ziarul nr 25

± ±

cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

± ±cyanmagentayellowblack

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]awww.primariaracari.ro

An III, nr. 25, August 2010, 24 pagini

Debut timid [i modest sub presiuneasitua]iei financiare, deloc agreabil\ laastfel de evenimente, a[a am puteacaracteriza ^n câteva cuvinte startulevenimentului principal al anului [ilocalit\]ii - Ziua ora[ului R\cari.Timid, pentru c\ suntem la primuleveniment de acest gen ^n R\cari,dup\ ani [i ani de "t\cere", de parc\n-am fi existat. {i totu[i, atunci cândam reu[it organizarea, "cârcota[ii" aug\sit motiv de discu]ie la "radio[an]": "Noi nu avem ce mânca [is\rb\torim Ziua localit\]ii..." Ce are coada vacii cu [tampilaprim\riei, nu prea ^n]eleg; c\ vineremarca din partea unora care ^nschimbul unui "]oi" umplu gardu' deafi[e [i flutur\ maiestuos un steag cuo anumit\ sigl\, ^nteleg... Microbi[tii nu pot vedea gloriile fot-balului de alt\dat\ din R\cari [i celeale echipei Dinamo Bucure[ti, pentruc\ "}a]a Mi]a biciclista" a uitat s\pun\ deoparte bani pentru mâncare. Tineretul nu poate participa la ocompeti]ie sportiv\, s\-[i consumeenergia ^n mod practic, pentru c\gurile rele nu sunt de acord. Oare, e mai bine s\ adopt\m tacticastru]ului [i de acolo, din nisip, s\exclam\m, dac\ mai putem - Cebine [i frumos este ^n jur. Poate, da'nu acum [i nu ^n viitorii ani.Hai s\ ie[im din anonimat, din^ncle[tarea cu care am fost obi[nui]iani de zile [i s\ ne prefacem c\ nu

avem nevoie de activit\]i cultural -sportive.S\ nu ignor\m trecutul localit\]ii, s\ne cinstim ^nainta[ii! Stabilit\, nu ^ntâmpl\tor pe 15August, corelat\ cu na[terea lui IonGhica, personalitate marcant\ acelei de-a doua jum\t\]i a secoluluiXIX, academician, autor, diplomat,matematician, om politic [i pedagogromân, prim-ministru al României,de dou\ ori, pre[edinte al AcademieiRomâne. Ziua ora[ului R\cari va d\inui pestetimp [i istoria va judeca faptul c\cineva [i-a amintit de ^nainta[i. S\ ^ncerc\m ^mpreun\ s\ nu uit\m^nainta[ii care ne vor ajuta [i pestetimp s\ scoatem localitatea din izo-larea cultural\, s\ ne aliniemlocalit\]ilor care, an de ans\rb\toresc Ziua localit\]ii [i uit\pentru câteva ceasuri de "griji, nevoi,necaz, durere".Modest, pentru c\ situa]ia financiar\nu ne-a permis s\ coopt\m ^n"echip\" unele nume sonore aledivertismentului, care s\ ofere maimult\ via]\ acestui eveniment. Edi]iile urm\toare, cu siguran]\ vor fimai vesele, mai pline de ac]iune.A nu se ^n]elege c\ aceast\ prim\edi]ie n-a reu[it. ~n opinia mea a fostun succes. Un succes pentru curajulde a ie[i din imobilism, de a crea unpionierat [i de a oferi publiculuir\c\rean câteva minute de respiro ^n

acest vârtej al vie]ii cotidiene. Mi-e greu s\ fac un clasament alactivit\]ilor. De la meciul memorabilde fotbal Unirea R\cari - DinamoBucure[ti (anii 80), pân\ la, s\zicem, concursul de cl\tite (nuneap\rat ca [i extreme), expozi]ia deart\ fotografic\, trofee de vân\toare,p\s\ri exotice, ciud\]enii ale naturii,spectacol de muzic\ popular\, con-cursuri sportive, premierea dasc\lilorcare de-a lungul genera]iilor aumodelat genera]ii de elevi, pre-mierea familiilor cu 50 de ani dec\s\torie... Chiar dac\ am spus c\ este greu s\fac un clasament, m-a[ opri pentrucâteva minute asupra celui din urm\.Poate [i din motivul c\ "ce-]i place,la[i la urm\" cum spune adesea unprieten de-al nostru. 50 de ani de c\snicie! O via]\ deom! "Am ^mp\r]it [i bune [i rele" spuneaprintre lacrimi una dintre"premiante". "Dar nu ne-am datb\tu]i, am ^nfruntat ^mpreun\greut\]ile vie]ii care nu au fost [i nusunt pu]ine, mai ales la vârsta depeste 70 de ani.""S\ te v\d b\trân ca mine!" mi-aadresat, cândva, urarea, un bun pri-eten, ce-i drept, mai ^n vârst\. Defapt, urarea lui i se adresa. S\ajung\ la vârsta la care, eu s\ amanii din momentul ur\rii.

“Ca un stat, o natiune sa existe si sa aibe viitor, se cere mai cu seama ca intre oamenii care il compun sa existe o solidaritate produsa prin

identitatea de idei, de aspiratiuni si de credinte, insusiri care sunt rezultatul comunitatii de origine, de limba, de religie si de obiceiuri”.

(ION GHICA)

(urmare ^n pagina 2urmare ^n pagina 2)

Vizita Ministrului Muncii,Mihai {eitan

la Centrul Medico-Social -Ghergani

DESENE PE ASFALT

pag. 3

pag. 5,12,13

pag. 21pag. 20pag. 5,8,9

± ±

±black

±

±

2 Actualitate AUGUST 2010

Revenind la familiile careau fost premiate,recunosc c\ am reu[it cugreu s\ nu m\ aliniezlacrimilor care le curgeauinvoluntar, atunci când ^[iauzeau numele rostit ^ncadrul ceremoniei. Din

partea mea, ^nc\ o dat\, s\rutmâna doamnelor, cu respect,v\ salut domnilor [i m\ ^nclin^n fa]a dumneavoastr\ ^nsemn de admira]ie, pentrudevotamentul acordat acesteiinstitu]ii, baz\ a existen]einoastre efemere, ce secheam\ FAMILIA! Edi]iile urm\toare or s\ neg\seasc\ mai preg\ti]i, cuceva mai mult\ experien]\ [i,de ce nu, mai uni]i ^n cuget [i^n sim]iri. O monografie alocalit\]ii, edi]ie revizuit\ [inelimitat\, cred c\ va treziinteresul locuitorilor dornici s\cunoasc\ trecutul R\cariului.O informa]ie din partea oricui,este binevenit\ ^n acest sens.Sper\m ^ntr-o colaborare cuto]i cei dornici s\ contribuie laistoria localit\]ii.Desene pe asfalt... Primaedi]ie! Dup\ finalizarea lucr\rilor deasfaltare, pe cele dou\ str\zidin Mavrodin, {colii [iIlfovului, câteva dungi trasatede copii pentru un [otron,tenis sau alte activit\]i, mi-ausugerat ideea de a organiza oastfel de competi]ie. ~n ziua [ila ora stabilit\, cu mic cumare, ne-am adunat pentru a

da frâu liber imagina]iei. S-a dorit [i ^n mare parte s-areu[it crearea unei reale com-peti]ii, ca [i ^n via]a de zi cu zi,de altfel, ^ntre micu]ii [i nunumai, din Mavrodin. Pe lâng\ interesul dorit a secrea ^n jurul unei activit\]ieducative [i de a pune la^ncercare imagina]ia, spiritulcompeti]ional a intrat pedeplin ^n ac]iune. Teme variate: flori, cur\]enie,juc\rii, animale, blocuri,ma[ini... {i chiar dac\ sus-pectez faptul c\ ^n spateleideii exist\ o gândire matur\,mânu]a care a pus-o ^n prac-tic\ merit\ toat\ aprecierea. “Mul]umim, domnule primar,pentru lucrurile bune pe carele face]i pentru locuitoriiora[ului R\cari”; câteva rân-duri scrise, sper din suflet,care acoper\ de departer\ut\]ile unor adul]i cu referirechiar la asfaltul pe care aufost scrise. Ca oricecompeti]ie, aceasta a fostdotat\ cu premii mult a[tep-tate de micu]i, astfel ^ncâtnimeni nu a plecat acas\ cumâna goal\. ~n fiecare cartier^ncerc\m s\ organiz\masemenea ^ntâlniri care s\

stimuleze creativitatea, com-peti]ia, spiritul de ^nving\tor.

~n ciuda crizei, proiectelemajore ale localit\]ii merg^nainte, a[a cum ne-am anga-jat. Sala de sport o inaugur\m^n aceast\ toamn\, LiceulTeoretic “Ion Ghica” ^ntr\ ^nreabilitare ca [i {coalaGhergani, extinderea CAMS e^n lucru [i reabilitarea dru-murilor de exploatare. Dar petoate le g\si]i ^n paginileal\turate ale ziarului cuam\nuntele necesare. N-a[ trece peste proiectul“Drumuri exploatare”, m\sura125 APDRP.De ce asfalt\m drumurile pecâmp?!Le-am terminat pe cele dinlocalitate?! Exist\ vreuninteres ^n spatele acestuiproiect... Offf! “Stima]i” câr-cota[i [i scriitori de profesie...^n sfâr[it, m-a]i prins! A[ae! Nu le-am terminat pe celedin localitate, dar le-am^nceput... {i ^n eventualitateaunui nou mandat, obiectivul -zero km drum neasfaltat. Darnu po]i folosi bani ob]inu]ipentru un proiect, ^n alt\parte. Este imposibil.Destina]ia lor este clar\ [i pre-

cis\. Te aba]i de la reguli,pl\te[ti. Scump! Foartescump! Poate chiar cu liber-tatea. Dac\ voi ave]i chef dea[a ceva, mai a[tepta]i câ]ivaani, nu [tiu câ]i [i face]i cumv\ taie capul. Eu fac cum elegal [i moral. De ce moral? C\ nu mi se pare corect s\la[i un proiect s\ treac\ pelâng\ tine numai de teamaunor pierde-var\ care, cuochii semi deschi[i, arunc\ cupraf sau noroi ^n munca noas-tr\ [i ^n ochii celor din jur. “De ce asfalteaz\ primaru'drumu', pe câmp?” “Are terenuri ^n zona [i totinteresul...”Terenuri, ^n zona ce urmeaz\a fi “atins\” de investi]ia“Drum reabilitat”, nu am ^nproprietate. {i o spun tare [ir\spicat! Pentru fiecare cen-timetru p\trat de teren ^n pro-prietate, lâng\ un drum deexploatare ce urmeaz\ a fireabilitat, ofer un hectar deteren. “{tefan Gheorghiu” a dat gre[[i de data asta, ca de obicei!Deci am l\murit-o cu propri-etatea! Dar cu interesul, cumr\mâne? A[a este, interes

exist\! Exist\ interesul ca distan]eles\ fie scurtate, interes s\ po]icircula civilizat ^ntre dou\localit\]i, chiar [i pe câmp,interes s\ te deplasezi labucata de teren pe care omunce[ti ca fermierul francez[i nu cu noroiul pân\ la osiatractorului sau a c\ru]ei... ~n toate punctele promovatede mine, exist\ un interes. Interesul ca via]a de zi cu zi anoastr\, a tuturor, s\ fie maiu[oar\. V\ a[tept cu “nout\]i”, stima]icârcota[i...“Nout\]i’, ce se vor sparge cani[te baloane de s\pun, v\asigur. Poate ave]i t\ria s\ m\ privi]i^n ochi când abera]i cuasemenea vorbe. Eu am cura-jul s\ privesc pe oricine ^nochi, f\r\ a m\ jena de vreoactivitate desf\[urat\ ^n man-datul de primar. Numai c\, reciproca egreoaie, dac\ nu imposibil\.Fi]i b\rba]i [i nu mai sem\na]iur\ [i discordie care niciodat\nu vor duce la progres, ci dim-potriv\. De dragul unui dialog, trece]ipeste orice principii?Ru[inic\! Ru[inic\! Pân\ data viitoare, s\ auzimnumai de bine!

Al dumneavoastr\, Florin Marius Carave]eanu,

Primarul ora[ului R\cari

(urm

are

din

pagi

na 1

)

~ncepând cu anul 2010, ca urmare aimplement\rii proiectului ISPA , lanivelul jude]ului Dâmbovi]a a luatfiin]\ Asocia]ia de DezvoltareIntercomunitar\ "Reabilitareacolect\rii, transportului, dezvolt\rii,prelucr\rii de[eurilor solide ^n jude]ulDâmbovi]a", asocia]ie din care faceparte [i ora[ul R\cari.

Scopul proiectului este de adezvolta infrastructura de mediu ^nvederea ^mbun\t\]irii, protej\rii [imen]inerii calit\]ii mediului ^n jude]ulDâmbovi]a [i include urm\toarelecomponente principale:-Sortarea [i colectarea de[eurilorsolide;-Centrul de management alde[eurilor [i depozit ecologic laAninoasa, Târgovi[te;-Depozit ecologic la Titu;-Reabilitarea [i ^nchidereadepozitelor existente [i a altor gropide gunoi.-Asisten]\ tehnic\;

Obiectivul general al aplica]ieieste de a dezvolta infrastructura, cureferire la gospod\rirea de[eurilormenajere, pentru p\strarea, protec]ia[i ^mbun\t\]irea calit\]ii mediului ^njude]ul Dâmbovi]a [i localit\]ile com-ponente.Pentru func]ionarea ^n bune condi]ii aactivit\]ii de colectare a de[eurilormenajere, a fost instituit\ taxa de

habitat .Constituirea acestei taxe apare cafiind o solu]ie, op]ional având ^nvedere cerin]a Uniunii Europene stip-ulate ^n Memorandumul deFinan]are, de a ne ^ncadra cu tarifele^n gradul de suportabilitate din venitul pe familie definit ca atare ^ndocumentele statistice.Taxa de habitat, constituie venit cudestina]ie special\, este fundamen-tat\ pe necesitatea asigur\riicur\]eniei orasului Racari [i se uti-lizeaz\ în scopul asigur\rii colect\rii [itransportului rezidurilor menajere dinrecipien]ii proprii sau închiria]i (con-tainere, europubele, etc.), precum [ipentru depozitarea [i neutralizareaacestora la rampa ecologic\amplasat\ ^n ora[ul Titu.Taxa de habitat este datorat\ de

c\tre to]i posesorii de locuin]\ dinjude]ul Dâmbovi]a, precum [i dec\tre persoane fizice cu domiciliul ^nalt\ parte, care de]in propriet\]i subforma unor locuin]e pe teritoriulora[ului R\cari.Cuantumul taxei de habitat cu desti-na]ie special\ de salubrizare se sta-bile[te anual [i se aprob\ prinHot\rârea Asocia]iei de Dezvoltare

Intercomunitar\ Dâmbovi]a.Dup\ aprobarea cuantumului taxeide salubrizare de c\tre Asocia]ia deDezvoltare Intercomunitar\, aceastase aprob\ la nivelul fiec\rei unit\]iadministrative teritoriale prin hot\rârea Consiliului local.Pentru anul 2010 cuantumul taxei dehabitat este de 16lei/lun\/gospod\rie. Veniturile ob]inute din taxa de habitatcolectat\ se utilizeaz\ integral peurm\toarele destina]ii:- plata serviciilor de salubrizareprestate;- acoperirea cheltuielilor administra-tive, ocazionate de colectarea taxeide habitat; Cuantumul taxei de habitat se sta-

bile[te ^n sum\ lunar\ fix\ datorat\pe locuin]\, prin locuin]\ ^n]elegân-du-se: cas\, c\min, domiciliu, con-struc]ie sau apartament, ^n carelocuie[te sau poate locui una saumai multe persoane.Sunt scutite de plata taxei de habitatpersoanele fizice care se afl\ ^ntr-unadin situa]iile prev\zute la art 284 al .1 din Codul Fiscal.~n cazuri temeinic justificate, sepoate hot\râ acordarea unor facilita]i

fiscale sau scutiri de la plata taxei dehabitat [i altor categorii de persoanefizice decât cele prev\zute la art 6, cuaprobarea Consiliului local.~n situa]ia ^n care, prin hot\râreaConsiliului local se stabilesc con-tribuabili care beneficiaz\ de facilitatefiscal\ sau scutiri la plata taxei dehabitat, conform prevederilor legale.

Taxa de habitat se stabile[te pebaza declara]iei de impunere depusede contribuabili, [i se pl\te[te lunar.Taxa de habitat se ^ncaseaza zilnic,

atât la sediul Prim\riei ora[uluiR\cari, cât [i ^n fiecare cartier com-ponent al ora[ului R\cari.Major\rile de ^ntârziere calculate pen-tru contribuabili pentru neplata ^n ter-men [i amenzile pentru nedepunerea^n termen a declara]iilor privind taxade habitat, constituie venituri cu des-tina]ie special\ ale bugetului local.Nedepunerea declara]iilor privindtaxa de habitat sau depunerea pestetermen constituie contraven]ie [i sesanc]ioneaz\ cu amend\ de la 50 leila 300 lei.Constatarea contraven]iilor [i apli-carea amenzilor, se realizeaz\ dec\tre aparatul de specialitate al pri-marului, din cadrul Serviciului deimpozite [i taxe locale.

TAXA DE HABITAT

SECRETARUL ORA{ULUI R|CARI,jr. Octaviana Ene

± ±

±±black

±

3De interes cet\]enescAUGUST 2010

~n data de 27.08.2010, orele14:00 s-a desf\[urat [edin]aConsiliului local R\cari la careau participat to]i membrii con-siliului. Proiectele de hot\râri,au fost discutate ^n cadrulComisiilor de specialitate, dup\care s-a trecut la discutarea ^nplen.Domnul pre[edinte de [edin]\,Gavril\ Valentin supune la votordinea de zi a [edin]ei, fiindaprobat\ cu unanimitate devoturi.

1. Proiect de hot\râre privind rectifi-carea bugetului local pe anul 2010. ~n leg\tur\ cu repartizarea sumelor

alocate prin Legea bugetului de statpe anul 2010, pentru Programul dealimentare cu ap\, 577/1997 [i con-form listei anuale de aloca]ii bugetareprin care s-a alocat suma de 50 miilei - alimentare cu ap\ Stanesti-Balanesti-Colacu-Ghimpati, conformconven]iei ^ntre Consiliul Local [iConsiliul Jude]ean, se supuneaprob\rii CL suplimentarea bugetuluilocal cu aceast\ sum\. Totodat\ sesupune aprob\rii CL [i suplimentareadin sponsoriz\ri a bugetului local cusuma de 2 mii lei ^n trimestrul III2010 cu destina]ia activit\]i sportive. Supus la vot proiectul a fost aprobat^n unanimitate.2. Proiect de hot\râre privind apro-

barea desf\[ur\riiactivit\]ii de^nv\]\mânt, ^n cadrul{colii generaleGhimpa]i ^n anul[colar 2010-2011. ~n urma hot\rârii CLR\cari ^ncepând cu 1septembrie 2010, lanivelul unit\]ilor de^nv\]\mânt din ora[ulR\cari va fi organi-zat\ o singur\ unitatecu personalitatejuridic\ care s\ orga-nizeze [i coordoneze

activitatea ^n toate [colile [igr\dini]ele de pe raza ora[ului R\cari.Ca urmare a acestei hot\râri,Inspectoratul {colar Jude]eanDâmbovi]a a hot\rât infiin]area laLiceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari acentrului de coordonare a intregiiactivit\]i, având [i personalitatejuridic\. Pentru optimizarea procesu-lui de ^nv\]\mânt ^n localitateaGhimpa]i, Prim\ria ora[ului R\caripropune p\strarea unit\]ii [colare ^nvechea loca]ie cu toate clasele, atâtla ^nv\]\mântul primar cât [i la^nv\]\mântul gimnazial. Se supuneaprob\rii CL propunerea ca {coala cuclasele I-VIII Ghimpa]i s\ func]ioneze^n vechea loca]ie. Men]ion\m c\{coala Ghimpa]i a fost reabilitat\

termic cu anvelop\ de polistiren [imontarea de geamuri termopan.S-au efectuat zugr\veli [i igenizarealocalului, astfel ^ncât s-au creatcondi]ii optime pentru ^nv\]\tur\ [ialte activit\]i. Activitatea va fi coordo-nat\ de conducerea Liceului Teoretic“Ion Ghica” R\cari, singura unitate de^nv\]\mânt cu personalitate juridic\[i cu atribu]ii ^n acest sens.Propunerea a fost aprobat\ ^n una-nimitate.3. Diverse. La acest punct a ordinei de zi, con-silierii [i delega]ii s\te[ti au discutatprobleme curente ale comunit\]ilorpe care le reprezint\.

