ziarul romanesc germania 6 martie

ESTE GRATUITĂîn acest ziar!

ESTE GRATUITĂESTE GRATUITĂMica publicitate

trimite mesaj lae-mail: [email protected]

Ziarul Romanesc Deutschlandwww.ziarulromanesc.de

Programată iniţial pentru 11 februarie, vizita în Germa-nia a şefului statului român Klaus Johannis a fost amâna-tă, din cauza decesului fostul preşedinte german Richard von Weizäcker.

Pe 26 februarie am par-ticipat, alături de 300 de re-prezentanţi ai comunităţilor româneşti din Germania, la primul (şi sper nu ultimul) dialog cu Preşedintele nostru, organizat în cadrul ambasa-dei României din Berlin.

continuă la pag. 5

WE

EK

LYIT

AL

IAGE

RMAN

IA

facebook.com/ziarulromanescdeutschland www.ziarulromanesc.de [email protected]

O reparare a cOmunicării

Mihai Rusu

ZEITUNG FÜR RUMÄNEN IN DEUTSCHLAND GRATUITJahr II Ausgabe 4 n 6 März 2015

germania

în prima parte din 2014 au sOsit 100.000 de rOmâni

667.000 de străini s-au mu-tat în Germania în primul se-mestru al anului 2014, 98.000 fiind români, potrivit Oficiul Federal pentru Statistici.

integrare

rOmânii din uk, supăraţi pe channel 4

Un documentar cu titlul „Vin românii” transmis de pos-tul britanic Channel 4 i-a supă-rat pe românii din Anglia: „Per-sonajele nu ne reprezintă!”

pag. 10

«vă MULţUMESC»

pag. 3

angela merkel a recunOscut: «Vin şi rOmâni calificaţi»

«Vreau să spun ceva despre emi-grarea dinspre România către Ger-mania, nu vreau să generalizăm. Bineînțeles că există și multă forță de munca calificată din România care își face munca aici, de aceea cred că trebuie să menționăm acest fapt.» Este declarația făcută de Ange-la Merkel în conferința de presă co-mună ținută cu președintele Klaus Iohannis, când jurnaliștii au început să întrebe de ce vin atât de mulți să-raci și necalificați din România în Germania.

Președintele Klaus Iohannis și soția sa, Carmen, s-au întâlnit, în seara de 26 februarie, cu circa 300 de români veniți din toate colțurile Germaniei pentru a se întâlni cu șeful statului la Ambasada României de la Berlin.

„Este o mare bucurie pentru mine să fiu aici. Vă mul-țumesc pentru determinarea extraordinară de care ați dat dovadă și pentru că în locul renunțării ați ales implicarea, încrezători că puteți schimba starea lucrurilor...”

Preşedintele Iohannis, la prima întâlnire cu românii din Germania

pag. 4

pag. 4

«Prin vot, cu toţii aţi dat şansa României la un altfel de viitor»

pag. 6

2 3Ziarul romÂnesc6 martie 2015

Ziarul romÂnesc6 martie 2015actualitate

Preşedintele Klaus io-hannis a făcut prima vizită oficială în Germania de la preluarea mandatului, în 26 februarie, întâlnindu-se cu preşedintele Joachim Gauck şi cancelarul angela mer-kel, dar şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Germania. iniţial, vizita preşedintelui român fusese programată pentru 11 fe-bruarie, dar a fost amânată în semn de respect faţă de funeraliile fostului preşe-dinte richard von Weiz-säcker, organizate în acea zi.

mai întâi, preşedintele ro-mân a fost primit la Palatul Bellevue, reşedinţa oficială a şefului de stat german.

După intonarea imnu-rilor de stat şi raportul co-mandantului Gărzii, preşe-dintele iohannis s-a întâlnit cu un grup de elevi de la Şcoala Kepler din cartierul berlinez neukölln, o insti-tuţie de învăţământ cunos-cută pentru programele de integrare pentru copii din mediul migraţional. cei doi şefi de stat au dat mâna cu copiii, printre care se aflau şi copii de etnie romă din românia.

cei doi şefi de stat au dis-cutat, potrivit administraţi-ei Prezidenţiale, de susţine-rea reciprocă a româniei şi Germaniei în cadrul uniu-nii europene, preocuparea faţă de stabilitate şi securi-

tate în actualul context ge-opolitic, rolul minorităţilor de saşi şi şvabi din româ-nia şi, respectiv, de români din Germania, în păstrarea tradiţiilor şi a valorilor cul-turale comune, cât şi copa-

tronajul celor doi preşedinti pentru Fundaţia bisericilor fortificate săseşti din tran-silvania.

Într-un mesaj pe Face-book, iohannis l-a lăudat pe Joachim Gauck, spunând că

experienţa acestuia e ne-preţuită pentru proiectul său de înfiinţare în româ-nia a unui muzeu al comu-nismului.

”sunt bucuros şi onorat că am discutat, la Berlin, cu preşedintele federal al Germaniei, Joachim Gauck, despre colaborarea strânsă

dintre ţările noastre, dar şi despre moştenirea comu-nismului pe care preşedin-tele Germaniei îl cunoaşte ca nimeni altul din arhivele fostei poliţii politice germa-ne, stasi. acest om, care a vizitat românia încă de la începutul anilor ‚90, este un simbol al credinţei neştirbi-te în dreptul cetăţenilor de a afla adevărul, oricât de du-reroasă ar fi acceptarea tre-cutului. experienţa lui Joa-chim Gauck este nepreţuită pentru proiectul meu de în-fiinţare în românia a unui muzeu al comunismului”, se menţionează în postarea de pe Facebook a preşedin-telui iohannis. n

Klaus Iohannis, prima vizită în Germania

Klaus Iohannis şi Joachim Gauck

Pentru prima dată în Germania de la preluarea mandatului

Angela Merkel: «Există şi mulţi români calificaţi»Jurnalistul emil Hure-

zeanu a comentat astfel vizita lui iohannis la Ber-lin: «e bine că preşedintele româniei nu mai are per-spectiva capului plecat, a vizitatorului jenat căruia i se aruncă în faţă grozăvii-le romilor, problema emi-graţiei nefericită şi nici măcar nu mai încearcă să spună „hai să europeni-zăm dosarul ăsta” că nu

mai ţine cu europenizarea. Fiecare vrea să îşi rezolve problema săracilor veniţi din ue. ideea e că a schim-bat perspectiva şi a venit cu perspectiva unui şef de stat deranjat de migrarea creierelor. Şi a populaţiei instruite, într-un moment când Viktor orban la Bu-

dapesta vrea să îi lege pe doctori de glie, nu mai vrea să îi lase să emigreze. De mai mulţi ani există in-tenţia şi s-a aplicat chiar, ca cei cu studii care vor să plece din ungaria să îşi plătească şcolarizarea. iohannis mi-a plăcut, cu simplitatea lui bonomă a reuşit să exprime privirea asupra jumătăţii pline a paharului în ce ne priveş-

te pe noi. Despre doctori, it-işti nu se vorbeşte în Germania. Pe ăştia Ger-mania îi absoarbe cu sa-tisfacţie, Germania fiind într-un declin demografic şi cu suficiente probleme şi cu ipocriziile ei, cu tot felul de paleative», a spus Hurezeanu. n

Hurezeanu: «nu mai are perspectiva capului plecat»

Nu a mai fost vorba (numai) de romi

După întâlnirea cu preşe-dintele Germaniei, Klaus iohannis s-a întâlnit cu cancelarul angela merkel, după care cei doi au făcut declaraţii comune.

angela merkel a declarat că se bucură să-l primească pe preşedintele româniei: «Pentru noi este o mare bu-curie, noi am urmărit cam-pania electorală în româ-nia şi putem să spunem că aici, în Germania, ne-am bu-curat de victoria lui Klaus iohannis, pentru că dânsul este un reprezentant al mi-norităţii germane, dar ceea ce contează este că majori-tatea românilor l-au votat ca preşedinte.»

Pe lângă declaraţiile des-pre colaborarea economică («avem un volum de schimb comercial de peste 20 de mi-liarde de euro», a precizat cancelarul german) şi ches-tiuni de politică europeană (ucraina, Balcanii, moldo-va, nato), cei doi au vorbit despre imigraţie şi intrarea româniei în schengen.

Săraci şi creiere

un jurnalist i-a adresat lui iohannis următoarea în-trebare: Domnule preşedin-te, cum consideraţi relaţia cu românii din Germania ? există multă sărăcie şi puţi-ne forţe de muncă calificate. ce poate face românia pen-tru a-şi împiedica românii de la emigrare?

iohannis a răspuns că “problema migraţiei sără-ciei este una care din nefe-

ricire s-a amestecat de prea multe ori cu problema li-berei circulaţii a forţei de muncă în europa”. «libera circulaţie a forţei de munca este un bun câştigat, enorm de valoros, pentru noi toţi în europa.

Din păcate, când este vor-ba despre românia, se vede prima dată migraţia sărăci-ei care nu este semnificati-vă numeric şi se vede foarte greu şi foarte rar se discută un fenomen care este u

“O mare bucurie”



ROMÂNIASERVICIU ÎN

TRIMITETI BANI ÎN,

10MINUTE*

Linie Telefonica Directa

SIGUR • ECONOMIC • RAPID

A Euronet Worldwide Company

• Ridicare Numerar

• Peste 1.400 de Locatii Pentru Ridicarea Banilor

• Depozite Bancare

‚

MoneyTransfer

*Ofertă valabilă doar pentru clienții noi

și până la 31.12.2015RIADE1XJ1 €

RABATLA PRIMA TRANZACȚIE*

5,00 0,01 100,00 100,01 250,00 10,00 250,01 500,00 14,00 500,01 750,00 17,00

MAI MULTE PREȚURI LA CERERE.PREȚURILE POT FI MODIFICATE FĂRĂ O NOTIFICARE PREALABILĂ. TIPĂRIT LA 01/15.

DE LA (€) PÂNĂ LA (€) COMISION (€)

P L ATA L A

u semnificativ, este pro-blematic pentru românia şi este un câştig net pentru Germania. este vorba de migraţia forţei de muncă calificată şi foarte calificată care pleacă din românia şi vine în Germania. cunosc, personal, sute de astfel de persoane, ca să nu spun mii, că ar fi exagerat, care au ple-cat din românia, au venit în Germania şi s-au integrat perfect, şi care muncesc aici, cu folos. Pentru româ-nia, aceste persoane sunt o

pierdere. sistemul nostru educaţional este relativ per-formant, dar o ţară ca ro-mânia are o problemă dacă părţi semnificative din forţa de muncă calificată plea-că.», a spus şeful statului.

iohannis a indicat că numărul celor calificaţi care pleacă din românia la muncă este de multe ori mai mare decât numărul celor care sunt socotiţi migranţi ai sărăciei.

«acest fenomen se nu-meşte ”brain-drain” şi este

în interesul nostru să găsim o contracarare. numeric, cei care pleacă din românia şi vin, de exemplu, în Germa-nia, calificaţi, şi muncesc, este de multe ori mai mare decât numărul celor care sunt socotiţi migranţi ai să-răciei. românia va trebui să se confrunte cu această problemă şi acest fenomen poate fi stopat în măsura în care reuşim să inducem o dezvoltare economică suste-nabilă, o creştere sensibilă a veniturilor, mai ales a tine-

rei generaţii, şi să garantăm tinerilor o şansă bună, reală în cariera lor, fie în spaţiul public, fie în cel privat.», a spus preşedintele iohannis.

asupra subiectului a in-tervenit şi doamna merkel: «Vreau să spun ceva despre

emigrarea dinspre românia către Germania, nu vreau să generalizăm. Bineînţeles că există şi multă forţă de muncă calificată din româ-nia care îşi face munca aici, trebuie să menţionăm acest fapt.» n

«România are de pierdut» «românia are o problemă dacă o mare parte din forţa de muncă calificată pleacă.»

Convorbiri oficiale fără translator

Parteneriat economic: 20 de miliarde de euro schimburi anuale

Şeful statului român a afirmat că există încă un potenţial însemnat de dezvoltare între românia şi Germania, prin ”sporirea investiţiilor şi creşterea volumului schimburilor co-merciale”.

”am evocat diversitatea oportunităţilor de dezvoltare sectorială, a intereselor comune şi a proiectelor de parteneriat. avem un interes deosebit ca Germania să ne fie partener în identificarea acelor nişe de dezvoltare care pot genera avantaje competitive şi care pot in-dividualiza românia în peisajul economiei europene a anilor 2020. atât doamna cancelar Federal cât şi eu am subliniat importanţa punţii de legătură creată în mod natural între comunităţile germane din românia şi de comunităţile române din Germania. le conside-răm un factor de consolidare a cooperării româno-germane şi un model de abordare în adevărat spirit european”, a mai precizat preşedintele româniei.

angela merkel a confirmat că Germania doreşte să dezvolte colaborarea economică cu românia, discuţiile în acest sens cu preşedintele Klaus iohannis vizând proiecte economi-ce de mare importanţă. “noi suntem parteneri comerciali foarte apropiaţi, avem un volum de schimb comercial de peste 20 de miliarde de euro. Germania este un mare investitor în românia şi vrem să dezvoltăm această colaborare. De asemenea, colaborăm în nato şi aşa vom face şi mai departe.”, a declarat cancelarul angela merkel. n

Schengen, Angela Merkel s-a ferit să ne dea speranţe

angela merkel s-a ferit să dea vreo speranţă româniei în privinţa integrării în schengen în acest an. angela merkel a fost întrebată dacă o decizie privind aderarea româniei la schengen poate fi luată până la sfârşitul acestui an, ţinând cont şi de rezultatele pozitive menţionate în ultimul raport al comisiei europene.

“ultimele rapoarte au fost mai pozitive şi noi credem că reformele vor fi transpuse în-tr-adevăr în mod consecvent şi noi vorbim de următorii paşi. eu nu pot să afirm nimic în momentul de faţă, dar eu înţeleg că românia doreşte un răspuns care arată că merge înainte”, a spus merkel.

Klaus iohannis a declarat că românia contează pe sprijinul Germaniei: «am abordat în cadrul întrevederii şi subiectul şi aderării româniei la spaţiul schengen.

contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii care să permită avan-sarea spre realizarea acestui obiectiv. există argumente pe care le credem convingătoare», a precizat iohannis. n


Ziarul romÂnesc6 martie 2015

Preşedintele Klaus iohannis şi soţia sa, carmen, s-au întâlnit, în seara de 26 februarie, cu circa 300 de români veniţi din toate co-lţurile Germaniei pentru a se întâlni cu şeful statului la ambasada româniei de la Berlin.

“este o mare bucurie pentru mine să pot să fiu în această seară aici, împreu-nă cu dumneavoastră. este o întâlnire multaşteptată, cel puţin din partea mea”, şi-a început Klaus iohannis discursul, moment în care românii prezenţi au excla-mat şi ei în cor că întâlnirea a fost mult aşteptată “şi din partea noastră”.

“Şi sunt foarte bucuros - a continuat iohannis - că aţi venit în număr aşa de mare, unii de mai aproape, alţii de mai departe, mă bucur de prezenţa fiecăruia dintre dumneavoastră”, le-a spus şeful statului românilor pre-zenţi la ambasadă.

el le-a transmis acestora că anul trecut, pe 16 noi-embrie, alături de celelalte comunităţi din diaspora, au făcut posibil “triumful de-mocraţiei”, fapt ce a stârnit din nou aplauzele celor pre-zenţi.

“nu mă refer la rezultatul în sine al alegerilor, ci la do-vada vie că fiecare vot con-tează, că fiecare cetăţean are un cuvânt de spus şi poate decide viitorul româniei. Folosesc această ocazie să vă mulţumesc pentru deter-minarea extraordinară de care aţi dat dovadă şi pentru faptul că în locul renunţării aţi ales implicarea, încreză-tori că puteţi schimba starea lucrurilor de acasă”, a afir-mat preşedintele iohannis.

Şeful statului le-a spus ce-lor prezenţi că “dau valoare naţiunii” prin “seriozitatea, eficienţa şi profesionalis-mul cu care îşi desfăşoară activitatea în toate domeni-ile”.

“românia are în Germa-nia o diasporă tot mai nu-meroasă. Dumneavoastră

ne reprezentaţi aici şi în în-treaga europă. Daţi valoare naţiunii noastre prin seri-ozitatea, eficientă şi profe-sionalismul cu care vă des-făşuraţi activitatea în toate domeniile. Fiecare dintre dumneavoastră sunteţi am-basadorii româniei şi prin tot ceea ce faceţi construiţi un renume al Țării noas-tre. Îmi doresc ca ceea ce vă spun acum să ajungă la cât mai mulţi compatrioţi de-ai noştri care trăiesc aici, în Germania. alături de româ-nii din ţară, cu toţii aţi dat şansa româniei la un altfel de viitor. “, a declarat iohan-nis.

nu se putea să nu vorbe-ască şi despre schimbarea legii electorale, pentru ca toţi românii să poată vota, fărăr umilinţa cozilor, aşa cum s-a întâmplat în noiem-brie:

“Îmi doresc o lege care să asigure dreptul de vot al cetăţenilor din diaspora. Garantarea condiţiilor şi găsirea unei soluţii pentru că toţi românii din diaspora să îşi poată exercita dreptul constituţional la vot este o chestiune de principiu. aceasta este o prioritate a actualei sesiuni parlamen-tare şi voi urmări cu mare atenţie mersul lucrurilor în Parlament.”

“Ştiu ca votul din noiem-brie este purtătorul unei mari speranţe. mi-am asu-mat o politică externă mai creativă, mai transparentă şi mai activă, prin care să valorificăm oportunităţi, să consolidăm relaţii, să ne fa-cem mai bine auziţi în lume.

Vreau ca românii, oriun-de trăiesc, să fie mândri de modul în care sunt repre-zentaţi în plan extern. Şi îmi

doresc ca întărirea relaţiilor cu celelalte state să aibă con-secinţe practice pentru orice cetăţean. Pe de altă parte, în ţară, am spus că vreau să schimbăm modul în care se face politica.

să înlocuim scandalul cu dialogul, să depăşim logi-ca permanentului conflict şi să construim reguli du-rabile. Doar aşa putem să avem instituţii eficiente şi solide, care lucrează pentru oameni. Doar aşa putem ajunge în mod real la acea prosperitate şi stabilitate care i-ar face şi pe românii plecaţi să se întoarcă când-va acasă.”

În final, el i-a încurajat pe românii din Germania să continue cu aceeaşi de-terminare lucrurile bune pe care le fac pentru comunita-tea în care trăiesc şi pentru românia.

După discurs, preşedin-tele Klaus iohannis, însoţit de soţia sa, carmen, a stat de vorbă cu cei prezenţi, a dat autografe şi a făcut fotogra-fii.

Printre invitaţi s-au aflat şi cunoscuţi ai soţilor io-hannis cu care aceştia au discutat, în română şi în germană, dar şi primul par-lamentar german născut în românia, Bernd Fabritius, şi europarlamentarul PsD

ioan-mircea Paşcu.o doamnă în vârstă de

70 de ani, originară din Făl-ticeni dar stabilită de 15 ani la Berlin, a spus că s-a gătit toată ziua pentru a veni să-l vadă pe preşedinte.

