreventivă pentru comiterea infracţiunii de furt califi-cat.

Alina PIPAN