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI , ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 27.08.2010

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

Vizita Ministrului Muncii, Mihai {eitan la Centrul Medico-Social - Ghergani

~n cursul zilei de joi,19.08.2010, Primarulora[ului R\cari, MariusCarave]eanu, al\turi dePre[edintele CJD, FlorinPopescu [i alte personalit\tilocale, au înso]it delega]iaministerial\ compus\ dinMinistrului Muncii, Familiei [iProtec]iei Sociale, Mihai{eitan, ministrul secretar destat, Nicolae Iv\[chescu [idirectorul general al Direc]ieide Asisten]\ Social\ dincadrul ministerului,L\cr\mioara Corches, într-o

vizit\ de lucru la CentrulMedico-Social - Ghergani,ora[ul R\cari.Vizita s-a bucurat de un realinteres din partea angaja]ilor,ca [i a asista]ilor de aici. Deasemenea, membri delega]ieiministeriale au apreciatcondi]iile create aici, efortulpersonalului [i al autorit\]ilorlocale pentru ^ngrijireaasista]ilor din centru. Putemaprecia c\ vizita a avut rezul-tate bune [i ne-a onorat.

Redac]ia

± ±

±±cyanmagentayellowblack

4 SPORT AUGUST 2010

MECIUL DE FOTBAL

OLD BOYS:

UNIREA RACARI-

DINAMO BUCURESTI~n data de 15 August 2010,la Baza sportiv\ a ora[uluiR\cari, a avut loc, cuocazia s\rb\toririi Zileiora[ului R\cari, un meciextraordinar ^ntre echipeleanilor 80, Dinamo Bucure[ti[i Unirea R\cari. Chiar dac\ ^n aceast\ zi a fost oc\ldura ce a fost suportat\ cugreu de to]i cei prezen]i, celedou\ echipe s-au comportatexemplar, reusind s\ ^nscriegoluri spectaculoase de ambelep\r]i. Echipa Dinamo Bucure[tia anilor 80 [i-a reamintit demeciurile jucate cu Liverpool,Aston Villa, Steaua, etc.

Tribunele au fost pline deoameni, care au scandat ^nfavoarea echipelor favorite, uniidintre ei suflând ^n vuvuzele. Afost o atmosfer\ “mai ceva” ca^n Africa de Sud, la CampionatulMondial de fotbal.Dup\ meci, s\rb\toarea a con-tinuat, cu alte activit\]i, caremai de care mai interesante.Mai jos avem o declara]ie adomnului Lic\ Movil\, fostmembru al echipei DinamoBucure[ti, dup\ acest meci, cuprivire la echipa pe care dansulo antreneaz\ ^mpreun\ custafful tehnic al C.S R\cari, for-mat din: Chi]ulescu Dumitru -secretar delegat, Ni]\ Vasile -instructor [i Trandafir Adrian -instructor juniori, spunandu-nec\ au ^nceput antrenamentelela Baza sportiv\ din ora[ulR\cari ^n data de 01.07.2010:“Dup\ o preg\tire foarte bun\

cu antrenamente [i meciuriamicale, lotul echipei din R\cariformat din: Bog D, Toader C,Barbu St - portari. Urmatoriisunt jucatori de camp: SorescuM, Sorescu St, Faur I, PelihaciG, Pelihaci C, Tabrea N, PurcaruR, Tataru A, Dumitru A, DumitruC, Tudorache B, Ionescu I,Costache I, Iliescu A,Gheorghita A, Cristea L,Petrescu S, Popa I, Popa D,Trandafir B, Ene A, s-a prezentatla startul campionatului - Ligaa IV-a, ob]inând urm\toarelerezultate:- C.S R\cari - Utchim G\e[ti - 2-1- Petrolul Târgovi[te - C.S R\cari -2-1- C.S R\cari - Gloria Corne[ti - 1-4-FC Moreni - C.S R\cari 1-2-Din declara]ia domnului Lic\Movil\ rezult\ c\ lotul de 25 dejuc\tori are o medie de vârst\de 24 ani cu câte doi jucatoripe fiecare post.~n primele 4 etape, au ^ntâlnitcele mai bune echipe ale cam-pionatului, lor al\turându-sealte trei echipe (Finta, Con]e[ti,Fieni), rezultatele fiind pem\sura preg\tirii echipei la dataaceasta. ~n continuare staff-ul tehniclucreaz\ la modelareamentalit\]ii juc\torilor, la organi-zarea echipei [i la rela]iile de jocpentru a deveni o echip\ perfor-mant\. Totodat\, prin jocul pre-stat de ace[ti juc\tori, cu mult\munc\ [i respect din parteatuturor, doresc s\ readuc\publicul pe stadion, unde vorvedea un spectacol adev\rat.Spunem spectacol adev\rat,

bazându-ne pe faptul c\ doarce s-a jucat meciul DinamoBucure[ti '80 - Unirea R\cari'80, unde tribunele au fostbine populate [i juc\torii celordou\ echipe s-au simtitfoarte bine. Componen]a echipei DinamoBucure[ti '80 (OLD BOYS)mul]ume[te domnului primarpentru invita]ie [i pentruspectacol. Ne-au promis c\vor reveni de câte ori vor fiinvita]i.Evenimentul a avut undeosebit ecou ^n rândullocuitorilor ora[ului R\cari,numero[i fiind cei carea[teapt\ cu ner\bdare onou\ manifestare de acestgen.

5Actualitatea ^n imaginiAUGUST 2010

Pentru ^nceputul de an [colar 2010 - 2011,Prim\ria ora[ului R\cari a preg\tit o surpriz\: inau-gurarea noului local al [colii din strada AnaIp\tescu, care va g\zdui elevii Liceului Teoretic"Ion Ghica" R\cari. {ederea acestora va fi pe operioad\ de un an [colar, astfel ^ncât lucr\rile deextindere, modernizare [i reabilitare a b\trânuluiliceu, s\ se poat\ desf\[ura ^n condi]ii optime.Noua cl\dire dispune de spa]ii suficiente, conforta-bile [i care r\spund exigen]elor unui microclimatpropice procesului de ^nv\]\mânt. Liceul vafunc]iona aici cu cele 9 clase cu profilul matemat-ic\-informatic\ [i filologie [i un colectiv de cadredidactice, tân\r [i dornic de afirmare.

Un alt obiectiv ce se va realiza pe fonduri europene este Reabilitarea,

modernizarea [i extinderea {colii vechiGhergani, care dup\ o nemeritat\ uitare, iat\

c\ cineva s-a gândit la readucerea acesteiinstitu]ii de cultur\ ^n prim-plan. Pentru asigurarea frontului de lucru, autoritatea

local\ a hot\rât mutarea Gr\dinitei Ghergani^ntr-un corp al CAMS, care a fost

^mprejmuit, renovat, reigienizat, având posi-bilit\]i de ^nv\]\mânt conforme cu

normativele ^n vigoare.

{i ^n celelalte institu]ii de ^nv\]\mânt, [coli [i gr\dini]e, Prim\ria ora[ului R\cari s-a ^ngrijit pentru preg\tirea spa]iilor unde viitorii elevi [i pre[colari ^[ivor desf\[ura activit\]ile. Astfel, au fost executate lucr\ri de igienizare ^n toate [colile [i gr\dini]ele, au fost verificate instala]iile sanitare, fiind

inlocuite subansamblele defecte, se fac verific\ri la instala]iile electrice, la re]elele de calculatoare.De asemenea, unirea tuturor unit\]ilor [colare ^ntr-o singur\ unitate coordonatoare cu statut juridic, Liceul Teoretic “Ion Ghica” R\cari. Privind

resursele umane, cadre didactice [i personal nedidactic [i auxiliar, s-a avut ^n vedere asigurarea unor cadre didactice d\ruite acestei meserii [i a unuipersonal auxiliar [i nedidactic, care, s\ colaboreze pentru realizarea condi]iilor unui microclimat conform cu cerin]ele.

pentru preg\tirea noului an [colarpentru preg\tirea noului an [colar......

{coala nou\ R\cari {coala cu clasele I-VIII R\cari

Gr\dini]a Ghergani Gr\dini]a S\bie[ti

{coala cu clasele I-VIII Ghergani {coala cu clasele I-VIII Colacu Gr\dini]a Colacu

Gradini]a Mavrodin {coala Mavrodin {coala cu clasele I-VIII Ghimpa]i

6 AUGUST 2010~nva]\mânt - cultur\

Ziua de 15 august 2010 afost una deosebit deimportant\ pentruBiblioteca or\[eneasc\“Ion Ghica” din R\cari. Înaceast\ zi, loca]ia sus -amintit\ a devenit unpunct de reper pe hartaBiblionet, g\zduind astfellansarea programului înor\[elul dâmbovi]ean.Panglica inaugural\ a fost

t\iat\ de c\tre bibliotecaraC\t\lina Dobre care totodat\i-a invitat pe cei interesa]i s\utilizeze noile calculatoareconectate la Internet.Evenimentul a fost înso]it dec\tre prezent\ri ale Biblionet[i ale importan]ei sale [i afost marcat cum se cuvineprintr-un program artisticsus]inut de copii din locali-tate, utilizatori ai bibliotecii.

Printre invita]i s-auaflat [i voluntari ai CentruluiEUROPE DIRECT Târgovi[te,precum [i reprezentan]i aiunor puncte de informareeuropean\ de pe razajude]ului [i voluntari aiCorpului P\cii România - NickChilds [i Rebecca Stanislaw.

Lansarea Biblionetreprezint\ un pas importantpentru locuitorii din R\cari,întrucât ei vor avea de acumînainte acces nelimitat lainforma]ie prin intermediulbibliotecii din localitate caregazduie[te [i Punctul deinformare european\ R\cari.

În curând programulva fi lansat [i în alte bibliotecidin jude]ul Dâmbovi]a,devenind un factor importantal activit\]ii acestora. V\ a[tept\m!

Material de Mândru]aAndreescu - voluntar

EUROPE DIRECT

~n luna iulie a acestui an, amparticipat ^n Marea Britanie la unschimb de experien]\ ^n cadrulunei burse de studiu ob]inut\prin programul sectorialComenius. A fost o experien]\unic\. Am v\zut locuri noi, amcunoscut oameni diferi]i, obi-ceiuri diferite, tradi]ii noi, foartemulte lucruri de bun gust dincare putem ^nv\]a. Mi-am dorit ca tot ce se trans-mite acolo s\ asimilez [i s\ potancora [i eu ^n viitorul apropiat^n unit\]ile noastre [colare. Nudispunem de aceea[i baz\material\, dar avem elevi cucare putem substitui lipsa aces-teia. Cu ideile pe care le-amprimit acolo [i cu un efort dinpartea mea, a colegilor mei [i aelevilor se pot face lucruri fru-moase. Am tot interesul ca experien]adobândit\ acolo s\ nu r\mân\doar la stadiul de poveste [i s\implemntez ^n [coal\ tot ce amv\zut mai bun [i mai interesant.Modul de organizare al unit\]ilor[colare din Marea Britanie estecu totul altfel decât ^n România

dar multe din elementele com-ponente sunt asemanatoare,doar c\ pu]in\ str\danie dinpartea noastra ar face lucurilemai accesibile [i mai atractive.Cu ocazia acestei vizite am maiad\ugat ceva ^n modul meu depredare, de abordare a lec]iei [ia strategiilor de dezvoltare insti-tu]ional\. Urm\torul pas pe carevreau sa ^l fac ^n urma acesteivizite este s\ promovez acestprogram de formare [i ^n rândulcelorlal]i colegi pe care cu marepl\cere ^i voi ajuta s\ aplice cusucces la un proiect asemanator^n ]\ri ale Uniunii Europene. Cucât mai mul]i vom avea acces laastfel de stagii de formare, cuatât unitatea noastr\ [colar\ vareu[i s\ se impun\ mai mult ^nplan regional [i de ce nu na]ional.Sper ^ntr-un an [colar ^n careroadele experien]elor noastreexterne s\ se vad\ [i elevii s\guste din plin nout\]ileeduca]ionale implementate denoi.

S-a dat startul programului

“Biblionet” la R\cari

Bursele Comenius,

experienta si provocare

Director, {coala General\ R\cari,

Prof. Sanislav Daniela

Ion Ghica ^n. 16 august 1816, Bucure[ti - d.22 aprilie 1897, Ghergani, jude]ulDâmbovi]a), om politic, matematician, diplo-mat, membru titular [i pre[edinte alAcademiei Române. Eminent matematician [idiplomat, Ion Ghica a fost unul dintre oameniipolitici care au marcat viat,a politic\ dinRomânia la mijlocul veacului al XIX-lea.Exponent al genera]iei pa[optiste, s-anum\rat printre liderii de frunte a mi[c\rii rev-olu]ionare de la 1848. A conlucrat cu domni-torul Alexandru Ioan Cuza la administrareaPrincipatelor Unite, dar în cele din urm\ se vaal\tura „monstruoasei coali]ii” în activitateapentru detronarea sa.

Ani la rândul s-a afirmat drept principalul lideral grup\rii liberale moderate, apoi al PartiduluiNa]ional Liberal. Ghica a ocupat func]ii impor-tante în stat, num\rând trei mandate înfunc]ia de prim-ministru al României [inumeroase portofolii ministeriale. Pe lâng\activitatea politic\, Ion Ghica s-a impus dreptuna dintre cele mai avizate voci în cercurileacademice din România. Personalitate mar-cant\ a culturii române, a fost ales în patrurânduri pre[edinte al Academiei Române, unrecord pozitiv pentru cel mai înalt for de [tiin]\[i cultur\ din ]ara noastr\.

Originea. StudiileIon Ghica î[i are originile în familia Ghica,p\rin]ii s\i fiind logof\tul Dimitrie Ghica [iMaria Câmpinaru. Aceast\ familie era unadintre cele mai vechi din }\rile Române, dinrândul c\reia au f\cut parte mul]i domnitori,academicieni [i oameni politici marcan]i.Ghica prime[te o educa]ie european\,ob]inându-[i bacalaureatul în litere laUniversitatea Sorbona din Paris în ianuarie1836. Apoi, urmeaz\ studii universitare la{coala de arte [i manufacturi (1836 – 1837),Facultatea de {tiin]e a Universit\]ii din Paris,unde ob]ine diploma în [tiin]e matematice(1838). Mai studiaz\ la {coala de mine, la

Collège de France (economie politic\) [i laConservatorul de Arte [i Meserii.

Exponent al genera]iei pa[optiste. ExilulCând revine în ]ar\ în 1842, Ion Ghica î[iîncepe o carier\ universitar\ la AcademiaMih\ilean\ din Ia[i. Aici, pred\ geometriedescriptiv\, mineralogie, geologie [i primulcurs universitar de economie politic\. Ghica afost unul dintre membrii exponen]i ai gen-era]iei pa[optiste, iar împreun\ cu prietenii degenera]ie înfiin]eaz\ societatea secret\„Fr\]ia”. De asemenea, s-a num\rat printrecei care au editat publica]iile „Prop\[irea”,„Foaie [tiin]ific\ [i literar\” [i au întemeiatAsocia]ia Literar\ a României. Totodat\, a fostpre[edinte al Societ\]ii Studen]ilor Români dela Paris (1845), iar în aceast\ perioad\ sec\s\tore[te cu Alexandrina Mavros. Ghica afost unul dintre participan]ii activi ai revolu]ieide la 1848 din }ara Româneasc\. În timpulevenimentelor, este numit membru alComisiei executive aleas\ de Comitetul rev-olu]ionar [i agent al Guvernului provizoriu laConstantinopol.

Dup\ în\bu[irea mi[c\rii revolu]ionare, IonGhica este exilat, iar Guvernul otoman îlnume[te guvernator al Insulei Samos, primindîn final titlul de bei (prin]) de Samos. Dinaceast\ calitate, reu[e[te s\ stârpeasc\ pira-teria în floare în acea insul\. Revine în ]ar\ în1858, dar i se contest\ dreptul de a fi alessau de a alege, astfel c\ trebuie s\-[i sus]in\cauza pentru redobândirea drepturilor politice.

Perioada domniei lui CuzaDup\ Unirea Principatelor Române, domni-torul Alexandru Ioan Cuza îl nume[te îndiverse func]ii de sta] con[tient de calit\]ileexcep]ionale ale omului politic. Între 8 martie– 27 aprilie 1859, Ghica este numit pre[edin-tele Consiliului de mini[tri din Moldova, apoi,între 11 octombrie 1859 – 28 mai 1860,domnitorul îl desemneaz\ s\ conduc\ [i

Guvernul din Muntenia. În perioadaurm\toare, Ghica ocup\ func]ia de director laMinisterul Lucr\rilor Publice (1861), membruîn Consiliul superior al Instruc]iunii Publice(1862) [i al Comisiei pentru înfiin]area deb\nci (1863). Ion Ghica este unul dintre arti-zanii form\rii „monstruoasei coali]ii”.Membrii Locotenen]ei Domne[ti [i ai guvernu-lui Ion Ghica

Cariera politic\. Lider al grup\rii lib-erale moderateDup\ abdicarea lui Cuza din 11 februarie1866, este desemnat de locotenen]a dom-neasc\ s\ formeze un Guvern provizoriu cares\ administreze ]ara pân\ la aducerea unuiprint, str\in pe tronul României. Pe 10 mai,când Carol I depune jur\mântul de credin]\,cabinetul provizoriu î[i depune mandatul, darnoul domnitor îl desemneaz\ iar\[i la con-ducerea guvernului între 15 iulie 1866 - 21februarie 1867.Ghica r\mâne mult timp în prim-planul vie]iipolitice române[ti, unde se afirm\ ca un liderimportant al grup\rii liberale moderate. Pe 18decembrie 1870, Ghica ob]ine un nou man-dat de prim-ministru, pozi]ie din care sus]inemi[carea antidinastic\ pentru înl\turarea luiCarol I [i instaurarea republicii. Convins înultimul moment s\ nu abdice, domnitorulcere formarea unui guvern puternic pentrusus]inerea proiectelor sale reforma-toare, astfel c\ Ion Ghica depunemandatul guvernului s\u pe 11 mar-tie 1871, l\sând locul liber form\riicabinetului conservator condus deLasc\r Catargiu.Ministru. Activitatea guvernamental\Pe parcursul ministeriatelor sale,Ghica s-a remarcat [i în portofoliileMinisterului de Externe [i Ministeruluide Interne. Din aceast\ ultim\func]ie, a adoptat Legea Poli]ieiRurale, un adev\rat cod rural, care afost aplicat\ vreme de 40 de ani, sis-temul de paz\ la sate creat prin acestnormativ, perpetuându-se prin legilede organizare a comunelor rurale din1904 [i 1908. Spre deosebire delegiuirea din 1831 care eviden]iaprincipiul responsabilit\]ii colective asatului, noua lege prevedea [i creareade p\zitori de noapte [i zi înarma]i. Înlege se preciza c\ „poli]ia câmpe-

neasc\ trebuia s\ fie pus\ sub jurisdic]ia spe-cial\ a judec\torilor de pl\[i [i to]i cet\]eniidin mediul rural, între 18 [i 70 de ani,împ\r]i]i pe c\pr\rii de 10 oameni, s\p\zeasc\ proprietatea [i recoltele [i s\ asig-ure ordinea în comune [i sate”.