“am venit cu tot dragul, am stat toată ziua şi m-am gătit ca să vin să-l văd pe domnul preşedinte pentru care am votat şi prima dată şi a doua oară, şi, deşi sunt şi eu la o vârstă, am venit şi la miting aici la ambasadă ca să vadă că sunt necesare mai multe camere de votat, mai multe ştampile”, a spus doamna, fostă asistentă me-dicală.

un alt român stabilit în apropiere de capitala ger-mană a spus că a venit, îm-preună cu fratele său, să-i spună preşedintelui “păsu-rile” sale, cel mai important fiind cel al dreptului la vot pentru toţi românii care “şi-au făcut un rost afară”.

alţi români au dorit pur şi simplu să aibă amintire o fotografie cu preşedinte-le sau cu soţia acestuia, în timp ce alţii le-au urat să aibă putere să treacă “prin toate greutăţile”.

Peşedintele iohannis a primit un tricou al echipei Bayern münchen din partea unui reprezentant al dias-porei germane, mihai rusu, jurnalist, fost redactor la europa liberă. acesta i-a transmis şefului statului să fie numărul 1, la fel cum cei de la Bayern münchen sunt numărul 1 in fotbal.

Preşedintele a stat mai bine de o oră la întâlnirea cu românii.

Despre vizita de la Berlin, carmen iohannis a declarat pentru agenţia mediafax că a fost “superbă”.

“Berlinul este un oraş foarte frumos.

Faptul că sunt atâţia ro-mâni în Germania este un lucru important pentru noi. ne dorim să le meargă bine celor de aici şi poate, când-va, să se întoarcă acasă”, a subliniat Prima Doamnă. n

comunitate

«Fiecare dintre voi sunteţi ambasadorii României»

Preşedintele s-a întâlnit cu românii din Germania

Întâlnire cu diaspora preferată, la Ambasada din Berlin

Fotografii şi autografe pentru toţi



(continuă de la pag. 1)cu o punctualitate ca-

racteristică etniei, era ora 18.00, alaiul prezidenţial în frunte cu excelenţa sa Klaus Johannis şi doamna carmen Johannis, a intrat în somptuoasa sala de protocol a ambasadei noastre din ca-pitala germană.

Într-un speech scurt, cu mesaje de mulţumire pen-tru încrederea acordată de către Diaspora, fostul pri-mar al sibiului şi-a prezen-tat programul în perspec-tiva următorilor zece ani, pentru două mandate.

După discursul prezide-nţial îndelung aplaudat de cei prezenţi (fără a fi primit vreo „indicaţie“) s-a trecut la dialogul direct cu repre-zentanţii românilor din Germania, împărţit pe cele două sexe, ca urmare a par-ticipării active a doamnei Johannis.

Şic îmbrăcată, şarmantă

şi atentă la întrebări, prima doamnă a româniei a ma-rşat perfect la comunicarea dintre Preşedinte şi Diaspo-ra, astfel încât impresia lă-sată a fost excelentă.

unii dintre noi i-au dat câte o „jalbă“ Preşedintelui, alţii au oferit cadouri, iar un alt grup a pus o serie de întrebări legate de viitorul ţării. calm, relaxat şi cu zâmbetul pe buze, Klaus Jo-

hannis a ascultat şi a expli-cat apoi punctele sale de ve-dere într-o relaţie de ales cu electorii săi, pe care ne-am dori-o permanent şi între parlamentarii şi votanţii în românia.

Din punct vedere politic, vizita la Berlin a avut o im-portanţă foarte mare.

Preşedintele Johannis i-a declarat angelei merkel dis-ponilitatea civică şi econo-mică de a dezvolta relaţiile cu Germania în toate pla-nurile. a fost, dacă vreţi, o reparare a comunicării ger-mano-române, după gafa de proporţii a premierului Victor Ponta la referendu-mul din 2012, când la reacţia doamnei merkel referitoare la procedeul nedemocratic de încercare de suspendare a Preşedintelui traian Bă-sescu, primul ministru i-a spus cancelarei "să-şi vadă de treburile ei în Germania" - închei citatul. un asemenea

mesaj neinsipirat şi lipsit de o elementară diplomaţie, l-a pus pe Victor Ponta într-o situaţie foarte delicată pe care a simţi-o în 2013, când a venit la Berlin doar pentru o cină cu cancelara merkel, înregistrată numai ca proto-col şi nu ca vizită de stat.

la conferinţa comună de presă după întâlnirea ofi-cială din cadrul cancelariei germane, doamna merkel a spus că se bucură de preze-nţa excelenţei sale la Berlin şi i-a urat în faţa jurnalişti-lor şi a televiziunilor „bun venit“.

ea, ca şi întregul cabinet federal, s-a arătat foarte interesată de cursul alege-rilor din noiembrie 2014, declarându-şi acum satis-facţia pentru victoria unui reprezentant al minorităţii germane cu ajutorul majori-tăţii româneşti.

rămâne partea cea mai importantă, a afacerilor germano-române în valoare de 20 de miliarde de euro, sumă ce poate fi depăşită, dacă guvernul, şi nu preşe-

dintele, crează pachetul de garanţii financiare, bancare şi fiscale pentru investitorii germani şi nu numai.

În condiţiile în care exe-cutivul româniei, aflat în situaţia unor mari conflicte politice şi penale, schimbat eventual în cazul unei de-misii a guvernului Ponta, va concepe pachetul ca atare, ne aşteptăm la noi investiţii germane, care vor contribui la creşterea nivelui de trai al compatrioţilor noştri.

aceasta poate avea un im-pact şi asupra emigraţiei "de sărăcie" în Germania, amin-tind venirea doar în anul 2014 a 40.000 de români că forţă de muncă specializa-tă, integrata foarte bine în sistemul de muncă, dar şi social din rFG.

În final, ca cetăţean al münchenului, i-am înmâ-nat Preşedintelui tricoul clubului de fotbal Bayern münchen, ca simbol al in-vincibilităţii sportive pe care i-o doresc excelenţei sale în politică.

Mihai Rusu, München

O reparare a comunicării

comunitate

Întotdeauna lăngă tine lebara.de Luaţi-vă chiar acum un SIM Lebara!Ofertă valabilă din 17.09.2014 • Oferta este valabilă până la revocare • Preţurile includ TVA • Apelurile sunt taxate la minut (60/60) • Termenii de utilizare şi generalităţi despre ofertele, tarifele, termenele şi preţurile actuale se găsesc la www.lebara.de. Furnizor: Lebara Limited, 25 Copthall Avenue, London EC2R 7BP, Great Britain 1) Plus o taxă de conectare unică, de 15 cenţi, per convorbire iniţiată. 2) Opţiunile din pachet sunt disponibile doar cu un card preplătit Lebara, prin SMS. Pentru a beneficia de această ofertă, trimiteţi gratuit cuvântul-cheie corespunzător la numărul scurt 55255. Este interzisă utilizarea în scopuri comerciale. Opţiunile din pachet includ minute gratuite pentru apeluri către reţelele fixe (şi mobile, dacă este specificat) din ţările menţionate pentru produsul respectiv, cu excepţia numerelor speciale şi a serviciilor cu tarife speciale. acă se specifică astfel, sunt incluse convorbiri şi mesaje SMS gratuite în reţeaua Lebara pe teritoriul Germaniei, în perioada de valabilitate a pachetului. Minutele incluse sunt valabile timp de 30 de zile de la cumpărare. În afară de minutele incluse şi după epuizarea acestora, apelurile vor fi taxate conform listei de preţuri actuale. Toate opţiunile din pachet pot fi cumpărate doar o dată la 30 de zile. Doar unul dintre pachetele următoare poate fi cumpărat pentru o anumită perioadă de valabilitate: Allnet, Flexi, Flat sau Data. FlexiL va fi prelungit automat dacă există fonduri suficiente şi nu a fost anulat cu minimum 24 de ore înainte de expirare. Pentru a vă dezabona, trimiteţi cuvântul-cheie HALTFLEXIL, prin SMS, la 55255. Pentru mai multe opţiuni din pachete, consultaţi www.lebara.de/shop.

Apeluri către RomâniaFlatL

750 de minute către toate reţelele din RomâniaInclude nelimitat în reţeaua Lebara apeluri şi mesaje SMS Luaţi-vă un SIM Lebara şi trimiteţi SMS cu textul FLATL la 55255

19,99 € 2 / 30 de zile

FlexiL

500 de minute către toate reţelele din România şi GermaniaInclude apeluri nelimitate în reţeaua Lebara Luaţi-vă un SIM Lebara şi trimiteţi SMS cu textul FLEXIL la 55255

14,99 € 2 / 30 de zile

de la1ct 1

Vorbiţi flexibil

DE5836P_3b_Romanian Print Ad_231.5mmW x 162.5mmH_22-9-14_ROMANIAN.indd 1 22/09/2014 17:30

Un cadou din München



totul a început marţi, 17 februa-rie, când canalul tV britanic chan-nel 4 a transmis primul episod din cele trei documentare realizate sub titlul ”the romanians are coming” (Vin românii), produse de Keo Fil-ms, despre românii veniţi în marea Britanie, în căutarea unei vieţi mai bune.

Primul episod a prezentat cazuri-le a trei români, naratorul din voice over fiind un român de etnie romă, alex Fechete Petru, care povesteşte despre cei 20.000 de români care au ajuns în marea Britanie anul tre-cut. „Dar nu vreau să vă mint, sunt unii români care vin fără a avea perspectiva unor locuri de muncă sau care nu au unde să locuiască. Şi astfel de oameni îi sperie pe brita-nici”, afirmă el.

Prima poveste este a unui român tot pe nume alex, care lucrează ca măturător pe străzi, în timp ce doarme într-o parcare din apropie-re de Gara Victoria. al doilea perso-naj este sandu, de etnie romă, tată a

nouă copii, venit din Baia mare (din zona împrejmuită cu un zid unde romii sunt segregaţi) în căutarea unui loc de muncă la liverpool, în-soţit de fiul său cel mare. „Vorbesc atât de prost engleza încât nu înţe-leg nici dacă li se oferă de muncă”, remarcă naratorul.

Ştefan, al treilea personaj, abia venit, în mod improbabil încasea-ză imediat beneficii sociale, bani pe care îi trimite imediat în ţară, la familie.

Trei poveşti considerate de mulţi români din UK nereprezentative

motivele: sunt personaje care fac parte din etnia romă, este filmat ghetoul din Baia mare înconjurat de controversatul zid segregaţio-nist, nu sunt intervievaţi români „de calitate”, se pomeneşte despre beneficii sociale, românii au slujbe precum spălători de maşini sau mă-turători.

Pe Facebook au fost mii de pos-tări, dintre care cele mai multe con-tra documentarului channel 4. a fost creat şi un grup intitulat ”Pro-test against channel 4 londra”. Pe grupul protest a fost iniţiată o cam-panie în care românii sunt rugaţi să posteze filmuleţe pozitive despre ţara lor. „trebuie să le amintim că noi suntem noi, iniţiatorii civiliza-ţiei si a limbii latine. nu suntem ţigani!”, a scris, de exemplu, maris angela maria.

unul dintre cei care au aderat la grupul de protest i-a trimis o scri-soare preşedintelui Klaus iohannis în care i-a cerut să oprească „sho-w-ul de televiziune”. unele comen-tarii erau extremiste de-a binelea: „Păcat că a murit antonescu şi Hi-tler înainte să-i gazeze pe toţi! ar

trebui puşi la zid şi împuşcaţi toţi ţiganii ăştia”, a scris pe Facebook ana maria Parasca.

Reacţii oficiale

Prima reacţie oficială a venit de la consulul onorific al româniei la Bristol, răzvan constantinescu: „comunitatea mea de români este rănită şi se simte umilită şi furioa-să. comunitatea mea britanică este furioasă şi scandalizată de această

bucată senzaţionalistă de jurnalism jalnic”, a comentat constantinescu.

a urmat reacţia lui ion Jinga, ambasadorul româniei în marea Britanie, care, cu aprobarea mae, a transmis postului de televiziune o scrisoare în care şi-a exprimat „sur-prinderea şi dezamăgirea cu privire la conţinutul mesajului de promo-vare care nu reflectă imaginea co-rectă a comunităţii de români din marea Britanie”.

În sfârşit, a intervenit însuşi ministrul de externe al româniei, Bogdan aurescu, care i-a trimis o scrisoare ministrului britanic de externe, Philip Hammond, despre documentarul channel 4 conside-rat jignitor pentru români.

Protest la Channel 4

Peste 150 de români au parti-cipat, duminică 22 februarie du-pă-amiază, la londra, la un protest „în tăcere” faţă de documentarul despre imigraţii români difuzat de postul channel 4. Protestul a avut loc pe ploaie, ceea ce subliniază hotărârea protestatarilor. au fost aduse bannere şi afişe pe care s-au scris sloganuri anti-discriminare şi împotriva documentarului. „our identity is not a Joke” şi „roma-nians are coming? Well, Here We are!”, se putea citi pe afişele ţinute de câţiva tineri.

„Protestăm faţă de modul în care channel 4 a decis să trateze pro-blema imigraţiei românilor. consi-derăm că abordarea din documen-tarul ‚Vin românii’ este nedreaptă faţă de cetăţenii români care mun-cesc şi studiază în marea Britanie”, au afirmat organizatorii evenimen-tului.

În ciuda protestelor, channel 4 a continuat să transmită documenta-rul despre români. În al doilea epi-

sod au fost prezentate condiţiile în care stă familia lui alex Fechete, cel a cărui voce o auzim pe parcursul documentarului, lângă groapa de gunoi a clujului. un alt personaj este o asistentă medicală româncă, venită în uK la muncă, apoi un băr-bat din lupeni, angajat la o spălăto-rie de maşini, care doarme sub un pod la londra.

După episodul 2, un grup de ro-mâni au decis să acţioneze în in-stanţă postul tV, pentru defăimare. De asemenea, echipa casei de pro-ducţie this is insomnia, împreună cu mY romania Group au demarat un proiect ce va consta în realiza-rea unui film documentar care să arate o altă lume a românilor din marea Britanie.

tot după episodul doi, în semn de protest, un român de 35 de ani din londra, mirel Prisăcaru, muncitor în construcţii, a escaladat uriaşa si-glă din faţa postului de televiziune channel 4, aflat în centrul capitalei britanice. el a spus că a făcut acest lucru pentru a protesta faţă de di-fuzarea documentarului, pe care îl consideră „o campanie împotriva românilor”.

o dată ajuns pe structura meta-lică ce simbolizează sigla postului, cifra „4” înaltă de 14 metri, româ-nul şi-a făcut mai multe fotografii, ţinând în mâini o pancartă pe care scria că channel 4 se face vinovat de defăimarea românilor.

marţi, 3 martie, a fost difuzat al treilea şi ultimul episod din docu-mentar. Filmul s-a încheiat, protes-tele continuă. n

Românii din UK, umiliţi la TV

un documentar de pe channel 4 i-a supărat pe românii din anglia

„trebuie să le amintim că noi suntem noi, iniţiatorii civilizaţiei si a limbii latine.

Imaginea românilor la Channel 4 din Londra

Protest în faţa sediului televiziunii

7ZIARUL ROMÂNESC6 martie 2015 7ZIARUL ROMÂNESC6 martie 2015

Trimiteţi bani către RomâniaRAPID SIGUR COMOD

De la

*Western Union poate câştiga bani din diferenţa de curs valutar.

Profitaţi de noile tarife pentru transferurile prin Western Union de la toate agenţiile ReiseBank din Germania!

© 2

014

WES

TERN

UN

ION

HO

LDIN

GS,

INC.

All

right

s re

serv

ed.

comision



“Îl rog pe preşedintele încă în funcţie să analizeze această situaţie şi să reche-me de pe post pe toţi diplo-maţii care nu au gestionat corespunzător situaţia din secţiile de vot. consider că este un gest minimal să fie retraşi ambasadorii şi con-sulii de acolo unde românii au fost umiliţi. nu pot să ac-cept să existe situaţii unde concetăţeni de-ai mei să fie trataţi cu gaze lacrimoge-ne fiindcă vor să voteze”. Declaraţie făcută de Klaus iohannis a doua zi după alegeri, în 17 noiembrie 2014. De atunci nu s-a mai întâmplat nimic. la prime-le întâlniri cu românii din diaspora, la Paris şi Berlin, Klaus iohannis nu a suflat un cuvânt despre ancheta privind votul din diaspora şi sancţionarea ambasado-rilor.

ion cristoiu a scris un comentariu pe blogul său, intitulat „aţi mai auzit ceva de anchetarea celor respon-sabili de umilirea Diasporei

la scrutinul prezidenţial?!” în care comentează această tăcere suspectă a preşedin-telui.

«Deoarece titlurile date de unele publicaţii repor-tajelor despre vizita lui Klaus iohannis în Germa-nia – citez carmen şi Klaus iohannis – baie de mulţime la Berlin – m-au făcut să-mi amintesc de vremurile în care scînteia titra Vizita tovarăşului nicolae ceau-

şescu şi a tovarăşei elena ceauşescu, m-am apucat să citesc Discursul ţinut de

Klaus iohannis la întîlnirea cu românii din Germania.», îşi începe comentariul ion cristoiu.

«toată lumea ştie că în Germania românii din dias-pora au fost umiliţi la cele două tururi de scrutin, rea-litate care – difuzată pe Fa-cebook - a dus la miracolul din noiembrie 2014, vorba unui pupinanalist preziden-ţial contemporan. Între cele două tururi şi niţel după

aia, Klaus iohannis a cerut Dreptate pînă la capăt faţă de românii umiliţi. De ce?

Pentru că la multe amba-sade, inclusiv la cea din Ber-lin, personalul s-a dat peste cap pentru a fi cît mai mojic cu alegătorii. s-a făcut totul pentru scoaterea din sărite a celor de la cozi: ştampile ascunse pentru mărirea co-zilor, trîntirea uşilor în nas la ora 21, deşi mulţi erau în incinta ambasadei. În ce scop? Pentru a lăsa impre-sia că se primiseră ordine de la Bucureşti ca românii din Diaspora să nu voteze.

Între cele două tururi şi niţel după aia, Klaus io-hannis a promis Diasporei o anchetă severă pentru a vedea ce ambasadori s-au făcut vinovaţi de umilirea românilor, şi o anchetă pe-nală pentru a vedea cine s-a făcut vinovat la nivelul Gu-vernului. »

ion cristoiu susţine că Dna a preluat dosarul, pentru a-l „îngropa”, pen-tru că ancheta ar fi ajuns «la cel puţin doi inşi din apropierea lui Victor Pon-ta, inşi care l-au convins să nu cumva să deschidă noi secţii. aceştia au avut ordin să-l convingă, pentru că fă-ceau parte din conspiraţie.»

ar fi fost normal ca la ni-

vel de Preşedinte să se înfi-inţeze o comisie de anchetă pentru a investiga cine de la ambasade se face vino-vat de umilirea românilor la cele două tururi, spune cristoiu. «această comisie nu numai că nu s-a înfiin-ţat, dar mai mult ideea de

anchetă şi pedepsire a vi-novaţilor de la ambasade a dispărut din preocupări-le lui Klaus iohannis. mai mult decît semnificativ, în Discursul ţinut în faţa românilor din Germania, umiliţi de ambasadă, Klaus iohannis n-a suflat o vorbă despre anchetă, despre pe-depsirea vinovaţilor.»

iată care ar fi explicaţia, în opinia lui ion cristoiu: «Păi, cum să spună ceva despre pedepsirea vinova-ţilor? Vinovaţii îi umiliseră pe români la ordin, potrivit conspiraţiei. că doar n-o să deschidă Klaus iohannis o anchetă împotriva celor din conspiraţie!» n

În 29 ianuarie, premie-rul româniei, Victor Ponta, a avansat ideea ca românii din diaspora să contribuie la asigurările sociale din ro-mânia, chiar dacă ei se află în străinătate, unde contri-buie la asigurările sociale lo-cale. Premierul Victor Ponta a făcut această propunere la o dezbatere pe tema sărăci-ei, organizată în 29 ianuarie la Bucureşti de Fundaţia Fri-edrich ebert românia.

