ziarul nr 10

± ±

cyan

mag

enta

yello

wbl

ack

± ±

PERIODIC, EDITAT DE PRIM|RIA ORA{ULUI R|CARI {I CONSILIUL LOCAL R|CARI - Jude]ul Dâmbovi]a

An I, nr. 10, Mai 2009, 16 pagini

www.primariaracari.ro

cyanmagentayellowblack

ZIARUL PRIM|RIEIZIARUL PRIM|RIEIR | C A R I

“M\rul discordiei” “M\rul discordiei”

sau dialogul ^n]eleptului cusau dialogul ^n]eleptului cu

lumealumea!! Vineri,24 aprilie 2009, s-a desf\[urat o

^ntâlnire a cet\]enilor din locali-tatea Ghimpa]i cu primarulora[ului R\cari. La orele 17,00am intrat ^n sala de clas\preg\tit\ pentru aceast\ ^ntâl-nire [i care s-a doveditne^nc\p\toare pentru localniciide aici; al\turi de primar la^ntâlnire au participat [i al]ifunc]ionari din prim\rie, vicepri-marul [i consilierii din zon\.

PPag. 11ag. 11

~n data de 30 maiva avea loc un

spectacol la Gradini]aR\cari cu ocazia Zilei

Copilului, unde se va inaugura [iprimul spa]iu de joac\ pentru copii.

ANUN}ANUN}

hiar dac\ la ^nceput a fost primit cure]inere acest proiect, iat\ c\, amajuns la etapa a-III-a care nu a fost

una oarecare, ci mai degrab\, cea maiinteresant\ din punct de vedere aldemar\rii, al participan]ilor [i al volumului demunc\.

Vorbeam de re]inere la ^nceput de drum,scuzabil\ prin ineditul ac]iunii (chiar dac\

ulterior, am fost copia]i [i de al]ii, chiar [i deconducerea jude]ului), unii au definit-o cafiind “ac]iunea propagandistic\, al]ii pom-pieristic\!”Total\ eroare!

Pe m\sur\ ce etapele curg, se dovede[tea fi un real succes atingându-[i toate ]elurilepropuse.

~n primul rând, pe unde trece “familiaadopt\ un km!” r\mâne curat “lun\”,zonele putând fi folosite cu u[urin]\ pentru“ie[itul la iarb\ verde”.

~n al doilea rând, ac]iunea a avut (neplace nou\ s\ credem) [i un impact psiho-logic, a ajuns la con[tiin]a oamenilor cares\ sper\m c\ se vor al\tura acestei marifamilii [i vor p\stra curat mediul^nconjur\tor.

La primele ac]iuni au participat mul]icopii. Sunt convins c\ mare parte dintreace[tia se vor gândi de dou\ ori, ^nainte s\arunce ambalajul de la pr\jitur\ sau de lar\coritoare.

Vorbeam de ineditul ultimei ac]iuni;^ntr-adev\r o mobilizare de for]e mecanice(buldozer, dou\ tractoare, trei remorci,buldo-excavator, basculante de capacitatefoarte mare, ^nc\rc\tor tip vola) [i umanemai rar ^ntâlnite la o ac]iune (circa 80 per-soane).

Cu ajutorul mecaniz\rii s-au strânspeste 500 mc gunoi din gropile de gunoiimprovizate ^n acest sens desfiin]ându-secirca 5 asemenea loca]ii.

“Adopt\ un km!”“Adopt\ un km!”…merge mai departe…merge mai departe

(urmare ^n pagina 2)

C

Având ^n vedere c\ se apropie alegerile europarla-mentare, s\ mergem cu to]ii la vot, s\ alegem, a[a

cum ne dicteaz\ con[tiin]a pentru a ne ^ndeplini o datorie cet\]eneasc\!

± ±

±black

Actualitate Mai 2009 pagina 2

±

Ziarul Prim\riei R\cari

±

~at\ c\ s-a realizat un vis al locatarilor – proprietari de la blocuri ,constituirea [i ^nceperea activit\]ii pe baze legale, a Asocia]ieide locatari “Gospodarul “ R\cari.

~n data de 6 mai 2009, s-a desf\[urat la Sala de Festivit\]i aora[ului R\cari, Adunarea General\ a Asocia]iei “Gospodarul”, ^nurm\toarea ordine de zi: 1. Alegerea organelor de conducere aAsocia]iei; 2. Prezentarea legislatiei ^n vigoare privind reabilitareaacestui tip de locuin]e; 3. Diverse.

La adunarea general\ au participat de aceast\ dat\ majoritateaproprietarilor; spunem de aceasta dat\, pentru ca a mai fost o tenta-tiv\ de realizare a acestui deziderat, dar care s-a soldat cu un esec, prinneparticiparea majorit\]ii proprietarilor. ~n urma prezent\rii legii 230/2007 ^nrezumat, cei prezen]i s-au familiarizat cu dispozi]iile acesteia [i s-a trecut la lucr\rilepropriu-zise ale Adun\rii generale: alegerea organelor de conducere, adic\ uncomitet executiv format din 7 membri, dup\ cum urmeaz\: Dinu Marius, Dobre Vasile,Bogza Carmencita, Negrea Steluta, Alionte Aurica, Arineanu Gheorghe, RadulescuSergiu.

Din rândul membrilor comitetului executiv se alege pre[edintele Asocia]iei de pro-

prietari ^n persoana doamnei prof. Aurica Alionte. Urmeaz\ ca ^n cel mai scurt timp,s\ fie atestat\ [i persoana care va indeplini func]ia de administrator, ^ntrucât legis-la]ia este preten]ioas\ privind atestarea acestei persoane. De asemenea va fi stabilitconform legii [i cenzorul care va verifica cheltuielile la nivelul Asocia]iei de proprietari.

Va vom prezenta, ^n fiecare num\r al ziarului nostru, pasaje din legile privindreabilitarea acestui tip de locuin]e: 1. Ordonan]a de urgen]\ nr.174 din 27/11/2002privind instituirea m\surilor speciale pentru reabilitarea termic\ a unor cl\diri de locuitmultietajate (versiune actualizat\ la data de 02/12/2008!)

{i la blocuri seintra ^n normalitate

nceput\ pe malul drept al Colentinei ^n zonaColacu, ac]iunea de strângere a gunoaielor dinzona St\ne[ti - Colacu pe o lungime de circa 5-6km a adunat la start tot personalul din Prim\riaR\cari, câ]iva consilieri locali, cadre didactice dela toate [colile din localitate, tineri din organiza]iade tineret PDL-R\cari - ini]iatori ai acestui proiect.

Pentru to]i participan]ii un sincer “mul]umesc”[i v\ a[tept\m [i la alte ac]iuni.

Cele trei remorci preg\tite ^n acest sens, s-au dovedit ne^nc\p\toare pentru volumul marede saci menajeri plini cu gunoaie strânse din albiaColentinei.

Gestul tuturor de a participa necondi]ionat laaceast\ ac]iune a dovedit, ^nc\ o dat\, spiritul deechip\ al acestora, chiar dac\ erau din forma]iunidiferite, dar aveau un singur scop – localitateanoastr\ s\ devin\, a[a cum sper\m la ^nceput demandat, una cu iz european.

Acest gen de ac]iuni vor continua, pe baz\ de

voluntariat, pân\ când vom modela con[tiin]atuturor celor care nu doresc binele localit\]ii [ipân\ când, ultima sticl\ aruncat\ aiurea, vadisp\rea.

S\ sper\m cu to]ii c\ acest lucru se va ^ntam-pla curând.

Mi-am propus ca pân\ la sfâ[itul anului s\ fiedesfiin]ate toate gropile de gunoi improvizate; ^nparalel cu aceasta, pe fiecare strad\ va trecema[ina de preluare a gunoiului menajer; se vorinstala pubele de colectare selectiv\ a gunoiului.Toate acestea având scop final – cur\]enie [i fru-muse]e.

Sunt convins ca ^n urma ac]iunii noastre vorfi cet\]eni care vor aprecia gestul [i vor evita s\polueze mediul, dar [i destui cârcota[i sau, maimult, destui r\utacio[i care vor arunca ^n urmanoastra pe considerentul c\ noi vom mai trecepe acolo.

Pentru cea de-a doua categorie v\ promit c\nu voi avea mil\: sanc]iunile vor fi dintre cele mai

severe.Nu este posibil ca dup\ ce un copil cu atâta

voin]\ a cur\tat marginea unui drum, un cadrudidactic la o vârst\ apreciabil\ a strâns ^n urma ta,un salariat al prim\riei sau chiar Primarul a umplutsacul cu sticle, unde tu ai f\cut gratar, unde untanar PDL-ist a permis ca apa Colentinei s\curga nestingherit\ ^nl\turand barierele de res-turi menajere, de PET-uri - TU – s\ ai tupeul s\faci mizerie la loc.

A[a cum spun unii realizatori TV: “ Ru[inic\,ru[inic\\, ru[inic\\\\\\\!!!!”.

~n speran]a c\ nu vom fi nevoi]i s\ folosim acestapelativ [i mul]umind ^nc\ o dat\ ^ntregii FamiliiAdopt\ un km! v\ dau ^ntâlnire la urm\toareaac]iune ce va fi anun]at\ prin mijloacele cunos-cute.

Dr.ing. Carave]eanu Marius FlorinPrimarul ora[ului R\cari

“A“Adopt\ un km!”dopt\ un km!” …merge mai departe…merge mai departe(urmare din pagina 1)

Redac]ia

~

Facilitã]i acordate persoanelor fizice întemeiul Legii nr. 571/2003Scutirea de impozit pe clãdiri, impozit pe teren, taxaasupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliber-area certificatelor, avizelor [i autoriza]iilor, de tax-ele speciale adoptate de consiliile locale, precum [ide alte taxe locale stabilite conform art. 283 dinCodul fiscal se acordã pentru: a) veteranul derãzboi; b) persoana fizicã, cetã]ean român, care înperioada regimurilor instaurate cu începere de la 6septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945 a avut desuferit persecu]ii din motive etnice, dupã cumurmeazã:1. a fost deportatã în ghetouri [i lagãre de concen-trare din strãinãtate; 2. a fost privatã de libertate înlocuri de deten]ie sau în lagãre de concentrare; 3.a fost strãmutatã în altã localitate decât cea dedomiciliu; 4. a fãcut parte din deta[amentele demuncã for]atã; 5. a fost supravie]uitoare a trenuluimor]ii; 6. este so]ul/so]ia persoanei asasinate sauexecutate din motive etnice, dacã ulterior nu s-arecãsãtorit; c) persoana care, dupã data de 6 mar-tie 1945, pe motive politice:1. a executat o pedeapsã privativã de libertate înbaza unei hotãrâri judecãtore[ti rãmase definitivãsau a fost lipsitã de libertate în baza unui mandatde arestare preventivã pentru infracþiuni politice; 2. a fost privatã de libertate în locuri de de]inere înbaza unor mãsuri administrative sau pentrucercetãri de cãtre organele de represiune; 3. a fostinternatã în spitale de psihiatrie; 4. a avut stabilitdomiciliu obligatoriu; 5. a fost strãmutatã într-o altãlocalitate;d) so]ul/so]þia celui decedat, din categoria celor

dispãru]i sau extermina]i în timpul deten]iei, inter-na]i abuziv în spitale de psihiatrie, strãmuta]i,deporta]i în strãinãtate sau prizonieri, dacã ulteriornu s-a recãsãtorit; e) so]ul/so]ia celui decedat dupãie[irea din închisoare, din spitalul de psihiatrie,dupã întoarcerea din strãmutare, din deportare saudin prizonierat, dacã ulterior nu s-a recãsãtorit; f)so]ul/so]ia celui decedat în condi]iile prevãzute laalineatele precedente [i care, din motive desupravie]uire, a fost nevoit sã divor]eze de celînchis, internat abuziv în spitale de psihiatrie,deportat, prizonier sau strãmutat, dacã nu s-arecãsãtorit [i dacã poate face dovada cã a con-vie]uit cu victima pânã la decesul acesteia; g) per-soana care a fost deportatã în strãinãtate dupã 23august 1944; h) persoana care a fost constituitã înprizonier de cãtre partea sovieticã dupã data de 23august 1944 ori, fiind constituitã ca atare, înaintede aceastã datã, a fost reþinutã în captivitate dupãîncheierea armisti]iului.

Vãduvele de rãzboi [i vãduvele veteranilor derãzboi care nu s-au recãsãtorit beneficiazã de scu-tire la plata impozitului pe clãdire [i pe teren,aceastã categorie de persoane nefiind scutitã laplata impozitului asupra mijloacelor de transport.

Scutirea de la plata impozitului pe clãdire seaplicã doar clãdirii folosite ca domiciliu de per-soanele fizice care se încadreazã în categoria celorscutite, iar scutirea la plata impozitului pe teren seaplicã doar pentru terenul aferent clãdirii utilizateca domiciliu.