Cariera diplomatic\. Ultimii ani dinvia]\.În perioada urm\toare, Ghica devine director[i membru al consiliului de administra]ie alCreditului Funciar Rural (1872 – 1875),primul director al Teatrului Na]ional (1877) [imembru fondator al Societ\]ii pentruÎnv\]\tura Poporului Român. Personalitatemarcant\ a culturii române, Ghica este alesmembru titular al Societ\]ii AcademiceRomâne pe 13 august 1874, fiind înnumeroase rânduri pre[edinte al AcademieiRomâne (1876 – 1882, 1884 – 1887, 1890– 1893, 1894 – 1895). Ghica desf\[oar\ [io important\ activitate diplomatic\, fiind trim-is ambasador extraordinar [i ministruplenipoten]iar la Londra (august 1881 –octombrie 1890). În lumea [tiin]ific\ s-a afir-mat cu lucr\ri, îndeosebi în domeniuleconomiei, realizând primele studii aplicate larealit\]ile române[ti. Spre sfâr[itul vie]ii seretrage la mo[ia sa din Ghergani, undeînceteaz\ din via]\ pe 22 aprilie 1897, lavârsta de 81 de ani.

Ion Ghica - etern reper cultural pentru noi

Membrii Locotenen]ei Domne[ti[i ai guvernului Ion Ghica

7AUGUST 2010

- Pasul 1. Identific\m investi]ia.Pentru a putea ob]ine fonduri neram-bursabile, trebuie mai ^ntâi s\ identi-fic\m domeniul ^n care dorim s\ real-iz\m investi]ia, fiind necesar ca aceastas\ o realiz\m ^n mediul rural.- Dup\ identificarea investi]iei mergemla oficiile jude]ene de pl\]i pentru dez-voltare rural\ unde vom primi materi-alele informative necesare, despre eligi-bilitatea investi]iei precum [i documen-ta]ia necesar\ despre modul ^n care tre-buie ^ntocmit proiectul.- Trebuie consultat permanent site-ulAPDRP - www.apdrp.ro - Acolo g\si]iultimele informa]ii, documente [i for-mulare actualizate.- Pasul 2. Preg\tirea proiectului- Cunoscând criteriile [i cerin]ele de eli-gibilitate care trebuie respectate,^ncepem s\ ^ntocmim dosarul necesarob]inerii finan]\rii nerambursabile.- Un aspect important este viabilitateaproiectului, putem sau nu s\ realiz\mproiectul?- Un alt aspect pe care trebuie s\ ^llu\m ^n considerare este, fiind de multeori hot\râtor, este dac\ putem asiguracofinan]area privat\, f\r\ de care nuvom primi fondurile nerambursabile.Deci trebuie g\sit\ banca care accept\acordarea de credite necesare cofi-nan]\rii.- Pasul 3 - depunem proiectul [ia[tept\m selec]ia proiectului. ~l vomdepune la sediul oficiului de pl\]i pentrudezvoltare rural\. Proiectul va fi verificat^n fa]a noastr\ pentru a vedea dac\ aredocumentele cerute. - Autoritatea va face apoi evaluarea via-

bilit\]ii economic-financiare a proiectu-lui [i ne vor anun]a dac\ a fost sau nuacceptat pentru finan]are.

Ce obliga]ii are beneficiarul fon-durilor europene?1. Pe durata contractului, toate criteriileeligibilitate [i selec]ie asumate ^n cer-erea de finan]are, de c\tre fermier, vortrebui respectate. El nu are voie s\modifice proiectul pe o perioad\ decinci ani de la ultima plat\ efectuat\ deAPDRP. Practic, ^n orice moment dinperioada de monitorizare a investi]iei,toate criteriile care au dus la acceptareaproiectului r\mân obligatorii.2. Agricultorii care beneficiaz\ de fon-duri europene vor face tot posibilul s\evite conflictul de interese [i vor informaimediat APDRP pentru orice situa]ien\sc\toare de conflict. 3. ~n cazul ^n care beneficiarul nu varespecta clauzele contractului definan]are APDRP ^l poate rezilia [iagricultorul va trebui s\ respecte toatesumele ^ncasate la finan]area neram-bursabil\ cu dobânzile [i penalit\]ilestabilite conform legii. Este important de [tiut c\ [i cameraAgricol\ jude]ean\ (fostul oficiujude]ean de consultan]\ agricola)acord\ consultan]\, ^ntocme[teproiecte pentru accesat fondurieuropene pe m\surile 1.4.1, 1.1.2,1.2.1, 3.1.2, etc.Doritorii pot primii informa]iile necesarede la reprezentan]ii camerei agricolejude]ene, afla]i ^n sediul Prim\rieiora[ului R\cari!

AFL|M DE LA CAMERA AGRICOL| LOCAL| - R|CARI

Inginer Toporas V.

Stima]i cet\]eni, v\amintim c\ în fiecare lun\,trebuie s\ v\ îndepli-ni]i obliga]iile legale [i s\ v\achita]i taxa de habitat învaloare de 16 lei. V\ pute]i pl\ti taxa de habi-tat [i în incinta prim\rieidup\ urm\torul program:

Programul de încasare estede luni pân\ vineri de la ora08:00 pâna la ora 10:00.IMPORTANT: RESTAN}IERII SE VORPREZENTA LUNI DE LA 08:00LA 16:00

A N U N T ! * A N U N T ! * A N U N T !

De interes cet\]enesc

Ce trebuie s\ facem pentru a ob]ine finan]are european\?

Fermierii care doresc fondurieuropene pentru dezvoltareaafacerilor agricole [i a mediuluirural o pot face solicitândfinan]are prin fondul Europeanpentru agricultur\ [i dezvoltarerural\ (FEADR). România, ca ]ar\membr\ a Uniunii Europene, bene-ficiaz\ de fondurile FEADR pentru

implementarea politicii agricolecomune (P.A.C - reprezint\ setul dereguli [i mecanisme care esteaplicat de toate ]\rile din UniuneaEuropean\ [i care reglementeazaproducerea, procesarea [i comer-cializarea produselor agricole.Pa[ii de urmat pentru a accesafonduri UE:

Duminica, 5 Septembrie 2010, orele 16:30,

la Caminul Cultural Ghimpati va avea loc

ZIUA GHIMPATENILOR.

ORGANIZATORI:

Primaria orasului Racari si

Comunitatea ghimpateana

Va asteptam!

INVITATIE

La data de 15.09.2010 se ^ncheiecel de-al doilea termen de plat\al impozitelor [i taxelor datoratebugetului local.

Contribuabilii care nu [i-au achitatimpozitele [i taxele, sunt ruga]i s\procedeze la plata acestora, cât maicurând pentru a evita astfel acumu-larea major\rilor de ^ntârziere a pl\]ii. Conform Legii nr. 571/2003, publicat\

^n Monitorul Oficial al României, nr.442/30.06.2010, art. 252 va aveaurm\torul cuprins:1. Persoanele fizice care au ^n propri-etate dou\ sau mai multe cl\diridatoreaz\ un impozit pe cl\diri, majo-rat dup\ cum urmeaz\:a) cu 65% pentru prima cl\dire ^nafara celei de la adresa de domiciliub) cu 150 % pentru a doua cl\dire ^nafara celei de la adresa de domiciliuc) cu 300 % pentru a treia cl\dire [iurm\toarele ^n afara celei de laadresa de domiciliu.2. Nu intr\ sub inciden]a alin (1) per-soanele fizice care de]in ^n proprietatecl\diri dobândite prin succesiunelegal\.3. ~n cazul de]inerii a dou\ sau mai

multe cl\diri ^n afara celei de laadresa de domiciliu, impozitul majoratse determin\ ^n func]ie de ordinea ^ncare propriet\]ile au fost dobândite,a[a cum rezult\ din documentele ceatest\ calitatea de proprietar. 4. Persoanele fizice prev\zute la alin.(1) au obliga]ia s\ depun\ o declara]iespecial\ la compartimentele de spe-cialitate ale autorit\]ilor administra]ieipublice locale ^n raza c\rora ^[i audomiciliul, precum [i la cele ^n razac\rora sunt situate celelalte cl\diri aleacestora.

ALF|M DE LA SERVICIUL IMPOZITE {I TAXE LOCALE, PENTRU DUMNEAVOASTR|, URM|TOARELE:

ANUNT!pentru puiul t\u

Educatoarea Mihaela T\nase dore[te s\ v\ informeze c\ se continu\ ^nscrierea

copiilor la gr\dini]ele din ora[ pentru completarea locurilor astfel:

la GR|DINI}A R|CARI- sunt disponibile 10 locurila GR|DINI}A S|BIE{TI- sunt disponibile 20 locuri

(pentru cea de-a doua grup\)la GR|DINI}A GHERGANI- sunt disponibile 20 locuri.

Educatoarele v\ a[teapt\ la gr\dini]ele unde dori]i s\ v\ ^nscrie]i copilul ^n perioada 03 [i 10 septembrie 2010 cu certificatul dena[tere al copilului [i adeverin]a medical\.

cyanmagentayellowblack


8 Actualitate AUGUST 2010

Duminic\ 15 august 2010 la orele 9:30,la Baza Sportiva a ora[ului R\cari, auînceput festivit\]ile consacrate Zileiora[ului R\cari. Acestea au fost deschisede primarul ora[ului R\cari, dl MariusCarave]eanu. Este prima s\rb\toare deacest fel organizat\ vreodat\ pe acestemeleaguri. Num\rul manifest\rilorpreg\tite a fost mare, c\utând s\r\spundem cât mai mult tuturorpreferin]elor exprimate de concet\]eni.De[i semnele unei zile toride de var\s-au f\cut sim]ite înc\ de diminea]\,calendarul manifest\rilor a respectattoate etapele [i a impresionat prin diver-sitate [i calitate. Cele 9 standuri, organi-zate de tot atâtea colective de sprijin dinrândul cet\]enilor din localitate, auimpresionat prin bog\]ie [i diversitate[i, de ce nu, prin inedit. Iat\ standul rus-tic cu ciud\]enii ale naturii din domeniullegumiculturii, imaginea toamnei care seapropie prin prezen]a co[ului de legumecare se revars\ parc\, la umbra unei

c\ru]e pline cu flori. La intrare, într-uncort înc\p\tor au fost amenajate 10mese cu jocuri de [ah [i table care aînc\lzit audien]a, num\rul concuren]ilorfiind mare [i alegerea premian]ilor difi-cil\. La standul de apicultura prezen]acelor trei cresc\tori de albine a fostreprezentat\ prin recolta acestui an,apreciat\ de audien]\. Al\turi standuride p\s\ri exotice [i ornamentale, unde 3împ\timi]i au prezentat peste 50 deexponate. Înc\ de la primele orenumero[i vizitatori, copii [i adul]i [i-aubucurat ochii admirând paleta coloristicaabsolut fermec\toare. Standul de art\fotografic\ a adunat produc]iile a patruarti[ti fotografi, atât din localitate cât [ide la clubul Chindia Târgovi[te. Acesteane-au impresionat prin valoarea artistic\[i originalitate. Expozi]ia de desene [ipictura a adunat peste 140 de lucr\ri,fiind o surpriz\ mai mult decât pl\cut\pentru vizitatori. C\tre orele prânzului adebutat evenimentul mult a[teptat,meciul festiv consacrat acestei s\rb\tori[i în care s-au întâlnit genera]ia de aur aechipei Dinamo Bucure[ti (anii 80) [i numai pu]in celebra, pe plan local, Unirea

R\cari. Concursul gastronomic care areunit 4 echipaje feminine [i care [i-auar\tat m\iestria în arta culinar\ s-abucurat de succes, to]i apreciind gus-toasele cl\tite executate contra timp.Probele sportive, numeroase, de atletismprecum [i meciul de fotbal la categoriatineret au reunit mul]i participan]i, orga-nizatorii distribuind aproximativ 60 dediplome participan]ilor care s-au situat

pe primele locuri. Concursurile distrac-tive a reunit tineri [i copii care s-au dis-trat copios, alergând în saci, cu g\leataplin\, cu oul în lingur\. Concursul de fru-muse]e canin\ a impresionat publiculprin exemplarele juc\u[e prezentate [icare au animat atmosfera. La oreleprânzului s-a desf\[urat un evenimentmult a[teptat, s\rb\torirea cuplurilorcare au împlinit 50 de ani de c\snicie [icare ne-au impresionat prin frumuse]ea]inutei [i a felului cum au primit aceast\surpriz\. Le ur\m la mul]i ani [i îia[tept\m [i la celelalte anivers\ri!Organizatorii s-au gândit [i la profesoriipensionari - 7 persoane - care au slujitpeste 3 decenii la catedr\ [i au modelatmulte genera]ii. Mul]umim tuturor celorcare ne-au ajutat în organizarea eveni-mentului [i care n-au fost pu]ini [i deasemenea, uram tuturor acelora carepoart\ numele Sfintei S\rb\tori, mult\s\n\tate, reu[ite [i ani mul]i cu bucurie!

50 de ani de c\s\torie - Festivitate de premiere

Grupul cuplurilor aniversate

Expozi]ie cinegetic\ Concurs de cl\tite Expozi]ie de art\ fotografic\

Expozi]ie de p\s\ri exotice Inaugurare Biblionet Expozi]ie de desene [i pictur\

Redac]ia

AUGUST 2010 Actualitate 9

Vitez\ b\ie]i:1-Braileanu AnghelGabriel-Racari2-Raducanu Marius-Colacu3-Dinu Mihai-RacariVitez\ fete:1-Musat Ileana-Racari2-Tanase Malina-Racari3-Badea Laura-GhimpatiRezisten]\ b\ie]i:1-Dumitru Madalin-Ghimpati2-Dinu Mihai-Racari3-Niculae Razvan-RacariRezisten]\ baie]imici(IV-VI):1-Ion Gabriel-Colacu2-Dumitru Valentin-Colacu2-Tanase Marian-RacariOin\ b\ie]i:1-Dumitru Adrian-Racari2-Dumitru Marian-Colacu3-Niculae Razvan-RacariOin\ fete:1-Pescaru Andrada-Racari2-Valeanu Ioana-Racari3-Musat Ileana-RacariLungime b\ie]i:1-Dumitru Adrian-Racari2-Braileanu Gabriel-Racari3-Ene Daniel-RacariLungime fete:1-Musat Ileana-Racari2-Serban Roxana-

Ghergani3-Fofig Catalina-RacariAlergare cug\leata-b\ie]i:1-Dinu Mihai-Racari2-Dumitru Madalin-Ghimpati3-Ene Florin-ColacuAlergare cug\leata-fete:1-Petre Ionela-Colacu2-Fofig Catalina-Racari3-Dobre Catalina-RacariAlergare cu sacul-b\ie]i:1-Dumitru Adrian-Racari1-PostelnicescuAlexandru-Racari2-Sterian Adrian-Ghimpati3-Dinu Mihai-Racari3-Parfeni Mihai-Racari3-Manta Constantin-RacariAlergere cu sacul-fete:1-Musat Ileana-Racari2-Petre Ionela-Colacu3-Ionita Loredana-BucurestiAlergare cu oul ^nlingur\-fete:1-Petre Ionela-Colacu2-Pescaru Mihaela-Racari3-Badea Laura-GhimpatiAlergare cu oul ^nlingur\-b\ie]i:1-Dinu Mihai-Racari2-Nastase Ionut-Racari3-Parfeni Mihai-Racari

REZULTATELE LACONCURSURILESPORTIVE SUNTURM|TOARELE

±± ±

10 Opinia cet\]eanului AUGUST 2010

La mul]i ani “Ziarului Prim\rieiR\cari”, ziar pe care îl a[tept cusufletul la gur\ în fiecare lun\ [i alec\rui pagini le r\sfoiesc cu mult drag[i cu un deosebit interes, în primulrând pentru a afla ce se mai întâmpl\^n ora[ul meu, „ce a mai f\cut pri-maru”, „lucruri de interescet\]enesc”, [i multe altele, iar în aldoilea rând, pentru a-mi delectaprivirea cu minunatele articole pecare le public\ anumite persoanedragi mie [i pe care le respect foartemult: Domnul Marius Carave]eanu,doamna viceprimar, Craiciu Elena, pecare am avut pl\cerea [i în acela[itimp oportunitatea de a o avea profe-soar\ de francez\. De asemeneadoamna director prof. Alionte Auricasau doamna Director Prof. SanislavDaniela (sau mai bine spus, doamnadirigint\, a[a cum îmi place mie s\ onumesc), persoane pe care le admirfoarte mult [i de la care am avut [iam foarte multe de înv\]at. M\ bucurc\ paginile acestui minunat ziar mi-au oferit pl\cerea de a le citi arti-colele [i îmi ofer\ prilejul de a lemul]umi pentru toate lucrurile pecare le fac pentru mine [i colegii mei.Totodat\, m\ încânt\ articolele dom-nului Livede Ion, care la rândul luimi-a fost profesor, sau ale domnuluiVlada {tefan, un om minunat [i unpreot des\vâr[it.

Este un ziar care a prins conturfoarte repede, [i care, la fel derepede a reu[it s\ intre în inimilenoastre, ale cet\]enilor ora[uluiR\cari [i cet\]enilor localit\]ilor afer-ente, ajungând s\ fie indispensabil. La mul]i ani, de o mie de ori...

A[ vrea s\ v\ d\ruiesc un miccadou, în semn de recuno[tin]\ pen-tru tot ceea ce a]i reu[it s\ face]i îndoar doi ani. O poezie compus\ demine:

„În tot acest timp a]i demonstrat, Ca pute]i face ceva, de mult sperat,Reu[i]i s\-ntemeia]i lucruri minunate, De to]i cet\]enii acestui ora[, aplau-date!

Am tot sperat la o schimbare,Adesea ne întrebam, oare,Cât va continua ho]ia~n R\cari si-n România?

În Racari, iata lucrurile s-au schimbat...Ce-i drept, acest lucru fiindu-idatorat,Unui primar sau unui om... pur [isimplu deosebit,Care, împreun\ cu echipa sa, de doiani încoace, a tot muncit!

Cu efort [i chibzuin]\,Prin respect [i st\ruin]\,A]i promovat omenia [i dreptatea!Cu astea a evoluat societatea!

O societate în care noi tr\im,{i în care tot felul de moravuri întâlnim...Multe probleme cu care ne-am confruntatPrim\ria a f\cut tot posibilul [i le-a rezolvat!

Pentru asta acum v\ mul]umesc,Ca m-a]i f\cut s\ fiu mândra decomunitatea în care traiesc!

Sunt con[tient\ c\ mai sunt multe de înte-meiatDar, cu rabdare...usor, usorCu d\ruire, drag [i cu mult spor,Toate vor avea un final mult astep-tat...de mult sperat.

Promisiuni respectate [i construc]ii-ntemeiate,Fapte s\vâr[ite [i ac]iuni îndeplinite,Numai pentru prosperitatea acesteicomunit\tiV\ mul]umim noi to]i!

