ziarul nr 36 optimizat

24
cyanmagentayellowblack cyanmagentayellowblack PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a www.primariaracari.ro An III, nr. 36, iulie 2011, 24 pagini N\scut în anul 2008, acest proiect ambi]ios începe s\-[i arate roadele. Scopul pentru care a fost creat începe s\ fie atins. În aceast\ perioad\ de activitate, mii de saci de gunoaie au fost strân[i din localitate, dar mai ales, din afara ei. Extravilanul localit\]ii era transformat într-o adev\rat\ groap\ de gunoi. Rareori se întâmpla ca, cineva din alt\ localitate s\ vin\ s\ arunce gunoiul, la noi. Distrugeam natura cu o brutalitate evident\, f\r\ s\ ne pese de nimeni [i nimic. Primele roade se v\d; în ultima perioad\, întâl- nim tot mai pu]ine gunoaie “proaspete”; pe marginile drumurilor, nu mai întâlnim cu aceea[i frecven]\ saci de gunoi arunca]i din c\ru]\ sau portbagajul ma[inii; în ziua în care se colecteaz\ gunoiul, “tomberoanele a[teapt\” lini[tite [i aliniate sosirea ma[inii care va prelua con]inutul acestora [i-l va transporta la groapa de gunoi organizat. Colectarea organizat\ prin programul derulat de Asocia]ia de Dezvoltare Intercomunitar\ Dâmbovi]a din care fac parte toate localit\]ile, inclusiv Consiliul Jude]ean Dâmbovi]a, a completat efortul nostru de a avea o localitate curat\. Demarat cu mare reticen]\, înconjurat de mult\ r\utate, speculat politic, “be]e în roate [i în gard” suficiente, programul de colectare a intrat pe f\ga[ normal. Spuneam de specula]ii... nu o dat\ mi-a fost dat s\ aud vorbe de genul: “vezi, m\, c\ fostul primar era b\iat bun; nu ne lua bani pe gunoi; puteam s\-l arunc\m oriunde doream, nu ne întreba nimeni de “s\n\tate”. Primaru' actual ne cam întreab\”. V\ întreb, dragii mei, pentru c\ îmi pas\: îmi pas\ de s\n\tatea voastr\ pentru c\ vom fi mai s\n\to[i tr\ind într-un mediu mai s\n\tos. Dac\ celor- lal]i nu le pas\ c\ tr\im înconjura]i de gunoaie, c\ la primul vânt câmpurile [i drumurile se umplu de resturi menajere, c\ la fiecare margine de cartier era un adev\rat focar de infec]ie “furnizor” de un aer ires- pirabil... sper c\ v-am convins c\-mi pas\. Prin “Adopt\ un Km!”, idee “copiat\” la nivel na]ional prin “Let's Do It, România”, am încercat s\ sensibiliz\m ([i sigur am reu[it) cet\]eanul care con- funda natura cu o groap\ de gunoi. S\-l “împiedic\m” s-o fac\ [i mai ales, s\ fie con[tient c\ unde el a aruncat gunoiul, un elev, un cadru didactic, un salariat al prim\riei va face cur\]enie în urma lui. S\ nu crede]i c\ n-au fost [i unii pe “invers”. “Aaaa... vine primaru' s\ strâng\?! Hai s\ mai aduc o c\ru]\, s\ aib\ activitate!” (urmare ^n pagina 2) Motto: “Natura nu ne cere s\ fim geniali, ajunge s\ fim ra]ionali”. Paginile 4,5,6,8 Paginile 16,17 Pagina 15 Paginile 12,13

Upload: eletin-sharp

Post on 09-Mar-2016

241 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a www.primariaracari.ro cyanmagentayellowblack Motto: “Natura nu ne cere s\ fim geniali, ajunge s\ fim ra]ionali”. An III, nr. 36, iulie 2011, 24 pagini (urmare ^n pagina 2) Paginile 4,5,6,8

TRANSCRIPT

± ±

cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

± ±

cyanmagentayellowblack

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

An III, nr. 36, iulie 2011, 24 pagini

N\scut în anul 2008, acest proiect ambi]ios începes\-[i arate roadele. Scopul pentru care a fost creatîncepe s\ fie atins.

În aceast\ perioad\ de activitate, mii de sacide gunoaie au fost strân[i din localitate, dar mai ales,din afara ei. Extravilanul localit\]ii era transformatîntr-o adev\rat\ groap\ de gunoi. Rareori se întâmplaca, cineva din alt\ localitate s\ vin\ s\ arunce gunoiul,la noi. Distrugeam natura cu o brutalitate evident\,f\r\ s\ ne pese de nimeni [i nimic.

Primele roade se v\d; în ultima perioad\, întâl-nim tot mai pu]ine gunoaie “proaspete”; pe marginiledrumurilor, nu mai întâlnim cu aceea[i frecven]\ sacide gunoi arunca]i din c\ru]\ sau portbagajul ma[inii; înziua în care se colecteaz\ gunoiul, “tomberoanelea[teapt\” lini[tite [i aliniate sosirea ma[inii care vaprelua con]inutul acestora [i-l va transporta la groapade gunoi organizat.

Colectarea organizat\ prin programul derulat deAsocia]ia de Dezvoltare Intercomunitar\ Dâmbovi]a dincare fac parte toate localit\]ile, inclusiv ConsiliulJude]ean Dâmbovi]a, a completat efortul nostru de aavea o localitate curat\.

Demarat cu mare reticen]\, înconjurat demult\ r\utate, speculat politic, “be]e în roate [i îngard” suficiente, programul de colectare a intrat pef\ga[ normal.

Spuneam de specula]ii... nu o dat\ mi-a fostdat s\ aud vorbe de genul: “vezi, m\, c\ fostul primarera b\iat bun; nu ne lua bani pe gunoi; puteam s\-larunc\m oriunde doream, nu ne întreba nimeni de“s\n\tate”. Primaru' actual ne cam întreab\”.

V\ întreb, dragii mei, pentru c\ îmi pas\: îmipas\ de s\n\tatea voastr\ pentru c\ vom fi mais\n\to[i tr\ind într-un mediu mai s\n\tos. Dac\ celor-lal]i nu le pas\ c\ tr\im înconjura]i de gunoaie, c\ laprimul vânt câmpurile [i drumurile se umplu de resturimenajere, c\ la fiecare margine de cartier era unadev\rat focar de infec]ie “furnizor” de un aer ires-pirabil... sper c\ v-am convins c\-mi pas\.

Prin “Adopt\ un Km!”, idee “copiat\” la nivelna]ional prin “Let's Do It, România”, am încercat s\sensibiliz\m ([i sigur am reu[it) cet\]eanul care con-funda natura cu o groap\ de gunoi.

S\-l “împiedic\m” s-o fac\ [i mai ales, s\ fiecon[tient c\ unde el a aruncat gunoiul, un elev, uncadru didactic, un salariat al prim\riei va facecur\]enie în urma lui.

S\ nu crede]i c\ n-au fost [i unii pe “invers”.“Aaaa... vine primaru' s\ strâng\?! Hai s\ mai aduc oc\ru]\, s\ aib\ activitate!”

(urmare ^n pagina 2)

Motto: “Natura nu ne cere s\ fimgeniali, ajunge s\ fim ra]ionali”.

Paginile 4,5,6,8

Paginile 16,17Pagina 15 Paginile 12,13

± ±

±black

±

±

2 De interes cet\]enesc iulie 2011

Pu]ini, dar au fost [i semenide-ai no[tri, care au gândita[a. De asemenea, amîncercat [i încerc\m, în con-tinuare, s\ con[tientiz\mtinerii c\ natura merit\ s\ fiecurat\. {i avem convingerea

c\ reu[im. În unele cazuri, amtrecut în extrema cealalt\.Persoane care vedeau cu ochir\i colectarea gunoaielor [i-audeclarat mul]umirea: "Dom'primar ai avut dreptate; e maibine a[a! Vine ma[ina lapoart\, ia gunoiul [i scapi degrij\. Ne furam singuri c\ciula.Ca s\ îl duci la canal, tot pl\teaiceva.~l d\m în schimbul a dou\, treiberi [i-l ia din poart\. S\-i deaDumnezeu s\n\tate lu’ \la cares-a gândit s\ "bage" taxa astade gunoi, pe factura de laElectrica; bagi mâna în buzunaro singur\ dat\ [i scapi de grij\;[i mai mult de atât, mai erauunii cârcota[i care spuneau c\n-au gunoi; "m\i, m\ la[i... cums\ n-ai gunoi într-ogospod\rie?!

A[a c\, joia, stau ca solda]iicutiile alea de se pune gunoiulîn ele".

{i alt\ treab\; te-am v\zut cucopiii pe câmp la gunoaie...!Mai ai timp, [i de astea, v\z!

"P\i, dom'primar, pân\ acu'aruncam, n-aruncam... M\prindeai, puneam capu-n

p\mânt... Da, acu', pe unde aistrâns matale [i copila[ii \ia, s\m\ duc eu s\ arunc gunoi?! Dem\ las de fumat [i de b\ut, c\deh... o ]uic\ e bun\, din cândîn când [i n-a[ îndr\zni s\ maifac treaba asta. Eu cred c\dac\ a[ face-o [i m-ai prindes-ar cr\pa p\mântu' sub mine,de ru[ine... A[a c\ dom'primar,d\-i înainte, c\ e[ti pe drumu'cel bun. [i, apropo degunoaie... îmi place [i mie acu',când merg la sap\, la cules, s\stau la capu' locului, pe iarbaf\r\ gunoaie [i s\ trag aer curatîn piept, c\, ce era înainte pecanale... m\ durea capu'.

{i-]i mai dau un sfat; nu tesuperi, nu? C\ [tiu c\ e[ti b\iatbun, de-al nostru, din popor...Dac\-i mai prinzi, acu', c\arunc\ gunoaie, când au totulasigurat, la botu' calului, vorbaaia, s\ nu-]i mai fie mil\ de ei.D\-le amend\, c\ altfel nu seînva]\; d\-o mare, s\-i usturec\ unii nu [tiu decât de fric\."

... Una din pove[tile culese

din Poiana lui Iocan, unde mi-a[dori, dar nu reu[esc, s\ fiu multmai prezent...

A[a e, bade Ioane! Am avutdreptate [i te rog, ca întotdeau-na, s\ ai încredere în ceea cespune primarul, c\ nu minteniciodat\!

Dac\ la începutul ac]iunii "necam rugam de cet\]ean" s\-id\m tomberonul, acum nu elocuin]\ f\r\... sau dac\ sunt,sunt foarte pu]ine.

{i tot din Poian\... "S\ nemai trimi]i tomberoane dom'primar! "

P\i, s\ faci lista pentru carevrea, care nu vrea... "Ehee...acum toat\ lumea vrea, c\ av\zut c\ e bine!

Da, nea Nae! A v\zut lumeac\ e bine, comod [i nici foartescump, cum încercau "unii" s\bage b\]u-n gard."

Din fericire pentru unii, dinp\cate pentru ei... nu le-a ie[it.E greu s\ blochezi ceva care espre binele oamenilor, spre pro-gres, spre o via]\ mai bun\.

Spuneam la început c\proiectul nostru "Adopt\ unKm!" merge spre faliment. Înacest ritm, \sta va fi sfâr[itul.Ne dorim s\ vin\ ziua cânddeplasarea pe drumurile deexploatare va fi doar o plimbare,f\r\ a avea gunoaie de strâns.Un faliment dorit, un falimenta[teptat. S\ se întâmpleaceasta [i ne vom gândi la alteproiecte, în beneficiul comu-nit\]ii. Poate reu[im s\ educ\m[i pescarii care "ne ajut\" s\umplem remorca mai repede.

Dragii mei, p\stra]i naturacurat\, ajuta]i-o s\ respire [i neva fi bine tuturor!

{i dac\ mai sus citam unprieten în vârst\, o poezioar\ aunui copil merit\ citit\:

NaturaScumpa mea natur\, Str\luce[ti ca un licurici,Vreau s\ te am în grij\,C\ci tu nu [ti s\ critici...

Mul]i oameni au uitat ce e

frumos,Au uitat ce-i natura curat\,De aceea î[i bat joc{i de mizerii e[ti înconjurat\.

Draga mea natur\,Tu e[ti s\n\tatea noastr\E[ti a noastr\ alin\tur\,E[ti chiar via]a...

{i dac\ al]ii nu te pre]uiescS\ nu fi sup\rat\,C\ci mul]i te iubesc{i de dragoste e[ti înconjurat\.

Dragi oameni, fi]i mai buni,L\sa]i natura s\ fac\ minuni,Opri]i dezastrul de acum,Pân\ nu e prea târziu.

Pân\ data viitoare, s\ auzimnumai de bine,

Al dumneavoastr\, Florin Marius Carave]eanu,

primarul ora[ului R\[email protected]

(urm

are

din

pagi

na 1

)

“S\ nu obosim în facereabinelui; c\ci, la vremeapotrivit\, vom secera, dac\nu vom c\dea deoboseal\.A[adar, cât avem prilej, s\facem bine la to]i...” (pp)Galateni 6.9,10

Toamna se numar\ bobocii, toamnase culeg roadele anului, … pentru ora[ulR\cari toamna anului 2011, putemspune c\ este o toamn\ bogat\, estevremea culegerii roadelor muncii depuse^n aproape trei ani!!

Dac\ ^n anul 2009 p\[eam timid [ipe un teren necunoscut pân\ la aceadat\ - respectiv accesarea fonduriloreuropene, ast\zi putem spune c\ oriceoportunitate ivit\ ^n materia proiectelorfinan]ate din orice surs\, nu mai este unmotiv de team\ pentru autoritatealocal\.

Spun anul 2009 pentru c\, ^n mar-tie-aprilie 2009 au fost promovateprimele documente pentru realizareaunui proiect finan]at prin fondurieuropene, la nivelul ora[ului R\cari [ianume proiectul finan]at prin ProgramulOpera]ional Regional POR 2007-2013,Axa prioritara 3, Domeniul major deinterven]ie 3.4. Infrastructura social\, pentru obiectivul“Reabilitare, modernizare, extindereLiceul teoretic Ion Ghica, ora[ul R\cari,jude]ul Dâmbovi]a.

Contractul de finan]are pentru acest

obiectiv, cu o valoare aproximativ\ de2.000.000 Euro, fonduri europene [ibugetul de stat, buget local, a fost sem-nat ^n iunie 2010, având o perioad\ deimplementare de 17 luni, perioada ^ncare au fost realizate activit\]ile delucr\ri de construc]ii, dot\ri [i amenaj\riexterioare.Prin proiect s-a propus reabilitarea [imodernizarea spa]iilor [colare, extin-derea construc]iei existente,amenajareaunei s\li de festivit\]i, dar [i a unuiteren multifunc]ional de sport, prin ame-najarea a trei suprafete sportive dehandbal, baschet [i tenis, suprafa]a desport fiind acoperit\ cu tartan, au fostamenajate tribune, instala]ie de noc-turn\, precum [i ^mprejmuirea ^ntregu-lui spa]iu al liceului.

Au fost incluse dot\ri cu echipamentede laborator, achizi]onarea echipa-mentelor IT, dot\ri pentru bibliotec\,sala de lectur\ [i sala de festivit\]i.

Amenaj\rile exterioare au constat ^nrealizarea aleilor pietonale de acces, aleicarosabile [i o parcare de 18 locuri, pre-cum [i efectuarea ^mprejmuirii, pe olungime de aproximativ 900 ml.

Lucr\rile de construc]ii au fost ^nce-pute ^n prim\vara acestui an, s-audesf\[urat ^ntr-un ritm alert, ^ntr-operioada scurt\ de timp a r\s\ritaceast\ cl\dire impozant\ care face s\schimbe fa]a ora[ului R\cari, [i care vadeveni un centru de interes nu numaipentru locuitorii ora[ului R\cari, dar [i

pentru popula]ia [colar\ din localit\]ilelimitrofe.Privind acest proiect finalizat gândescc\ ^n urma cu câ]iva ani, puteam doars\ vis\m, un vis ce p\rea de ne^ndeplin-it, din mai multe considerente printrecare enum\r: reticen]a la nou, pla-fonarea la activit\]i de rutin\ [i niciodat\la accesarea unor activit\]i noi, ^n dome-niul proiectelor, programelor,perfec]ion\rii [i dot\rii informatice,nesus]inerea [i lipsa solicit\rilor la niveljude]ean [i de ce nu [i parlamentar.Autoritatea local\, ^n toamna anului2011, pe lâng\ acest minunat proiect,poate culege roadele ^n mai toatedomeniile ^ncepând de la respectulfa]\ de cet\]ean, pân\ la impunereaunor noi m\suri pentru men]inerea unuimediu mai curat, infrastructura de cali-tate, [coli cu condi]ii de invidiat, unfrumos edificiu de cultur\ [i sport pen-tru tânara genera]ie, un frumos cartierrural, un adev\rat sat modern al mile-niului 3- Ghimpa]i, [i de ce nu ^n viitorulapropiat o localitate str\b\tut\ de multa[tepatat re]ea de canalizare [i ap\potabil\ deservit\ de sta]ii de epurare [iap\ potabil\ la standardele cele mai ^nalte.Toate aceste realiz\ri, care pe zi ce treceprind via]\ [i fac s\ schimbe fa]\ora[ului R\cari, au putut fi realizatenumai printr-un efort comun al echipeiformat\ la nivelul autorit\]ii locale cares-a dovedit a fi o for]\, aceast\ echip\format\ din oameni inimo[i cu curaj,

idei m\re]e [i voin]\ de fier, careprintr-un volum de munc\ imposibil dem\surat [i-au propus a da locuitorilorora[ului R\cari, un ora[ cu o nou\ ^nf\]i[are.{i dac\ toamna se num\r\ roadele,sper\m ca pân\ toamna urm\toaretoate proiectele promovate la nivelulora[ului R\cari s\ prind\ via]\, s\ fac\din ora[ul R\cari, un adev\rat or\[eleuropean, cu infrastructur\ la standarde^nalte, cu [coli moderne, cu drumurireabilitate, dar nici unul dintre acesteanu pot fi realizate f\r\ sprijinul locuitorilorora[ului R\cari, locuitori ^n slujba c\rorasuntem cu to]ii.