Scutirea de la plata impozitului asupra mijloacelorde transport se aplicã doar pentru un singur mijlocde transport, la alegerea persoanelor beneficiare

ale scutirii.Scutirea de la plat\:1. impozitului pe clãdiri pentru locuin]a situatã laadresa de domiciliu; 2. impozitului pe teren afer-ent clãdirii prevãzute la pct. 1; 3. taxei asupramijloacelor de transport, aferentã unui singur auto-turism tip hycomat (adaptat persoanelor cu handi-cap) sau a unui mototriciclu, se acordã pentru per-soanele prevãzute la art. 3 alin. (1) lit. b) [i art. 4alin. (1) din Legea recuno[tin]ei fa]ã de eroii-mar-tiri [i luptãtorii care au contribuit la victoriaRevolu]iei române din decembrie 1989 nr.341/2004, publicatã în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004,respectiv celor care au calitatea de:- luptãtor pentru victoria Revolu]iei din decembrie1989; - luptãtor rãnit - atribuit celor care au fostrãni]i în luptele pentru victoria Revolu]iei dindecembrie 1989 sau în legãturã cu aceasta; - lup-tãtor re]inut - atribuit celor care au fost re]inu]i defor]ele de represiune ca urmare a participãrii laac]iunile pentru victoria Revolu]iei din decembrie1989; - luptãtor remarcat prin fapte deosebite -atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie1989, au mobilizat [i au condus grupuri saumul]imi de oameni, au construit [i au men]inut bar-icade împotriva for]elor de represiune ale regimuluitotalitar comunist, au ocupat obiective de impor-tan]ã vitalã pentru rezisten]a regimului totalitar [ile-au apãrat pânã la data judecãrii dictatorului, înlocalitã]ile unde au luptat pentru victoria Revolu]ieiromâne din decembrie 1989, precum [i celor careau avut ac]iuni dovedite împotriva regimului [iînsemnelor comunismului între 14-22 decembrie

1989; - urma[ de erou-martir [i anume: so]ulsupravie]uitor, pãrin]ii celui decedat [i fiecare dintrecopiii acestuia.Scutirea de impozit pe clãdiri, impozit peteren [i taxa pentru eliberarea autoriza]iilorde func]ionare pentru desfã[urarea uneiactivitã]i economice se acordã pentru: a) persoanele cu handicap grav; b) persoanele cuhandicap accentuat; c) persoanele invalide degradul I. Scutirile enumerate mai sus, se acordã înpropor]ie de 100% pentru bunurile proprii [ipentru bunurile comune ale so]ilor, stabilitepotrivit Codului familiei.

Astfel, în cazul decesului unuia dintre so]i scu-tirea acordatã cotei sale pãr]i nu se mai acordãdecât în cazul în care aceastã cotã revine în pro-por]ie de 100% unei persoane care se încadreazãîn condi]iile legale pentru a beneficia de facilitateafiscalã respectivã.

Scutirea de la plata impozitelor [i taxelor localese acordã persoanelor în cauzã, numai pe bazã decerere [i numai începând cu data de întâi a luniiurmãtoare celei în care persoana respectivãdepune la organul fiscal local actele [i documentelejustificative prin care se atestã încadrarea acestuiaîn categoria celor pe care legea fiscalã în]elege sã-i scuteascã de la plata impozitelor [i taxelor locale.Dacã au intervenit modificãri cu privire la modifi-carea condi]iilor în care se acordã scutirea, per-soanele respective au obliga]ia de a depunedeclara]ii fiscale la organul fiscal local în termen de30 de zile de la data la care au intervenit modi-ficãri.

AFL|M DE LA SERVICIUL IMPOZITE {I TAXE LOCALE, PENTRU DUMNEAVOASTR|, URM|TOARELE:

Sef serv ITL, ec Coman Gheorgh]a

± ±

±±black

De interes general Mai 2009 pagina 3Ziarul Prim\riei R\cari

±

Cet\]enii români care îndeplinesccondi]iile prev\zute de Legea nr. 248 / 2005cu modificarile [i complet\rile ulterioare augarantat dreptul la libera circula]ie [i, înmod corespunzãtor, au dreptul la eliber-area, de]inerea [i folosirea unui pa[aport încondi]iile legii. Pa[aportul face dovadaidentit\]ii [i cet\]eniei titularului [i îi dãdreptul de a ie[i [i de a intra în ]arã prinoricare dintre punctele de trecere a fron-tierei deschise traficului interna]ional decãlãtori.

Minorii care nu au ^mplinit vârsta de 14 ani: Cererile care privesc ELIBERAREA PA{APOR-

TULUI SIMPLU pentru minorul care nu a împlinitvârsta de 14 ani se formuleazã de cãtre ambiipãrin]i, de pãrintele supravie]uitor, de pãrintelecãruia i-a fost încredin]at minorul prin hotãrârejudecãtoreascã rãmasã definitivã [i irevocabilãsau, dupã caz, de reprezentantul legal.

Cererile pot fi formulate doar de cãtre unuldintre pãrin]i atunci când este împuternicit de cãtrecelãlalt pãrinte prin procurã specialã, autentificatãîn ]arã de notarul public, iar în strãinãtate de misi-unile diplomatice sau oficiile consulare aleRomâniei, ori când existã acordul scris al acestuia,autentificat în acelea]i condi]ii.

Atunci când, din motive obiective, nici unuldintre pãrin]i nu se poate prezenta la serviciul pub-

lic comunitar, cererile prevãzutemai sus, pot fi formulate de o per-soanã împuternicitã de cãtrepãrin]i prin procurã specialã, aut-entificatã în ]arã de notarul public,iar în strãinãtate de misiunilediplomatice sau oficiile consulareale României.

Cererile vor fi înso]ite de urmãtoarele documente: - certificatul de naþtere al minorului, în original [icopie xerox; - dovada achitãrii taxelor [i tarifelor deemitere a paþaportului: • 32 LEI - taxa consularã • 64,20 LEI - costul pa[aportului - pa[aportul anterior, dacã este cazul; - actele deidentitate ale pãrin]ilor sau al reprezentantuluilegal, aflate în termen de valabilitate, în original [icopie xerox; pot fi acceptate doar copii ale actelorde identitate ale parintilor, daca acestea suntautentificate prin semnatura si stampila de catrelucratorul consular.

Categoriile de documente necesare eliberarii pasapoartelor

Ag.pr. Badea Cristina Georgeta

1. Hotarare privind rectificarea bugetului local peanul 2009, adoptata ca urmare a sumelor reparti-zate de catre CJD pentru lucrari de pietruire si ali-mentare cu apa, adoptat\ cu un cvorum de 14voturi.2. Hotarare privind vanzarea suprafetei de terenaferent constructiei proprietatea domnilor SandruNicolae si Precupetu Vasile, situata in Racari, satMavrodin, zona Garii, adoptata ca urmare a solici-tarii de cumparare inaintata de catre proprietariiconstructiei cu un cvorum de 14 voturi. Este vorbade un teren in suprafata de 1320 m.p precum sispatiul necesar utilitatilor: drum acces, suprafatade lucru pentru eventualele reparatii si intretinere arespectivei constructii in suprafata de 680 m.p. 3. Hotarare privind vanzarea suprafetei de terenaferent constructiei, proprietatea domnului MiricaGheorghe situata in Racari, sat Mavrodin, str I.LCaragiale, adoptat\ ca urmare a solicitarii decumparare inaintata de catre proprietarul con-structiei cu un cvorum de 14 voturi.4. Hotarare privind scoaterea la vanzare a cladirii

si a suprafetei de teren aferenta constructiei situa-ta in Racari, sat Ghimpati, str Sublocotenent BarbuPetre Marian, ca urmare a propunerii inaintat\ deo parte a locuitorilor satului Ghimpati, avand invedere starea avansata de degradare ce nu maipermite alocarea unor sume pentru executarea de

reparatii. Vanzarea imobilului se va face dupaexpertizarea sa, prin licitatie publica, iar demolareaacestuia se va executa numai dupa finalizarea uneiconstructii cu aceeasi destinatie. Hotararea a fostadoptata cu 12 voturi si 2 abtineri: Tanase Adriansi Gavrila Valentin. 5. Hotarare privind aprobare PUZ local SC MegaConstruct SRL adoptata ca urmare a cererii deextindere intravilan pentru suprafata de 26.009mp situata in T61/6 parcela 12, sat Ghergani,adoptata cu 14 voturi.6. Hotarare privind aprobarea demolarii unor con-structii situate in curtea Primariei Racari, aflateintr-o stare avansata de degradare (acoperisputrezit si rupt, ziduri dislocate, usi si ferestrerupte) prezentand un aspect inestetic si pericol deprabusire.Avand in vedere costurile ridicate la care s-arajunge cu consolidarea si renovarea acestoracomisia de receptie a motivat astfel demolarea lor.7. Hotarare privind includerea suprafetei de terenintravilan in suprafata totala de 3,40 ha, situata inorasul Racari, localitatea Ghergani, judetulDambovita, zona parc Ghica in domeniul privat allocalitatii si administrarea Consiliului local Racariadoptata cu 14 voturi.Suprafata a ramas la dispozitia autoritatii localedupa restituire, ceea ce reprezinta suprafataneocupata de constructile CAMS Ghergani si aScolii generale Ghergani, in total de 3,40 ha con-form ridicarii topografice efectuate in zona.8. Hotarare privind delimitarea suprafetei de 3347m.p situata in Racari, sat Ghergani, zona Ghica -Scoala noua Ghergani, pentru amplasarea unorblocuri tip ANL adoptata cu 14 voturi. Aceste con-structii vor fi destinate tinerilor si famililor tinere.9. Hotarare privind aprobarea destinatiei pentrucladirea si terenul aferent - fosta statie de epurare,situata in orasul Racari, strada Republicii , zona

abator, ca adapost pentru cainii comunitari adop-tata cu 14 voturi. Tot aici se are in vedere amena-jarea unui grajd pentru caii fara stapan carora li seofera gazduire, hrana, apa, asistenta medicalapana la revendicare, in timp limitat, dupa care sevalorifica conform legislatiei in vigoare. Vom revenicu amanunte privind acest adapost foarte necesarin contextul orasului Racari.10. Hotarare privind preluarea, in parte, a bloculuiin care functioneaza Politia Racari adoptata cu 14voturi pentru, hotarare ce a fost initiata ca urmarea puneii la dispozitie de catre IPJ- Dambovita aunei scari de bloc- respectiv A2b nefinalizata dinlipsa de resurse financiare in perioada anterioara.

In finalul sedintei au fost prezentate 3 infor-mari:1. Informare privind sesizarea inaintata de dl.

Chitulescu Octavian.2. Informare privind unele aspecte prezenate de

dl. Lache Ion.3. Informare privind adresa inaintata de SC

Antonio Imobiliare SRL pentru zonele de impozitarein Orasul Racari. # La sedinta Consiliului local a participat si dom-nul senator Valentin Calcan care a tinut sa cunoas-ca preocuparile Consiliului local R\cari pentru c\multe din proiectele care se vor realiza in perioadaimediat urmatoare sunt sprijinite personal: Sala desport de la Liceul Racari, amenajarea locurilor dejoaca, reabilitarea termica a blocurilor, reabilitareScoala Ghergani (Veche), apartamente ANL laGhergani plus Gradinita cu program prelungit ce valua fiinta dupa renovarea Scolii vechi, in actualullocal al [colii generale.In finalul sedintei consilierii s-au sfatuit in legaturacu rezolvarea unor probleme curente ale comuni-tatii.

HOT|RÂRILE CONSILIULUI LOCAL R|CARI , ADOPTATE ~N {EDIN}A DIN 30.04.2009

~n data de 30.04.2009, la orele14:00 s-a desf\[urat [edin]aConsiliului local R\cari la care au par-ticipat 14 consilieri [i delega]iis\te[ti. Ni]\ Vasile - absent.Proiectele de hot\râri au fost discu-tate ^n cadrul comisiilor de speciali-tate, dup\ care s-a trecut la discutarea^n plen [i votarea lor.

~n urma H.C.L 35/2009 Politia comuni-tara a actionat pentru buna desfasurare aactivitatii in zona Judecatoriei Racari si a flu-idizarii circulatiei de pe strada TudorVladimirescu (in dreptul judecatoriei Racari).Activitatea agen]ilor comunitari const\ ^n blo-carea ro]ilor tuturor autovehiculelor ce suntparcare neregulamentar, aplicand amenzi ^nvaloare de 4 mii lei de la data intr\rii ^n vigoarea H.C.L 35/2009 [i pân\ ^n prezent.

Poli]ia comunitar\ a ora[ului R\cari aac]ionat pentru dezafectarea domeniului public[i asigurarea de m\suri specifice ^n zoneleunde s-au efectuat lucr\ri de reabilitare a

spa]iului verde [i a pode]elor.

Activit\]i desf\[urate deActivit\]i desf\[urate dePPoli]ia Comunitar\ R\carioli]ia Comunitar\ R\cari Producatorii agricoli din sectoarele

legume-fructe si agricultura ecologicaprimesc in acedst an sprijin financiarde la Guvern. Ei trebuie sa aiba în folosintasuprafete agricole de cel putin 0,25 ha si sanu aiba datorii la bugetul de stat sau la buge-tul administratiei publice locale

Pentru sectorul de agricultura ecologica,beneficiarii trebuie sa fie înregistrati anual laMinisterul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, caproducatori în agricultura ecologica. Deasemenea, trebuie sa aiba un contract cu unorganism de inspectie si certificare. Pentrubeneficiarii din sectorul legume-fructe, spri-jinul financiar se acorda pentru o suprafatade maximum 3 hectare, de pe care sintrecoltate unul sau mai multe produse, careapartin organizarii comune de piata în sec-torul legume-fructe. Beneficiarii din acest

sector pot solicita sprijin financiar fie numaipentru suprafetele de pe care recolteazalegume, fie numai de pe suprafetele de pecare recolteaza fructe.Bani numai grupurilor de producatori

Ajutorul pentru sectorul legume-fructe estede 1.110 lei/hectar pentru persoanele fizice- membre ale asociatiilor sau organizatiilorprofesionale, persoane fizice autorizate sipersoane juridice si de 2.960 lei/hectar pen-tru membrii grupurilor de producatori. Deasemenea, se dau 3.700 lei/hectar pentrumembrii grupurilor de producatori recunos-cute preliminar sau membrii organizatiilor deproducatori recunoscute conform Ordinului684/2007 si a regulamentelor si directiveloreuropene specifice.

Afl\m de la APIA

Ing Porojan LilianaAg. [ef Poli]ia comunitar\,

Chi]ulescu Dumitru

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

± ±

±±cyanmagentayellowblack

Eveniment Mai 2009 pagina 4Ziarul Prim\riei R\cari

±

„Cea mai frumoasãgospodãrie

în luna 2009!”