„avem, o realitate, trei milioane din populaţia di-namică cu capacitate de muncă din românia este în afara ţării şi nu plăteşte ni-ciun leu la sistemul social. Ştiu, se spune că trimit bani acasă, dar nu-i trimit la şco-li, la spitale, la drumuri, la pensii sau la şomaj. Îi trimit pe căi private, foarte bine

acest lucru. „, a spus Ponta. „Dar închipuiţi-vă dacă

cei trei milioane ar cotiza cu 10 euro pe lună la buge-tul social al româniei, ar fi o contribuţie pe care am sim-ţi-o. creşterea numărului de contribuabili este singura soluţie sustenabilă pe ter-men lung.”

o româncă stabilită la Berlin, Juliana müller, a ţi-

nut să răspundă la propu-nerea premierului printr-o scrisoare deschisă. iată scri-soarea.

Stimate Domnule Ponta,Cu foarte mare interes am

citit propunerea dumneavoas-tră din data de 29 ianuarie, făcută la dezbaterea pe tema Planului Naţional Anti-Să-răcie şi Promovare a Incluzi-

unii Sociale 2014-2020, prin care solicitaţi ca toţi cei trei milioane de români din străi-nătate să „cotizeze” cu 10 euro pe lună la bugetul social al României.

În timp ce citeam ce spu-neaţi dumneavoastră, şocată de tupeul acelei idee cu taxa pentru cei ce trăiesc în stră-inătate, mă întrebam dacă dumneavoastră mai realizaţi ceea ce gândiţi.

Eu träiesc de 26 de ani în Germania şi în aceşti 26 de ani am trimis mii de mărci/euro familiei mele, în spita-le unde bolnavii de cancer (mama mea are de 20 de ani cancer) nu erau operaţi şi tra-taţi, pentru că le lipseau „ba-nii”. De Crăciun şi de Paşte fac la un azil de bătrâni din România o masă frumoasă cu mici cadouri... adun din spita-

le din Berlin ceea ce le lipseşte lor acolo (sper că înţelegeţi la ce mă refer). Sunt în organi-zaţia lui Jürgen Klinsmann (fostul fotbalist şi antrenor al Naţionalei Germaniei) care în fiecare an face câte un proiect pentru copiii din România şi sprijin Fundaţia lui Peter Maffay, pe care cu cât pot îl ajut, pentru acei tineri tot din România care stau pe stradă, şi multle alte lucruri...

Toţi aceşti bani sunt mun-ciţi de mine şi cinstit, nu ca de cei de „acolo”. De aceea, cereţi aceste taxe de la rudele şi prie-tenii dumneavoastră care mo-mentan sunt „pe lista neagră” (sper că ştiţi de cine vorbesc) şi nu de la noi.

NOI, Românii de pretutin-deni ne gândim şi îi ajutăm pe cei de acasă, dumneavoas-tră NU.

Sfatul meu şi dorinţa mul-tora, şi din România, şi de peste hotare,este să vă daţi de-misia din funcţia de Prim Mi-nistru şi să încercaţi de a vă face o nouă carieră unde sun-teţi sigur că aţi fi CAPABIL.

O primăvară placută.Juliana Müller, Berlin

oPinii

taxa de 10 euro, scrisoare din Berlin către Victor Ponta

De ce preşedintele nu mai suflă o vorbă despre anchetă?

analistul ion cristoiu, despre conspiraţia votului din diaspora

Conspiraţia a lucrat bine

9ZIARUL ROMÂNESC6 martie 2015

Ortel Mobile GmbH, Gladbecker Strasse 3, 40472 Düsseldorf *„Opțiunea“ (extraopțiunea) Cross (20€ pentru o valabilitate a opțiunii de 30 zile) include până la 300 de minute pentru convorbiri în interiorul Ger-maniei, pentru convorbiri din Germania către rețelele fixe și mobile din tările numite în cele ce urmează cât și pentru convorbiri în interiorul și între următoarele țări: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Polonia, Portugal, Republica Slovacă, România, Slovenia, Suedia, Spania, Țările de Jos, Ungaria, exceptând apelurile către numere spciale, servicii cu suprataxă și apelurile redicționate. 60/60 tact (fiecare minut nedivizat). La expirarea unităților incluse, plătiți 9 Cent/Min. În plus, opțiunea include un pachet de trafic de date de 750 MB pentru fiecare perioadă de valabilitate a opțiunii utilizabile în Germania și în țările numite mai sus; după consumarea traficului de date inclus, plătiți 0,25€/MB (100kb-tact). Pe teritoriul Germaniei vă stă la dispoziție o lățime de bandă de până la 7,2 MBit/s; lățimea de bandă în țările numite mai sus depinde de respectivii parteneri de roaming. Voice over IP și Peer-to-Peer nu sunt disponibile. Unități incluse neutilizate se prescriu la sfârșitul perioadei de valabilitate a opțiunii. Opțiunea se prelungește automat o dată la 30 de zile, dacă aveți în cont credit suficient; opțiunea poate fi activată doar o dată la 30 de zile; pentru dezactivare apelați la 1155. Opțiunea nu se poate activa în combinație cu alte opțiuni. Opțiunea se poate activa doar de pe cartela Ortel Mobile Prepaid (pachetul inițial: 9,95 €) în tariful standard: valabil doar pentru cartele SIM activate după 15.08.2012. Apeluri în interiorul Germaniei: 9 Cent/min. la care se adaugă o taxă unică de 9 cenți pe apel; apeluri în străinătate sunt po-sibile de la 1 cent pe minut la care se adaugă o taxă unică de conexiune de 15 cenți pe apel (tarifele le găsiți accesând www.ortelmobile.de). 60/60-tact. Tariful pentru un SMS este 15 cenți. Toate tarifele includ TVA.

20 00 /30 zile

€*

O OPȚIUNE PENTRUGERMANIA & EUROPA

www.ortelmobile.de Ortel. Noi vorbim limba ta. Powered by

MIȘCĂ-TE LIBER PRIN EUROPA+ SUNI ȘI TE CONECTEZI

+ ÎN GERMANIA+ CĂTRE ROMÂNIA

+ ÎN ROMÂNIA+ APELURI PRIMITE GRATUITE

750 MB INTERNETVORBEȘTE 300 MIN.

apoi 0,25€/MB

2015_02_20_231,5x325-RO-Ziarul-cross.indd 1 03.03.15 09:27



Germania duce lipsă de muncitori calificaţi

social-democraţii ger-mani, care fac parte din coaliţia de guvernare, vor să schimbe legea imigraţiei, în speranţa că vor reuşi să atragă astfel în ţara perso-nal calificat. Germania se confruntă de câteva decenii cu un spor natural negativ, ţara având una dintre cele mai scăzute rate ale nata-lităţii. noul proiect de lege ar avea rolul să atragă în ţara forţa calificată de mun-că din alte state, relatează Wall street Journal, citat de Business24.

nu este clar deocamdată dacă iniţiativa social-de-mocraţilor germani are şanse de reuşită, în condiţi-ile în care inclusiv uniunea creştin-Democrată, for-maţiunea angelei merkel, este divizată în două tabere cu păreri opuse pe această temă.

Propunerea este de aşteptat să genereze discuţii aprinse în societatea ger-mană, în condiţiile în care mulţi nemţi îi privesc cu teamă pe imigranţii ajunşi aici, chiar dacă lipsa forţei de muncă ameninţa să de-vină o mare problemă.

momentul coincide, în mod nefericit, cu o reacţie adversă a germanilor, cea mai violentă din ultimii 20 de ani, faţă de numărul mare de imigranţi din ţară şi restrângerea pieţei mun-cii.

Proiectul sPD se referă la extracomunitari şi pre-vede acordarea permiselor de muncă pentru aceste persoane în funcţie de ca-lificarea lor şi de abilităţile lingvistice.

schiţat după modelul canadian, care acordă un punctaj suplimentar imi-granţilor în funcţie de pre-gătirea profesională şi stă-pânirea limbilor engleză şi franceză, noul proiect al le-gii imigraţiei din Germania ar urma să permită acorda-rea dreptului la muncă pen-tru un anumit număr de persoane în fiecare an.

salariul acestora vă fi stabilit în funcţie de regiu-ne şi de media salariala ne-gociata la nivel de ramura, anunţa iniţiatorii proiectu-lui legislativ.

„În următorii 10 ani vom pierde aproximativ 6,7 mili-oane de angajaţi, ca urma-re a trendului demografic. scopul nostru trebuie să fie prevenirea declinului forţei de muncă. Putem combate acest fenomen doar dacă vom reuşi să menţinem ni-velul imigraţiei la cel înre-gistrat în anii precedenţi”, susţin parlamentarii socia-l-democraţi.

1,2 milioane de persoane s-au stabilit în 2013 în Ger-mania, marcând o creştere a numărului de imigranţi cu 13 procente faţă de anul precedent şi atingând cea mai ridicată cifra din ulti-mele două decenii.

anul trecut „invazia” a continuat, în primele şase luni constatându-se o creştere cu 20% a străinilor ajunşi în Germania, faţă de primul semestru al lui 2013. Pentru anul acesta, cifrele ar putea fi mult mai mari.

conform celui mai re-cent studiu al organizaţiei pentru cooperare şi Dezvol-tare economică, Germania

a devenit a doua cea mai râvnita destinaţie pentru emigranţi după statele uni-te.

criticii sistemului actual susţin că regulile sunt prea dur trasate pentru imigra-nţii din afară ue, aceştia fiind nevoiţi să repete o par-te din studii şi să-şi obţină noi certificate profesionale, pentru a fi integraţi pe piaţa muncii conform pregătirii lor.

Deocamdată 60% dintre muncitorii străini ajunşi în Germania sunt tot euro-peni, dar analiştii aprecia-ză că numărul lor ar putea scădea dramatic, dacă eco-nomia uniunii europene îşi va reveni curând, iar asta ar însemna că viitorul ţării

stat tot în imigranţii de pe alte continente.

argumentaţia pare să nu fie destul de convingătoare pentru ministrul german de interne, thomas de mai-ziere, care s-a arata sceptic în privinţa necesităţii de a schimba actuala lege. În opinia sa, actualul sistem răspunde tuturor necesi-taţilor.

aripa tânără din cDu şi-a afirmat suportul pentru proiectul de modificare a legii imigraţiei, 50 de parla-mentari tineri ai cDu sem-nând o declaraţie comună în acest sens.

„Germania are nevoie de imigranţi. În 15 ani, numă-rul celor care ies la pensie se va dubla, iar copiii de astăzi abia vor ieşi de pe băncile şcolii.

ne confruntăm deja cu o lipsă de personal califi-cat, iar acest fenomen se va accentua pe viitor”, arata aceştia.

În rândul populaţiei, partidul anti-european afD continua să alimenteze te-amă de străinii veniţi la

muncă. Zona de est a Ger-maniei, considerată fieful afD, s-a confruntat deja în ultimele luni cu mai multe marşuri de protest împotri-va emigranţilor turci ajunşi în acesta ţară.

Doar jumătate dintre germani accepta feno-menul migraţiei forţei de muncă în interiorul gra-niţelor europei, în timp ce 61% resping cu desăvârşire ideea atragerii imigranţilor non-europeni, arata un son-daj eurobarometru efectuat în toamna anului trecut, la cererea comisiei europene.

În 2020, deficitul de forţă de muncă din Germania va fi de 1,7 milioane de persoa-ne, conform unei evaluări BDa, federaţia patronatelor germane.

cea mai mare lipsă de personal va fi în rândul inginerilor, muncitorilor calificaţi din industrie şi în sistemul de sănătate.

efectul lipsei de personal se simte deja în bugetul de stat, numărul mare de pen-sionari punând presiune pe sistemul pensiilor de stat şi al asigurărilor de sănătate.

„avem nevoie de imigra-nţi pentru piaţa muncii şi pentru a stabiliza sistemul de asigurări sociale.

soluţia sta în combina-rea mai multor modele de legi ale imigraţiei, pentru asigurarea transparenţei acestei legi şi simplificarea procedurilor”, arata un pur-tător de cuvânt al BDa. n

„scopul nostru trebuie să fie prevenirea declinului forţei de muncă”

Germania se confruntă cu un spor natural negativ, având o rată mică a natalităţii.

Economia are nevoie de muncitori străini

aproximativ 667.000 de străini s-au mutat în Germania în primul semestru al anului 2014, 98.000 fiind români, potrivit cifrelor furnizate recent de oficiul Federal pentru statistici.

numărul imigranţilor ajunşi în Germania în prima ju-mătate a anului 2014 a fost de 667.000, cu 112.000 mai mu-lţi decât în aceeaşi perioada din 2013, relatează Die Welt.

„cei mai mulţi străini veniţi în Germania sunt din eu-ropa”, precizează oficiul Federal german pentru statistici. În prima jumătate a anului 2014, în Germania au ajuns 98.000 de români, 96.000 de polonezi şi 38.000 de bulgari.

În cazurile românilor şi bulgarilor, acesta pare a fi efec-tul eliminării restricţiilor pe piaţă germană a muncii la 1 ianuarie 2014, precizează autorităţile germane.

100.000 de români în prima jumătate a lui 2014

11Ziarul romÂnesc6 martie 2015ROMÂNIA

Rata scăzută a şomajului, de sub 7%, plasează Româ-nia pe o poziţie favorabilă în Uniunea Europeană, având în vedere că indica-torul semnalează o piaţă a muncii mai „sănătoasă“ decât cea din Spania (unde şomajul e de aproape 24%) sau faţă de cea din Italia (cu şomaj de 13%). Cu toate acestea, specialiştii spun că modul în care este măsurat şomajul în România nu in-clude totalul populaţiei care ar putea intra în categoria şomerilor.

„Sunt mai multe as-pecte care pun sub semnul întrebării rata scăzută a şomajului din Ro mâ nia. În primul rând, nu ştim sigur dacă fenomenul migraţiei este prins în statistici, pentru că în prezent nici numărul total al emigranţilor români nu îl ştim cu certitudine. În al doilea rând, există foarte multă muncă la negru, iar acest lucru este un element important în sta bi lirea ratei şomajului, dar care nu poate

fi de asemenea măsurat. De aceea, o analiză onestă a şomajului nu se poate face dacă nu luăm în considera-re toate aceste anomalii“, a explicat profesorul univer-sitar Mircea Coşea pentru zf.ro.

Doar 600.000 de şomeri

Institutul de Statistică a anunţat că rata şomajului în luna ianuarie a fost de 6,5%, iar numărul de şomeri a fost de 607.000 de per-soane, conform calculelor după metodologia Birou-lui Internaţional al Muncii (BIM). Datele INS se bazează pe o cercetare făcută trimes-trial în gospodării (AMIGO), iar şomeri în sens BIM sunt considerate persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 74 de ani care îndeplinesc simul tan trei condiţii: nu au loc de muncă, pot să înceapă lucrul în următoarele două săptă mâni şi şi-au căutat activ un loc de muncă în ul-tima lună.

Rata şomajului BIM este calculată ca pondere a şomerilor BIM în to talul populaţiei active, adică numărul total de persoane apte de muncă, care în Ro-mâ nia reprezintă circa 9,4 milioane de locuitori. Prin urmare, economia românească se bazează pe

o structură de piramidă inversată: într-o ţară cu o populaţie de 20 de mi-lioane de persoane din care aproape jumătate (9,4 mili-oane) sunt apte de muncă, numărul de sa lariaţi care lucrează legal este de 4,5 mili oane, circa 1,5 milioane sunt angajaţi „la negru“ şi doar 600.000 sunt şomeri.

O comparaţie realizată cu datele publicate la Euro-stat, biroul de statistică al Comisiei Europene, arată că, la finalul anului trecut, România se afla pe locul opt în clasamentul statelor UE cu cele mai scăzute rate ale şomajului, fiind în aceeaşi „ligă“ cu state precum Dane-marca (cu şomaj de 6,6%), Marea Britanie (5,9%) sau

chiar Germania (4,8%). La polul opus stau state pre-cum Grecia (unde şomajul e aproape de 26%), Spania (24%), Croaţia (16%) sau Por-tugalia (13%).

Paradoxal însă, în Româ-nia un sfert din populaţia ţării are statut de salariat, iar şomajul este foarte scăzut, în timp ce în Spania gradul de ocupare este mai mare (o treime din populaţia ţării lucrează), în ciuda faptului că şomajul din Spania este de aproape patru ori mai mare ca în România.

„Cred că rata reală a şomajului în Ro mânia este undeva în jurul valorii de 8-10%, pentru că doar dacă analizăm situaţia şo ma-jului în rândul tinerilor prin

comparaţie cu populaţia tânără aptă de muncă ne dăm sea ma de anomalii. În plus, este greu de cre zut că în unele localităţi din România, cum sunt cele din nordul Moldovei, unde mai bine de jumătate din populaţie a emigrat, statis-tica pri vind şomajul reflectă realitatea“, a mai spus profe-sorul Mircea Coşea.

În plus, în Ro mânia mai există o rată a şomajului, pu-bli cată de Agenţia Naţională pentru Ocu pa rea Forţei de Muncă (ANOFM), indicator care este cal culat exclusiv pe baza declara ţiilor făcute de şomeri la agenţiile pent-ru ocupare. În ia nua rie, rata şomajului ANOFM a fost de 5,4%. n

Paradoxul pieţei muncii în țară: şomaj scăzut, angajaţi puţini

România are una dintre cele mai mici rate ale şomajului din Europa, deşi are doar 4,5 milioane de angajaţi

În România, Executivul vrea să tureze economia prin programe precum „Prima Casă“ sau „Prima Mașină“, pentru care alocă sute de milioane de euro. În schimb, pentru un proiect care ar trebui să ajute tin-erii absolvenți să își găsească un prim loc de muncă Palatul Victoria a alo-cat un sfert de milion de euro.

Șomajul în rândul tinerilor de 15-24 de ani a ajuns în ţara noastră la un nivel-record de 25,7% în prima parte a anului 2014. În acest con-text defavorabil tinerilor, zilele trecute rectorul Universității de Vest Timișoara, Marilen Pirtea, a

susținut necesitatea apariției unui program intitulat generic “Prima Slujbă”, în cadrul căruia salari-

ile tinerilor să fie “subvenționate substanțial de către stat, o anumită perioadă de timp. Pe modelul pro-gramelor «Prima Casă» și «Prima

Mașină», menite a stimula consu-mul și creditarea, consider că statul ar trebui să finanțeze și să imple-menteze un program prin care tin-erii să poata accesa mult mai ușor un prim loc de muncă”, spune pro-fesorul.