Nu mica este mâhnirea când ^nc\mai vedem cum de a lungul drumurilordin localitate, cet\]eni certa]i cunormele elementare de conduit\ arunc\gunoiul menajer, de multe ori din vitezaautoturismului cu care se deplaseaz\.Cum putem oare s\ ^i g\sim o scuz\acestui cet\]ean care, poate ^n multi-plele ac]iuni de cur\]enie ^n localitateorganizate de autoritatea local\, aurm\rit doar cu privirea sutele de oamenicare au ^mpânzit albia râului, canalele,drumurile de exploatare, drumurilecomunale, [i care ^n urma lor au l\sat ooaz\ de cur\]enie, grupuri formate^ncepând de la primar, func]ionari publi-ci, profesori, medici, consilieri locali,elevi, oameni de bine din localitate. {itotu[i ace[ti oameni exista in orasul nos-tru ….si din pacate nu sunt pu]ini!! S\sper\m c\ vor fi din ce ^n ce mai pu]ini!

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI,jr. Octaviana Ene

[email protected]

± ±

±±black

±

3De interes cet\]enesciulie 2011

~n data de 29.07.2011, laorele 14:00, a avut loc [edin]aordinar\ a Consiliului localR\cari. Proiectele de hot\râriau fost analizate mai ^ntâi ^ncomisiile de specialitate. La[edin]\ au participat to]i con-silierii locali [i delega]is\te[ti. Supus\ la vot, ordineade zi a fost aprobat\ ^nunanimitate. Se trece ladesf\[urarea lucr\rilor pro-priu-zise.

~n deschiderea [edin]ei aavut loc solemnitatea dedepunere a jur\mântului dec\tre consilierul localCostache Ion.

1. Proiect de hot\râre privindrectificarea bugetului local peanul 2011.Urmare a aprob\rii cererii de acor-dare a sprijinului financiar, conformO.U.G.125/2006 pentru suprafa]ade 274,21 Ha ca subven]iereprezentând" Sume primite de lainstitu]iile publice [i activit\]ilefinan]ate integral sau par]ial dinvenituri proprii", ^n cadrul pro-gramelor F.E.G.A. implementate deAPIA se supune aprob\rii hot\râriiconsiliului local suplimentarea ^ntrimestrul III 2011 a bugetuluifinan]at integral sau par]ial dinvenituri proprii cu suma de 95 miilei m\rindu-se partea de venituri cusuma respectiv\ la subven]ii, iarpartea de cheltuieli de asemeneam\rindu-se cu aceea[i sum\,incluzându-se la capitolul agricul-tur\ pentru alte cheltuieli ^n dome-niul acesta (intre]inere islaz).Urmare a contractului pentrufinan]are nerambursabil\ nr.422/M/15.07.2011, ^ncheiat ^ntreadministra]ia fondului de mediu [iora[ul R\cari având ca obiect "Amenajare spa]ii verzi- parc- ^nora[ul R\cari [i localit\]ile compo-nente Ghergani [i Mavrodin, jude]ul

Dâmbovi]a", proiect aprobat prinH.G.110/09.02.2011 ^n suma de982. 627 lei, din care 91,60%,respectiv 900.000lei reprezint\cheltuieli eligibile [i diferen]a de82.627 lei reprezint\ contribu]ieproprie, se supune aprob\rii con-siliului local suplimentarea bugetu-lui local cu aceast\ sum\. Supusaprob\rii proiectul de hot\râre esteadoptat cu unanimitate de voturi.2. Proiect de hot\râre privindaprobarea ^ntocmirii studiuluide fezabilitate, a cererii definan]are [i a indicatorilortehnico-economici pentruaccesarea programului privind^nfiin]area pistelor pentrubicicli[ti pentru proiectul"Pe biciclete ^n ora[ul R\cari".

Având ^n vedere oportunitatea ^naccesarea unor proiecte sus]inuteprin derularea de c\tre Autoritateapentru protec]ia mediului, a unorprograme de finan]are din fonduristructurale, primarul ora[uluiinformeaz\ c\ ^n luna iunie a.c. afost aprobat [i publicat Ghidul definan]are pentru "Realizarea depiste pentru bicicli[ti".

Pentru respectarea ^ntocmai acerin]elor Ghidului de finan]are aacestui program, autoritatea local\trebuie s\ parcurg\ anumite etape^n adoptarea unor m\suri de orga-nizare a derul\rii acestui program.De aceea, se propune spre apro-bare " Proiectul de hot\rare privind^ntocmirea studiului de fezabilitate,a cererii de finan]are [i aprobareaindicatorilor tehnico-economicipentru obiectivul de investi]ii:"Realizarea de piste pentru bicicli[ti^n ora[ul R\cari, jude]ulDâmbovi]a", pe traseul DN 71 peambele p\r]i, precum [i pe stradaG\rii ^n localitatea Ghergani, pe olungime total\ de 11,75Km.

Obiectivul principal al acestuiproiect este crearea unor condi]iide civiliza]ie la standarde europene,

precum [i rezolvarea unor aspecte ce ]inde modernizarea infrastructurii ^n ora[ulR\cari.

Se supune spre aprobare proiectul dehot\râre privind ^ntocmirea studiului defezabilitate, a cererii de finan]are [i apro-barea indicatorilor tennico-economicipentru obiectivul de investi]ii"Realizarea de piste pentru bicicli[ti ^nora[ul R\cari, jude]ul Dâmbovi]a".Proiectul este aprobat cu unanimitate devoturi.3. Proiect de hot\râre privind^ncetarea oper\rii serviciuluide alimentare cu ap\ [icanalizare de c\tre Serviciulpublic jude]ean de alimentarecu ap\, canalizare [i salu-brizare Dâmbovi]a.Urmare adresei nr.161/09.12.2010 privind contractul dedelegare a serviciilor publice de ap\ [icanalizare se revine printr-o adres\^n 30.06.2011 prin care se solicit\hot\rârea consiliului local privind^ncetarea oper\rii serviciului cu apa[i de canalizare de c\tre Serviciulpublic jude]ean de alimentare cuap\, canalizare [i salubrizareDâmbovi]a [i adoptarea uneihot\râri privind aprobarea deleg\riigestiunii acestui serviciu precum [iconcesiunea exclusiv\ a bunurilorpublice prin atribuire direct\ c\treS.C. Compania de Ap\ Târgovi[teDâmbovi]a S.A. Se supune la vot [ise aprob\ ^n unanimitate.4. Proiect de hot\râre privinddelegarea gestiunii serviciuluide alimentare cu ap\ [icanalizare c\tre S.C.Companiade Apa Târgovi[te, Dâmbovi]aS.A. Se supune spre aprobare [ihot\rârea este adoptat\ cu una-nimitate de voturi.5. Proiect de hot\râre privindavizarea lucr\rilor de con-struc]ii - respectiv ^nchiderebalcon bloc A3 parter, ap.3,proprietatea doamnei PetreMariana pe suprafa]a de4,50mp teren intravilan, situat^n str. Aleea Pompierilor, Bl.A3.

Ca urmare a cererii d-nei PetreMariana de la adresa men]ionat\prin care solicit\ construirea unuibalcon ^nchis ^n spatele blocului,reprezentantul biroului urbanism,tehn. Alexandru Alexandru s-adeplasat ^n zona respectiv\ [i aconstatat c\, din punctul s\u devedere, exist\ posibilit\]i derealizare a lucr\rii f\r\ a afectacircula]ia ^n jurul blocului [i f\r\ ainterveni asupra structurii de rezis-ten]\ a blocului. ~n cadrul [edin]eimembrii consiliului local au analizatcererea d-nei Petre Mariana [i au

considerat c\ este necesar\ [i oaprobare din partea Asocia]iei delocatari pentru realizarea lucr\rii.Proiectul de hot\râre a fostamânat.6. Proiect de hot\râre privindscutirea de impozite a unorcontribuabili.~n urma analizei de c\tre ServiciulITL al Prim\riei R\cari, a cererilordepuse de c\tre cet\]eni au fostluate ^n discu]ie urm\toarele per-soane ^n vederea acord\rii scutiriide impozite pe anul 2011: ObrijanNicolae din R\cari, Com\nceanuIoana din Mavrodin, Ioni]\ Mariadin St\ne[ti, Dinu Vasilica dinSt\ne[ti, Voicu Maria din Ghimpa]i,Mihai Gheorghi]\ din St\ne[ti,Tilic\ M. Ion din Colacu, Burcu[Maria din Ghergani, Neac[u Ceciliadin Mavrodin, Hongu Ioana dinGhergani, Mitroi Irina din R\cari,{tefan Ioana din R\cari, MincuVasilica din Colacu, Nicolescu Iondin R\cari, Marcu Gheorghe dinB\l\ne[ti, Jangu Mircea din R\cari,Ionescu Maria din Colacu, AlbeiIon din R\cari. Supuse la votcererile cet\]enilor mai susmen]iona]i au fost aprobate ^n una-nimitate.7. Proiect de hot\râre privindmodificarea H.C.L.65/28.05.2010 privind instituireaunor restric]ii de circula]ie peDC 43 R\cari-Ghimpa]i pentrusegmentul ce intersecteaz\DN 71 [i drumul de acces lasediul firmei, pentru autove-hiculele ce aprovizioneaz\S.C. Vegetal Natur Prod S.R.L.,cu sediul ^n ora[ul R\cari,localitatea Ghergani, jude]ulDâmbovi]a.S-a aprobat ridicarea restric]ieiprivind tonajul pe DC 43A pentruautovehiculele care deservescaceast\ societate.8. DiverseLa acest punct s-au discutatprobleme curente ale vie]ii ^ncomunitate.

Aspecte de la depunerea jur\mântuluide c\tre consilierul Costache Ion

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

± ±

±±cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

4 Eveniment iulie 2011

În fiecare an, în luna august, de ziuaSfintei Marii se organizeaz\ Ziuaora[ului R\cari. În 16 august s-an\scut Ion Ghica, reperul spiritual allocuitorilor acestei a[ez\ri; cel care afost ctitor de [coal\, scriitor, econo-mist, diplomat. Într-o atmosfer\ des\rb\toare, începând cu orele 10:00în ziua de 14 august, au debutatzilele ora[ului R\cari. În cuvântul dedeschidere, primarul ora[ului a

prezentat invita]ii [i a îndemnat asis-ten]a s\ intoneze Imnul na]ional, sim-bolul poporului român de suveranitate[i demnitate.La festivit\]i au participat: FlorinPopescu – pre[edintele CJDB,Antonescu Marin – vicepre[edinte,Mosor Elena - inspector [colargeneral adjunct, al]i invita]i care au]inut s\ ni se al\ture la aceast\s\rb\toare. În cuvântul s\u, primarul

ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu af\cut o prezentare a istoriei acestorlocuri dup\ care a amintit etapa detranzi]ie [i modernizare a ora[ului. Învechiul târg de negustori, parfumul deepoc\ st\ruie prin prezen]a unorcl\diri, monumente, Conacul Ghica.Al\turi se înal]\ a[ez\mintele deînv\]\mânt liceal [i {coala Ghergani,realizate pe fonduri europene, Sala desport, Baza sportiv\, [coli reabilitate

etc. Dup\ 100 de ani, ora[ul R\carise primene[te, î[i schimb\ haina,adopt\ o ]inut\ european\, cap\t\prestan]\ [i aspect de adev\rat ora[european. Vom avea canalizare, str\ziasfaltate, [osea pe 4 benzi care ne vaduce mai repede la cetateaTârgovi[tei, dar [i mai departe, laSinaia. C\ci, “viitorul se construie[te,nu se viseaz\”

Iat\ standul de Art\ fotografic\ Expozi]ia columbofil\ prezentat\ de prof. T\nase Mugurel

Redac]ia

La expozi]ia de icoane pe sticl\ ne-au impresionatm\iestria [i abordarea curajoas\ a acestui subiect.

Primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu a rostit uncuvânt de deschidere a festivit\]ii

Desenele pe asfalt s-au bucurat de oampl\ participare.

Interviul acordat de primarul ora[ului,Marius Carave]eanu

S\rb\toarea cuplurilor la 50 ani de c\snicie. La mul]i ani! Festivitate de premiere

Forma]ia de muzica rock, “Cei ce spun” Invitat de marc\, ^n concert, Aurel Moldoveanu

5Evenimentiulie 2011

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

Aspecte de la concursul de ciclism.

Lotul de juniori de la Dinamo Bucure[ti - o demonstra]ie deosebit\ Aspecte de la meciul de handbal dintre salariatele prim\riei [i echipa profesoarelor.

Gata de start pe ATV-uri. ~n frunte, nr. 1, primarul ora[ului R\cari, Marius Carave]eanu, urmat de alte 10 echipaje .

Iat\ fotografia de final, la cursa pe ATV-uri Aspect de la ^nmânarea diplomelor de participare la cursa de ATV-uri

6 Eveniment iulie 2011

Programul competi]iilororganizate cu ocaziazilelor ora[ului R\cari afost diversificat, ]inândcont de gusturilepublicului. În prima zi afestivit\]ilor au început[i întrecerile sportive.Au fost întreceri defotbal, handbal, concur-suri distractive, desenepe asfalt, ciclism [iATV-uri. Iat\ rezultateleacestor competi]ii:

Rezultatele la ciclism.Locul I – Voicu Claudiu [i{erban Mircea din Ghimpa]iLocul II – Ni]\ Cristian, MavrodinLocul III – Maican SilviuLocul IV – P\un NicolaeLocul V – Maican LiviuLocul VI - Vasile ValentinLocul VII – Voicu PavelLocul VIII – Jangu Ionu]Locul IX – Ungureanu ConstantinLocul X – Panaete Viorel

Iat\ participan]ii lacursa de ATV-uri, înordinea numerelor departicipare.

1. Primar, Marius Carave]eanu Alexandru Nicolae2. Stan Andrei Stan Alexandru3. Vân\toru Gelu Manea Edi4. Vlad AdrianMatei Adrian5. Constanda AlinDinca Marius6. Achim IonBarbu Marian7. Istrate Eduard{erban Mircea8. Dinu MihaiIonel9. Manu MarianEne Marius10. Ion DumitruEne Mihai11. Munteanu Bogdan

Rezultatele partidelorde fotbal.-CS R\cari (juniori) – AvicolaT\rt\[e[ti 4-1- Oldboy R\cari Brezoaia -Avicola T\rt\[e[ti 1-0- Brezoaia seniori CS. R\cariseniori 3-3- CS R\cari – AvicolaT\rt\[e[ti 1-1

- “Spic de grâu” Ghimpa]i(juniori)- Echipa de fotbalColacu 6-3Echipa de fotbalPoli]ia Local\Matei Adrian, Chi]ulescuDumitru, Chi]ulescu Costel,Vasile, Nicolae, Ivan C\t\lin,Alexandru Lucian, BuscanAdrian, Ci[maru Ion, MihaiIonu], Onea M\d\lin, ManuMarian, Dinu MihaiArbitrii: Sorescu Marian,Negrea Constantin, NegreaGheorgheEchipa de fotbalPompieriMuscaloiu Ionu], DinuMarius, Vi[an Aurel, BucurEugen Marian, NegreaDaniel, Ion Mihai, CubeicaGeorge, Dog\rescu Petric\,Neagu Cristian, DumitruVasile, Bratu Marius, DobreValentin, Ghi]\ Liviu,Sorescu Mugurel, AchimConstantin.

Meciul de handbal dintresalariatele prim\riei [iechipa cadrelor didactice.Scor 1-13C\pitan de echip\ la

prim\rie, Logof\tu Violetaiar la echipa cadrelor didac-tice, Gl\van Cristina

Rezultatele concursuluigastronomicLocul I – Anason Vasilica,Mânzu Ionica, Matei Elena,T\nase Mihaela, PopaMihaelaLocul II – Popa GetaValentina, Tudose Ionela,Sterian MihaelaLocul III – Amza AncaIleana, Ivan Vasilica[i Stroescu Adina – premiude încurajare

Rezultatele concursului:“Icoane pe sticl\”Locul I: Oprea DanielLocul II:T\nase M\lina IoanaLocul III: Dr\gu] Ioana NarcisaParticipare: Arm\[eluMarius- Daniel, LeancaCristina Gabriela, FascoAlexandra, Mihai Daniel,Lamb\ Ionu] Alexandru,T\nase Cristian, {tefanAna-Maria, Matache Sabina,Ba[turescu Ana- Maria,Nicolae Gabriela, BadeaElena Diana, Vi[an BiancaElena, Ivan Alexandra Dorina,Pandele Valentina, ParfeniMihai

Rezultatele concursuluide [ahLocul I – Dinc\ IonLocul II - Ilie {tefanLocul III- Manu Marian

Jocuri distractive:Alergarea cu g\leataplin\.Locul I: Ta]ulescu Cristofor,Tabârca IulianLocul II: Dumitra Eduard,Dinu Cristian,Locul III: Voicu Pavel, Vasile

ValentinEchipa de gimnastic\CSS, nr 7, DinamoBucure[ti. Antrenoare:Cristea Valentina Mihaela,Marton MonikaSportivi: Giriada Justin,Sandu Antonio, RaduCristian, Prichindel Daniel,Minea Teodor, MoroianuLuca, Ioni]\ Liviu, AndreiAlin, Popa Adrian

Echipa de concurs lafrânghieLocul I: Ta]ulescu Cristofor,Parfeni Mihai, V\leanuIoana, {erban Ovidiu, MateiLili, Radu Ioan, VasileValentin, T\bârc\ Iulian,Lemnaru Bogdan, VoicuPavel, Vasile Paul.Locul I: Vlada Andrei, Du]\Marian, Arma[elu Marius,Barbu Marian, CorbeaAndreea, T\nase Marian,Dobre C\t\lina.Locul II: Du]\ Ionu], Du]\{tefan, Dinu David, Ro[caIonu], N\stase Andreea,Ristea Adelin, Badea Laura.

Modele de via]\: “50 deani de c\snicie durabil\.Manea Dumitru - Floarea(Colacu); - Andrei Dumitru -Elena (Mavrodin); - EnacheAlexandru - Frusina(Colacu); - Radu Ion cuElena (Colacu); - VoicuMarin - Ana (Ghergani); -Ion Niculae - Anica(Ghimpa]i); -Mocanu {tefan- Virginia; - Barbu Marin -Ana; - Gheorghiceanu Vasile- Vasilica; - Matei Alecsandru- Vasilica (Colacu)Ur\m tuturor ani mul]i feri-ci]i cu s\n\tate [i bucurie!