DINC| ANDREI -R|CARI

PROF. CRISTEA AURICA - MAVRODIN

GOCIU A. - GHIMPA}I

Concursul nostru se intituleaz\ “Cea mai frumoas\ gospod\rie“, este o reeditare a celui din 2008, dar pentru a stimula spiritulcompetitiv vom promova, ^n fiecare luna, prin imagini cele mai reu[ite gospod\rii, pe localit\]i. Premiile sunt cunoscute: unelte agricole^n valoare de 200.00 lei care se acorda anual, ^n func]ie de punctaj; premiul este destinat pentru fiecare localitate.

~N URMA PROPUNERILOR CET|}ENILOR, LUNAR VOM EVIDEN}IA ~N PAGINILE PUBLICA}IEI LOCALE “CEA MAI FRUMOAS| STRAD|!”, AVÂND ~NVEDERE ASPECTUL ~NGRIJIT AL DOMENIULUI PUBLIC: {AN}URILE CUR|}ATE {I ADÂNCITE, IGIENIZAREA PODE}ELOR PRIN DESFUNDARE,

PLANTAREA DE FLORI {I ARBU{TILOR ORNAMENTALI, VOPSIREA GARDURILOR. ~N ACEST NUM|R EVIDEN}IEM STR. IORGU DUMITRESCU - R|CARI. FELICIT|RI!!

maiRelu\m un subiect care a mai fost inclus ^n

paginile ziarului nostru, ac]iunile cet\]ene[ti deigienizare a domeniului public, obliga]ie atuturor locuitorilor.

Exist\ [i HCL nr. 8/2008, prin care sestatueaz\ obligativitatea p\str\rii aspectului^ngrijit al localit\]ilor. V\ vom da o veste bun\,ne bucur\m c\ mul]i conceta]eni de-ai no[tri au

^nceput s\ colaboreze cu administra]ia local\ ,^n sensul c\ s-au apucat de treab\: san]uris\pate, spa]ii igienizate, pode]e desfundate.

V\ vom prezenta ^n fiecare num\r câte ofotografie din fiecare localitate ^n care seprezint\ cea mai reu[it\ amenajare de pedomeniul public la intrarea ^ntr-o gospod\rie. B|LAN PARASCHIVA - B|L|NE{TI

ALEXANDRU DUMITRA-S|BIE{TI DUMITRU IOANA- GHERGANI TILA M. - ST|NE{TI

ILIE IOANA - COLACU

Cultur\ - ~nv\]\mânt Mai 2009 pagina 5Ziarul Prim\riei R\cari

±

±

Prin Lucian Blaga (1895-1961), liricaromâneascã din perioada interbelicãatinge „Nebãnuitele trepte” ale sublimu-lui. Apari]ia lui în literatura românã,într-un moment în care se manifestãdiferite curente [i direc]ii estetice, aduceo notã insolitã în poezia epocii. De[i apublicat la „Gândirea” [i a fãcut elogiulsatului românesc - „eu cred cã ve[nicias-a nãscut la sat”- el nu este untradi]ionalist. Din contra, prin stilulpoeziei sale, prin respingerea descrip-tivului [i cultivarea extaticului, realizândo esteticã proprie în care realul seamestecã cu suprarealul, Blaga apar]inespiritului modernist. De fapt, ardeleanulLucian Blaga este un artist unic, un marepoet expresionist, „un daimonion” ca[i Goethe, un geniu în stare de intui]iimistice revelatoare, fãcând sã disparãgrani]ele dintre metafizicã [i poezia pro-priu-zisã..., „estetica sa” fiind ometafizicã curatã iar „metafora omodalitate substan]ialã de a per-cepe Universul” (George Cãlinescu).

Lirica lui Lucian Blaga reproduce, laînalte poten]e artistice, sistemul sãumetafizic. Autorul „Filozofiei culturii”[i al „Spa]iului mioritic”, cu vãditeinfluen]e din gândirea germanã(Spengler, Frobenius, Worringer), credeîn magie, în religie, în nemãrginita for]ãcreatoare a Marelui Anonim. Filozofiaexisten]ei umane presupune nu numaimãre]ie ci [i tragism. Omul, crea]iuneacentralã a Universului, trãie[te în orizon-tul misterului [i al revelãrii. Dorin]ei lui denepotolitã cunoa[tere i se opune impla-cabil „Cenzura transcendentã”.Dupã creatorul teoriei minus cunoa[terii,lumea aceasta încãrcatã de mistere,poate fi perceputã numai pe calepoeticã, prin mituri [i simboluri.Poezia presupune, deci, medita]ieadâncã [i Blaga afirmã aforistic: „Dacã

lirica sincerã, directã [i pasionalãar fi adevãrata poezie, atuncimugetul cerbilor, în anumite cea-suri ale toamnei, ar face de prisostoate antologiile” (Discobolul). Câtãfilozofie exprimã lirica blagianã este sufi-cient sã amintim poezia „Trei fe]e”(Poemele luminii) - admirabil joc degândire metaforicã:„Copilul râde:„în]elepciunea [i iubirea mea ejocul!”Tânãrul cântã:

„Jocul [i în]elepciunea mea-iiubirea!” Bãtrânul tace: „Iubirea [i jocul meu e-n]elepciunea!”~nclina]ia lui Blaga cãtre latura tainicã,misterioasã, obscurã a Universului esteafirmatã încã din primul sãu volum deversuri -„Poemele luminii” (1919):„eu cu lumina mea sporesc a lumiitainã”, (Eu nu strivesc corola de luminia lumii). Lumina - motivul poetic funda-mental al acestui prim volum de poezii -dominã caleidoscopic atmosfera liricã,poetul aspirând frenetic spre infinitele„spa]ii siderale”, deoarece, potrivitconcep]iei sale “a trãi la sat înseam-nã a trãi în zari[te cosmicã [i încon[tiin]a unui destin emanatdin ve[nicie”. Trãirea liric\ serealizeaz\ la nivel macrocosmic, ^ncaden]e ample, tulbur\toare:“Pãmântule, dã-mi aripi: sãgeatãvreau sã fiu/ sã spântec/nemãrginirea,/ sã nu mai vãd înpreajmã decât cer, deasupra cer,/[i cer sub mine-/ [i-aprins în valuride lumin\/ sã joc/ strãfulgerat deavânturi nemaipomenite!! (Vreau sãjoc!). Medita]ia înso]e[te permanentexisten]a poetului, totul fiind dominat deo stranie lini[te: “Atâta lini[te-i în jur,de-mi pare cã aud/ cum se izbesc degeamuri razele de lun\” (Lini[te) [iBlaga constatã extaziat cã „Lumina, ce-osimt nãvãlindu-mi/ în piept când tevãd - minunato/, e poate ca ultimulstrop/ din lumina creatã în ziua dintâi”

(Lumina). Sentimentul pur al iubirii estetrãit de artist la scarã cosmicã, clipeleunice ale acestei trãiri fiind exprimate înimagini artistice inedite, emo]ionante.„Frumoaso,/ }i-s ochii-a[a de negri încâtseara/ când stau cu capu-n poala ta/ îmipare cã ochii tãi, adâcii sunt izvorul/ dincare tainic curge noaptea peste vãi/ [ipeste mun]i [i peste [esuri,/ acoperindpãmântul/ c-o mare de-ntuneric,/ A[a-sde negri ochii tãi,/ lumina mea” (Izvorulnop]ii).

Lumina cosmicã este fascinantã [iatotcuprinzãtoare [i ea inundã tumultuossufletul poetului, arzând de tulburã-toarea dorin]ã a neîncetatei întoarceri însine: „A[tept sã îmi apunã ziua/ [i zareamea pleoapa sã-]i închidã,/ mi-a[teptamurgul , noaptea [i durerea, / sã mise-ntunece tot cerul/ [i sã rãsarã-n minestelele, stelele mele/ pe care încã nicio-datã/ nu le-am vãzut” (Mi-a[teptamurgul)

~n volumul „Pa[ii profetului”, al cãruisimbol central este Pan, zeul for]elortelurice” (Ov. S. Crohmãlniceanu),Lucian Blaga cântã frenezia contopirii cunatura. De la imaginea luminoasã aiubitei, proiectatã într-un idilic tablou denaturã - „De prea mult aur crapãboabele de grâu./ Ici-colo ro[ii stropi demac/ [i-n lan/ o fatã/ cu gene lungi/ caspicele de grâu” (~n lan) pânã lanãzuin]a contopirii cu materia geologicã„Prin cosmos/ auzi-s-ar atuncia mãre]iimei pa[i/ [i-a[ apare nãvalnic [i liber/cum sunt”. (Da]i-mi un trup voimun]ilor) - iatã sublima traiectorie aexpresionismului blagian.

Cu volumul „In marea trecere”, LucianBlaga atinge nelini[titele zone ale sufle-tului rãvã[it de spaimele neantului.„Marea trecere” este via]a vãzutã per-manent de poet cu obsesia mor]ii. Deaici [i motto-ul „Opre[te trecerea. {tiucã unde nu e moarte nu e nici iubire, - [itotu[i, te rog: opre[te Doamne, ceasor-nicul cu care ne m\sori destrãmarea”..

Sentimentul predominant este celelegiac, poetul având nostalgia îndepãr-

tatei copilãrii: ”Numai sângele meustrigã prin pãduri/ dupã îndepãrta-ta-i copilãrie,/ ca un cerb bãtrân/dupã ciuta lui pierdutã în moarte.”(~n marea trecere) [i regretã chiar faptulde a se fi nãscut -”[i-mi pare a[a derãu cã n-am rãmas/ în ]ar\ fãrãnume” (Lini[te între lucruribãtrâne). Existã, totu[i, un remediupentru temperarea acestei st\ri de spirit:întoarcerea în lumea binecuvântatã asatului -”Prietene crescut la ora[/fãrã milã, ca florile în fereastrã,/prietene care încã niciodatã n-aivãzut/ câmp cu soare jucând subtperi înflori]i,/ vreau sã te iau demânã,/ vino, sã-]i arãt brazdeleveacului”. (Pluguri). Urmãtoarelevolume de versuri -„Lauda somnului”(1929)- elogiu al incon[tientului colectivcreator, „La cumpãna anilor” (1933) -simbolizând amiaza vie]ii. „La cur]iledorului” (1938) - nestãvilitã exaltare adorului de ]arã, „Nebãnuitele trepte”(1934) - sfâ[ietor zbucium la apropiereaclipei trecerii în neant, aureoleazã profilulunui mare poet filozof, visând con-tinuu la mitizarea satului româ-nesc. Volumul „Poezii” (1962) se cir-cumscrie aceleia[i sublime metafiziciblagiene, constituindu-se într-un caldelogiu adus vie]ii, iubirii, fecunditã]ii:„Laudã semin]elor, celor de fa]ã[i-n veci tuturor!Un gând de puternic\ var\, un cerde înalt\ lumin\S-ascunde în fie[tecare din ele,când dormPalpitã în visul semin]elorUn fo[net de câmp [i amiezi de grãdinã,Un veac pãdure],Popoare de frunze{i-un murmur de neam cântãre]”

(Mirabila sãmân]ã) Dupã Mihai Eminescu, LucianBlaga este cel mai mare poet alnostru

PROFESORUL ION LIVEDE - DESPRE LUCIAN BLAGA -

“MIR“MIRABILABIL A S|MÂN}|” A LIRICII ROMÂNE{TI A S|MÂN}|” A LIRICII ROMÂNE{TI

Prof. Ion Livede

black

~n ziua de 26 aprilie 2009, a avut locconcursul [colar “SANITARII PRICEPU}I”, etapa zonal\,care a avut loc la {coala Titu Gar\.

Echipajul format din elevele clasei aVI-a A [i a VI-a B: ENE ANA-MARIA; DUMANILEANA; MU{AT ILEANA; VALEANU IOANA;DRAGOMIR GABRIELA; SANDU ALINA, auob]inut MEN}IUNE la acest concurs, profe-

sor coordonatorfiind T|NASEALINA, profesorde biologie,Scoala Racari.

Felicitari!!!

Noi rezultate la concursurile [colare

Un profesor de filosofie statea în fata claseiavând pe catedra câteva lucruri. Când ora aînceput, far\ s\ spun\ un cuvânt, a luat un borcanmare gol, pe care l-a umplut cu mingi de golf. I-aîntrebat pe studen]i dac\ borcanul este plin [iace[tia au convenit c\ era. Profesorul a luat atuncio cutie cu pietricele pe care le-a turnat în borcan,scuturându-l u[or. Pietricelele au umplut goluriledintre mingile de golf.. I-a întrebat din nou pe stu-den]i dac\ borcanul era plin, iar ace[tia au fost deacord ca era. Profesorul a luat dup\ aceea o cutiecu nisip pe care l-a turnat în borcan. Firesc, nisipula umplut de tot borcanul. I-a întrebat din nou pestuden]i cum st\tea treaba iar acestia au r\spuns încor "pliiin"! Profesorul a scos de sub catedra dou\c\ni cu suc pe care le-a turnat în borcan umplân-du-l de aceasta data definitiv. Studen]ii au râs.

,,Acum (a spus profesorul dupa ce hohotele s-audomolit), a[ dori s\ întelege]i c\ acest borcanreprezint\ via]a voastr\. Mingile de golf reprezint\lucrurile importante pentru voi: familia, copiii,s\n\tatea, prietenii [i pasiunile voastre, [i c\ dac\totul ar fi pierdut în afar\ de acestea, via]a voastr\ar fi tot plin\. Pietricelele sunt celelalte lucruri care

conteaz\ pentru voi: servici-ul, casa, ma[ina, iar nisipul e restul lucrurilorm\runte. Dac\ ve]i începe cu nisipul (a continuat el), nu ve]imai avea unde s\ pune]i mingile de golf [i piet-ricelele.