Priorităţile Guvernului

Pentru programul „Prima Casă“ va fi alocată în 2015 suma de 2,5 miliarde de lei, adică 581 milioane de euro. Pentru programul „Prima Mașină“, Executivul va debloca 350 milioane de lei, adică 80 mil-ioane de euro. În România există

și o schemă de ajutor de minimis intitulată “Locuri de muncă pentru tineri” – care poate fi considerat un fel de program „Prima Slujbă“ –, dar pentru care Guvernul a cheltuit o sumă infinit mai mică, de 888.953 lei, adică 206.700 de euro.

Prin comparație, Palatul Victo-ria cheltuiește pentru încurajarea achiziției de case de aproape 3.000 de ori mai mult decât pentru an-gajarea tinerilor (aflați la prima slujbă). Și, de asemenea, cheltuiește de 390 de ori mai mult pentru a încuraja tinerii să își cumpere o mașină decât pentru a-i ajuta să se angajeze. n

Din hibele guvernării: şomeri cu „Prima Casă“ și „Prima Mașină“

Guvernul alocă sume uriaşe pentru „Prima Casă“ și „Prima Mașină“, în timp tinerii îşi găsesc cu greu un loc de muncă

12 Ziarul romÂnesc6 martie 2015 ROMÂNIA

Procuroarea-șefă a pre-cizat că anul trecut au fost soluționate cele mai multe dosare penale și au fost emise cele mai multe rechizitorii, ponderea infracțiunilor investigate fiind fraudele privind pro-cedura de achiziții publice.

”S-au înregistrat o serie de premiere de la înființarea DNA: cele mai multe dosare penale înregistrate, cele mai multe dosare de soluţionat, cele mai multe dosare

soluţionate, cele mai multe rechizitori, cele mai multe condamnări în dosarele in-strumentate, cei mai mulţi demnitari de rang înalt investigaţi. Fundamentul acestei evoluții l-a consti-tuit efortul substanțial și consecvent al colegilor din DNA. În medie, un procuror a efecuat urmăriri penale în aproape 105 dosare în același timp. Au fost întoc-mite 317 rechizitorii. Peste 1.100 de inculpați au fost trimiși în judecată. Peste 10.200 de cauze penale și 24 de procurori. Procentul de

achitări s-a menținut ca și în anii următori sub media europeană, la 9 %. Frauda și corupția în achiziții cu bani publici și fonduri europene rămân în centrul cauzelor instrumentate de DNA”, a spus Kovesi. Ea a subliniat faptul că anchetele instru-mentate de DNA au împied-icat prejudicierea statului.

”Numărul mare de magistrați inculpați an de an pentru corupție trebuie să ne îngrijoreze deoarece reprezintă o vulnerabili-zare a sistemului judiciar, care trebuie rezolvată cu prioritate. În 2014 au fost invetigații cu impact ma-jor pentru opinia publică. DNA a cerut încuviințarea urmăririi penale a nouă parlamentari. Investig-area corupției la nivel înalt continuă. Unele anchete au împiedicat prejudicierea statului. Rolul și contribuția structurilor teritoariale au devenit din ce în ce mai importante. Este important ca o persoană condamnată pentru corupție să nu își păstreze averea obținută prin infracțiuni. Dacă su-mele de bani ar fi păstrate ar putea fi plătite salariile pentru serviciile din medi-cale din România. Am înain-tat mai multe propuneri de

modificare a legislației, care vizează imunitățile parla-mentare și ministeriale”, a spus procurorul șef. Șefa DNA a subliniat că instituția se bucură de cea mai mare încredere dintre instuțiile din sistemul judiciar.

”Marea provocare pen-tru DNA este determinată de creșterea continuă a volumului de activitate, care este triplu față de anul înființării, deși numărul de procurori a rămas același. Cu toate acestea ritmul de soluționare a crescut”, a mai spus Kovesi. Aceasta a mai declarat că la sfârşitul anului 2014 mai erau de soluţionat 5.000 de dosare.

Prioritate: Mai mulți procurori

”Volumul dosarelor aflate în prezent la DNA depășește capacitățile fizice ale procurorilor de a le rezol-va, întrucât încă mai sunt dosare nerezolvare din anii trecuți. Am dispus măsuri de prioritizare. Considerăm prioritară găsirea de soluții pentru a se limita volumul de muncă al procorilor. Am înaintat o propunere de a crește numărul de pro-curori cu încă 50 de locuri. Lupta împotriva corupției

nu înseamnă doar arestări, inculpări și condamnări instrumentate de DNA. Trebuie dublate de efortu-rile de prevenție din me-diul afacerilor și educație”, a mai afirmat procurorul şef. Kovesi a trasat și o schiță a preocupărilor DNA pentru anul 2015. ”În 2015

dincolo de continuarea instrumentării corupției la nivel înalt, DNA va urmări și corupția în sănătate,

educație, mediul afacerilor cu accent pe recuperarea prejudiciului”, a precizat șefa DNA. n

Bilanţ DNA: număr record de demnitari de rang înalt investigaţi

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a prezentat, marți, 24 februarie, raportul activității Direcției Naționale Anticorupție pe 2014. ”Activitatea DNA în anul 2014 poate fi caracterizată prin eficienţă sporită în activitatea de combatere a corupţiei, investigarea unor dosare complexe şi un grad în-alt de diversitate a cazuisticii penale”, a subliniat Kovesi. Rezultatele record obținute de Direcția Națională Anticorupție în 2014 sunt cu atât mai surprinzătoare, cu cât anul 2014 a fost un an electoral. În România au avut loc atât alegeri prezidențiale, cât și europarlamentare.

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi

BBC: Demersul anticorupţie al României ajunge până la elite

Lupta anticorupţie a readus România în prim-planul pre-sei din Marea Britanie, dar de data aceasta, aprecierile sunt pozitive. BBC spune că în atenţia justiţiei au ajuns peste 1.000 de oameni politici, printre care foşti miniştri, judecători şi moguli media, consideraţi cu doar câţiva ani în urmă in-tangibili. Şi The Economist relatează că performanţa DNA schimbă imaginea României în străinătate.

Corespondentul BBC pentru Europa Centrală relatează, într-un articol apărut pe pagina electronică a BBC, că sediul DNA din Bucureşti arată ca platoul de fil-mare a unei telenovele: camerele şi jurnaliştii urmăresc cu atenţie ce se întâmplă cu cei care, cândva, erau influenţi şi puternici. Jurnaliştii britanici consideră că la 13 ani de la înfiinţarea DNA şi la 8 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, lupta împotriva crimei organizate a devenit un subiect serios la Bucureşti. Foşti miniştri, mo-guli media, judecători, procurori şi chiar favorita fostului preşedinte Traian Băsescu, Elena Udrea - supranumită „blonda preşedintelui” - toţi sunt sub investigaţie. Prin-tre ultimele ţinte ale DNA sunt mama, sora şi cumnatul premierului social-democrat Victor Ponta.

Săptămânalul The Economist aminteşte că din cele 1.138 de cazurile de corupţie anchetate în 2014 de DNA, 90 la sută s-au finalizat cu o condamnare. Responsabilă pentru această performanţă ar fi chiar procurorul-şef, Laura Codruţa Kovesi, care a reuşit să fie acceptată de toată clasa politică, chiar dacă a fost propusă de fostul preşedinte Traian Băsescu. De asemenea, performanţele DNA sunt folosite de politicienii români pentru a schim-ba imaginea ţării şi pentru a atrage investitori. Mai mult, jurnaliştii de la The Economist cred că lupta anticorupţie este vitală pentru România în contextul extern actual. n

Peste 1.100 de inculpați au fost trimiși în judecată

DNA a cerut încuviințarea urmăririi penale a nouă parlamentari


La şedinţa de bilanţ a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pen-tru 2014, preşedintele Klaus Iohan-nis a tras un semnal de alarmă asu-pra faptului că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a recuperat doar 10% din prejudiciile aduse statului de persoane condam-nate în 2014 în dosare de corupţie.

Şeful statului a solicitat fac-torilor de decizie să ia în serios această problemă şi a subliniat că recuperarea prejudiciilor este obligatorie, nu opţională pentru autorităţile statului, iar situaţia fi-

ind “pur şi simplu inacceptabilă”. “Vreau să subliniez foarte clar că recuperarea prejudiciului este, asemenea executării pedepsei,

obligatorie, nu opţională pentru autorităţile statului. Recuperar-ea prejudiciilor reflectă eficienţa luptei anticorupţie şi descurajează

fenomenul. Situaţia din prezent, în care gradul de recuperare şi ex-ecutare a prejudiciilor de Minis-terul Finanţelor este în cuantum de aproximativ 10%, este pur şi simplu inacceptabilă.

De aceea, trag un semnal de alarmă şi solicit factorilor decizion-ali să ia în serios această problemă, care devine una de importanţă deosebită. Am spus răspicat: vreau să punem România pe picioare. Avem nevoie de instituţii puter-nice, iar DNA este o instituţie cheie.

Voi sprijini şi voi încuraja şi alte instituţii să atingă acest scop. România se transformă treptat în model pentru alte ţări în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei “, a spus Klaus Iohannis.

Numai în anul 2014 au fost de-schise dosare în care fraudele totale depășesc 2 miliarde de euro. n

Preşedintele Iohannis somează Fiscul: «Executaţi corupţii!»

“E inacceptabil ca Fiscul să recupereze doar 10% din prejudiciile din dosarele de corupție”


Eduard Hellvig, propus de președintele Klaus Iohan-nis, a fost votat de plenul re-unit al celor două Camere ale Parlamentului, la șefia SRI, cu 498 de voturi “pen-tru“ și 15 voturi “împotrivă“. El a preluat funcția rămasă vacantă după demisia lui George Maior, produsă pe 27 ianuarie. Hellvig a anunțat că va demisiona din PNL, el neavând dreptul să facă par-te dintr-un partid cât timp ocupă funcţia de director al SRI.

Ședința Legislativului a avut loc după ce social-democrații au amânat de două ori subiectul invocând diferite pretexte. Pe fon-dul informațiilor potrivit cărora PSD ar fi tergiversat numirea lui Hellvig pen-tru a obține, la schimb, șefia SIE, Victor Ponta a promis, înaintea votului, că social-democrații vor susține pro-punerea, cerând însă „un tip de colaborare în care toate funcțiile de condu-cere în instituțiile statului să nu aparțină unui singur partid“ - adică, în acest caz, PNL. Hellvig s-a confruntat cu criticile președintelui Senatului, Călin Popescu

Tăriceanu (PLR), care i-a reproșat lipsa de experiență în domeniu. Debutul mandatului lui Hellvig în fruntea SRI coincide cu o perioadă plină de provocări pentru serviciul secret, după ce George Maior a preluat instituția în 2006 și a trans-format-o radical.

Obiective: relaţia cu SUA şi anticorupţia

Mulţumit că a primit votul de încredere din partea Parlamentului, Hell-vig a ţinut un discurs de doar două minute, în care vorbit, mai întâi, despre combat-erea corupţiei, fenomen sprijinit asiduu de SRI în mandatul lui Maior. „Con-sider esenţiale două coor-donate de acţiune: combat-

erea corupţiei şi dezvoltarea capacităţii de apărare a siguranţei naţionale. Cu toate că s-au înregistrat progrese majore în ultimii ani, corupţia reprezintă în continuare un factor de risc pentru siguranţa naţională, afectând economia şi sub-minând funcţionarea instituţiilor”, a afirmat Hell-vig. Apoi, Hellvig a vorbit despre parteneriarul strate-gic cu SUA.

„Îmi doresc aprofundar-ea cooperării operaţionale şi a schimbului de informaţii cu partenerii euro-atlantici, în special cu SUA, în con-textul escaladării tensi-unilor în regiunea noastră şi a deciziilor de repivotare militar-strategică a NATO în estul Europei. Evoluţiile recente ne-au demonstrat

cât de important sunt con-trolul parlamentar asupra activităţii SRI şi colaborarea SRI cu Parlamentul şi CCR pentru definirea unui cadru

legislativ care să răspundă deopotrivă imperativelor democratice şi celor de siguranţă naţională”, a con-chis Hellvig. n

Eduard Hellvig, votat de Parlament pentru șefia SRI

Eduard Hellvig a devenit începând, de luni, 2 martie, al cincilea şef al Serviciului Român de Informaţii (SRI), după un mandat de opt ani al lui George Maior. Eduard Hellvig s-a bucurat de o majoritate parlamentară fabuloasă: a primit 498 de voturi favorabile şi numai 15 voturi împotrivă (ale parlamentarilor PMP şi PLR), infinit mai puţine decât, spre exemplu, cele 123 de voturi „împotrivă” primite de George Maior, în 2006.

Dan Diaconescu a fost condam-nat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, la cinci ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru şantajarea lui Ion Moţ, fost primar al comunei arădene Zărand, pre-cum şi a omului de afaceri Paul Pe-tru Ţârdea. Curtea de Apel Bucureşti a decis, pe lângă condamnarea la în-chisoare cu executare a fondatorului PP-DD, şi interzicerea desfăşurării de către acesta a oricărei activităţi în presa scrisă sau audio-video, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de cinci ani după executar-ea pedepsei de cinci ani şi şase luni.

Magistraţii au decis ca, în cazul fondatorului OTV, să fie scăzută din pedeapsă perioada în care el a fost reţinut şi arestat preventiv, re-spectiv între 22 şi 25 iunie 2010. În

acelaşi dosar a fost condamnat şi Doru Pârv, fost realizator de pro-grame la OTV, la o pedeapsă de pa-tru ani de închisoare cu executare, el neavând dreptul de a desfăşura vreo activitate în presa scrisă sau audio-video, pe o perioadă de cinci ani după ce iese din închisoare.

De asemenea, completul de la Curtea de Apel Bucureşti a decis, în acelaşi caz, şi condamnarea lui Ghe-zea Mitruş, fost realizator de pro-grame la OTV, la doi ani şi şase luni de închisoare cu execurtare, jurnal-istul neavând voie să mai participe la vreo activitate în presă, pentru cinci ani, după executarea pedepsei

principale. Dan Diaconescu, asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL şi realizator de programe la postul de televiziune OTV la data faptelor, Dorel Petru Pârv, realiza-tor de programe la OTV, administra-tor la SC Kundalini SRL, “recidivist postexecutoriu”, şi Ghezea Mitruş, jurnalist, fost realizator de pro-grame la OTV, fost director general al publicaţiei “Atac la persoană”, au fost trimişi în judecată în octom-brie 2010. Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că în perioada mai-septembrie 2009, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat în mod repetat, atât în mod direct, în cadrul emisiunii

“Dan Diaconescu Direct” din 21 iulie 2009, difuzată de postul de televizi-une OTV, cât şi indirect, prin inter-mediul lui Dorel Pârv, pe primarul comunei arădene Zărand, Ion Moţ, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 de euro.

De asemenea, în cursul lunii aprilie 2005, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat de mai multe ori, atât în mod direct, în cadrul emisiunii “Dan Diaconescu Direct” din seara zilei de 20 aprilie 2005, cât şi indirect, prin intermediul lui Ghezea Mitruş, realizatorul emisiunii “Semnal de alarmă” difuzată pe acelaşi post de televiziune, pe omul de afaceri Paul Petru Ţârdea, pentru a-l determina să-i dea suma totală de 100.000 euro, din care a primit efectiv 4.500 de euro. n

Cine este Eduard Hellvig

La cei 40 de ani, Eduard Hellvig a trecut prin toate funcţiile politice de prim rang: deputat în Parlamen-tul României, ministru, europarlamentar. Hellvig este primul director al SRI care a absolvit studiile după Revoluţie. Hellvig a terminat Facultatea de Ştiinţe Poli-tice din cadrul Universităţii Babes Bolyai din Cluj, în 1997. Între 2003 şi 2009 a urmat cursuri doctorale în ştiinţe politice la SNSPA. De asemenea, Hellvig este ab-solvent al Centrului European pentru Studii de Securi-tate “George C. Marshall”.

Hellvig a fost consilier al candidatului la prezidenţiale Mugur Isărescu în perioada 1999-2000, deputat PUR (actual Partid Conservator, fondat de Dan Voiculescu) în perioada 2004 – 2008, fiind un om de bază în timpul mandatelor preşedinţilor PNL Crin Antonescu şi Klaus Iohannis. Hellvig se înscrie pe lista oamenilor din echipa lui Antonescu care a fost promovată şi de Iohannis, prin-tre ei numărându-se: Dan Mihalache, Andrei Muraru, George Scutaru şi Cosmin Marinescu. Toţi sunt astăzi consilieri prezidenţiali, în timp ce Hellvig a primit nomi-nalizarea pentru SRI. În mai 2014, la alegerile europar-lamentare, a câştigat un mandat plin de europarlamen-tar. După anunţul lui Iohannis, Traian Băsescu şi Elena Udreau au reacţionat dur, spunând că este omul lui Dan Voiculescu. La rândul său, Victor Ponta a declarat că nu are nimic cu persoana lui Eduard Hellvig şi că nominal-izarea acestuia la şefia SRI este bună “ca persoană”, dar că PSD ar fi dorit pe cineva neimplicat politic.

Dan Diaconescu, cinci ani şi şase luni de închisoare cu executare

15Ziarul romÂnesc6 martie 2015

România pierde, anual, tineri valo-roşi - medici, ingineri sau specialişti în alte domenii, pentru că salariile din ţară nu le ajung nici pentru plata chiriei. Europa de Vest cere ingineri, iar tinerii de la noi au redescoperit pa-siunea pentru Politehnică cu gândul la un trai decent în străinătate. Unul din-tre cele mai atractive domenii este in-dustria auto. Companiile din Vest au început să recruteze ingineri români încă din primii lor ani de experienţă pe piaţă şi îi atrag cu salarii de patru-cin-ci ori mai mari decât în România. Un motiv mai mult decât suficient pentru mulţi să-şi facă bagajele.

Marea Britanie a atras în ultimii ani sute de ingineri români, mai toţi tineri. Unul dintre ei - Liviu Jujău. Are 25 de ani şi lucrează pentru unul dintre cei mai mari producători auto din Regatul Unit. „Automobilele pe care le desenăm noi stârnesc la rân-

dul lor pasiuni şi e plăcut să ştiu că o parte din asta mi se datorează mie”, a declarat Liviu Jujău pentru porta-lul digi24.

Plecat din ţară în urmă cu jumătate de an, Liviu locuieşte acum în Leamington Spa, un orăşel cu 50.000 de locuitori din apropiere de Birmingham. În România, spune tânărul, oportunităţile de carieră erau limitate, iar banii prea puţini.