Festivitatea de premiere la concursul gastronomic

Redac]ia

Festivitatea de premiere: cel mai tân\r concurent [i cel maivârstnic (73 de ani) la cursa de biciclete

7Cultur\-^nv\]\mântiulie 2011

Mai sunt doar câteva zile pân\ ce clopo]elul vaanun]a din nou începutul anului [colar, motiv pentrucare preg\tirile legate de acest eveniment sunt în toi.Dup\ ce la sfâr[itul anului [colar 2010-2011 con-ducerea Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari a realizatun necesar al lucr\rilor de repara]ii ce se impun încadrul fiec\rei loca]ii în care se desf\[oar\ activit\]iinstructiv-educative, pe parcursul întregii veri s-alucrat pentru a asigura elevilor condi]ii decente.Prim\ria ora[ului R\cari s-a îngrijit [i în aceast\ var\pentru preg\tirea spa]iilor unde viitorii elevi [ipre[colari î[i vor desf\[ura activit\]ile.Cu ajutorul personalului nedidactic s-au f\cut lucr\ride igienizare la cele 11 loca]ii arondate LiceuluiTeoretic “Ion Ghica” R\cari. Lucr\ri mai ample s-aurealizat la: Gr\dini]a S\bie[ti - s-a izolat pereteleexterior, s-a reparat fa]ada, parchetul, s-a zugr\vitsala de clas\.{coala Colacu - lucr\ri de repara]ii la fa]ada [colii,glafurile ferestrelor, s-au zugr\vit s\lile de clas\,holurile.Gr\dini]a Colacu - zugr\vit interioare [i reparatacoperi[ul distrus în urma furtunii din luna iulie.Gr\dini]a [i {coala Ghergani - reparat pere]ii interiori,zugr\vit interior [i exterior, {coala [i Gr\dini]a R\cari- reparat fa]ada, zugr\vit interior [i exterior.S-au verificat instala]iile electrice [i sanitare [i au

fost înlocuite subansamblele defecte din toateunit\]ile de înv\]\mânt. De asemenea s-au f\cutrepara]ii la mobilierul [colar (mese, scaune), toc\rie,înlocuit u[i sau yale, înlocuirea buc\]ilor de gresiesparte.Trebuie men]ionat c\ unitatea noastr\ [colar\ areautoriza]ia sanitar\ de func]ionare.În ceea ce prive[te resursa uman\ începem acest an[colar cu un colectiv bine preg\tit, cu un num\r de54 norme didactice ocupate de titulari, 20 de normedidactice ocupate cu suplinitori califica]i, 6 norme –personal auxiliar [i 12 norme personal nedidactic.Cadrele didactice sunt preocupate pentru dezvoltareaprofesional\ înscriindu-se la cursuri de perfec]ionare[i ob]inerea gradelor didactice.Anul [colar 2011-2012 aduce nout\]i în ceea ceprive[te loca]iile de desf\[urare a cursurilor. Astfel,num\rul de elevi de la {coala Ghergani a crescutprin comasarea cu {coala Mavrodin iar ca rezultat seînregistreaz\ dispari]ia pred\rii simultane la clasele I-IV.Ne preg\tim de asemenea pentru noile schimb\ri deloca]ii ce vor avea loc pe parcursul acestui an [colar:inaugurarea Liceului Teoretic “Ion Ghica” R\cari [i a{colii Ghergani, loca]ii ce au trecut printr-un procesde modernizare, extindere [i reabilitare. La Liceul

teoretic “Ion Ghica” R\cari s-au realizat 2 laboratoareprev\zute cu anexe, biblioteca, sala de lectur\, salade festivit\]i, baza sportiv\ multifunc]ional\, aleipietonale, alei carosabile, 18 locuri de parcare,împrejmuirea terenului aferent. Suprafa]a construit\s-a extins la 2344mp.{coala Ghergani î[i va primi elevii cu s\li de clasaspa]ioase, laboratoare, biblioteca, gradene exte-rioare, scena în aer liber, curte pentru recrea]ie, pist\pentru role din asfalt, teren pentru sport, suprafa]\aferent\ unit\]ii [colare crescând astfel de la 450mp în prezent, la 2000 mp.Cu alte cuvinte, unitatea noastra [colar\ este gatas\-[i deschid\ por]ile pentru cei aproximativ 600 deelevi [i pre[colari care-i vor trece pragul în anul[colar 2011-2012.Doresc s\ urez colegilor [i elevilor succes, s\n\tate,implicare mai mult\ în via]a clasei, s\ colaborezeunitar pentru realizarea cerin]elor planuluimanagerial, iar p\rin]ilor un ata[ament mai marefa]\ de institu]ia care face cu prec\dere EDUCA}IE.

Succes în noul an [colar!

Ultimele zile ale lunii august s-audus, iar septembrie aduce cu sineînceperea noului an [colar. Pentrucei mai mul]i dintre noi acestmoment vine cu miros de cerneal\[i rechizite noi. Copiii se bucur\ dec\l\toriile prelungite prin magazinemenite s\-I doteze cu toate celenecesare pentru [coal\: caiete,c\r]i, pixuri, ghiozdan etc. Alegereaacestora este mult mai complicat\decât ne imagin\m pentru noilegenera]ii; o veri[oar\, [colari]\ înclasa a III-a, mi-a explicat indig-nat\ când i-am dus un set decaiete noi c\ nu e posibil s\cumperi orice caiet sau orice pix,c\ trebuie s\ ]ii cont de criterii deform\, arom\, culoare [i personaje

imprimate.Odat\ cu elevii încep s\ se

preg\teasc\ pentru [coal\ [iprofesorii. Pentru ei [coala începela 1 septembrie [i pân\ laînceperea cursurilor au multelucruri de f\cut; trebuie rev\zuteprogramele [colare, rezultateleexamenelor, tezelor [i testelor dinanii anteriori [i preg\tit\ planifi-carea pentru anul care începe.

Planificarea este mult mai greude realizat decât ar putea p\reapentru c\ trebuie s\ îmbinecunoa[terea programei, amanualelor [i a elevilor. Realizareaunei planific\ri cât mai realisteeste vital\ pentru desf\[urarea înbune condi]ii a orelor în noul an [colar.

Un moment foarte important înpreg\tirea profesorilor pentruînceperea cursurilor îl reprezint\consf\tuirile anuale. Aceste reuni-uni care adun\ laolalt\ profesoriide aceea[i specialitate din jude]sunt un prilej minunat s\-[i revad\colegii, s\ schimbe impresii, s\vad\ cine a ie[it la pensie, s\numere bobocii nou intra]i în

sistem, s\-[i aminteasc\ zecile deperipe]ii prin care au trecut împre-un\ cu ocazia diferitelor concursurisau activit\]i: ma[ini r\mase înpan\, musafiri din alte jude]eîntâmpina]i în miez de noapte,copii întârzia]i, imprimante cares-au stricat când le era lumea maidrag\ etc.Tot aici sunt prezentate realiz\rile

[i nerealiz\rile anului anterior,precum [i proiectele pentru noul an.

Dup\ consf\tuiri se fac ultimelemodific\ri la planific\ri conformultimelor indica]ii primite de lainspectorii de specialitate. Severific\ stocurile de manual, sealeg cele mai bune materialeauxiliare care vor fi recomandateelevilor. La [coal\ se definitiveaz\orarul [i încadrarea. Anul [colarpoate începe.

În ziua de 12 septembrie fiecareprofesor este preg\tit s\ intre însal\ cu nostalgia faptului c\ numai este elev [i nu mai poate staîn banc\ pentru a se bucura denoile rechizite.

Prof. Mu[at Valentina

Director adj. Prof Albu Gra]iela

Reuniunea absolven]ilor LiceuluiR\cari, promo]ia 1971, a avut locla sediul {colii Generale R\cari,

unde, practic, aceast\promo]ie a înv\]at înprimul an de liceu. Auspus prezent urm\toriiabsolven]i: ChiraMariana, Coman Ion,Dragomir Niculae,Olteanu Ion, SolomonFlorin, Popescu Marian,Lambru Ion, Marcu Iulia,Mocanu Ion, FlorinRotaru, Stan {erban,

Stancu Ion, Barbu Vladimir, DumitruGheorghi]\, Eftimescu Ioana,

Lamb\ Ioana, Olteanu Elena,Pestri]u Aurica, Toi Floarea. Dintrefo[tii dasc\li au fost al\turi de noidoamna profesor Lene Domnica [idomnii profesori Livede Ion, CristeaNicolae, Harceag Viorel [i Dragomir Ion.Mul]umim pe aceast\ cale doamneidirector Alionte Aurica [i doamneidirector adjunct Albu Gra]iela pentrusprijinul acordat. Din p\catedomnul primar nu a putut veni lareuniune de data aceasta fiindprezent la o alt\ ac]iune pe planlocal.

Reuniunea absolven]ilor Liceului R\cari, promo]ia 1971

Barbu V.

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

8 iulie 2011Eveniment

În data de 15 august 2011, cânds\rb\torim ziua Sfintei Marii, un grup dedoamne din ora[ul R\cari avândreprezentante din rândul cadrelor didac-tice, personal administrativ de la CAMSGhergani, viceprimarul, alte salariate aleprim\riei au ]inut s\ marcheze aceast\

S\rb\toare prin a d\rui pachete cupr\jituri de cas\, felicit\ri, participan]ilorla slujba din Biserica Sf. Gheorghe, R\cari.Mul]umim, pe aceast\ cale, participan-telor la ac]iune [i ad\ug\m aprecierilenoastre pentru astfel de ini]iative.

Se d\ startul la concursul gastronomic. Tema: salat\ de fructe. Tuturor ne “plou\ ^n gur\”, privind amestecurile parfumate.

Tradi]ia [i frumosul suntparteneri de petrecere la Zilele ora[ului R\cari

Echipa de dansuri de la Ghimpa]i Echipa de dansuri de la Colacu Majoretele, cu gra]ie [i spirit tineresc

Aspecte de pe parcursul cursei de biciclete “Descoper\ ora[ul R\cari pe 2 ro]i”. Aici s-au ^ntâlnit toate vârstele [i au ^nvins, spiritul sportiv, voia bun\ [i dorin]a de competi]ie.

Redac]ia

9cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

Interviuriiulie 2011

1.În luna august s-au împlinit trei ani de laapari]ia Ziarului Prim\riei R\cari. Am editat 35de numere încercând s\ prezent\m cât maicuprinz\tor via]a comunit\]ii noastre. Am f\cutun sondaj de opinie [i rezultatul a fost îmbu-cur\tor, în ceea ce prive[te gradul de aprecierea Ziarului Prim\riei R\cari. Ce v\ place în acestziar? Ce propuneri pentru viitor, rubrici noi,pagini noi?2. În calitate de cet\]ean, ce aprecia]i mai multîn activitatea autorit\]ii locale [i ce propuneriave]i pentru viitor?

Micu Marian, intreprinz\tor, R\cari1. Luna augustreprezint\ un momentaniversar prilejuit deîmplinirea a 3 ani de laapari]ia ZiaruluiPrim\riei, concretizatprin cele 35 de numereap\rute.

Apari]ia acestui ziar aînsemnat pentru mul]icet\]eni începutul uneinoi etape de conlu-crare între autorit\]ile

locale [i comunitate - modul de informare [i comuni-care fiind unul succint [i la obiect.

Prin rubricile sale, ziarul d\ posibilitatea tuturor celorce-l citesc s\ se cunoasc\ mai bine, s\ fac\ schimburide opinii venind în întâmpinarea acestora cu tot felul deinforma]ii, articole de legi [i aspecte din via]a cotidian\– lucruri necunoscute înainte de apari]ie -.

{edin]ele de consiliu sunt f\cute publice [i fiecarecet\]ean poate s\ fie informat cu privire la aspecteledezb\tute [i hot\rârile luate. Prezen]a acestui ziar ]inestrâns\ leg\tur\ între prim\rie [i cet\]eni, de fiecaredat\, fiind a[teptat cu ner\bdare [i interes.

A[ propune inserarea în paginile ziarului a unor rubricinoi:- Pagini de istorie (în care s\ fie prezentate aspecte [ievenimente care au marcat istoria acestei localit\]i).- R\cari pe drumul integr\rii europene.- Eroi ai na]iei noastre-cet\]eni de onoare ai acesteilocalit\]i.- Angaja]ii se prezint\.- {i poate cea mai interesant\ rubric\-execu]ia bugetar\la data de – care reprezint\ momentul adev\rului privindmanagementul localit\]ii. Se v\d multe lucruri noi darcu ce pre] [i cu ce cheltuial\?

În rest, tine]i-o tot a[a [i la cât mai multe apari]ii!Apropo la rubrica “angaja]ii se prezint\” am dori s\

cunoa[tem to]i angaja]ii de pe raza localit\]ii care facparte din deconcentrate: [coli, gr\dini]e, poli]ie, centrulde s\n\tate etc.2. Apreciez în mod just activitatea autorit\]ii locale care,de[i în vremuri de criz\ [i cu bani mai pu]ini se potl\uda cu realiz\ri care s\-i recomande pentru o nou\etap\ de dezvoltare socio-economic\ în via]a urbeinoastre, deci un nou mandat pentru primar.

Dac\ în prima etap\ activitatea s-a concretizat în dez-voltarea re]elei [colare, a[ dori ca pe viitor s\ aborda]iprimordial aspectul localit\]ii din punct de vedere alînfrumuse]\rii cu refacerea trotuarelor, a rondurilor cuflori [i spa]iilor verzi precum [i a altor aspecte care s\încline privirea celor care tranziteaz\ localitatea.

V\ propun un test:S\ zicem c\ o agen]ie vrea sa editeze vederi din

ora[ul R\cari. Dac\ la capitolul cl\diri impun\toare st\m bine, vezi

prim\ria, judec\toria, [coala [i mai nou liceul, la capi-tolul cadre cu verdea]\ (amenaj\ri gen GARDENA)probabil c\ urmeaz\?

Nu mai vorbesc de aspectul blocurilor care las\ foartemult de dorit, cred c\ se va g\si o solu]ie.

În încheiere, doresc s\ urez administra]iei localesucces deplin în ducerea la bun sfâr[it a misiuniiîncredin]ate, iar concet\]enilor tranzi]ie u[oar\, atâtacât va mai dura.

Dinu Elena, secretar\ - {coala R\cari1. Cu trei ani în urm\,Prim\ria ora[ului R\caria tip\rit periodic ziarullocal. Ini]iativa a fost debun augur, deoarece aîncercat s\ prezinte câtmai cuprinz\tor via]acomunit\]ii noastre.Numai în acest fel sevor identifica muncacet\]enilor [i luptaîmpotriva faptelor rele.

Ziarul se adreseaz\cet\]enilor din ora[ul

nostru, de datoria c\rora este de a se implica în via]aora[ului. Articolele sunt extrem de variate, începând dela “Ce a mai f\cut Primarul?... pân\ la na[teri,c\s\torii, decese anun]uri locale.

Credin]a nem\rturisit\ a “Colectivului redac]ional“este de a face din fiecare zi când apare ziarul – o mares\rb\toare a Adev\rului, Binelui [i Frumosului.Sentimentul meu este c\ autorii articolelor [i-au asumatrolul de gazde bune prin structura inteligent\ pe care-lpropun cet\]enilor.Pentru viitor propun o pagin\ special\ celor mici.2.În calitate de cet\]ean apreciez în activitateaautorit\]ilor locale str\daniile [i împlinirile ce au datvia]\ acestui ora[.

Propun înfiin]area unei cre[e pentru a veni însprijinul tinerilor p\rin]i care au probleme cusupravegherea copiilor în timpul serviciului. La mul]i ani, “Ziarului Prim\riei“.

Prof. Enache Cornelia - R\cariCe reprezint\ pentru

mine, ca locuitor alora[ului R\cari, “ZiarulPrim\riei” acum laceas aniversar? Esteoglinda a tot ce s-arealizat în ace[ti treiani în ora[ul R\cari [itotul este frumos [itrainic, de la str\zileasfaltate, [colile lumi-noase, modernul LiceuTeoretic “Ion Ghica”,

spa]iile verzi, locurile de joac\, modernul stadion, salade sport. Ace[ti trei ani au f\cut ca ora[ul R\cari s\-[ischimbe culoarea de la cenu[iu la luminos.

Ziarul, este leg\tura dintre noi ca locuitori [i con-ducerea local\ prin informa]iile ce ne sunt oferite dintoate domeniile: înv\]\mânt, agricultur\, s\n\tate; nulipsesc s\rb\torile: de iarna, ziua Muncii, 1 Mai, ziualocalit\]ii, târgurile de toamn\.

Dar, pentru c\ vorbesc despre s\rb\torit (Ziarul) am [ieu o pagin\ de suflet “Ce a mai f\cut primarul”...?{i-i doresc via]\ lung\.

Ziarul de[i este “mic” ca vârst\, a f\cut lucruri maripentru oameni [i pentru asta îi doresc din inim\ via]\lung\, s\ ajung\ la majorat.

Acest ziar “mic” ca vârsta a [tiut, prin conducerea sa,s\ strâng\ în jurul s\u toate categoriile sociale, tineri [imai pu]ini tineri, s\ ne mobilizeze prin participarea latoate ac]iunile organizate de Prim\ria Ora[ului R\cari.

Dar toate acestea poate nu s-ar fi realizat dac\ înspatele ziarului nu s-ar afla un colectiv inimos [i apreci-at de oameni. Pentru tot ce ne d\ruie[te de trei ani,doresc din inim\ ziarului [i colectivului redac]ional “Lamul]i ani! “[i s\ fie al\turi de noi, mul]i ani.

Prof. Marin Ilie-Sorin, {coala Colacu1. Ziarul a fost aidoma unui copil care în fiece lun\cre[tea, cre[tea pân\ a ajuns un tân\r adult des\vâr[it,cu frumoase calit\]i... Ziarul însu[i reprezint\ una dincele mai frumoase realiz\ri, iar continuitatea luireprezint\ un act de curaj [i de cultur\... Forma,con]inutul, totul este bine pus la punct, bine structurat[i atinge o gam\ larg\ de domenii. Domnul Carave]eanuMarius a deschis pentru oamenii din R\cari ni[te por]i

imense spre un cer de un albastru infinit, de ei vadepinde ^n continuare ca aceast\ priveli[te minunat\ s\nu fie stricat\ niciodat\...Ce îmi place la acest ziar? Mai precis dac\ ar fi ceva cenu-mi place, stau [i caut cu lupa dar nu v\d decâtlucruri bune [i foarte bune... S\ nu crede]i c\ este omunc\ u[oar\, nu, s\ nu crede]i c\ totul se faceb\tând din palme, este o munc\ mig\loas\ care ceretimp... Nu [tiu câte localit\]i se pot mândri cu un a[aziar local, v\ spun eu foarte pu]ine... Gândurile fru-moase exprimate în multe articole denot\ nu numaicalitatea estetic\ a modului de exprimare, ci [i calitateaesen]ei sale. Ra]ionamentele exprimate bine sunt [igândite bine, iar stilul din anumite articole nu este cevaad\ugit gândirii, ci este chiar des\vâr[irea acesteia.Multe superbe articole au într-însele o vatr\ în care ardej\r\tecul vie]ii de zi cu zi din acest or\[el numit R\cari.