La fel [i în via]\, dac\ î]i irose[ti tot timpul [ienergia pentru lucrurile mici, nu vei avea niciodat\timp pentru lucrurile importante pentru tine. Acord\aten]ie lucurilor importante pentru fericirea ta.Joac\-te cu copiii, f\-]i controale medicale periodic,iesi cu prieteni/prietena/so]ia în ora[ la cin\,joac\’te fotbal; vei avea suficient timp alta data safaci curat sau sa repari cine [tie ce dispozitiv. Ai, înprimul rând grij\ de mingile de golf, ele conteaza cuadevarat. Stabile[te-]i priorit\]ile, restul edoar nisip."

Unul dintre studen]i a ridicat mâna interesân-du-se ce reprezentau cele doua c\ni de suc.

Profesorul ia r\spuns zâmbit: "Ma bucur c\întrebi asta. Ele vor doar s\ arate ca, oricât de plin\ar parea via]a ta, e loc întotdeauna pentru douac\ni de suc, împreuna cu un prieten."

Profesorul de filosofie

Ruben D.

Actualitate Mai 2009 pagina 6Ziarul Prim\riei R\cari

±

± ±

Organizata la initiativaInstitutiei Prefectului Dambovita si in

colaborare cu Inspectoratul Scolar JudeteanDambovita, actiunea “Cupa Curateniei” a avut un ecouimpresionant printre locuitorii orasuluiRacari, afirmatie confir-mata de numarul mare departicipanti: 487 elevi, 32cadre didactice, 6 directoride scoli, 38 salariati aiPrimariei Racari, 9 con-silieri locali, 9 mijloace detransport (7 ale voluntarilorsi doua ale primariei).Rezultatul acestei desfasur-ari de forte este: 1500 desaci plini cu gunoaie colec-tate din zonele “fierbinti” ale orasului.

Avand experienta organizarii unor astfel de actiu-ni – sa nu uitam ca orasul Racari, din ini-

tiativa

primarului, domnul Marius Caraveteanu, a declansat,anterior acestei actiuni, un proiect de mare cuprinderein timp si spatiu, de igienizare a orasului “Adopta unKM!” Bucurandu-se de o promovare pe masura, peste80 de voluntari au igienizat, in 25 martie a.c, o zonade peste 3 kilometri pe raza localitatii Ghergani; rezul-tatul actiunii a fost c\ zona este curatata de gunoaie,echivalentul a 300 de saci menajeri de 120 litrifiecare. Cele doua remorci ale firmei Agromar Racari,au fost neincapatoare pentru cantitatea mare de gunoiadunat. Inceputul a fost facut si ne bucuram ca

actiunea noastra a avut ecou.Salutam initiativa Institutiei

Prefectului si a ISJDambovita si constatam– prin ecoul impresionantin randul localnicilor detoate varstele ( prin par-ticiparea la ambele actiu-ni, atat a elevilorincepand cu clasa a III-a,pana la oamenii de vars-ta a III-a, care s-au oferitca voluntari) – ca oameniiiubesc natura, ca le pasa

atunci candaceasta sufera

din pricinanepasarii unor conc-

etateni. Multi dintre partic-ipantii la aceasta actiune au purtat

echipamentul promovat de proiectul“Adopta un KM!” (tricou si sapca cuinsemnele proiectului).

De asemenea au fost luate masuri deprotectie (manusi), iar cadrele didactice,functionarii din primarie, alti adulti, au

supravegheatelevii pentru aevita situatiilen e p l a c u t e .Apreciem inca o data, par-ticiparea impresionanta:sute de elevi, zeci decadre didactice, totisalariatii din primarie,majoritatea consilierilorlocali, indiferent deculoarea politica si gestul

frumos al unor posesori de utilaje de transport, care auparticipat ca voluntari: Jangu Ion, Bucur Vasile,Nelepcu Ion, Ilie Stefan, Firma Agromar-Racari, JanguFlorin. Scopul actiunii a fost atins: sensibilizareaoamenilor privind grija pentru o natura curata. Numai

cuvinte de lauda pentru tanara generatie, pentrudascalii lor care au stiut sa le faca o educatie fru-moasa, pentru consilierii locali care si-au intelesmenirea (aceea de a fi exemplu pentru con-cetatenii lor), pentru toti participantii.

“CUP“CUPA CUR|}ENIEI”, A CUR|}ENIEI”, A A ETA A ETAP| AP| A PROIECTULA PROIECTULUI UI

“ADOPT| UN KM!”“ADOPT| UN KM!”


22


MopedeConducatorii de mopede trebuie saindeplineasca urmatoarele conditii:varsta de minim 16 ani impliniti; sa detinaasupra sa si sa prezinte la control, actul deidentitate, certificatul de inregistrare al mope-dului si adeverinta de absolvire a cursului delegislatie rutiera, eliberata de o scoala desoferi; sa poarte obligatoriu casca de protec-tie; sa circule permanent cu faza mica aprin-sa.Reglementari legale :- mopedele nu sunt considerate autovehicule;pentru a fi inmatriculate, inregistrate sauadmise in circulatie, mopedele trebuie sa fieomologate in conditiile legii. Mopedele seinregistreaza la Primarie, care la randul eielibereaza Certificatul de Inregistrare si unnumar de inregistrare pe fond galben; cate-goriile de vehicule care pot fi admise in circu-latie fara a fi omologate se stabilesc prinordin al MTCT, cu avizul IGPR; proprietarii devehicule sunt obligati sa le inmatriculeze sauinregistreze, dupa caz, inainte de a le pune incirculatie; pentru a circula pe drumurile pub-lice, vehiculele, cu exceptia celor trase sauimpinse cu mana si a bicicletelor, trebuie safie inmatriculate sau inregistrate si sa poarteplaci cu numerele de inmatriculare sau inreg-istrare; este interzisa punerea in circulatie aunui vehicul inmatriculat sau inregistrat, carenu are montate placute cu numarul de inma-triculare sau inregistrare atribuite de autori-tatea competenta, ori daca acestea nu suntconforme cu standardele in vigoare.Obligatiile participantilor la trafic :- conducatorii de mopede sunt obligati saaibe asupra lor actul de identitate, certificatulde absolvire al cursului de legislatie rutiera sicertificatul de inregistrare al mopedului; petimpul deplasarii pe drumurile publice condu-catorii de mopede trebuie au obligatia sapoarte casca de protectie omologata; pentrua conduce un moped pe drumurile publice,conducatorul acestuia trabuie sa aiba varstade cel putin 16 ani; bicicletele si mopedelecare circula pe drumurile publice trebuie sa

fie echipate cu mijloace de iluminare sem-nalizare si dispozitive reflectorizant fluores-cente. Este interzisa circulatia acestora petimp de noapte fara aceste mijloace si dis-pozitive in stare de functionare; conducatoriide mopede sunt obligat sa circule cu faza deintalnire si in timpul zilei; in circulatia pe dru-murile publice, mopedul trebuie sa fie echipatcu: instalatie de franare eficace, sistem deavertizare sonora, instalatie de evacuaregaze, sistem de iluminare-semnalizare, dis-pozitiv fluorescent-reflectorizant de culoarerosie in spate, placuta cu numarul de inregis-trare amplasata la partea din spate; se interz-ice transportul pe mopede a mai multor per-soane decat locurile stabilite prin condtructieprecum si a obiectelor voluminoase; mope-dele care circula pe drumul public trebuieconduse numai pe un singur rand; persoanelecare nu poseda permis de conducere potconduce mopede numai daca fac dovada caau absorvit un curs de legislatie rutiera incadrul unei unitati autorizate.Se interzice conducatorilor de mopede:a) sa circule pe sectoarele de drum unde esteinstalat indicatorul “ Acces interzis bici-cletelor”; c) sa circule pe trotuare, cu excep-tia pistelor special amenajate; e) sa circule inparalel ; f ) sa circule sub influenta alcoolului; g) sa se tine de un vehicul aflat in mers orisa fie remorcat de un alt vehicul; m) sa cir-cule atunci cand partea carosabila esteacoperita cu polei, zapada sau ghiata; n) sacircule cu defectiuni tehnice la sistemul defranare sau fara avertivor sonor functional ; p)sa circule pe alte benzi decat cea de langabordura, cu exceptia cazurilor in care urmeazasa efectueze virajul stanga; r) sa circule faraechipament fluorescent-reflectorizant de lalasarea serii pana in zori sau cand vizibilitateaesta redusa.Sanctiuni- lipsa casca de protectie art. 36 al. 2 dinOGR nr. 195/02 art. 99 al. 1 pct. 9 (2 - 3p.amenda); - lipsa numar inregistrare art.102 al. 1 pct 2. art. 102 al. 1 pct. 2 (9-20p.amenda); - circulatia fara faza mica art. 44

al. 3 din OGR nr. 195/02 art. 100 al. 1 pct.11 ( 4 - 5 p. amenda); - lipsa adeverinta cursde legislatie rutiera (6 - 8 p. amenda)ScutereConducatorii de mopede trebuie saindeplineasca urmatoarele conditii : -varsta de minim 16 ani impliniti; - sa detinaasupra sa si sa prezinte la control, actul deidentitate, permisul de conducere tip A1 sicertificatul de inmatriculare al scuterului; - sapoarte obligatoriu casca de protectieReglementari legale:- autovehiculul cu doua roti, cu sau fara atas,echipat cu un motor care are o capacitatecilindrica mai mare de 50 cm 3 si/sau a caruiviteza maxima, prin constructie, depaseste45 km/h; - pentru a circula pe drumurile pub-lice, vehiculele, cu exceptia celor trase sauimpinse cu mana si a bicicletelor, trebuie safie inmatriculate ori inregistrate, dupa caz, sisa poarte placute cu numarul de inmatricularesau de inregistrare, cu forme, dimensiuni sicontinut prevazute in standardele in vigoare; -categoriile autovehiculelor care pot fi admisein circulatie fara a fi omolagatate se stabilescprin ordin al ministrului transporturilor, con-structiilor si turismului, cu avizul MinisteruluiAdministratiei si Internelor – InspectoratulGeneral al Politiei, care se publica inMonitorul Oficial al Romaniei; - documentulcare atesta omologarea este cartea de iden-titate a vehiculului, eliberata in conditiile legii;- pentru a fi mentinute in circulatie, vehiculeleinmatriculate se supun inspectiei tehniceperiodice; - inspectia tehnica periodica seefectueaza in statii autorizate, conform legis-latiei in vigoare; - conducatorii vehiculelorsunt obligate sa se supuna testarii aeruluiexpirat si/sau recoltarii probelor biologice invederea stabilirii alcoolemiei ori a consumuluide produse sau substante stupefiate saumedicamentelor cu efecte similare acestora,la solicitarea politistului rutier.”; - conducatoriimotocicletelor si mopedelor sunt oblicati safoloseasca luminile de intalnire pe toata dura-ta deplasarii acestora pe drumurile publice; -limita maxima de viteza in localitati este de

50 km/h. In afara localitatilor limita de vitezaeste de 90 km/h pe autostrazi, 80 km/h pedrumurile expres sau nationale europene (E)si 70 km/h pe celelalte categorii de drumuriSanctiuni:- lipsa casca de protectie art. 36 al. 2 dinOGR nr. 195/02 art. 99 al. 1 pct. 9 (2 - 3p.amenda); - lipsa numar inregistrare art.102 al. 1 pct 2. art. 102 al. 1 pct. 2 (9-20p.amenda); - circulatia fara faza mica art. 44al. 3 din OGR nr. 195/02 art. 100 al. 1 pct.11 ( 4 - 5 p. amenda); - lipsa adeverinta cursde legislatie rutiera (6 - 8 p. amenda); -punerea in circulatie sau conducerea pe dru-murile publice a unui scuter neinmatriculat sepedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani; -punerea in circulatie sau conducerea pe dru-murile publice a unui scuter cu numar fals deinmatriculare sau de inregistrare sepedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani; -conducerea pe drumurile publice a unuiscuter ale carui placute cu numarul de inma-triculare au fost retrase sau a unui vehiculinmatriculat in alt stat care nu are drept decirculatie in Romania se pedepseste cuinchisoare de la 6 luni la 2 ani; - conducereape drumurile publice a unui scuter de catre opersoana care nu poseda permis de conduc-ere se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5ani.Recomandari importante pentru motociclisti:- evitati accelerarile excesive si nu conduceticu viteza mai mare decat limita legala; -folositi ziua, permanent, luminile de intalnireevitand deplasarea intre benzile de circulatie;- purtati atat dumneavoastra cat si pasagerulcare va insoteste casti de protectie omolo-gate; - nu faceti “slalom” printre autove-hiculele in miscare; - asigurati-va ca dispunetide spatiu de franare suficient; - pastrati per-manent contactul ambelor roti cu suprafatacarosabilului; - urmati cursul de legislatie invigoare atat posesorii de motociclete cat sicei de scutere.

OBLIGA}IILE CONDUC|TORILOR DEMOPEDE {I DE SCURETE

POLI}IA ORA{ULUI R|CARI FORMA}IUNEA POLI}IEI RUTIERE

Sala de conferinte a HoteluluiDambovita a fost gazda unui evenimentdeosebit: marcarea Zilei Internationale aFamiliei. Au raspuns invitatiei de a par-ticipa la manifestarea Directiei Generalede Asistenta Sociala si Protectie aCopilului, prefectul Iancu Caracota, vicep-resedintele Consiliului Judetean MarinAntonescu, primarul orasului Racari, MariusCaraveteanu, Elena Manolescu, inspectoradjunct ISJ, directorul Directiei de Asistenta

Sociala Targoviste Delia Stanescu,directorul Crucii Rosii

Dambovita GheorghePopescu, cate unreprezentant din parteaIJP, BSP siA r h i e p i s c o p i e iTargoviste. In prima parte a intalnirii

s-a incercat o sensibilizare

si o constintizare a celor prezenti cu privire laproblemele cu care se confrunta familia insocietatea prezenta, precum si promovareaunor initiative care vin in sprijinul familiei.