La mul]i ani [i cinste vou\,Pentru tot ce a]i f\cut,A]i îmbr\cat în hain\ nou\,Acest ora[, care, încet-încet, aren\scut!

Oamenii capabili, cu onestitate [i valoare,Indispensabili – spun eu, f\r\ nici o ezitare,A]i reu[it s\ face]i numai lucruri minunate,Se vede c\ v-a]i pus amprenta peaceast\ comunitate

Cu cinste [i onestitate,

Nu prin cuvinte ci prin fapte,V-a]i ar\tat valoarea în doar doi ani,Pentru asta v\ urez acum, un sincer, sincer/LA MUL}I ANI!”

Albu Raluca Georgiana(Mavrodin, strada {colii, elev\ înclasa a XII-a, la Liceul Teoretic „IonGhica” R\cari.)

***Stoica VasileAm r\mas cu oimpresie foartebun\, mi-apl\cut organi-zarea acestuie v e n i m e n t .Doresc ca astfelde activit\]i s\ semai desf\[oare.Pentru viitor eu

propun s\ existe la nivelul satului oechip\ artistic\, care s\ ne prezintemai departe programe cu cântecepopulare, iar pentru tineri, muzica pecare o prefer\ ace[tia.Noi, ghimp\]enii am fost atra[i întot-deauna de diferite forme de activit\]i.Suntem uni]i în felul nostru [i-imul]umesc dl Primar pentru c\ af\cut efortul de a renova C\minulcare a fost f\cut de s\teni prinmunc\ voluntar\, a[a era atunci.Voi participa mereu la tot ce se vaorganiza [i a[ dori ca tineretul deast\zi s\ fie format a[a cum eram noica echip\ artistic\, pentru începuts\-i îndemn\m s\ joace brâul [i altejocuri populare, care acum nu se maijoac\. S\ nu se piard\ obiceiul.

***Mihai Florina.

A fost cevaex t rao rd ina r,am r\masimpres ionat\de realizareaspectacolului [iam speran]e c\se vor maiorganiza [i înviitor. Renovarea

C\minului Cultural a fost ceva la carenici nu visam – este meritul dl Primar,Marius Carave]eanu care a în]eles c\trebuie f\cut ceva pentru tineretul dinsatul nostru.

Este bine [i frumos s\ se desf\[oarecât mai des tot felul de activit\]i [ispectacole la C\min, s\ participe totmai mul]i [i s\ vin\ cu sugestii

***Mihaela Popa

Pentru ceea ces-a organizat,Miss Adolescen]a2010 felicito rgan i za tor i i .Este bine c\oamenii din satau înteles efor-tul domnuluinostru primarde a renova

C\minul [i de a ne îndemna s\ orga-niz\m spectacole pentru c\ ne vasprijini [i Prim\ria în realizarea lor.Consider c\ a[a se vor descoperi [i însatul nostru tinere talente care vor fisigur promovate.

***Doamna Ro[u Floarea, 87 de ani,strada Prof. Irina Oros, Ghergani.

Iat\ ce ne m\rturise[te ^n leg\tura cuconcursul de desene pe asfalt organi-zat chiar pe strada dânsei:

~mi place concursul; dar m\^ntreb de unde au venit atâ]ia copii?N-am [tiut c\ sunt a[a mul]i. Nu amv\zut a[a ceva pe timpul meu. Foartemul]i au venit [i m\ bucur. S\tr\iasc\ cine a f\cut asfaltul. Uite c\e bun [i ca s\ se joace copiii. S\tr\iasc\ cine l-a f\cut! {i noi carel-am votat.

Dr\goi a f\cut numai pentruel… Uite c\ acum mergem ^n ciorapipe strad\. ~mi place tot ce v\d.

~n data de 15 August 2010, ^n cadrulmanifest\rilor organizate cu ocazia Zilei ora[uluiR\cari, a avut loc [i prima expozi]ie de Art\Fotografic\ ^n ora[ul R\cari. St\team pur [i sim-plu ^n birou [i c\utam idei pentru organizarea Zileiora[ului, când, mi-a venit idea de a organizaaceast\ expozi]ie. Imediat am luat leg\tura cubunii mei prieteni de la Asocia]ia Fotochindia, dinTârgovi[te, care au acceptat imediat s\ participecu lucr\ri ^n cadrul acestei expozi]ii. Au fostprezentate aproximativ 60 de lucr\ri ale artistilor:

Florian Ispas, Vlad Gruia, Claudiu Berechet,Constantin Niculae [i ale domnului BarbuVladimir. Am r\mas pl\cut impresionat de atrac]iape care au avut-o cei prezen]i fa]\ de acest standfotografic. Nu m\ a[teptam ca ^n ora[ul R\cari s\g\sesc a[a mul]i pasiona]i de fotografie, lucru cem\ bucur\ foarte mult. {i impresia colegilor de laClubul Fotochindia a fost una foarte bun\. Mi-autransmis felicitari [i mi-au mul]umit pentru invi-ta]ie, reu[ind s\ le smulg promisiunea c\ vor maiveni ^n ora[ul R\cari de câte ori vor fi invita]i.

Lucrul acesta m-a ambi]ionat [i am ^ncercat s\realizez un forum, o comunitate a arti[tilor dinR\cari, unde a[tept cât mai mul]i pasionati deart\, ^n general, s\ se ^nscrie [i s\ schimbeimpresii ^ntre ei. A[a c\, cei care ave]i acces lainternet, intra]i pe http://blog.cniculae.ro [icrea]i-v\ un cont. Vreau s\ ^i mul]umesc domnu-lui primar pentru toate eforturile pe care ledepune, pentru scoaterea ora[ului R\cari din izo-larea ^n care a fost ]inut ani ^ntregi [i pentru dez-voltarea culturii ^n acest or\[el Dâmbovi]ean. Impresia general\ din data de 15 august 2010 -Ziua ora[ului R\cari: “O zi extraordinar\ ^ntr-unora[ minunat”.

Prima Expozi]ie de Art\ FPrima Expozi]ie de Art\ Fotografic\ otografic\ ^n ora[ul R\cari^n ora[ul R\cari

Constantin NiculaeConstantin Niculaewwwwww.cniculae.ro.cniculae.ro

Redac]ia

Revenim cu aspecte care nu fac cinste concet\]enilor no[tri: parc\ri neregulamentare, deplas\ri cu "gabarit dep\[it" pe o [osea na]ional\, f\r\ avertizare…etc. Ru[inic\!

11De interes generalAUGUST 2010

Prim\ria a f\cut eforturideosebite prin care, cu omân\ de muncitori de laserviciul administrativ [i

câteva utilaje, a reu[it s\amenajeze [an]uri [i s\realizeze subtravers\ri

care optimizeazascurgerea apelor pluviale.Numai c\…persoana defa]\ s-a apucat s\ surpe

malurile pentru acauta…fier vechi! N-a

^n]eles nimic din efortulPrim\riei, dar o vom"ajuta" s\ priceap\.

Pe drumul Mavrodin -Colacu au reap\rut sacii

cu gunoi, arunca]iho]e[te din ma[ini sau

c\ru]e. Domnul IlieMarin, un tân\r cu

ini]iativ\, a luat 50 desaci menajeri de la

Prim\ria ora[ului R\cari [is-a apucat serios de

treab\: impreun\ cu doipu[tani, au adunat totgunoiul de pe acest

drum. Bravo!

~n centrul ora[uluiR\cari, dup\ l\sareaserii, pe b\ncile dela BRD, poposescindivizi cu poft\ dedistrac]ie. Aduc cutiide bere, semin]e [i ^ncep "distrac]ia".Atât cât ^i duce mintea: Lapte gros,Capra… pe spa]iul verde. Ceea ce emai trist, e c\ au scobit cu degetul ^nperetele [colii ^ncercând s\ probezetr\inicia…nu le-a reu[it decât de-oamend\.

La pasajul de pe caleaferata, de la Mavrodin,iat\ cum un trec\tor

traverseaz\ ^n timp cebariera este coborât\.

Trenul poate fi evitat, daro fatalitate…NU!

La domnul P\tra[cu C\t\lin George,strada Iorgu Dumitrescu, nr 64, ne-aatras aten]ia o pat\ mare de petrol, ^n[an]ul cu ap\. Reprezentan]ii Prim\rieiora[ului R\cari s-au deplasat la fa]alocului [i au constatat c\ nu s-adescoperit un z\c\mânt de petrol, ci evorba de neglijen]\ [i rea inten]ie. Dreptcare a fost sanc]ionat cu avertisment.Pentru informarea cititorilor, amendapentru poluarea mediului este de la3000 la 6000 lei.



12 Actualitatea ^n imagini AUGUST 2010

~n ceea ce prive[te ansamblul de locuin]e de tip

ANL, v\ mai inform\m c\ au fost ^naintate

documenta]iile de avizarepentru construirea unui

num\r de 40 de apartamente, ce vor fiamplasate ^n Ghergani,

strada Ion Ghica, nr 204.Vom reveni cu alte

am\nunte ^n numereleurm\toare ale

ziarului nostru.

A fost avizat\ documenta]iade modernizare a drumurilor

de exploatare ce facleg\tura ^ntre localit\]ile

Ghimpa]i - Colacu,Mavrodin - Colacu -

St\ne[ti, proiect ce va fifinan]at prin fonduri

europene. Este o marerealizare aceast\ investi]ie,

aducându-ne foarteaproape de condi]iile

europene.

A fost aprobat proiectulfinan]at de c\tre Autoritateade Mediu, pentru montareaunor panouri solare ^n cadrulProgramului de ^nlocuire saucompletare a sistemelor cla-sice de ^nc\lzire, panouri ce

vor fi montate, pentru^nceput, ^n dou\ loca]ii:Sediul Prim\riei ora[ului

R\cari [i CAMS.

Subtravers\rile, realizate de prim\rie ^n zonele undeapele pluviale erau f\r\ z\gaz [i f\ceau necazuri, iat\

c\ au trecut testul ploilor c\zute dup\ aceea. Apele au fost disciplinate [i s-au scurs pe acolo pe

unde au hot\rât meseria[ii.

A fost reabilitat drumul de leg\tura ^ntrelocalit\]ile Ghergani-Lungule]u prinlucr\ri de pietruire, nivelare [i tasare.



13AUGUST 2010 Actualitatea ^n imagini

Lucr\rile la construirea S\liide sport a ora[ului R\cari

se afl\ ^n faza final\.Revenim cu aceste imaginipentru a fi informa]i cât mai

exact despre mersullucr\rilor. {tim c\ mul]i

tineri [i nu numai, a[teapt\cu ner\bdare s\ incing\ un

meci de baschet sau s\practice alte sporturi ^n

incint\.

Periodic, Prim\ria ora[uluiR\cari are grij\ s\ igi-enizeze domeniul publicpentru ca str\zile s\ fiecurate [i vegeta]ia ^nexces, eliminat\. Invit\mgospodarii din toatelocalit\]ile s\ ia exemplude la ac]iunile ^ntreprinsede Prim\rie [i s\ cure]eperiodic ^n fa]a cur]ilor,vegeta]ia ^n exces [igunoaiele.

Executarea lucr\rilorpentru trotuarele ce

ne vor feri denoroaie [i umezeal\de acum ^nainte, ^nlocalit\]ile R\cari [i

Ghergani - con-tinu\. Numai cuvinte

bune despre cali-tatea lucr\rilor.

Periodic Primaria orasului Racarieste preocupata de starea devegetatie a islajurilor din toatelocalitatile, astfel incat se fac

lucrari de intretinere printaierea ierbii, curatire, ingrasarea solului. ~ntotdeauna gospo-

darii vor gasi un fan bun pentruanimalele lor si de calitate.

Aceste actiuni au fost apreciateintotdeauna de crescatorii deanimale pentru ca sunt de un

real folos.

Au fost executate lucrari deamenajare exterioara pentru

instalatiile sanitare de laScoala noua Racari si

anume realizarea foseiseptice si racordarea

instalatiei de canalizare la aceasta.

Conform noilor reglemen-tari, pentru colectivitati esteobligatorie o astfel de ame-

najare pentru protectiamediului.

± ±

± ±

14 Din lumea ^ntreag\ AUGUST 2010

I. Pelerin ^n }ara Sfânt\.Dup\ Revolu]ia din 1989, pentru caream un deosebit respect [i pe care o con-sider o r\sturnare de sistem, indiferentde p\rerile r\uvoitoare, am visat mereus\ merg s\ vizitez locurile sfinte, adic\locurile unde s-a n\scut Iisus, a p\timit[i a murit pentru mântuire, apoi s-a^n\l]at la cer, }ara Sfânt\.

Au trecut 20 de ani [i iat\ c\visul a devenit realitate. Oriunde ai mergecuno[ti [i te minunezi de o civiliza]ie,mergi ^n alt loc [i iar te minunezi de o alt\civiliza]ie, dar a merge la locurile sfinte,este un unicat, pentru c\, nic\ieri, pep\mânt, nu ^ntâlne[ti un alt locasem\n\tor, pentru c\ la Ierusalim, ^nBetleem, ^n Ierihon, ^n Galileea , ^nNazaret, Haifa [i Tel Aviv, se afl\ leag\nulreligiilor, locul unde, la fiecare pas^ntâlne[ti biserici ridicate de semin]iilep\mântului, ortodoc[i, catolici, musul-mani, etc, pentru a marca vorbeleMântuitorului.

~n diminea]a zilei de 20 august2010, dup\ o noapte alb\ din pricinaner\bd\rii de a pleca ^ntr-o c\l\torievisat\ de mult\ vreme, iat\ c\ ne^mbarc\m la ora 06:00 ^ntr-un Boeing cudestina]ia Tel Aviv. ~n avion mai urc\ [ial]i pelerini [i foarte pu]ini oameni deafaceri. Hazardul a f\cut ca locul care-miapar]inea, s\ fie lâng\ fereastr\ - stânga,astfel c\ am admirat [i am surprins unfrumos r\s\rit de soare.06.07 - Tur de pist\.1600, 4300, 3307 metri si ne ^ndrep-tam spre est. Marea Mediteran\ e ca o piftie ^ntr-og\oace de ^n\l]imi muntoase, care^n]eap\, ici, colo, stratul de nori pufo[i.Turcia v\zut\ de sus nu impresioneaz\.Ici - colo, ochiuri de ap\, cu forme ciu-date, [i câte o a[ezare, ca pentru furnici,cu acoperi[uri sclipind ^n soare. Avemsoarele ^n partea stâng\, pentru c\ ne^ndrept\m spre sud.

Iat\, se z\re[te o a[ezare maimare, iar cl\dirile sunt numeroase, ca unjoc de domino sc\pat pe jos [i ordonatde hazard.Este un ora[ mare, ^n Antalya, laMediteran\, lini[tit\ [i albastr\. Ooglind\ rotund\ nesfâr[it\, prietenoas\.De[i zbur\m la altitudine mare, imagineaeste acceptabil\.Altitudine - 10.700 m, timp r\mas, 1 ora[i 17 minute. Tot acest timp vom zburadeasupra Mediteranei cu estul ^n stânga[i tot spre sud.Norii pufo[i par ni[te buca]i de vat\muia]i ^ntr-o sup\ c\lâie. Trecem pe lâng\ insula Cipru.

Ora 07:42; mai avem o or\.Avionul se mladiaz\ un pic spreest, astfel c\ soarele vine ^nfa]\. Ne apropiem de Larnaca,Nicosia, Pafos. Viteza de zbor827 Km/h, altitudinea 10.700m, temperatura exterioar\ -41grade Celsius. Pe arip\ ceva umed luce[te; eap\ pu]in ^nghe]at\?Ni se aduce micul dejun:omlet\, cremwur[ti, ro[ie,dovlecel, gem, unt [i 2 prune.Insula Cipru, frumoas\ insul\.

Este ca o blan\ de urs ^ntins\ pe podea.La orele 8:46 am coborat din aeroport, laautocar [i primul contact cu aerulIsraelului a fost un val de c\ldur\ sufo-cant. Statul Israel, o ]ar\ în Orientul Mijlociusituat\ pe coasta estic\ a M\riiMediterane, conform cu Proclama]ia deIndependen]\ din 14 mai 1948 seautodefine[te ca un stat evreiesc [i dem-ocratic (democra]ie parlamentar\).Popula]ia Israelului este predominantevreiasc\, cu o minoritate arab\ consis-tent\, de confesiune musulman\ sunit\,iar, în mic\ parte, de confesiuni cre[tinesau druzi. Israelul se învecineaz\, de lanord la sud, cu Libanul, Siria, Iordania [iEgiptul. Israelul are ie[ire la MareaMediteran\, la golful Eilat (Akaba) [i laMarea Moart\.Suprafata: 20.770 km2, mai pu]in de10% din suprafa]a României. Ap\: -2%(deficit) Popula]ia - 7.602.400 locuitori.Resurse naturale: Nu are. Nu are petrol,nici carbune, nici ap\ dulce. Dar prelu-creaz\ petrolul adus din ]\rile arabe,transport\ c\rbunele praf adus din Indiapentru termocentralele electrice iar cuapa este de-a dreptul ceva miraculosceea ce se ^ntâmpl\. Industria ^n Israel este reprezentat\ deindustria textil\, alimentar\, prelucrareapetrolului, a cauciucului [i mai nouindustria aeronautic\ [i electronic\. Oramur\ industrial\ mai deosebit\ oreprezint\ prelucrarea diamantelor. 61 %din produc]ia mondial\ se prelucreaz\ ^nIsrael. (Am vizitat fabrica de diamante,vom reveni).Am urcat ^n autocar, unde aveam aercondi]ionat, ne-am preluat locurile [i amlipit privirea pe fereastr\.

Piatr\, bazalt, o vegeta]ieuscat\, dar [i p\duri de molizi, pini, brazi- amenajate prin iriga]ii - defileaz\ pemarginea [oselelor. Despre calitatea[oselelor, numai cuvinte bune, mergemca pe mas\, nici-o imperfec]iune. De laintrarea ^n Israel ne-a atras aten]ia faptulc\ pe locuin]e se afl\ panouri foto-voltaice, câte 2-4 pe fiecare, la p+1 [i3-4 bazine unde se afl\ apa distribuit\de prim\rie. Ne ^ndrept\m spre zonaarid\ a Ierusalimului, capitala Israelului.Casele sunt construite din blocuri debazalt, cu maxim dou\ etaje, f\r\acoperi[, cu pod, drept ca la blocurilenoastre.Nici-o locuin]\ f\r\ aer condi]ionat,nici-o fereastr\ deschis\ pe timpul zilei.Am intrat ^n Ierusalim la 42 de grade. Cel mai miraculos lucru este ceea ce se

^ntâmpl\ cu apa. Singurele surse de ap\dulce sunt Iordanul (un râulet cam câtDâmbovi]a) [i Marea Galileii. Acesteasunt p\zite ca nici unde, pentru c\ unatac din partea Siriei, care râvne[te apaM\rii Galileii, va condamna poporul evreula dispari]ie ^n 6 luni. Acela[i lucru sepoate spune [i despre Iordan, care dac\ar fi z\gazuit ^n amonte, s\ zicem ^nLiban sau Iordania, ,lipsa apei pentrupoporul evreu ar fi o mare problem\,chiar capital\. Apa este scump\, chiarcât petrolul, [i este gospod\rit\ la maxi-mum. Apa care este adus\ de prim\riese afl\ depozitat\ pe acoperi[uri [idr\muit\ ^n fiecare zi. N-am sim]it ^ns\nici o restric]ie la hotel, du[urile fiindprincipala desf\tare, dup\ o excursie pejos, la 42 de grade Celsius. Am plecatdin România sperând la temperaturi maimici, dar am dat peste cea maic\lduroas\ zi din acest an, 42 de gradeCelsius pe 20 august 2010. ~n Israelplou\ rar, la 3 luni, la 6 luni [i atunci^ncepe campania de colectare a apei plu-viale. Totul este adunat, ^nmagazinat ^nbazine, protejat [i dr\muit. Aceast\ ap\este folosit\ pentru iriga]ii. Nu existaloc[or f\r\ iriga]ii subterane, f\r\ acelp\ienjeni[ de furtuna[e cât degetul degroase, care, pe calculator distribuie tot:ap\, substan]e nutritive, substan]einsecticide sau ierbicide. M-am uitat tottimpul s\ g\sesc ceva care s\ [tirbeasc\perfec]iunea… vreun om care trude[tetr\gând de furtune, vreo sta]ie de pom-pare pe câmp, vreun cap\t de furtun ie[itl\lâu undeva, care s\-mi dea ap\ lamoar\, s\ cârcotesc peseama iriga]iilor. N-amg\sit nimic! Totul everde, perfect armo-nizat, la o temperatur\de peste 38 de gradeCelsius, pe o roc\ debazalt, un strat de 20-25 cm p\mânt negru,irigat [i cultivat cu detoate: câmpuri de ro[ii(cherry), bananieri, cur-mali, grâu, floareasoarelui, etc.