Nici un om din R\carinu trebuie s\ laselumea în care tr\ie[tecu defectele cu care og\se[te. Noi trebuie s\facem tot ce ne st\ înputin]\ pentru a crea olume mai bun\ [i loculunde se pot semnalairegularit\]ile estetocmai aceast\ publi-ca]ie; dar [i faptelebune [i lucrurile extra-ordinare trebuie aici

men]ionate cu lux de am\nunte.2. A doua cas\ a mea este ora[ul R\cari pentru c\ de7 ani aici îmi desf\[or activitatea de profesor [i pot fiechidistant în aprecieri [i nu pot spune decât c\ înultimii 2 ani s-au realizat lucruri greu de imaginat... Amun cuvânt simplu [i totodat\ lipit de trecerea timpului:FELICIT|RI. Numele meu este Marin Ilie-Sorin, sunt pro-fesor de matematic\ la Liceul Teoretic “Ion Ghica “-R\cari - structura Colacu [i sunt mândru c\ muncescaici!

Prof. Sima Nicoleta -{coala R\cari1. Na[terea unui ziareste un lucru impor-tant, care necesit\foarte mult\ munc\.Pentru cei care seangajeaz\ s\ scrie, estefoarte important s\ fiedevota]i. M\ bucurfoarte mult c\ ora[ulR\cari s-a îmbog\]it cuun peisaj jurnalistic deexcep]ie, obiectiv, carerespect\ aspectele vie]ii

noastre.Pe parcursul celor trei ani de la na[tere, editorialul a

fost mult îmbun\t\]it din punct de vedere al num\ruluide articole astfel încât cititorul de toate vârstele î[ig\se[te rubrica preferat\. Este un ziar complet.

Reprezentan]ii presei au acordat mult\ importan]\aspectului editorial. Dumnealor au o func]ie grea, aceeade a promova activit\]ile noastre. Prin intermediulacestui ziar s-au înregistrat [i vor fi în continuarecre[teri calitative în toate domeniile de activitate.

Nu a[ putea nominaliza o rubric\ anume pentru c\din punctul meu de vedere toate sunt deosebit deinteresante. Ca rubrici noi a[ dori s\ v\d o implicaremai mare la dialog a tinerilor; chiar a[a, s\ senumeasc\ “Dialogul tinerilor”. Acolo s\-[i exprime opini-ile, aspira]iile. Un tân\r, un adolescent consider c\ aravea multe de spus. 2. În calitate de cet\]ean apreciez la maximum activi-tatea autorit\]ii locale. Sunt cadru didactic la {coala cuclasele I–VIII R\cari [i pot spune cu mândrie c\ benefi-ciez de condi]ii foarte bune în activitatea mea. De multeori chiar mi-am spus c\ autoritatea local\ este înclinat\în mod deosebit spre înv\]\mânt. Pu]ine ora[e, comunepot spune c\ au condi]ii bune pentru înv\]\mânt.Aspectul [colilor, cum vor ar\ta Liceul Teoretic “IonGhica “R\cari, {coala Ghergani [i celelalte [coli esteprioritatea permanent\ pentru domnul primar [i echipadumnealui.

Totul se face, sunt con[tient\, cu munc\, inteligen]\,pasiune [i nu în ultimul rând grij\, pentru noi cet\]enii.Felicit\ri! V\ doresc în]elepciune, obiectivitate [i calitate.

Mul]umim pentru aprecieri - Redac]ia

±

± ±

10 iulie 2011Interviuri

S\rb\toarea Zilelor ora[uluiR\cari, a fost prilejul de a realizao serie de interviuri cu cet\]enidin ora[ul R\cari. Iat\ ^ntreb\rile^n jurul c\rora s-au purtatdialogurile:1. Edi]ia din acest an a Zilelor ora[uluiR\cari marcheaz\ centenarul atest\riidocumentare a ora[ului R\cari, subaceast\ denumire. ~n cei 100 de anide dezvoltare, ora[ul R\cari a cunoscutmai multe etape. Ce [ti]i despre^nceputurile vie]ii economice [i cul-turale pe aceste meleaguri? 2. La ^nceputul secolului al XIX-lea,s-au ^nfiripat primele institu]ii: prim\ria,[coala, o banc\, asocia]ii comerciale...Familia dumneavoastr\ ^[i are str\mo[ii^n acele timpuri; ce ne pute]i povestidespre aceasta?3. ~n prezent, ne cinstim ^nainta[ii prindiferite mijloace, unul dintre acesteafiind s\rb\tori ca aceasta. Ce p\rereave]i despre manifestarea organizat\ ^n14-15 august a.c. Ce a]i dori s\ maicuprind\ programul?4. ~n luna septembrie, pe 24-25, seorganizeaz\ Târgul anual al ora[uluiR\cari, manifestare de amploare, lacare v\ invit\m [i pe dumneavoastr\.Cum a]i dori s\ organiz\m acest târg? 5. ~n ^ncheiere, v-am cere p\rereadespre modul cum s-a schimbat fa]alocalit\]ilor, despre cur\]enie, despreobiectivele de investi]ii care s-aurealizat [i se realizeaz\ ^n ora[ulR\cari.

Grigorescu Traian, pensionar, consilier local

1. DesprelocalitateaR\cari, încare locuiesc,[tiu c\ s-an\scut primaatestaredocumentar\,în secolul al-XVII-lea, cuaceast\denumire,

mai ^nainte constituind un sat deMo[neni cu numele de Boanga, apoiPodu' B\rbierului [i c\ acesta s-a dez-voltat ulterior, pe drumul na]ionalBucure[ti-Târgovi[te-Sinaia, paralel cuvechiul drum al Colentinei.Pentru scurt\ vreme, în 1948, a fostdeclarat\ ora[, iar în anul 1950 adevenit re[edin]\ de raion. În anii47/48, s-a construit un petec de drum,cu piatr\ cioplit\, ce traversa locali-tatea dinspre }epe[ Vod\ pân\ laconacul Meitani (azi Liceul Ion Ghica).Acest important eveniment, care adunaprav\liile negustorilor r\c\reni din aceletimpuri, precum [i obiectivele de cul-tur\: biserica Sf. Gheorghe, [coala gen-eral\, c\minul cultural, banca popu-lar\ [i prim\ria, a r\mas în amintireamea, deoarece, la inaugurarea [ideclararea ca re[edin]\ de raion, pecând eram elev în clasa I de liceu,^nv\]\toarea mea, cea care mi-a pus înmân\ condeiul pe o t\bli]\ cu linii [im-a înv\]at s\ scriu primele linii,

domni[oara Logof\tu Elena, m-a rugats\ particip la solemnitate, unde amrecitat o poezie. Dup\ recitare, am fostluat de mân\ de o persoan\ care m-aa[ezat în fa]a scenei pe un scaun,lâng\ o doamn\. Eu aveam emo]iilemele [i nu mi-am dat seama de impor-tan]a acestor persoane. Dar dup\ ser-bare, domnul înv\]\tor Matei Ionescu,mi-a spus c\ persoanele respectiveerau Teoharie Georgescu [i Ana Pauker.Mai ]in minte c\, dup\ serbare, audefilat militari din Târgovi[te [i Boteni,au cântat fanfare [i muzici, toat\noaptea [i au survolat pe deasuprapetrecerii, avioane de vânatoaremilitare, de la Boteni. Din aceast\perioad\ îmi aduc aminte c\ popula]ialocalit\]ii era numeroas\ [i mai preocu-pat\ de munc\: diminea]a [i seara,trenurile care opreau în gara Ghergani,se aglomerau de multele persoane careplecau [i veneau de la lucru în altelocalit\]i ale ]\rii.

În R\cari, erau pu]ine magazine destat, majoritatea erau particulare, [tiuc\ cet\]enii erau obliga]i s\ predeacote de carne c\tre stat. De aseme-nea, îmi aduc aminte c\ în afar\ deaceast\ cot\ de carne, dac\ mergeaila moar\ "Voina", care avea [i pres\ deulei comestibil din floarea soarelui, ]ise oprea o cot\ mare de ulei, aceastadin cauz\ c\ ]ara noastr\ a fostobligat\ prin pacea din 1945, s\pl\teasc\ peste 75% din produc]ia]\rii, c\tre U.R.S.S, ca daune de r\zboi.Via]a economic\ a locuitorilor dinR\cari era sus]inut\ de acele pr\v\liiparticulare, mori ]\r\ne[ti: 3 la R\cari,1 la Colacu, cooperative de consum [ime[te[ug\re[ti ale Coopera]iei, iar obun\ parte a popula]iei era ocupat\ demuncile agricole proprii.Preocup\ri culturale existau - restrâns -în toate satele care aveau c\mine cul-turale, echipe de dansuri populare, laGhimpa]i, Colacu, iar [colile [i liceul,sus]ineau periodic manifest\ri pentrudestinderea locuitorilor [i educareaorganizat\ a copiilor [i elevilor.2. Despre via]a str\mo[ilor no[tri, nuam multe amintiri; de la ei cunosc fap-tul c\ au dus o via]\ strict\ de familie,singurele activit\]i culturale sau artis-tice, erau aproape s\pt\mânal organi-zate la c\minele culturale, la "horasatului" [i baluri ale intelectualilor [i acelor mai ridica]i cultural, din rândullocuitorilor.

În prezent, datorit\ neobositelor pre-ocup\ri ale conducerii prim\riei, cât [ia evolu]iilor social-culturale moderne, amijloacelor tehnice folosite, cinstireaprin aducerea aminte a preocup\rilormo[ilor [i str\mo[ilor no[tri, constituindo înalt\ preocupare, iar organizareapermanent\ a unor manifest\ri culturaleducative, care au culminat cu mani-festarea anual\ a "Zilelor ora[uluiR\cari", sunt dovezi valoroase aleini]iativelor pentru ridicarea vie]ii socialculturale a tuturor cet\]enilor, copiii,[colari, tineri [i vârstnici.Merit\ s\ acord\m o sincer\ [i înalt\apreciere acestor eforturi f\cute deîndemnul [i sus]inerea domnului

Marius Carave]eanu, pentru c\ nu seg\sesc în trecutul apropiat sau mai dep\rtatal vie]ii concet\]enilor no[tri, astfel de ac]iuni.3. Dac\ se dore[te s\ se formuleze noipropuneri în aceast\ direc]ie, eu m\declar c\ sunt mul]umit cu ce s-a f\cutîn prezent (activit\]ile [colare, sportive[i culturale) [i consider c\ merit\felicit\ri, primul gospodar al ora[uluiR\cari, pentru modul cum se orga-nizeaz\ manifest\rile culturale colectiveunitare, la care s\ participe to]ilocuitorii.4. Privitor la organizarea unui târganual în luna septembrie la nivelulora[ului R\cari, mi-am manifestatadeziunea [i socotesc, c\ aceast\ac]iune, pentru renumele ora[uluiR\cari [i multe alte considerente, vaavea sus]inerea tuturor locuitorilor, maiales a celor care nu dispun de mijloacede aprovizionare, pentru sezonul deiarn\ [i care pot s\-[i satisfac\ maiu[or aceast\ cerin]\ anual\. Dar au [iun moment real de satisfac]ie în carese întâlnesc cu alte cuno[tinte din altelocalit\]i, petrecând o clip\ la o mas\tradi]ional\ de toamn\.5. Despre realiz\rile ora[ului nostru dinultimii trei ani, de când este alesactualul primar, am ar\tat de fiecaredat\ când am avut ocazia, c\ mi-amsatisf\cut cu mare pl\cere dorin]a de aavea la conducerea ob[tei un gospodaradev\rat, dintre fiii ora[ului R\cari,care în permanen]\ este preocupat deg\sirea celor mai necesare [i potriviteplanuri de dezvoltare social\ [i cul-tural\ a ora[ului, pentru to]i cet\]enii.S\ nu se uite nici o clip\ c\ nu sepoate realiza totul dintr-o dat\, c\actualul primar a [tiut s\ ac]ionezeingenios pentru folosirea mijloacelorfinanciare oferite de actuala conjunc-tur\ european\, dar [i de faptul c\lâng\ noi a stat permanent [i con-ducerea jude]ului, în frunte cu domnulprofesor universitar, Popescu FlorinAurelian [i al]i sus]in\tori pe care eu îisocotesc, nu atât "alia]i", cu fra]iadev\ra]i.Am convingerea c\ activitatea prodi-gioas\ a conducerii locale [i jude]ene,va continua spre binele tuturor.

Barbu Maria - R\cari, 95 de aniM-am c\s\torit la 19 ani.So]ul era mai mare cu 4 ani decâtmineCâ]i ani a]i jucat la hor\ pân\v-a]i c\s\torit?

Am jucatvreo 4 ani.Pe la1930,cum eraR\cariul calocalitate?Eraunegustori?Eraunegustori,se vindeaupantofi,

haine. Lumea tr\ia a[a [i a[a. Mamamea avea 5 pogoane de p\mânt [i lemuncea singur\.

În R\cari era boierul Meitani, unde esteliceul acum [i Iorgu Serachitopol.Bucur Niculescu era boier care vindeacherestea. Mai era [i Ion Jianu carevindea basmale, etc. {oseaua asta spre Bucure[ti eracirculat\?Da, mergeam cu c\ru]ele [i boierii eraucu tr\surile.Care era cel mai bogat boier dinR\cari? Meitani era cel mai bogat din-tre to]i, era profesor universitar ladrept. A murit la R\cari [i am auzit c\a fost ars [i apoi îngropat în curtea liceului.Era banc\ în R\cari? În docu-mente a[a se zice, c\ era banc\.Nu [tiu dac\ era banc\, mam\, nu [tiu.Unde se distra tineretul?La Gheorghe Mo[teanul era salon. Aicilâng\ Costic\ Popescu.Era din neamul Mo[tenilorGheorghe Mo[teanul?Nu [tiu, [tiu c\ era aici [i avea trei fete[i un b\iat.Din negustorii care erau atunci,care mai are urma[i prin R\cari?Nu [tiu.Înainte de al doilea r\zboi mondi-al, cum era lumea, pe la 1940?{i mai s\rac\ [i mai bogat\. Lumeaavea ce s\ m\nânce, pentru c\ semuncea la câmp.Cum era “fonciirea”?În func]ie de cât p\mânt aveai, Eracam mult, dar lumea pl\tea.În preajma r\zboiului, so]uldumneavoastr\ a fost pe front?A fost, a fost plecat un an jum\tate.Câ]i copii avea]i acas\?Nu aveam nici un copil atunci. Eramgravid\ când a plecat [i când a venit ag\sit b\ie]elul.Unde a lucrat?La CFR a lucrat [i a fost dat afar\. Afost sergent de strad\, la prim\rie.Câ]i copii a]i avut?Am avut 6 copiii dar mai am o fat\, înMavrodin.La colectivizare cum a fost?R\u, ne-au luat c\ru]ele, caii, p\mân-tul, tot.În timpul întov\r\[irii erau cotelemari?Erau, d\deam lapte, ou\, aveam vac\atunci [i trebuia s\ dau [i copiilor c\erau ai mei.În 62 s-a f\cut colectivizarea, a]ilucrat [i la CAP?Am lucrat, 17 ani la CAP.Ave]i pensie?Am, dar cam mic\. 117 lei [i mai am[i pensie de la so].V\ ]ine]i bine.Ei, sup\r\rile pe care le-am avut... Amîngropat 5 b\ie]i, e greu!A]i mai ie[it prin R\cari?Poate s\ fie 3 ani de când nu am maiie[it. Nu mai pot mam\, nu pot s\ajung nici la biseric\, dar am auzit c\s-au schimbat multe.Tanti Maria mul]umesc mult,s\n\tate mult\ [i îmi pare binec\ am putut s\ st\m de vorb\.{i mie îmi pare bine c\ a]i venit pe lamine. S\n\tate.

(urmare ^n pagina 11)

11Interviuriiulie 2011

Ion M. Ioana n\scut\ la 1913 ^nMavrodin, 98 de aniPe la 1930 avea]i 17 ani, a]i jucat

la hor\?La hor\ amjucat de cânderam mic\,m-am m\ritatla 20 de ani,so]ul era deaici dinMavrodin, aicine-a l\satsocrul meu penoi. Am doi

copii, o fat\ [i un b\iat.Lucra]i p\mântul?Am avut un b\rbat bun, aveam unpogon de la t\tica [i el un pogon de latat\l lui, dar munceam ^n dijma, luam^n dijma [i munceam. Aoleu, ce maimunceam. Munceam câte dou\ treipogoane, dup\ cum g\seam. Avea]i cal [i c\ru]\?Am avut, [i cal [i c\ru]\. Produc]ia erabun\ [i mai vindeam la obor.Unde era oborul?Lâng\ cimitir, la R\cari, eu acolo ^l [tiu.Oamenii ^[i vindeau produsele la târg.}eseam, coseam [i aveam multecus\turi de f\cut. Iarna st\team ^ncas\ [i lucram, coseam cu lampa, nuca acuma cu lumin\. Am purtatochelari [i nu am mai v\zut nici cu ei.Nu prea mai v\d acum. S\ v\ dea Dumnezeu s\n\tate!Mul]umesc, am copii care ma ^ngrijescmai bine ca pe un copil mic. ~n preajma r\zboiului, so]ul dum-neavoastr\ a plecat pe front? Nu, a lucrat la CFR, de acolo a ie[it lapensie. {i ce am muncit eu la colectivse mai strângea.La colectiv câ]i ani a]i lucrat?De când a ^nceput pân\ când s-a terminat. Am [i cosit cu un vecin de aici.Coseam cot la cot cu vecinul meu. Semira lumea [i spuneau “Ia uite m\ cemunce[te femeia aia lâng\ b\rbatul\sta”. Am f\cut cas\ cu b\rbatul meu,cu mâinile goale, cu leafa lui de acolo.S-a f\cut b\iatul mare, l-am ^nsurat [icasa s-a d\râmat. Acum avem casaasta. F\ceam mâncare la buc\t\rie [ice era ca acuma aragaz? F\ceam lapirostrii [i m\m\lig\ pe plita cu lemne,nu era pâine ca acum. Când vedeaipâine ziceai c\ este cozonac. Aveamun b\rbat care nu vroia s\ m\ ^mpru-mut cu o sit\ de m\lai din sat. Cândmai r\mâneau doua trei site de m\lai^n lad\ se ducea [i m\cina dou\ treiduble de porumb [i zicea “S\ nu te v\dc\ te duci s\ ^mprumu]i m\lai dinsat”. Auzi]i dar cuptorul cum l-a]if\cut? Cuptorul? Eu l-am f\cut ca ofemeie. Se apropia pa[tele [i nu aveamunde s\ coc cozonaci. Mai avea ofemeie pe strad\ cuptor. S\ ave]i o zi bun\.{i dumneavoastr\ [i v\ mul]umescpentru vizit\.