Partea a doua a manifestarii a fost dedi-cata premierii familiilor tinere, celor longevive,asistentilor maternali, precum si tinerilorproveniti din sistemul institutionalizat, modelede urmat pentru societate. La festivitatea depremiere familia Anason din Mavrodin, orsuluiRacari a fost premiata cu o combina frigorifi-ca si alte obiecte de uz casnic. Acest sim-pozion a fost incheiat cu jocuri distractive in“Parcul Chindia”.

15 mai 2009, 15 mai 2009, ”Ziua Interna]ional\ a F”Ziua Interna]ional\ a Familiei!”amiliei!”

- a fost s\rb\torit\ [i de noi- a fost s\rb\torit\ [i de noi

Redac]ia

± ±

± ±


Actualitate Mai 2009 pagina 8Ziarul Prim\riei R\cari

Proiectul ecologic ini]iat de Prim\ria ora[ului R\caria ajuns la etapa a-III-a. ~n ziua de 9 mai 2009, la orele10:00, func]ionarii [i ceilal]i salaria]i ai prim\riei,cadre didactice de la [colile din ora[, per[onalul de^ngrijire a unitatilor [colare, consilieri locali, tineri mem-bri ai organizatiei PDL s-au adunat ^n curtea prim\rieipentru a pleca la drum. Activitatea propriu-zis\ s-adesf\[urat pe cursul râului Colentina ^n amonte, dela gospod\ria consilierului Ilie Stefan pân\ la St\ne[ti(punctul pod magazin) pe o distan]\ de mai bine de5 km. Având ca ajutor un num\r important de utilajede la Agromar-R\cari (4 remorci, buldo-excavator)actiunea s-a soldat cu o cantitate record de gunoaiecolectate (cateva tone cu ajutorul utilajelor) si 300 de

saci umplu]i de-a-lungul râului. Laaceasta etap\ au participat 100persoane echipate de lucru [ipurtând ^nsemnele proiectuluiecologic “Adopt\ un KM!”. Dup\ce s-a f\cut adunareagunoaielor, ^ncarcarea ^n saci [iapoi ^n remorci, participan]ilor lis-a preg\tit o surpriz\, mai multdecât pl\cut\, un picnic foartefrumos organizat, corturi ^np\dure, mese frumos a[ezate,

gratare ^mbietoare [i muzic\ pem\sur\ care a destins asisten]a^nc\ din primele clipe. A[a c\uitand de oboseala, toti au inceputpetrecerea [i au continuat-o pân\… h\t c\tre sear\ ,când au por-nit-o, cu microbuzele, c\tre cas\.

A fost o ac]iune foarte reu[it\,iar impresiile vor fi dep\nate ^nc\mult\ vreme de aici, ^ncolo.

„Adopt\ un Km!”„Adopt\ un Km!”Etapa a Etapa a 33 a



Etapa Etapa 33„Adopt\ un Km!”„Adopt\ un Km!”

Pentru ape mai limpezi, pentru râuri mai curate...

Demararea ac]iunii Colacu

Desf\[urarea de for]e, ^ncurajatoare pentru astfel de ac]iuni

Frenezia colect\rii gunoaielor

Familia “Adopt\ un km!” la sfâr[itul ac]iunii

aa

VIA}A SPIRITUAL| SI MEDICALA Mai 2009 pagina 10Ziarul Prim\riei R\cari

± ±

±

Joi, 23 Aprilie 2009, am sarbatorit hramul Bisericii Sf Gheorghe, ca o binecu-vantare spirituala in Saptamana Luminata care a inceput cu “praznicul praznicelor”– Sfintele Pasti. La eveniment au participat, intr-o comuniune de simtire, multi eno-riasi alaturi de edilul sef al orasului, Dr.ing Marius Caraveteanu, cu binecuvantareaunui sobor de preoti care ne-au incalzit inimile cu predicile lor: Preot Staret GruzeaCaronfil Vicentiu – Manastirea Maici, Preot Paroh Enache Alexandru – ParohiaBaldana, Preot Paroh Petre Marian Marius si Preot Paroh Parvu Aurelian – ParohiaSlobozia Moara, Preot Paroh Ciobanu Ioan – Parohia Colacu, Preot Paroh GoangaCristian – Parohia Balteni, Preot Paroh Sumedrea Leonte – Parohia Tartasesti, PreotParoh Tudorache Ion – Parohia Racari, Preot Paroh Vlada Stefan – Parohia Ghergani,Preot Paroh Tudoran Daniel – Parohia Racari, Preot Paroh Voicila Cristian Vasile –Parohia Ghergani.

Am impartit bucuria sarbatoririi acestui eveniment impreuna cu domnulAlexandru Marian, primarul Comunei Contesti, care, ca si in alte ocazii, ne-a fostaproape.

Calendaristic vorbind, aceasta sarbatoare se afla intr-o luna de primavara,anotimp care indeamna la viata si bucurie. Prin tot ce ne amintesc, SaptamanaLuminata si Sarbatoarea Sf Gheorghe, se topesc intr-o primavara a sufletului nos-tru, care necontenit cauta si nazuieste spre mantuire, spre comuniunea cuMantuitorul.

Sarbatorirea Hramului bisericii Sf Gheorghe, reprezinta prin incarcatura spiri-tuala, triumful credintei in Dumnezeu, al crestinismului, caci Sf Gheorghe este unsimbol al acestora.

In credinta populara, Sf Gheorghe se asociaza cu multe traditii ce tin de germi-natia semintelor, de triumful vietii, de mirabila vegetatie ce pregateste roadele anu-lui.

In aceste momente, traind cu intensitate bucuria crestina a sarbatorii sfantuluilacas, se cuvine sa ne intoarcem cu piosenie si recunostinta catre cei care au cti-torit-o sau au contribuit la zamislirea acestui mare edificiu – Iorgu Dumitrescu,Patriarhul Iustinian – ca si la maruntii enoriasi care cu b\nu]ul dar cu un suflet mare,au ajutat neostoit la ridicarea ei, ca o marturie a credintei oamenilor de pe acestelocuri.

Fie ca aceasta sarbatoare sa ne uneasca in cuget si simtire, sa ne faca maibuni, mai toleranti, si, asa cum ne-a invatat Sfanta Scriptura: “Munceste ca si cumn-ai muri niciodata, dar ingrijeste-te de suflet ca si cum ai muri maine”, sa veghemla randuielile bisericesti, sa ne fie aproape, iar noi, frati si surori in Hristos Domnul,sa facem din fiecare zi o sarbatoare cu bucurii duhovnicesti, cu pace, cu fapte bunesi cu alese impliniri. Hristos a Inviat!

Hramul bisericii Sf Gheorghe

din ora[ul R\cari

Fiecare dintre noi avemmomente ^n care ne sim]im anxiosi,nervo[i, tensiona]i sau stresa]i.Mai jos gasi]i 5 metode prin carepute]i combate aceste st\ri.1) ~nva]\ s\ te relaxezi.Cu to]ii credem c\ [tim cum s\ nerelacs\m, dar alegând sâ stâm &n fa]acalculatorului, a televizorului sauascultând muzica nu ne vom relaxa cuadev\rat. De multe ori toate acestea nufac decât s\ tensioneze [i mai mult.Acela[i lucru este valabil pentru alcool,droguri sau tutun. Toate acestea par a terelaxa dar ^n realitate efectul lor estedoar temporar. Corpul t\u are nevoie derelaxare – exerci]ii de respira]ie – carenu au efect doar asupra corpului ci [i amin]ii.2) Dormi]i suficient, alimenta]i-v\corect [i face]i sport.Dac\ vre]i ca mintea [i corpul vostru s\fie puternice pentru a face fa]\provoc\rilor vie]ii dormi]i atât cât ave]inevoie – nici prea mult, nici prea pu]in;alimenta]i-v\ corect, alege]i fructe [ilegume cât mai multe [i cât mai diver-sificate. Face]i sport pentru a va oxigenacelulele astfel ^ncât organismul s\func]ioneze la capacitatea maxim\.3) Gândi]i pozitiv – o modalitate foartebun\ de a va ]ine mintea departe degândurile negative este aceea de a va

focusa pe cea ce este bun, frumos sipozitiv in viata voastra.Permiteti-va sa visati, indepliniti-va dor-intele care tin de voi si imaginati-va ca seva intampla tot ce este mai bun cu viatavoastra.4) Petrece]i timpul liber cu pri-etenii [i familia.Organizati activitati impreuna cu cei dragisi bucurati-va de suportul si sprijinul lor.Daca ceva nu merge cum doriti sau suntaspecte ale vietii care va dau batai decap vorbiti despre acestea cu cinevacare stie sa asculte si caruia ii pasa. Vetiafla ca nu sunteti singuri.5) Petrece]i timp ^n natura.O plimbare in parc sau o iesire in aerliber va poate incarca bateriile. Alegetiun loc in care va simtiti in siguranta sirelaxat. Va puteti invita un prieten saupersoana iubita sau de ce nu un mem-bru al familiei pentru a va bucura denatura impreuna.

metode prin care pute]i combate st\rile de anxietate

5

Dr. Carp Marioara

black

Dup\ tradi]ia Bisericii Ortodoxe,fiecare biserica ^n momentul^nfiin]\rii, prime[te un nume, caredevine hramul s\u. Sfin]irea sautârnosirea este deci actul de botezal noului l\ca[ de ^nchin\ciune,care prime[te de le arhiereu hra-mul sau, numele s\u. Hramuldevine ^ngerul p\zitor al bisericii,patronul sau spiritual. ~n timp ce^ngerul p\zitor al credinciosului se

^ngrije[te de salvarea unui singursuflet cre[tinesc, hramul bisericiiocrote[te via]a [i se ^ngrije[te demântuirea tuturor credincio[ilorbisericii.

El strânge laolalta constiin]atuturor credincio[ilor bisericii substindardul izbavitor al Sfintei Cruci,pentru realizarea supremului ideal,^ndumnezeirea tuturor ^ntru HristosDomnul.

Biserica “SFÂNTA TREIME” dela PAROHIA GHERGANI ^[i vas\rb\tori cu deosebita solemnitate[i emo]ie HRAMUL, luni 8 iunie2009, dup\ slujba Sfintei Liturghii.. Noi preo]ii slujitori v\ invit\m s\lua]i parte la acest mare evenimentdin via]a Parohiei noastre. Vamul]umim!

HRAMUL BISERICII“SFÂNTA TREIME”

DE LA PAROHIAGHERGANI

Pr. Vlada {tefan Vlada {tefan - Ghergani

Redac]ia

~n interesul cet\]eanului Mai 2009 pagina 11Ziarul Prim\riei R\cari

± ±±

± ±


Ce a mai f\cut primaru’Ce a mai f\cut primaru’ ...?...?

~nceperea amenaj\riispa]iilor verzi din centrul

ora[ului R\cari, princur\]area surplusului dep\mânt, rezultat ^n urmalucr\rilor de construc]ie aretelei de gaze naturale

Realizarea de lucrari interioare [i a canaliz\rii laCentrul Medico-Social din localitatea Ghergani.

Lucr\rilede subtraver-

sare au ajuns [i^n zona

Ghimpa]i. Prinexecutarea

acestor lucr\ris-au rezolvatproblemelecauzate deploile abun-

dente.Igenizarea spa]iilor verzi din ora[.

S-au finalizat lucr\rile de ^mprejmuirea Bisericii Sf. Gheorghe din Ora[ul R\cari

Demararea constructiei adapostului pen-tru cainii fara stapan din orasul Racari

De asemenea s-a demaratlucrarea de reabilitare a monumentu-

lui eroilor din R\cari [i spa]iul verde

Lucr\ri de reabilitare -Baza sportiv\ a ora[ului R\cari,

jude]ul Dâmbovi]a”

~nceperea desfiin]\rii gropilor de gunoi dinzonele St\ne[ti, Mavrodin, urmând ca lucr\rilede ecologizare s\ continue [i ^n celelalte zone

Servicii de consultan]\ [i proiectare (fazeleSF, PT, DE) pentru proiectul „Reabilitare,modernizare, extindere [i echipare infra-

structura educa]ional\ – {coala Ghergani,ora[ R\cari, Jude]ul Dâmbovi]a”

Servicii de consultan]\ [i proiectare (fazeleSF, PT, DE) pentru proiectul „Reabilitare,

modernizare [i extindere Liceul teoretic “IonGhica” ora[ul R\cari, Judetul Dâmbovi]a”.

De interes general Mai 2009 pagina 12Ziarul Prim\riei R\cari

± ±

±

± ±

Vineri, 24 aprilie 2009 s-adesf\[urat o ^ntâlnire a cet\]enilordin localitatea Ghimpa]i cu pri-marul ora[ului R\cari. La orele17,00 am intrat ^n sala de clas\preg\tit\ pentru aceast\ ^ntâlnire[i care s-a dovedit ne^nc\p\toarepentru localnicii de aici.

Al\turi de primar, la ^ntâlnire, au par-ticipat [i al]i func]ionari din prim\rie,viceprimarul [i consilierii din zon\.Amintim pe T\nase Adrian [i Gavril\Valentin. De la Biroul agricol a fostprezent\ dna Dumitru Ioana, de la asis-ten]\ social\ dl Tudor Ion, de la servi-ciul de impozite [i taxe locale, dna

Chiri]\ Aurica, de la urbanism, dlAlexandru Alexandru, de la Serviciuladministrativ dl Manu Marian, dl DumitruNicolae, dra Barbu Cristina, dlR\dulescu Sergiu, agent [ef Poli]ia deProximitate, R\cari. Discu]iiledebuteaz\ cu impresiile de satisfac]ie alelocalnicilor mai vârstnici care se bucur\de amenajarea “parlamentului”, un locunde ace[tia se ^ntâlnesc ^n orele der\gaz dup\ ce-[i rezolv\ treburile ^n gos-pod\rie. Acesta este ca o proiec]ie pesteani, a poienei lui Iocan care vine totdintr-un sat din sudul ]\rii (Sili[teaGume[ti) [i dintr-o lume patriarhal\ [iplin\ de tâlc, descris\ de nemuritorulM. Preda ^n Morome]ii.Dl. Alecu Alexandru, 70 ani: Ne placela “parlament”...dar nu e pentru ceitineri, ei au altceva mai bun de f\cut;acolo vin numai cei de 70 ani, carevorbesc [i ei, ca la parlament!