A [ e z \ r i l eomene[ti sunt pe^n\l]imi, iar la vale mânaomului a dat la o partebolovanii de bazalt, apus p\mânt [i a adusraiul acolo. N-am v\zutoameni pierzând vre-mea, totul e ocupat [ioameni [i ma[ini. La05:30 diminea]a, ^ntr-olini[te suprap\mân-tean\, oamenii ^[i iaupunga cu hran\, urc\ ^ntaxiuri [i merg la munc\.N-am v\zut ma[iniscumpe! ~n 5 zile n-amv\zut nici o ma[in\scump\. Am v\zutnumai Ford Mondeo sauToyota. Nu seclaxoneaz\, nu se audemuzic\ sup\r\toare.Restaurantele sunt ^nsubsoluri iar muzicaeste timid\, aproapeinexistent\. Iat\ cumpetrec ^ntr-un local dou\familii din Palestina:B\rba]ii la o mas\,fumeaz\ narghilea [ivorbesc ^n timp ce la omas\ vecin\, so]iilebeau suc [i discut\

de-ale lor. ~n jurul lor vreo 7-8 copii, dediferite vârste se joac\ vioi. Totul estediscret [i bine stabilit. Am dormit la unhotel ^n Palestina, dou\ nop]i, ^n condi]iide trei stele. Totul a fost foarte bine: Tv,frigider, aer conditionat, ap\ cald\ [i recela discre]ie, prosoape de bumbac [i ostare de cur\]enie la superlativ.Solicitudine din partea personalului,deosebit\. La restaurantul hotelului,n-am v\zut lucrând vreo femeie, totulfiind f\cut de b\rba]i: mâncarea, servit,debarasarea meselor, room service-ul.Dup\ ora 22:00, lini[tea e deplin\ de[ine afl\m ^ntr-un ora[, ^n Bethleem. [ipentru a ^ncheia discu]ia despre lipsaapei dulci, ^n Israel apa menajer\ estereciclat\, captat\ ^n bazine deschise, deun albastru lacrim\ de unde e dus\ peconducte la iriga]ii. Un litru de ap\ cost\cât un litru de petrol (la 20.08.2010, unlitru de benzin\ era 1.76 dolari). Câtdespre meniul ar\besc servit, iat\ cecuprindea: Sosuri foarte condimentate,friptura de pui cu ciuperci, m\sline, pastecu sos condimentat, friptur\ la tav\, devit\ [i mult pe[te. Impresionant erameniul de diminea]\ [i iat\ de ce: gemde portocale la discre]ie, miere, altegemuri, unt la discre]ie, ou\ fierte, calde,salam ^n sortimente pu]ine, salate defructe, cafea, ceai [i ceea ce e maiinteresant iaurt [i smântân\ care sem\nânc\ la orice mas\. S\ nu uit\msucurile de fructe naturale din care ampreferat sucul de grapefruit. Mâncai câtvroiai, totul era la alegerea clientului.

Am v\zut cum se câ[tig\

bani din piatr\ seac\.

(voi reveni)

± ±

±

black

Furturilede animale

AUGUST 2010 15Informa]ii utile

Recomand\ri:- ~n timpul nop]ii asigura]i cu sistemede ^nchidere (lac\te, z\voare, etc)u[ile grajdurilor sau anexelor gos-pod\re[ti unde ]ine]i animalele [ip\s\rile- Pe cât posibil, ^n timpul nop]ii,asigura]i iluminatul zonelor unde suntacestea, dar nu uita]i, unul sau doicâini de paz\ v\ vor scuti de multenepl\ceri- Animalele l\sate nesupravegheatepe p\[uni, islazuri sau pe margineadrumului constituie o prad\ u[oar\pentru ho]i, nu le crea]i aceast\ posi-bilitate- Duce]i animalele la p\[unat ^mpre-un\ cu ceilal]i s\teni [i asigura]i prinrota]ie paza acestora, iar dac\ ave]iposibilitatea, angaja]i o persoan\cunoscut\ [i serioas\ pentru a faceacest lucru- Nu amplasa]i grajdurile sau ad\pos-turile de animale la distan]\ mare delocuin]\, sau ^n locuri izolate, f\r\ s\asigura]i paza acestora- Dac\ v-a]i hot\rât s\ vinde]i un ani-mal, nu-l da]i pe promisiuni, ^ncasa]ibanii ^n momentul vânz\rii-Atelajele ^nh\mate l\satenesupravegheate pe strad\ constituieun pericol pentru circula]ia public\,dar [i o tentativ\ pentru ho]i- Când pleca]i de acas\, ruga]i veciniisau rudele apropiate s\ v\ supraveg-heze locuin]a, proceda]i la fel [i dum-neavoastr\ când ace[tia sunt pleca]i- La ^ntoarcerea de la p\[unat, ani-malele s\ nu fie l\sate libere, s\ fie^nso]ite [i s\ aib\ funie sau lan], pen-tru a preveni accidentele rutiere [ichiar furtul acestora- Nu primi]i persoane str\ine ^n curte[i ^n locuin]\, iar dac\ ^n zonalocuin]ei observa]i persoane sauautovehicule care nu-[i justific\prezen]a, nota]i dac\ este posibilsemnalmentele [i num\rul de ^nma-triculare al ma[inii [i anun]a]i Poli]iaora[ului R\cari la num\rul de telefon0245.658.575- Solicita]i [i acorda]i sprijin Poli]ieiora[ului R\cari, pentru prevenirea fur-turilor de animale [i alte bunuri dingospod\ria dumneavoastr\.

Ag.[ef R\dulescu Sergiu

D E F I N I R E Aunor termeni de specialitateutiliza]i în cuprinsul legii

• Anexe gospodãre[ti Construc]iile cu caracter definitiv sau

provizoriu, menite sã adãposteascã activ-itã]i specifice, complementare func]iuniide locuire, care, prin amplasarea învecinãtatea locuin]ei, alcãtuiesc împre-unã cu aceasta o unitate func]ionalã dis-tinctã.În categoria anexelor gospodãre[ti, deregulã în mediul rural, sunt cuprinse:bucãtãrii de varã, grajduri pentru animalemari, pãtule, magazii, depozite [i alteleasemenea, în mod similar, sunt asimi-labile no]iunii de anexe gospodãre[ti [igarajele, serele, piscinele [i alteleasemenea. • Anexe gospodãre[ti ale exploa-ta]iilor agricole Construc]iile situate în zone izolate în

extravilan [i îndepãrtate de localitatea dere[edin]ã a lucrãtorilor agricoli, menite sãadãposteascã ma[ini agricole, utilaje,mici ateliere, scule, alte bunuri ale aces-tora, inclusiv animale, precum [i spa]iipentru cazare temporarã pe timpul cam-paniilor agricole. • Clãdiri de importanþã redusã Construc]ii cu func]ii obi[nuite, cu un

grad de risc scãzut, care afecteazã unnumãr redus de oameni: a) clãdiri de locuit cu S+P+1E, cumaximum 6 apartamente, inclusivanexele gospodãre[ti ale acestora;b) clãdiri pentru învã]ãmânt cu cel mult 4unitã]i func]ionale;c) dispensare comunale fãrã sta]ionar;

d) sedii administrative în mediul rural:primãrii, posturi de poli]ie, cooperative decredit rural, biblioteci, oficii po[tale [ialtele asemenea;e) clãdiri pentru comer] [i alimenta]iepublicã, cu o suprafa]ã de pânã la 200m2 [i cu deschideri pânã la 6 m;f) hale [i ateliere pentru activitã]ime[te[ugãre[ti care nu genereazãvibra]ii, cu o suprafaþã de pânã la 200m2 [i deschideri pânã la 6 m;g) dependin]e [i anexe gospodãre[ti:garaje, bucãtãrii de varã, grajduri, [uri [ialtele asemenea;h) construcþii cu caracter provizoriu.• Construc]ii cu caracter provizoriu

Construc]iile autorizate ca atare,indiferent de natura materialelor utilizate,care, prin specificul func]iunii adãpostiteori datoritã cerin]elor urbanistice impusede autoritatea publicã, au o duratã deexisten]ã limitatã, precizatã [i prinautoriza]ia de construire.

De regulã, construc]iile cu caracterprovizoriu se realizeazã din materiale [ialcãtuiri care permit demontarea rapidãîn vederea aducerii terenului la stareaini]ialã (confec]ii metalice, piese decherestea, materiale plastice ori alteleasemenea) [i sunt de dimensiuni reduse.Din categoria construc]iilor cu caracterprovizoriu fac parte: chio[curi, tonete,cabine, locuri de expunere situate pecãile [i în spa]iile publice, corpuri [ipanouri de afi[aj, firme [i reclame, cop-ertine, pergole ori altele asemenea. Însensul prezentei legi realizarea con-struc]iilor provizorii se autorizeazã în ace-lea[i condi]ii în care se autorizeazã con-struc]iile definitive. • Intravilanul localitã]ii

Teritoriul care constituie o localitate sedeterminã prin Planul urbanistic general(PUG) [i cuprinde ansamblul terenurilorde orice fel, cu/fãrã construc]ii, organi-zate [i delimitate ca trupuri indepen-dente, plantate, aflate permanent subape, aflate în circuitul agricol sau avândo altã destina]ie, înãuntrul cãruia estepermisã realizarea de construc]ii, încondi]iile legii.Intravilanul se poate dezvolta prin extin-derea în extravilan numai pe bazã de pla-nuri urbanistice zonale (PUZ), legal apro-bate, integrându-se ulterior în Planulurbanistic general (PUG) al localitã]ii. • Extravilanul localitã]ii Teritoriul cuprins între limita intravilanu-

lui [i limita administrativ-teritorialã aunitã]ii de bazã (municipiu, ora[,comunã), înãuntrul cãruia autorizareaexecutãrii lucrãrilor de construc]ii esterestric]ionatã, în condi]iile prezentei legi. • Mobilier urban Elementele func]ionale [i/sau decorativeamplasate în spa]iile publice care, prinalcãtuire, aspect, amplasare, conferãpersonalitate aparte zonei sau localitã]ii.Prin natura lor piesele de mobilier urbansunt asimilate construc]iilor dacãamplasarea lor se face prin legare con-structivã la sol (funda]ii platforme debeton, racorduri la utilitã]i urbane, cuexcep]ia energiei electrice), necesitândemiterea autoriza]iei de construire. Facparte din categoria mobilier urban: jar-diniere, lampadare, bãnci, bazine, pava-je decorative, pergole, cabine telefonice[i altele asemenea.ParcelareOpera]iunea de proiectare urbanisticãprin care se determinã divizarea uneiasau mai multor proprietã]i funciare dis-tincte, destinate construirii, în scopulatribuirii, concesionãrii sau vânzãriiloturilor rezultate.

E X T R A S D I N L E G E A N U M | R U L 5 0 / 1 9 9 1

BIROUL URBANISM {I AMENAJAREA TERITORIULUI NE INFORMEAZ|

Referent, Alexandru Alexandru

a) acte încheiate încondi]iile de validitateprev\zute de legisla]iaromân\ în vigoare;b)declara]ia scris\ ag\zduitorului, persoan\fizic\ sau juridic\, deprimire în spa]iu,înso]it\ de unul dintredocumentele prev\zute lalit. a); c)declara]ia pe proprier\spundere a solicitan-tului, înso]it\ de notade verificare a poli]istu-lui de ordine public\,prin care se certific\existen]a unui imobil [ifaptul c\ solicitantullocuie[te efectiv laadresa declarat\, pen-tru persoana fizic\ ce

nu poate prezentadocumentele prev\zutela literele a) [i b).Pentru minorii [i per-soanele fizice puse subinterdic]ie, declara]iase d\ [i se semneaz\de c\tre p\rin]i sau dec\tre reprezentan]ii lorlegali;d) documentul eliberatde prim\rii, din care s\rezulte c\ solicitantulsau, dup\ caz,g\zduitorul acestuiafigureaz\ înscris înRegistrul agricol.Declara]ia de primire înspa]iu poate fi dat\ înfa]a lucr\torului dincadrul serviciului publiccomunitar de eviden]\a persoanelor, apoli]istului de siguran]\public\, a notaruluipublic ori afunc]ionarului misiuniidiplomatice sau oficiu-lui consular alRomâniei."

DOVADA ADRESEI DE DOMICILIU SE

POATE FACE CU UNUL DIN

URM|TOARELE DOCUMENTE: Autorit\]ile sanitare sunt ^n alert\,dup\ ce Ministerul S\n\t\]ii a confir-mat decesul a doi români în urmainfect\rii cu virusul West Nile. Potrivitdatelor Ministerului S\n\t\]ii, maisunt [apte noi cazuri de infectare,dou\ cazuri în Alba, iar câte unul înSibiu, Constanîa, Bucure[ti, Dolj [iTeleorman au fost deja confirmate.Alte 80 de persoane suspectate de^mboln\vire se afl\ în faza de investi-gare. E bine de [tiut c\ virusul nu setransmite de la om la om, ci numai dela insecte la om. Trebuie sa privim cuaten]ie evolu]ia oric\ror semne carear putea sem\na cu o r\ceala sau oindigestie. Este foarte important s\^ncerc\m s\ prevenim infectarea,pentru ca un vaccin de preven]ie nuexista. Meningita West Nile este oboala infec]ioasa grav\, cauzat\ dep\trunderea virusului West Nile înzona meningelui, membran\ care“îmbraca” creierul, [i a lichiduluicefalorahidian. Speciali[tii recomand\popula]iei, pe cât posibil, s\ se fer-easc\ de tân]ari. De asemenea aufost mobilizate [i autorit\]ile locale,având obliga]ia de a face dezinsec]ie[i de a deseca b\l]i. Sigur, o alt\ reco-mandare pentru popula]ie este de a

purta haine cu manec\ lung\, de aavea plase de insecte la ferestre [iu[i. Boala tinde s\ afecteze maidegrab\ copiii [i pesoanele în vârst\,care au o rezisten]\ mai sc\zut\ lavirus. Dureri de cap, febra mare,în]epenirea gâtului, grea]\ [iv\rs\turi, convulsii, epuizare muscu-lar\, ame]eal\, frisoane [i chiarparalizie, acestea sunt principalelemanifest\ri ale meningitei West Nile.În acest context, speciali[tii Direc]ieide S\n\tate Public\ Dâmbovi]a reco-mand\ popula]iei s\ ia m\suri de pro-tec]ie: s\ evite expunerea la ]ân]ari,purtând îmbr\c\minte cu mânecilungi [i pantaloni lungi, s\ utilizezesubstan]e chimice repelente detân]ari, s\ împiedice patrundereatân]arilor în casa, s\ asigure dese-carea b\ltirilor de ap\ din jurul gos-pod\riilor, s\ îndep\rteze recipientelede ap\ st\tuta. În cazul în careprezint\ semne de boal\ – febr\,dureri de cap, astenie, v\rs\turi, tul-bur\ri de memorie, dureri articularesau musculare, sau alte situa]ii careapar în 3-7 zile de la o posibil\în]ep\tur\ de ]ân]ar, persoan\ s\ seprezinte de urgen]\ la medicul defamilie.

COMBATEREA INFECT|RII CU VIRUSULWEST NILE, TRANSMIS DE TÂN}ARI

http://www.ziardambovita.ro



16 De interes cet\]enesc! AUGUST 2010

Let's Do It Romania si-a propussa curete Romania de gunoaie,intr-o singura zi de eforturicolective ale noastre, ale tutur-or. Daca vrei sa te implici, pen-tru o Romanie mai curata, aflace inseamna aceasta actiune sice poti face tu.Prin acest proiect ne propunemcur\]area mormanelor de gunoi dinarealele naturale ale orasului nostru,într-o singur\ zi. Mormanele de gunoipe care le vom identifica [i cur\]a încadrul acestei campanii suntgunoaiele aruncate de c\tre cet\]eni(fie ei localnici sau turi[ti) în arealenaturale. În mormanele de gunoi nuse includ zonele în care au fost trans-portate de[euri cu utilaje [i depozi-tate sistematic (acestea fiind gropide gunoi ilegale). Arealele naturalecur\]ate pot fi atât pe uscat, cât [ipe ap\.Înscrierea* înscrierea voluntarilor se face înechipe de minim 5, dintre care unuleste persoana de contact;* mai întâi se va înscrie persoana decontact, care va înregistra echipa [iva primi un cod unic corespunz\toracesteia; codul va trebui comunicatulterior celor care doresc s\ se

al\ture echipei sale;* apoi, pe baza acelui cod unic vorputea s\ se înscrie individual [i restulmembrilor echipei (minimum înc\ 4membri);* înscrierile pentru activit\]ile decur\]enie se fac pân\ la data de 10septembrie 2010.!!! to]i cei care doresc s\ participe laac]iunea de cur\]enie (indiferent c\vor fi persoane de contact sau mem-bri) trebuie s\ se înregistreze prin for-mular* Persoana de contact este persoanacare coordoneaz\ echipa s,ireprezint\ punctul de legatur\ dintrecoordonatorii proiectului [i membriiechipei sale. Acesteia îi vor fifurnizate toate informa]iile [i va tre-bui ulterior s\ le distribuie celorlal]imembri.Detalii organizatoriceo Cine? - voluntar poate fi oricine dore[te s\se implice în acest proiect;o Cand?- 25 septembrie 2010;o Unde?- în proximitatea zonei în care locui]i;o Cum?- în momentul în care se va finaliza„Harta de[eurilor”, persoanelor de

contact înscrise li se vor repartizapunctele pe care le vor cur\]a al\turide echipele lor;- voluntarii înregistra]i vor fi contac-ta]i înainte de ziua „Z” [i vor primiinforma]ii legate de punctul de întâl-nire;- voluntarii se vor întâlni la data, ora[i locul convenite;- cei care de]in un mijloc de transportsunt încuraja]i s\ le aduc\ la ac]iune;sunt în special binevenite ma[inile cu

remorc\;- voluntarii vor primiinstruc]iuni pentruactivitatea decur\]enie, pentrusiguran]a proprie [i acolegilor, cât [i pentrusitua]ii de urgen]\; deasemenea, vor primiharta zonei respec-tive, m\nu[i [i saci;- voluntarii vor mergepe teren [i vor cur\]amormanele care le-au fost repartizate;- sacii cu de[eurile

colectate vor fi transporta]i cu aju-torul voluntarilor într-un loc presta-bilit, pentru a fi ridica]i ulterior dema[inile companiilor de salubritate,co-incinerare, colectare selectiv\ sauale altor parteneri atra[i în aceast\ac]iune; apoi vor fi transporta]i c\tredestina]iile finale (gropi conformesau autorizate, centre de colectare,de reciclare [i/sau de co-incinerare)

Iat\ c\ ini]iativa noastr\ care a debutat ^n martie 2009prin Campania “Adopt\ un km!” a fost reactualizat\ dec\tre organiza]ia “Let's do it România”, la nivel na]ional.Ne bucur\m [i tr\im un sentiment de satisfac]ie c\ideile noastre sunt pre]uite [i poate, preluate. Deaceea, stima]i voluntari din campania “Adopta un km!”,putem, prin sârguin]\ [i devotament, s\ continu\m slu-jirea aceleia[i cauze: adunarea gunoaielor, predarea lorc\tre centrele de colectare/reciclare/incinerare, redareas\n\t\]ii pentru natur\ [i oameni.