Logof\tu Pompiliu, n\scut 22aprilie 1930, ^n Ghergani.

{coala am f\cut-o la Ghica, I-IV. Laliceu la Târgovi[te la “Ienachi]\” [iapoi, la Mihai Viteazul la Bucure[tipân\ la reforma ^nv\]\mântului care afost ^n ‘48. Ce s-a f\cut la reform\?S-au ^nfiin]at [coli tehnice [i facult\]i.Era facultate de c\i ferate, industrial\.Când au venit comuni[tii ^nR\cari? 22 august ‘44. S-a f\cutcolectivizarea cu Petru Groza [i peurm\ s-au f\cut asocia]ii, CAP-uri. La ^ntov\r\[ire se d\deau cote [i zilede munc\. Cotele erau mari.Nu a fost o perioad\ deloc u[oar\.Dup\ colectivizare s-au deschis CAP-urile.

Unde eraprim\ria?La Gherganila gar\,unde esteparchetul [ila R\cariunde a fost^nainte. Gherganiulnu era legatde R\cari,

era Plasa Ghergani, jude]ul Dâmbovi]a.Era [i judec\torie aici, unde era chimica. Cine a f\cut cl\dirile astea?Prin]ul Ghica.~n R\cari le-a f\cut Serachitopol.Prim\ria, [coala [i banca. Accesul la ^nv\]\tur\ cum era?Ajungeau u[or copiii ^n [coal\?Da, dar nu veneau. De la I-IV erau vreo20 de copii. Erau foarte pu]ini pe vre-mea aceea. Popula]ia era mic\.Am terminat [coala tehnic\ [i am ple-cat la [coala de ofi]eri de c\i ferate,am fost ofi]er repartizat la biroul docu-mente secrete. Am trecut ^n rezerv\ [iam venit la sistematizare, la raion, laR\cari. La sf. secolulu XIX, orientareapolitic\ ^n zona asta era liberal\. ~mi aduc aminte c\ popa Matei era]\r\nist, Porojan era liberal [i era notar aici. ~n ce an v-a]i c\s\torit?~n 57, m-am c\s\torit. ~n perioada de dup\ ^nfiin]areaCAP-urilor a]i avut vreo func]ie?La sistematizare, tehnician principal.Am auzit c\ ^n timpul comuni[tilor erauadu[i oameni din afar\ s\ conduc\.Din toat\ ]ara erau adu[i oameni, dinBasarabia, etc. Oamenii care se opuneau regimuluierau aresta]i. Te duceau de nu mai [tiai s\ te^ntorci. Prin p\duri, departe de cas\. Acum ^n perioada noastr\, dup\revolu]ie au trecut 18 ani de stagnare^n R\cari. Dumneavoastr\, care a]i v\zutatâtea, cum vede]i realiz\rile dinR\cari la modul cel mai sincer!?De când s-a f\cut ora[, de prin 2008 a^nceput s\ se dezvolte. S-au f\cutmulte: extinderea [colii la R\cari, salade sport, cl\direa ^n curtea [colii.Ghimpa]iul este foarte schimbat fa]\ decum era. S-a asfaltat, s-a f\cut c\mincultural, [coala. Noi am organizat ^n august zileleora[ului, ce p\rere ave]i despres\rb\toarea aceasta?

{i ^nainte era ziua recoltei cu expozi]iide tot felul. ~n septembrie se va organiza untârg anual, la oborul nou.Ce p\rere ave]i despre mutareaoborului?Este bine c\ s-a mutat, aici era pe[osea. To]i erau pe [osele, cu grâu, cuporumb. Ce crede]i c\ va trebui s\cuprind\ târgul din septembrie?Cum ^l vede]i dumneavoastr\?S\ fie expunere de cereale, fructe, culan]uri [i chestii d-astea. Ce p\rere ave]i despre felul cums-a schimbat fa]a localit\]ii,cur\]enia? Au venit de la prim\rie [i au f\cutoamenii cur\]enie. Violeta le spune [icând se duce cu ziarele. Cutomberoanele astea s-a f\cut un lucrubun, nu se mai scoate gunoiul pe strad\. Mai de mult era uniunea care aveamagazine, abator, alimentar\, restau-rante, hotel. Maternitatea de la R\cari,primul copil n\scut acolo este Doru. ~n14 aprilie 1969 s-a ^nfiin]at. DoctorulGrigore era acolo. ~n 68 s-a f\cut jude]ul. Mai erau dis-pensare, farmacii, spitalul Ghica,SMA-ul, târg de vite, procuratura,poli]ie. Erau [i autobuze, drumul asfal-tat Bucure[ti-Târgovi[te, era Metalica,depozit de lemne, mori de ulei, f\ina [im\lai la Voinea, fabrica de zah\r undese f\ceau sucuri [i [erbet.

Radu Niculae, 73 de ani -Ghimpa]iCum vi s-au p\rut zilele ora[ului?Mi-a pl\cut cursa de biciclete [i mi-a

pl\cut c\m-a chematprimarul pescen\.La anulmaiveni]i?Vin s\ m\plimb, vin. V\ duce]i ladispensar?

Da, m\ duc [i la farmacie. Avem [iasfalt, [coal\, c\minul cultural. ~imul]umim primarului c\ ne-a f\cut asfaltc\ venim la R\cari ^n papuci. Pe 24-25 va fi un târg la R\cari,la noul obor, cum vede]i mutareaoborului. Foarte bine.

Marin Vasile (Putere)- Ghimpa]iCum vede]i dumneavoastr\ ora[ulR\cari ^n ultimii trei ani?~n primul rând sunt obiectiv [i m\ gân-desc la localitatea mea. Apar]inem deR\cari, se cunoa[te ceva f\cut, domnulprimar s-a implicat [i vine periodic laGhimpa]i, comunic\ cu oamenii.R\cariul este ^mp\r]it, asta estep\rerea mea. Cei care sunt pe drumulGhimpa]iului sunt foarte mul]umi]i c\nu le mai intr\ praful ^n cas\, [i estemai bine. Ceial]i spre abator suntnemul]umi]i, fiecare cu p\rerea lor. Râdeau de mine la servici, sunt sin-gurul ghimp\]ean care lucreaz\ laMatina. Ziceau: “Voi ghimp\]enii când

veni]i [i la târg [i la servici, dac\ esteColentina limpede veni]i b\rbieri]i, dac\este tulbure, nu. Voi nu ave]i oglinzi”.Ca [i cum eram ]inutul uitat de timp.Eu le-am spus, c\ la noi nu senume[te satul Ghimpa]i ci localitateaGhimpati, acum cartierul Ghimpa]i. Dar,de fapt, ar trebui s\ se numeasc\Micul Paris, pentru c\ avem Mica Sen\care trece prin jum\tatea localit\]ii,avem catedral\ [i avem [i turnul Eiffel. Eu m-am ^nsurat cu fata lu' Dr\g\neas-ca [i bunicul ei a avut loc acolo [i ac\zut antena aceea chiar acolo [i senume[te turnul Eiffel.

OameniidinGhimpa]isuntmul]umi]i?Au un trailini[tit [i suntfoarte, foartemul]umi]i.Criza neafecteaz\ pe

to]i, a[a este peste tot, ^n Fran]a,Grecia, peste tot. Oamenii se ocup\ cuanimalele, câte o vac\, g\ini. Eu am 51 de ani [i an mai bogat ca\sta eu nu am v\zut. S-au f\cut detoate. {i ^n gr\din\ [i la câmp.Eu am crescut 5 porci [i unul l-amvândut, unul l-am t\iat [i mai am trei.Când o s\ ^nceap\ culesul o s\ mai taiunul [i a[tept\m Cr\ciunul. ~ntotdeau-na trebuie s\ gânde[ti pozitiv. Eu amf\cut liceul la Bucure[ti la Rocar, cândchiuleam de la [coala ne duceam lacimitirul Belu [i ne uitam ce scria pecrucile poe]ilor. La Co[buc, era unepitaf care mi-a r\mas ^n minte: “Olupt\-i via]a; deci te lupt\Cu dragoste de ea, cu dor”. Copii ave]i?Am o fat\, care este mulatr\, este ^nAfrica de Sud, n-am cunoscut-oniciodat\. Cost\ mult ca s\ ajungpân\ acolo. Are 19 ani [i vrea s\ vin\la facultatea de medicin\ ^n România. La zilele ora[ului a]i fost? Da. Ce v-a pl\cut? Axinte. {i ca activit\]i? Concursul deciclism. Am v\zut, [i om de 70 [i cevade ani care a participat. Pe 24-25 septembrie va fi un târgla R\cari, [ti]i?Da, [tiu, o s\ vin. Eu nu sunt activistpolitic, dar mie ^mi place gospodarul.Pân\ s\ fi]i dumneavoastr\ viceprimar,vorbeau \[tia “trebuie un b\rbat, cumar fi Necula, s\ umble”. Dar omulsfin]e[te locul. M\ vede mama pe mine [i zice “binem\, tu speli, ^n loc s\ faci lucru deb\rbat?” Acum nu mai este a[a. Dac\ea are de lucru ^n buc\t\rie [i eu vreaus\ o ajut, care este problema? Acumavem ma[in\ de sp\lat, nu mai estenimic imposibil.

Mul]umim tuturor interlocutorilor.A consemnat pentru dumneavoas-tr\, viceprimarul, Elena Craiciu.

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

12 Actualitatea ^n imagini iulie 2011

Propietar, Ivan Niculina, nr. 61, St\ne[ti Alionte Ana, nr. 98, St\ne[ti

Oprea Marioara, str. Ana Ip\tescu, R\cari Vlad Ion, str. Boanga, R\cari{tefan Gheorghi]a, strada Ana Ip\tescu, R\cari

Costache Vasile, nr. 54, St\ne[ti

Preda Aurica, str. Republicii, R\cariIordache Adriana, str. Republicii, R\cariIlinca Gheorghe, str. G\rii, Ghergani

cyanmagentayellowblack

cyanmagentayellowblack

13Actualitatea ^n imaginiiulie 2011

Dinu Silvia, nr. 34, St\ne[ti Andrei Dumitra, nr. 33, St\ne[ti Moldoveanu Dumitru, nr. 22, B\l\ne[ti

Grigore Dumitru, strada I.L. Caragiale, Mavrodin St\nescu Anica, str. Libert\]ii, Colacu {tefan Constantin, Iorgu Dumitrescu, R\cari

Strada Ion Ghica, GherganiStrada I.L. Caragiale, Mavrodin

± ±

±

black

14 Restitu]io iulie 2011

În perioada 1978-1989, LiceulTeoretic “Ion Ghica” R\cari [i-aschimbat profilul din liceuteoretic în liceu agroindustrial.Ce a însemnat aceasta?Schimbarea programelor deînv\]\mânt, apari]ia atelierelorde repara]ii agricole, a cabi-netelor de tractoare, dotareaunit\]ii de înv\]\mânt cu sistemade ma[ini, tractoare, remorci,alte ma[ini agricole destinate aservi ca baz\ didactic\ material\.Personalul didactic s-a completatcu ingineri mecanici, ingineriagronomi [i mecanici.Popula]ia [colar\ a sporit pentruc\ [tacheta de selec]ie a elevilor

a coborât. Pe lâng\ obiectele decultur\ general\ au ap\rutdisciplinele de specialitate, ma[iniagricole, tractoare, îngrijireaplantelor. La sfâr[itul unui ciclu deînv\]\mânt absolven]ii primeau car-netul de conducere a tractorului [idiploma de bacalaureat.Cu toate aceste transform\ri funda-mentale, mul]i au fost absolven]iicare au urmat facult\]i tehnice, deeconomie, litere, istorie etc. Cui i-apl\cut cartea, a înv\]at [i s-arealizat pe plan profesional. Laconducerea liceului s-a aflat mul]iani profesorul de matematic\,Cristea Nicolae, exemplu de d\ruireprofesionalism [i corectitudine.

Redac]ia

Toamna î[i adun\ culorile [i miresmele în expozi]ii cuvânzare de fructe, legume, cereale [i alte produseagro-alimentare, într-o atmosfer\ de voie bun\ [is\rb\toare. Al\turi de exponatele tradi]ionale,]\r\ne[ti [i me[te[ug\re[ti, în cadrul târgului au fost

prezentate produse ecologice, m\rfuri de interes gen-eral. Muzic\ popular\, atmosfera îmbietoare [i par-fumul gr\tarelor, ne-au ]inut companie. Am petrecut dou\ zile de neuitat în cea mai bun\tradi]ie româneasc\. Cu detalii vom reveni ^n num\rul

urm\tor al ziarului nostru.

Colectivul redac]ional al Ziarului Prim\rieiR\cari.

15iulie 2011 Restitu]io

Vechi târg de negustori, ora[ulR\cari î[i are tradi]ia într-o via]\ comer-cial\ care î[i are începuturile la sfâr[itulsecolului XIX [i începutul secolului XX.Drumul pietruit lega capitala ]\rii cuvechea cetate de scaun a Târgovi[teioferind posibilit\]i de transport am\rfurilor mai departe, c\tre Bra[ov.

Numele localit\]ii a fost la începutBoanga [i dup\ 1810 devine numeoficial dup\ cum atestau actele destare civil\, r\mânând a[a pân\ în anul1865 când localitatea începe a senumi oficial Podul B\rbierului. Aceast\denumire dureaz\ pân\ în anul 1911când se revine la stravechiul nume deR\cari.

Prin localitatea R\cari trecea ade-sea cu automobilul regele Carol I curegina Elisabeta care mergeau în vizit\la b\trâna prin]es\ Alexandrina IoanGhica la castelul din Ghergani. Se parec\, odat\, regele s-a oprit chiar îndreptul prim\riei unde ob[tea satuluiera adunat\. Mul]i au fost negustoriicare au dus faima acestei localit\]icontribuind la ridicarea din punct devedere economic. Amintim aici, peIorgu Dumitrescu, cel care a ridicatmodestul s\tuc la o înflorire neb\nuit\,f\când din el centru comercial al regiu-nii întregi. Trebuie s\ mai amintim pepreotul paroh Mihail Popescu, dar [i peIoan Gh. Nicolescu, controlor financiar,

casier. Existau o banc\ popular\, osocietate de cump\tare care administrapatru cârciumi, o fabric\ de [unc\ dup\metoda de la Praga [i o Cooperativ\ deConsum. În acest interval de timp s-aconstruit localul prim\riei, al [colii [i alb\ncii populare cu st\ruin]a [i îndru-marea lui Gheorghe Serachitopol, careera primar. {coala a fost inaugurat\ înziua de 27 decembrie 1910 în prezen]amarelui Ministru al [coalelor SpiruHaret. Oborul s\pt\mânal – a[a cumam ar\tat într-un articol precedent – pela vremea aceea se afla lâng\ prim\rie,urmând ca în timp s\ aib\ [i alteloca]ii. În imaginea de mai jos, v\prezent\m un document inedit despre

inaugurarea oborului s\pt\mânal dinlocalitatea R\cari, de acum 100 de ani.Ca un arc peste timp ne-am propus s\v\ prezent\m imaginea unui târg dinvremurile noastre, care a p\strat totu[imodul de organizare [i caracterul peri-odic ce ]in de tradi]ie. La 100 de anide la atestarea documentar\ a inau-gur\rii primului obor s\pt\mânal,Prim\ria ora[ului R\cari organizeaz\ untârg anual – cu reprezentare [is\pt\mânal\ – ca o manifestare deamploare în care produsele agricole,me[te[ugurile, produsele ecologice etc.^[i g\sesc prezen]a printr-o ofert\generoas\ pentru vizitatori.

Actualitatea ^n imagini16 iulie 2011

Toamna 2011. A[a cum antici-pam, la 1 septembrie s-au

^ncheiat lucr\rile la LiceulTeoretic “Ion Ghica” R\cari.

Modernizarea liceului a ^nsem-nat s\li de clasa reabilitate, 2

laboratoare prev\zute cuanexe, biblioteca, sal\ de

lectur\, sal\ de festivit\]i, baz\sportiv\ multifunc]ional\, aleipietonale, alei carosabile, par-care, ^mprejmuirea terenuluiaferent. Suprafa]a construit\

s-a extins la 2344 mp. V\ prezent\m, mai jos aspecte

de la amenaj\rile din cadrulliceului.

iulie 2011 Actualitatea ^n imagini 17

{coala general\ “Ion Ghica”Ghergani, al 2-lea mare

proiect pe fonduri europene ^[iva primi elevii, ^n prim\vara

anului 2012, cu s\li de clas\spa]ioase, laboratoare,

bibliotec\, gradene exterioare,scen\ ^n aer liber, curte pentrurecrea]ie, pist\ pentru role din

asfalt, teren pentru sport,suprafa]a aferent\ unit\]ii

[colare crescând de la450mp ^n prezent la 2000pm.

V\ prezent\m aspecte de la amenaj\rile ce au loc la oborul s\pt\mânal R\cari, ^n vederea organiz\rii Târgului anual de toamn\.

Au fost realizate spa]ii pentru expunerea m\rfurilor, s-a amenajat locul pentruvânzarea animalelor, urmând a se dota cu cele necesare.

Au continuat lucr\rile de amena-jare a pode]elor pentru

regularizarea scurgerii apelorpluviale, ^n toate localit\]ile.