Dl primar aduce ^n aten]ia celorprezen]i, dorind consultarea acestora,cl\direa vechii Prim\rii, care nu maipoate fi renovat\ [i pentru care alo-

carea de fonduri nu se justific\. S\teniisunt consulta]i referitor la vânzarea aces-tei cl\diri, trecând prin toate etapelelegale, iar banii rezulta]i s\ fie folosi]ipentru construirea unei cl\diri noi, ^ncare s\ func]ioneze: un punct farma-ceutic modern, un dispensar cu utilit\]icum cer normele de autorizare, un birou,^n care periodic s\ vin\ angaja]i dinprim\rie s\ acorde servicii cet\]enilor(consulta]ii legislative, pl\tireaimpozitelor, etc). Cei prezen]i au exprimatopinii pro [i contra. E drept, c\ num\rulcelor care au aprobat propunerea a fostmult mai mare decât al celor care, maicircumspec]i, mai grijulii, s-au opus. Dl Radu Marin: “Ce e cu suprafa]a ^ndiscu]ie?! Face bani mai multi!Construc]ia e rezistent\. S\ se fac\ con-struc]ia lâng\ C\minul Cultural...nu ebine... Transformatorul e ^nchis. De ces-a ^nchis? Trebuie s\ avem acces la el!Dl Primar nu este de acord curepararea cl\dirii pentru c\ este veche(din 1920!), este [ubred\ [i nu merit\.Dl Vali (patron la sec]ia de tâmpl\rie):cl\direa trebuie dat\ jos [i construit\una nou\!Dl Gavril\ Marin: Cine o ia, s\ ia, s\fie s\n\tos, nou\ s\ ne fac\ ce ne tre-buie: dispensar, punct farmaceutic.Dl Stoica Vasile: ”mai exist\ [i altce-va... Aici era obor de vite. Transformatorn-a fost; nici liniile de ^nalt\ tensiune nusunt bine pozi]ionate, deci aten]ie! Nu ede viitor!”Dl Mircea Gheorghe (Asocia]ia2008). Suprafa]a fostei Prim\rii e mai

mica, decât era... A[tept\m un r\spunsde la Biroul agricol.

P\rerea sa este ^mp\rt\[it\ [i de dlRadu Marin care, intervine din nou [irememoreaz\ cum ar\t\ terenul ^ndiscu]ie ani ^n urm\. N-are ^ncrederedecât ^n ceea ce e consemnat ^n reg-istrele agricole.Dna Ioana Dumitru - reprezentantaBiroului agricol explic\, referitor la dlT\nase A., ^n curtea c\ruia se afl\ “m\ruldiscordiei”, c\ acesta are 500 mp cur]iconstruc]ii. Discu]iile s-au stins ^n celedin urm\ prin asigur\rile pe care dl pri-mar le d\ oamenilor: banii rezulta]i dinvânzarea prin licita]ie vor fi folosi]i, strict,pentru amenajarea unei cl\diri noi, mod-erne.Transformatorul va fi asigurat, a[a cum

prevede legea.Preotul satului, Nicolae Mihailvorbe[te despre unele stric\ciuni dincimitir (geamuri sparte) subiect care vasta ^n aten]ia educatorilor, p\rin]ilor [iPoli]iei comunitare.Nea Victor {erban: Ce e atâta vâlv\?!S\ mergem ^nainte, s\ facem o con-struc]ie nou\!Dl primar asigur\, ^nc\ odat\ pe ceiprezen]i c\ se va face o licita]ie corect\,ca la carte. Adrian n-are prioritate. Se vada anun] ^n toate ziarele, cum prevedelegea. Cât preve[te realizarea asfaltului,^n doi ani, aceasta va fi realizat. Primultronson: R\cari- calea ferata; al doileatranson: ^n sat, de la intrare pân\ laFrancezu. Dar vor trebui f\cute [an]urile.

Preotul localit\]tii aminte[te dedemersurile sale, ^ncepute prin 2005,de recuperare a p\mântului bisericii, [i lacare nu a primit r\spuns. Primindasigur\ri din partea dlui primar c\ vasprijini restituirea, acesta r\mâne s\vin\ cu solicitarea. Tanti Smaranda: De ce [tiu to]i peAdrian, [i cât e curtea lui, [i nu [tienimeni de p\mântul bisericii?! Oameniir\mân pe gânduri... [i trec la alt subiectcare-i preocup\: denumirea str\zilor pen-tru care solicit\ unele modific\ri care vorfi aduse ^n aten]ia Consiliului LocalR\cari.

Cineva din asisten]\ propune chiarrealizarea unei fântâni arteziene, cum av\zut la Crevedia... ~ntâlnirea cu oameniide aici r\mâne mult\ vreme ^n minteacelor prezen]i ca o constatare: oameniise intereseaz\ din ce ^n ce mai mult deviitorul lor, de locurile pe care le sfin]esccu prezen]a lor...

“M\rul discordiei” sau dialogul ^n]eleptului cu lumea!

La nou\ luni de la schimbarea administra]iei ^n Prim\riaora[ului R\cari, ^n data de 08 mai 2009, la orele 12:00 s-ainaugurat un obiectiv de mare importan]\ pentru ora[ul nos-tru cât [i pentru jude]ul Dâmbovi]a. Este vorba de Sta]ia debetoane – Ghergani, obiectiv al SC PRODLIGNUM SRL, cusediul ^n Ghergani strada G\rii 251, patron dl {tefan Florin.La inaugurare au participat dl Senator Valentin Calcan, dl pri-mar dr. Ing Marius Carave]eanu, viceprimarul, consilieri locali,preoti din parohia Ghergani si alti invitati.

~n cuvântul s\u, dl senator Valentin Calcan, Pre[edinteleComisiei de Privatizare din Senatul României a salutataceast\ realizare care va contribui cu siguran]\ la ^nf\ptuireaproiectelor de construc]ii ^n zon\. Apreciaz\ c\ aceast\investi]ie privat\ poate s\ atrag\ [i alte investi]ii: un ANL, o

sal\ de sport, pentru c\ este nevoie când construie[ti un ora[pe lâng\ celelalte [i de o sta]ie de betoane. Cine investe[te^n vremuri de criza este un ^nving\tor.

Dl primar a apreciat aceast\ realizare ca fiind benefic\pentru ora[, ca [i pentru ^ntreaga zona , ^ntrucât ^ntr-unperimetru apreciabil (Bucure[ti-Titu-Targovi[te) este singuraSta]ie de betoane care ^l deserve[te. ~[i exprim\ speran]a ca^n viitorul foarte apropiat la {coala „Ion Ghica” – Ghergani([coala veche) vor ^ncepe lucr\rile de reabilitare a[teptate deto]i. Reafirm\ sprijinul sau pentru orice investitie benefic\pentru ora[ul R\cari, ^l felicit\ pe investitor pentu realizare [iapreciaz\ c\ s-au creat [i locuri de munc\ ^n zon\. Aici, 500 de metri cubi de beton pot pleca zilnic spre [coli ^nreabilitare, blocuri ANL, construc]ii private. Ne bucur\m c\

aici [i-au g\sit un loc de munc\, cet\]eni din ora[ul R\cari.Ur\m succes Sta]iei de betoane [i cât mai mul]i clien]i.Al doilea obiectiv de mare anvergur\

inaugurat ^n ora[ul R\cari: Sta]ia de betoane – Ghergani

Viceprimar, Prof. Elena Craiciu

Redac]ia

black

~n interesul cet\]eanului Mai 2009 pagina 13Ziarul Prim\riei R\cari


Domnule Primar,Sunt o micu]\ eleva de 11 ani [i vreau s\ v\

mul]umesc din suflet pentru ce a]i f\cut pentrucopii, ^n special pentru copiii din St\ne[ti. Acumnu mai vin pe jos de la [coala, nu mai str\bat cupiciorul drumul lung [i anevoios de la Colacu laSt\ne[ti. Acum merg cu “ma[ina [colii” cum ^ispunem noi elevii [i este foarte confortabil [iparc\ merg mai cu drag la [coal\.

Mai sunt fericit\ pentru c\ a]i ^mprejmuit[coala pe lâng\ râul Colentina [i am motive^ntemeiate s\ v\ mul]umesc. Eu am c\zut dedoua ori ^n r\u, ^n timpul pauzelor; o dat\toamna când venise apa mare [i era s\ m\^nec [i o dat\ iarna… Acum m\ simt ^n sigu-

ran]\!Dintr-o miede virtu]i, dragostea fa]\ de copiieste prima [i pentru dumneavoastr\, dragosteape care ne-o purta]i ocup\ primul loc [i credc\ sunte]i un primar care urmare[te ^n modconstant binele copiilor din ora[ul R\cari.Dac\ natura ne aseaman\, cultura nedeosebe[te, iar dumneavoastr\ sunte]i un omdeosebit!

Cu drag [i mul]umiri din inima mea de copil!Neac[u Andrada-Marina, St\ne[tiEleva la scoala Colacu – clasa a-VI-a A

Drag\ Andrada,Emo]ionat de cuvintele simple dar sincere asternute de tine pe hârtie ^ncerc s\

nu-]i r\mân dator [i s\-]i r\spund la mica te scrisoare ce mi-a fost adresat\.~mi amintesc de tine de la prima mea ac]iune preelectoral\ (scuze am

alunecat un pic pe panta expresiilor tehnice) …de la prima ^ntâlnire cu oameniidin satul St\ne[ti care aveau multe probleme [i una dintre ele era aceea careprivea copiii din St\ne[ti care mergeau la [coala Colacu, PE JOS.

Sincer nu am putut s\ cred ^n acel moment c\ este posibil acest lucru, dar era

adevarat.~n acel moment am promis c\

odat\ ajuns Primar acest dispretfa]\ de copii o s\ dispar\.Dac\ nu m\ ^n[eal\ memoria, chiarmama ta avea ^ndoieli ^n realizareaacestui lucru [i m-a ^ntrebat: “Cumdomnule Inginer, chiar o s\ avemtransport pentru copiii no[tri?!”R\spunsul a fost ferm: Da, [i nunumai copiii din St\ne[ti vor aveatransport, ci to]i elevii din R\cari vormerge la {coal\ (acolo unde situa]iao cere) cu ma[ina.

Pe data de 15 septembrie 2008,to]i copiii care au avut nevoie au mersnu “pe jos”, ci cu ma[ina.

Fiind ^n trecere prin St\ne[ti am primit cu mân-drie [i lini[te sufleteasc\ mul]umirile mamei talereferitoare la acest demers pe lâng\ cele referi-toare la “Ziarul Prim\riei R\cari” unde-l citasemprintre al]ii [i pe “Marele” Eminescu.

Cât despre ^mprejmuire…Nu puteam concepe ca un copil s\

se poat\ juca ^n lini[te ^n apropiereaunei pr\pastii! A[a c\…

Toate acestea le-am f\cut ^n calitatede primar ales [i de p\rin]ii acestor copii,dar [i de p\rinte ce nu poate concepe ca uncopil s\ poat\ merge pe jos atâ]ia km, ^ndrum spre [coal\.

Ca s\ nu-]i r\pesc prea mult din timpult\u, ^]i doresc succes la [coal\, distrac]iepl\cuta ^n tab\r\ [i ne vedem pe 30 mai laR\cari s\ s\rb\torim ^mpreun\ “Ziua Copilului“.Vacan]\ placut\!

PRIMAR, dr.ing. Marius Carave]eanu

P\rerea ta conteaz\ P\rerea ta conteaz\ ...doar dac\ o spui!...doar dac\ o spui!

Costache Paraschiv din localitatea Mavrodin ^ntreab\ dac\este posibil ca ^n anumite loca]ii din Ghergani (ex. fostulcomplex sau [c. veche) s\ se amenajeze un C\minCultural. R\scuns: C\minul Cultural ^n fostul complex nu se poate facedeoarece este proprietate privat\- ^n {coala veche nu se poate - se va reabilita [i reda ^nvâ]\mântu-lui ca [coal\.

Un grup de cet\]eni din zona {colii Mavrodin sunt deranja]ide atmosfera crear\ din jurul terenului de fotbal.Raspuns: Am aprobat ^nfiin]area unui teren de fotbal ^n zona [coliiMavrodin pentru copiii din zon\ ^n ideea c\ acestia ^[i vor consumaenergia practicând organizat diverse sporturi.Vom purta discu]ii atât cu vecinii zonei cât [i cu tinerii care creaz\aceste neajunsuri [i dac\ situa]ia va continua vom ^ncerca schim-barea destina]iei zonei.

FOTBAL DE SALA “TROFEUL DAMBOVITA”Datorita rezultatelor bune ob]inute ^n cadrul competi]iei de fotbal

de sal\, competi]ie organizat\ de funda]ia “SPORTIS” -Târgovi[te, echipade fotbal a ora[ului R\cari a ob]inut calificarea ^n faza final\, cese va desfasur\ ^n data de 23.05.2009, orele 14:00 ^n Sala Sporturilordin Târgovi[te, compania echipei din localitatea VULCANA B|I.

INTRAREA ESTE LIBER|!! V| A{TEPT|M LA MAREA FINAL|!!!

VREMEA ~N R|CARI -PROGNOZA METEO PE 15 ZILE

~n interesul cet\]eanului Mai 2009 pagina 14 Ziarul Prim\riei R\cari

ACTE NECESARE DEPUNERE DOSAR ÎNCADRAREGRAD HANDICAP

DOSAR CU {INÃ; ACT DE IDENTITATE - ORIGINAL ÞICOPIE; ADEVERINÞÃ DE SALARIU – PENTRU SALARIA}I– COPIE; DECIZIE DE PENSIONARE {I ULTIMUL TALONDE PENSIE – PENTRU PENSIONARI – COPII; ADEV-ERIN}Ã DE LA CIRCA FINANCIARÃ – PENTRU CEI CARENU REALIZEAZÃ VENITURI – COPIEACTE NECESARE ELIBERÃRII CERTIFICATULUI DE

ORIENTARE PROFESIONALÃDosar cu þina; Act de identitate original þi copie; Pentrupensionari invaliditate grad III, copie decizie de pen-sionare þi talon recent de pensie (copie); Pentru cei fãrãvenit, adeverinþã de la circa finaciarã din care sã reiasãcã nu realizeazã venituri (copie); Pentru salaria]i, adev-erinþã de salariat (copie); Referat cu starea prezentã desãnãtate de la medicul de familie (original); Referat custarea prezentã de sãnãtate de la medicul de speciali-tate (original); Bilet de ieþire spital (copie); Analize med-icale (în copie, dacã este cazul); Diplomã de studii –ulti-ma(copie, dacã este cazul); Cartea de muncã – (copie,dacã este cazul)

ACTE NECESARE ACORDÃRII MÃSURII DE PRO-TEC}IE PERSOANELOR ADULTE CU HANDICAP

Dosarele se pot depune la Direc]ia Generalã deAsisten]ã Socialã [i Protec]ia Copilului, Bucure[ti, sec-tor 6, la sediul centrelor de zi de pe raza sectorului 6:Centrul de Recuperare [i Integrare Socialã - B-dul.Uverturii, nr.81; Centrul de Consiliere PsihosocialãPersoane cu Dizabilitã]i - B-dul. Uverturii, nr. 89, P16;Dosar cu [inã;Cerere; Act de identitate (copie)Certificat de încadrare în grad de handicap (copie);Pentru pensionari, copie decizie de pensionare [i talonrecent de pensie (copie); Pentru cei fara venit, adever-intã de la circa finaciarã din care sã reiasã cã nu real-izeaza venituri (copie); Pentru salaria]i, adeverintã desalariat (copie); Referat cu starea prezentã de sãnãtatede la medicul de familie (original); Fi[ã cu recomandãriprivind recuperarea balneofizioterapeuticã, de lamedicul specialist, pentru persoanele adulte cu handi-cap, care solicitã mãsurã de protec]ie in centrul derecuperare [i integrare socialã (copie); Evaluare psiho-

logicã pentru persoanele adulte cu handicap, care solic-itã mãsurã de protec]ie in centrul de consiliere psihoso-cialã (copie).Asistentul social Asistentul social

^]i comunic\!^]i comunic\!

Protectia populatiei, a bunurilor materiale si a valo-rilor culturale se realizeaza printr-un ansamblu de activitaticonstand in: instiintare, avertizare si alarmare. INSTIINTAREA, AVERTIZAREA, PREALARMAREA SIALARMAREA se realizeaza in scopul evitarii surprinderii si alluarii masurilor privind adapostirea populatiei, protectiabunurilor materiale, precum si pentru limitarea efectelordezastrelor, atacurilor din aer si ale actiunilor militare.Instiintarea reprezinta activitatea de transmitere a infor-matiilor autorizate despre iminenta producerii sau producereadezastrelor si/sau a conflictelor armate catre autoritatileadministratiei publice centrale ori locale, dupa caz, sicuprinde: a) instiintarea despre iminenta producerii sau pro-ducerea unor dezastre; b) instiintarea despre pericolul atacu-lui din aer; c) instiintarea despre utilizarea mijloacelor chim-ice, biologice, nucleare, radiologice, conventionale si necon-ventionale.Pentru realizarea instiintarii se folosesc sisteme si echipa-mente ale serviciilor de urgenta, precum si mijloace si canalepuse la dispozitie de Serviciul de Telecomunicatii Speciale,posturi de radiodifuziune si televiziune centrale si locale,aparate telefonice conectate la sistemul de telecomunicatiiteritorial, aparate telefonice din reteaua de cooperare organi-zata de Ministerul Apararii Nationale , cai si circuite telefon-ice inchiriate permanent sau preluate temporar pe baza deprotocol din sistemul de telecomunicatii teritorial, statii sireceptoare radio, receptoare cu frecvente fixe, radiotelefoanedin inzestrarea serviciilor de urgenta profesioniste, precum siale agentilor economici sursa de risc.Inspectoratele judetene instiinteaza comitetele pentru situatiide urgenta judetene, locale si operatorii economici sursa derisc din zona de responsabilitate;Avertizarea consta in aducerea la cunostinta populatiei ainformatiilor despre iminenta producerii sau producerea unordezastre si se realizeaza de catre autoritatile administratieipublice centrale sau locale, dupa caz, pe baza instiintariitransmise de structurile abilitate.Prealarmarea reprezinta activitatea de transmitere catreautoritatile administratiei publice centrale si locale amesajelor/semnalelor/informatiilor despre probabilitatea pro-ducerii unor dezastre sau a atacurilor din aer.Prealarmarea se realizeaza de Inspectoratul General si deserviciile de urgenta profesioniste, dupa caz, pe baza infor-matiilor primite de la Statul Major General si de la structurilespecializate din cadrul categoriilor de forte armate, pe bazaplanurilor de cooperare intocmite in acest sens, precum si dela structurile care monitorizeaza sursele de risc.Alarmarea populatiei reprezinta activitatea de transmitere amesajelor despre iminenta producerii unor dezastre sau a

unui atac aerian si se realizeaza de catre autoritatile admin-istratiei publice centrale ori locale, dupa caz, prin mijloacelede alarmare pe baza instiintarii de la structurile abilitate.Alarmarea trebuie sa fie oportuna, autentica, stabila si saasigure in bune conditii prevenirea populatiei:a) oportuna - daca asigura prevenirea populatiei in timp scurtsi se realizeaza prin mijloace si sisteme de alarmare care sapoata fi actionate imediat la aparitia pericolului atacurilor dinaer sau producerii unor dezastre;b) autentica - transmiterea semnalelor destinate preveniriipopulatiei se realizeaza prin mijloace specifice de catre per-sonalul stabilit prin decizii ale presedintilor comitetelor pentrusituatii de urgenta;c) stabila - prevenirea populatiei si operatorilor economici serealizeaza in orice situatie creata si se obtine prin:(I) mentinerea mijloacelor de alarmare in permanenta starede functionare;(II) folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare a carorfunctionare sa fie asigurata de cel putin 3 surse energeticediferite: retea industriala, grupuri electrogene, acumulatoare,aer comprimat, abur, carburanti si altele asemenea;(III) verificarea periodica a dispozitivelor de actionare amijloacelor de alarmare;(IV) readucerea la starea de functionare, in timp scurt, a sis-temelor si mijloacelor de alarmare afectate in urma atacurilordin aer;(V) intensitatea acustica a semnalelor de alarmare sa fie cucel putin 6 - 10 dB mai mare decat zgomotul de fond.In cazul producerii unor dezastre, folosirea mijloacelor dealarmare se realizeaza cu aprobarea prefectului, primaruluilocalitatii ori a conducatorului institutiei publice sau a opera-torului economic implicat, dupa caz, ori a imputernicitiloracestora.Pentru alarmarea populatiei se asigura din timp de pace, inlocalitati, institutii publice si la operatori economici, sistemesi mijloace de alarmare.Autoritatile administratiei publice centrale si locale, conduca-torii institutiilor publice, patronii si managerii operatorilor eco-nomici sursa de risc, indiferent de forma de proprietate, pre-vad anual in bugetul propriu fonduri pentru cheltuielile nece-sare desfasurarii activitatilor de protectie civila, potrivit legii.Alarmarea populatiei, institutiilor publice si operatorilor eco-nomici se realizeaza prin semnale acustice sau optice emisecu ajutorul mijloacelor de alarmare si prin comunicari trans-mise pe posturile de radiodifuziune si televiziune centrale silocale, iar in cazul existentei, si prin statiile de radioficare siradioamplificare.Semnalele de alarmare acustice a populatiei, instituti-ilor publice si operatorilor economici sunt: alarma aeriana,alarma la dezastre, prealarma aeriana si incetarea alarmei.

Durata fiecarui semnal de alarmare este de doua minutepentru toate mijloacele de alarmare, cu exceptia sirenelor cuaer comprimat la care durata este de un minut.a) Semnalul ALARMA AERIANA se compune din 15 sunetea 4 secunde fiecare, cu pauza de 4 secunde intre ele. Pentrusirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15sunete a 2 secunde fiecare, cu pauza de 2 secunde intre ele.b) Semnalul ALARMA LA DEZASTRE se compune din 5sunete a 16 secunde fiecare, cu pauza de 10 secunde intreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compunedin 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauza de 5 secundeintre ele.c) Semnalul PREALARMA AERIANA se compune din 3sunete a 32 secunde fiecare, cu pauza de 12 secunde intreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compunedin 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauza de 6 secundeintre ele.d) Semnalul INCETAREA ALARMEI se compune dintr-unsunet continuu, de aceeasi intensitate, cu durata de 2minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeasi intensitate, cudurata de 1 minut.Operatorii economici sursa de risc asigura mijloacele de alar-mare pentru prevenirea populatiei din zonele potential a fiafectate.In scopul evitarii declansarii accidentale a sistemelor simijloacelor de alarmare, inspectoratele judetene, comitetelejudetene si locale pentru situatii de urgenta impreuna cuoperatorii de specialitate iau masuri pentru: asigurarea secu-ritatii mijloacelor sau elementelor din compunerea sistemelorde alarmare; instalarea filtrelor electrice de siguranta la cir-cuitele telefonice de actionare a mijloacelor de alarmare;accesul unui numar strict limitat de persoane care saactioneze nemijlocit mijloacele de alarmare; verificarea siintretinerea periodica a acestora, cunoasterea si respectareaintocmai a prevederilor instructiunilor si regulilor deexploatare de catre personalul care actioneaza sau intretinesistemele/mijloacele de alarmare.

Norme privind organizarea [i asigurarea activit\]ii de ^n[tiin]are, avertizare,

prealarmare [i alarmare ^n situa]ii de urgen]\

Referent, Nicolae Dumitru

Psih. Tudor Ion

E bines\ [tim!

Divertisment Mai 2009 pagina 15

DIN REGISTRELE ST|RII CIVILEDIN REGISTRELE ST|RII CIVILEAprilie 2009

A N U N } U R I

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

VERTICALORIZONTAL


Le dorim mult\ s\n\tate!Le dorim mult\ s\n\tate!

1. Principala strada din R\cari(doua cuvinte)2. A[ezare – Locuitor din R\cari3. Eradicat de la ^nceput! –Potriviti4. Decret ^nvechit – Domnulpolonez5. Sare – Pune]i!6. Dupa clasa a doua – Azi,mâine7. Stol – Asmute câinele –Local ini]ial!8. Usturoi – Aparate muzicale9. Ora[ ^n jude]ul Dâmbovi]a –Diminutiv de la Ion.10. Repetativ – Exprim\ odurere11. Os de concurs – Masoar\lungimea str\zii ( plural )

1. Cea mai scurt\ strad\ dinR\cari, …Pompierilor – Stradadin Ghergani la “drumul de fier”2. Punct pe hart\ – Aleas\ 3. In]eap\ – Poet român(Florin…n 1974) - Centralizareelectro-dinamica (sigla)4. Consim]ire5. Strada ^n R\cari – R\cari6. De]ine – Izbucnit din p\mânt7. Munte de la Biserica Neagr\– Meci nul – Noroi (pop)8. Rata]i – Liliachii. (fem)9. Berbec sur - Avantul lui Mo[Cr\ciun.10. Etaj – Marginesc str\zile(sing)11. Alt\ strad\ principal\ dinGhergani

Ilie Georgian

Aron Ecaterina - Racari (78 ani)Marcu Dumitra - Colacu (87 ani)Nastase Maria - Stanesti (62 ani)Stefan Alexandra - Ghimpati (66 ani)Onea Dumitru - Balanesti (20 ani)Albulet Ilie - Racari (71 ani)Paraschiv Oprica - Racari (77 ani)Maier Trandafira -Ghergani (73 ani)Ene Licsandra - Sabiesti (74 ani)Buia Maria - Colacu (78 ani)Stan Petrica -Racari (74 ani)

- Lixandru Bogdan George:20.04.2009

- Dinu Florin Alexandru Sorin: 20.04.2009

- Andrei Alexandru: 20.04.2009

DDECECEESSEE

Ofi]er Stare Civil\, Bucur Ancu]aPopa Marius Bogdan cu

Mihai Florentina

N|SCU}I

C|S|TORII

± ±

±

± ±

Petric\ a intrat la prim\ries\-[i rezolve o problema [i aparcat ma[ina regulamentar.

Dup\ scurt timp ie[ind din insti-tu]ie, constat\ c\ nu mai e

ma[ina. La ce se g\nde[te oricemuritor ^n aceasta ^mprejurare?!“Mi-au furat ma[ina”... {i omulnostru d\du telefon la poli]ie.Ace[tia, operativi [i dedica]i,s-au pus pe treab\, s\ caute

ma[ina. Camere video,anchet\… Dup\ un timp “victi-ma” ^[i aminte[te c\, de fapt, avenit pe jos [i ma[ina era par-cat\, undeva…mai departe.

D’ale lu’ Petric\!!!