„Nu există suficient capital româ-nesc, în general suntem folosiţi ca nişte resurse, chiar si în România pot spune că e vorba chiar şi de o ex-ploatare. Adică salariile, mai ales, ale celor tineri ingineri, sunt aproape umilitoare pentru România şi a tre-buit să vin aici ca să-mi dau seama, cred că un salariu trebuie trăit ca să înţelegi cu adevărat”, mai adaugă

tânărul. În România, un inginer cu câţiva ani de experienţă în domeni-ul auto are un salariu de aproxima-tiv 600 de euro. În Marea Britanie, e de cinci ori mai mare. Iar piaţa europeană are nevoie uriaşă de in-gineri. Cu o experienţă de 10 ani, lui Alexandru Spătăreanu i-a fost uşor să-şi găsească un post de inginer în Marea Britanie. A ajuns acolo în vara trecută, iar acum locuieşte cu soţia şi copilul în Leamington. „În zona asta din jurul Birminghamu-lui suntem sute de români care suntem toţi profesionişti, oameni de calitate şi nu creăm un nume rău ţării. E o ţară superbă Anglia, nu regret că sunt aici, nu ne simţim marginalizaţi, pe stradă toată lumea ne zâmbeşte, aici în cartier, deşi nu ne ştie nimeni”., spune Alexandru

Spătăreanu. Compania britanică pentru care lucrează acesta îi oferă ceea ce în ţară nu a obţinut după ani buni de muncă: posibilitatea unui trai bun.

Şi economiştii sunt la mare căutare

Cosmin Iordache lucrează în Ger-mania din 2010 şi a reuşit să îmbine pasiunea pentru maşini cu studiile de marketing. Vreme de doi ani, a studiat în Danemarca, iar de acolo a plecat la Frankfurt. E analist la o companie auto.

„În biroul meu, care este doar cel european, cred că suntem 15 naţionalităţi - germanii şi britanicii sunt preponderenţi, avem şi din est, sudul continentului şi din Scandina-via”, afirmă Cosmin Iordache. Pen-tru acesta, o eventuală întoarcere în ţară este încă un plan îndepărtat. n

ROMÂNIA

Între 1989 şi 2012 populaţia stabilă a României s-a redus cu peste 3,1 mil-ioane de locuitori, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Mai bine de trei sferturi din această scădere a fost determinată de migraţie.

Potrivit cifrelor oficiale, la 1 ianuarie 2013, peste 2,3 milioane de români erau plecaţi în străinătate de un an sau mai mult. În privinţa românilor care şi-au stabilit domiciliul în străinătate în-tre 1989 şi 2012, datele statis-tice spun că numărul aces-tora se apropie de 460.000.

Cei mai mulţi dintre aceştia se aflau în Ita-lia, peste 340.000, dar şi în Spania – 171.000, Marea Britanie şi Germania, unde erau sub 50.000 de români.

Pe de altă parte, într-un raport al Organizaţiei

Internaţionale pentru Migraţie se estima că, în 2013, în străinătate lucrau 3,5 milioane de români.

Neoficial, însă, cifra românilor aflaţi la muncă în străinătate s-ar ridica la 4 milioane. Cert este că cei plecaţi la muncă în străinătate ajută şi econo-mia românească prin ba-nii pe care îi trimit în ţară. Indiferent că sumele sunt folosite la ridicarea sau achiziţionarea de locuinţe, ori la cumpărarea de bunuri.

53,4 miliarde de dolari în 20 de ani

Dacă la începutul anilor ‘90, românii din străinătate trimiteau, anual, sume de ordinul milioanelor de dol-ari, în octombrie anul tre-cut, în ţară au ajuns 3,6 mili-arde de dolari.

În total, 53,4 miliarde de dolari au intrat în ţară, în ultimii 20 de ani, de la românii care muncesc în străinătate. Migraţia sau restructurările mai ales din industrie au făcut ca numărul salariaţilor, de puţin peste 8 milioane în 1990, să se înjumătăţească în 2014. Astfel, conform INS,

anul trecut în România erau înregistraţi 4,4 milioane de angajaţi.

Judeţele fruntaşe de la în-ceputul anilor ‘90 din punct de vedere al angajaţilor au ajuns să se confrunte cu o reducere drastică a numărului acestora. Pra-hova şi Constanţa, de exem-plu, aveau peste 340.000 de angajaţi în 1990, iar după 23 de ani au ajuns să aibă aproape jumătate. Situaţii asemănătoare s-au înreg-istrat în judeţele Bacău, Braşov, Hunedoara şi Dolj.

Decăderea marilor combinate

Uzinele şi combinatele erau adevăraţi plămâni

prin care multe oraşe din România respirau în până în 1989. Dependenţa de o singură ramură industrială s-a dovedit însă aproape fatală într-o societate post-comunistă devenită tot mai reticientă la tot ce în-semna industrie. Din mii de angajaţi, pe marile plat-forme industriale au ajuns să lucreze doar câteva sute.

La Sidex Galaţi, de exem-plu, în 1990 erau 31.000 de salariaţi. În 2013, numărul acestora a ajuns la puţin peste 7.000.

Reduceri drastice de per-sonal au avut loc de-a lungul anilor şi la cea mai veche fabrică din România, UCM Reşiţa, sau la combinatele de la Hunedoara, Câmpia

Turzii, Călăraşi sau Râmni-cu Vâlcea.

În 1990, la Combinatul Siderurgic de la Hunedoara lucrau 20.000 de oameni. În 2012, numărul angajaţilor era de doar 600. La UCM Reşiţa, situaţia a fost la fel de dramatică, în 2013 mai lucrau aproape 1.500 de angajaţi, din 16.000, în 1990, iar la Câmpia Turzii, 200, din 10.000. Declinul marilor combinate industriale a atras după sine o schimbare a priorităţilor pe piaţa forţei de muncă. Astfel, dacă în 1990 cei mai mulţi români, adică aproape 37 de pro-cente, lucrau în industrie, în 2014 agricultura, silvicul-tura şi pescuitul atrăgeau cea mai multă forţă de muncă.

Dacă industria a pierdut teren în ceea ce priveşte numărul de salariaţi, au fost domenii spre care tot mai mulţi români s-au în-dreptat pentru a se angaja. Un exemplu este comerţul, unde anul trecut lucrau aproape 15 la sută din totalul angajaţilor, faţă 5% în 1990. Construcţiile, transportul şi învăţământul aproape şi-au păstrat procentele de angajaţi. n

Migraţia românilorUltimii 25 de ani le-au adus românilor atât libertate economică, cât şi libertatea de mişcare. Prinşi între grija zilei de mâine şi mirajul Occidentu-

lui ce le promitea o siguranţă pe termen lung, mulţi români au trecut graniţa spre un trai pe care îl considerau mai bun. Asta pentru că în urma lor vedeau fabrici ce se închideau şi o industrie care ceda tot mai mult teren în faţa intereselor imobiliare sau de altă natură.

Români în străinătate, cifre oficiale, la 1 ianu-arie 2013: 2.344.183 (plecaţi pentru 12 luni şi mai mult)

Şi-au schimbat domi-ciliul între 1990-2012: 458.821 de români

Bani trimişi în ţară de români: 1994-2014: 53,4 miliarde dolari

Tinerii pe care ţara îi pierde

16 Ziarul romÂnesc6 martie 2015

Valea Jiului a intrat în faliment odată cu mineritul. După ce a în-chis mine, a concediat angajaţi şi a finanţat programe de reconversie profesională a zeci de mii de oameni, Guvernul eşuează, an de an, în a găsi o strategie de salvare a mineritului. Sute de milioane de lei din bugetul de stat se scurg anual spre o industrie care supravieţuieşte cu greu.

Valea Jiului, o zonă minieră cu tradiţie de peste 300 de ani este ţinută, astăzi, în viaţă de perfuzii cu bani de la Guvern. 60.000 de oameni coborau în subteran acum 25 de ani ca să scoată la suprafaţă aurul negru. Militarii erau folosiţi pentru a livra o productie de un milion 200.000 de tone de cărbune. Lignitul și huila ajungeau în majori-

tatea termocentralelor românești. După 1990, minele s-au dovedit in-eficiente și mari poluatoare. Au fost închise rând pe rând. Minerii tre-buiau recalificați.

„Știu că sunt alocaţi peste 140 de milioane de lei, bugetul Societăţii Naţionale de Închidere Mine Va-lea Jiului. Tocmai pentru ca cei disponibilizaţi să primească plăţi compensatorii şi binenţeles să fie pregătiţi profesional pentru a ocu-pa altă meserie decât cea de miner”,

spune Lucian Bode, fost ministru al Economie. Deciziille politice şi administrative care trebuiau să salveze valea mai mult au îngropat-o. „S-au furat bani masiv! Cu struc-turile de conducere. S-au furat! Cu cât aceste mine au devenit, cu cât complexul ăsta a devenit să zicem mai autonom, cu atât s-au furat mai mulţi bani”, acuză fostul premier Petre Roman.

Liderul de sindicat Petre Nica confirmă cele spuse de Roman: „Au fost numiţi pe criterii politice de cele mai multe ori, manageri, care nu au făcut decât să servească clien-tela politică. Nimeni nu a fost până la urmă tras la răspundere pen-

tru rezultatele bune s-au proaste pe care le-a lăsat în urmă.

Contractele defectuoase înche-iate cu firme de casă fac declinul şi mai accentuat”. Conflicte politice, decizii proaste, furt şi firme căpuşă. Asta a primit Valea Jiului în ultimii 25 de ani, iar mineritul pare a avea o situaţie clară.

În 2015 , mai coboară în subteran puţin peste 5.000 de oameni. Doar şapte mine mai funcţionează, iar trei din ele se vor închide până în 2018. Datoriile la bugetul de stat au depăşit însă 1 miliard de euro, iar liderii privesc detaşat situaţia.

Semnele sărăciei

În oraşele în care nu se mai munceşte la mină, tot mai mulţi u

ROMÂNIA

Județul Tulcea, care numără peste 200.000 de locuitori, are o singură secție de pediatrie, la Spita-lul Județean. În acte, secția de pediatrie are 45 de lo-curi, dar de câteva zile se vorbește despre o iminentă închidere a sa. Explicația? Lipsa de medici. În acest moment aici mai lucrează un medic, în loc de șase, cum ar fi normal. Pentru că nu pot face față, conducerea spitalului a anunțat că va în-chide secția. Reprezentanții spitalului au anunțat că pacienții-copii care merg la spital sunt consultați de obicei de medici de alte specialități, nu de pediatri, și de obicei sunt trimiși la spitalul din Constanța.

Problema cea mare este salariul. Un medic primar pediatru primeşte cel mult 3.000 de lei (aproxima-tiv 680 de euro), cu tot cu turele de gardă. Consiliul Judeţean Tulcea, care are în subordine spitalul, a trimis apeluri disperate către cen-trele universitare din Iaşi, Bucureşti şi Chişinău, în speranţa că vor găsi măcar câţiva rezidenţi pentru secţia de pediatrie.

Un singur medic la Medgidia

În Medgidia, secția Pedia-trie este deservită de un sin-gur medic. Un medic însă care are în grijă mai multe secții, inclusiv Neonatolo-gia, pentru că este singurul specialist din spital. Este nevoit să ajute și urgențele. Spitalul din Medgidia este unul modern, renovat, care

se poate compara cu cele mai bune unități sanitare din țară din acest punct de vedere (secția Pediatrie a fost renovată în 2007 cu fonduri de la Ministerul Sănătății). Cu toate aces-tea, se confruntă cu o lipsă acută de medici, nu numai la Pediatrie, ci și la alte secții. La Urgență, de ex-emplu, lucrează un singur medic, în loc de șase, cum ar fi normal.

Constanța, sub capacitate

Spitalul Clinic Județean de Urgență din Constanța devine astfel „mama răniților“, căci aici ajung cazurile, simple și grave, din Tulcea și nu nu-mai. „Situația este foarte delicată. La o secție de 90 de paturi pentru tot județul, avem și zece copii veniți de

la Tulcea pe zi, în medie. Ne lovim însă și de lipsa resurselor de spațiului și a medicamentelor“, a preci-zat Mihnea Avram, director medical al SCJU Constanța. La rândul său, Cristina Mi-hai, șefa secției Pediatrie a spitalului, a precizat că există din ce în ce mai mulți pacienți, nu numai din Tulcea, dar și din Călărași, Ialomița, Galați și Brăila. „Am avea nevoie de 120 de paturi. Ar trebui create sigur două secții în viitorul ap-ropiat“, a declarat aceasta. În ciuda acestor evidențe, Constanța nu este inclusă pe lista județelor unde se va construi un spital regional. Ministerul Sănătății a decis ca trei astfel de spitale să fie construite în Iași, Cluj și Craiova, deși cel puțin primele două județe au un număr mai mare de paturi de spital decât Constanța.

Fiecare spital costă 100 de milioane de euro și este construit din fonduri euro-pene, iar autorităţile locale vor asigura infrastructura, terenul şi cofinanţarea.

Nici un parlamentar din Constanța nu a luat o ati-tudine hotărâtă împotriva acestei decizii a Ministeru-lui Sănătății. Regiunea este ocolită, deși numărul de paturi la Pediatrie (și nu numai) este insuficient și în ciuda faptului că în timpul verii sute de mii de turiști își petrec vacanța în acestă zonă.

Migraţia goleşte spitalele

Lipsa banilor şi nivelul salarial face ca România să piardă tot mai mulţi medi-ci. În fiecare an, în siste-mul medical din România intră 3.000 de doctori şi ies

aproape 3.500, estimează Colegiul Medicilor din România (CMR), avertizând că migraţia medicilor a crescut şi anul trecut, când 2.450 de medici au solici-tat certificate profesionale pentru a putea pleca să lu-creze în străinătate. Româ-nia a oferit în ultimii 10 ani străinătăţii cadre medicale în valoare de 600 de milio-ane de euro.

“Situaţia cea mai îngrijorătoare este întâlnită în spitale. Numărul medi-cilor a rămas de doar 13.521 (comparativ cu 20.648 în 2011 şi 14.487 în 2013) la un necesar de 26.000, potri-vit normativelor Minist-erului Sănătăţii”, spune preşedintele CMR, Vasile Astărăstoae.

Viitorul nu sună bine

La fiecare cinci ore, un medic pleacă din ţară. Şi nu se mai întoarce. În spitalele din străinătate, îl atrag condiţiile de muncă, metodele diferite de practică şi salariile, de câteva ori mai mari ca în țara noastră. Ultimele stat-istici arată că 70% dintre studenţii la Medicină se în-scriu la facultate cu gândul să plece din țară după absol-vire. Preşedintele Colegiului Medicilor din România mai spune că, din 1989 şi până acum 24.000 de medici au ales să plece să lucreze în alte ţări. “Pericolul mare va fi în următorii 3-4, ani când spitalele se vor închide din lipsă de medici”, trage un semnal de alarmă Vasile Astărăstoae. n

Spitale fără mediciÎn județele din sud-estul României, criza de medici pediatri este o problemă acută.

Mai multe orașe importante au anunțat, pe rând, că secțiile de pediatrie din spitale funcționează la limita de avarie și se vor închide în curând, din cauza lipsei de personal.

Falimentul Văii Jiului

Munca minerilor este tot mai puţin respectată

Doctorii părăsesc România pe capete.

Şcoliţi în ţară, ajung să profeseze în străinătate pe bani frumoşi şi lasă spitalele cu deficit de personal

După 1990, a apărut un adevărat

fenomen, denumit ulte-rior „exodul medicilor”, care se manifestă tot mai acut şi creează mari probleme sistemului românesc de sănătate


Veniturile mici, viaţa scumpă şi aglomeraţia în-cep să pună din ce în ce mai multă presiune pe generaţia cu vârsta cuprinsă între 35 şi 50 de ani, care încearcă să scape de aceste „poveri“ car-acteristice traiului la oraş.

Aproximativ 100.000 de români renunță anual la apartamentele din cutiile de chibrituri și își cumpără o palmă de pământ măcar la periferia în afara orașelor, dacă nu chiar undeva la țară. Cei mai mulţi părăsesc oraşele în prezent pentru că nu-şi permit costul ridicat al vieţii. Rămaşi fără loc de muncă sau cu venituri insu-ficiente, oamenii sunt forţaţi să se mute la sat, unde traiul este mai uşor. Dacă la oraş costul vieţii poate ajunge la 2.000-3.0000 de lei lunar (suma include chirie, trans-port, mâncare, utilităţi, bani alocaţi timpului liber), în zona rurală acesta se poate înjumătăţi, în contextul în care se pot face economii cu mâncarea, utilităţile sau alte cheltuieli.

Există, de asemenea, o categorie de migranţi care şi-au dezvoltat o carieră în mediul urban şi care vor să devină antreprenori sau să realizeze proiecte în zona socială, departe de lumea corporaţiilor. „Persoanele care au migrat de la oraşe la sate se împart în două categorii. Primii sunt foşti angajaţi sau antreprenori care caută să trăiască în mediul rural pentru că este mai ieftin, mai aproape

de natură şi vor să facă af-aceri în zona respectivă. Cealaltă categorie, mult mai importantă din punct de vedere numeric, este reprezentată de oamenii săraci care pleacă de la oraş la sate pentru că este mai ieftin, deci este o migraţie de supravieţuire“, este de părere Dumitru Sandu, pro-fesor la Facultatea de Soci-ologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

În plus, cu cât oraşele mari devin mai aglome rate, cu atât românii tânjesc după reîntoar cerea la natură şi după un trai departe de po-luare şi agitaţie. Mai mult, perspectiva unei vieţi într-o casă spaţioasă, cu o curte generoasă şi o grădină unde se pot cultiva legume pentru propriul consum este una mult mai atrăgătoare decât cea a unui trai îngrădit într-un apartament de 40-60 de metri pătraţi aflat într-un bloc comunist.

De exemplu, în 1989, în București circulau 180.000 de mașini. Acum sunt de opt ori mai multe, iar numărul șantierelor și poluarea sunt în continuă creștere.

46% din populaţia României, la sat

Din 1997 până în prezent, ponderea deplasărilor oraş-sat în totalul deplasărilor interne rămâne dominantă. Astfel, dacă în 1996, numărul de persoane care s-au mutat de la sate la

oraşe (72.000 de persoane ) era mai mare decât cel al populaţiei care s-a mutat de la oraşe la sate (68.000 de persoane), situaţia s-a inver-sat ulterior: în 2012, 118.000 de persoane s-au mutat de la oraşe la sate, iar în trendul invers (de la sate la oraşe) s-au încadrat doar 74.000 de persoane, potrivit datelor de la Statistică.

„Este o situaţie anormală, pentru că o ţară nu se dezvoltă economic prin migraţia de la oraşe la sate pentru supravieţuire. Ne-am fi aşteptat ca situaţia să se schimbe în perioada 2007- 2008, când se vorbea de re lansarea economică, dar nu s-a schimbat, în con-tinuare există un flux mai redus al deplasărilor în in-teres de afaceri de la oraşe la sate“, mai spune profesorul Dumitru Sandu.

Rezultatele recensămân-tului din octombrie 2011 arată că, din totalul celor circa 20 de milioane de lo-cuitori ai României, 46% dintre aceştia locuiesc în mediul rural, ponderea fi-

ind în uşoară scădere faţă de anul 2002, când s-a făcut recensământul an-terior. Cu toate acestea, sociologii atrag atenţia că acest „blocaj“ al urbanizării în jurul procentului de 55%, menţinut în ultimii 20 de ani în România, accentuează diferenţele faţă de media din Uniunea Eu-ropeană, unde circa 70% din populaţie trăieşte la oraşe.

Migraţia populaţiei de la oraș la sat este privită ca un fenomen îngrijorător, deo-arece este un semnal că eco-nomia nu produce suficiente oportunităţi. Căci în vreme ce satele sunt bune pentru investiţiile în agricultură, orașele sunt cele care ar trebui să producă locuri de muncă bine plătite pentru populaţia calificată.

