ziarul nr 13

of 20/20
cyanmagentayellowblack An II, nr. 13, August 2009, 20 pagini cyanmagentayellowblack Ce a mai f\cut primaru’...? ACTUALITATE pag. 9 PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a www.primariaracari.ro 1 1 5 5 A A u u g g u u s s t t 2 2 0 0 0 0 8 8 1 1 5 5 A A u u g g u u s s t t 2 2 0 0 0 0 9 9 La un an de la apari]ie, Ziarul Prim\riei R\cari ureaz\ cititorilor [i colaboratorilor mult\ s\n\tate, dorin]e ^mplinite [i un c\lduros La Multi Ani! Fie ca acest periodic s\ stea sub semnul reu[itelor [i realiz\rii proiectelor ^ndr\zne]e! Start ^n divizia D - Campionatul jude]ean Dâmbovi]a. SPORT Ploile au f\cut din nou probleme Precipita]iile abundente care au c\zut, peste ora[ul R\cari ^n luna august au provocat neajunsuri locuitorilor din localitatea Colacu si S\bie[ti. pag. 8 Atitudinea celui indiferent, un semnal de alarm\ Un ho] de lemne a fost prins de autorit\]i ^n timp ce se îndrepta spre cas\ cu c\ru]a ^nc\rcat\ cu lemne de foc. Poli]i[tii comunitari [i Poli]ia local\ din ora[ul R\cari l-au prins ^n flagrant! Inaugurarea capelei din localitatea Ghimpa]i, ora[ul R\cari. ~n data de 15 august, ^n ora[ul R\cari, ^n localitatea Ghimpa]i, unde se afl\ o str\veche biseric\ din secolul XVIII, a fost inaugurat\ cu mic cu mare, o capel\ fru- moas\, construit\ la ini]iativa [i sus]inerea edilului ora[ului R\cari, domnul primar Dr.Ing Marius Carave]eanu. pag. 13,16,17 ~n jurul datei de 15 ale lunii ne ^ntâlnim prin inter- mediul acestei “pun]i” de leg\tur\ ^ntre cet\]eni [i institu]ia Primarului a[a cum defineam ^n urm\ cu un an publica]ia lunar\ intitulat\ “Ziarul Prim\riei R\cari”. Un an ^n care ne-am str\duit s\ transfer\m infor- ma]ia din sediul prim\riei ^n casele dumneavoastr\. Nu de pu]ine ori am ^ntâlnit scene memorabile gen “Poiana lu' Iocan” ^n care erau dezb\tute teme cuprinse ^n ziar. Am primit foarte multe mesaje de mul]umire [i felicit\ri ^n ceea ce prive[te con]inutul ziarului, calitatea articolelor care ne-au dat puterea s\ continu\m. Nu am dus lips\ de cârcota[i, ceea ce ne bucur\ pentru c\ [i criticile ne ajut\. ~i rug\m s\ stea cu ochii pe noi ^n continuare [i s\ ne critice, mul]umindu-le anticipat. Nu dorim s\ concur\m presa central\, dar dorim s\ fim citi]i de cât mai mul]i r\c\reni. Satisfac]ia este imens\ când prime[ti o felicitare sau mul]umire pentru ziar. E[ti mul]umit când un cârcota[ te “cearta”! ~nseamn\ c\ a citit! {i chiar dac\ nu o recunoa[te, simte c\ ceva s-a schimbat [i mai devreme sau mai târziu va recunoa[te. Am ^ncercat ^n acest an s\ acoperim toate cerin]ele cititorilor, unele sosite prin po[ta scris\, altele electron- ic, unele direct, altele prin telefon sau cuponul din ziar. Le mul]umim celor care ne-au cerut mai mult [i mai multe, cu ajutorul acestora reu[ind s\ ^mbun\t\]im de la num\r la num\r, calitatea ziarului [i s\ se fac\ rezervari la apari]ia acestuia.Dup\ un an de experien]\ ne str\duim s\ dezam\gim cât mai pu]ini cititori, dar v\ rug\m s\ fi]i ^n continuare al\turi (cu laude dar [i cu critici) astfel ^ncât scopul informativ al acestui ziar s\ fie atins cu prisosin]\. Doream ca [tirilor de la “Radio {an]” s\ nu le dau r\spuns dar nu vreau ca acest lucru s\ fie tratat ca o nep\sare chiar dac\ firesc era s\ ]i se spun\ verde-n fa]\ orice sup\rare. POLI}IA COMUNITAR|: 0245-658611 DEFEC}IUNI CURENT ELECTRIC: 0245-651464 DERANJAMENTE TELEFONICE: 1921 INFORMA}II ROMTELECOM: 1931 CONSULTA}II FARMACIA RACARI: 0245- 658073; FARMACIA GHERGANI:0245-658859 PO{T|: 0245-658120 CENTRUL MEDICAL R|CARI: 0245-658864 CABLU {I INTERNET CATV: 0729754904 pag. 5 VENIM ~N AJUTORUL DUMNEAVOASTR| CU NUMERELE DE TELEFON CARE OFER| SERVICII: Dr.ing. Carave]eanu Marius Florin Primarul ora[ului R\cari (urmare ^n pagina 2) DUP| ANI DE A{TEPT|RI CENTRUL DE ASISTEN}| MEDICO-SOCIAL| ~{I DESCHIDE POR}ILE PENTRU PERSOANELE CARE AU NEVOIE DE O VORB| BUN| {I ASISTEN}| SOCIAL| ORI MEDICAL| PE M|SUR|.

Post on 11-Feb-2016

226 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

La un an de la apari]ie, Ziarul Prim\riei R\cari ureaz\ cititorilor [i colaboratorilor mult\ s\n\tate, dorin]e ^mplinite [i un c\lduros La Multi Ani! Fie ca acest periodic s\ stea sub semnul reu[itelor [i realiz\rii proiectelor ^ndr\zne]e! ACTUALITATE PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a cyanmagentayellowblack cyanmagentayellowblack An II, nr. 13, August 2009, 20 pagini ~n jurul datei de 15 ale lunii ne ^ntâlnim prin inter- pag. 13,16,17

TRANSCRIPT

  • cyan

    mag

    enta

    yello

    wbl

    ack

    An II, nr. 13, August 2009, 20 pagini

    cyanmagentayellowblack

    Ce a mai f\cut primaru...?

    ACTUALITATE

    pag. 9

    PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dmbovi]awww.primariaracari.ro

    1155 AAuugguusstt 22000088 1155 AAuugguusstt 22000099

    La un an de la apari]ie, Ziarul Prim\riei R\cari ureaz\cititorilor [i colaboratorilor mult\ s\n\tate, dorin]e

    ^mplinite [i un c\lduros La Multi Ani!Fie ca acest periodic s\ stea sub semnul reu[itelor [i

    realiz\rii proiectelor ^ndr\zne]e!

    Start ^n divizia D - Campionatul jude]ean

    Dmbovi]a.

    SPORTPloile au f\cut din nou probleme

    Precipita]iile abundente care au c\zut,peste ora[ul R\cari ^n luna august auprovocat neajunsuri locuitorilor dinlocalitatea Colacu si S\bie[ti. pag. 8

    Atitudinea celui indiferent, un semnal de alarm\

    Un ho] de lemne a fost prins de autorit\]i^n timp ce se ndrepta spre cas\ cu c\ru]a^nc\rcat\ cu lemne de foc. Poli]i[tii comunitari [i Poli]ia local\ dinora[ul R\cari l-au prins ^n flagrant!

    Inaugurarea capelei din localitateaGhimpa]i, ora[ul R\cari.

    ~n data de 15 august, ^n ora[ul R\cari, ^nlocalitatea Ghimpa]i, unde se afl\ ostr\veche biseric\ din secolul XVIII, a fostinaugurat\ cu mic cu mare, o capel\ fru-moas\, construit\ la ini]iativa [i sus]inereaedilului ora[ului R\cari, domnul primarDr.Ing Marius Carave]eanu.

    pag. 13,16,17~n jurul datei de 15 ale lunii ne ^ntlnim prin inter-

    mediul acestei pun]i de leg\tur\ ^ntre cet\]eni [iinstitu]ia Primarului a[a cum defineam ^n urm\ cu unan publica]ia lunar\ intitulat\ Ziarul Prim\riei R\cari.

    Un an ^n care ne-am str\duit s\ transfer\m infor-ma]ia din sediul prim\riei ^n casele dumneavoastr\.

    Nu de pu]ine ori am ^ntlnit scene memorabile genPoiana lu' Iocan ^n care erau dezb\tute teme cuprinse^n ziar. Am primit foarte multe mesaje de mul]umire [ifelicit\ri ^n ceea ce prive[te con]inutul ziarului, calitateaarticolelor care ne-au dat puterea s\ continu\m.

    Nu am dus lips\ de crcota[i, ceea ce ne bucur\pentru c\ [i criticile ne ajut\. ~i rug\m s\ stea cu ochiipe noi ^n continuare [i s\ ne critice, mul]umindu-leanticipat.

    Nu dorim s\ concur\m presa central\, dar dorim s\fim citi]i de ct mai mul]i r\c\reni. Satisfac]ia esteimens\ cnd prime[ti o felicitare sau mul]umire pentruziar. E[ti mul]umit cnd un crcota[ te cearta!~nseamn\ c\ a citit! {i chiar dac\ nu o recunoa[te,simte c\ ceva s-a schimbat [i mai devreme sau maitrziu va recunoa[te.

    Am ^ncercat ^n acest an s\ acoperim toate cerin]elecititorilor, unele sosite prin po[ta scris\, altele electron-ic, unele direct, altele prin telefon sau cuponul din ziar.

    Le mul]umim celor care ne-au cerut mai mult [i maimulte, cu ajutorul acestora reu[ind s\ ^mbun\t\]im dela num\r la num\r, calitatea ziarului [i s\ se fac\rezervari la apari]ia acestuia.Dup\ un an de experien]\ne str\duim s\ dezam\gim ct mai pu]ini cititori, dar v\rug\m s\ fi]i ^n continuare al\turi (cu laude dar [i cucritici) astfel ^nct scopul informativ al acestui ziar s\ fieatins cu prisosin]\.

    Doream ca [tirilor de la Radio {an] s\ nu le daur\spuns dar nu vreau ca acest lucru s\ fie tratat ca onep\sare chiar dac\ firesc era s\ ]i se spun\ verde-nfa]\ orice sup\rare.

    POLI}IA COMUNITAR|: 0245-658611DEFEC}IUNI CURENT ELECTRIC: 0245-651464DERANJAMENTE TELEFONICE: 1921INFORMA}II ROMTELECOM: 1931CONSULTA}II FARMACIA RACARI: 0245-658073; FARMACIA GHERGANI:0245-658859PO{T|: 0245-658120CENTRUL MEDICAL R|CARI: 0245-658864CABLU {I INTERNET CATV: 0729754904

    pag. 5

    VENIM ~N AJUTORUL DUMNEAVOASTR| CU NUMERELE DE TELEFON

    CARE OFER| SERVICII:

    Dr.ing. Carave]eanu Marius FlorinPrimarul ora[ului R\cari

    (urmare ^n pagina 2)

    DUP| ANI DE A{TEPT|RI CENTRUL DE ASISTEN}|

    MEDICO-SOCIAL| ~{IDESCHIDE POR}ILE PENTRU

    PERSOANELE CARE AUNEVOIE DE O VORB| BUN| {I

    ASISTEN}| SOCIAL| ORI MEDICAL| PE M|SUR|.

  • black

    Actualitate August 2009 pagina 2

    Ziarul Prim\riei R\cari

    ARTICOLUL 57Terenuri pentru construc]ii

    (1) Prin imobil, ^n conformitate cu prevederileLegii, se ^n]elege teren [i/sau construc]ii. (2) Terenurile pentru construc]ii sunt cuprinse^n intravilanul localit\]ilor [i, ^n func]ie de des-tina]ie [i utilizare, pot fi:

    a) terenuri ocupate - terenurile cu con-struc]ii de orice fel (supraterane ori subter-ane), clasificate potrivit legii, inclusiv ame-naj\rile aferente;

    b) terenuri libere - terenurile f\r\ con-struc]ii, de orice fel (supraterane orisubterane), inclusiv amenaj\rile aferente;

    c) terenuri aparent libere - terenurile f\r\cl\diri, asigurnd func]iuni urbane de interespublic stabilite [i executate ^n bazaprevederilor documenta]iilor urbanistice legalaprobate (spa]iile verzi [i de protec]ie, locuride joac\ pentru copii, trasee ale re]elelortehnico-edilitare subterane - inclusiv zonelede protec]ie aferente , rezerve pentru l\rgireaori modernizarea c\ilor de comunica]ie etc.). (3) Autorizarea execut\rii lucr\rilor de con-struc]ii de orice fel pe terenurile descrise laalin. (2), este permis\ numai ^n strict\ core-lare cu respectarea func]iunilor stabilite prin

    prevederile documenta]iilor de urbanismavizate [i aprobate, potrivit legii. (4) Pe terenurile din extravilan, ^n condi]iileLegii [i ale art. 90-103 din Legea fonduluifunciar nr. 18/1991, republicat\, cu modif-ic\rile [i complet\rile ulterioare, se pot exe-cuta lucr\ri pentru re]ele magistrale, c\i decomunica]ie, ^mbun\t\]iri funciare, re]ele detelecomunica]ii ori alte lucr\ri de infra-structur\, construc]ii/amenaj\ri pentru com-baterea [i prevenirea ac]iunii factorilor natu-rali distructivi de origine natural\ (inunda]ii,alunec\ri de teren), anexe gospod\re[ti aleexploata]iilor agricole, precum [i construc]ii [iamenaj\ri speciale. ARTICOLUL 58Terenuri destinate construirii,apar]innd domeniului public al statu-lui sau al unit\]ilor administrativ-teri-toriale (1) Potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) dinLege, terenurile apartinnd domeniului publical statului sau al unit\]ilor administrativ-terito-riale se concesioneaz\ numai ^n vederearealiz\rii de construc]ii ori de obiective de uz[i/sau interes public, potrivit legii. (2) ~n condi]iile legii, pe terenurile apartinnd

    domeniului public, persoanele fizice saujuridice pot realiza, ^n interes privat, numaiconstruc]ii cu caracter provizoriu, autorizate^n condi]iile Legii, pe amplasamente stabilite^n baza reglement\rilor documenta]iilorurbanistice aprobate. (3) Prin excep]ie de la prevederile alin. (1), sepot concesiona terenuri destinate construirii,^n condi]iile prevederilor art. 15 din Lege. ARTICOLUL 66Organe de control (1) Potrivit prevederilor art. 27 alin. (1)-(5) dinLege, organele de control ale consiliilorjude]ene [i ale prim\riilor au obliga]ia de aurm\ri respectarea disciplinei ^n domeniulautoriz\rii [i execut\rii lucr\rilor de construc]ii^n cadrul unit\]ilor administrativ-teritoriale,potrivit competen]elor stabilite de Lege. (2) Potrivit prevederilor art. 29 din Lege, con-trolul statului ^n amenajarea teritoriului,urbanism [i autorizarea execut\rii lucr\rilor deconstruc]ii se exercit\ pe ^ntregul teritoriu al]\rii de c\tre Inspectoratul de Stat ^nConstruc]ii, care dispune m\surile [i aplic\sanc]iunile prev\zute de Lege. (3) [email protected]

    ARTICOLUL 67Abilit\ri de control ale organeloradministra]iei publice locale (1) Autorit\]ile administra]iei publice locale,prin organele proprii cu atribu]ii de control,potrivit legii, au obliga]ia de a organiza [i de aefectua permanent ac]iuni de control viznddisciplina ^n autorizare pe raza unit\]ii admin-istrativ-teritoriale, potrivit competen]elor sta-bilite de Lege, privind:

    a) emiterea autoriza]iilor; b) executarea lucr\rilor de construc]ii numai

    pe baz\ de autoriza]ii valabile; c) executarea lucr\rilor de construc]ii cu

    respectarea prevederilor autoriza]iilor de con-struire/desfiin]are [i a proiectelor tehnice. (2) Arhitectul-sef al jude]ului, ^n conformitatecu regulamentul de organizare [i func]ionarea consiliului jude]ean stabilit ^n temeiulprevederilor Legii nr. 215/2001, are atribu]iide control ^n unit\]ile administrativ-teritorialede pe raza jude]ului, att cu privire larespectarea disciplinei ^n urbanism [i amena-jarea teritoriului, ct [i la autorizarea exe-cut\rii lucr\rilor de construc]ii, potrivitprevederilor art. 27 alin. (1), (2) si (4) dinLege.

    E XE X T RT R A S D I N L E G E A N U M | R U L 5 0 / 1 9 9 1 A S D I N L E G E A N U M | R U L 5 0 / 1 9 9 1 C O N F O R M N O R M E L O R D E A P L I C A R EC O N F O R M N O R M E L O R D E A P L I C A R E

    Referent, Alexandru Alexandru

    Nout\]i:Parteneriatul agricol Produc\tor - Consumator

    Revista Magazin Agricol [i asocia]ia pentru sus]inerea agri-culturii ]\r\ne[ti ASAT, au demarat o campanile de sprijinire aagricultorilor romani denumit\ Parteneri Agricoli prin careproduc\torii agricoli cu ferme de mici dimensiuni cu produserealizate f\r\ folosirea ^ngr\[\mintelor chimice (ecologice),^ncheie contracte directe, denumite parteneriat agricol cudiversi consumatori de la ora[.

    Prin aceste parteneriate, consumatorii vor primi un cos delegume, fructe [i alte alimente produse la ]ar\, s\ptamanal.Pretul [i produsele din co[ se stabilesc prin negociere, la^nceputul anului, la ^ncheierea parteneriatului.

    Micii produc\tori agricoli ^[i asum\ responsabilitatea cavor cultiva potrivit normelor ecologice, f\r\ ^ngra[\mintechimice, astfel ^ncat produsele s\ fie naturale [i s\n\toase.Oricand consumatorii pot merge s\ verifice la produc\tormodul ^n care sunt cultivate [i realizate produsele din co[uls\pt\manal pe care doresc s\-l primeasc\.

    Prin acest parteneriat agricol, produc\torii [tiu de la^nceputul anului, ce [i ct trebuie s\ produc\ [i se asigur\ca-[i vor vinde recoltele, iar consumatorii au garan]ia c\ vormanca numai produse naturale [i s\n\toase pentru care vor

    pl\ti un pre] negociat chiar de ei.Acest comer] prin parteneriat produc\tor-consumator a

    fost lansat ^n Japonia ^n anii 1960, ^n 2001 a fost adoptat ^nFranta de so]ii Denise [i Daniel Vuillon, iar ^n 2008 ace[tia l-au lansat [i ^n Romania fondand Asocia]ia pentruSus]inerea unei Agriculturi }\r\ne[ti (ASAT), coordonatorulprogramului pentru Romania fiind Mihaela Vetan.

    Co[ul s\pt\manal pe care familiile de consumatori ^lprimesc anul acesta, con]ine in jur de 30 de produse diferite,de la rosii, castraveti, ardei, la vinete, fasole verde, gulii,cartofi, verdeturi. Miere, etc. Produsele din co[ sunt ^n mareparte ecologice, aceasta fiind una dintre condi]iile pe care fer-mierii implica]i ^n proiect trebuie s\ le ^ndeplineasc\. Pre]ulunui co[ variaz\ ^ntre 27 si 60 de lei.

    ~n esen]\, principiile dup\ care se ghideaz\ comer]ul agri-col pe baz\ de parteneriat au la baz\ o ^n]elegere dintre pro-duc\tori [i consumatori.

    Parteneriatul se ^ncheie direct de c\tre produc\tor cu maimul]i consumatori care vor s\ fie siguri c\ produsele agricolepe care le consum\ sunt s\n\toase [i proaspete. Astfelagricultorul livreaz\ consumatorilor pe baz\ de abonament, unco[ s\pt\mnal care cuprinde cele mai diverse produse agri-cole. Consumatorii au obliga]ia de a pl\ti co[ul la pre]ul nego-ciat de comun acord, la ^nceputul anului pentru ca fermieruls\ nu r\mn\ cu marfa nevndut\.

    IMPORTANT:Prin acest sistem de comer] , agricultorul cultiv\ la sigur,

    doar produse pe care le va vinde consumatorilor [i ^n canti-tatea cerut\ prin abonament. La randul lor, consumatorii [tiuc\ au, garantat ^n fiecare s\pt\mn\, produse agricoleproaspete, cultivate s\n\tos. ~n cazul ^n care o parte dinrecolt\ este distrus\ de inunda]ii, secet\ sau de alte cauzenaturale, consumatorii care sunt parteneri din acest sistem,pl\tesc totu[i pre]ul promis pentru acea recolt\, ajutndu-lastfel pe fermier s\-[i continuie afacerea. Produc\torii agricolisau consumatorii interesa]i s\ fac\ parte din program trebuies\ contacteze coordonatorul de program. Mihaela VetanTelefon: 0741232602

    Afl\m de la Centrul LAfl\m de la Centrul Local de Consultan]\ Agricol\- R\cariocal de Consultan]\ Agricol\- R\cariIng. Topora[ V

    Constatnd cu stupoare c\ reporterii de la Radio{an] sunt oameni cu preten]ii - m-am r\zgndit!

    V\ salut [i v\ ascult, atunci cnd am timp! V\r\spund cnd pot!{i totu[i: - de ce nu se asfalteaz\ Tudor Vladimirescu

    - pentru c\ anul acesta a fost prins, un tronson multmai mare de drum pentru reabilitare - R\cari -Ghimpa]i [i mai ales pentru faptul c\ prioritar estecanalizarea [i apoi asfaltarea; deci nu a[ fi alergatdegeaba ^n campanie - numai pentru vopsirea [colii;cu to]ii ne-am dori asfalt la poart\ ([i eu) dar s\ fimra]ionali [i s\ le facem ^n ordine.- De ce nu demareaz\ lucr\rile pentru asfaltarea DC43 A R\cari - Ghimpa]i?Pentru c\ trebuie respectat\ legea!!!Pentru c\ trebuie respectate anumite etape, ne placsau nu ne plac, birocratice.

    E u[or s\ spui c\ se tergiverseaz\ [i nu se d\ lapace odat\ (pace ne dorim cu to]ii) dar nu [tii c\ tre-

    buie s\ cite[ti mii de pagini [i s\ dai solu]ia corect\pentru a evita s\ dai cu subsemnatul mai trziu.

    Nimic nou la actualul primar, continu\ ce a^nceput predecesorul.- Nu prea am ce s\ continui pentru c\ pasarela pestecalea ferat\ s-a terminat, restula[a cum spunea unprieten...totul e nisip.

    De ce nu merg mai repede lucr\rile ^ncepute?- Pentru c\ avem o mn\ de oameni [i cteva utila-je la administrativ, iar ace[tia au [i dreptul la concedi-ul de odihn\.- {i ce nu s-a f\cut ^n 20 de ani s\ se fac\ ^n doi -imposibil.

    De ce nu vine prim\ria s\-mi fac\ [an]ul? - Pentru c\ este obliga]ia proprietarului. Cte un ame]it vrea s\-i m\tur\m [i ^n curte.Niciodat\!

    De ce nu se dau amenzi pentru neefectuarealucr\rilor de desfundare a pode]elor [i decolmatare a[an]urilor?

    Se dau! Avem deja circa 30 de clien]i certa]i culegea, chiar [i cu cea a bunului sim] care trebuie s\treac\ pe la casierie.

    {i vom continua! Am sperat c\ vom ob]ine rezultatecu vorba bun\, dar este foarte greu!

    Cu apa ^n curte, cu [an]ul astupat, cu balastrul ^ndrum cet\]eanul strig\ S\ vin\ Primaru' s\ scoat\apa!A[teapt\-m\!

    Unii mai sun\ [i la 112 [i ne facem de rs ^n totjude]ul c\ nu suntem ^n stare s\ facem [an]urile.

    Pentru ceilal]i, tot respectul [i jos p\l\ria! Felicit\ri!{i nu uita]i: Concursul Cea mai frumoas\

    gospod\rie continu\.~n decembrie - Marele premiu - Unelte agricole ^n

    valoare de 200 leiSucces!

    (urmare din pagina 1)

    Dr.ing. Carave]eanu Marius FlorinPrimarul ora[ului R\cari

  • black

    De interes general August 2009 pagina 3Ziarul Prim\riei R\cari

    ~n data de 12.08.2009, laorele 14:00, s-a desf\[urat[edin]a Consiliului local R\carila care au participat 14 con-silieri, unul absent motivat.Proiectele de hot\rri au fostdiscutate ^n cadrul comisiilorde specialitate, dup\ care s-atrecut la discutarea ^n plen [ivotarea lor.1. Hot\rre privind aprobarea efec-tu\rii lucr\rilor pentru obiectivulReabilitare termic\ a blocurilor A,A2, A3, A4, B, C, situate ^n ora[ulR\cari, jude]ul Dmbovi]a.

    Avnd ^n vedere numeroaselesolicit\ri ale autorit\]ii locale privindincluderea blocurilor din R\cari^ntr-un Program de reabilitare alMinisterului dezvolt\rii regionale [ilocuin]ei, construite anterior anului1990, s-a acceptat includerea ^nacest program a blocurilor din locali-tatea R\cari, cu finan]are ^n 2009.Pentru aceasta este necesar\prezenta hotarare pentru ^ntocmireadocumentatiei de baza in pro-movarea proiectului de finan]are.2. Hot\rre privind aprobarea indi-catorilor tehnico-economici [i astudiului de fezabilitate pentru obiec-tivul Reabilitare termic\ a blocurilorA2, A3, A4 (str Aleea Pompierilor) A,B, C, (str. Ana Ipatescu) situate ^nR\cari, judetul Dmbovi]a. Ca urmare a solicitarii inaintate decatre MDRL , executivul a promovatcererea de intocmire a SF pentrustabilirea pe fiecare unitate locativea indicatorilor tehico-economici cevizeaza prezenta hotarare, fiind iden-tificati astfel: 1. Blocul A - 250.378 mii lei 2. Blocul A 2 - 282.831 mii lei 3. Blocul A 3 - 256.318 mii lei 4. Blocul A 4 - 278.965 mii lei 5. Blocul B - 368.108 mii lei 6. Blocul C - 387.464 mii lei

    In urma dezbaterilor atat incomisiile de specialitate, cat si inplenul consiliului a fost adoptatproiectul de hotarare in unanimitatede cei prezenti.3. Hot\rre privind aprobareapred\rii amplasamentului c\tre ANL- ^n vederea amplas\rii unui bloc delocuin]e, ^n ora[ul R\cari, localitateaGhergani, jude]ul Dmbovi]a.

    Avnd ^n vedere adresa ^naintat\de Agen]ia Na]ional\ de locuin]epentru includerea ^n finan]area peanul 2009 a blocului pentru tineri,s-a aprobat amplasamentul ^n str.Ion Ghica nr 204. Predareaamplasamentului este pentrufolosirea gratuita pe perioada execu-tarii construc]iilor de c\tre ANL.4. Hot\rre privind aprobarea^ntocmirii documenta]iei pentrufinan]area construirii unui bloc ^n

    programul ANL. Este vorba despre^ntocmirea studiului de fezabilitate, astudiului geotehnic [idocumenta]iilor de urbanism [i ame-najarea teritorial\, PUG, PUZ, PUDpentru obiectivul blocuri de locuin]epentru tineri tip ANL.5. Hot\rre privind ^ntocmireadocumenta]iei de finan]are pentrucontinuarea lucrarilor la blocul D sit-uat ^n ora[ul R\cari, Aleea pompier-ilor (scar\ a blocului de poli]ie, nefi-nalizata). Consiliul Local al ora[uluiR\cari de]ine ^n patrimoniu o scar\de bloc (bl politie) cu un num\r de18 apartamente, aflate ^n stadiulde executare a lucr\rilor de finalizare(tencuieli, dot\ri, utilit\]ii, etc) imobilpentru care la nivelul autorit\]iilocale nu pot fi sus]inute financiarlucr\rile de finalizare.

    Pentru aceasta este necesar\prezenta hot\rre , pentru ^nscriereaora[ului R\cari in Programul definan]are pentru locuin]e sociale,program ce se afl\ ^n derulare ^ncadrul Ministerului Dezvolt\riiRegionale [i locuin]ei. Prin constru-irea acestor apartamente din bloculD, am putea satisface o parte dincererile de repartizare a uneilocuin]e, aflate ^n prezent la nivelulPrim\riei ora[ului R\cari.6. Hot\rre privind aprobareaobiectivului ^nfiin]are re]ea de ap\potabil\ ^n localit\]ile componenteale ora[ului R\cari respectivGhimpa]i, Colacu, S\bie[ti,B\l\ne[ti, St\ne[ti.7. Hot\rre privind aprobarea indi-catorilor tehnico-economic [i astudiului de fezabilitate pentruobiectivul ^nfiin]are retea de ap\potabil\ ^n localita]ile componenteale ora[ului R\cari - Ghimpa]i,Colacu, St\ne[ti, S\bie[ti,B\l\ne[ti.

    Valoarea estimat\ a investi]ieifiind de: 6.162.812 ron.

    Cele 2 proiecte de hot\rri (6-7)au fost incluse pe ordinea de zi ^nregim de urgen]\, avnd ^n vedere capn\ la data de 15.08.2009,urmeaz\ a demara procedura deachizi]ie public\-procedura licita]ieideschise, pentru obiectivul~nfiin]are re]ea apa potabil\ ^nlocalita]ile componente ale ora[uluiR\cari [i anume Ghimpa]i, Colacu,S\biesti, B\l\ne[ti [i St\ne[ti.8-9. Proiecte de hot\rri privindinvalidarea mandatelor de consilierpentru domnii Ni]\ Vasile - consilierPSD [i T\nase Mihai Cristian, con-silier PSD. ~n urma adresei nr.459/2009 ^naintat\ de organiza]iajude]ean\ PSD Dmbovita prin carese aduce la cunostin]\ ConsiliuluiLocal R\cari, faptul ca domnii con-silieri T\nase Mihai Cristian [i Ni]\Vasile, precum [i membrii suplean]iLogofatu Liviu [i T\nase Vasile au

    fost exclu[i din organiza]iaor\seneasc\ a PSD - R\cari. S-asolicitat ^n temeiul legii 393/2004,privind statutul ale[ilor locali, s\ seadopte o hot\rre prin care s\ se iaact de excluderea consilierilor locali:Ni]\ Vasile [i T\nase Mihai Cristian.Supuse la vot, individual, cele 2proiecte de hot\rre au c\zut; 5voturi pentru, restul de 9 consilieris-au ab]inut. Prin urmare, cei 2consilieri ^[i vor exercita deocam-dat\, ^n continuare, mandatul deconsilieri locali.10. Hotarare privind rectificareabugetului local. ~n conformitate cuprevederile HG nr 655 din MO nr.377/3.06.2009 s-a alocat suma de46.000 lei cu care s-a rectificatbugetul local pentru trimestrul III a.c[i a fost alocat\ pentru {coala cuclasele I-VIII R\cari pentru finalizarealucrarilor de construc]ie.

    Rectificare buget cu suma total\de + 280 mii lei, astfel:- 100 mii lei pentru finantarea chel-

    tuielilor de personal pentru CAMS -conf. contractului de asociere cuConsiliul judetean Dta - 234 mii lei chelt. pentrufunctionarea CAMS 11. Hot\rre privind modificareaRegulamentului de organizare [ifunc]ionare a C.A.M.S R\cari. Pentrupersoanele asistate social preluateatt de centrul medico-socialS\cuieni, ct [i de la alte centre,precum [i unele cazuri sociale dinora[ul R\cari, care nu pot sus]ineprin venituri proprii sau cucontribu]ia sus]in\torilor legali sumade 1000 lei/lunar pe bolnav, a fostnecesar a se stabili un num\r delocuri care s\ fie scutite sau redus\suma de contribu]ie, la internare.Prin aceast\ hot\rre se modific\Regulamentul de organizare [ifunc]ionare a centrului ^n sensul^ntroducerii de prevederi pentruasista]ii-cazuri sociale, ca num\rpermis, raportat la num\rul depaturi. Este o m\sur\ de protec]iesocial\ pentru ace[ti beneficiari.12. Hot\rre privind aprobareaRegulamentului de ordine interioar\a C.A.M.S R\cari. ActivitateaC.A.M.S R\cari va cunoa[te odezvoltare imediat\ prin primirea^ncepnd cu luna august a.c [i aaltor bolnavi de la Centrul S\cuienial\turi de cei existen]i ^n centru.Pentru aceasta a fost necesar\adoptarea Regulamentului de OrdineInterioar\, care stabile[te normele,regulile ce trebuie respectate ^ncentru, att de c\tre personalul caredeserve[te centrul ct [i de c\tre ceiasista]i. Acest a[ez\mnt, prin natu-ra serviciilor oferite trebuie s\ aibereguli de disciplin\ [i calitate speci-fice care se adreseaz\ oamenilor ^nsuferin]\ [i la o vrst\ c\reia trebuie

    s\ le poarte al]ii de grij\. ~n acest sens, a fost alc\tuit

    acest regulament, obligatoriu pentrucei care ofer\ aceste servicii, ct [ipentru cei care le primesc.13. Hot\rre privind ^ntroducerea ^npatrimoniul privat al ora[ului R\cari aimobilului (cl\dire [i teren aferent) -Dispensarul veterinar R\cari. Lasolicitarea dlui dr. Nicolae NeluOrlando, de a prelua [i administraacest imobil, ^n stare de degradare.

    A fost adoptata hotararea prindaprobarea trecerii in patrimonialprivat al orasului Racari a imobiluluicu destinatia actual\ de DispensarVeterinar, urmand a fi inaintatedocumentatiile de aprobare si prelu-are prin protocol de la AgentiaDomeniilor Statului actual detin\torde drepturi asupra acestui imobil.

    Dupa finalizarea procedurii de pre-luare se va inainta un proiect dehotarare catre CL pentru stabilireadestinatiei acestui imobil .14. Hot\rre privind acordarea descutiri de impozit pentru contribua-bili, persoane fizice. Au fost analizatecererile doamnelor Marin Elena [iMarin Floarea, din Mavrodin.

    Avnd ^n vedere referatele^ntocmite de serviciul impozite [itaxe locale care a recomandatscutirea de la plat\ a impozitului pecl\diri [i terenul aferent pentruanul 2009 pentru ambele persoanemotivnd lipsa veniturilor obtinute desolicitante, anchetele sociale, ct [iprevederile art. 286, al 1-3 din codfiscal, se accepta scutirea de impozit. 15. Informarea privind egalitateade sanse dintre barbati si femeisolicitata de catre Agentia Na]ional\privind Egalitatea de {anse ^ntre bar-bati si femei a fost amanata pentruca solicitantii sa fie convocati intr-oalta sedinta a consiliului local 16. Diverse. La acest punct au fostanalizate probleme curente ale vie]ii^n comunitate. Principalele subiecteabordate au fost ^n ceea ce privesteaspectele aparute ^n ultima lun\ cuocazia ploilor abundente, ^ntlnite^n special ^n zona Deal Colacu, [iie[irea din satul S\bie[ti, precum [i^n zona obor cimitir R\cari.Executivul va aplica prevederilehot\rrii consiliului local coroboratecu legislatia ^n domeniu, pentruaplicarea sanc]iunilor pentru cei cenu respecta normele minime degospod\rire a localit\]ii, ^n specialpentru cei ce nu ^ntre]in spa]iulaferent domeniului public. Pn\ ^nprezent au fost aplicate numaisanc]iuni cu avertisment, dar ^nperioada urm\toare vor fi aplicate [ialte sanc]iuni contraven]ionale.

    HOT|RRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI , ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 12.08.2009

  • cyanmagentayellowblack

    De interes cet\]enesc August 2009 pagina 4Ziarul Prim\riei R\cari

    Concursul nostru se intituleaz\ Cea mai frumoas\ gospod\rie, este o reeditare a celui din 2008, dar pentru a stimula spiritulcompetitiv vom promova, ^n fiecare luna, prin imagini cele mai reu[ite gospod\rii, pe localit\]i. Premiile sunt cunoscute: unelte agricole^n valoare de 200.00 lei care se acorda anual, ^n func]ie de punctaj; premiul este destinat pentru fiecare localitate.

    ~N URMA PROPUNERILOR CET|}ENILOR, LUNAR VOM EVIDEN}IA ~N PAGINILE PUBLICA}IEI LOCALE CEA MAI FRUMOAS| STRAD|!, AVND ~N VEDERE ASPECTUL ~NGRIJIT AL DOMENIULUI PUBLIC: {AN}URILE CUR|}ATE {I ADNCITE, IGIENIZAREA PODE}ELOR PRIN DESFUNDARE, PLANTAREA DE FLORI {I ARBU{TILOR ORNAMENTALI, VOPSIREA GARDURILOR.

    Relu\m un subiect care a mai fost inclus^n paginile ziarului nostru, ac]iunilecet\]ene[ti de igienizare a domeniuluipublic, obliga]ie a tuturor locuitorilor.

    Aceasta obligatie este cuprinsa in HCL nr.8/2008, prin care se statueaz\ obliga-tivitatea p\str\rii aspectului ^ngrijit allocalit\]ilor. V\ vom da o veste bun\, nebucur\m c\ mul]i conceta]eni de-ai no[tri au

    ^nceput s\ colaboreze cu administra]ialocal\, ^n sensul c\ s-au apucat de treab\:san]uri s\pate, spa]ii igienizate, pode]e des-fundate.

    V\ vom prezenta ^n fiecare num\r cte ofotografie din fiecare localitate ^n care seprezint\ cea mai reu[it\ amenajare de pedomeniul public, la intrarea ^ntr-ogospod\rie.

    Pr. Paroh Nicolae Mihai - Ghimpa]iBuia Marilena - S\bie[ti Coman Sabina - St\ne[ti

    Albu Alexandru - B\l\ne[ti

    Rotaru Nicolae - Ghergani

    Tanase Elena - Colacu

    Alexandru Irina- Mavrodin

    Nicolae Maria - R\cari

  • De interes cet\]enesc August 2009 pagina 5Ziarul Prim\riei R\cari

    ...o bere pentru calu meu!!!

    ~n data de 20 iulie 2009, cet\]eanuldin imagine, D\nica Marian, zis{obolanu, domiciliat ^n Mavrodin, ora[ulR\cari, a fost depistat de organele dePoli]ie Local\ [i Comunitar\, cu o canti-tate de lemne de 1,106 m cubi/lemne,din specia frasin, a c\ror provenien]\ nu aputut fi l\murit\. Iat\ c\ vin vremuri grelepentru concet\]enii rromi, c\rora li s-au

    cam t\iat [i lor sporurile: de autoserviredin avutul public sau privat, de gratuitatecu orice pre] [i de la oricine...

    N\ravul din fire, are lecuire [i avizamatorilor: Organele de Poli]ie Local\ [iComunitar\ sunt cu ochii pe voi cu legea[i pixul ^n mn\ [i a[teapt\ s\ surprind\faptele voastre.

    Ho]ilor de lemne li s-au t\iat toate sporurile!

    Ho]ii prin[i cu mta-n

    sac [i lemnele-n c\ru]\!

    Trimite]i-ne informa]ii, fotografii, ^nregistr\ri audio sau video, orice poate deveni o [tire.Str. ana Ip\tescu 155; telefon: 0245-658.611; Mobil/mesaje: 0726077365/0768006972; Web: www.primariaracari.ro; e-mail: [email protected]

    REDACTIA

    POZA LUNII

    Amice, ]i s-a ^nfundat! Nu maiface concuren]\ firmei de

    colectare a gunoiului! Pentruca Poli]ia vegheaz\, iar

    num\rul solicitan]ilor de con-tracte de gunoi, a crescut.

    Vin vremuri grele, amice!

    Varza Beat\!Sssarmalele careSssarmalele care

    viseaz\, a[teptndviseaz\, a[teptnd^n c\p\]na de^n c\p\]na devarz\ vremeavarz\ vremeapraznicelor depraznicelor de

    s\rbatori, vor fis\rbatori, vor figata asortate cu ogata asortate cu o]uic\ pe m\sur\,]uic\ pe m\sur\,

    gata ^mb\tategata ^mb\tatedatorit\ unor astfeldatorit\ unor astfelde persoane carede persoane care

    ^ncalc\ legea medi^ncalc\ legea medi--ului. Vidanja dinului. Vidanja din

    imagine a deversatimagine a deversat- de aceast\ dat\ -- de aceast\ dat\ -o cantitate apreciao cantitate aprecia--bil\ de borhot debil\ de borhot de]uic\, umplnd]uic\, umplnd

    zona cu un miroszona cu un mirosame]itorame]itor..

    Primirea primilor locatari laad\postul pentru caii f\r\st\pn, c\rora li se ofer\

    g\zduire, hran\, ap\, asis-ten]\ medical\, pn\ la

    revendicare, ^n timp limitat,dup\ care se valorific\conform legisla]iei ^n

    vigoare.~nc\lcarea articolului13, din Regulamentul defunc]ionare a Ad\postului

    pentru caii f\r\ st\pn,con-stituie contraven]ie [i se

    sanc]ioneaz\ cu amend\ de200 lei la care se adaug\

    taxa de cazare ^n ad\post de50 de lei/zi, reprezentndcheltuielile de g\zduire.

    Promisiune onorat\!

  • Cultur\ - ~nv\]\mnt August 2009 pagina 6Ziarul Prim\riei R\cari

    black

    Un subiect intens dezb\tut ^n aces-te zile, atat ^n presa scris\ ct [i ^ncea audio-vizual\, este cel legatde legile educa]iei, de asumarear\spunderii guvernamentale, deCodul educa]iei, etc. Pentru c\, sespune, sistemul nu este de cali-tate, nu este performant, [i atuncitrebuie s\-l schimb\m.

    Din '90 ^ncoace, aproape ^n fiecarean, schimb\m cte ceva. Ba modali-tatea de finalizare a studiilor gimnaziale,ba modalitatea de admitere la liceu, bao prob\ - dou\ la examenul de bacalau-reat (de ex. Balaureatul din 2003 cndprobele orale erau notate cuadmis/respins, iar probele scrise, cuexcep]ia celei de Limba [i literaturaromn\, erau teste gril\, neconcludentepentru nivelul de cuno[tin]e al elevilor. ~nanul urm\tor s-a renun]at la un astfel deexamen. A fost doar un experiment.) Seschimb\ programe, se schimb\manuale, se vorbe[te de de conges-tionarea materiei. Dar, doar se vorbe[te!

    Vrem ^nv\]\mnt de calitate, vremcopii bine preg\ti]i, dar nu ]inem cont defaptul c\ toate aceste modific\ri daupeste cap sistemul educa]ional.

    Se ^ncepe un ciclu de ^nv\]\mnt, fieel primar, gimnazial sau liceal, f\r\ s\ se[tie cum se va finaliza, pentru c\ ^ntretimp legile se pot schimba. Acum, vrems\ aducem "modific\ri semnificative"tuturor modific\rilor anterioare. O schim-bare a schimb\rii. Astfel, ^n locul tezelorunice (care oricum nu erau relevante) seintroduce un "test structurat dup\ modelEuropean" prin care se vor verifica com-peten]ele ob]inute de elevi din mai multedomenii. Hai s\ fim serio[i! Unii eleviabia [tiu s\ citeasc\ [i s\ scrie ! Acela[itip de test se reg\se[te [i la finalizareaciclului primar, cnd copiii abia au^nv\]at s\ scrie [i s\ citeasc\. Nu to]i,evident!

    ~n ceea ce prive[te bacalaureatul,acesta va avea dou\ etape. Pe parcursulclasei a XII - a, vor fi evaluate ( De c\trecine? Probabil de profesorul de la clas\!A[a se mai fac [i ni[te economii la

    buget!) prin verific\ri orale,competen]ele de comunicare ^n limbaromn\. Tot ^n clasa a XII-a vor fisus]inute dou\ examene de verificare acuno[tin]elor de folosire a computerului[i de limbi moderne. {i se spune c\aceste evaluari din timpul anului [colarsunt eliminatorii. (Cum adic\? ~l daiafar\, ^l la[i repetent, repet\ probele,sau doar nu mai are dreptul de a se^nscrie la examen?).

    Profesori da]i afar\ din ^nv\]\mntpentru c\ nu mai corespund (daca psi-hologul consider\ c\ nu mai e[ti apt tepo]i trezi c\ e[ti pus pe liber pur [i sim-plu), bacalaureat modificat, manualestlcite, umplutur\ de no]iuni pe care unelev este obligat s\ le asimileze, pro-grame [colare abracadabrante [i schim-bate din var\ pn\ ^n toamn\ [i iar de lacap\t. Acesta este sistemul de^nv\]\mnt romnesc. Un sistem ceturmenteaz\ nu doar bietul elev, ce nu[tie la ce s\ se a[tepte la finalizareaciclului de ^nv\]\mnt, ci [i pe profesori.~n aproape 20 de ani de DEMOCRA}IEs-au produs zeci de modific\ri. Modific\rice nu se mai termin\. Cnd vom avea [inoi ni[te legi care s\ asigure stabilitatea^n sistem? Genera]ii ^ntregi au fostcobaiul guvernan]ilor c\rora li se pare c\nu avem un ^nv\]\mnt de calitate [ipentru asta trebuie s\ schimb\m. Netrebuie ni[te legi clare [i stabile. Legicare s\ ]in\ cont de ce avem acum ^n^nv\]\mnt, dar [i de ce vom avea pesteun an, doi , trei . Zece sau dou\zeci [is\ nu aib\ leg\tur\ cu orientarea politic\a celor de la guvernare.

    Recunoa[tem, s-a investit destul demult ^n ultimii ani ^n educa]ie, ^n dotareacabinetelor, laboratoarelor, ^n fondul decarte, dar ^n resursa uman\ nuinveste[te nimeni. Suntem, ca pe vre-

    mea de pn\ ^n '89, un sector nepro-ductiv. Oare ? Se uit\ c\ [coala produceinginerul ce construie[te, medicul cealin\ suferin]a, artistul ce ^ncnt\, infor-maticianul ce desfiin]eaz\ distan]ele,aviatorul ce cucere[te cerul [i enu-merarea ar putea continua. {coala pro-duce OMUL f\r\ de care nu putem vorbide civiliza]ie. Domnilor guvernan]i, nusunte]i tot un produs al [colii? O [coal\pe care o subfinan]a]i? O [coala de lacare trebuie s\ mai lua]i, la rectificare,ni[te bani? Ca sunt prea mul]i!!!!!?????

    Nu sunt bani pentru profesori, daravem bani pentru programul de ajutorarea elevilor numit Bani de liceu prin careunii elevi primesc lunar 180 RON(1.800.000 lei). Mai mult dect o burs\studen]easc\. Li se dau acesti bani f\r\s\ li se pretind\ rezultate bune la^nv\]\tur\, s\ nu aib\ corijen]e, s\ nur\mn\ repeten]i, s\ nu aib\ notasc\zut\ la purtare, etc.Unii elevi merit\ace[ti bani. Cei mai mul]i ^ns\ vin la[coal\ doar cnd se apropie ziua deburs\, {i crede]i c\-[i cump\r\ c\rti,caiete sau altceva pentru [coal\? As!Parfumuri, cosmetice, ]inute extrava-gante, telefoane [i cte altele aseme-nea. Asta ^n cazul ^n care nu contribuiefinanciar la m\rirea bugetului de venituride la "Hanul Galben". {i atunci? Pentruce atta risip\?

    De fiecare dat\ cnd se preg\te[te unact normativ se ia hot\rrea de a fisupus dezbaterii publice. Cte din obser-va]iile celor implica]i ^n procesul de^nv\]\mnt sunt luate ^n considerare?Observa]iile nu sunt f\cute la ^ntm-plare, ci ^n urma unei experien]ecap\tate ^n activitatea desfa[urat\ zi dezi la [coal\. Cei care hot\r\sc destinele^nv\]\mntului romnesc ar trebui s\coboare din "globul de sticl\" ^n care

    s-au ^nchis ^n realit\]ile acestuia [i ^nfunc]ie de aceasta s\ stabileasc\ ceeste de f\cut pentru un ^nv\]\mnt decalitate.

    Tot ce am scris rezult\ din experien]ade aproape trei decenii la catedr\. Amales meseria de dasc\l din pasiune, dindragoste pentru copii, de[i copiii cu carelucrez sunt adolescen]i. O meserie pecare am iubit-o. O meserie care, [i astao spun pentru cei care nu au tangen]\cu ^nv\]\mntul, nu se rezum\ la cele 5-6 ore de lucru la clasa, ci [i la alte multeore de: ^ntocmit planific\ri anuale [isemestriale, proiecte didactice, corectatlucr\ri, studiu individual, particip\ri ladiferite activit\]i ^n [coal\ sau ^n afara ei,[i multe, multe alte hrtii. {i o meseriecare nu ^nseamn\ "^nve]i o lec]ie pe careo spui toat\ via]a", am citat pe cinevacare "se pricepea" la ^nv\]\mnt. Laeduca]ie, politic\ [i fotbal doar se pri-cepe toat\ lumea!

    Problemele sunt multe ^n ^nv\]\mnt[i din aceast\ cauz\ cred c\ estemomentul s\ se gndeasc\ profund lace este de f\cut cu acest pachet de legicu un asemenea impact social, careinfluen]eaz\ soarta a genera]ii ^ntregi decopii. El trebuie s\ aib\ consensultuturor factorilor implica]i-societatecivil\, profesori, p\rin]i, elevi. !n caz con-trar, [i aceste legi vor fi supuse unormodific\ri succesive, pe parcursulaplic\rii, [i nu vor crea stabilitatea [icoeren]a de care are nevoie cu adevaratsistemul educa]ional romnesc.

    Prof. AURICA ALIONTE E D U C A } I AE D U C A } I A ,,~ N C O T R O ?~ N C O T R O ?

    ~n anul 1869 vine n com. R\cari un om ntr'adev\rproviden]ial care avea s\ ridice modestul s\tuc la onflorire neb\nuit\, f\cnd din el centrul comercial alregiunei ntregi; acesta este Iorgu Dumitrescu. Acest omcu adev\rat excep]ional s'a n\scut n Cmpu-LungulMuscelului aproximativ pe la 1845 din p\rin]i ]\rani,Dumitru [i Maria. Cu ocazia unui trg de Sf. Ilie ce seface n Cmpu-Lung a v\zut pe un ]\ran furnd marf\de la un negustor din Ploe[ti ce venise, aci cu pr\v\lie;a spus imediat faptul negustorului. Prin aceasta a atrasasup?-?i aten]ia acelui comerciant care l-a luat cu el laPloe[ti ca b\iat de pr\v\lie. Ani de zile a stat IorguDumitrescu n Ploe[ti ia acest negustor ce se numiaDumitrache; acesta se ducea n fiecare Duminic\ la bis-eric\ cu b\e]ii din pr\v\lia lui. Adesea povestea IorguDumitrescu n vremile din urm\ cum asculta cu drag ntimpul slujbei pe un mare cnt\re] ploe[tean anumeZaharia Antinescu. F\cndu-se b\iat mare IorguDumitrescu a plecat s\ fac\ nsu[i comer]; a venit nsatul R\cari n anul ce am ar\tat mai sus [i ntov\r\[ia unor greci a deschis pr\v\lie n hanul de pemo[ia ce o cump\rase Dimache Serachitopol. Tov\r\[iacu acei greci i-a atras porecla din partea s\tenilor dinmprejurimi de Gheorghe Grecu. Mai trziu cump\rnd14 stj. din mo[ia mo[tenilor [i-a f\cut aci pr\v\lie pe

    [oseaua mare unde a [i r\mas pn\ la sfr[itul vie]ii lui.Iorgu Dumitrescu a fost dintre acei oameni cari creeaz\o localitate; prin priceperea [i munca lui s'a n\scut tr-gul R\cari format n cea mai mare parte din elevii lui,a[a c\ cu drept cuvnt poate fi numit ctitorul acestuitrg. O minte ager[ [i neobosit\, acest om a [tiut s\foloseasc\ toate mprejur\rile, a [tiut s\ se fac\ folosi-tor regiunei f\cnd s\ se ndrepte spre satul R\carilortoate trebuin]ele comerciale ale locuitorilor de prin pre-jur. In anul 1870 lucrndu-se drumul de fier Bucure[ti -Pite[ti, Iorgu Dumitrescu a [tiut s\ aduc\ tot ce eranecesar numeroaselor echipe de lucr\tori ca alimente,mbr\c\minte etc. Treptat comer]ul s'a desvoltat [i ntre-prinderea lui comercial\ deveni impun\toare; unadev\rat magazin universal cum greu puteai g\si chiarn ora[e n acea vreme. Avea sec]ie de b\c\nie, demanufactur\, de c\v\fie, de chiristea, de fier\rie, decereale [i de crcium\ cu un numeros personal [i cu ominunat\ organizare. Pe vremea cnd m\ ndoesc dac\se g\sea undeva n ]ar\ un magazin cu pre]uri cuadev\rat fixe, la Iorgu Dumitreseu fie care obiect aveamarcat pe o etichet\, pre]ul, care n'ar fi fost schimbatpentru nimic n lume.

    Dac\ de pild\ cump\ra activul unui faliment [if\cndu-[i socoteala c\ anume obiecte ce pe pia]\

    costau 5 lei pe el l costau 1 leu, le vindea cu un c[tigra]ional de pild\ 1,50 lei. Evident c\ acest lucru duceafaima ntreprinderii lui Iorgu Dumitrescu pn\ n celemai ndep\rtate col]uri creindu-i o atmosfer\ depoveste. In aproprierea Pa[telor, toate m\rfurile ce numai aveau prea mare c\utare ereau distribuite gratisb\trnilor [i s\racilor. n zilele de trg era n magazinullui Iorgu Dumitrescu o mi[care ce te uimea. n vremeacnd nici pomeneal\ nu era de legea repausului dumini-cal, Iorgu Dumitrescu nchidea pr\v\lia n zilele deDuminici [i s\rb\tori [i pornea cu tot personalul labiseric\ cntnd att la ducere ct [i la ntoarcereimnuri religioase. Ce influen]\ a avut aceste adev\rateprocesiuni ale lui asupra marei mase ]\r\ne[ti se poateu[or n]elege. Se pare c\ spiritul religios al lui IorguDumitrescu s'ar datora, cel pu]in la nceput, preotuluigerman SebastianKneip, inventatorulcunoscutei cure. n toate verile Iorgu

    Dumitrescu mergean Germania undeurma cura sub chiardirec]iunea susar\tatului preot; dealtfel partizan [i cred-incios practicant alacestei cure a r\masIorgu Dumitrescupn\ la sfr[itul vie]iilui.

    M\rturii din Mo[nenii R\c\renide N.M Popescu R\careanu

    Iorgu Dumitrescu

  • Informatii utile August 2009 pagina 7Ziarul Prim\riei R\cari

    Numele: Dmbovi]a. Apa [i ]inut de legend\ pe hart\ ]\rii.

    Dup\ ce-si trage obarsiile din inima de piatra aCarpatilor, Dambovita strabate pe rand treptele tot maicoborate ale reliefului - munti, dealuri subcarpatice sipiemontane, campie. Reprezentativa limita geologicadintre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali,Dambovita si-a sapat in rocile dure ale acestora, unadintre cele mai pitoresti vai montane din tara.

    Cu izvoarele infipte in pieptul Fagarasului siIezerului, raul coboara de la 2240 m, dupa un lungdrum, la 25 m, in punctul de intalnire cu argesul. Intimp ce sectorul montan (70 km) si deluros (35 km)detin laolalta mai putin de doua cincimi din intregulcuprins al raului, cel de campie masoara singur 136 km(peste trei cincimi). Desi una din obarsii se afla inmasivul Fagarasului - cu piscurile cele mai inalte dintara (Moldoveanu - 2544 m si Negoiu - 2535) aceasta nuajunge aici decat la 2300 m (in varful Berivoiu Mare),cota cea mai inalta din bazin fiind atinsa in Varful Rosu(2469 m), din Muntii Iezer - Papusa.

    Strabatand o vale Montana de o rara fru-musete, cu sectoare greu accesibile, Dambovita si aflu-entii sai si-au sapat, in calcarul din culoarul Rucar-Bran,cel mai mare complex de chei din tara, in numar depeste 20, a caror lungime insumata depaseste peste30 de km. Un al doilea complex de chei se afla laiesirea din munti, de data ceasta, sapate in gresii si

    conglomerate, la bordure sud-vestica a Leaotei. De alt-fel, cursul montan al Dambovitei este format dintr-osuccesiune de sectoare inguste (chei si defilee) careindividualizeaza o suita de depresiuni. In peisaj seimpun, de asemenea, muntii, indeosebi maiestuoasacreasta calcaroasa a Pietrei Craiului, ce dominaimpunator valea Dambovitei pe o lungime apreciabila.

    Cel mai complex este sectorul montan, datori-ta peisajului natural variat si atragator in acelasi timp,cat si asezarilor pitoresti de care sunt legate obiectiveetnografice si istorice de o inestimabila valoare. Inacest sens, mentionez de pilda, vestigiile geto-dacicede la Cetateni, cele romane de la Podu Dambovitei siRucar, precum si cele medieval din zona; lor li se adau-ga ineditele aspect legate de arhitectura si frumosulport muscelean.

    Daca primele capitole ale Tarii Romanesti,Campulung si Curtea de Arges, sunt situate in bazinulArgesului - prima destul de aproape de valeaDambovitei -, urmatorul scaun domnesc, respectivTargovistea, desi pe Ialomita, se afla si ea la mica dis-tanta de firul Dambovitei, iar Bucurestiul, ultima siactuala capital, a aparut si s-a dezvoltat pana la stadi-ul de metropola, pe malul acestui rau. Astazi, inbazinul Dambovitei traieste 10,4% din populatia tarii,desi suprafata lui nu detine decat 1,16% din cea aRomaniei. Capitala concentreaza nu numai o maresuflare umana, dar si insemnate activitati politice, cul-tural-artistice, economice, etc. Puternica dezvoltare acapitalei a impus radical schimbari in regimul descurgere al apelor Dambovitei, aceasta reprezentand

    astazi unul dintre raurile cu cele mai puternice influenteantropice din tara. Se preconizeaza ca in anii urmatoriDambovita sa fie inzestrata cu o salba de lacuri si lumi-ni.

    Pe firul Dambovitei, al afluentilor sai, se tin lantzeci de sate, unele dintre ele cu nume de rezonantaistorica, geografica si turistica: Dambovicioara, PoduDambovitei, Rucar, Dragoslavele, Stoenesti, , Cetateni,Voinesti, Vacaresti, Nucet, Racari, Mogosoaia, Otopeni,Afumati, Cernica, Pasarea, etc.

    Sursa acestor frumoase descrieri ce mi-auleganat atat mie cat si multora dintre concetatenii nos-tri, copilaria, tineretea, doresc sa conmtribuie la com-pletarea cunostintelor tineretului care le va citi si carealaturi de noi, participa la transmiterea traditiilorstrabune.

    S\ ne cunoa[tem S\ ne cunoa[tem jude]ul, ora[ul [i oamenii.jude]ul, ora[ul [i oamenii.

    Odinioar\ apele Dambovi]ei

    05.08.2009 Traian Grigorescu, Tehnician Silvic, Consilier local

    ntreb\rile din chestionarele pentru ob]inerea permisului de conducere, postate pe internet

    Direc]ia Regim Permise de Conducere [i nmatriculare a Vehiculelor pune la dispozi]ia publicului ntre-brile care se regsesc n chestionarele oficiale pentru ob]inerea permisului de conducere, prin inter-mediul site-ului institu]iei, www.drpciv.ro, sec]iunea Servicii on-line. nc\rcarea chestionarelor on-line sepoate realiza doar dup autentificarea vizitatorului pe pagina principal a site-ului, n prezent fiind disponi-bile chestionare pentru categoriile A [i B, n limba romn, urmnd ca n perioada imediat urmtoare sfie introduse ntrebri pentru toate categoriile [i n limbile englez, maghiar, francez [i german. Potrivitsursei citate, prin serviciul on-line se poate simula un examen real pentru ob]inerea permisului de con-ducere, prin generarea automat a unui chestionar alctuit din fondul general de ntrebri.

    ~N A~N ATEN}IA P|RIN}ILTEN}IA P|RIN}ILOR CARE AUOR CARE AUCOPII CU PROBLEME CARDIACECOPII CU PROBLEME CARDIACEIn acest moment exista in ISRAEL o clinica medicala ce are ofundatie independenta ce strange fonduri internationale pentru aPLATI OPERATII DE CORD PENTRU COPII, IN ACEST MOMENTSUNT STRANSE FONDURI ENORME PENTRU CAZURILE DINROMANIA. DACA STITI PARINTI DISPERATI AI CAROR COPII NECE-SITA INTERVENTII CHIRURGICALE PE CORD TRANSMITETI-LEACEST MESAJ. EL POATE SALVA VIATA UNUI COPIL !! Site-ul fun-datiei este www.saveachildsheart.org

    ~n paginile unei reviste, un desen reprezenta doi extratere[tri ceurm\reau activit\]ile p\mntenilor. "Ce fac?" ^ntreab\ primul. "Seduc [i vin", ^i r\spunde al doilea. "Unde se duc?" "Nic\ieri! Pur [isimplu se duc [i vin".Via]a este o adev\rat\ curs\ de fond. Cu linie de plecare [i liniede sosire. Exist\ c[tig\tori [i ^nvin[i. Suntem angaja]i ^n aceast\curs\, fie c\ vrem sau nu. Problema nu este dac\ iei startul saunu, ci dac\ ai s\ c[tigi sau ai sa pierzi aceasta curs\ a vie]ii. "Celcare pleac\ aiurea, sigur ajunge aiurea", spune un proverb. Ca s\ c[tig\m, trebuie sa avem o ]int\, un obiectiv, nu doar undute-vino f\r\ sens.Un exemplu de reu[it\ ne este descris pe paginile istoriei, cndcineva a privit ^n jurul lui cu dorin]a de a sluji aproapelui. Pe 24 iunie 1859, pe cmpul de lupt\ de la Solferino, se l\sanoaptea. Aproximativ 40.000 de solda]i mor]i sau r\ni]i z\ceau lap\mnt. Nimeni nu se ocupa de r\ni]i. Henri Dunant asista laaceasta tragedie. Era acolo ca observator, dar nu putea r\maneinactiv. F\r\ a mai pierde timpul, el se apuc\ de treab\,antrennd voluntari pentru a da ^ngrijire supravie]uitorilor. Vederear\ni]ilor gemnd, singuri, ^n a[teptarea mor]ii care putea venidupa zile de chin, ^l r\scoli. Cinci ani mai trziu, datorit\ lui, luafiin]\ "Crucea ro[ie".S\ deschidem ochii, urechile, s\ ne uit\m ^n jur. Dac\ vrem s\servim Domnului [i oamenilor , se va g\si ceva de f\cut.

    ALERG SPREALERG SPRE}INT|!}INT|!

    Fotografierea digital\ a rezolvatuna dintre cele mai provoca-toare probleme ^n captareaimaginii: cum s\ faci fotografii macro f\r\ a te ajuta deechipament specializat. Acum po]i s\ te a[ezi la nivel,po]i s\ te murd\re[ti [i s\ te apropii de imagine pentrua face o fotografie macro, pe cale digital\ avnd [ansemaxime de succes. {tiu c\ nu sunt singurul care credec\ fotografierea macro este o activitate captivant\: s\ai posibilitatea s\ ajungi foarte aproape de imagine [is\ captezi ceea ce nu este vizibil cu ochiul liber, este oop]iune atractiv\. Nu este nimic mai satisf\c\tor dects\ faci, cu ajutorul fotografierii macro, un print imenscu o insect\ sau orice obiect minuscul care pare attde mic pentru ochiul liber. Pentru a fotografia macro -^n afara faptului c\ ^]i trebuie o camer\ SLR - ^]i maitrebuie cteva elemente suplimentare care s\ te ajutes\ faci fotografii foarte m\rite pentru obiecte extrem demici. Ai putea ^ncepe prin plasarea unor lentile de diop-trii peste cele standard; asta ar aduce un plus deamplificare; ai putea, de asemenea, s\ instalezi tuburide extensie ^ntre lentilele normale [i camer\; ai puteas\ achizi]ionezi un set de lentile macro [i s\ le plasezi^ntre lentile [i camer\; ^n final ai putea s\ ^nveste[ti^ntr-un obiectiv scump - superb din punct de vedereoptic - cu lentile macro care au fost create pentrufotografierea macro; o alt\ op]iune este s\ fixezi un inelreversibil care s\ ^]i permit\ s\ potrive[ti lentilele^napoi; asta ar ^mbun\t\]i rezolu]ia de apropiere alentilelor [i ]i-ar permite s\ te apropii mult mai mult deimagine. Cu o camer\ digital\ - compact\ sau DSLR -vei r\mne surprins de ct de u[or este s\ capteziimagini foarte, foarte mari pentru obiecte mici, chiardaca e[ti ^ncep\tor. De fapt, po]i s\ faci fotografiilemacro ct de simple sau ct de complexe dore[ti: chiar

    [i cu un buget limitatpo]i achizi]iona ocamer\ digital\, cu aju-

    torul c\reia s\ po]i fotografia lumea minuscul\ din fa]ata. Bine^n]eles, o camer\ digital\ mai scump\ ^]i ofer\mult mai multe posibilit\]i, deoarece ^i po]i ata[alentile de zoom. Ca alternativ\, po]i utiliza o camer\DSLR; vei fi surprins de ct de puternic\ se dovede[tea fi o astfel de camer\. Ce este o fotografie macro?Mai ^nti voi da o explica]ie pentru cei care nu suntfoarte experimenta]i ^n ceea ce prive[te istoriafotografierii [i tehnicile ei de baz\: termenul macro era^n trecut folosit ca referin]\ la fotografierea unei insectesau a unui obiect foarte mic, a c\rui dimensiune pefilm (24x36 mm) varia ^ntre 1:10 si 1:1 din m\rimeaobiectului real. Cu alte cuvinte, o furnic\ era mai marepe film dect ^n realitate. La momentul actual, un sen-zor CCD sau CMOS poate avea aproximativ 3 sau 4mm, deci defini]ia veche nu se mai potrive[te. ~nschimb, regulile necesare ob]inerii unei fotografiimacro reu[ite sunt ^nc\ valabile. ~n fotografiileobi[nuite, aparatul capteaz\ o imagine prin ajustareadistan]ei dintre lentil\ [i senzor, pentru a ob]ine ofocalizare ct mai bun\. Pentru subiecte ^ndep\rtate,cum ar fi peisajele, distan]a lentil\-senzor este minim\;pentru obiecte mai apropiate, cum ar fi oamenii, dis-tan]a lentil\-senzor este m\rit\. ~n fotografia macro, oimagine precis\ a unui obiect mic presupune c\ lenti-la se afl\ chiar mai departe. Din cte [tiu eu, la majori-tatea camerelor digitale sau DSLR, po]i selecta modulmacro. La unele camere, po]i selecta modul macrodintr-o comand\ extern\, ^n timp ce la altele trebuie s\accesezi meniul viewfinder.

    Fotografia Macro!Fotografia Macro!

    C.Niculae Ruben D.

  • Actualitate August 2009 pagina 8Ziarul Prim\riei R\cari

    cyanmagentayellowblack

    Precipita]iile abundente care au c\zut, peste ora[ul R\cari ^n luna august [i care au provocatneajun[uri locuitorilor din localitatea Colacu. S-au remarcat prin cantitatea mare de ap\ care a c\zut^ntr-o unitate de timp mic\. Cet\]enii de aici, la ^nceput neajutora]i, au fost surprin[i de modul rigurosde organizare a echipei de interven]ie ^n situa]ii de urgen]a coordonat\ de primarul ora[ului ^mpreun\cu salaria]i din prim\rie. ~n seara zilei de miercuri 05 august 2009, p\rea ca cerul se prav\le pestelocalitatea Colacu, astfel ^nct echipa de la Prim\ria ora[ului a vegheat toat\ noaptea sprejoi, monitoriznd situa]ia. Au fost s\pate [an]uri de scurgere, au fost desfundate pode]e,toate aceste lucr\ri au avut drept scop eliminarea pericolului de inunda]ie.

    V\ inform\m c\ echipa pentru Situa]ii deUrgen]a din prim\ria R\cari a intervenitpentru a scoate apa din gospod\riile de pestr\zile afectate de ploi. Imaginile prezen-tate sunt din localit\]ile Colacu [i S\bie[ti,unde cantit\]ile mari de ap\ au pus ^n peri-col culturile din gospod\riile oamenilor.

    R\coarea dimine]ii, aerul curat [i primitor te ^mbie la chef... Dup\ un somnbun [i odihnitor a]ipind ^n sunetul ploii f\r\ s\-]i pese c\ te poate lua apa,adormi lini[tit. {i aceasta pentru c\ primarul nu doarme ci vegheaz\..iar noine trezim odihni]i la minte [i la trup [i ne ^ncepem ziua senini, nep\s\tori [imereu deta[a]i lang\ un pahar de bere. A trecut viitura [i apoi, are cine s\ne poarte de grij\. Este o mentalitate p\guboas\, pentru c\ dezinteresul,lipsa de colaborare cu autorit\]ile, nep\sarea unora ingreuneaz\ punerea ^npractic\ a bunelor inten]ii pentru binele comunit\]ii.

  • SPORT August 2009 pagina 9

    O MARE IUBIRE RENA{TE -CLUBUL SPORTIV R|CARI

    ETAPA I 15.08.2009

    3. PETROLUL TARGOVISTE - C. S RACARI

    ETAPA II1. VOINTA POTLOGI - LUC. DARMANESTI2. PETROLUL TARGOVISTE3. C. S RACARI - COMERTUL VIISOARA4. VOINTA PIERSINARI - GAZ METAN FINTA5. A.S. DOICESTI - FLACAREA MORENI6. RAPID GEMENEA - TISEN METAN COLIBASI 7. GR.SC. AG. NUCET - GLORIA CORNESTI8. UNIREA COBIA - RECOLTA CROVU9. ATLETIC FIENI - F.C. POTLOGIETAPA III1. F.C. POTLOGI - UNIREA COBIA2. LUC. DARMANESTI - ATLETIC FIENI3. PETROLUL TARGOVISTE - VOINTA POTLOGI4. TISEN METAN COLIBASI - VOINTA PIERSINARI5. GAZ METAN FINTA - COMERTUL VIISOARA6. FLACAREA MORENI - RAPID GEMENEA7. GLORIA CORNESTI - A.S. DOICESTI8. RECOLTA CROVU - GR.SC. AG. NUCET9. C. S RACARIETAPA IV1. COMERTUL VIISOARA - TISEN METAN COLIBASI 2. VOINTA POTLOGI3. C. S RACARI - GAZ METAN FINTA4. VOINTA PIERSINARI - FLACAREA MORENI5. A.S. DOICESTI - RECOLTA CROVU6. RAPID GEMENEA - GLORIA CORNESTI7. GR.SC. AG. NUCET - F.C. POTLOGI8. UNIREA COBIA - LUC. DARMANESTI9. ATLETIC FIENI - PETROLUL TARGOVISTEETAPA V1. F.C. POTLOGI - A.S. DOICESTI2. LUC. DARMANESTI - GR.SC. AG. NUCET3. PETROLUL TARGOVISTE - UNIREA COBIA4. TISEN METAN COLIBASI - GAZ METAN FINTA5. FLACAREA MORENI - COMERTUL VIISOARA6. GLORIA CORNESTI - VOINTA PIERSINARI7. RECOLTA CROVU - RAPID GEMENEA8. VOINTA POTLOGI - C. S RACARI9. ATLETIC FIENI - ETAPA VI1. COMERTUL VIISOARA - GLORIA CORNESTI2. GAZ METAN FINTA - FLACAREA MORENI3. C. S RACARI - TISEN METAN COLIBASI 4. VOINTA PIERSINARI - RECOLTA CROVU5. A.S. DOICESTI - LUC. DARMANESTI6. RAPID GEMENEA - F.C. POTLOGI7. GR.SC. AG. NUCET - PETROLUL TARGOVISTE 8. UNIREA COBIA9. ATLETIC FIENI - VOINTA POTLOGIETAPA VII1. F.C. POTLOGI - VOINTA PIERSINARI2. LUC. DARMANESTI - RAPID GEMENEA3. PETROLUL TARGOVISTE - A.S. DOICESTI4. FLACAREA MORENI - TISEN METAN COLIBASI 5. GLORIA CORNESTI - GAZ METAN FINTA6. RECOLTA CROVU - COMERTUL VIISOARA7. VOINTA POTLOGI - UNIREA COBIA8. GR.SC. AG. NUCET9. ATLETIC FIENI - C. S RACARI

    Liga a IV-a EDI}IA 2009-2010

    ~n prima etap\, echipa noastr\ a ^ntlnit ^n meciul de fotbal, forma]ia PetrolulTrgovi[te, meci care s-a ^ncheiat cu un scor 6-0, iar la juniori rezultatul final a fost de3-2. Urm\toarea etap\ se va desf\[ura ^mpotriva echipei din Vii[oara. Toate meciurile

    din divizia D, de pe teren propriu, se vor juca pe stadionul din T\rt\[e[ti.

    Start ^n divizia D - Campionatul jude]ean Dmbovi]a. Start ^n divizia D - Campionatul jude]ean Dmbovi]a.

    Pentru cei care doresc s\ joace fotbal la Clubul Sportiv R\cari, seniori [i junior, por]ile sunt deschise. V\ a[tept\m la Prim\ria ora[ului R\cari pentru ^nscrieri.

    Aspecte din meci

    Elasticitatea ^[iElasticitatea ^[ispune cuvnspune cuvn--tul. S\rituriletul. S\riturilela minge suntla minge sunt

    floare la floare la ureche pentruureche pentrujuc\torii celorjuc\torii celordou\ echipe,dou\ echipe,

    chiar dac\chiar dac\uneori esteuneori estemai greu s\mai greu s\

    atingi mingea.atingi mingea.

    Echipa de fotbal din R\cari (C.S. R\cari)s-au prezentat la primul meci din divizia Dcu un echipament de joc nou ^n care vaevolua ^n sezonul 2009-2010.

    Ne dorim ca noul echipament s\ lepoarte noroc ^n noul sezon. Le ur\m mult\baft\ b\ie]ilor!

    Juc\torii no[tri [i-au tras

    echipament nou

  • VIATA SPIRITUALA August 2009 pagina 10

    Mereu bat clopotele, clopotele bat mereu, dar lim-bajul lor este mereu diferit, e foarte important cum bat.Oamenii cunosc glasul clopotelor, ^l in]eleg [i ^l inter-preteaz\. Ei [tiu cel mai bine de ce bat, nu l-au auzit primaoar\. Muzica lor le este familiar\ [i reac]ia oamenilor este^n concordan]\ cu ea. Se vede dup\ chipurile lor: uneorile mngie sufletele [i fe]ele sunt luminoase, alteori suntposomorte [i ^ngrijorate. Ce bine ar fi dac\ clopotele arbate numai pentru mngierea sufletelor!

    Clopotele au b\tut [i ast\zi, au b\tut frumos [iduios, poate mai frumos ca oricnd. Au b\tut [i ne-auuns sufletele cu miresme de s\rb\toare pentru c\anun]au pe romnii de pretutindeni marea s\rb\toare a"Adormirii Maicii Domnului", iar pentru Ghimp\]eni b\teau[i pentru sfin]irea capelei din curtea bisericii Sf. Nicolae,la care au participat, cu mic cu mare, locuitorii satului [ioficialit\]i de la nivelul localit\]ii [i jude]ului.

    Pentru noi aceast\ capel\ nu are numai o utili-tate la ^ndemna oricui, ea reprezint\ ^n acela[i timp unloc de popas, un loc de preg\tire pentru "marea trecere"spre eternitate pe care n-au avut-o mo[ii [i str\mo[iino[tri.

    Dac\ ne uit\m la "crucea monument" din centrulsatului, unde sunt inscrip]ionate peste 70 de nume deeroi, ^ncepnd de la 1877 pana ^n 1989, ne d\m seamac\ fiecare dintre ele a scris cel putin o pagin\ din istorianeamului [i, mai ales, din istoria satului [i toate acesteadeoarece au fost ^nsufle]ite de profunde sentimente patri-

    otice, dar [i de convingeri religioase.Pentru ei au sunat clopotele [i, ^n cntecul lor de

    argint [i de bronz, au unit vibra]iile tuturor clopotelor din]ar\ [i din veacuri, au unit vibra]iile inimilor Ghimp\]enilorcu vibra]iile inimilor ^ntregului popor, dorin]a nedomolit\ [ilupta lor eroic\ pentru libertate [i independen]\. Plin\ afost via]a poporului romn [i istoria satului nostru de sunet[i de clopote; ele salutau biruin]ele, ele ]ineau viecon[tiin]a datoriilor patriotice [i o ]in [i acum, ele anun]auna[terea copiilor [i jelesc mor]ii, ele alung\ ploile rele [iseceta. Cnd lipseau clopotele se b\teau toacele, f\cutedin lemnul cnt\tor al p\durilor ocrotitoare.

    Plin\ a fost via]a Ghimp\]eanului de dragosteapentru p\mntul s\u [i al ]\rii [i de iubirea de libertate.

    P\mntul fertil al spa]iului Ghimp\]ean a fostc\lcat de voievozi celebrii f\uritori de istorie [i de neam,Mihai Viteazul sau Vlad }epe[, ^n drumurile lor spre glorie.

    Poate c\ ei au fost aceia care au s\dit ^nsufletele oamenilor idealul de libertate, spiritul de jertf\ [ide sacrificiu, cultul pentru munca bine f\cuta [i, mai ales,iubirea dintre oameni.

    ~n decembrie 1989 a sosit ziua gloriei. A sunatclopotul mare al istoriei. Au sunat clopotele izb\virii [iclopotele libert\tii. Istoria nu ne-a ocolit nici de aceastadat\, satul Ghimpa]i a mai dat ^nc\ o jertf\.

    ~n loc de ^ncheiere am dori s\ spunem c\ satulGhimpa]i era pn\ mai deun\zi "locul unde nu se ^ntam-pl\ niciodat\ nimic", un sat uitat de lume

    Odat\ cu schimbarea administra]iei locale, satulGhimpa]i a devenit locul unde multe se ^ntmpl\, dar^ntampl\rile nu sunt ^ntmpl\toare, ca s\ folosim un jocde cuvinte, ele sunt programate pe agenda de lucru aadministra]iei locale, a[a cum a fost planificat\ [is\rb\toarea de ast\zi, 15.august.2009, sfin]irea capeleidin curtea bisericii Sf. Nicolae din satul nostru pe care am^ndr\zni s\ o numim, capela "Sfnta Maria".

    Privind ^n jurul nostru exist\ toate premisele ca ^nsatul Ghimpa]i s\ aib\ loc tot alte ^ntmpl\rine^ntmpl\toare, care vor reu[i ^nc\ o dat\ "s\ uneasc\tot Ghimp\]eanul ^n cuget [i ^n sim]iri" spre binele [i spreprogresul localit\]ii.

    Profesor, Vasile V. T\nase,localitatea Ghimpa]i

    Cu ocazia ^mplinirii a douazeci [i unu de ani,m\ a[ez s\ adun cteva gnduri pentru tine^n aceast\ zi. Azi ^mpline[ti dou\zeci [i unude ani. Ziua de azi nu e cu nimic remarca-bil\: ^nc\ se mai comit crime, au loc acci-dente de ma[in\, oameniii ^mb\trnesc,mor de foame, se ^mboln\vesc [i mor, copiiisunt maltrata]i, se duc r\zboaie, ]ara noas-tr\ [i lumea se ^ndreapt\ cu pa[i [i maigr\bi]i c\tre nesiguran]a secolului ^n caream intrat. Ce ^nseamn\ toate acestea? E[tinesigur cu privire la care este locul t\u? Te^nsp\imnt\ asta? Ca tata, ^mi este greu s\r\spund la toate aceste ^ntreb\ri sau chiarla vreuna din ele. Ca tat\l t\u, ^]i voi spuneurm\torul lucru: Eu [i mama ta am ^ncercats\ ^]i d\m, a[a cum am [tiut noi, un exem-plu de oameni ^ntegri. Ne-am ales ca pri-eteni [i cuno[tinte doar persoane cu un car-acter bun. Un caracter bun nu ^nseamn\ opersoana care nu a mai avut probleme, ci opersoan\ care ^ncearc\, ^n limita sl\biciu-nilor umane, s\ fac\ ce e bine. De aseme-nea, am ^ncercat s\ stabilim un sistem dereferin]\ pentru comportamentul de zi cu zi.Au fost stabilite reguli clare, iar atunci cndle-ai ^nc\lcat, am ^ncercat s\ te pedepsimct se poate de obiectiv, niciodat\ cu cruz-ime. Am fost ^ntotdeauna gata s\-]iascult\m problemele [i s\-]i d\m un sfat,f\r\ s\ te judec\m, sper. Am fost [i noitineri, dar lumea ^n care tr\iam era diferit\din multe puncte de vedere. De aceea, am^ncercat s\ fim mai ^ng\duitori. Dincolo de

    faptul ca te-am tratat frumos, ai avut ^ntot-deauna un ad\post deasupra capului [ihran\ nu ]i-a lipsit. ~n casa noastr\ prieteniit\i au fost mereu bineveni]i [i le-am acordat^ncredere. Ne-am str\duit s\ te sprijinim ^norice lucru erai interesat. De asemenea, am^ncercat s\ te l\s\m s\ iei singur decizii cuprivire la drumul t\u ^n via]\. Te-ai deprinss\ iei hot\rri inteligente. Ai ^nv\]at careeste diferen]a dintre bine [i r\u [i ai luathot\rri bune. Ai ^nv\]at s\ respec]igenera]iile dinaintea ta.

    Ai ^nv\]at ca ^n via]\ s-ar putea s\ aimulte probleme, att fizice ct [iemo]ionale, care afecteaz\ trupul [i sufletul,[i c\ felul ^n care ne raport\m la acesteprobleme este m\sura valorii noastre. ~nfelul acesta ai ^nv\]at ca mama ta estefoarte valoroas\ [i ai ajuns s\ ai pentrufemei respectul pe care ^l merit\. Ai ^nv\]atca majoritatea problemelor pot fi rezolvate [ica violen]a este o solu]ie regretabil\, derezolvare a lor. De asemenea ^nve]i una dincele mai importante lec]ii ale vie]ii . inve]ict de multe lucruri nu [tii. To]i trebuie s\^nv\]\m zilnic asta sau s\ suferim con-secin]ele ne^nv\]\rii acestui lucru. Iar astaduce la o alta lec]ie important\: nu trebuies\ ^ncet\m niciodat\ s\ ^nv\]\m. Iar acum,cnd ai ajuns ai vrsta cnd legea te con-

    sider\ adult esti deja om? Ce ^nseamn\s\ fii om? ~nseamn\ c\ po]i s\a ie[i ^nora[ [i s\ te ^mbe]i? ~nseamn\ ca aic[tigat trofee sportive? ~nseamn\ s\ airela]ii sexuale? S\ ai ma[ina ta? ~nseamn\ca nu mai trebuie s\ ascul]i de p\rin]i?~nseamn\ ca e[ti [i tu responsabil deviitorul t\rii tale? ~nseamn\ c\ ai mers lar\zboi [i ai omort un alt soldat? R\spunsulmeu este: Poate s\ ^nsemne oricare dinaceste lucruri sau toate ^mpreun\. Dar .^mi place s\ cred c\ ^nseamn\ mult maimult. ~mi place s\ cred c\ ^nseamn\ ca aiatins un punct din via]a ta ^n care e[ti sigurde calea pe care ai ales-o; s\ [tii c\ pentruc\ ceilal]i s\ te respecte trebuie s\ ^i

    respec]i tu pe ei; s\ ^]i dai seama c\ nuconteaz\ dac\ tu ^i controlezi pe ceilalti, cidac\ ei aleg s\ urmeze conducerea ta; s\^n]elegi c\ dac\ ]i-ai p\tat reputa]ia, nu ]i-opo]i r\scump\ra cu to]i banii din lume, s\^ntelegi ca po]i s\ te a[tep]i ca mul]i s\ tetrateze mai r\u dect ^i tratezi tu, dar nupo]i niciodat\ s\ te a[tep]i s\ te tratezecineva mai bine decat ^l tratezi tu [i, ^n celedin urm\, s\ fii con[tient de faptul c\ exist\Dumnezeu [i El nu te va feri ^ntotdeauna denecazurile acestei vie]i, dar ca dac\ nu Iee[ti credincios va exista ^n sufletul t\u unloc gol. Singurul lucru pe care mai vreau s\]i-l spun este c\ te iubesc foarte mult [i c\^]i doresc tot binele pe care ]i-l poate oferivia]a [i ct mai pu]ine necazuri cu putin]\.Tatal tau,

    Autor, Necunoscut

    SCRISOARE C|TRE FIUL MEU

    Glasul clopotelorGlasul clopotelor

    - O FLOARE POATE PRODUCE UN VIS- UN COPAC POATE DECLANSA O PADURE- O PASARE POATE ANUNTA PRIMAVARA- UN ZAMBET POATE INCEPE O PRIETENIE- O IMBRATISARE POATE RIDICA UN SUFLET- O STEA POATE CONDUCE UN VAPOR LA DESTINATIE- UN VOT POATE SCHIMBA DIRECTIA UNEI NATIUNI...- O RAZA DE SOARE POATE APRINDE SPERANTA- O LUMANARE POATE LUMINA IN INTUNERIC- UN RAS POATE CUCERI ATENTIA- UN PAS POATE DEMARA O CALATORIE- UN CUVANT POATE CONSTITUI INCEPUTUL UNEI RUGACIUNI...- O SPERANTA POATE INALTA SPIRITUL...- O ATINGERE POATE DOVEDI ATENTIE...- O VOCE POATE VORBI CU INTELEPCIUNE- O INIMA POATE CUNOASTE CEEA CE ESTE ADEVARAT- O VIATA POATE FI ORIENTATA SPRE BINE SAU SPRE RAU

    TOTUL DEPINDE DOAR DE TINE!

    Totul depinde de tine1. Cump\tare: nu manca pn\ la^ngreunare.2. T\cere: nu vorbi dect ce poate fifolositor pentru tine [i pentru al]ii;fere[te-te de convorbiri de[arte.3. Ordine: fiecare lucru s\-[i aibe unloc; fiecare afacere un timp hot\rt.4. Hot\rre: fii decis a face ce e[tidator s\ faci, execut\ f\r\ amnareceea ce ai decis.5. Economie: nu cheltui nimic f\r\ afi necesar.6. Munca: nu pierde timpul ci ocup\-te ne^ncetat cu ce este folositor;ab]ine-te de la orice fapt\ de prisos.7. Sinceritate: fere[te-te de orice felde pref\c\torie, formeaz\-]i cuget\ridrepte [i sincere [i conformeaz\-te lor

    cnd vorbe[ti.8. Dreptate: nu face r\u nim\nui,nu-i v\t\ma interesele [i nu ^ntrzias\-i faci binele la care te oblig\ datoria.9. Mod de ra]iune: fere[te-te deextreme, nu te sup\ra de nedrept\]ilecare ]i se fac, dac\ tu crezi c\ nu lemeri]i.10. Cur\]enie: nu suferi necura]ianici pe corp, nici pe haine, nici ^n cas\.11. Lini[te: nu te tulbura de nimicuri,nici de ^ntmpl\ri obi[nuite de care tepo]i scapa.12. Castitate: nu te lasa ^n voiapl\cerilor trupe[ti.13. Umilin]a: imit\ pe Hristos ^naceasta privin]\.

    Cele 13 principii ale lui Benjamin Franklin

  • Restitutio August 2009 pagina 11

    Satul R\cari.Episodul IIProblema a[ez\rii omene[ti ce se cheam\ azicomuna R\cari se integreaz\ n problemageneral\ a popularii cmpii muntene. Acestelocuri cu cmpuri fertile, cu p\duri [i cursuride ape, au fost foarte de mult locuite; afar\de descoperirile ce s-au f\cut n preajmaBucure[tilor, dar chiar n regiunea nvecinat\cu comuna R\cari s-au f\cut nsemnatedescoperiri cari confirm\ aceasta. Astfel ncomuna - Butimanu d-1 Ionel Petrescu pro-prietarul acelei mo[ii, un pasionat arheolog-amator a f\cut importante cercet\ridescoperind ol\rie preistoric\ [i instrumentede piatr\ din neolitic. Aceste a[ez\riomene[ti au pierit desigur f\r\ continuare dincauza vitregii vremurilor. Cine [tie de cte orise vor fi populat [i pustiit aceste regiuni. nvremea Dacilor cu singuran]\ cmpiile ]\riierau locuite; iat\ ce spune V. Prvan n"Dacia civiliza]iile str\vechi din regiunileCarpato-Danubiene" la pagina 36 : "Cred c\nu ne mai e ng\duit s\ punem la ndoial\ c\poporul pe care l cunoa[tem mai pe urm\sub numele iraniene de Daci sau Ge]i [i careera de neam tracic a locuit n Carpa]i de pela mijlocul mileniului al doilea a Chr.", [i lapag. 67 : "Ge]ii din Dacia infinit superiori princalitatea [i vechimea culturei lor erau nprimul rnd agricultori. Pentru a se ap\ranpotriva sci]ilor au devenit [i ei c\l\re]i, celpu]in n stepa moldoveneasc\ [i muntean\;a[a-i cunoa[tem nc\ din sec. V a. Chr. laThucidide". La pagina 71 a aceleia[ilucr\ri citim: "Principala ocupa]ie a indigenilore agricultura" [i mai jos "rezult\ c\ ntre1400 [i 700 a. Chr. n-a fost n Dacianici o turburare mai grav\ [i c\ via]a ome-neasc\ a continuat s\ se desvolte n sensulunei prosperit\]i generale [i a unei maricre[teri de popula]ie. Sosirea Sci]ilor pe la700 a. Chr. a avut urm\ri dezastruoase. Sci]iiace[tia inferiori n cultur\ Dacilor sedesna]ionalizeaz\. Desigur c\ via]a deagricultori [i p\stori se continu\ n toat\cmpia ]\rii; s\p\turile f\cute confirm\aceasta. Cnd Alexandru Macedon treceDun\rea n sec. IV a Chr. n [esulMunteniei, g\se[te aci cmpii att de ntinsecultivate cu cereale nct osta[ii lui pentrua putea nainta se v\d sili]i s\ ]in\ suli]elecurmezi[ spre a putea culca spicelece lempiedecau mersul. Geto-Dacii n strns\leg\tur\ cu occidentul sufer\ foarte detimpuriu o influen]\ roman\: "Dar noi amncercat s\ demonstr\m n cap, IV pebaza descoperirilor arheologice f\cute nDacia c\ trebue s\ cont\m cu o p\trun-dere italic\ nc\ din sec. II-lea a Chr.[i c\ nc\ de pe vremea lui Burebistarivalul lui Iuliu Caezar, Dacia era plin\de "mercatores"' ca [i Galia [i Alpii Celtici".Din aceia[i lucrare a lui V . Prvan rezult\c\ chiar limba latin\ nu era completnecunoscut\ n aceste p\r]i cu attmai mult cu ct ntre limba latin\ [ilimba Dacilor, ambele limbi indo-arice, tre-bue s\ fi fost chiar asem\n\ri. Astfel estefoarte probabil ca cuvntul romnesc[arpe s\ fie de origin\ dac\, nu latin\;Indienii zic nc\ azi "sarp\" ; de asemenicuvntul drac care nseamn\ [i la Latini [ila Germani balaur, pe care Dacii l aveau cape o zeitate purtndu-l pe steaguri. Ha[deun ale lui "Principii de filologie comparat\ Ario-Europene -1875" spune cu drept cuvnt: "Intoate ]\rile [i n to]i timpii o schimbare dereligiune expunea pe zeii din vechiul Panteona deveni demoni n noua teogonie. Chiar laromni necuratul Dracu, nu este dectstr\lucitul Dracone de pe stindardeleDacilor". De ce Germanii au cuvntul Drache[i nu am admite c\ [i Dacii l-au avut ? De alt-fel aceste dou\ cuvinte - [i cte nu vor mai fi- ncurc\ pe filologii no[tri, c\ci latinul ser-

    pens ar fi trebuit s\ dea n romne[te[erpinte [i latinul draco ar fi trebuit s\ deadr\cune, lucruri cari nu snt ; [i atunci ca cuorice lucru c\ruia nu i se g\se[te explica]iase zice c\ fac excep]ie! De altfel azi nc\ nIndia, dup\ attea mii de ani de separa]ie apopoarelor arice se spune: Ap\, nor\, tat\,nc\, [i altele, cu exact aceea[i semnifica]ieca n limba noastr\.Dup\ cucerirea roman\ desigur c\ au fosta[ez\ri omene[ti n toat\ cmpia Daciei sidesigur c\ au r\mas n b\taea tuturor vn-turilor, [i dup\ retragerea lui Aurelian. Vijelian\v\lirilor barbare a mpins cu siguran]\ pop-ula]ia pentru mult\ vreme n mun]i. De altfelDacii n[i[i [i-au avut principalele centre nmun]i; dovad\ snt cet\]ile dace din mun]iiCugirului [i Or\[tie, cet\]i despre cari nu [tiude ce nu se vorbe[te [i nu snt studiate ctar trebui. Strngerea la un loc a neamuluiromnesc a avut o foarte bun\ urmare ; af\cut ca poporul nostru s\ aib\ o unitateetnic\ ca nici un alt popor din lume cred, iaratunci cnd s-a rev\rsat din nou pe cmpiile]\rii ereau unul [i acela[ neam, cu aceia[ilimb\ [i cu acelea[i tradi]ii. {tiu Nica, State,Ion, Stanciul cu toat\ oblasta noastr\ [i amlucrat eu Mih\il\ v\taful [i cu Sambego;Mihai, Anton, Sanfira, Barbu" Inscrip]ia estetranscris\ pe coperta Evangheliei bisericii dincom. R\cari de tat\l mieu preotul. EconomMihail Popescu care o nso]e[te deurm\toarea not\: "Crucea care se afl\ ngr\dina D-lui Meitani a fost a[ezat\ pe dealn curtea ]iganului Dumitru Ciotoi pe dreapta[oselei ce merge n fund la Grigore ParaschivMarin [i Vanghele Stan Nefliu; acolo aupomenit-o b\trnii no[tri [i a mutat-oDomnul Meitani ntr-o Duminic\ pe cnd sub-semnatul serviam Sf. Liturghie n biseric\.Aceasta s-a ntmplat n anul 1915 ; [i amscris ca s\ se [tie c\ nu a fost n gr\dina D-lui Meitani din nceput". Semneaz\ PreotParoh Econom Mihail Popescu, 1915. Tot npreajma anului 1725 probabil c\ acela[ v\tafde b\rbieri a f\cut un pod temeinic pestemocirlosul rule] Ilfov\]ul. Din acel momentpunctul acela ncepe a se numi PodulB\rbierului. Acest pod a nceput s\ atrag\c\l?tori pe aci devenind un drum foarteumblat. Faptul acesta cred c\ a f\cut pemo[teni s\ mute satul din valea Colentinei peunde trecea Drumul Mare, la noul drum caret\ea n dou\ mo[ia lor. Un lucru curios estec\ unde a fost n vechime satul pe Colentinaeste un deal zis pn\ azi "Dealul Coconilor"sau "Casele Coconilor". S\tenii b\trni spunc\ mult\ vreme se scotea de aci c\r\mizi.Cine vor fi fost ace[ti Coconi? In ]ar\ maiexist\ undeva o localitate numit\ PisculCoconilor.Pe malul stng al Colentinei n dreptul satuluimo[tenilor se alc\tuise un sat boeresc deorigin\ mult mai nou\ [i care fiind al\turi deal mo[tenilor Ghimpa]i s-a numit [i el lotsatul Ghimpa]i. Mutnd mo[tenii satul lor ladrumul cel nou unde se afl\ [i azi, numele deGhimpa]i a r\mas satului de pe stngaColentinei. Noul sat al mo[tenilor se g\seaacum f\r\ nume; cum n apropriere mo[iamo[tenilor era mai toat\ o b\ltoac\ format\din v\rs\turile Dmbovi]ii ce atunci nu eracanalizat\ [i cum b\ltoac\ se pare c\ n aceavreme se zicea boanc\ sau boang\, satul afost numit Boanga. Localit\]i cu numele deBoanga se mai afl\ [i lng\ trgul Potlogicum [i lng\ ora[ul G\e[ti [i nseamn\ totloc b\ltos. Dintr-un document din 30Noembrie 1794 publicat n colec]ia lui V. A.Ureche afl\m c\ pn\ la facerea podului zisal b\rbierului peste Ilfov\]u drumul erea pe laFlore[ti [i Bo[ari, sat azi disp\rut; iar "dup\ce s-a nchis drumul Flore[tilor [i s-a f\cutdrum pe la Podul B\rbierului, cte bairacetreceau de la Bucure[ti la Cmpu-Lung" toatetreceau pe la Podu-B\rbierului. Ispravniculjude]ului Dmbovi]a a nfiin]at atunci loc deconac pentru ascherlii la Podul B\rbieruluinumind c\pitan [i conacciu pe un oarecare

    Tudorache din satul Con]e[ti ; acest conaccum reese din acela[i document era trecut ncondicile jude]ului nc\ din luna Martie 1789.Ispravnic al jude]ului fusese mai ntiClucerul Scarlat Cmpineanu iar mai apoiPaharnicul Alexandru. Conacciu [i C\pitan laFlore[ti era un oarecare Dumitru. Acestam\car c\ ascherlii nu mai treceau pe la el [ideci nu le mai da conac, totu[i ncasa delalocuitori cele trebuincioase conacului. Inacela[i timp Tudorache c\pitan [i conacciu laPodu-B\rbierului se vedea obligat s\ deaconac ascherliilor c\ci "dup\ iu]eala vremeice era atunci l b\teau spnzurat [i cereau s\le dea conac [i el a fost silit de nevoe [i le-adat cum se dovede[te din m\rturia de atteasate", f\r\ ns\ s\ fi ncasat ceva dela s\tenic\ci cele de cuviin]\ le ncasase cum amspus, pe nedrept Dumitru dela Flore[ti. Acestlucru pricinue[te o jalb\ a lui Tudorache delaPodu-B\rbierului la Domnie contra luiDumitru dela Flore[ti; cercetarea o face Vel-Vornicul Brncoveanu care constat\ drep-tatea lui Tudorache "pentru c\ m\rturia ceprin osebit tacrir adeverit de dumnealuiPaharnicul Alexandru se vede c\ i-au dat princarte de blestem s\tenii dela Corn\[el, [is\tenii dela Con]e[ti [i s\tenii din satulBoteni...face ndestul\ dovad\ c\ Tudoracheau f\cut cu adev\rat conac ascherliilor fundatunci C\pitan la "Podu-B\rbierului, con[cindcnd la satul Ghergani ce este aproape dePodu-B\rbierului, cnd n satul Con]e[ti lacasa sa, [i pe la s\teni [i cnd la satul Botenice este al\turi cu Con]e[tii [i deosebit se maidovede[te dintr-aceast\ cercetare a dum-nealui Paharnicu Alexandru, tot dup\m\rturia s\tenilor c\ ei ntr-acea lun\ a luiMartie n-au dat dou\ rnduri de conace"adic\ [i pentru Podu-B\rbierului [i pentruFlore[ti. A[a fiind Vel-Vornicul Brncoveanug\se[te ntemeiat\ jalba lui Tudorache fiindde p\rere s\-i pl\teasc\ Dumitru taleri 332"pre]ul oilor, pinilor, orzului [i fnului ce audat Tudorache la Ascherlii". (Doc. No. 52). Inacest document n care se arat\ satele dinlocalitate care trebuiau s\ contribue lantre]inerea ascherliilor este curios c\ satulmo[tenilor nu este ar\tat nici cu numele deBoanga nici cu numele de R\cari de[i dindocumentul cu No. 32 se constat\ c\mutarea satului din valea Colentinei n punc-tul unde se afl\ azi era fapt mplinit n anul1787. n ce prive[te nceputurile satuluiR\cari nu e de mirare ca s\ fi existat multmai dinainte acolo n aproprierea aceleiboange cteva colibe de cl\ca[i de aimo[tenilor ce se ocupau cu prinsul racilordespre cari b\trnii spun c\ abundau prinacele locuri joase pn\ la canalizareaDmbovi]ei; ace[ti primi locuitori se vor finumit r\cani; faptul pare cu att maiverosimil cu ct n doc. No. 30 [i 31 maimul]i martori figureaz\ cu titlul de p\scari, iarn doc. No. 15 un martor semneaz\ chiarBadea R\caru ; de remarcat n aceste docu-mente c\ mo[tenii semneaz\ cu titlul lor demo[tean; ceilal]i nu. n documentul No. 32din 23 Iulie 1787 Dobre diaconul este ar\tatchiar ca fiind din satul Pescari pentru ca ncelelalte documente s\ fie ar\tat c\ este"mo[nean de la R\cari", iar n documentulNo. 35 acela[i Dobre diaconul este ar\tat cafiind "dela Boanga" la 1794 Septembrie 11.Un alt document - o statistic\ a MitropoliiUngro-Vlahiei f\cut\ n anul 1810 [i aflat\ nmanuscrisul No. 1475 la Academia Ro-mn\, publicat\ de P\rintele Nicolae M.Popescu Profesor Universitar [i membru alAcademiei Ro-mne, n 1914 n revistaBiserica Ortodox\ Romn\ anul XXXVIII No. 5[i urm\torii - arat\ c\ n acel an 1810 existasatul Boanga avnd biseric\ de lemn [ipodoabele, vestmintele [i c\r]ile toate. Satulse compune din 62 de case cu 228 desuflete anume 104 b\rba]i [i 124 femei.Preo]i snt doi: Preot {tefan sin Mu[at [iPreotul Samfir sin diaconul Do-bre de 45 ani- cel de care am vorbit mai sus, - globit n-a

    fost, bun la citire, preo]it de prea sfin]itulMitropolit Dosoftei prin p\rintele Teofilact laleat 1798 Aug. 10 pentru biserica [i poporuldin numitul sat; preoteasa lui e Despa de ani38 ; mai este [i un diacon Costea sin dia-conul Dobre. Biserica de zid ce se afl\ azi ncomuna R\cari credem c\ este f\cut\ pelocul celei de lemn; ea a fost construit\ nanul 1845, cum rezult\ din pisania respec-tiv\, de c\tre ob[tea satului f\r\ nici o alt\contribu]ie. Iat\ cuprinsul acestei pisanii:"Aceast\ sfnt\ [i dumnezeiasc\ biseric\ s-azidit n zilele Prea n\l]atului Domn G. DimitrieB. B. V. V. [i Prea Sfin]itului Mitropolit D. D.Neofit cu ajutorul ferici]ilor ctitori: Iano[, Danierei, Constandin ierei, Necula, Elenca, Radu,Stan, Ion, Ion, Radu, Ion, M\rg\rit ierei,Costache. 1845 Dec. 9".n clopotni]\ se afl\ dou\ clopote ; unulmai mic care poart\ pe el anul turn\rii luin excrip]ie; e anul 1796 n ]ifre arabe;pe clopot n inscrip]ie snt dou\, nume Petre[i Mihai n litere chirilice.Acest clopot este deci cu 49 de ani mai vechidect actuala biseric\ [i a sunat ceasurile derug\ciune [i n str\vechea bisericu]\ de lemnde care vorbe[te catagrafia Mitropoliei din1810. Al doilea clopot a fost f\cut prin sub-scrip]ie public\ prin 1900 n timpul [i prinst\ruin]a preotului Econom Mihail Popescu.Ambele clopote au fost rechizi]ionate deNem]i n timpul ocupa]iei pentru a fi transfor-mate din obiecte de cult cre[tin n arme deucidere. Clopotul cel mic din 1796 a impre-sionat pe ocupan]i prin vrsta lui venerabil\ [ia fost trimes, spre onoarea lor, dela Bucure[tinapoi bisericii; cel\lalt a c\zut prad\ topitori-ilor germane. Dup\ r\zboi s-a turnat din nouun al doilea clopot mare care se afl\ [i azi.Biserica a fost ref\cut\ cu cheltuiala luiIorgu Dumitrescu n anul 1894, cnd s-a zidit[i clopotni]a actual\; pn\ atunci turnul primal bisericii servea de clopotni]\ clopotuluicelui mic, singur care exista la acea dat\. Cuocazia restaur\rii bisericei, s-a [i pictat dinnou n ulei vopsindu-se peste vechea pictur\n fresco cu care se mpodobise biserica laconstruirea ei. Cred c\ aceast\ veche pic-tur\ a[teapt\ s[ fie scoas\ la iveal\ [i recon-stituit\ prin sp\larea celei de azi care n-arenici un fel de valoare.Afar\ de mo[ia Boanga Inghimpa]i amo[tenilor, mai apar n documente n comu-na R\cari urm\toarele mo[ii paralele cuprima c\tre m. noapte: 1) mo[ia zis\ aziFilipeasca pe care documentele mo[tenilor oarat\ st\pnit\ la 1750 de {ufarul Andrei;mai trziu e numit\ St\neasca ; 2) mo[iazis\ pe vremuri Roteasca ; 3) mo[ia lui IaneCupe]ul nchinat\ de el Mn\stirei Sf.Gheorghe pentru care motiv se [i nume[tepn\ azi Sf. Gheorghe, [i n fine ultima lahotarul cu Ghergani e a 4-a, mo[iaPostelnicului Pecetescu; att mo[ia lui IaneCupe]ul cat [i-a postelnicului Pecetescu suntst\pnite de s\teni prin mpropriet\rirea dela1864.n 1766 Dumitrache Mora cump\r\ mo[iaRoteasca de la vara lui, Ilinca M\ncasca sor\cu Joi]a, fetele Manului C\pitan. DumitracheMora st\pne[te mpreun\ cu sora luiManda; aceasta are doi urma[i, Elenca [iMihail; Elenca are doi fii, Paraschiv [i Grigore;ace[tia mpart la moartea mamei lor mo[iantre ei; partea lui Paraschiv se st\pne[teazi de fiul lui, Nicolae Mora; partea lui GrigoreMora ce a fost C\pitan n o[tire, a trecut nminile bancherilor Eftimiu, de la cari prinanul 1903 a fost cump\rat\ de familiaZoe [i Gh. Meitani care o st\pne[te [i azi.C\pitanul Grigore Mora a avut mai mul]i copiiprintre cari pe D-1 Mihail Mora distinsuladvocat [i publicist. La 1852 cump\r\ nlocalitate mo[ia lui Filipescu un anumeDimache Serachitopol de neam din Tesaliadin corn. Siracu; din documentele No. 44 [i47 se vede c\ n 1847 Filipescu era nc\ pro-prietarul acestei mo[ii.

    S\ ne cunoa[tem localitateade N.M Popescu R\careanu

  • cyanmagentayellowblack

    Actualitate August 2009 pagina 12Ziarul Prim\riei R\cari

    Luna aceasta s-a ^mplinit 1 unde la apari]ia Ziarului Prim\riei

    R\cari, ziar editat de c\trePrim\ria ora[ului R\cari [i

    Consiliul Local R\cari. Acestaeste primul ziar local care

    r\spunde nevoilor cet\]enilor.Apari]ia primului num\r, la 15

    August 2008, a fost posibil\ sub^ndrumarea primarului Marius

    Carave]eanu, fondatorul ziarului.

    La mul]i ani, Ziarului Prim\riei R\cari, la un an de la apari]ie!

    Vremea ^n R\cari - Prognoza meteo pe 15 zileVremea ^n R\cari - Prognoza meteo pe 15 zile

    A venit vremea s\ ne amintim cum a ap\rut "Ziarul Prim\riei R\cari". ~n luna august a anului 2008, la ini]iati-va dl primar s-a format o echip\ de oameni, care au ^ncercat s\ realizeze un ziar pentru to]i r\c\renii. C\ldura eraaproape imposibil de suportat, ^n fa]\ era un domeniu necunoscut dar plin de provoc\ri. August, Septembrie,OctombrieS\rb\torile de iarna au sosit iar paginile ziarului au continuat s\ creasc\ ^n num\r, con]inut [i frumuse]e.Informa]ii din majoritatea domeniilor importante, se g\sesc ^n aceste pagini.

    Acest ziar a ^mplinit un an. Vrem s\ aib\ parte de ct mai mul]i, s\ fie con-tinuat ct mai mult timp de acum ^nainte. La Mul]i Ani ZIARULUI PRIM|RIEIR|CARI, colaboratorilor [i cititorilor no[tri!

  • Actualitate August 2009 pagina 13

    Ce a mai f\cut primaruCe a mai f\cut primaru ...?...?A fost promovat\ ^n faza de evaluare de c\treMinisterul Dezvolt\rii Regionale [i Locuin]ei a

    documenta]iei tehnice [i Proiectului tehnic pentruobiectivul Reabilitare C\min Cultural Ghimpa]i.

    Au fost promovate dou\ proiecte privind Amenajarea unuiloc de joac\ pentru copii ^n satul Ghergani [i Amenajarea

    unui loc de joac\ pentru copii ^n satul Mavrodin.

    A fost promovat\ ^ntocmirea documenta]iei privind aprobarea finan]\rii dec\tre MDRL - prin Programul ANL - a obiectivului Reabilitare termic\ ablocurilor de locuin]e construite ^nainte de anul 1990, din ora[ul R\cari.

    A fost finalizat Studiude Fezabilitate [i apro-barea indicatorilortehn ico-economic ipentru obiectivul~nfiin]are sistem de ali-mentare cu ap\ [ista]ie de tratare a apeipotabile ^n cartierele -Colacu, S\bie[ti,B\l\ne[ti, St\ne[ti [iGhimpa]i.

    A fost promovat\ ^nSEAP - procedura deachizi]ie public\ prinlicita]ie deschis\ pen-tru obiectivul ~nfiin]aresistem de alimentarecu ap\ [i sta]ie detratare a apei potabile^n cartierele - Colacu,S\bie[ti, B\lane[ti,St\ne[ti [i Ghimpa]i.Termenul de depunerea ofertelor va fi ^n datade 09.09.2009, orele09,00.

    A fost promovat\ documenta]ia pentruA fost promovat\ documenta]ia pentrupredarea amplasamentului c\tre ANL - ^npredarea amplasamentului c\tre ANL - ^n

    suprafa]\ de 3347 mp situat ^n ora[ulsuprafa]\ de 3347 mp situat ^n ora[ulR\cari, Ghergani, jude]ul Dmbovi]a ^nR\cari, Ghergani, jude]ul Dmbovi]a ^n

    vederea amplas\rii unui bloc de locuin]evederea amplas\rii unui bloc de locuin]epentru tineri - prin Programul ANL.pentru tineri - prin Programul ANL.

    A fost finalizat\ procedura de evaluare a ofertelordepuse de participan]ii la licita]ia deschis\ din datade 07.08.2009 pentru obiectivul Modernizare DC43 A R\cari - Ghimpa]i - Butimanu

    Primii pasi in functionarea CAMS - unitate de asistentamedico- sociala cu adresabilitate pentru persoanele cunevoi medicale , sociale si cu handicap , la inceputul luniiaugust fiind adusi primii pacienti in cadrul Centrului deAsistenta Medico-Sociala Racari , urmeaza ca in perioadaurmatoare sa fie transferati si pacientii de la Centrul deasistenta Sacuieni.

    ~nscriereaechipei

    de fotbal CSR\cari, ^n divizia

    DD att pentru junioricat [i pentru

    seniori.

  • VIA}A MEDICAL| August 2009 pagina 14Ziarul Prim\riei R\cari

    black

    Migrenele afecteaz\10% din popula]iaglobului. Femeile suntpredispuse riscului de a aveamigrene puternice mai mult dectb\rba]ii, iar remediile medicamen-toase nu sunt ^ntotdeauna cele maipotrivite.

    Stresul, consumul nervos, emo]iile put-ernice sau anxietatea sunt doar cateva din-tre cauzele migrenelor puternice.Netratate, ele pot dura de la 4 la 72 de orechiar. V\ recomand cateva remedii simplepentru alungarea durerilor nedorite de cap.Pauze mici [i desePersoanele care lucreaz\ foarte mult ^n fa]acalculatorului sau cele care trebuie s\petreac\ mult timp cu privirea fixata ^ntr-unloc sunt predispuse apari]iei migrenelor.

    Pentru ele, pauzele de relaxare suntvitale. La fiecare 20 de minute, ochii tre-buie s\ se odihneasc\ [i, pentru foartepu]in timp, s\ nu se mai concentrezeasupra unui singur lucru sau ac]iune.

    Perioadele scurte ^n care sunt alungate

    tensiunile acumulate [i evitarea fix\riiprivirii ^ntr-un punct fix pentru mult timppot fi solu]ii eficiente pentru evitareamigrenelor.

    Controlul ocular permanent este indicat^n cazul acestor persoane, iar mijloacele deevitare a obosirii ochiului, prin pauze scurtereprezint\ un remediu simplu ^mpotrivadurerilor de cap.

    Evitarea schimb\rilor de temperatur\Organismul uman este foarte sensibil laschimb\rile bru[te de temperatur\. Primelesemne ale acestui fapt sunt durerile decap, care pot fi de nesuportat uneori.

    Evitarea schimb\rilor de temperatur\,prin asigurarea unor diferen]e minore, pecare organismul s\ nu le resimt\ brusc,sunt benefice ^ntotdeauna.

    ~n sezonul rece, acoperirea capului este foarte important\. P\strarea unei tem-peraturi confortabile nu va influen]a ^n nici

    un fel trecerea de la rece la cald, principalacauz\ pentru apari]ia migrenelor iarna.Masajul cranian

    Persoanele care au o slujb\ de birouse confrunt\ foarte des cu migrenesup\r\toare. Camera neaerisit\, tem-peratura prea ridicat\ sau concentrareaasigur\ fondul prielnic aparitiei acestordureri.

    Masajul cranian, ^n momentele depauz\ [i relaxare, poate reprezenta osolu]ie pentru ^ndep\rtearea cefaleei. Cu ochii ^nchi[i [i complet detensionat\, per-soana ^n cauza va ^ncerca s\ maseze tm-plele circular, pentru cateva minute.Evitarea alimenta]iei d\un\toare

    Mnc\rurile foarte condimentate, varzasau chiar scrumbia ^n exces [i preparatenecorespunz\tor, produc ten[iuni ale tm-plelor. De aici pn\ la formarea de migreneeste un singur pas.

    Gurmanzii care au ^ntmpinat aseme-nea probleme pot evita consumul ^n exces[i pot ^nlocui aceste alimente cu alte

    mnc\ruri preferate. Excesul de fructe [ilegume proaspete are numai efecte poz-itive asupra organismului [i acestea pot^nlocui alimentele d\un\toare.Controleaz\-]i migrenele

    Dr. Carp Marioara

    Dac\ a]i pus cteva kilograme bune nultimele s\pt\mni, f\r\ s\ fi mncat mainimic, ve]i fi tenta]i s\ da]i vina pe vrst\.ns\ principalul vinovat ar putea fi, n reali-tate, stresul. Stresul foarte mare poate afec-ta concentrarea, luarea deciziilor [i compor-tamentul. Printre cele mai stresate persoanese num\r\ cei care lucreaz\ ca profesori saupoli]i[ti, arat\ un studiu realizat de InsitutuluiNational de S\n\tate Mintal\. Cercet\torii dela Universitatea Yale au descoperit c\ femeilefoarte stresate depun gr\simea n jurul taliei(acesta este tipul cel mai d\un\tor pentrubolile de inim\). Oamenii de [tiin]\ dau vinape nivelul cortizolului, secretat n momentelede tensiune, ca reac]ie de ap\rare a organis-mului. Acest hormon directioneaz\ mai mult\gr\sime c\tre depozitele din partea abdomi-nal\. Lucrurile stau la fel [i n cazul femeilorfoarte slabe. Cercet\torii avertizeaz\ c\degeaba ncerc\m s\ ne nfomet\m. Numaisportul ne poate sc\pa de stres [i de kilo-gramele n plus. Recent, s-a descoperit c\organismul nostru reac]ioneaz\ la stres la felcum reac]ioneaz\ [i la o infec]ie trimitecelule s\-l apere. Problema e c\, n timp cetoate aceste celule sunt concentrate ntr-unpunct, virusurile [i bacteriile [i fac de cap. nplus, un organism stresat se vindec maigreu dect unul relaxat. Cercet\torii au

    demonstrat c\ persoanelor care sunt impli-cate ntr-un conflict le ia cu 60% mai multtimp s\ li se vindece eventualele r\ni care leapar fa]\ de ct le-ar lua ntr-o perioad\ deliniste. O echip\ de cercet\tori sugereaz\ c\,atunci cnd e[ti stresat, pragul de suportabil-itate al durerii este mai mic. Acest lucru este

    valabil n special pentru femei. De exemplu,femeile care sufer\ cu inima se plng maimult de dureri n piept atunci cnd sunt stre-sate, n compara]ie cu b\rba]ii cardiaci.Stresul foarte mare poate afecta concen-trarea, luarea deciziilor [i comportamentul.Prin urmare, cu ct ave]i mai multe griji, cuatt cresc [ansele s\ provoca]i un accident.Cifrele arat\ c unul din cinci oameni sufer\de stres din cauza locului de munc\, iarpeste o jum\tate de milion de persoane suntnevoite s\-[i ia liber pn si rezolv\ aceast\problem\. Profesorii, poli]i[tii, managerii [ijurnali[tii sunt printre cei mai predispusi la

    tulbur\ri psihice. Stresul, ritmul de via]\intens [i amenin]\rile pot provoca insomnii,depresii sau co[maruri, dar [i tulbur\ri psi-hice. Acesta este rezultatul unor studii real-izate de psihologii Insitutului National deS\n\tate Mintal\. De[i greu de crezut, per-soanele publice [i vedetele sunt cel mai pu]in

    afectate de stres. Mai greu este cu cei careau de vndut doar imaginea [i ncearc\ s\compenseze inte