17 D Sf. Ap. Andronic; Sf. Iunia; Cuv. Nectarie [iTeofan 18 L Sf. Mc. Petru, Dionisie [i Hristina; Sf. Mc. Teodot [i cele7 Sf. Mc. fecioare 19 M Sf. Sfin]it Mc. Patrichie; Sf. Mc. Chiriachi; Cuv.Memnon 20 M Sf. Mc. Talaleu; Cuv. Talasie; Cuv. Marcu Pustnicul(Dezlegare la peþte)21 J †) Sf. Împãraþi, întocmai cu Apostolii, Constantin [i

mama sa Elena 22 V Sf. Mc. Vasilisc [i Marcel; Sf. Pãrin]i de la Sinodul al II-lea Ecumenic; Sf. Mc. Sofia, doctori]a (Dezlegare la peþte) 23 S Cuv. Mihail Mãrt., Ep. Sinadei; Sf. Maria lui Cleopa 24 D Cuv. Simeon; Sf. Mc. Serapion; Sf. Mc. Marciana 25 L † A treia aflare a Capului Sf. Prooroc Ioan Botezãtorul;

Sf. Mc. Celestin 26 M Sf. Ap. Carp [i Alfeu, din cei 70; Sf. Mc. Averchie [iElena 27 M Sf. Mc. Iuliu Veteranul; Sf. Sfinþiþi Mc. Terapont [iEladie; Sf. Mc. Alipie; Sf. Ioan Rusul (Odovania PrazniculuiÎnvierii Domnului) 28 J (†) Înãl]area Domnului (Ispasul); Ziua Eroilor; Cuv.Nichita Mãrt., Ep. Calcedonului; Sf. Sfin]it Mc. Eutihie 29 V Sf. Mc. Teodosia; Sf. Sfin]it Mc. Olivian [i Alexandru(Dezlegare la pe[te) 30 S Cuv. Isaachie Mãrt. [i Varlaam; Sf. Mc. Natalie 31 D Sf. Mc. Ermie; Sf. Mc. Eusebie [i Haralambie 1 L Sf. Mc. Justin Martirul [i Filosoful; Sf. Mc. Hariton, Firm [iValerian 2 M †) Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. NichiforMãrt., Patr. Constantinopolului 3 M Sf. Mc. Luchilian, Ipatie, Pavel, Dionisie [i Claudie; Sf.Mc. Paula (Dezlegare la pe[te) 4 J †) Sf. Mc.: Zotic, Atal, Camasie [i Filip de la Niculi]el; Sf.Mitrofan, Patr. Constantinopolului 5 V Sf. Mc. Dorotei, Ep. Tirului; Sf. Mc. Marchian, Nicandru [iLeonid (Odovania Praznicului Înãl]ãrii Domnului) (Dezlegare lape[te) 6 S Cuv. Visarion [i Ilarion cel Nou; Sf. Mc. Ghelasie [i Valeria(Pomenirea mor]ilor - Mo[ii de varã) 7 D Sf. Sfin]it Mc. Teodot; Sf. Mc. Zenaida; Cuv.Sebastiana; Cuv. Antim 8 L (†) Sf. Treime; Sf. Martiri Nicandru [i Marcian; Aducereamoa[telor Sf. M. Mc. Teodor Stratilat 9 M Sf. Chiril al Alexandriei; Sf. Mc. Tecla, Mariamni, Marta,Maria [i Enata 10 M Sf. Sfin]it Mc. Timotei, Ep. Prusiei; Sf. Mc. Alexandru [iAntonina (Har]i) 11 J Sf. Ap. Vartolomeu [i Varnava 12 V Cuv. Onufrie cel Mare [i Petru Atonitul (Har]i) 13 S Sf. Mc. Achilina; Sf. Trifilie, Ep. Levcosiei din Cipru(Odovania Praznicului Pogorârii Duhului Sfânt) 14 D Sf. Prooroc Elisei; Sf. Metodie, Patr.Constantinopolului; Cuv. Iulita (Lãsatul secului pentruPostul Sf. Ap. Petru [i Pavel)

Calendarul Ortodox - Rânduieli Biserice[ti- 17.05.2009 - 14.06.2009

MAI-FLORAR-ANTURAJE-E-R-AR-UTILE-GALBEN-AIX-ALIA-TITRA-RI-NARA-AM-ICS-RITM-I-TITEICA-UN-ATACA-CURA-RAFINA-EST

Rezolvare aprilie 2009

Str\zi!Str\zi!

«Educa]ia copilului trebuie s\ urm\reasc\ formareacopilului ^n spirit de respect fa]\ de mediul natural »

~ntre prim\ria ora[ului R\cari prin persoanad-lui dr.ing. Marius Carave]eanu, primarul ora[uluiR\cari, elevii clasei a a II-a ai {colii R\cari ^ndru-ma]i de d-na inv. Matei Alexandra [i grupa mare[i mic\ de pre[colari ai Gradini]ei TIC-PITIC dinRacari indrumati de d-nele educatoare: BordeaFlorica si Mircea Elena , s-a incheiat un contractde parteneriat in cadrul proiectului instructiv-educativ « Salvam natura!».

Pe data de 30 aprilie 2009 s-a desf\[urat activitatea« S\n\tate de la o natura s\n\toas\ » care a avut ca obiec-tiv ^ngrijirea spa]iului verde din fa]a gr\dini]ei, plantarea deflori, de pancarde cu inscrip]ii : « Nu calc\]i pe iarba », »Nurupe]i florile!« etc..

Activitatea practic\ a fost completat\ de o expozi]iede desene despre natura ale pre[colarilor, de un programde cantece, poezii [i jocuri. Un rol instructiv – educativputernic l-a avut prezentarea de c\tre elevii clasei a II-a apiesei «Omul si natura», ^n care fiecare din cele [ase ele-mente ale mediului ^nconjur\tor [i-au ar\tat importan]a,(Apa, Aerul, P\mantul, Plantele, Animalele, Oamenii) elevii^ntelegand c\ numai oamenii, singurele fiinte care gan-desc, pot g\si solu]ii de salvare a naturii de la dezastru.

~n derularea proiectului, a activit\]ii de responsabi-lizare a copiilor, a cadrelor didactice, a comunit\]ii privindimportan]a s\n\t\]ii mediului pentru s\n\tatea noastra, aoamenilor, am fost ajuta]i de d-na viceprimar prof. CraiciuElena cu materialele necesare desf\[ur\rii activit\]iigospodare[ti. Doamna viceprimar a fost al\turi de copii laplantarea florilor, i-a felicitat pentru str\duin]a [i bucuria cucare au lucrat.

De asemenea, din partea domnului primar a fost^nmanat\ fiecarui copil diplom\ de participare la proiectul«Salv\m natura!».

Activitatea practic\ de mici ecologi[ti a fost comple-tat\ de ecusoanele ECO confec]ionate de elevi, de cos-

tumele reprezentand personajul dinpiesa «Omul [i natura», costume cre-ate de elevi.

Este uimitoare dorin]a lor de a«face», «a ajuta». Este minunat s\vezi grupuri de micu]i grebland

^n jurul bradutului, sem\nand seminte, ^ntrecandu-se s\ude, s\ adune, s\ planteze. V\zandu-i cu cat\ voio[ielucreaz\, doamna viceprimar Craiciu Elena a spus ca estep\cat s\ nu valorific\m [i s\ dezvolt\m elevilor capaci-tatea de con[tientizare a rolului omului ^n natura. Cadreledidactice ini]iatoare de proiect felicit\ pe domnul primarpentru ca a f\cut o prioritate din a contribui, al\turi de slu-jitorii [colii, la educarea genera]iilor viitoare din ora[ulR\cari.

Pre[colarii [i elevii {colii R\cari ^i multumesc pentruc\ a fost al\turi de ei [i i-a r\spl\tit pentru munca depusa.~l invit\ s\ fie membru ^n cercul nostru de ecologi[ti pentrua se bucura ^mpreun\ de rezultatul muncii lor: o natur\ fru-moas\.

S|N|TATEA NOASTR| -DE LA S|N|TATEA NATURII

Invatatoare, Matei Alexandra

black

~n fiecare zi de JOI, ^ntre orele 9:00-15:00 un reprezen-tant de la firma SUPERCOM (care colecteaz\ gunoiul) v\a[teapt\ la sediul prim\riei pentru ^ncas\ri [i ^ntocmit con-tracte.

E X C U R S I E L A H O T E L P E { T E R A

În perioada vacan]ei de var\ între 15-19 iunie a.c Transport gratuit; cazare gratuit\ (5 zile de luni pana vineri); 3 mese (50 lei/zi in total).Vor participa 5 elevi de la fiecare [coal\, cei mai buni la^nv\]\tur\. Excursia este sponsorizat\ de domnul SenatorValentin Calcan.

Publicitate Aprilie 2009 pagina 16

S.C. MEGS.C. MEGA CONSTRUCT META CONSTRUCT METAL S.RAL S.R.L.LFabrica: {os Bucure[ti-Târgovi[te- DN.71

R\cari/Dâmbovi]a ROMANIATel./Fax: (004) 0245 658 285 -87

Mobil: 0721246802; www.megadoor.ro; [email protected]

SC GROUP M CONSTRUCTION AND TRADE COMPANY LIMITED SRLSC GROUP M. MARKETING CO SRLggmm

TTelefon: 021 316 70 60/021 316 70elefon: 021 316 70 60/021 316 7062/0724 232 512/0721 200 30462/0724 232 512/0721 200 304

www.groupm.ro Oras Racari,Sat GherganiJudetul Dambovita

Cabine de paza, constructii civile si industri-ale, locuri de joaca pentru copii, banci, cosuri

stradale, containere si ambarcatiuni

Firma Modrogeanu, Racari, strada Ana Ipatescu 36,vinde din stoc [i la comanda: scutere, ATV-uri, bici-

clete [i cu plata in rate. Asiguram si piese deschimb. Oferim garan]ie.

Tel: 0745423016/0762449233.

Firma Modrogeanu

EXECUT|: Tâmpl\rie PVC [i AluminiuInstala]ii sanitare termice

[i electrice

Tel: 0723 584 507; 0767 858 301Tel/Fax:0245 658 531 [email protected]

PRE}URI AVANTAJOASE

Farmacia Hepites SRLR\cari

Str. Ana Ipatescu

Tel:0245-658.073

Cele maicompetente

sfaturi, gratuit de lafarmacistul

primar Petre Marin.

FFarmacia armacia SC. TUDAL SRLSC. TUDAL SRL

Telefon 0245-658.859

Str. Ana Ip\tescu, nr. 65

FFAST FOOD AST FOOD OK OK Primul FAST FOOD la standarde europene din orasul Racari,

Clatite cu gem si ciocolata LA NUMAI 1,5 LEISandwich-uri Chicken Nuggets 3,50 leiPrajituri,Pulpe pui, Aripioare,Ficatei, Carnaciori,Pizza, Kebab,Pateuri cu branza,Strudel cu mere,Salat\ de Boeuf,Salat\ Mexicana,Salat\ Fermierului,Salat\ Oriental\,Fasole cu ceapa.“LA CRAICIU” Str. Ana Ipatescu NR. 74, (intre liceu si judecatoria Racari)

O farmacie careO farmacie carer\spunde la toater\spunde la toate

suferin]ele suferin]ele dumneavoastr\dumneavoastr\

D o m n u l e P r i m a r ,

M\ numesc______________________________________[i a[ vrea sã [ti]iurmãtoarele lucruri:_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Taloanele completate [i decupate vor fi depuse în urnele care se gãsescîn urmãtoarele locuri: la Primãrie si în centrele special amenajate din satele ora[ului R\cari.

P|REREA TA CONTEAZ|

...doar dac\ o spui!

Luni 25 mai 2009,^ncepând cu ora

09:00 pute]i benefi-cia de consult oftal-mologic gratuit lasediul prim\riei

Serviciul Comunicare, a[teaptã opinii, sesizãri [i ini]iative de interes localdin partea dvs. la urmãtoarea adresã de e-mail:

[email protected]


Magazin Pesticide ofer\ pentru prim\vara anului 2009:

- Semin]e de calitate (legume, lucerna, porumb, gazon,etc. - Pesticide. - Consultan]\ - Gratuit

Adresa: Strada spre Ghimpati, nr 59- Deschis ^n fiecare zi inclusiv

Sâmbata [i Duminica. Telefon: 0788899800

Publica]ie editat\ de Prim\ria ora[ului R\cari, jud.Dâmbovi]a,

Biroul IT.

Colectivul redac]ional:Colectivul redac]ional:Dr. ing. Marius Carave]eanu, primar

Prof. Elena Craiciu, viceprimarProf. Ion Livede, consilier

Dr. Marioara Carp, colaboratorPr. Ion Ciobanu, colaborator

Procesare- TProcesare- TehnoredactareehnoredactareRuben Dumitru , IT

Niculae Constantin, ITREDAC}IA

Str. Ana-Ip\tescu, 155 R\cari, jud. Dâmbovi]a.

Tel: 0245/658.611 Fax: 0245/658.070 E-mail: [email protected]

Publica]ia poate fi citit\ [i pe portalul Prim\riei ora[ului R\cari:

www.primariaracari.roISSN:1844-7678

± ±±

± ±

SC AUR-MIHSTYLE SRL

ANGAJEAZ| COAFEZ|-FRIZERI}| CUEXPERIEN}| PENTRU PUNCT LUCRU

ORA{ R|CARITELEFON, 0763.313.977

CABINET STOMATOLOGICV| A{TEPT|M DIN DATA DE 20.05.2009

LA CABINETUL STOMATOLOGIC (FARMACIA TUDAL, ETAJ I)

TEL: 0724630875; 0769667897

INTRI FAR| TEAM|, IE{I F|R| DURERE


SC PRODLIGNUM SRLSOCIETSOCIETAATEA NOASTR| TEA NOASTR|

COMERCIALIZEAZ| TOACOMERCIALIZEAZ| TOAT| GAMA DET| GAMA DEBETOANE LA STBETOANE LA STANDARDE EUROPENEANDARDE EUROPENE

Vând LIFAN 125 cm3 - an fabrica]ie 2008, ^nscris, asigurare peun an, verificare pe doi ani.

Dragomir Petre, TEL: 0765552246 Pre] negociabil

TELEFON, 0722.881.238TELEFON, 0722.881.238

Str. Industriilor, Ghergani

ziarul nr 10

Documents