Se construieşte mai mult la sat

Şi evoluţia construcţiei de locuinţe din ultimii ani reliefează o activitate mai intensă în zona rurală. Ast-fel, din 2008 până în 2013,

numărul de unităţi loca-tive a fost mai mare în me-diul rural decât în cel urban. Spre exemplu, în 2013 s-au construit puţin peste 23.000 de unităţi locative în zona rurală, faţă de 20.500 în mediul urban, potrivit date-lor de la Institutul Naţional de Statistică. Dacă în ceea ce priveşte costul materi-alelor de construcţii şi al manoperei pentru ridicarea unei case diferenţele nu sunt extrem de mari între zona rurală şi cea urbană, în schimb preţul terenului îi poate face pe români să se îndrepte către oraş sau sat. În Bucureşti, spre ex-emplu, preţul unui teren porneşte de la 80-100 de euro/metru pătrat şi poate ajunge chiar şi la 2.000 de euro/metru pătrat în zone ultracentrale, în timp ce „la ţară“ (cu excepţia zonelor periurbane) un teren poate fi cumpărat cu 5-10 euro/metru pătrat.

„Mi-am cumpărat un teren în localitatea Ulmi (judeţul Giurgiu) încă de acum 6-7 ani, pentru că era mult mai ieftin decât în Bucureşti, dar deocamdată nu am apucat să strâng ba-nii necesari pentru a-mi construi casa pe care mi-o doream. În maximum 5 ani însă cred că voi reuşi şi sper să mă mut acolo cu tot cu fa-milia“, spune Tiberiu, 31 de ani, care lucrează în dome-niul economic şi care vrea să facă naveta în Bucureşti în momentul în care se va muta în zona rurală. n

Sărăcia apasă România. Orăşenii se mută la ţară

Peste 100.000 de orăşeni se mută anual la sate, de patru ori mai mulţi ca în 1990

u oameni ajung să facă lucruri pe care altădată nici nu şi le-ar fi imaginat. Colectarea de pet-uri şi fier vechi de pe străzi sau de fructe şi ciuperci de pe dealurile alăturate sunt cele mai puţin degradante lu-cruri pe care le fac foştii mineri ca să supravieţuiască. Angajări în Va-lea Jiului? Da, se fac: barman pentru 500-600 de lei pe lună (lucrezi cam 12 ore pe zi, fără carte de muncă) sau vânzător cu ziua pe la buticurile din

piaţă, pentru „sume negociabile“. Alte semne ale sărăciei: vânzările comercianţilor cresc în ziua când vin pensiile, nu în zilele de sala-riu, iar la amaneturi se primeşte aproape orice obiect, nu doar aur, telefoane sau electrocasnice.

Aninoasa, oraşul-fantomă

Întâmplător sau nu, primul oraş românesc intrat în faliment este

din Valea Jiului. Aninoasa a cunos-cut o dezvoltare înfloritoare în anii 90, dar în 2006 a primit lovitura de graţie. S-a închis mina şi, încet-încet, aproape toate afacerile lo-cale s-au prăbuşit, au căzut atât de rău încât de pe urma celor rămase primăria încasează doar câteva zeci de lei.

Înglodată în datorii, cu încasări infime, Aninoasa a intrat în fali-ment şi va rămâne în această stare

cel puţin trei ani. Populaţia nu mai are unde să muncească, mizeria năpădeşte oraşul, s-a furat cam tot ce mai era de furat şi disperarea lo-calnicilor creşte pe zi ce trece. n

Minele au fost închise rând pe rând


România continuă să aibă al doilea cel mai mic salariu minim pe economie din Uniunea Europeană, după Bulgaria, deşi a înreg-istrat cea mai mare creştere din UE, de 95%, în ultimii şapte ani, arată Eurostat, ci-tat de Mediafax.

Comparaţia realizată de către Eurostat ia în calcul nivelul salariului minim lu-nar de la 1 ianuarie 2008 şi 1 ianuarie 2015.

Exprimat în moneda locală, România a consem-nat cel mai mare avans pro-centual al salariului minim, de 95%, de la 500 de lei la 975 de lei. România este urmată de Bulgaria, cu o urcare de 64%, şi Slovacia şi Letonia,

cu creşteri de 58% şi, respec-tiv 57%.

Calculat în euro, salariul minim pe economie din România a urcat cu 57% din 2008 până în prezent, de la 139 de euro la 218 euro, marcând a treia creştere procentuală din UE.

După aceste criterii, România se află la egali-tate cu Letonia în ceea ce priveşte avansul procen-tual, ţară în care salariul a avansat de la 230 de euro la 360 de euro pe lună. Acest clasament este condus de Bulgaria, al cărei salariu

minim lunar a avansat cu 64%, de la 112 euro la 184 de euro în intervalul analizat, fiind urmată de Slovacia, cu o creştere salarială de 58%, de la 241 de euro la 380 de euro. Grecia a fost singura ţară din UE în care sala-riul minim pe economie a scăzut, declinul fiind de 14% în perioada analizată, de la 794 de euro pe lună la 684 de euro pe lună. În Irlanda, salariul minim a stagnat la 1.462 de euro pe lună.

La 1 ianuarie 2015, salari-ile minime lunare din zece state UE se situau sub 500 de

euro pe lună, acestea fiind Bulgaria (184 euro), Roma-nia (218 euro), Lituania (300 euro), Cehia (332 euro), Un-garia (333 euro), Letonia (360 euro), Slovacia (380 euro), Estonia (390 euro), Croaţia (396 euro) şi Polonia (410 euro). Cele mai mari salarii minime lunare sunt plătite în Luxemburg (1.923 euro), Olanda (1502 euro), Belgia (1502 euro), Germania (1473 euro), Irlanda (1.462 euro), Franţa (1.458 euro) şi Marea Britanie (1.379 euro).

Salarii românești, prețuri occidentale

Chiar dacă salariul min-im s-a dublat faţă de 2008, mulți români nu simt că o duc mai bine. Preţul ali-mentelor a crescut cu 30 de procente şi a ajuns la fel ca în magazinele din Occident.

Problema este că lefu-rile sunt şi de şapte ori mai mici decât cele din Uniunea Europeană. Sunt aproape un milion de româ-ni care încasează lună de

lună pe salariul minim pe economie. Dar, în ciuda majorărilor succesive, nu îşi permit să cumpere mai multe alimente acum faţă de anii trecuţi.

Preţul principalelor zece produse din coşul de con-sum a urcat cu o treime din 2008 şi până acum. Car-nea este, valoric, produsul care atârnă cel mai greu în bugetul de cumpărături, cel mai mult scumpindu-se car-nea de porc. Ieftinirile sunt în schimb nesemnificative. Românii dau mai mult şi pentru făină, paste, suc sau apă. n

Salariul minim din România, al doilea cel mai mic din UE

De ce trăiesc românii greuPreţurile alimentelor în România sunt acum comparabile cu cele din alte state comunitare. În schimb, salariul minim exprimat în moneda europeană ajunge la 218 euro şi este penultimul din Uniune.

Un muncitor român câştigă de nouă ori mai puţin decât şeful său

Salariul minim pe economie din România a urcat cu 57% din 2008 până în prezent, de la 139 de euro la 218 euro

Un muncitor din România are un salariu de bază de 8,75 ori mai mic decât al unui şef, în timp ce în state precum Canada, Germania sau Olan-da muncitorii câştigă de până la de trei ori mai puţin decât managerii lor, arată o analiză a Ziarului Financiar făcută pe baza informaţiilor furnizate de compania de consultanţă în man-agement Hay Group România.

Situaţia se explică, pe de-o parte, şi ca urmare a nivelului redus al sal-ariului minim obţinut de angajaţii români prin comparaţie cu cel al al-tor angajaţi din Europa, explică Mi-haela Lupu, market leader produc-tized services în cadrul Hay Group.

„Diferenţele nu sunt date neapărat de un nivel salarial ridicat al managerilor, cât de nivelul sala-riilor de bază oferite angajaţilor cu calificări profesionale. Spre exemp-lu, dacă în România un operator de introducere date câştigă 1.000 de lei (225 euro) pe lună, pentru un post similar în altă ţară din vestul Euro-

pei se poate obţine 1.500 de euro“, a spus Mihaela Lupu.

Salariul minim, foarte mic

Într-adevăr, cu un salariu minim de 220 de euro (975 de lei) brut pe lună, România se află pe ultimele locuri din Europa din acest punct de vedere, în timp ce în Franţa sala-riul minim este de 1.445 de euro pe lună, în Germania este de 1.360 de euro pe lună, iar în Polonia este de 400 de euro, potrivit datelor Eu-rostat. „Eliminarea contractelor colective de muncă din 2011, con-tracte care prevedeau un raport salarial de 1 la 6 sau de 1 la 8, a făcut ca discrepanţele salariale ale angajaţilor din România să se ac-centueze. Aşa s-a ajuns în situaţia în care majoritatea angajaţilor români să câştige la nivelul sala-riului minim pe economie, iar astăzi, grosso modo, avem un sala-riu minim în plată de 220 de euro şi un salariu maxim de 24.000 de

euro (exceptând angajaţii pe poziţii de CEO, a căror remunerare de-pinde de performanţa companiei), deci raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu aflat în plată depăşeşte 1 la 100“, a spus Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindi-cale „Cartel Alfa“.

El a amintit şi de faptul că înce-pând cu anul 2011 nu mai există ob-ligativitatea acordării unui salariu minim de două ori mai mare pen-

tru absolvenţii de studii superioare, ceea ce a condus la situaţia în care un medic stagiar să câştige „cât o fe-meie de serviciu“, dincolo de evazi-unea fiscală care se face ca urmare a acestei prevederi legislative, prin plata „la gri“ a diferenţelor de sala-rii. „În plus, propunerile de modi-

ficare a Codului fiscal favorizează adâncirea acestor discrepanţe, pentru că reducerile de impozite îi avantajează pe cei cu venituri mari. De geaba avem creştere economică dacă beneficiile aduse de această creştere nu se reflectă în buzu-narele majorităţii angajaţilor. PIB-ul creşte, în timp ce ponderea masei salariale în PIB scade“, a mai spus Hossu.

În opinia profesorului Bogdan Murgescu de la Facultatea de isto-rie a Universităţii din Bucureşti, România a avut o tradiţie de „nepăsare faţă de cei mai vulnera-bili cetăţeni din punct de vedere economic“ în ultimii 25 de ani. „În ceea ce priveşte condiţiile de nego-ciere salarială, sunt puţin sceptic că se poate găsi o soluţie pentru creşterea salariilor mici, pentru că poziţia salariaţilor a fost şi încă este foarte slabă în negocieri, iar sindicatele sunt de multă vreme reprezentantele unei aristrocraţii a angajaţilor. n

În Germania, muncitorii câştigă de trei ori mai puţin decât şefii


Schimbarea modului în care se alege participarea copiilor la ora de religie a stârnit reacţii vehemente în spaţiul public şi a împărţit România în două tabere. În urma unei decizii a Curţii Constituţionale din 12 noi-embrie 2014, regula de în-scriere la ora de religie în

învăţământul preuniver-sitar s-a schimbat. Dacă până acum, cine nu dorea să facă ore de religie tre-buia să depună o cerere de retragere de la această oră, de acum încolo, regula este invers. Părinţii care doresc ca micuţii lor să urmeze ora de religie trebuie să depună cerere de participare la oră. Practic, elevii nu mai sunt înscrişi din oficiu la această materie. Schimbar-ea a fost însoţită de dezbat-eri aprinse, atât din partea părinţilor, cât şi din partea

autorităţilor publice şi a Bi-sericii.

Predarea religiei în şcoli naşte controverse

Reacţiile vehemente au apărut în special în me-diul virtual, unde Biserica Ortodoxă Română a apelat chiar şi la vedete pentru a reuşi să convingă cât mai mulţi părinţi să semneze cererea pentru ora de reli-gie. Consiliul Naţional al Ele-vilor şi-a exprimat o poziţie clară în această situaţie şi îi îndeamnă atât pe părinţi, cât şi pe elevi să nu cedeze presiunilor orei de religie. Consiliul Naţional al Ele-vilor este unica structură reprezentativă a elevilor la nivel naţional, care menţine o poziţie neutră faţă de ro-lul materiei Religie în şcoli, şi atrage atenţia asupra importanţei primordiale a respectării deciziei Curţii Constituţionale, cu privire la desfăşurarea cursurilor de religie în unităţile de

învăţământ preuniversitar, de către toţi actorii siste-mului de învăţământ din România.

Mai multe vedete susţin ora de religie

Biserica ortodoxă a apelat la vedete de toate vârstele pentru a-i convinge pe părinţi să semneze cer-erea pentru ora de religie. Vedete Radio şi TV precum Liana Stanciu şi Daniel Buzdugan, actori ca Manu-ela Hărăbor şi Dan Puric, poeta Ana Blandiana şi, mai nou, solistul Connect-R sunt printre cei care promovează

ideea de religie predată în şcoli în spoturi care rulează pe Internet.

Campania a început cu un text narat de o voce dramatică şi nişte imag-ini menite să îţi rămână întipărite pe retină „Acum mai bine de 25 ani, româ-nii au luptat pentru liber-tate şi au învins”, spune vocea în timp ce tabloul lui Ceauşescu este dat jos de pe perete şi în locul lui este aşezată o icoană pictată pe lemn cu Fecioara Ma-ria şi pruncul Iisus Hristos. „Copiii aceloraşi români sunt acum ameninţaţi de o democraţie prost înţeleasă care ar dori să şteargă orice urmă de spiritualitate din educaţia lor”, continuă vo-cea gravă în timp ce icoana este scoasă din cui şi per-etele este văruit.

Mesajul de la final este clar: “Înscrie-ţi copilul la ora de religie!”. Acelaşi mesaj poate fi auzit pe mai multe voci. Connect-R, artistul care cânta în urmă cu două veri “Dacă mă vei supăra / Mai dă-te-n dragostea mea / Ştii că te voi înjura / Mai dă-te-n dragostea mea”, ne spune acum că el a crescut cu nişte valori şi crede că toleranţa stă în puterea iu-birii. Celor mai în vârstă li se adresează Sofia Vicov-eanca. Artistul popular face apel la memoria părinţilor şi bunicilor care au urmat orele de religie atunci când erau în şcoală dar au trecut apoi prin comunism. „Eu am două nepoate care atun-ci când suntem în maşină şi

trecem pe lângă o biserică îşi fac semnul crucii fără să fie îndemnate. Să lăsăm ure-chea să ascultăm suspinul celui care are nevoie, măcar pentru un sfat sau pentru o privire”, mai spune Sofia Vi-coveanca. n

Ora de religie împarte România în două

Unii părinţi sunt de acord să îşi lase copiii să înveţe despre credinţă, alţii nici nu vor să audă

Decizia Curții Constituționale de a elimina obligativitatea orelor de religie în școli împarte societatea românească în două: cei care susțin hotărârea judecătorilor și reprezentanții bisericii, care declară că ‘’decizia CCR este discriminatorie și umilitoare’’.

Religia nu va mai fi obligatorie în şcoli

Biserica a cooptat vedete într-o campanie, prin care să-i convingă pe părinţi să-şi înscrie copiii la orele de religie

Patriarhul Daniel a declarat, duminică, 1 martie, la Sfânta Liturghie că ora de Religie nu poate fi înlocuită cu nimic, fiind ştiinţa cea mai profundă, a legăturii cu Dumne-zeu, iar înscrierea la această disciplină este un act de mărturisire publică a credinţei.

“Înscrierea pentru ora de Religie este un act de credinţă, de mărturisire publică a credinţei, a iubirii noastre faţă de Hristos şi a dorinţei noastre de a creşte spiritual. Biserica a botezat copiii pe care părinţii i-au născut şi i-au adus să fie botezaţi. Dacă Biserica a botezat copiii înseamnă că are şi datoria de a-i creşte în credinţă”, a spus Pre-afericitul Daniel în cuvântul de învăţătură rostit la Sfânta Liturghie oficiată la Cat-edrala Patriarhală.

PF Daniel a arătat că “este nevoie şi de o formare duhovnicească şi intelectuală a copiilor la şcoală, împreună cu alţi copii şi în dialog cu alte cunoştinţe, cu alte disci-pline pe care le studiază sau le învaţă copiii la şcoală”.

Potrivit lui PF Daniel, la ora de religie co-piii învaţă “ că universul, cerul şi pământul nu sunt produsul întâmplării, ci sunt da-rul înţelepciunii şi iubirii lui Dumnezeu pentru om”, “că omul nu este un simplu animal evoluat, ci este o fiinţă inteligentă, liberă şi iubitoare, creată după chipul lui Dumnezeu” şi “că orice faptă bună izvorâtă din iubire smerită şi milostivă nu piere niciodată”, ci “rămâne în memoria şi bine-cuvântarea lui Dumnezeu şi fiecare faptă bună săvârşită în timpul vieţii trecătoare are o valoare veşnică în Împărăţia lui Dum-nezeu”.

“De aceea, ora de Religie nu poate fi înlocuită cu nimic, cu nicio altă ştiinţă pentru că de fapt ştiinţa cea mai profundă este ştiinţa legăturii noastre cu Dumne-zeu cel veşnic Care ne-a creat pentru viaţă veşnică, pentru iubire şi fericire veşnică în Împărăţia Preasfintei Treimi, spre slava lui Dumnezeu şi spre a noastră mântuire! Amin!”, a conchis Patriarhul României. n

Patriarhul Daniel: “Înscrierea pentru ora de Religie este un act de credinţă”

“Religia nu trebuie să însemne îndoctrinare”

Parlamentarul Remus Cernea, una dintre vocile cele mai cunoscute îm-potriva îndoctrinării re-ligioase în şcoli spune că “ani de zile au existat co-pii care au urmat ora de religie împotriva voinţei lor. Pentru ei trebuie creată o alternativă şi ei nu trebuie lăsaţi pe hol sau în clasă să fie expuşi la un mesaj care contra-vine dorinţei lor. Ora de religie îi expune pe elevi la o forma de indoctrin-are”. “Unii părinţi presu-pun că la ora de religie, copiilor li s-ar insufla el-emente de morală. Reali-tatea arată că multe man-uale de religie ortodoxă au avut pasaje profund imorale promovând intoleranţa faţă de alte culte sau faţă de atei. De asemenea, aşa-zisa morală din manualele de religie se bazează deseori pe ameninţări cu violenţe fizice faţă de copii şi sunt celebre imaginile cu un copil lovit de maşină pen-tru că nu a fost cuminite, sau cu Vasilică, elevul neascultător, care a fost băgat în spital de însusi Dumnezeu”, explică Re-mus Cernea.


Borcea avea în celulă mochetă pe jos, un televi-zor plasmă, un frigider și pe perioada iernii a avut insta-lat un calorifer electric. De asemena, avea acces la apa-rate de fitness, se mai arată în raportul ANP. El a putut să facă mișcare cu ajutorul unei benzi de alergat și a unei biciclete.

Cristian Borcea a avut parte de tratament preferențial din partea gar-dienilor, care i-au dat chiar și o cheie pentru a îi facilita accesul la un telefon insta-lat special pentru el în zona spălătoriei în care ar fi tre-buit să lucreze. Însă Borcea nu a lucrat, el și-a petrecut timpul destinat muncii vorbind la telefon, iar gar-dienii i-ar fi pontat activita-tea, pentru a îi asigura redu-cerea pedepsei, scrie B1TV.