18 iulie 2011

Între dou\ mari s\rb\tori în cinstea Maicii Domnului,Adormirea [i Na[terea Preasfintei N\sc\toare deDumnezeu, copiii pelerini ai ora[ului R\cari, înso]i]i depreo]i slujitori de la patru parohii R\cari I, R\cari II,Ghimpa]i [i Ghergani au pornit pe drumuri de munte înlocuri sfinte, în aceast\ ]ar\ a noastr\ binecuvântat\,considerat\ a fi ‘’GR|DINA MAICII DOMNULUI’’. Ampornit la drum chiar la 1 septembrie, începutul anuluibisericesc, frumoas\ ca o zi de var\ de[i calendaristicera prima zi de toamn\.

Entuzia[ti [i dornici de a cunoa[te, a vizita, amedita [i reflecta în locuri pline de istorie [i credin]\.În microbuzul nostru p\rintele Gabriel [i p\rinteleDaniel s-au purtat cu noi ca [i cum am fi fost copiiilor, ne-au urm\rit pas cu pas [i ne-au explicat tot ceeace noi nu am în]eles s-au nu ne-a fost prea clar.Atmosfera a fost pl\cut\, între]inut\ atât de colegii,prietenii mei, cât [i de preo]i. Copiii din cel\laltmicrobuz au fost înso]i]i de p\rintele Ioan [i p\rinteleMihai. Trebuie spus din capul locului c\ aceast\ fru-

moas\ excursie nu ar fi fost posibil\ f\r\ bun\voin]adomnului primar, cel care ne-a sponsorizat aceast\binecuvântat\ ie[ire prin cele dou\ microbuze [colareale Prim\riei R\cari. Am pornit la drum!

Prima oprire a fost la Mân\stirea Cota 1000.Am ajuns chiar în timpul slujbei. Ne-am închinat înlini[te la icoane [i am admirat frumuse]ea mân\stirii.De jur împrejur vezi flori, parc\ mult mai frumoase [imai viu colorate, de parc\ un înger ar fi aruncat acolocele mai frumoase culori. Mân\stirea e a[ezat\ pe unplatou, iar în fa]\ se ridic\ seme] o culme ca unsoldat ce o ap\r\.

Pornim din nou la drum. Urc\m [i coborâm [iiar\[i urc\m [i iar\[i coborâm [i iat\-ne ajun[i lamân\stirea ‘’Pe[tera Ialomi]ei ‘’. Cu capul plecat [i cusufletul curat de copil, intr\m în biseric\. Aici un fiorîmi str\bate trupul. Afar\ peisajul este magnific, ori-unde întorceai capul vedeai m\re]ia [i crea]ia luiDumnezeu: flori, pomi, iarb\. Cu to]ii ne bucur\m iarpreo]ii ne urm\resc cu privirea [i se intereseaz\ de

p\rerea noastr\ despre aceste locuri minunate.Coborâm [i urc\m pe sc\ri f\cute de om ca

s\ ajungem la Pe[tera Ialomi]ei, crea]ia lui Dumnezeu.Pentru omul însetat [i oboist de drum, BunulDumnezeu a l\sat un izvor rece de munte s\ ias\ [i s\curg\ paralel cu drumul nostru. O c\ldur\ pl\cut\plute[te în aer iar izvorul coboar\ la vale în mici cas-cade.

Intr\m în pe[ter\. E imens\. P\rintele Danielne spune c\ în 1000 de ani se formeaz\ 1 cm de sta-lactit\ sau stalacmit\. P\[im cu grij\ pe sc\rile dinlemn iar în unele locuri p\[im ghemui]i. Se aude ceva,ca o cascad\. Cu grij\ ajungem acolo, apoi urc\mpân\ la locul ce seaman\ cu un Sfânt Altar. Ie[imdup\ aproape o ora iar lumina zilei ne str\punge ochii.Mergem osteni]i la microbuz [i plec\m spre Pucioasa,unde facem un mic popas [i iar\[i pornim la drumspre cas\, obosi]i, dar cu p\rere de r\u, c\ ziua a tre-cut a[a de repede.

Copiii pelerini se întorc acas\ aducând cu ei oparte din credin]a acelor locuri sfinte [i binecuvântate[i cu speran]a în suflet c\ vom mai vizita [i alte locuridin Gr\dina Maicii Domnului.

O dulce vacan]\ te la[icople[it\ de ultimii t\i pa[i...P\reai etern\ dar te-ai trezitvânat\ de primele zile alenoului an [colar, un an care sevrea mai bun ca cel\lalt [i multmai bun ca ceilal]i ani cares-au strâns ciorchine s\ asiguretrecutul... Un trecut nu preaîndep\rtat în care m\ reg\sescdeparte de ora[ul R\cari, într-un alt or\[el de provincie maiprecis la Câmpina, unde cuoarece mândrie am reprezentatLiceul “Ion Ghica” ca director alunei tabere foarte cochete încare s-au reg\sit copii cudizabilit\]i, copii greu încerca]i,dar copii minuna]i... Eram mân-dru pentru c\ la începutul

fiec\rei serii ([i nu au fostpu]ine) atunci când m\ prezen-tam, imediat numeam liceul lacare lucrez [i foarte mul]i copii[i p\rin]i îmi cereau datedespre acest liceu [i mai alesdespre ora[ul R\cari, care pen-tru mine este o a doua cas\ [inu exagerez cu nimic... O maresurpriz\ [i totodat\ o marebucurie a fost atunci când laprezentare unul dintre elevii dinseria 8 [i îi voi d\ [i numele:Bulat Iancu-Constantin a spusc\ înva]\ la... Liceul Teoretic“Ion Ghica” din R\cari... S-aprezentat foarte bine la toateactivit\]ile din tab\r\ [i a f\cutcinste locului unde înv\]a.Lec]ia cea mai însemnat\ pecare ace[ti copii mi-au dat-oeste aceea c\ durerea exist\ înlume, dar c\ de noi atârn\ s-ofolosim [i s\ o putem transfor-ma în bucurie. Ace[ti copiim-am f\cut s\ gândesc foartemult, nu exist\ cale mai sigur\de a te ridica deasupra neferi-

cirilor, asuferin]elor, decâtaceea de a te puneîn slujba uneicauze, de a-]icanaliza întreagaenergie [i capaci-tate creatoare înlupta pentru binelegeneral.O dulce vacan]\,ne-ai p\r\sit cupa[i len]i [i ai l\satîn urm\ amintiride-o var\...Septembrie vine [iodat\ cu el [i primul clopo]elcare ne treze[te parc\ dintr-unvis pl\cut, primul clopo]el carene anun]\ c\ noul an [colar avenit din nou, cu noi promisiu-ni, cu noi a[tept\ri, cu noiîncerc\ri, cu noi speran]e...Dezvoltarea intelectual\,sporind puterea dereprezentare, face pe oamenimai capabili, mai pu]in r\i dac\nu chiar mai buni. Prin înv\]are

se ajunge la cultur\, adic\ laîn]elegerea mai adânc\ a lumii[i pre]uirea mai just\ a valorilorei, totodat\ la l\rgirea maicuprinz\toare a orizontului vie]ii[i luminarea mai nuan]at\ adiferitelor ei aspecte.Le cerem mereu elevilor s\înve]e s\ fie din ce în ce maibuni, s\ ne reprezinte pe maitârziu, realitatea estecuno[tin]a, nu cunoa[tem pen-tru a cunoa[te, în chip dezin-

teresat, ci cunoa[tem pentru alucra, pentru a tr\i. Al\turi decon[tiin]\ [i [tiin]\, sau maibine zis, deasupra lor st\via]a... Orice lucru pare greupân\ i se descoper\ taina,orice problem\ pare urât\ pân\i se afl\ rezolvarea, orice elevtinde spre cel mai înalt pisc algândirii care este cunoa[terea.Orice clip\ pare mai dulce înzilele însorite ale vacan]eloreterne...

Scarlat Sorin, Ghergani

Profesor, Marin Ilie-Sorin

Cultur\-^nv\]\mânt

19iulie 2011

Cet\]enii care auactele de identitateexpirate sunt invita]i

s\ se prezinte lasediul B.E.P.C.E.PR\cari, pentru a fi

pu[i în legalitate. Încaz contrar vor fi

sanc]iona]i conformOUG. 97/2005, de

c\tre organelecompetente.

Într-o duminic\ frumoas\ de septembrieprimarul ora[ului R\cari, MariusCarave]eanu a organizat o excursie încapital\ pentru un grup de copii dinlocalit\]ile ora[ului R\cari. Desigur c\,propunerea pentru aceast\ excursie afost primit\ cu mult\ bucurie de copiii

dornici decunoa[tere [i plim-bare. Grupul avizitat ^n cadrulprogramului turisticpentru capital\,"Bucuresti CityPlus" urm\toareleobiective: CasaPresei, ParculHer\str\u, MuzeulSatului, Arcul deTriumf, MuzeulAntipa, Muzeul deGeologie, Muzeul

]\ranului Român, Palatul Victoria,Ateneul Roman, Muzeul Na]ional deArt\, Biserica Cre]ulescu, PalatulTelefoanelor, Palatul CEC, MuzeulNa]ional de Istorie, PalatulParlamentului, Patriarhia Român\,Hanul lui Manuc, Curtea Veche,

Universitatea, Spitalul Coltea, MuzeulMunicipiului Bucure[ti, Teatrul Na]ional,Muzeul Literaturii [i Academia de StudiiEconomice.

***Sunt T\nase Alin, din Ghimpa]i [i amfost ^mpreun\ duminic\ ^n excursie laBucure[ti. Pentru mine traseul excursieinu a fost o noutate, dar fiind ^mpreun\cu colegii de la [coal\ am privit altfellocurile vizitate. Colegii (care nu auposibilitatea la un PC cu internet ca s\v\ poat\ scrie) m-au rugat pe mine s\

v\ spun câteva cuvinte. V\ mul]umimc\ v-a]i r\pit din timpul liber [i a]i fostal\turi de noi ^mpreun\ cu familia. To]iam fost foarte ^ncânta]i de initiativ\,unii dintre noi am v\zut anumite obiec-tive pentru prima dat\. M-am bucurat [ieu pentru ei [i al\turi de ei. Am fostpl\cut inpresiona]i de toate locurilevizitate, dar cel mai mult de PalatulParlamentului. Pe viitor am fi tarebucuro[i dac\ l-am putea vizita. V\mul]umim pentru tot ceea ce face]ipentru noi. Cu drag, T\nase Alin [i colegii.

Grija fermierilor privind starea sanitar\ apoduc]iei agricole nu se încheie odat\ curecoltarea. Adev\rata provocare este - dea men]ine aceea[i calitate [i cantitate amasei de semin]e pe întreaga perioad\de p\strare, pân\ când conjunctura pie]eieste favorabil\ valorific\rii. Produselevegetale atacate de d\un\torii de depozitpot prezenta pierderi de pân\ la 5% dinvaloarea lor. Dac\ la acesta se adaug\ [icele provocate de activitatea microor-ganismelor, care produc enzime cedegradeaz\ biochimic componentelesemin]elor agricole, pagubele devinimpresionante.Principalii d\un\tori de depozit aigrâului

Una dintre, condi]iile minime de cali-

tate pentru grâul de panifica]ie este caboabele s\ nu fie v\t\mate de d\un\toriîn procent mai mare de 2%. O mai bun\cunoa[tere a d\un\torilor întâlni]i frecventîn/pe grâul depozitat permite o rapid\identificare [i în]elegere a rolului [i influ-en]ei acestora supra calit\]ii produc]ieiagricole. Acarianul f\inii (Acarul soro),specie polifag\, este întâlnit pe tot cuprin-sul ]\rii noastre în diferite spa]ii de depoz-itare (magazii, silozuri, brut\rii). Din cauzastadiului s\u de rezisten]\, pân\ la 2 ani,denumit, „hipopus", infestarea produselorse men]ine pe perioade îndelungate încondi]ii nefavorabile de mediu. Lasemin]ele de grâu, d\un\torul consum\embrionul, iar la un atac puternic ele potfi distruse în totalitate. Din punct devedere cantitativ, paguba înseninate lagrâul depozitat sunt efectuate deg\rg\ri]a grâului(Sitophilus gra-narius) [i de cea aorezului (Sitophilusoryzae). Larvele potprovoca pierderi depeste 50% dingreutatea bobului.Tot din Clasa

Insecta face parte molia cerealelor(Sitotroga cerealella), cel mai periculosd\un\tor al cerealelor depozitate, careprefer\ grâul [i porumbul atât ca hran\,cât [i ca loc de depunere a ou\lor, pre-cum [i molia grâului (Nemapogongranellus). Adul]ii sunt activi [i consum\numai noaptea, iar larvele cresc [i sehr\nesc în interiorul semin]elor: Pentru aie[i din bob, rod tegumentul în orificii cir-culare. Produsele atacate sunt impropriiatât îns\mân]\rii cât [i consumului, îndepozitele de cereale, speciile de verte-brate [oarecele de cas\ (Mus musculus)[i [obolanul cenu[iu (Rattus norvegicus) -provoac\ pagube însemnate. Cei doid\un\tori men]iona]i consum\ o canti-tate însemnat\ de cereale, aducstric\ciuni cl\dirilor, echipamentelor [ima[inilor, îns\ contaminarea produselor

ramâne totu[i cea mai mare problem\.Tratamente chimice

Pentru distrugerea d\un\torilor dedepozit ai grâului, efectuarea trata-mentelor chimice se poate face preventivprin stropiri, fumiga]ii toxice, când spa]iilede stocare sunt goale. Aceast\ prim\m\sur\ are ca scop eliminarea oric\reisurse de infestare. O alt\ m\sur\ ceacurativ\, se aplic\ semin]elor depozitateîn care s-a constatat prezen]ad\un\torilor, iar aplicarea lor permitep\strarea grâului o perioad\ mai îndelun-gat\. Pentru combaterea roz\toarelor sepot folosi, ^n depozitele de cereale, roden-ticidele Klerat, 15-20 g momeli/loca]ie [iNofar 1, în doza de 20 g momeli/loca]ie,pentru combaterea [obolanului cenu[iu.Substan]ele active folosite în combaterearoz\toarelor trebuie s\ alterneze pentruactivarea cre[terii rezisten]ei d\un\torilor."

1. Copii legalizate de pe certifi-catele de stare civil\ ale per-soanei care solicit\ schimbareanumelui:- certificate de na[tere;- certificate de c\s\torie.2. Un exemplar al monitoruluioficial al României, partea a III-a, în care a fost publicat extrasuldin cererea de schimbare anumelui;3. Consim]\mântul, dat în formaautentic\, al celuilalt so], încazul schimb\rii numelui defamilie comun purtat în timpulc\s\toriei;4. Copie de pe decizia de apro-bare a autorit\]ii tutelare, încazurile prev\zute de lege;5. Cazierul judiciar al solicitantului;6. Cazierul fiscal al solicitantului;7. Orice alte acte pe care solici-tantul le consider\ necesarepentru motivele cererii sale;8. Copia B.I./C.I.;9. Copie pa[aport;10. Declara]ii de notorietate

(în cazul în care este necesar)date în forma autentic\.Cererea de schimbare a numeluipe cale administrativ\ sedepune la Serviciul PublicComunitar de Eviden]\ aPersoanelor în a c\rui raz\ teri-torial\ are domiciliul persoanacare solicit\ schimbareanumelui.Cererile de schimbare a numeluipe cale administrativ\ privindpersoanele f\r\ cet\]enie domi-ciliate în România sesolu]ioneaz\ în acelea[i condi]iica [i cele ale cet\]enilor români.Cet\]enii români cu domiciliul înstr\in\tate vor prezenta în loculcazierului fiscal o declara]ieautentificat\ din care s\ rezultec\ nu au datorii fa]\ de statulromân.Declara]ia va fi dat\ la un notarpublic în ]ar\ sau dac\ estedat\ în str\in\tate, la MisiuneaDiplomatic\ a României din ]ar\de re[edin]\ ori la un notar

public str\in, trebuie s\ fie apli-cat\ apostila, conformconven]iei de la Haga.Cet\]enii români care nu au avutniciodat\ domiciliul în Româniavor depune cererea la ServiciulPublic Comunitar de Eviden]\ aPersoanelor.Cererea poate fi depus\ per-sonal, prin mandatar cu procur\special\, dat\ în forma auten-tic\, iar dac\ este dat\ înstr\inatate, la MisiuneaDiplomatic\ a României din ]ar\de re[edin]\ ori la un notarpublic str\in, trebuie s\ fie apli-cat\ apostila, conformconven]iei de la Haga sauîmputernicire avoca]ial\.Ofi]erii de stare civil\ delega]i [ipersonalul cu atribu]ii de starecivil\ din cadrul S.P.C.L.E.P.elibereaz\, la cererea per-soanelor fizice îndrept\]ite, cer-tificate care s\ ateste compo-nen]a familiei, necesare reîntre-girii familiei aflate în str\in\tate.

ACTE NECESARE SCHIMB|RII NUMELUI SAUPRENUMELUI PE CALE ADMINISTRATIV|

AFL|M DE LA CAMERA AGRICOL| LOCAL|

Ing. Topora[ Vasile

20 Realitatea ^n imagini iulie 2011

Suntem neobosi]i ^n a contribui la p\strarea unui mediucurat, Adopt\ un km!” a adunat ^n cele peste 9 edi]ii ale

sale, copii, tineri, adul]i, to]i - dar absolut to]i - dorind unmediu mai curat. S-a format o deprindere de a p\stra o

natur\ curat\, ne place s\ credem...DAR...Mai zilele trecute, am urm\rit un mastodont care

transporta gunoaie, vreo câteva tone, furi[ându-se pe drumul de la fosta Fabric\ de zah\r.L-am luat ^n vizor [i a ^nceput cursa...

Nu l-am sl\bit pân\ ce nu a cedat, [i-a luat calea^ntoars\ spre alt\ localitate. Pentru c\...

Pe aici, nu se trece cu gunoaie! Aviz amatorilor!

Parc\rile neregulamentare au devenit tot mai rare, datefiind amenaj\rile pe care prim\ria le-a f\cut ^n toatezonele. Numai c\ amicul, proprietar al ma[inii din

imagine, prefer\ un loc cu verdea]\ sub ro]i, iar al\turi,ca rezem\toare, “un dud umbros , prieten zelos”. Nu

este prima dat\ când am fotografiat acest aspect, [i nune oprim chiar dac\ dudul ^[i va scutura frunzele, apoiz\pada ^i va albi ramurile, [i prim\vara va re^nfrunzi.