S\ continu\m s\ milit\m, ^n vorbe [i fapte, pentru onatur\ curat\, mai verde, mai tonic\. Apele s\ fie mailimpezi, iarb\ mai frumoas\, aerul mai curat. Sprijini]iCampania na]ionala “Let's do it România”, din 25 sep-tembrie 2010! Implica]i-v\ cu curaj ^n acest proiect! V\a[tept\m, Prim\ria ora[ului R\cari!

AUGUST 2010 17Realitatea ^n imagini

~n localitatea Colacu, pe strada Fântânii, nr 411, la propri-etatea domnului Gheorghe Nicolae, aspectul domeniuluipublic din fa]a cur]ii este gospod\rit cu d\ruire. ~n]elegemsatisfac]ia propriet\resei care pozeaz\ mul]umit\ de vizitanoastr\ [i de aprecieri. Bravo!

Pe strada {tefan cel Mare la nr 479, la domnul Ilie {tefan,dou\ gr\mezi de nisip str\juiesc intrarea ^n curte. Colegul nos-tru consilier ne salut\ prietene[te de la ^n\l]imea acestorafiind impresionat de vizita noastr\. Mai r\mâne s\-l convingems\ purcead\ la ac]iune: mutarea nisipului ^n incinta propriet\]iia[a cum spune legea.

Tot pe strada Fântânii la num\rul 426, domnul Dobrot\{tefan nu s-a l\sat mai prejos [i [i-a adus [i el o gramad\de nisip ^n fa]a por]ii. Invit\m [i pe acesta s\ eliberezedomeniul public [i s\ adânceasc\ [an]ul pentru a se scurgeapele pluviale.

Pe strada Bisericii, nr 135, domnul Dobre Dumitru a amena-jat por]iunea de domeniu public din fa]a gospod\riei cumigal\: a cur\]at iarba, a plantat flori [i urmeaz\ s\ amena-jeze [an]ul.

Pe strada Fântânii num\rul 429, Nelepcu Ion, om gospodar,a adus ^n fa]a por]ii o cantitate apreciabil\ de pietri[, gestcare ^ncalc\ legea. A[tept\m cu ner\bdare eliberarea dome-niului public.

Pe strada C\r\midari, nr 117, doamna Andrei Niculina auitat s\ defri[eze zona din fa]a cur]ii, astfel ^ncât vegeta]ia af\cut tunele, ascunzând cine [tie ce or\t\nii ^n m\runtaieleei. Vom reveni.

Pe strada Hele[teului, nr 225, la domnul Mincu Mihai,salut\m modul ^n care acesta a amenajat domeniul public:floricele, ronduri delimitate cu pietricele, toate ar\tânddragoste pentru natur\.

Pe strada Libert\]ii nr 306, domnul Nelepcu Marian, ungospodar deosebit de altfel, a cam neglijat spa]iul domeniuluipublic [i ^i adres\m invita]ia s\ ac]ioneze [i pe strada latural-nic\, ce-i drept proprietatea dumnealui intinzându-se pe osuprafa]\ considerabil\. Cunoa[tem inten]iile bune ale dânsu-lui, de aceea vom reveni.

Pe strada Teiului, nr 329, la domnul Tânase Marin, vegeta]iaabundent\ de pe por]iunea din fa]a gardului ce delimiteaz\proprietatea, impune luarea de m\suri grabnice de defri[are.Sub rezerva bunelor inten]ii, vom reveni intr-un num\r viitor.

Strada {tefan cel Mare, nr 470, la doamna EnacheConstan]a apreciem modul exemplar de amenajare adomeniului public. Bravo!

Pe strada Libert\]ii nr 292, la doamna Leontescu Vasilicatroneaz\ aceea[i gr\mad\ de nisip care a[teapt\ cunep\sare s\ fie introdus\ ^n curte.

Pe strada Libert\]ii, nr 288, domnul {andru Marian nu s-al\sat mai prejos [i [i-a adus “ca sa fie ^n rându' lumii” [i el ogr\mad\ de nisip, ^n buna “traditie” a concet\]enilor s\i.

18 AUGUST 2010Diverse

La numarul 377, la doamna Gherghe Vasilica intalnim o gra-mada pe pietris , sprijinita pe gard care asteapta sa fie ridica-ta si introdusa in curte. Legea nu permite ocuparea domeniu-lui public cu materiale de constructii. Vom reveni!

Pe strada Cire[ului la nr 184, domnul Matei Constantin [i-aadus cu mult\ vreme ^n urm\ o gr\mad\ de pietri[ din caremai ia câte o roab\, când [i când, pentru necesit\]i gos-pod\re[ti. ~l invit\m s\ ^l ia o dat\ pe tot, pentru a puteaelibera domeniul public.

Construc]ie stra[nic\ pe strada Cire[ului, la num\rul 186,unde domnul Matei Gheorghe a ^ncercuit cu gard ogr\mad\ de pietri[ adus\ de mult timp, lucru atestat [i devegeta]ia care se l\f\ie ^n soare. Vom reveni!

Pe strada Libert\]ii la nr 501, domnul Stoica Ilie a uitatla poart\ o gr\mad\ de nisip care s-a umplut de iarb\,sem\nând cu o colin\ ^n miniatur\. Ne pare r\u, dar nua[a trebuie s\ arate domeniul public. Vom reveni!

Pe strada Bujorului nr 463, la domnul Goldi[ SorinNicu[or, plecat ^n str\in\tate, domeniul public este ocu-pat de buruieni. La vizita noastr\ au fost receptive doam-nele Andrei Constantina [i Stelian Niculina, care s-auoferit s\ curete ^n cel mai scurt timp zona. Felicit\ri!

Pe strada Bujorului la nr 446, la doamna Marcu Elena,grija pentru integritatea cantit\]ii de nisip depozitat\ ^nfa]a cur]ii a ^mbr\cat forme de siguran]\: un gard binealc\tuit [i ancorat de gardul propriet\]ii. O invit\m s\elibereze zona a[a cum prevede legea.

Pe strada {tefan cel Mare la doamna Ivan Floarea, domnulconsilier Ilie {tefan ne arat\ “cât de mare [i frumoas\” estegr\mada de pietri[ din fa]a cur]ii. Nu pentru mult\ vreme, pen-tru c\ va trebui s\ o introduc\ ^n curte, altfel vom aplica legea.

~n S\bie[ti, pe strada Bucegi la nr 217, la domnul BobreGheorghe este rostuit\ “gospod\reste” o gr\mad\ de nisipcu gard, opritori [i toate cele. Aceasta ne duce cu gândul lafaptul c\ domnul a ticluit-o pentru multa vreme, dar, ne parer\u, ^i stric\m planurile. Vom aplica legea.

Pe strada Libert\]ii, nr 335, la domnul Nicolae Marin,troneaz\ aceea[i gr\mad\ de pietri[, ca s\ fie “^n rândullumii”. ~l invit\m s\ elibereze domeniul public pentru c\ a[aprevede legea. Vom reveni!

~n localitatea Colacu, pe strada Bisericii, nr 134, domnulTudorache Dan a neglijat total t\ierea buruienilor, amenajarea[an]ului [i ^n general cur\]enia ^n fa]a cur]ii. ~i reamintim c\legea sanc]ioneaz\ astfel de comportament [i ^l invit\m s\purcead\ la treab\ pentru ^nfrumuse]area zonei. Vom reveni!

Pe strada Libert\]ii la nr 289, domnul {erban Cristian,^n buna tradi]ie a localnicilor [i-a adus cu mult timp ^nurm\, o gr\mad\ de pietri[ care s-a umplut de vege-ta]ie, c\p\tând aspect montan.

Pe strada pe nume de floare, Bujorului, ^n fa]a gospod\rieidomnului Ni]\ Vasile se afl\ uitat\ de vreme [i de acesta,o gramad\ de pietri[. ~l invit\m pe domnul Ni]\ ^n bunatradi]ie a colabor\rii fructuase cu noi s\ elibereze domeniul public.

19AUGUST 2010 Via]a medical\

Sinuzitele, rinitele, otitele,bron[itele [i nevralgiilesunt afec]iunile provocatede aparatul de aercondi]ionat, avertizeaz\medicii.Aparatele de aercondi]ionat con]in foartemul]i microbi care atac\sistemul respirator. Risculapari]iilor pneumoniilormicotice este destul de ridicat.Secretarul adjunct alSociet\]ii ORL, dr. MihaiS\ulescu, men]ioneaz\ c\acest tip de aparate dez-

volt\ fungi. "Astfel, organis-mul este predispus sin-uzitelor, rinitelor, otitelor,bron[ite [i nevralgii, carese pot croniciza", adaug\dr. S\ulescu. Potrivitmedicului, copiii, în specialnou-n\scu]ii, nu trebuie s\stea într-o camer\ în careaerul condi]ionat este por-nit, deoarece sistemul imu-nitar al acestora este în for-mare [i organismul lor nuse poate ap\ra la fel debine ca cel al unei per-soane adulte.

Mai mult, trecerea rapid\de la atmosferasupraînc\lzit\ de afar\ lar\coarea oferit\ de aerulcondi]ionat are efecte neg-ative asupra sistemuluiimunitar, aten]ioneaz\medicii. Potrivit acestora,astfel pot ap\rea dureri decap, tulbur\ri digestive, tul-bur\ri nervoase odat\ cucre[terea risculuicontact\rii de virusuri [ibacterii.

Potrivit unui nou studiu realizat decercet\torii de la Universitatea dinCalifornia, Berkeley, o or\ de somn dup\-amiaz\ stimuleaz\ creierul, restabilindputerea de concentrare [i capacitatea dememorare. Totodat\, rezultatele studiuluisus]in c\ un program de somn bifazic nu

doar revigoreaz\ memoria ci stimuleaz\ [iinteligen]a.Mattew Walker, asistent profesor de psi-

hologie, a constatat c\ somnul de dup\-amiaz\ „limpeze[te” creierul, asigurând omai bun\ asimilare a noilor informa]ii.

BENEFIC l Fructul [i miezul sâmbureluisunt folosite în industria cosmetic\,deoarece au importante propriet\]i dehidratare, de tonifiere [i de redare a elas-ticit\]ii tenului.Piersicile fac parte din alimentele-vedet\ale verii. Potrivit medicilor nutri]ioni[ti,aceste fructe au un con]inut ridicat de ap\- respectiv 87 la sut\, sunt dulci, dar cuun aport caloric moderat de numai 40 dekilocalorii la suta de grame [i reprezint\sursa ideal\ de remineralizare a organis-mului în zilele caniculare. De asemenea,piersicile au un con]inut ridicat de potasiu,mineralul care contribuie natural, înmetabolismul uman, la eliminareatoxinelor. Nutri]ioni[tii spun c\ în 100 degrame de fruct se g\sesc 200 miligramede potasiu, dar [i cantit[]i importante defier, fosfor [i magneziu.Acest fruct reprezint\ o surs\ important\de vitamina A, astfel c\ 100 de grame de

piersic\ asigur\ necesarul zilnic în aceast\vitamin\. În acela[i timp, pulpa fructuluicon]ine fibre din abunden]\, necesarepentru a accelera tranzitul intestinal lent.Fibrele fructului scad riscul apari]iei bolilorde rinichi, datorit\ con]inutului ridicat depotasiu, care este necesar [i pentru sis-temul cardiovascular, ce regleaz\ tensi-unea arterial\ [i favorizeaz\ bun\func]ionare a sistemului nervos.Speciali[tii în nutri]ie adaug\ c\ piersicaeste un remediu ideal împotriva anemiei,provocat\ de caren]a de fier sau de proas-ta asimilare a fierului în organism, datorit\cantit\]ii importante de fier pe care ocon]ine [i care se absoarbe foarte bine întubul digestiv.Mai mult, fructul [i miezul sâmburelui suntfolosite în industria cosmetic\, deoareceau importante propriet\]i de hidratare, detonifiere [i de redare a elasticit\]ii tenului.

Ce pericole ascunde aparatul de aer condi]ionat

Suntem mai iste]i dac\dormim la prânz

Piersica - remediul idealîmpotriva anemieiAngina este modul prin care inima ne

spune c\ nu are suficient oxigen pentruceea ce i se cere s\ fac\. Aceasta seîntâmpl\ atunci când arterele coronare(arterele care irig\ inima cu sânge)sunt blocate din cauza procesului deateroscleroz\. În urma acestui proces,pe peretele arterelor se depun pl\ci degr\sime calcificat\, care vor reducedebitul sangvin la acel nivel. O alt\cauz\ a anginei este reprezentat\ desitua]ia în care efortul care se solicit\din partea inimii este peste capacit\]ilepe care ea le are sau de situa]iile încare are nevoie de mai mult oxigendecât în condi]ii normale. Angina maiapare [i în cadrul altor boli cum ar fianemia, bolile valvulare aortice, tul-bur\rile de ritm cardiac saufunc]ionarea exagerat\ a glandeitiroide.Bolile coronariene constituie primacauz\ de deces în întreaga lume, deci[i în România. În S.U.A., de exemplu,anual, peste 1,5 milioane de oamenifac infarct miocardic [i o treime dintreace[tia mor în urma infarctului. Înansamblu, bolile cardiace ucid maimul]i oameni decât toate celelaltecauze de deces la un loc. Angina esteîntâlnit\ mai ales la cei în vârst\ depeste 30 de ani [i este mai frecvent\la b\rba]i. Iar dac\ ]inem cont de fap-tul c\ cel pu]in o treime din popula]iade peste 30 de ani sufer\ de hiperten-siune arterial\, vom putea aprecia [imai exact cât de grav\ este situa]ia dinacest punct de vedere.Ce este angina pectoral\?Termenul medical de angin\ pectoral\se refer\, ad litteram, la o durere spe-cific\, ap\rut\ la nivelul toracelui. Cum apare infarctul miocardic?Infarctul miocardic, sau atacul de cord,cum mai este denumit, intervine atuncicând o parte a mu[chilor inimii estecomplet lipsit\ de sânge, iar celulelemu[chilor inimii mor din aceast\ cauz\.

Cum se manifest\ infarctulmiocardic?Infarctul miocardic are simptome multi-ple, dar cel mai relevant este durereaprecordial\. Durerea cauzat\ de unatac de cord de obicei dureaz\ maimult de 10 minute [i adesea apar [ialte simptome, incluzând:- disconfort în zona pieptului sau odurere ap\s\toare, de parc\ ar fi ogreutate pe piept – durerea care aparese r\spânde[te de la piept la gât,maxilar, unul sau ambele bra]e [i umeri[i nu trece la repaus;- transpirat,ii; respira]ii mai scurte [imai frecvente;grea]\ sau vom\;ame]eal\; b\t\i de inim\ rapide sauneregulate.Este important s\ recunoa[te]i fazeleini]iale ale unui atac de cord [i s\primi]i îngrijire de urgen]\.Simptomele anginei pectorale- Durerea este cel mai important semn.Ea este localizat\ ini]ial la mijlocultoracelui [i deseori iradiaz\ c\tre mem-brul superior stâng, c\tre gât sau chiarc\tre abdomen. Durerea creeaz\senza]ia unei constric]ii toracice puter-nice, a unei gheare care strânge întregpieptul. Unii sesizeaz\ aceast\ durerenumai la un nivel periferic (brat, gât). - Durerea anginoas\ dureaz\ cel mult 5minute. Dac\ dureaz\ mai mult [i estede natur\ cardiac\, aceast\ durerepoate fi foarte probabil consecin]a unuiinfarct miocardic în care durereadureaz\ ore întregi.- Durerea apare la efort [i dispare lerepaus.O serie de factori de risc coexisten]i facmai probabil\ apari]ia anginei:hipertensiunea arterial\, hipercoles-terolemia sau alte tulbur\ri alemetabolismului gr\similor, fumatul,obezitatea, membrii direc]i din familiecare au avut boli cardiace.Cum pute]i s\ [ti]i dac\ ave]i saunu angin\?Dac\ ave]i dureri la nivelul toracelui,trebuie s\ v\ adresa]i unui medic carepoate stabili dac\ aceste dureri sunt decauz\ cardiac\ sau nu. Vi se va face oelectrocardiogram.Ce ave]i de f\cut mai departe?Dac\ ave]i angin\, medicul va decidece tratament medicamentos s\ urma]i[i ce regim de via]\ ar trebui s\ ave]i. Rolul dietei în bolile cardiace(cardiopatia ischemic\ [i infarc-tul miocardic)Dieta unui asemenea bolnav trebuie s\exclud\ gr\simile saturate (maxim 20%din necesarul de calorii zilnice s\ fieasigurat de gr\simi, iar dintre acestea,2/3 s\ fie gr\simi nesaturate). Aceast\diet\ va contribui [i la un control maibun al tensiunii arteriale.Obi[nui]i-v\ s\ servi]i mese mici, caresunt mai u[or de digerat! Nu v\ ridica]ide la mas\ niciodat\ s\tul! Evita]ib\uturile reci, care pot precipita crizade angin\ pectoral\.

Durerea de inim\ -Cardiopatia ischemic\:

Angina pectoral\, Infarctul miocardic

Obiceiul de a înlocui apa cu b\uturi car-bogazoase, îndeosebi pe durata verii,afecteaz\ func]ionarea întreguluiorganism, iar pe termen lung duce lainstalarea unei game variate de afec]iuni.Potrivit medicilor, b\uturile de acest tipcon]in o serie de substan]e chimice carepot pune s\n\tatea în pericol. Una dintreaceste substan]e este benzoatul de sodiu(E 211) care, consumat în cantit\]i mari,determin\ apari]ia sindromului de hiperac-tivitate [i de deficien]\ de concentrare(ADHD), iar în timp favorizeaz\ apari]iaastmului, alergiilor [i eczemelor. Consumul frecvent de b\uturi carboga-zoase cre[te [i riscul de osteoporoz\,deoarece în compozi]ia lor se g\se[te acidfosforic (E 338) pe care corpul îl elimin\

împreun\ cu calciul, principalul con-stituent al oaselor.De asemenea, aceste b\uturi cresc risculde apari]ie a sindromului metabolic care,la rândul s\u, favorizeaz\ apari]ia diabetu-lui [i bolilor cardiovasculare.

Nu înlocui]i apa cu b\uturi carbogazoase!

Dr. Grigorescu Profila Ecaterina


AUGUST 201020 Eveniment

Desene pe asfalt,duminic\, 22 august2010, la ora 10 în locali-tatea Mavrodin, mai pre-cis pe cele doua str\ziproasp\t asfaltate,Ilfovului si Scolii unde aufost a[tepta] to]i copiiicare doreau s\ participe. Nu s-au l\sat asteptati.Inca de la ora 09:00[i-au f\cut apari]ia primulgrup de copii care auvenit hot\ra]i sa seînscrie la marele concursde desene pe asfalt.

Acest concurs a fostorganizat de c\trePrim\ria ora[ului R\caripentru a oferi copiilorposibilitatea s\ î[iexprime imagina]ia înacest mod. Inedit estefaptul ca la aceasta com-petitie nu a fost limita devârsta participând atâtp\rin]ii cat [i bunicii copi-ilor. La premiere to]i copiiis-au bucurat dediplomele primite si dealte surprize pl\cute.

A fost premiat: “Cel maifrumos desen” si “Ceamai colorata strada” dinlocalitatea sus men]iona-ta.Asemenea ac]iuni vorcontinua si in altelocalit\]i, unde asfaltulproasp\t a[teapt\ cuner\bd\re s\ fieîmpodobit in culoripl\cute prin imagina]iacopiilor.Premiantii de pe stra-da {colii sunt urmatorii:Locul I - Alexandru Lucian

Florin cu desenul“Supercom”Locul II - Duta Constantincu desenul “PolitiaComunitara”Locul III - David AnaMaria cu desenul“Desene Animate”Pe strada Ilfovului,castigatorii sunturmatorii:Locul I - Daianu AntoniaLocul II - Ghita MarianLocul III - Tenciu Elena

Pe langa cele trei locuriau mai fost cateva mentiuni acordate urma-torilor copii:- Gerea Roberta- Manu Eduard Mihai- Albu rares- Stanga David Andrei- Apostoaie DenisaPe strada Irina Oros,Ghergani castigatoriisunt urmatorii:Locul I - Dinu ElenaLocul II - Petre GabrielaAlexandraVisan AlexandraLocul III - Manu EduardMihaiGrigore IulianTudor CatalinaAU mai fost acordate 48de mentiuni , pentru par-ticipantii la concurs.Premiile au constat dinobiecte sportive , bauturiracoritoare, cosmeticedin partea firmei AVON,baloane. Intr-o atmosferarelaxata, parinti, bunici sipitici s-au bucurat de o zifrumoasa de vara si augustat din plin concursulorganizat de Primariaorasului Racari.

Redac]ia

Strada Scolii

Strada Ilfovului

Strada Irina Oros

AUGUST 201021 Eveniment

Miss Adolescen]a Ghimpa]i 2010"~n curând vara va pleca [i ^n urm\ val\sa ging\[ia florilor [i parfumulculorilor: Florilor ce pe scen\ vor urca[i pentru miss vor concura.~ntr-o gr\din\ lâng-o tulpin\/ Z\rii o floare cao lumin\/ S-o tai se stric\/ S-o las mi-e fric\/C\ vine altul [i mi-o ridic\”~ntr-o astfel de atmosfer\, cu un publicnumeros, a debutat prima edi]ie aconcursului “Miss Adolescen]a”, duminic\,22 august, 2010, la C\minul cultural dinGhimpa]i.La acest concurs au fost ^nscrise un num\rde 8 candidate cu vârste cuprinse ̂ntre 14-17 ani. ~n urma tragerii la sor]i, ordinea de intrare ^nconcurs a fost:1. Ani[oara Popa - 16 ani, zodia Rac, elev\ la Liceulnr 3 - Ion Heliade R\dulescu din Târgovi[te2. Veronica Barbu - 17 ani, zodia Leu, elev\la Liceul Teoretic “Ion Ghica” din ora[ulR\cari3. Iuliana Negoi]\ - 14 ani, zodia Gemeni,elev\ la [coala Ghimpa]i

4. Claudia Gavril\ - 14 ani, zodia Leu, elev\la [coala Ghimpa]i5. Florica Dumitru - 14 ani, zodia Taur, elev\la [coala Ghimpa]i6. Mirela {tirbu - 14 ani, zodia Gemeni,elev\ la [coala Ghimpa]i7. Alina Ion - 15 ani, zodia Rac, elev\ laLiceul Nucet8. Loredana Sterian - 14 ani, zodia Taur,elev\ la [coala Ghimpa]iJuriul a fost format din T\nase Mihaela -cadru didactic, Mihai Florentina - reprezen-tant din partea p\rin]ilor, Mircea Lucica -reprezentant din partea p\rin]ilor, MihaiFlorentina -reprezentant din partea p\rin-tilor, Mircea Gheorghe - reprezentant alAsocia]iei “Ghimpa]i 2008”, T\nase Mihai -consilier local [i Gavril\ Valentin - consilier local.Probele de concurs au fost urm\toarele:1. Proba de aptitudini - cântec, dans [i recital2. Proba de prezentare a costumelor populare, 3. Proba de prezentare a costumelor de baie, 4.Proba de prezentare a rochiilor de ocazieNicolae V\c\rescu, fiul lui Ien\chi]\V\c\rescu, poet Târgovi[tean spuneadespre dragoste [i dor:“A tr\i f\r\ a iubi/ M\ mir ce trai o mai fi/ A iubif\r\ a sim]i/ M\ mir ce dragoste omai fi/ A sim]i f\r\ a dori/ Ma mirce sim]ire o fi”S\ nu l\s\m dorul s\ moar\, niciiubirea s\ nu piar\, prin fru-muse]e s\ se ^ntreac\, la joc [icânt ele s\ treac\.Cântecul “La oglinda” inspirat dinpoezia lui George Co[buc a fostinterpretat de elevele claselorII-IV-a ale {colii Ghimpa]i, care aujucat ^n frumoase costumepopulare, hore [i sârbe. Concurenta cu num\rul 1,Ani[oara Popa, a recitat poezia"Pe lang\ plopii f\r\ so]" a poetu-lui Mihai Eminescu.Concurentele cu numerele 7 si 8,Alina Ion si Loredana Sterian, au

interpretat frumoase cântece populare.Au urmat apoi dansuri populare ^n costumena]ionale, prezentate de concurente.Concurenta cu num\rul 2, Veronica Barbu,a recitat poezia “Luceafarul” a lui MihaiEminescu, lucru ce a impresionat publiculprin memorarea celor 99 de strofe.Florica Dumitru cu num\rul 5 ^n concurs,Mirela Stirbu cu numarul 6 si Claudia Gavrilacu numarul 4 in concurs, la proba de apti-tudini au interpretat mai multe cântece dinrepertoriul Mariei T\nase.Concurenta cu num\rul 3, Iuliana Negoi]\ arecitat poezia "Frumoasa [i Juna" de MihaiEminescu.Parada costumelor populare a fost prezen-tat\ ^n acompaniamentul melodiei “A[ murida' nu acum” a lui Liviu Vasilica.Eliza Stoica, eleva a Liceului de muzic\George Enescu din Bucure[ti, a ^ncântatpublicul prin cântecele ei, public ce a izbuc-nit ^ntr-un ropot de aplauze. Dup\ parada costumelor de baie a urmat undans modern al elevelor {colii Ghimpa]i.Pe ritmurile melodiei lui Cristian Vasile"Iubesc Femeia", ^n aplauzele prelungite alepublicului, a ^nceput proba rochiilor de

ocazie. Concurentele s-au ^ntrecut ^n fru-musete, tinere]e [i elegant\.~ntâmplarea a f\cut ca aceast\ zi s\ coin-cid\ cu ziua de na[tere a concurentei cunum\rul 4, Claudia Gavril\, care a fostfelicitat\ personal de dl Primar, dar [i depublicul prezent cu urarea de "Mul]i anitr\iasc\!" Organizatoarea acestui concurs,doamna Mioara T\nase, a prezentat oexpozi]ie cu vânzare de picturi. Sus]in\toriiau oferit concurentelor aceste tablouri casuveniruri la concursul organizat, ce poart\numele de "Miss Adolescen]a".Decernarea premiilor a fost urm\toarea:Diplom\ de participare au primit trei con-curente: Loredana - nr. 8, Mirela - nr. 6 [iFlorica - nr. 5.Premiul de Miss Popularitate a fost ^nmânatconcurentei cu nr. 7, Alina IonLocul III a fost ob]inut de Claudia - nr .4Locul II a fost ob]inut de Iuliana - nr. 3Locul I a fost ob]inut de Veronica nr. 2Miss Adolescen]a a fost Anisoara PopaMul]umim sponsorilor care au oferit:- dou\ [edin]e foto gratuite ^n parcul Chindiadin ora[ul Târgovi[te, pentru MissAdolescen]a [i pentru locul I, oferite defotograful Constantin Niculae din ora[ulR\cari.- Firmei AVON, care a oferit premii constând^n produse cosmetice, pentru tinereledomni[oare [i care a fost reprezentat\ dedoamna Camelia Manea. - Domnului Consilier T\nase Mihai care aoferit dulciuri tuturor. ~ntreaga suflare a localit\]ii a salutat [i aapreciat faptul ca domnul primar, MariusCarave]eanu [i doamna Ene Octaviana de laPrim\ria ora[ului R\cari au dat ^nc\ o dat\dovada c\ sunt al\turi de cet\]enii localit\]iinoastre, c\ tr\iesc al\turi de noi, c\r\spund la toate solicit\rile noastre, lucrupentru care, ^n numele tuturor participan]iloraduc mii de mul]umiri.

Organizator,Mioara T\nase

În timpul verii putem realiza un altcircuit, pornind în direc]ia Bra[ov,pân\ la prima curb\ a [oselei, dincare se desparte la dreapta undrumeag ce trece mica ^n[euaredinspre Lunca Cheii, unde ajungemcurând. Aici ne atrage aten]ia con-trastul izbitor dintre netezimeanetulburat\ a [esului aluvial [iabrupturile calcaroase din jur.Pârâia[ul [erpuie[te printre poienileînmiresmate [i viu colorate din tim-pul verii, p\strându-[i parc\ energi-ile pentru ultima, dar cea mai crân-cen\ b\t\lie cu muntele. Pentru c\el intr\ apoi într-o cheie extrem deîngust\, propria-i crea]ie, pe care oparcurge eroic, s\rind din cascad\în cascad\.

În acest loc, cu mai mul]icopii din R\cari [i împrejurimi, cucare eram într-o excursie de sfâr[itde an [colar, într-o minunat\ zi devar\, pe la jum\tatea cheii am întâlnit mai mul]i copii, elevi [ituri[ti, iubitori de natur\, asistândparc\ la un spectacol, pl\cut sur-prin[i – ca si noi – de manifestareagrandioas\ a naturii.

Pentru cine cunoa[teaceste locuri, o scurt\ abatere sprerespectiva cheie este inevitabil\,datorit\ atrac]iei irezistibil\ a fru-muse]ilor inedite oferite de acestveritabil monument al naturii.Reîntor[i dincolo de lunca neted\spre amonte, intr\m într-o alt\

cheie printre pere]ii c\reia î[i faceloc cu greu drumul forestier.

O variant\ mult maiscurt\, f\r\ ascensiune, ne con-duce din lunca cheii spre aval prinsectorul foarte îngust al v\ii, încâtpe alocuri dac\ întinzi mâinile,atingi câteodat\ ambii versan]i. Deo grandoare rar întâlnit\, cheia,s\pat\ în pintenul nord vestic almasivului calcaros Col]iiGhimbavului. Impresioneaz\ maiales prin îngustimea accentuat\care se men]ine pân\ c\tre parteaei superioar\.

În bulboanele de la bazacascadelor z\rim adesea p\str\vis\getând apa iar în cr\p\turile stân-cilor î[i înfig r\d\cinile catifelatelealbumite. Ocolind blocuri maripr\bu[ite de undeva de sus,c\utând s\ ne ferim de stropii reciai cascadelor [i c\lcând cu grija pemarginile lunecoase ale marmitelor,în timp ce ne sprijinim pe versan]iiapropia]i la punctul de confluen]\(722m), de unde arunc\m o ultim\privire spre cheia pe care amstr\b\tut-o, al c\rei profil incredibilde îngust se contureaz\ ca undesen pe fa]a neted\ a peretelui dinstânga Dâmbovi]ei. De aici nevoi]ipe alocuri s\ intr\m în apa destulde adânc\ [i vijelioas\ a râului cevuie[te pe fundul v\ii, ie[im curânddin cheia mare a Dâmbovi]eiapropiindu-ne de Podu Dâmbovi]ei,unde putem vedea moderna sta]iehidrologic\, dincolo de care se pro-fileaz\ arcada de piatr\ ce une[tecele dou\ maluri ale râului. De pemalul apei ne arunc\m o ultim\privire spre mun]ii ce par întuneca]i,dar care ascund atâtea frumuse]i.

În centrul satului putemvedea monumentul ridicat de

Constantin Brâncoveanu în 1711cu ocazia termin\rii podului pesteapa Dâmbovi]ei. De asemeni, înimediata apropiere, pe un stâlp depiatr\, cioplit din calcar, sunt s\patecuvinte care ne vorbesc de constru-irea [oselei spre Dâmbovicioara în1905. Panglica asfaltului ne con-duce printre case cu o frumoas\arhitectur\, de la marginea de sus acheii, de pe fundul depresiunii, pecare o putem admira din mai multepuncte, pân\ la gura de v\rsare aDâmbovicioarei, situat\ destul deaproape de locul unde râul iese dinstrânsura muntelui. O dat\ cu ultim-ile case printre care [erpuie[te[oseaua, asfaltul înceteaz\, iar noip\trundem într-o lume aparte, de-adreptul fascinant\. Frumuse]ea tul-bur\toare a cheii Dâmbovicioarei,valoros monument al naturii estedat\ de pere]ii verticali, înal]i desute de metri, ce se privesc fa]\ înfa]\, foarte apropia]i unul de altul,iar pe fundul acestui adev\rat canion, râule]ul care a retezat de-alungul vremii stiva groas\ de calcaremezozoice, [erpuie[te al\turi de[oseaua alb\ ca varul, cu care seîmplete[te adesea, împ\r]indfr\]e[te atât de îngustul spa]iu ce îlau la îndemân\. C\tre în\l]imi,adev\rate bastioane se succedame]itor, închizând orizontul atât deîngust; din loc în loc, limbi mari degrohoti[ se las\ din îngusteleculoare care festoneaz\ muchiaabrupturilor, stând coco]ate pemicile t\p[ane, ori coborând pân\la firul apei. Dup\ circa doi km spreie[ire z\rim în stânga, turnuriascu]ite, ce se deseneaz\ pe cerulalbastru. Dincolo de cheie, ajungemla lunca Br\toii, apoi, dup\ ce trecem peste conul de dejec]ie al

V\ii Muierii, pân\ la Dâmbovicioarastr\batem alte dou\ mici sectoarede cheie, în stânga deschizându-seo grot\ ce poate fi folosit\ la nevoiedrept ad\post. Satul cu caseleîn[irate de-a lungul v\ii principale,dar mai ales al pârâului Izvor [i alafluen]ilor acestuia, urcând chiar [ipe versan]i, este re[edin]a comuneicu acela[i nume.Intr\m în comuna Dâmbovicioara.Aceasta este compus\ din trei sate:Podu Dâmbovi]ei, Dâmbovicioara [iCiocanu, la care se adaug\ un micc\tun numit Valea Urdei. Atestatdocumentar din 1579, de pe vre-mea lui Mihai Turcitu’, acest sat separe ca este cel mai vechi întreaceste a[ez\ri. În 1983 comunaavea o popula]ie de circa 2000 delocuitori. A[ezata în culoar ea ocup\un larg spa]iu între Piatra Craiului [iLeaota, incluzând în întregimebazinele hidrografice aleDâmbovicioarei [i Cheii. Resurselenaturale ofera mari rezerve de calcar ce poate fi folosit la fabri-carea varului [i cimentului, în indus-tria chimic\ precum [i în alte con-struc]ii – prin lustruire c\p\tând unaspect de marmur\; deocamdat\este intens folosit la nevoi locale. Oalt\ bog\]ie este p\durea, la carese adaug\ p\[unile (locuitorii fiindvesti]i cresc\tori de animale, maiales ovine dar [i bovine). Aici a existat pân\ nu de mult o moar\ deap\, iar pe raza comunei func]ionaumai multe fier\straie. Comuna seremarca, îns\ printr-un extraordinarpoten]ial turistic, în primul rând,natural.

În afar\ de Piatra Craiului,amintim c\ aici se afl\ aproape înîntregime complexul cheilor dinacest bazin – cel mai mare din ]ar\

– apoi o serie de pe[teri renumite(Dâmbovicioara, Ur[ilor, Uluce),izvoare carstice precum [inumeroase alte puncte de atrac]iecum ar fi “Babele” din Valea Or\]ii.La acestea se adaug\ câteva ves-tigii ale trecutului, nu mai pu]in valoroase (urmele drumului romande la Posada [i Oratea, cetateaDâmbovi]ei de la Oratea, însemnulîn piatr\ al lui ConstantinBrâncoveanu; de asemenea, la1752 este pomenit un Schit careexist\ aici, azi disp\rut) precum [ifrumuse]ea deosebit\ a portului [iarhitecturii muscelene, p\strate înzon\ mai bine decât în oricare partea bazinului. Aici în zilele senine sepot admira în voie, lama str\luci-toare a Pietrei Craiului [i totodat\de aici pornesc trasee unice prinfrumuse]ea lor, prin m\re]ialocurilor str\b\tute. În partea deest, a[ezarea este dominat\ degâlma V\tarni]a (1320 m), cuforma ei conic\ ce se impune înpeisajul culoarului. În centrul civic,al\turi de cl\diri publice, integratearmonios nu numai cadrului naturalîmbietor, dar [i arhitecturiitradi]ionale, se afl\ o ci[mea cu ap\rece, ce poate potoli seteatrec\torilor.

P\r\sim teritoriul întins alcomunei Dâmbovicioara (63 km/2)[i de la Podul Dâmbovi]ei neîndrept\m spre Posada (835 m)intrând în teritoriul Ruc\rului,a[ezare renumit\ “rev\rsat\” învatra depresiunii omonime.

Vom trata în continuareinforma]ii cu privire la aceast\deosebit de frumoas\ localitate,care ocup\ locul 1 între comuneledin bazinul Dâmbovi]ei.

S| NE CUNOASTEM JUDE}UL,ORA{UL {I OAMENII

Traian GrigorescuTehnician Silvic, Consilier local

AUGUST 201022 Diverse

n mecanic înl\turachiulasa de lamotorul unei

motociclete Harley Davidson,când îl zare[te pe un chirurgbinecunoscut intrând înatelier. Chirurgul îl a[teptape [ef pentru a discutadespre o repara]ie la moto-cicleta sa. Mecanicul l-a stri-gat:- Hei, doctore, pot s\-]i puno întrebare?Chirurgul, pu]in surprins, se

apropie de mecanic. Acestase ridic\, î[i [terge mâinile [iîntreab\:- Doctore, uit\-te la acestmotor, îi deschid inima, îiscot valvele, repar stric\ciu-nile, apoi le pun înapoi [i,când termin, merge canou\. Atunci cum se face c\eu am un salariu mic, iardumneata câ[tigi bani grei,facând practic acela[i lucru?Chirurgul a zâmbit [i i-a sop-tit:* Încearc\ s\ faci astacu motorul pornit ....

MECANIC vsCHIRURG

n p\rinte avea unfiu r\u, sup\r\cios[i agresiv. Din

lucrurile cele mai m\runte se sup\radevenind adesea agresiv. Dup\ ce îi tre-cea sup\rarea îi p\rea r\u [i promitea c\se va îndrepta. Pentru a-i veni în ajutor,într-o zi tat\l i-a zis: "Uite fiule, în mar-ginea gr\dinii este un gard. De câte ori tevei sup\ra du-te [i bate un cui în gard."Fiul, care dorea s\ scape de r\ul obicei,a ascultat de sfatul tat\lui s\u. Dup\ untimp, pe când b\tea înc\ un cui, a con-statat cu uimire ca b\tuse deja 37 decuie. A privit cu consternare [i a hot\râts\-[i înfrâng\ mânia [i sup\rarea. Amers din noul la tat\l s\u spunând."Tat\, de azi înainte, sunt hot\rât s\ nu

m\ mai mânii..." "Bine, i-ar\spuns tat\l, de fiecare dat\când vei reu[i du-te la gardul

din marginea gr\dinii [i scoate câte uncui." Nu a trecut mult timp [i tân\rul ascos toate cuiele. Mul]umit de reu[itasa, s-a dus s\ prezinte tat\lui izbânda.Privindu-l cu dragoste, tat\l l-a luat [iîmpreun\ au mers s\ vad\ gardul de lamarginea gr\dinii. " Vezi tat\, i-a spusb\iatul, nu mai am nici un cui !" " Dafiule, dar în urma cuielor au r\mas,g\urile. S\ nu ui]i lucrul acesta!"De fiecare dat\ când batem un cuifacem acolo [i o ran\, care poate s\ nuse mai vindece. Niciodat\ s\ nu batemun cui în inima cuiva, pentru c\ nu putemevalua cât de mare va fi rana.

R | N IU

U

Un om avea un papagal. Fiind ofire optimist\ s-a hot\rât s\-lînve]e s\ vorbeasc\. Dar nu aînv\]at decât un singur cuvânt: "Bine".Ori de câte ori îl întreba st\pânul ceva elr\spunde mereu: " Binee...Binee..."Odat\, fiind st\pânul plecat de acas\,pisica a g\sit un bun prilej de vân\toare.Fiindc\ u[a coliviei era deschis\, s-aaruncat cu mult elan s\ pun\ gheara pepapagal. N-a fost u[or pentru pisic\ s\ seca]ere, dar n-a fost usor nici pentru papa-gal s\ evite ghearele ucig\toare. Când st\pânul se întoarse în sfâr[itacas\, v\zu dintr-o privire tot r\zboiul din

cas\. Papagalul st\tea zgâriat,cu penele smulse [i vl\guit, peco]ul draperiei, în timp ce pisica

se ascundea sub mas\. Din obi[nuin]\ l-a întrebat; "Ce faci?" "Biiinneee..."- venir\spunsul.

R\spunsul papagalului nu avea nimiccomun cu optimismul [i starea de bine.Dup\ lupta cu pisica ar\ta destul de r\u[i probabil c\ avea nevoie de îngrijireast\pânului. Avea nevoie de ajutor [i l-ar ficerut, îns\ el cuno[tea doar o singur\limb\ [i un singur cuvânt: "bine". Mul]ioameni î[i ascund durerea sub mascasingurului cuvânt pe care îl [tiu: "bine".

BINE...!?Dac\ ve]i face oc\l\torie de laAmsterdam la Londrave]i avea surpriza s\descoperi]i în celedou\ capitale, dou\muzee identice. Suntm u z e e l e"Personalit\]ilor decear\". Aici pute]ivedea, în schimbulunei taxe, cele maicelebre figuri ale isto-rie. Lideri mondiali,regi, guvernatori,artisti celebri, sportivi[i toate vedetele lumii...

Într-un mod apartesunt prezentate statu-ile regilor din EvulMediu. Rolul acestoranu era pentru a trans-mite posterit\]iitr\s\turile fizionomiceale suveranului, cipentru banal\a misi-une de a înlocui regeleîn caz c\ acestamurea. Dac\ seîntâmpla o astfel denenorocire, imediat

era adus\ statuia decear\ [i înlocuit\ cuîmp\ratul mort.Acesteia i se d\deautoate onorurile ca [imai înainte. Întreagacurte participa laaceste onoruri pe carei le aducea ca [i cumar fi fost în via]\.Cermoniile sedesf\[urau dup\celemai stricte reguli aleetichetei, cu toat\seriozitatea, de[i înfa]a lor se afla numaiun manechin decear\. El "suporta" înt\cere toate intr\rile,ie[irile, complimentele[i chiar [optirile r\uvoitoare. [i aceastapentru c\... era numaiun chip de cear\.

Pentru a salvaaparen]ele încerc\mcosmetiz\ri "de cear\",dar în curând realitateava fi dezv\luit\ înadev\rata ei înf\]isare.

PERSONALIT|}I DE CEAR|

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

5 D Duminica a 15-a dup\ Rusalii6 L † Minunea Sfântului Arhanghel Mihail în Colose; Sf.Mc.Macarie8 M (†) Na[terea Maicii Domnului (Dezlegare la pe[te)11 S Cuvioasa Teodora din Alexandria; Cuviosul EufrosinBuca(tarul12 D Duminica dinaintea Înaltarii Sf. Cruci13 L Sf. Mc. Corneliu Suta[ul; †) Cuv. Ioan de la Prislop (Înain-tepr\znuirea În\l]\rii Sf. Cruci)14 M (†) În\l]area Sfintei Cruci (Post)16 J Sf. Mare Muceni]\ Eufimia; Sf. Mc. Melitina17 VSf. Mc. Sofia [i fiicele Pistis, Agapia [i Elpida din Italia18 S Sf. Ierarh Eumenie al Gortinei; Sf. Mc. Ariadna [i Castor19 D Duminica dupa În\l]area Sf. Cruci22 M Sf. sfintit mucenic Foca, Isac [i Martin; † Sf. sfintitmucenic Teodosie de la Brazi23 J †) Z\mislirea Sf. Prooroc Ioan Botez\torul24 V † Sf. M. Mc. Tecla, întocmai cu apostolii; Cuviosul SiluanAthonitul; Cuv. Coprie; † Sfintii Mucenici Petru Aleutinul [i Iuvenalidin Alaska25 S Cuvioasa Eufrosina din Alexandria [i Pafnutie Egipteanul; Sf.Serghie al Radonejului26 D Duminica a 18-a dupa Rusalii

† Adormirea Sf. Apostol [i Evanghelist Ioan de DumnezeuCuvânt\torul; †) Sf.Voievod Neagoe Basarab; Sf.Muceni]\ HiraAp. II Corinteni 9, 6-11; Ev. Luca 5, 1-11; (Pescuirea minunat\);glas 1, voscr.727 L Sf. Mc. Calistrat [i cei împreun\ cu dânsul; †) Sf. Sfin]itulMucenic Antim Ivireanul, mitropolitul }\rii Române[ti28 M † Cuv. M\rturisitor Hariton Sihastrul; Sf. Prooroc Baruh29 M Cuvios Chiriac Sihastrul; Sf. Mc. Gudelia, Trifon [i Petronia30 J Sf. Sfin]It Mucenic Grigorie, lumin\torul Armeniei; Cuv.Ripsimia

Pentru situa]ii de urgent\ v\

oferim spre consultare programul

Centrului medical de permanen]\,

str. Tudor Vladimirescu nr.17 B

(Sta]ia de salvare) - R\cari

S\rb\tori Ortodoxe - Rânduieli Biserice[ti- 05.09.2010 - 30.09.2010

Telefon: 0245658864

Medic coordonator - Carp Marioara

Program: Luni-Vineri ^ntreorele 15-08 dim. Sâmb\ta[i Duminica: 24/24 de ore

Duminic\ - 1.08.2010Dr. Carp MarioaraLuni - 2.08.2010Dr Birsila DanielMar]i - 3.08.2010 Dr. Corneanu CorinaMiercuri - 4.08.2010 Dr. Carp Marioara Joi - 5.08.2010 Dr. Barbu RazvanVineri -6.08.2010 Dr. Carp MarioaraSâmb\t\ - 7.08.2010 Dr. Corneanu CorinaDuminic\ - 8.08.2010Dr. Barbu RazvanLuni - 9.08.2010 Dr. Birsila DanielMar]i - 10.08.2010Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 11.08.2010 Dr. Birsila DanielJoi - 12.08.2010 Dr. Carp MarioaraVineri -13.08.2010 Dr. Birsila DanielSâmb\t\ - 14.08.2010Dr. Barbu RazvanDuminic\ - 15.08.2010

Dr. Grigorescu EcaterinaLuni - 16.08.2010Dr. Barbu RazvanMar]i - 17.08.2010 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 18.08.2010 Dr. Carp MarioaraJoi - 19.08.2010 Dr. Mladin AuricaVineri - 20.08.2010 Dr. Corneanu CorinaSâmb\t\ - 21.08.2010 Dr. Birsila DanielDuminic\ - 22.08.2010Dr. Barbu RazvanLuni - 23.08.2010Dr. Mladin AuricaMar]i - 24.08.2010 Dr. Grigorescu EcaterinaMiercuri - 25.08.2010 Dr. Carp MarioaraJoi - 26.08.2010 Dr. Mladin AuricaVineri -27.08.2010 Dr. Corneanu CorinaSâmb\t\ - 28.08.2010Dr. Mladin AuricaDuminic\ - 29.08.2010 Dr. Barbu Razvan

23DivertismentAUGUST 2010

ENE NATALIA-MARIA 24.07.2010MANOLACHE CATALINA-ELENA

06.08.2010NEDEA ROBERT-ANDREI-DANIEL

23.07.2010

C|S|TORIIZAMFIR VASILE - BALAN MARIETA

01.08.2010DUMITRU MIHAITA - STOICA VALERICA

06.08.2010SCHIOPU ADRIAN MARIAN -

BURCUS ELENA 14.08.2010VASILE FLORIN ALEXANDRU -

DASCALU LILIANA14.08.2010

GURAU STEFANITA - MIHALCEA IONELA21.08.2010

ALEXANDRU ADRIAN - BRICEAG ELENA MARIANA

29.08.2010

NA{TERI

- DINCA ION -74 ANI BUFTEA- DRAGANESCU AURICA -

88ANI RACARI- DUTA EUFRUSINA - 79 ANI -

RACARI- IONESCU GHEORGHE - 95

ANI RACARI

1. EXTREM DE BINE ELABORAT2. FLOARE CU MIROS PUTERNIC, ADORMITOR. - DE PE ULI}|.3. BLÂNDELE DOMNULUI. - IURE{ PE APE (sing)4. SUSPENDAT| LA OPER|. - TAIN| BINE ASCUNS|!5. BUN LA TOATE. - TRANSPORTURI TELECOMUNICA}II {IAUTOMATIZ|RI (sigla)6. PESCARI CE NE-AU DAT NUMELE LOCALIT|}II NOASTRE(sing) - DIVINIZA}I ~N ANTICHITATE. 7. LAS| URME...~N TIMP...PE GHEA}|. - TRANSMITEIMAGINI (sigla)8. BUN LA CARNA}I. - SIGURAN}| LA VOLAN.9. D| UN SEMN PE LA NAS. (sing) - ASIGUR| ORDINEA~N {COAL|.10. ABNEGA}IE LA ~NV|}|TUR|. - CU SÂNGE AIDOMA. (pl)

1. GR|DINAR IE{IT LA PENSIE DARBUN DE MUNC| . - POPAS (reg)2. TREI PE SCEN|. - PROTEJEAZ|. 3. UNU LA UNU. - INTRODUS ~NAREN|. 4. TRECUT CU BINE PRIN {COAL|. -MERG PE MARGINI!5. SCOT PERI ALBI.6. SPECTACOL DE GAL| CU UN JURIUEXIGENT. - NIMIC...F|R| UN MINOR!7. ARDEI VIOLEN}I. - ASIGUR| PAZA8. MO}. - VIRAJ ~N CENTRU!9. AVION AUTOHTON. - ARE MULTEDIPLOME LA PURT|TOR. 10. A SCOATE DIN MIN}ILEJUDEC|TORILOR. - ANOTIMPURI ~NRU-DITE.

Ilie Georgian

REZOLVARE NR ANTERIOR: FECIOARA MARIA-EPOLET-REGINA-RIN-MARINATI-ELFI-RODI-OMU-CAR-GEL-TASAT-ATACA-EA-PI-I-TOTALE-ROI-EL-ERETE-PALARII

ORIZONTAL VERTICAL

DECESE

e [tie c\ egiptenii iubeau pisi-ca pân\ la adorare. Dac\ seîntâmpla s\ moar\, familia

purta doliu [i f\cea tot posibilul s\ oîmb\ls\meze. Ei ajunseser\ chiar s\ ovenereze, asociind-o cu închinarea la zei]a Isis.Scriitorul Constant Mih\ilescu, în carteaNecunoscuta lume a animalelor,relateaz\ un fapt aproape de necrezut,petrecut la vechii egipteni, cu privire ladragostea lor nem\surat\, pentru pisici.Cambyse, regele persilor, dorea s\ pun\st\pânire pe bogata delt\ a Nilului.Pentru aceasta trebuiau s\ cucereasc\ora[ul Peluse, care ap\ra trecerea spredelt\. Ora[ul era fortificat [i bine ap\ratde egipteni. Dup\ mai multe luni deasediu, se vedea c\ nu avea nici o [ans\s\ cucereasc\ ora[ul. Din întâmplare

descoperi "arma secret\"- pisica.Hot\rât s\ dea atacul decisiv, porunci cumai multe zile înainte solda]ilor, s\-[iprocure fiecare câte o pisic\, s\ ohr\neasc\ [i s\ o îngrijeasc\ cu cea maimare aten]ie. În ziua stabilit\ pentruatac, fiecare soldat a pornit la lupt\]inând cu o mân\ sabia [i cu cealalt\pisica. Alerta]i de miorl\iturile sutelor depisici, egiptenii au urcat pe ziduri, gatade lupt\. Când au v\zut pisicile, aur\mas ca tr\sni]i de un fulger, au arun-cat armele [i s-au predat. Pisica erasfânt\ pentru ei, a[a c\ au preferat maidegrab\ s\ fie robi sau s\ moar\ decâts\-i fac\ ceva r\u. Aplica]ia se în]elegede la sine.

D.R

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]a

- ~NCEPE {COALA!

S

IUBIRE NEPOTRIVIT|

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i

AluminiuInstala]ii sanitare

termice [i electrice

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301Tel/Fax:0245 658 531 [email protected]

PRE}URI AVANTAJOASE

Str. Ion Ghica, nr. 65 -Ghergani

M\ numesc_____________________________________________________________________________[i a[ vrea sã [ti]i urmãtoarele lucruri:________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsesc în urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

P|REREA TA CONTEAZ|...doar dac\ o spui!

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes local din partea dumneavostrr\la urmãtoarea adresã de e-mail: [email protected]

Publica]ie editat\ de Prim\riaPublica]ie editat\ de Prim\ria

ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a,ora[ului R\cari, jud. Dâmbovi]a,

Biroul ITBiroul IT

Colectivul redac]ional:Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primarProf. Elena Craiciu, viceprimar

Jr. Ene Octaviana, secretarProf. Ion Livede, consilier

Dr. Marioara Carp, colaboratorPr. {tefan Vlada, colaboratorPr. Ioan Ciobanu, colaboratorProcesare- TehnoredactareProcesare- Tehnoredactare

Ruben Dumitru, ITNiculae Constantin, ITREDAC}IA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070

E-mail: [email protected]]ia poate fi citit\

[i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.roTipografia CROMOMAN

Pia]a Presei LibereBucure[ti

ISSN: 1844-7678

± ±

± ±


~N RATE!

Domnu le P r i m a r ,


- paz\ [i protec]ie- sisteme de securitate- interven]ie rapid\ [i monitorizare- consultan]\- transport valori- gard\ de corp- [colarizare personal paz\- cursuri de arme [i muni]iiADRESA SEDIU: STR. DOM-NISORI, NR. 21 BL 9C SC B AP22, PLOIESTI, JUD. PRAHOVA

ADRESA SUCURSALA: STRCIPRIAN PORUMBESCU, BL C3,SC A, AP 1, TARGOVI{TE, JUDDAMBOVITATEL. FAX SEDIU: 0244 582761TEL. FAX SUCURSALA0245 614412MOBIL: 07262037760727389477e-mail:[email protected]

Asigurarea locuin]ei ^mpotriva dezastrelor naturale devine obligatorie prin legea 260/2008 pentru cele peste 8 milioane de imobile din România

Ce este asigurarea de locuin]\ obligatorie?

Este o asigurare imobiliarastandard, de baza, impotrivadezastrelor naturale.Poli]a de asigurare acoper\pagubele provocate de unul din-tre urm\toarele trei evenimente:inunda]ii, alunec\ri de teren [icutremure.

Asigur\rile obligatorii suntstandard. ~n func]ie de materi-alele din care sunt construite,imobilele sunt ^mp\r]ite ^n dou\tipuri: imobile de tip A [i imobilede tip B.

Imobilele de tip A sunt con-struc]ii cu structur\ de rezis-ten]\ din beton armat, metal orilemn sau cu pere]i exteriori dinpiatr\, caramid\ ars\ sau dinorice alte materiale rezultate ^n

urma unui tratament termic[i/sau chimic.

Imobilele de tip B sunt con-struc]ii cu pere]i exteriori dinc\r\mid\ nears\ sau din oricealte materiale nesupuse unuitratament termic [i/sau chimic.

Nu se poate alege un tip deasigurare sau altul. ~n func]ie detipul locuin]ei este obligatorie^ncheierea poli]ei de asigurareaferent\. Persoanele care suntproprietarele mai multor imobiletrebuie s\ ^ncheie câte o poli]\de asigurare pentru fiecare imo-bil ^n parte.

Indiferent de valoarea imo-bilului, suma asigurat\ este de20.000 EURO pentru imobilelede tip A, [i respectiv 10.000EURO pentru cele de tip B.

~n completare se recomand\

o asigurare de locuin]\ faculta-tiv\ pentru ca ^ntreaga valoarea imobilului s\ fie acoperit\.Rolul [i necesitatea asigur\rii delocuin]\ ^mpotriva dezastrelornaturaleCalamit\]ile naturale precuminunda]iile, alunec\rile de terensau cutremurele pun ^n pericolagoniseala de o via]\ a multoroameni.Acestea pot distruge complet olocuin]\, un sat sau o regiune a]\rii.~n cazul producerii unui dezastrunatural, statul nu dispune defondurile necesare pentrurefacerea ^n totalitate abunurilor distruse. Aceastareform\ este o m\sur\ social\care are rolul de a oferi o pro-tec]ie minim\ proprietarilor de

locuin]e din mediul rural [iurban. Datorit\ anomaliilor cli-matice [i pagubelor provocatede inunda]ii, alunec\ri de teren[i cutremure naturale care auavut loc ^n ultimul timp este dela sine ^n]eleas\ necesitateaunei asigur\ri impotriva dezas-trelor naturale. Producerea unuiseism, precum cel din anul1977, ar genera pagube esti-mate la peste 14 miliardeEURO.Acest sistem de protec]iesocial\ este aplicat deja ^n alte7 ]\ri europene: Danemarca,Olanda, Fran]a, Belgia, Elve]ia,Norvegia [i Spania.Cât cost\ asigurarea obligato-rie?Asigurarea obligatorie va costa20 EURO/an pentru imobilele de

tip A [i 10 EURO/an pentruimobilele de tip B.Persoane scutite: persoanelecare beneficiaz\ de ajutor socialvor fi scutite de plata primei deasigurare [i prim\ria de careapar]in va suporta costul asig-ur\rii.Sanc]iuni:Aceasta asigurare va fi obligato-rie, iar cine nu ^[i asigur\locuin]a ^mpotriva dezastrelornaturale va fi sanc]ionat cu oamend\ cuprins\ ^ntre 100 si500 RON.

Pentru rela]ii suplimentare adresa]i-v\ la telefoanele:

0245658611;0740044264

24 Publicitate AUGUST 2010

ziarul nr 25

Documents