Cristian Borcea a ben-eficiat și de vizite peste numărul celor permise

de regulament și de bani primiți în mod direct sau prin intermediul altor deținuți cărora familia sa le-a trimis fonduri pentru a face cumpărături de la magazinul penitenciarului.

Ancheta ANP a mai arătat că în celula fostului acționar al lui Dinamo nu s-au efectuat niciodată con-troale și că acesta avea în celulă parfumuri și alte pro-duse la care alți deținuți nu au acces.

Situaţia prezentată de presă nu a rămas fără urmări. Potrivit TVR, mai multe persoane din con-ducereaa Penitenciaru-lui Poarta Albă au fost demise din funcţie. Cris-tian Borcea execută 6 ani în închisoare în dosarul Transferurilor, fiind încar-cerat la Pentienciarul Po-arta Albă. El a fost condam-nat alături de alţi grei ai fostbalului românesc: Gică Popescu, George Copos, Mi-

hai Stoica, Giovanni şi Vic-tor Becali, Jean Pădureanu, şi Gheorghe Neţoiu. Pro-curorii au dovedit că aceștia au realizat ilegal transfer-urile unor jucători de fotbal din România la cluburi din străinătate.

Sex în spitalul penitenciarului

Anul trecut, Borcea a fost implicat şi într-un scan-dal sexual, fiind acuzat că a făcut sex cu o asistentă la spitalul penitenciarului. Acesta ar fi fost evacuat din Spitalul Penitenciarului Po-arta Albă şi mutat înapoi, în celulă, după ce s-a desco-perit că fostul acţionar din-amovist ar fi transformat salonul în cuib de aventuri sexuale, sală de forţă şi de petreceri, scrie romaniatv.net. În urma controlului efectuat în salonul unde fusese internat bogătaşul

s-ar fi descoperit şi sticle de whisky, dar şi haltere.

Cristi Borcea pretinde că are grave probleme car-diace. În urmă cu doi ani şi jumătate, când încă mai spera că poate scăpa de în-chisoare, afaceristul s-a in-ternat în spital, susţinând că ar fi suferit un infarct, apoi a prezentat nişte docu-mente care atestau că ar fi fost operat pe cord. De ase-menea, o lungă perioadă de timp, atât Borcea cât şi consoarta sa de atunci, Mi-haela, au pretins că sunt otrăviţi cu mercur din cau-za faptului că ar fi mâncat prea multe fructe de mare. Experţii spuneau, însă, că pentru a se otrăvi cu mer-curul prezent în fructele de mare şi peştii oceanici, o persoană ar trebui să mănânce cantităţi uriaşe, vagoane întregi, lucru prac-tic imposibil într-o viaţă de om. n

Cristi Borcea, viaţă de lux în penitenciar

Condamnat la şase ani şi jumătate de închisoare în Dosarul Transferurilor, Cristian Borcea, fostul acţionar al lui Dinamo a dus o viaţă lipsită de griji la Penitenciarul Poarta Albă. Administraţia Naţională a Penitenciarelor din România (ANP) a identificat o serie de nereguli la Poarta Albă, iar în centru lor se află chiar omul de fotbal. Conform raportului întocmit de ANP, fostul acţionar din Ştefan cel Mare a beneficiat de condiţii preferenţiale, la care cei mai mulţi dintre noi nu au acces nici în libertate.

Ioan Niculae rămâne şi în acest an cel mai bogat român potrivit lis-tei Forbes a miliardarilor lumii, cu o avere estimată la 1,2 miliarde de dolari. Patronul Interagro a avut de câştigat de pe urma conflictului din Ucraina, reuşind să fure clienţi ai combinatelor chimice ucrainene care nu au mai reuşit să onoreze co-menzi, potrivit Forbes. Celălalt român prezent pe lista miliardarilor Forbes este Ion Ţiriac, cu o avere estimată la un miliard de dolari.

Forbes a prezentat, luni, 2 mar-tie, topul miliardarilor lumii pe 2015, actualizat în funcţie de valo-area acţiunilor companiilor şi variaţia cursurilor de schimb valu-tar. Lista prezintă averile celor mai bogaţi oameni din lume la data de referinţă 13 februarie.

Cine este Ioan Niculae

Patron al Interagro, cel mai mare producător de îngrăşăminte chimi-ce din România, Ioan Niculae a avut de câştigat de pe urma conflictului din Ucraina, preluând contracte în industria chimică acolo unde furni-zorii ucraineni nu au mai putut face faţă, potrivit profilului miliar-darului român de pe site-ul Forbes.

Pe de altă parte, Niculae este acu-zat de procurorii români într-un dosar din care reiese că doi politici-eni români au acordat Interagro preţuri preferenţiale la gaze natu-

rale în perioada 2006-2010. Niculae este descris de Forbes drept pasion-at de vânătoare şi patron al echipei de fotbal Astra Giurgiu.

Profilul miliardarului Ion Ţiriac

Ion Ţiriac este portretizat de re-vista americană drept un investitor abil în sectorul financiar şi cel imo-biliar. Ţiriac a revenit în acest an pe lista miliardarilor Forbes pentru prima dată din 2010, odată cu reve-nirea pieţei imobiliare româneşti, în principal datorită unei infuzii de fonduri europene care a ridicat sectorul spaţiilor comerciale şi de retail, notează Forbes.

Ţiriac are de asemenea interese în sectorul bancar, asigurări, leas-ingul auto şi retail şi are un muzeu care găzduieşte aproximativ 200 de automobile şi motociclete de colecţie.

Topul Forbes 2015

În pofida prăbuşirii preţului petrolului şi crizei din zona euro, numărul miliardarilor a crescut în 2015 la 1.826 la nivel global, nivel re-cord, cu o avere cumulată de peste 7 mii de miliarde de dolari. Din cele 290 de nume noi din top, 71 provin din China.

Numărul miliardarilor cu vârste sub 40 de ani a ajuns la 46, de ase-menea un record, în timp ce averea medie a celor peste 1.800 de miliar-dari a scăzut cu 60 milioane de dol-ari faţă de lista Forbes din 2014, la 3,86 miliarde de dolari.

Bill Gates (59 de ani) este în con-tinuare cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată la 79,2 miliarde de dolari, cu 3,2 miliarde de dolari mai mult decât cu un an în urmă. Cofondatorul Microsoft a fost cel mai bogat om de pe planetă în 16 din ultimii 21 de ani, notează Forbes. n

Ioan Niculae şi Ion Ţiriac, miliardarii români din topul Forbes

Omul de afaceri avea celulă cu plasmă, aparate de fitness şi telefon la discreţie


După terminarea unor studii medii, Florentina Damian (34 de ani) şi soţul său au plecat să lucreze în străinătate “visând însă tot timpul la viaţa la ţară, pe care o trăisem în copilărie, cu toate miresmele şi aromele ei inclusiv cea de dulceaţă de trandafiri”. După un timp au reuşit să economisească nişte bani, sumă care le-a permis să cumpere un teren în So-rogari, judeţul Iaşi, unde, în toamna lui 2013, au înfiinţat o mică plantaţie de trandafiri pentru dulceaţă. Plantaţia a ocupat la în-ceput 200 de mp, investiţia iniţială fiind de aproxi-mativ 1.000 de euro, bani

alocaţi materialului săditor, pregătirea terenului şi plan-tarea. “Investiţia nu este amortizată deocamdată. De această afacere ne ocupăm

doar noi, deoarece dorim să mergem cu paşi mici siguri”, explică Florentina Damian.

La suma investită iniţial se adăugă alţi aproximativ 1.000 de euro pentru îngri-

jirea plantelor. “Noi tratăm chimic plantele doar toam-na, după ce nu mai recoltăm flori şi doar dacă e necesar, iar terenul îl îngrijim de ase-menea fără substanţe chim-ice”, punctează Damian.

Anul trecut a recoltat peste 50 de kilograme de flo-ri din care cei doi soţi au pre-parat dulceaţă şi sirop, pro-duse pe care le-au distribuit prietenilor şi cunoştinţelor.

“Vrem să ne facem cunoscuţi încet, încet, noi mizând pe calitate, nu pe cantitate, ceea ce au obser-vat şi cei care ne-au gustat produsele, căci gustul face diferenţa între ceea ce se găseşte pe piaţă şi ceea ce oferim noi,având în vedere

şi faptul că produsele pre-parate în cantităţi mici sunt mult mai parfumate şi mai frumos colorate”, mai spune antreprenoarea.

Produsele sunt obţinute din petale de flori proaspăt culese (recoltarea se face zilnic), după care acestea sunt alese manual şi sunt spălate, stropite cu zeamă de lămâie şi apoi preparate doar cu apă şi zahăr. Un

borcan de dulceaţă de tran-dafiri (200 gr) costă 10 lei, în timp ce o sticlă de sirop de trandafiri (250 ml) poate fi achiziţionata la preţul de 8 lei. Pentru acest an cei doi antreprenori estimează că vor obţine o cantitate dublă de petale, dacă şi condiţiile meteo vor fi optime, şi vor încerca să producă şi alte specialităţi precum oţetul de trandafiri. n

Plantaţie de trandafiri cu bani câştigaţi peste hotare

Florentina Damian şi soţul său au investit în urmă cu doi ani circa 1.000 de euro într-o plantaţie de trandafiri pentru dulceaţă în judeţul Iaşi. Antreprenoarea a detaliat pen-tru wall-street.ro paşii pentru lansarea unei astfel de afaceri şi ce cheltuieli presupune.

Cu banii trudiți în străinătate, românii au cumpărat un teren pe care au plantat trandafiri pentru dulceaţă

Infecţiile ar putea redeveni princi-pala cauză de mortalitate în următorii ani. Avertismentul vine din partea medicilor, care se declară îngrijoraţi de consumul excesiv şi abuziv de anti-biotice.

Unul din doi români urmează anual un tratament cu antibiotice, uneori fără motive bine întemeiate. Răceala, gripa şi toxiinfecţiile ali-mentare sunt printre bolile care nu ar trebui tratate cu antibiotice, dar acest lucru se întâmplă frecvent. Uneori pentru că o parte din medici prescriu aceste medicamente cu prea mare uşurinţă. Alteori pentru că pacienţii se tratează după ureche, iar unii farmacişti sunt de acord să le vândă aceste pastile fără reţetă. Datele ultimului raport al Comisiei Europene arată că 18% dintre româ-ni obişnuiesc să ia antibiotice fără a avea o reţetă de la un medic, asta în timp ce media europeană la acest capitol este de doar 3%. Experţii din domeniul sănătăţii avertizează că abuzul de antibiotice poate duce la sfârşitul medicinei moderne.

”Infecţiile reprezentau principala sursă de mortalitate la nivel global în urmă cu 100 de ani. După intro-ducerea în practică a antibiotice-lor, incidenţa deceselor provocate de infecţii a scăzut considerabil”, a declarat pentru gandul.info conf. dr. Gabriel Popescu, de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”.

După aprope un secol însă, me-dicul sugerează că ne-am putea întoarce în acelaşi loc. Utiliza-rea excesivă a antibioticelor creşte rezistenţa microbilor la aceste me-dicamente, lucru ce ar putea duce la apariţia unei bacterii ce nu s-ar putea trata cu niciun antibiotic exis-tent în prezent în farmacii.

Luate prea des, nu îşi mai fac efectul

Statisticile de specialitate arată că zilnic 600.000 de români urmează un tratament cu antibiotice. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) sau membrii comisiei de sănătate din Comisia Europeană au

atras în numeroase rânduri atenţia că utilizarea în exces a antibiotice-lor poate avea consecinţe dezastruo-ase pentru omenire.

În urmă cu aproape trei ani, dr. Margaret Chan, directorul general al OMS, avertiza asupra pericolului declanşării unei crize în sistemul medical, generată de evoluţia bac-teriilor din ce în ce mai rezistente la antibiotice. Aceasta semnala faptul că datele statistice la nivel mondial înregistrează tot mai multe cazuri în care se face remarcată rezistenţa

antimicrobiană sporită a infecţiilor, cazuri în care antibioticele de uz curent nu mai fac faţă, fiind complet inutile în schema de tratament.

Prorectorul UMF Bucureşti şi Şeful de Catedră Farmacologie UMF Bucureşti, prof. dr. Ion Fulga, a declarat pentru gandul.info că majoritatea antibioticelor sunt fo-arte bine suportate de organismul uman. Acestea au foarte puţine contraindicaţii, dar acestea pot avea impact social. ”Problema majoră a acestor medicamente este că, dacă le luăm prea des, bacteriile se obişnuiesc cu ele şi nu îşi mai fac efectul”, a precizat prof. dr. Fulga. Medicii spun despre antibiotice că sunt o categorie aparte de medica-mente. ”Când îi dau unui pacient un tratament care să îi controleze diabetul zaharat, medicamentul respectiv acţionează asupra pacien-tului respectiv şi atât. În momentul în care prescriu un antibiotic unui pacient se întâmplă următoarele lucruri: îmi vindecă o infecţie, dar în acelaşi timp îmi atacă şi flora intestinală. Omul e o gazdă, o col-onie imensă pentru bacterii. Avem în interiorul nostru diverse bacterii în tubul digestiv, în cavitatea bucală, pe tegumente, pe mucoase. Organis-mul uman conţine de zece ori mai multe bacterii decât celule umane”, spune conf. dr. Popescu. n

Rezistenţa la antibiotice va deveni principala cauză de deces


AI O AFACERE în Germania şi ai (şi) CLIENŢI ROMÂNI? Oferă-le un ziar românesc bine făcut şi gratuit. Se vor bucura şi se vor întoarce, împreună cu prietenii lor Ai un magazin cu produse tradiţionale, un restaurant, o agenţie de servicii, poate te ocupi şi de asociaţie culturală? Semnalează-ne UNDE vrei să primeşti Ziarul Românesc Deutschland și noi vă livrăm GRATUIT. Trimite-ne adresa, telefonul, numărul de exemplare dorit şi câteva date despre tine la email [email protected]

Maria Cristiana Tudose

Avem ne-voie de oame-ni sinceri, de prietenii adevărate,de puține promisiuni și

multe fapte,de multă bunătate și puțină laudă,de mult timp pentru cei dra-gi și puțin pentru critică,de cărți frumoase și clipe lângă persoana iubită,de puțin câștig și multă vrednicie,de multe râsete și puține lac-rimi,de multe îmbrățișări și mai puține dezamăgiri,de multă dragoste și susținere,de oameni deschiși la minte,de hărnicie și voință,de perseverență și vise,de un astăzi frumos pentru un mâine splendid.

Mă plimbam prin viață, totul mi se părea mult prea perfect, dar la un moment dat am căzut. Am căzut și nu eram pregătită, am căzut și n-am avut de ales: a tre-buit să mă opresc, să respir adânc, să-mi pun gându-rile în ordine, să-mi vindec rănile, să renunț la cei care ocupau loc degeaba în sufle-tul meu și să îi iubesc mai

mult pe cei care mi-au fost întotdeauna alături.

Sunt un om mult prea naiv, deseori am fost supărăcios pentru că am pretins același sentiment pe care l-am oferit ș-am primit în schimb doar scuze. Sunt un om vorbăreț, îmi plac discuțiile lungi, îmi plac nopțile pierdute în doi, îmi plac poveștirile.

Sunt femeie și realizez că deseori sunt greu de înțeles, sunt o carte cu copertă simplă și un conținut com-plex.

Când mă simt judecată, îmi trag sufletul la răspundere pentru că nu vreau să-i rănesc pe ceilalți. Sunt femeie, mă lovesc, iz-bucnesc în plâns, sunt zile în care mă ascund și zile în care lacrimile îmi ard ob-rajii, zile în care zâmbesc și simt că pot lupta, zile în care mi-aș abandona credința în oameni și opti-mismul pentru a alege ceva

mai comod,nepăsarea și indiferența.

Fiecare om este deosebit, fiecare om reacționează diferit. Recunosc, de multe ori aș fi vrut să găsesc puterea pentru a pleca pen-tru a evita alte suferințe și dezamăgiri. N-am reușit și am rămas, probabil pentru că încă mai speram, încă mai credeam că era puțin loc și pentru mine în suflet-ul omului pe care îl iubeam. Am așteptat până când am mai primit încă o lovitură.

Așa suntem noi, oamenii: când vrem binele altora, ne încăpățânăm și acceptăm să fim călcați în picioare doar pentru a-i salva pe ceilalți. De multe ori greșim pentru că oamenii se obișnuiesc cu bunătatea noastră, cu răbdarea și puterea de a ierta.

La un moment dat vom decide că nu mai putem rezista iar cei care ieri ne răneau și așteptau doar ier-

tare, ne vor judeca și vor uita tot ce am făcut până atunci.

Sunt momente în care zidul pe care l-am tot evitat apare în fața noastră și nu-l mai putem evita. Sunt mo-mente în care ne izbim de indiferența oamenilor pe care îi iubim, clipe în care realizăm că tot ce am crezut despre o persoană nu era adevărat, realizăm că oa-menii pe care îi consideram prieteni ne rănesc fără ezi-tare atâta timp cât este vor-ba despre propriul câștig.

Fiecare om a avut parte de dezamăgiri, fiecare om a avut parte de zile petrecute plângând, fiecare om a fost alungat din viața cuiva și a fost rănit. Rănile se vindeca dar durerea este greu de ui-tat. Timpul ne ajută, viața ne obligă și ne face să mergem înainte dar la un moment dat rănile se deschid, ard atunci când lacrimile curg pe cicatrici nevindecate.

Puțini oameni vor mângâia semnele suferinței, ma-joritatea te vor judeca și nu vor încerca să înțeleagă povestea ta.

Ciudat cum timpul transformă rana de ieri într-o cicatrice pe care o porți cu mandrie. Dragostea care se transformă în dezamăgire sapă în suflet și schimbă fiecare om.

Suferind, devenim mai neîncrezători, mai concreți, mai pregătiți pentru durere. Suferind, sufletul are nevoie de oameni frumoși, care să-i fie alături cu vorbe calde.

Fiecare iubire pierdută doare, dar relația pentru care am luptat cel mai mult rănește cel mai tare. Din acel moment pui punct. Și apoi trebuie timp și răbdare, lacrimi și plimbări cu pri-

etenele. Îți vor spune că nu te-a meritat, o vor face fără rost. Îți vor spune că nu este pentru tine, n-are niciun efect. Îți vor spune că nu merită lacrimile tale, dar tu plângi când auzi numele lui.

Se numește dragoste, n-ai ce să-i faci. Doar timpul te va vindeca și vei învăța să te iubești pe tine pentru că ai o singură viață și nu poți pierde clipe frumoase plângând pentru un om care se joacă cu iubirea.

Fiecare om are o poveste

Ciudat cum timpul transformă rana de ieri într-o cicatrice pe care o porți cu mandrie

Încă mai credeam că era puțin loc și pentru mine în sufletul omului pe care îl iubeam

diVERSIunea© lui Boldiş

Diaspora e ca o vacă ce paşte iarbă-n ţări străine; Guvernu-atâta vrea să facă: s-o mulgă numai cât mai bine!

“Eu sunt femeie”,un blog nu numai pentru elewww.eusuntfemeie.com

23Ziarul romÂnesc6 martie 2015

muncă n Sunteti asistent medical, vorbiti limba germana, aveti recunoasterea diplomei in Germania si doriti sa schim-bati locul de munca actual? Poate va intereseaza un post de asistent medical cu o remuneratie incepand de la 2400 euro+ture /nopti /duminici, posibilitate de cazare, sprijin in aducerea familiei din Germania si contract de munca de lunga durata. Nu aveti inca recunoasterea diplomei din cauza faptului ca nu ati ajuns la nivelul de cunostinte de limba germana B2? Poate va intereseaza un loc de munca la un angajator dispus sa va plateasca cursul de limba germana si sa va sprijine in obtinerea recunoasterii. Noi va plasam la angajatori germani fara a va lega de contracte de intermediere cu obligatii ma-teriale, fara a va opri comisioane din salarii si fara pre-tentii la onorarii de intermediere. Ne gasiti la: [email protected] sau la telefon: 01522 399 7005 - intre orele 10.00-18.00 n Sunteti specialist independent in montarea fatadelor de marmura / granit si cautati un proiect in Frankfurt am Main? Atunci acest anunt este pentru dvs! Proiectul presupune montarea placilor de granit (fatade). Cerinte: experienta, bune recomandari, inregistrare in Germania (persoana fizica autorizata, UG, GmbH). Beneficiile ma-teriale se stabilesc printr-o oferta, direct cu beneficiarul (firma germana), dupa luarea la cunostinta a proiectu-lui/lucrarii. Termenele de plata si alte detalii legate de ex-ecutarea lucrarii se stabilesc contractual. Pentru detalii ne puteti contacta la numarul de telefon: 01522 399 7005 intre orele 10.00-18.00. Email: [email protected] n Cautam electricieni pentru instalatii constructii civile, experienta minim 3 ani, limba germana minim nivel A2, salariul net lunar la 160h/luna 1400 Eur, cazarea asigura-ta. Asteptam CVurile dvs si copie de pe diploma tradusa in limba germana la adresa [email protected]. n Cautam electricieni pentru instalatii in rafinarii de petrol cu experienta minim 3 ani in domeniu. Este nece-sara limba germana nivel conversational, permis catego-ria B, salariul net lunar la 160h/luna este de 1700,00 Eur. Cazarea asigurata. Asteptam Asteptam CVurile dvs si copie de pe diploma tradusa in limba germana la adresa [email protected].

n Firma germana “Zeitarbeit” angajeaza personal - do-amne pentru ingrijire persoane in azil, cu diploma si experienta minim 1 an. Program lunar minim 160 ore. Venit brut/ ora 9,50 - 10,00 €/ora. Venit lunar net aprox. 1347,65 - 1450,00 €. Se oferta cazare, masa, transport in-clusiv din România in Germania! Se pot face si ore su-plimentare, LIMBA GERMANA MINIM NIVEL A2 ESTE OBLIGATORIE. NU PERCEPEM TAXE/COMISIOANE. Asteptam CV-urile dvs./copie diploma in limba germana la adresa [email protected]. Rugam sa aplice doar persoanele care sunt disponibile din martie 2015! n Cautam zidari cu experienta, limba germana nivel A2 - conversational pentru contract pe termen nedeter-minat. Oferim salariu net lunar la 160h/luna de 1400,00 Eur, cazarea asigurata. Este necesar permis cat B. Astep-tam CV-urile dvs. in limba germana si copie diplome/cursuri, etc. la adresa [email protected] n Cautam patru dulgheri cu experienta, permis cat B, limba germana minim nivel A2, limba engleza A2 - sala-riu net lunar la 160h/luna 1700,00 Eur (cazarea asigu-rata, santierul se afla in Olanda). Asteptam CV-urile dvs. in limba germana si copie diplome/cursuri, etc. la adresa [email protected]. Nu percepem taxe, comisio-ane, etc! n Cautam muncitori calificati pentru contract pe ter-

men nedeterminat: Patru faiantari cu experienta, permis cat B, limba germana minim nivel A2 - salariu net lunar la 160h/luna - 1400.00 Eur (cazarea asigurata). Asteptam CV-urile dvs. in limba germana si copie diplome/cursuri, etc. traduse in limba germana la adresa [email protected]. Nu percepem taxe, comisioane, etc! n Maurer für Norddeutschland. Wir benötigen eine Kolonne (2 Maurer mit Berufserfahrung und einen. Helfer/Maurerhelfer). Klinker 1 m² = 36,00 Euro. Tren-nwände 1 m²= 15,00 Euro. Gasbetonstein 1 m²= 15,00 Euro. Rollschicht Außenfensterbänke 1 m= 20,00 Euro ca. 170-250 m² Klinker und ca. 400-700 m² die Innen- und Außenwände, pro Objekt, Klinker Standardformat. [email protected]

n 6-9 Klinkermaurer + 2-3 Bau/Maurerhelfer für Hamburg. Bewerberfrist: 06.03.2015, Deutsche Auftraggeber mit Referenzen, Anfang 8 mann, auf-stocken nachher auf 12. Baustelle: Hamburg. Be-ginn: April / Mai. Fläche: ca.2200 m² ca.200 m2 pro woche !! Preis: 43,00 € m² inkl. Nebenarbeiten Pläne liegt bei der Fassade. [email protected] n 8 Elektriker/England, 13.464 Module Freiland. ca. 4488 Tragschiene. Preis: - pro Modul 1,05 €, - pro Mod-ultragschiene 0,61€, ca. 800 Stück pro Tag. Werkzeug: Akkuschlagschrauber Drehmoment 30kg NM, Akkus-chrauber Warnwesten, Arbeitsschutzschuhe, Ratschen 10-24mm Weiße Stifte Gummistiefel (Sicherheitskappe) Wechselarbeitssachen Bauhelm. Unterlagen: A1 Bes-cheinigungen der Mitarbeiter bitte für GB( England), Ausweiskopien der Mitarbeiter, Haftpflichtversicher-ung, Freistellungsbescheinigung, Gewerbeanmeldung. [email protected] n 7 Klinkermaurer+3 Maurerhelfer Hamburg. Beginn: 07.04.2015. Ende: spätestens 26.05.2015. Auftragssumme: ca. 78.000€, Die Verblendarbeiten in Hamburg begin-nen am 07.04.2015. Fertigstellung, soll spätestens der 26.05.2015 sein. Es sind ca.2600m² zu machen. Preis 30,00 m2. 12 bis 15 m2 am tag sind Pflicht. AG möchte ein Deutsches Unternehmen auf der Baustelle haben mit Referenzen. [email protected] n LKW Fahrer gesucht. 7,5to+Anhänger mind. 30 Stell-plätze , mind. 2,50m innenhöhe; mind. 8 to, Nutzlast = 0,80-0,85€(all in)/ je Ausstattung, Laufleistung je nach Fahrer (Woche 1.600- 2.600 km), 12 to+Anhänger mind. 33 Stellplätze ; mind. 2,50m Innenhöhe;, mindestens 11to Nutzlast = 0,85-1,00€(all in) je Ausstattung, Hängerzüge und Sattelzüge, mind. 34 Stellplätze, mind. 2,60m, Innen-

höhe ;mind. 24 to Nutzlast = 1,00-1,110€ (all in) je Ausstat-tung. Laufleistung je nach Fahrer (Woche 2.300- 3.200 km). [email protected] n Für die Festeinstellung suche ich folgende Mitarbeiter mit deutsch min A2: 1 Flisenleger Plattenverlegen FS B PKW 1.400,00 Euro Netto, 4 Ziegeldachdecker mit Er-fahrung für Holland Handwerkzeug Sprache Deutsch Englisch 1.700,00 Euro Netto, 4 Elektroinstalations-monteure Gas Petrol Raffinieren Schaltschrank Kom-ponenten Anschluss von Kabeln FS B PKW SCC Netto 1.600,00 Euro, 4 Elektriker Gebäudetechnik Neubau FS B PKW 1.400,00 Euro Netto, 6 Maurer Klebemauerwerk Innenwände aus Klebemauerwerk FS B PKW 1.400,00

Netto Handwerkzeug, 2 Maurer Klinkermaurer Sicht und Verblendwerk Handwerkzeug FS B PKW 1.400,00 Netto, 2 Maurer Rohmauerwerk aus HIZ Betonstein Handwerkzeug FS B PKW 1.400,00 Netto, 1 Einschaler System Schalungen FS B PKW Handwerkzeug 1.400,00 Netto, 1 Dachdecker Flach-Steildach FS B PKW Hand-werkzeug 1.400,00 Euro Netto. Es wird benötigt, Kopie von Profil oder Lebenslauf an [email protected]. Kopiie aller Prüfungen oder Zeugnisse. Kopie vom gülti-gen Ausweis (EU Ausweis). Provision frei !!! n Firma germana cauta asistente medicale cu Anerken-nung, cu minim 3 ani experienta, cunostinte de limba germana - certificat de compentente lingvistice. Con-tractul de munca este pe termen nedeterminat, toate asigutarile/taxele sunt platite de catre spital, salariul este de 2500 Eur/net la 40h/sapt. Exista optiunea orelor suplimentare platite separat. Cazarea si transportul sunt asig de angajator. PRIMA DE INSTALARE INTRE 2000-4000 EUR in functie de experienta. NU PERCEPEM TAXE,COMISIOANE. Email la [email protected]

n Cautam muncitori calificati, pentru contract pe ter-men nedeterminat: Faiantari cu experienta, permis cat B,limba germana minim nivel A2 - salariu net lunar la 160h/luna - 1400.00 Eur (cazarea asigurata ), Dulgheri cu experienta, permis cat B, limba germana minim nivel A2,lb engleza A2 - salariu net lunarla 160h/luna 1700,00 Eur (cazarea asigurata, santierul se afla in Olanda). Nu percepem taxe,comisioane,etc ! Email la [email protected] n LOCURI DE MUNCA FERME CAI SI VITE. La ferma de cai se prefera femei care sa se ocupe de intretinerea locuintei si ingrijirea cailor. La ferma de vite se prefera cupluri, femeia la intretinerea locuintei, ajutor la bucata-rie si barbatul la munca in grajd (intretinerea/ repararea masinilor agricole) si ajutor la carmangerie. In ambele domenii angajatorii doresc sa angajeze pe o perioada lunga/ nedeterminata de timp persoane iubitoare de animale si care sa stapaneasca munca intr-o atmosfera familiara. Se ofera: - contract pe perioada nedetermi-nata, - salariu 800€-900€ lunar, - masa + cazare gratis, - 40 ore/ saptamana. Cerinte: - Limba germana la nivel de conversatie, - experienta in domeniile mentionate mai sus, - CV+ Fotografie la adresa noastra de E-Mail: [email protected]. Pentru mai multe detalii va stam la dispozitie luni-vineri, intre orele 9.00-12.00 si 13.00-17.00 (ora Germaniei), la 0049 7031 785 23 62 sau mob: 0049 152 216 59 789 n AJUTOARE LA BUCATARIE RESTAURANT. UR-GENT!!! Schwarzwald (Muntii Padurea Neagra). Se ofera: - Contract de munca pe perioada nedeterminata, - 900€ net lunar, - masa + cazare gratis, - 40 ore /sapt. Se cere: - Experienta ca si ajutor la bucatarie, - Limba germana nu este obligatorie dar constituie avantaj, - CV+ Foto-grafie la adresa noastra de E-Mail: [email protected]. Pentru mai multe detalii va stam la dispozitie luni-vineri intre orele 9.00-12.00 si 13.00-17.00 (ora Germaniei), la 0049 7031 785 23 62 sau mob: 0049 152 216 59 789 n VANZATORI FAST FOOD AMBULANT (RULOTE), angajari pe sfarsitul lui martie, zona Frankfurt. Se ofera: - contract pe 8 luni, - 8,50€/ ora, - 40 ore/saptmana, - ca-zare gratis. Se cere: - Limba germana la nivel de conver-satie, - Abilitatea de a calcula mental, - Amabilitate, - CV+ Fotografie la adresa noastra de E-Mail: [email protected]. Pentru mai multe detalii va stam la dispozitie luni-vineri intre orele 9.00-12.00 si 13.00-17.00 (ora Germaniei), la 0049 7031 785 23 62 sau mob: 0049 152 216 59 789 n NECALIFICATI SAU CALIFIACTI CU EXP. IN CON-STRUCTII: - INTERIOARE GERMANIA (fara Gewerbe/ Pfa). Oferim: - Contract de munca pe perioada nedeter-

minata (fara Gewerbe/ Pfa), - salariu 12€ brut pe ora (se lucreaza 160 ore pe luna), - CAZARE GRATUITA! Cerinte: - Limba germana incepator, - experienta in aproape tot ce tine de amenajari interioare, -acceptam si echipe, daca una dintre persoane vorbeste germana. Oferim urgent un numar mare de locuri de munca in amena-jari interioare la firme de constructii serioase din zona STUTTGART. Comisionul nostru se plateste doar dupa primirea primului salariu, NU percepem sume mari. NU percepem taxe inainte de inceperea muncii! Pt siguranta dvs. se incheie un contract de intermediere cu Firma noastra, iar cu angajatorul contractul de munca! Tel: 0049 7031 785 23 62 sau Mob 0049 152 216 59 789. Pro-gram telefonic: luni -vineri 09.00 - 17.00 sambata: 09.00 - 12.00. Intre orele 12.00 - 13.00 (zilnic) avem pauza de masa! Pentru ca noi impreuna cu angajatorii va oferim maxima seriozitate asteptam si de la dvs. aceeasi atitu-dine serioasa incepand de la datele din CV, cum ar fi: ex-perienta de munca, nivelul limbii Germane etc. Va dorim mult succes! n LOCURI DE MUNCA IN RESTAURANTE. Acceptam si cupluri! Ajutoare la bucatarie si in vanzare. VA RUGAM SA NU NE CONTACTATI TELEFONIC DACA NU INDEP-LINITI CERINTELE OBLIGATORII PT CA NU PUTEM FACE EXCEPTII PT NIMENI!!! Se ofera: - contract de munca pe 1 an, - asigurare medicala, - salariu 8,50€/ ora, - norma intreaga, - o masa pe zi gratis, - cazarea contra cost ca. 200€ lunar, nu este nevoie sa platiti garantie pt locuinta, este platita de angajator!!! Cerinte OBLIGAT-GORII: - Limba germana la nivel de conversatie, - auto-turism personal, - CV+ Fotografie la adresa noastra de E-Mail: [email protected]. Pentru mai multe detalii va stam la dispozitie luni-vineri intre orele 9.00-12.00 si 13.00-17.00 (ora Germaniei), la 0049 7031 785 23 62 sau mob: 0049 152 216 59 789 n INSTALATOR GERMANIA URGENT!!! Se ofera: - loc de munca pe sezon cu posibilitate de prelungire, - salariu 1200€ net, - se lucreaza norma intreaga, -cazare GRATIS. Cerinte: -limba germana la nivel incepator spre conver-satie, EXPERIENTA in: - montatul incalzirii centrale cu rezervor de stocare, de apa calda, - incalzirea prin par-doseala, -montarea teviilor uponor si de apa. CV + Foto la [email protected]. Program tele-fonic: luni- vineri 09.00 - 12.00 si 13.00- 17.00. Tel: 0049 7031 785 23 62

ZIARUL ROMANESC (Germania) www.ziarulromanesc.de n REDAKTION [email protected] n c/o nhd consulting GmbH - Carl-Benz-Str. 21 (UFO) - 60386 Frankfurt am Main n CHEFREDAKTEUR: Sorin Cehan - [email protected] n HERAUSGEBER: New German Media Ltd - Cavendish House - 369-391 Burnt Oak Broadway HA8 5AW Edgware UK n WERBUNG: nhd consulting GmbH +49 69 904 75410, [email protected] n My Own Media Ltd +44 208 166 5701, [email protected] n KLEINANZEIGEN [email protected] n LAYOUT/GESTALTUNG Catalina Paun

MICĂ PUBLICITATE

Avocat german de origine română - Constantin Sperneac-Wolfer (55 ani) - cu birou avocațial independent și îndelungată experiență profesională în România (Timișoara) și Germania (Baden-Baden), specializat în domeniul dreptului comercial, muncii, penal și succesoral, posesor de diferite titluri profesionale, oferă conaționalilor consultanță juridică și reprezentare în fața tuturor categoriilor de instanțe din Germania.

Persoanele interesate se pot adresa prin e-mail: [email protected] sau fax: 0049-07221-396823, respectiv poștal: Hauptstraße 85, 76547 Sinzheim/Baden-Baden.

Te intereseaza metoda?

Atunci suna-ne! 0 8000 – 80 80 70

Vital Treff NLM Neustadt Landau

Mannheim

Wellness Coach Romy Serseniuc

Apel gratuit 0 8000 – 80 80 70

n Caut PERSOANE - TEST - tratament facial complet, gratuit, timp de 7 zile. Efect WOW ga-rantat. Pentru a afla conditiile de participare si inscriere - anuntati-va pe [email protected] cu nume si numar de telefon. SPECIFI-CARE: anunt valabil numai pt persoane cu do-miciliu in Mannheim, Landau/Pfalz, Neustadt/Weinstr, Karlsruhe si imprejurimi.

n Caut PERSOANE - TEST - 3 zile program de slabire. Efect WOW garantat. Pentru a afla con-ditiile de participare si inscriere - anuntati-va pe [email protected] cu nume si numar de telefon. SPECIFICARE: anunt valabil numai pt persoane cu domiciliu in Mannheim, Landau/Pfalz, Neustadt/Weinstr, Karlsruhe si imprejurimi.

n Mannheim/Ludwigshafen/Karlsruhe/Landau-Pfalz/ Neustadt-Weinstr si pana la 20 km - COS-METICIENI, coafeze/frizori, persoane special-izate in machiaj artistic: caut persoane active, dinamice care, pe langa activitatea lor curenta (ca angajat sau liber profesionist), sunt interesate de un venit suplimentar in domeniul ingrijirii pielii, cu noua gama revolutionara Herbalife-SKIN. Rezultate vizibile in numai 7 zile! Scolar-izare/instruire gratuita. Programari pt interviuri si testare produs la 0 8000-80 80 70

n WELLNESS-COACH gesucht! Din zona Mannheim/Ludwigshafen/Karlsruhe/Landau-Pfalz/Neustadt-Weinstr si pana la 20 km - an-trenori sportivi, maseuri, fizioterapeuti etc, sau chair si persoane fara pregatire in domeniu. Se asigura instruire, gratuit. Contact: 0152-53167348

Restaurant Românesc Transilvania

24 Ziarul romÂnesc6 martie 2015

Marea Britanie:Ziarul Românesc Weeklywww.ziarulromanesc.net

www.anunturigratuiteuk.co.uk

Italia:Gazeta Românească

www.gazetaromaneasca.comZiarul Românesc Italia

www.anunturigratuite.it

Germania:Ziarul Românesc Germania

www.ziarulromanesc.de

WE

EK

LYIT

AL

IAGE

RMAN

IA

WE

EK

LYIT

AL

IAGE

RMAN

IA

WE

EK

LYIT

AL

IAGE

RMAN

IA

ziarul romanesc germania 6 martie

Documents