Este o prob\ de tenacitate, la care nu renun]\m pentruc\ avem antrenament.

Gunoaiele sunt o problem\atâta timp cât nu folosim servi-ciul de salubritate. Preda]i-le,

oameni buni la ma[inaSupercom!

Poli]ia local\ ^n ac]iune! Agen]ii din imagine au surprins ^n culturile cet\]enilor caii apar]inând lui Dima Marin din R\cari, strada Ana Ip\tescu.Nu este prima dat\ când aten]ion\m propietarii de animale s\-[i supravegheze patrupedele pentru a nu suporta consecin]ele legii.

21Via]a medical\iulie 2011

Varza

Majoritatea celor care fumeaz\ s-au apucat din claseleprimare. Influen]a grupului sau teribilismul caracteristicvârstei adolescen]ei, reprezint\ cauzele primare aledependen]ei de tutun. Celebrul aforism al lui Mark Twaineste desprins din propria-i lupt\ cu aceast\ adic]ie: ’’De osut\ de ori m-am l\sat de fumat’’. Sper ca urm\toareledate s\ fac\ asupra dvs. o impresie adânc\, îns\ nu suntsigur\ dac\ ve]i privi ]igara cu atât de multa indignare cas\ v\ determine s-o arunca]i.Fumul de tutun con]ine aproximativ 4.700 de substan]echimice, dintre care aproximativ 60 sunt cunoscute cafiind cancerigene.Fumul de ]igarete este responsabil în propor]ie de peste85% de cancerele pulmonare, ale cavit\]ii bucale,faringelui, laringelui, esofagului, stomacului, pancreasului,cavit\]ii uterine, rinichiului, ureterului, vezicii urinare [icolonului, provocând [i leucemie. Acesta determin\ [icre[terea riscului bolilor cardio-vasculare (inclusiv al acci-dentelor vasculare cerebrale), al mor]ii subite, al stopuluicardiac, bolilor vasculare periferice [i anevrismului aortic “.„Cianurile reprezint\ unul dintre produsele toxice existenteîn fumul de ]igarete, pe care fum\torii îl inhaleaz\ cufiecare fum. Acestea au fost utilizate cu scop genocid întimpul celui de-al doilea r\zboi mondial. Mai continu\m?Crede]i c\ e suficient?Nicotina este un alcaloid prezent în fumul de ]igar\, caredetermin\ dependen]\ fizic\ [i psihic\ la fum\tori. Tarul(gudronul) este un lichid gros, maroniu, care se con-denseaz\ din fumul de ]igar\ [i irit\ c\ile respiratorii [imucoasa gastric\, favorizând neoplasmul pulmonar [iulcerul gastric.

Sunt cons]ient\ c\ a]i mai auzit astfel de statistici,]igara pozând la fel de nevinovat\ încât nu po]i s\ fii atâtde nepoliticos cu ea [i s-o la[i orfan\. ‘‘E ultimul fum’’m\rturisesc cei mai mul]i toxicodependen]i. Nu te în[elisingur spunând: ‘‘Oricum din ceva trebuie s\ mor; Bunicula tr\it 90 de ani chiar dac\ a fost un fum\tor înr\it etc’’,uitând ca ultimul fum nu este totul. Guma de mestecat,dulciurile, bomboanele mentolate, ]ig\rile medicinale [ipastilele intr\, toate, în categoria substituen]ilor(înlocuitorilor). Nu folosi niciunul. Î]i va fi mai greu, numai u[or. Mul]i dintre ace[ti substituen]i con]in nicotin\,de aceea exist\ mul]i dependen]i de gum\, tig\ri medici-nale, sau chiar de tutun [i substituen]i în acela[i timp.Tutunul are un singur antidot: voin]a ta... Încearc\! Altfel,tutunul te va fuma pân\ la ultima suflare!

Dr. CarpMarioara,medic specialist,medicin\ de familie

Politica ultimului fum

Un eurobarometru publicat deComisia European\ arat\ c\unul din trei români fumeaz\,iar 57% dintre cei care aurenun]at s-au reapucat.

~n lucrarea sa “Les Propriétés Médicalesde la Feuille de Chou”, dr. Blanc scrie:“Varza ar putea fi ^n terapeutic\, ceea ceeste pâinea ^n alimenta]ie. Varza estemedicul s\racilor. Varza este un medica-ment de mare eficien]\ [i de larg\ posi-bilitate de aplicare. Aceast\ afirma]ie sebazeaz\ pe bogatele experien]e proprii... "

Românii, timp de [ase secole, nu au cunos-cut dac\ putem spune a[a, alt remediu decâtvarza. O foloseau intern [i extern, ca purificant[i ^n forme de cataplasme, ^n tratamentul r\nilorsolda]ilor. A ajuns s\ fie recomandat\ chiar^mpotriva ciumei...

Dr. Racoule spune c\ ^n virtutea folosirii dinabunden]\ a verzei, locuitorii din Armenia,Britania [i Piemont sunt extrem de puternici [irobu[ti, tubercoloza ^ntâlnindu-se relativ rar ^nmijlocul lor.

Dr. Gautier releva c\ a realizat vindec\riextraordinare cu simple cataplasme de frunzede varz\ aplicate la gât ^n cazuri de afonie, ^nparticular ^ntre cânt\re]i.

Dr. Teofilo L. Ochoa afirm\:“Varza se bucur\ de propriet\]i alcalinizante

[i este esen]ial bogat\ ^n vitamine [i ^n s\ruriminerale, ^n general potasiu, calciu, fosfor [ifier, de aceea constituie un bun remediu pentrudenutri]i, anemici [i sl\bi]i ^n general."

Varza este una din pu]inele vegetale carecon]ine arsenic. Se recomand\ din acest motiv^n tubercoloze.

Forma cea mai recomandat\ de a mâncavarza, ^n special când se are ^n vedere efectelecurative, este crud\, tocat\ fin ^n salat\ cu sucde l\mâie. Trebuie preferat\ varza cultivat\organic, f\r\ agrotoxice.

Apa de varz\ este optima pentru a vindecabolile de stomac, ulcere interne, hemoroizii [ialcoolismul; ^n aceste cazuri se ia o lingur\ dinora ^n or\. Trebuie re^nnoit\ mereu aceast\ ap\.

Frunzele de varz\ strivite se folosesc extern^n cataplasme, contra r\nilor, tumorilor, infla-ma]iilor, hemoroizilor, gutei, reumatismului etc.Pentru aceste scopuri de asemenea se potfolosi frunze de varz\ fierte ^n vapori.”

Dr. M. W. Walker ^nva]\:“Combina]ia de suc de varz\ proasp\t [i suc

de ]elin\ este benefic\ pentru a alina tulbur\rileintestinului. Sucul de varz\ aplicat pe pieleacapului, ac]ioneaz\ benefic stimulând cre[tereap\rului. Se aplic\ in frec]ii de dou\ ori pe zi.”

Valoarea alimentar\.

Crud\, ^n form\ de salat\, sau sc\zut\ lacuptor, ^n sup\, preparat\ cu lapte sau servit\^n alt mod, varza trebuie s\ fac\ parte din ali-menta]ia noastr\.

Varza s\ se fiarb\ rapid, ^n oal\ neacoper-it\, pentru a fi posibil s\ ias\ gazele ce producun miros care multor persoane le este nepl\cut.

Se poate de asemena l\sa la fermentat,varza acr\, foarte popular folost\ ^n Germania,Austria, Polonia, Ucraina etc.

Din toate aceste moduri de a folosi varza,cel mai bun este crud\, t\iat\ fin [i condimen-tat\ ca orice salat\.

Varza este uneori considerat\ ca nedigeri-bil\. De fapt, ^n special când este consumat\fiart\, varz\ poate r\mâne ^n stomac mai multtimp ^n compara]ie cu alte zarzavaturi.

Mâncat\ ^n exces, varza fermentat\ poateproduce gaze incomode.

Consumul de varz\ nu este recomandatcelor cu perturba]ii gastrointestinale acute saucronice, chiar dac\ sucul respectiv ar fi ^n acestcaz remediu.

- Pentru a clipi o singur\ dat\ nu netrebuie decât o zecime de secund\. - Majoritatea oamenilor ^[i vor fi pier-dut 50% din papilele gustative pân\la vârsta de 60 de ani. - Craniul uman este alc\tuit din 29de oase diferite. - ~n fiecare seund\, 15 milioane decelule ro[ii sunt distruse ^n corpuluman. - Dintre celulele cerebrale, doar 4%sunt active, restul fiind ]inute ca rezerv\.- Femeile "ard" gr\simile mai lentdecât b\rba]ii. - 60% dintre termina]iile nervoaseale corpului uman se g\sesc pefrunte [i ^n mâini. - Corpul uman con]ine 30 de hor-

mone absolut uluitori care regleaz\activit\]i precum somnul, tempera-ture corpului, foamea [i reac]ia lasitua]ii de criz\. - Pentru a putea vorbi este necesar\interac]iuni a 72 de muschi diferi]i. - Impulsurile nervoase circul\inspre/dinspre creier cu o vitez\ cepoate ajunge la 274 km/h. - Stomacul uman produce aproxima-tiv 2 litri de acid clorhidric ^n fiecarezi, necesar distrugerii bacteriilor carecauzeaz\ afec]iuni ale tractului digestiv.- Sângele reprezint\ circa 7% dingreutatea corpului uman (normopon-deral). - Urechile [i nasul ^[i continu\cre[terea pe parcursul ^ntregii vie]i,

^n timp ce ochiul ^[i p\streaz\dimensiunea avut\ la na[tere. - ~n timpul sarcinii, toate sim]urilegravidei se intensific\. - Circa 80% dintre razele ultravioleteale soarelui pot p\trunde printrenori, astfel ^ncât ne putem bronza [i^n zilele ^nnorate. - ~n medie, petrecem cinci ani dinvia]\ mâncând [i consum\m o canti-tate de mâncare egal\ cu 7.000 deori greutatea corpului nostru. - Pân\ la vârsta de 70 de ani, o per-soana va fi piedut 48 kg de piele. - ~n corpul uman se g\sesc 230 dearticula]ii mobile [i semimobile. - ~n medie, câteva mii de neuronimor ^n fiecare zi.- Globul ocular uman are circa 24,5mm lungime, iar 3,5% din compozi-tia sa este sare.

Curiozit\]i din lumea medical\

de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizareaexecutãrii lucrãrilor de construc]ii

Pol i ] ia de Proximitate v\ informeaz\

Dota]i-v\ magazinul cuun sistem viabil de alarm\.Face]i o investi]ie, dar des-curaja]i ho]ii;Este recomandat ca u[a deacces în magazin s\ fieînt\rit\ cu un sistem deprotec]ie, de tip clopot cares\ protejeze lac\tul. Astfelse îngreuneaz\ activitateainfrac]ional\ a ho]ului;Stabili]i-v\ o strategie desecuritate a magazinuluipentru prevenirea furturilordin societate [i asigura]i-v\c\ tot personalul orespect\; Apela]i la servici-

ile unei societ\]i de paz\ [iinterven]ie rapid\, autor-izat\ de poli]ie;Angaja]i-v\ pe timpul nop]iiun paznic; Pune]i pl\cu]ecare s\ informeze clientuldespre sistemele de sigu-ran]\ folosite: “Magazinuleste prev\zut cu sistemede alarm\”; Înv\]a]isalaria]ii s\ fie aten]i [i s\recunoasc\ poten]ialiiinfractori, care de obicei,privesc mai degrab\ în jurulcamerei decât la produse [iau un comportament spe-cific;

Procura]i-v\ [i monta]i înpunctele sensibile alemagazinului sau chio[cului,un grilaj solid care s\împiedice p\trundereaho]ilor în interior;

Sf\tui]i-v\ angaja]ii s\ nu]in\ banii proveni]i dinîncas\ri sau bunurile propriiîn vitrin\ sau sub raftul depe care vând produse;

Dac\ spa]iul magazinu-lui prezint\ zone moarte dinpunct de vedere al viz-ibilit\]ii celui care vinde laraion, fi]i sigur c\ în acelezone vor ac]iona ho]ii;

Monta]i oglinzi care v\pot ajuta s\ supraveghea]icol]urile în care în mod nor-mal nu ajunge]i cu privirea;Aranja]i vitrinele cu bunurif\r\ valoare (carcase goale,cutii etc);

Ho]ii profit\ de neaten]iavânz\torului [i se apleac\peste vitrin\ [i fur\;

Depune]i zilnic la insti-tu]iile financiare, la ter-minarea programului,sumele de bani rezultatedin vânzare, dar schimba]ipermanent drumul pe careîl parcurge]i [i ora dedeplasare.Împreun\ pentru mai mult\siguran]\.

POLI}IST DE PROXIMITATEAg.[ef R\dulescu [email protected]

Art. 76: Opera]iuni privindobliga]iile investitorilor/bene-ficiarilor fa]\ de autorit\]i(1) Dup\ ob]inerea autor-iza]iei de construire/desfi-in]are, în vederea execut\riilucr\rilor, Investitorul/benefi-ciarul are obliga]ia de a real-iza urm\toarele opera]iuni:A) Anun]area începerii lucr\rilorde construc]ii autorizate. Seva aduce la cuno[tin]\ emiten-tului autoriza]iei [i Inspectoratuluiteritorial în construc]ii data [i oraÎnceperii lucr\rilor de con-struc]ii autorizate, utilizân-du-se “Formularul modelF.13 - COMUNICARE Privindînceperea execu]ieilucr\rilor” (pentru uzuladministra]iei publice),respectiv “Formularul modelF.14 - COMUNICARE privindînceperea execu]ieilucr\rilor" (pentru uzul ISC)puse la dispozi]ie deEmitentul autoriza]iei împre-un\ cu autoriza]ia.B) Amplasarea, la loc vizibil,a Panoului de identificare ainvesti]iei. Se vor aplicaprevederile cuprinse înanexa nr. 8 la prezentele

norme metodologice.C) Anun]area finaliz\riilucr\rilor de construc]iiautorizate. Se va aduce lacuno[tin]\ emitentuluiautoriza]iei [i Inspectoratuluiteritorial în construc]ii data[i ora finaliz\rii lucr\rilor deconstruc]ii autorizate, uti-lizându-se “Formularulmodel F.15 - COMUNICAREPrivind încheierea execu]ieilucr\rilor” (pentru uzuladministra]iei publice),respectiv “Formularul modelF.16 - COMUNICARE privindîncheierea executieilucr\rilor” (pentru uzul ISC)puse la dispozi]ie de emiten-tul autoriza]iei împreun\ cuautoriza]ia.(2) Dup\ realizare, pentrupunerea în func]iune aobiectivului de investi]ii,potrivit prevederilor legale^n vigoare, prin grija investi-torului/beneficiarului estenecesar\ realizareaurm\toarelor opera]iuni:A) Regularizarea taxelor [icotelor legale În conformi-tate cu prevederile art. 267alin. (14) lit. b) din Legea nr.

571/2003 privind Codul fis-cal, cu modificarile [i com-plet\rile ulterioare, în celmult 15 zile de la data final-iz\rii lucr\rilor deconstruc]ii, odat\ cu efectu-area recep]iei la terminarealucr\rilor, solicitantul(investitorul/beneficiarul) areobliga]ia de a regulariza tax-ele [i cotele legale. În acestscop, investitorul/beneficia-rul are obliga]ia de a declarala emitentul autoriza]iei val-oarea final\ (rezultata) alucr\rilor - se pot prezentadocumentele doveditoarenecesare. Emitentul autor-iza]iei va aplica prevederileart. 267 alin. (14) lit. c) [i d)din Legea nr. 571/2003privind Codului fiscal, cumodific\rile [i complet\rileulterioare [i va în[tiin]aInspectoratul de Stat înconstructii despre finalizareaexecu]iei lucr\rilor, precum[i valoarea finala a investi]iei- a[a cum a fost calculat\ laefectuarea recep]iei la ter-minarea lucr\rilor - utilizând"Formularul model F.16 -COMUNICARE privind

încheierea execu]ieilucr\rilor" (pentru uzul ISC)B) Declararea construc]iilorîn vederea impunerii. Toateconstruc]iile proprietate par-ticulara se declar\, în ved-erea impunerii, la organelefinanciare teritoriale sau launit\]ile subordonate aces-tora, în conformitate cuprevederile Legii nr.571/2003 privind Codul fis-cal, cu modific\rile [i com-plet\rile ulterioare, precum[i ale art. 39 din Lege.Data dobândirii cl\dirii, învederea impunerii, se sta-bile[te în conformitate cudispozi]iile NormelorMetodologice de aplicare aLegii nr. 571/2003 privindCodul fiscal, aprobate prinHotarârea Guvernului nr.44/2004, pct. 62 privindCAPITOLUL II - Impozitul [itaxa pe cl\diri al TITLULUI IX- Impozite [i taxe locale dinLegea privind Codul fiscal nr.571/2003, cu modificarile sicompletarileUlterioare.

iulie 201122 Informa]ii utile

AUTORIZA}II DE CONSTRUIRE EMISE ~N LUNA IULIE 2011

- 44/04.07.2011 CIONTO-LAC ADRIANA GHERGANICONST LOC P+M- 45/08.07.2011 SC GDFSUEZ EN ROM (PTR PLETEASERBAN) GHIMPATI RAC BRGAZE- 46/08.07.2011 SC GDFSUEZ EN ROM (PTR MITRANCARMEN)BALANESTI RAC BRGAZE

- 47/08.07.2011 SC GDFSUEZ EN ROM (PTR MANEAMARIA) COLACU RAC BR GAZE- 48/08.07.2011 SC GDFSUEZ EN ROM (PTR CON-DUR IOAN GEORGE)GHIMPATI RAC BR GAZE- 49/12.07.2011 ORASULRACARI STANESTI,BALANESTISABIESTI,COLACUGHIMPATI ALIM CU APA

LISTA CERTIFICATELOR DE URBANISM EMISE ÎN LUNA IULIE 2011

- 75/08.07.2011 - SC.GDFSUEZ EN ROMANIA (PTRMITRAN CARMEN) - BAL-ANESTI RACORDARE BRGAZE- 76/08.07.2011 - SC.GDFSUEZ EN ROMANIA(PTR PLETEA SERBAN)GHIMPATI - RAC BR GAZE- 77/08.07.2011 SC.GDFSUEZ EN ROMANIA(PTR MANEA MARIA)COLACU RAC BR GAZE- 78/08.07.2011 SC.GDFSUEZ EN ROMANIA(PTR CONDUR IOANGEORGE)GHIMPATI RAC BRGAZE- 79/08.07.2011 IANCUADELA- IANCU DANIELA)GHIMPATI DEM LOC P SICONST LOC P+1E- 80/08.07.2011PANDELEMIHAELA-PANDELE VALENTINRACARI CONST LOC P+M SIANEXA- 81/08.07.2011CALINOIUCRISTIAN C-TIN RACARI CONSTANEXA +GARAJ- 82/13.07.2011NICOLAE GELENA GHERGANI EXT LOC P+M- 83/13.07.2011 STANMARIA DIANA GHERGANI

CONST GARD- 84/13.07.2011 STAN ALINNICU GHERGANI CONSTGARD- 85/13.07.2011 CIONTO-LAC ADRIANA GHERGANIRACORD BR ELECTRICA- 86/15.07.2011 FDEE ELEC-TRICA SDEE TARGOVISTE (PTRSC ECO DISTRIBUTION) RACARIRAC BR ELECTRICA- 87/15.07.2011 SC GDFSUEZ EN ROMANIA (PTRALECU ION) GHERGANI RACBR GAZE- 88/19.07.2011 SC CENTROEAST COMPANY. RO SRL GHER-GANI INFIINTARE DEPOZITLEGUME FRUCTE- 89/27.07.2011 BAZGANMONICA RACARI CONST LOCP+M SI IMPREJMUIRE- 90/27.07.2011 POPA FLORIANGHERGANI CONST ANEXA (BARACAMETALICA)- 91/27.07.2011 SC GDF SUEZ ENROM (PTR SANDU C-TIN) SABIESTIRAC BR GAZE- 92/27.07.2011 SC GDF SUEZ ENROM (PTR CAPRA MIHAIL) GHIMPATIRAC BR GAZE

De la începutul acestuian, desfacereac\s\toriei se poate face[i la Serviciul de Stareacivil\, din cadrulprim\riei care are înp\strare actul dec\s\torie sau laprim\ria ultimului domi-ciliu comun.Legea nr. 202/2010privind unele m\suripentru accelerareasolu]ion\rii proceselor,cunoscut\ sub titulaturade Mica reform\ aJusti]iei, prevede simpli-ficarea procedurii dedivor] care pân\ acumera în s\rcinainstan]elor de judecat\.Astfel, dac\ so]ii suntde acord cu divor]ul [inu au copii minori,n\scu]i din c\s\toriesau adopta]i, ofi]erul destare civil\ ori notarulpublic de la loculc\s\toriei sau al ultimeilocuin]e comune a

so]ilor poate constatadesfacerea c\s\torieiprin acordul so]ilor,eliberându-se un certifi-cat de divor]. Cerereade divor] se depune deso]i împreun\. Ofiterulde stare civil\ saunotarul public înreg-istreaz\ cererea [i leacord\ un termen de30 de zile pentru even-tuala retragere a cereriide divor]. La expirareaacestui termen, ofi]erulde stare civil\ sau,dup\ caz, notarul publiccerific\ dac\ so]iist\ruie s\ divor]eze.Termenul poate fi pre-lungit cu alte 30 de zilela cererea motivat\ aunui\ dintre so]i.În cazde ne prezentare la ter-menul stabilit dosarulde divor] se claseaz\.Dac\ so]ii st\ruie îndivor], ofiterul de starecivil\ sau, dup\ caz,notarul public

elibereaz\ certificatul dedivor] f\r\ s\ fac\ vreomen]iune cu privire laculpa so]ilor.Daca so]ii nu se în]eleg

asupra numelui de fam-ilie pe care s\ îl poartedupa divor], ofi]erul destare civil\ sau dup\caz, notarul publicemite o dispozi]ie derespingere a cererii dedivort [i îndrum\ so]iis\ se adreseze instan]eide judecat\. C\s\toriaeste considerat\desf\cut\ cu dataeliber\rii certificatuluide divor]. Taxa stabilit\prin H.C.L. la Prim\riaora[ului R\cari este de350 lei. Actele nece-sare: certificatul dec\s\torie în originalCertificate na[tere origi-nale [i copii. C.I/B.I.originale [i copii. Cereretip

DESFACEREA C|S|TORIEIPE CALE ADMINISTRATIV|

Ofi]er Stare Civil\,Bucur Ancu]a

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

Tehnician urbanism,Alexandru Alexandru

[email protected]

Opera]iuni privind obliga]iileinvestitorilor/beneficiarilor

fa]\ de autorit\]i

EXTRAS DIN NORME METODOLOGICE

Telefon: 0245.658.864Medic coordonator - Carp Marioara

ROMB

23Diverse

Pe vremea când WinstonChurchill era prim-ministru alMarii Britanii, c\s\toria sa eraprivit\ ca cel mai bun exemplude loialitate [i dragoste.Niciodata nu-[i ^ncepea discur-sul ^n fa]a Camerelor Comunepân\ nu o vedea pe so]ia luif\cându-i un semn.

~ntr-o zi, un ziarist, inter-vievându-l, l-a ^ntrebat:"Dac\ v-a]i putea tr\i via]a ^nc\o dat\ ce a]i vrea s\ face]i?"Cu o sclipire ^n ochi, Churchill ar\spuns: “A[ dori s\ fiu ^nc\ odat\ so]ul doamnei Churchill!"

A fi unit ^nseamn\ a-]icunoa[te adev\rata valoare, a

ta, a so]iei [i a copiilor t\i.Aceast\ valoare st\ ^n eforturiledepuse ^n a-]i men]ine familiape primul plan ^n activit\]ile tale[i ^ncrederea pe care i-o acorzi.

Prog

ram

: Lun

i-Vin

eri ^n

tre o

rele

15-0

8 di

m.

Sâm

b\t\

[i

Dum

inic

\: 2

4-24

de

ore

Sâmb\t\ - 1.10.2011Dr. Barbu RazvanDuminic\ - 2.10.2011 Dr. Birsila DanielLuni - 3.10.2011Dr. Mladin AuricaMar]i - 4.10.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 5.10.2011 Dr. Carp MarioaraJoi - 6.10.2011 Dr. Corneanu CorinaVineri - 7.10.2011Dr. Barbu RazvanSâmb\t\ - 8.10.2011Dr. Mladin AuricaDuminic\ - 9.10.2011 Dr. Carp MarioaraLuni - 10.10.2011Dr. Corneanu Corina

Mar]i - 11.10.2011 Dr. Mladin AuricaMiercuri - 12.10.2011 Dr. Carp MarioaraJoi - 13.10.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaVineri - 14.10.2011Dr. Birsila DanielSâmb\t\ - 15.10.2011Dr. Corneanu CorinaDuminic\ - 16.10.2011 Dr. Barbu RazvanLuni - 17.10.2011Dr. Carp MarioaraMar]i - 18.10.2011 Dr. Corneanu CorinaMiercuri - 19.10.2011 Dr. Carp MarioaraJoi - 20.10.2011 Dr. Barbu Razvan

Vineri - 21.10.2011 Dr. Birsila DanielSâmb\t\ - 22.10.2011Dr. Grigorescu EcaterinaDuminic\ - 23.10.2011 Dr. Mladin AuricaLuni - 24.10.2011Dr. Carp MarioaraMar]i -25.10.2011 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 26.10.2011 Dr. Carp MarioaraJoi - 27.10.2011 Dr. Mladin AuricaVineri - 28.10.2011Dr. Corneanu CorinaSâmb\t\ - 29.10.2011Dr. Birsila DanielDuminica - 30.10.2011Dr. Carp Marioara

iulie 2011

R.D

DECESE

Str. Tudor Vladimirescu nr.17 B (Sta]ia de salvare) R\cari

REZOLVARE NR. ANTERIOR: CANICULARE-APUCAT-MAL-LUNAR-VAFE-DS-RACARI-UED-GALENE-R-AFISE-AX-AGREAT-D-I-INEL-DANS-URI-EGALAT-SACA-TRENA.

Dorin]a so]ului

1. UNIC!2. SISTEM DE BARE.3. A INTRA LA IDEI.4. MOBILE IMPERIALE.5. AJUT| LA IRIGAT ~N COLACU {IGHIMPA}I.6. RIDICAT PE PODIUM.7. LOVIT.8. PUNCT ~N MUL}IME.9. APUNE!

Ilie Georgian

ORIZONTAL SI

VERTICAL LA FEL

- DINU CONSTANTIN, BUCURESTI - 83 ANI- DOMENTI MARIA, MAVRODIN - 64 ANI- CRISTEA ION, GHIMPATI - 77ANI- PREDA ION, RACARI - 84 ANI- GHEORGHE MARIN, COLACU -48 ANI

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

- CRISTEA ALINA MARIA18.06.2011

ENACHE SARA ELENA17.07.2011

R|DUCANU MARIAN CRISTOFERGEORGE 30.06.2011

FÂRT|}ESCU MARIA IULIANA27.07.2011

NA{TERI

- MATEI MARIAN - STANESCU IOANACAMELIA 15.07.2011

- EFTEMIE ION - BADEA FLORICA22.07.2011

- NENCU CRISTIAN - TUDOR IOANA23.07.2011

- POPA CRISTIAN VASILE - OLARUIZABELA INES IOANA 23.07.2011

- CERNATESCU CATALIN ALIN - LEMNARU GABRIELA MIHAELA

28.07.2011- MIRCEA DRAGOS ALIN -

STEFAN ADRIANA 29.07.2011- OPREA VIOREL ADRIAN - ALECU

ECATERINA LIVIA 30.07.2011

C|S|TORII

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Vremea ^n R\cari -

Prognoza meteope 10 zile

M\ numesc__________________________________________________________________________

[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din cartierele ora[ului R\cari.

P|REREA TA CONTEAZ|

...doar dac\ o spui!

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\ la urmãtoarea adresã de e-mail: [email protected]

Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primarProf. Elena Craiciu, viceprimar

Jr. Ene Octaviana, secretarDr. Marioara Carp, colaboratorPr. {tefan Vlada, colaborator

Procesare - TehnoredactareRuben Dumitru, IT

Niculae Constantin, IT

REDAC}IAStr. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070

E-mail: [email protected]]ia poate fi citit\

[i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.ro

Tipografia CROMOMANPia]a Presei Libere, Bucure[ti

ISSN: 1844-7678

± ±

± ±

cyanmagentayellowblack

Domnul e P r i m a r ,

cyanmagentayellowblack

24 Publicitate iulie 2011

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[uluiR\cari, jud. Dâmbovi]a, Biroul IT

Stima]i concet\]eni v\ anun]\m pe aceast\ cale c\ pute]i

^nchiria, pentru practicarea sportului, actualul spa]iu al

S\lii sporturilor din ora[ul R\cari, dup\ urm\torul tarif:

- 100 lei/ora, pentru ^ntreceri sportive: meciuri de fotbal,

handbal, baschet, volei, tenis de câmp;

- 20 lei/ora/masa, pentru ^ntrecerile la tenis de mas\.

Doritorii se pot adresa la administratorul s\lii,

Ene Mihai, la numerele de telefon:

0763.652.337; 0764.030.370

CABINET STOMATOLOGIC Dr. Valentin Cr\ciun

Telefon:0729854155

Program: luni, miercuri,vineri ^ntre orele 10-19

Stima]i cet\]eni v\ anun]\m c\ ^nluna octombrie, copiii cu vârstapân\ ^n 11 ani beneficiaz\ de

tratament stomatologic GRATUIT.

“Pot s\ se mute mun]ii, pot s\ se clatinedealurile, dar dragostea Mea nuse va muta de la tine, [i leg\mân-tul Meu de pace nu se va cl\tina,zice Domnul, care are mil\ detine.” Isaia 54:10

“Lua]i jugul Meu asupra voastr\,[i ^nv\]a]i de la Mine, c\ci Eu suntblân [i smerit cu inima; [i ve]i g\si odihn\pentru sufletele voastre. C\ci jugul Meu este bun,[i sarcina Mea este u[oara.” Matei 11:29-30 Matei 625. De aceea v\ spun: Nu v\ îngrijora]i de via]avoastr\, gândindu-v\ ce ve]i mânca, sau ce ve]ibea; nici de trupul vostru, gândindu-v\ cu ce v\ve]i îmbraca. Oare nu este via]a mai mult decâthrana, [i trupul mai mult decât îmbr\c\mintea?26. Uita]i-v\ la p\s\rile cerului: ele nici nuseam\n\, nici nu secer\, [i nici nu strâng nimic îngrânare; [i totu[i Tat\l vostru cel ceresc lehr\ne[te. Oare nu sunte]i voi cu mult mai de pre]decât ele?27. {i apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se,poate s\ adauge m\car un cot la în\l]imea lui?28. {i de ce v\ îngrijora]i de îmbr\c\minte? Uita]i-v\ cu b\gare de seam\ cum cresc crinii de pecâmp: ei nici nu torc, nici nu ]es;29. totu[i v\ spun c\ nici chiar Solomon, în toat\slava lui, nu s-a îmbr\cat ca unul din ei.30. A[a c\, dac\ astfel îmbrac\ Dumnezeu iarbade pe câmp, care ast\zi este, dar mâine va fiaruncat\ în cuptor, nu v\ v\ îmbraca El cu multmai mult pe voi, pu]in credincio[ilor?31. Nu v\ îngrijora]i dar, zicând: "Ce vom mânca?"Sau: "Ce vom bea?" Sau: "Cu ce ne vom îmbr\ca?"32. Fiindc\ toate aceste lucruri Neamurile le caut\. Tat\lvostru cel ceresc [tie c\ ave]i trebuin]\ de ele.33. C\uta]i mai întâi Împ\r\]ia lui Dumnezeu [ineprih\nirea Lui, [i toate aceste lucruri vi se vor dape deasupra.

Mari poe]i, de-a lungul vremii, au asem\nat femeiaCu o floare, cu un soare, c-o zeit\, cu scânteie, cu oap\, c-o p\pu[\Eu, cum nu-s poet prea mare, zic c\ seam\n\ c-o u[\.U[\ c\tre fericire, u[\ c\tre mângâiereU[\ ce spre taine duce galopând... luna de miere.U[\ c\tre înrobire, u[a jugului eternU[a care-]i deschide perspectiva spre infern.De, dar ca s-ajungi s\ intri, e-o problem\ delicat\Fiindc\ mai întâi de toate, u[a trebuie descuiat\.{i treaba se face bine [i devine fericit\Nu cu cheia la-ntâmplare, ci cu cheia potrivit\,Cheia ei original\, orice u[a-n lumea astaDup\ nunt\ [i tradi]ie are cheia ei [i... basta!Dar de iei un gen de u[\, simpl\, dubl\ sau de tei{i-ai s\ vezi c\ merg la dânsa dou\ sau mai multe cheiStai, n-o sparge cu toporul, nu ]ipa, nu f\ scandalIa-]i mai bine portofelul [i te du la tribunal.Ca s\-]i iei o alt\ u[\, liber trebuie s\ fii{i-asta cost\, dup\ leaf\, de la 3 la 7 mii!Când alegi o u[\ nou\, trebuie s-o faci cu art\S\ n-aib\, Doamne fere[te, broasca defect\, spart\...C\ broasca atât e bun\ pân\ n-a sc\pat la chei,C\ pe urm\ n-o mai fereci, nici cu dou\ nici cu treiE asemeni cu ulciorul, care dus prea des la ap\Te treze[ti c\-i sare smal]ul, ori se sparge, ori se crap\

U[a este ca g\ina, c\ abia când e b\trân\Mai matur\ [i mai coapt\, face supa cea mai bun\.Da, dar care om în via]\ nu [i-a spus în gândul lui:"D\-o dracului de sup\, vreau un picioru[ de pui"?U[a este ca un loto, zice pu[tiului un tat\Nu e nici o diferen]\ - dai un ban mai tragi odat\Îns\, dragul tatii, afl\, nu ]ine cât ve[nicia,C\ exagerând cu joaca, ]i se stric\ juc\ria.Am v\zut o u[a care a tr\it în via]a toat\Ca o sfânt\ cuvioas\, [i-a murit nedescuiat\A urlat la dânsa cerul, cu o voce ca de crai:Hei, stafie îng\lbenit\, poate vrei s\ intri-n rai?Mars la iad, acolo-i locul pentru-o scândura uscat\Ai tr\it degeaba-n lume [i-ai r\mas tot încuiat\.Ce te temi mereu de u[\! O s\-mi spune]i cu temei!Habar n-am: Bun! Perfect!Ave]i dreptate, s\ vorbim atunci de chei.Fiindc\ principalu-n lume, nu e gândul, nici ideeaNu e focul [i nici roata, principalul este cheia.{i exist\ chei... O groaz\, câ]i b\rba]i, atâtea chei,Ca de când e lumea lume, cheile le ]in la ei.Unele sunt lungi [i groase, sau sub]iri ca un siretAltele mici, delicate, ce deschid [i un fi[et.Principalul nu-i m\rimea, important - la orice u[\ -E s\ se lovesc\ cheia [i s\ fie... juc\u[\.S\ nu se-ndoaie-n broasc\ [i s\ ]in\ la-nvârtit.Chei de lac\te, valize, de casete, frigidere,De c\m\ri, de mân\stire, pivni]e sau sifoniere,Ar mai fi cheia francez\, cheia la casa de bani,Cheia de la TURNUL LONDREI sau f\cut\ de ]igani,Dar\, ce te faci amice, ca din sute de modeleTu te chinui toat\ via]a cu o cheie de... sardele!Merge ea cât merge bine, dar apoi prinde rugina{i-atunci nici Gerovitalul n-o mai scoate la lumin\!Po]i s\-i dai cu glaspapirul, smirghel, pile, ciocolat\,Tot ce-ncerci este zadarnic, ]i-a ie[it din uz [i gata!Geaba-ncerci, geaba te zbuciumi [i degeaba-]i ie[i din fire.Nu te mai v\ita la lume, nu e vina nim\nui,Leaga-o cu-n [iret sau fund\, f\-i un nod [i pune-o-n cui!Sunt atâtea chei pe lume, cheia "sol " [i cheia " FA ",Dar asta nu te-nc\lze[te dac\ n-ai tu cheia ta.{i... zicând cum zic b\trânii... la o tinere]e nou\,Zici... privindu-]i... amintirea..."AH, DE-A{ FI AVUT EU DOU|! "

Lecturi preferate: