CMYK

BocsiguluiVOCEAPublicația locală a comunei Bocsig

Numărul

75Anul 2017

IUlLIE Apare lunar şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier

VOCEA BOCSIGULUI

A î n c e p u t v a c a n ț a d e v a r ăFinalul anului școlar a reprezentat

pentru școlile bocisgane și ziua în care au avut loc serbările claselor de la școli, precum și a grupelor de la grădinițe, fi -ind organizate și festivitățile de premi-ere.Aceste festivități s-au derulat într-un

cadru solemn, cu participarea tuturor cadrelor didactice, a elevilor șco-lilor, precum și a părinților, emoțiile sim-țindu-se peste tot, noi fi ind prezenți la careul de fi nal de an școlar organizat la Bocsig >>> pag.4

Festivitatea de � nal de an a grupei mari de la grădinița din Bocsig, a fost una aparte, o serbare în toată regula, doamna educatoare și copiii reușind să impresioneze pe toată lumea prin ceea ce au pregătit cu ocazia acestui eve-nimnet. A fost o serbare prin care copiii de la grupa mare au prezentat un program special, prin pregătirea unui repertoriu de poezie și cântec, iar asta nu oricum, ci îmbrăcați în por-tul nostru popular. >>> pag.5

În urma avertizării de ca-niculă pentru această vară emisă de meteorologi, cu atenţionare de temperaturi peste 35grade celsiusla ni-velul judeţului Arad, Direc-ţia de Sănătate Publică a Judeţului Arad recomandă populaţiei următoarele mă-suri preventive:

• hidratarea pentru funcţi-onarea normală a organis-mului;

• pentru prevenirea inci-dentelor este recomandat, pe cât posibil, evitarea ex-punerii prelungite la soare, între orele 11-18;

• purtarea pălăriilor de soare, haine lejere și ample, din � bre naturale, de culori deschise;

• lichidele consumate tre-buie să nu fi e foarte reci, de-oarece se elimină mult mai repede din stomac decât cele calde;

• nu consumaţi alcool (in-clusiv bere sau vin) deoarece acesta favorizează deshidra-tarea și diminuează capaci-tatea de luptă a organismu-lui împotriva căldurii;

• evitaţi băuturile cu conţi-nut ridicat de cofeina (cafea, cola) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase) de-oarece acestea sunt diuretice;

• consumaţi fructe și le-gume proaspete (pepene verde, galben, prune, cas-traveţi, roșii) deorece aces-tea conţin o mare cantitate de apă;

• evitaţi activităţile în ex-terior care necesită un con-sum mare de energie (sport, grădinărit, etc);

• diferenţa de temperatu-ră nu trebuie să fi e foarte mare, dacă aveţi aer condi-ţionat reglaţi aparatul astfel încât temperatura să � e cu 5 grade mai mică decât tem-peratura ambientală.

Recomandări privind canicula

O serbare de neuitatGrupa Maregrădinița Bocsig

VOCEA BOCSIGULUI pag. 2

VOCEA BOCSIGULUI

AgriculturaLupta pentru pămînt

Din cele mai vechi timpuri, ocu-paţia de bază și sursa de trai a fost agricultura. Visul oricărui iobag a fost să posede pămînt, căci pămîn-tul este izvor de cîștig și hrană. Cel ce posedă pămînt este cel mai mare domn. Din această concepţie des-pre pămînt s- a născut lupta pen-tru cucerirea pămîntului stăpînit de către moșieri. În decurs de 175 de ani bocsiganii au reușit să- i alun-ge pe moșieri și să pună stăpînire pe pămîntul pe care l- au muncit cu sudoarea frunţii. Din puţinele docu-mente rămase pîna la noi se poate reconstitui lupta pentru pămînt. În anul1746 autorităţile austrie-ce au ordonat realizarea unui recan-sămînt din care să se poată constata ce bunuri, mobile și imobile, posedă cele trei sate care compuneau Bocsi-gul de astăzi. Un număr de 13 familii posedau următoarele bunuri: 10 boi, 10 vaci, 4 cai, 3 juninci, 4 oi și 17 porci. Grîul era semănat pe 21 de ari iar porum-bul pe 74 de ari. Cel mai bogat io-bag era Cilan Gheorghe cu 2 boi, 1 vacă, 1 cal, 5 porci și 10 ari semănaţi cu porumb. Mai avea arendat de la stăpînul de pămînt, principele Ray-nold de Modena, moșierul locului 83 de ari. Singurul iobag care avea semănătură cu grîu era Ignat Ioan care avea 21 de ari semănaţi cu grîu, 2 boi, 1 vacă și un porc. Satul Bocsig era alcătuit din 9 fa-milii de iobagi înstăriţi, 2 familii de iobagi mai puţin înstăriţi și 4 familii de zilieri și poseda 15 boi, 11 vaci, 1 cal, 3 juninci, 16 porci și un stup de albine. Deși erau 15 familii posedau 1, 17 ha semănate ce grîu, 1,93 ha cu porumb plus ceea ce era arendat de la moșier, principele Rainold de Modena, încă 3,75 ha. În raport cu alte sate ei posedau mult mai mult pămînt. Iercăstău care număra 7 familii de iobagi, poseda: 7 boi, 4 vaci, ju-ninci și 13 porci, 48 ari semănaţi cu porumb și 1, 29 ha tot cu porumb arendat de la domnul de pămînt. Odată cu instaurarea stăpînirii austriece, după alungarea turcilor, o nouă eră a început și pentru iobagii români, era urbariilor. Statul a ini-ţiat construirea de drumuri, clădiri publice, exploatări de păduri etc. unde era nevoie de forţă de mun-că. Iobagii care aveau care cu vite primeau mai mult pentru munca prestată decît cei care munceau nu-

mai cu braţele, numiţi jeleri. Pen-tru munca prestată iobagii erau re-compensaţi cu o suprafaţă de teren arabil, teren care era întabulat indi-vidual și pășuni și păduri care erau întabulate pe părţi, � ind obștești. Astfel au luat � inţă averile urbari-ale și asociaţiile urbariale, pentru pășuni și păduri, acestea avînd un rol foarte important în dezvoltarea averilor iobăgești. Pentru pămîntul primit iobagii trebuiau să împartă recolta obţinută, jumătate- jumă-tate, cu moșierul. Pășunile erau pe părţi. Cei care aveau 4 părţi, aproxi-mativ 60 de ari, aveau drept de pășu-nat pentru 2 vite mari. Tot așa și în privinţa pădurilor urbariale. Recolta de grîu se împărţea cu crucile sau cu clăile. Întîi era transportat și făcut stog grîul moșierului, apoi iobagul își transporta grîul acasă. Porumbul era împărţit cu grămezile, domnul de pământ alegîndu- și una dintre grămezi. Cocenii se împărţeau cu ju-pii iar bostanii cu grămada. Fasolea intercalată prin porumb era culeasă păstăi, dusă la conacul moșierului, era uscată, vînturată, împărţită în două grămezi, o grămadă revenin-du- i moșierului. Pe lîngă acestea iobagii mai plăteau și așa- zisele dări curţăști. Centrul pentru strîn-gerea acestor dări era Beliu, în locul unde se a� ă astăzi căminul cultural. În timp de 75 de ani, pînă la 1821, cele trei sătuleţe au cîștigat cca. 80 de ha de teren, grădini și arabil, pre-cum și 150 ha de pășuni și pădure. Pentru conducerea și administrarea acestora, iobagii au constituit Asoci-aţia Urbarială, asociaţie care a dus la dezvoltarea comunei. În lupta pentru pămînt iobagii au fost sprijiniţi de către lotri. Do-cumente în acest sens au fost desco-perite în biserica din Mînerău. Boc-sigul a dat un număr destul de mare de lotri. Organizaţia lotrilor a durat aproape un secol. În documentele vremii ei apar pe la 1783 ca nesupuși ai domnilor de pămînt pe care îi je-fuiau și omorau, fără milă. În tradi-ţia satului Bocsig se mai păstrează amintirea faptelor lotrilor ajutaţi de către iobagii români. Astfel, în par-tea de hotar numită Cocinile, unde erau cocinele de porci ale moșieru-lui Laszlo, într- un post al Crăciunu-lui sute de porci au fost incendiaţi, unsoarea topită curgînd pe pîrîu în jos. În preajma Revoluţiei de la 1848/1849 în arhiva parohiei se a� ă o însemnare pe o carte numită “În-

văţături morale”, care pare a � o cir-culară dată de către episcopul Ara-dului, carte din care rezultă spiritul revoluţionar al iobagilor. Iată textul documentului: “Prea- cucernice preote aceasta ţi se trimite cu aceia strînsă poruncă ca unitatea aceia a poporului să o vestești, nu numai în dumineci și sărbători, ci și în afară de biserică să vestești ca să � e pe pace, să aștepte în liniște mila prea- bunului Împărat, iar pe urîtorii pă-cii să nu- i asculte și să nu- i creadă; când vei auzi de mișcările poporu-lui și cum vei simţi ceva să grăbești a veni de loc fără cea mai puţină îintîrziere, � e ziua � e noaptea...a ne face arătarea sa. Cu arhierească bi-necuvîntare sîntem” În timpul Revoluţiei lui Kossuth din 1848/1849 , mai precis, în luna august 1849 sub in� uenţa moţilor conduși de Avram Iancu, mai multe sate s- au răsculat, inclusiv Bocsigul. Documentul care pomenește despre această răscoală este o sentinţă jude-cătorească dată de un tribunal regesc și are nunărul 67 din anul 1852. Din acest document a� ăm că un număr de 178 de iobagi din Bocsig, Pescari și Cuied, printre care și femei, vădu-va Vlad Marișca � ind un exemplu, sînt judecaţi pentru jaf. Iată faptele. În baza acuzelor s- a stabilit că la Bocsig s- a întins vestea conform că-reia moșierii și arendașii au fugit și că a sosit momentul unui jaf. În 10 august 1849 Laszlo Miklos și Laszlo Ferenczne, moșieri în Boc-sig, și- au părăsit casa împreună cu Ransburg Moricz, arendașul. Incul-paţii au distrus mobilierul, au furat băuturi, facîndu- se stăpîni pe pășu-nea moșierului au lăsat animalele să pască în voie. În baza articolului 190 s- a stabi-lit că Belean Marian, 18 ani, Roman Todor, 19 ani, Bulzan Gheorghe 50, Lupău Pavel 31, , Negru On 22, Raţ Nica 23, Tîrle Todor 24, Floarea, soţia lui Cilan Ștefan, 25, Ana so-ţia lui Găluţ Simion 26, Ciul Maria 27, Palcu Pavel 28, Joldea Antiţa 29, Belean Ilie 30, Rus Văsălie 31, De-helean Mihai 32, Dreucean Lena 33, Belean Ioan 34, Lupău Nicolae 35, Horvat Flore 36, Rus Flore 37, Stan Gligor 38, Rus Ioan 39, Hara Venti 40, Rob Nicolae 41, Bucatoș Pavel 43, Marcea Ioan 44, după declaraţia legalizată, au înapoiat lucrurile care s- au mai putut înapoia, în termen de trei zile, pentru cele distruse deja, în urma somaţiei s- au înţeles cu Habsburg Moricz. Ei s- au căit pen-

tru faptele lor. S- a mai constatat că fapta s- a săvîrșit datorită faptului că la auzirea pustiirol săvîrșite de către moţii din Ardeal, mai ales din cauza stării lor de joasă educaţie, ce merită a � lua-tă în considerare, și că jafurile s- au săvîrșit fără a se atinge de persoane, ci numai strict pentru bunuri materi-ale, după art. IX din legea anterioară. În prezent legea prevede judecarea și pedepsirea cu arest pîna la judecată. Pe lîngă dojenire ei au fost și speriaţi, avocatul apărării, a fost singur pen-tru toţi inculpaţii îi iartă de onorar. Cilan Flore, 42, este scos din ca-uză întrucît a decedat înainte de a- și da declaraţia. În continuare privind situaţia că a fost aprinsă o șură cu fîn de 50 de stîngeni lungime, care conţinea 200 care de fîn, proprietatea lui Miklos Laszlo, s- a săvîrșit pentru că au aș-teptat să vină oaste maghiară din-spre Cuied, și ca să le facă imposibi-lă staţionarea ori chiar așezarea lor, i- au dat foc. În cazul de faţă neavînd fîn la cai, întrucît nu s- au găsit pro-be contrare în timpul cercetărilor, acţiunea se suspendă.

Viaţa ţăranului bocsigan în perioa-da Revoluţiei de la 1848

În baza acuzelor s-a stabilit că la Bocsig s-a întins vestea aceia pă-cătoasă, care a dus pe locuitori în eroare că moșierii și arenda-șii au fugit și că, după moţi, a so-sit și aici timpul de jaf din 1849.În 18 august 1849 Laszlo Miklos și Laszlo Ferenczne, moșieri în Boc-sig, și-au părăsit casa, împreună cu Ransburg Moricz, arendașul birtului, aceștia, inculpaţii, i-au prădat casa. Mobilierul a fost distrus, iar arendașu-lui Ransburg Moricz i-au cărat băutu-rile. Vitele susnumitului moșier le-au luat, și pe holdele lui s-a făcut stăpîni. Au pășunat după bunul lor plac.În bază art.190 s-a stabilit că Belean Marian 18, Roman Todor 19, Bulzan Gheorghe 20, Lupan Pavel 21, Ne-gru On 22, Raţ Nica 23, Tîrle Todor 24, Floarea soţia lui Cilan Ștefan 25, Ana soţia lui Găluţ Simion 26, Ciul Maria 27, Palcu Pavel 28, Joldea An-tiţa 29, Belean Ilie 30, Rus Văsălie 31, Dehelean Mihai 30, Dreucean Lena 33, Belean Ioan 34, Lupău Nicolae 35, Horvat Flore 36, Rus Flore 37, Stan Gligor 38, Rus Ioan 39, Hara Ven-ti 40, Rob Nicolae 41, Bucatoș Pavel 43, Marcea Ioan 44, au dat după de-claraţia legalizată, lucrurile acele care s-au mai putut da înapoi în termen de trei zile după ce au fost somaţi și, ce nu au mai putut restitui, � ind dis-truse, s-au înţeles cu Ransburg Mo-ricz, după ce s-au căit de faptele lor.

Bocsig, file de istorieSpicuiri din monografi a localității Bocsig,

lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile

VOCEA BOCSIGULUI pag. 3

VOCEA BOCSIGULUI

Că această faptă s-a săvîrşit datorită faptului că la auz-irea pustiirilor săvîrşite de către moţi din Ardeal, şi mai ales datorită stării lor foarte joasă de educaţie, ce merită neapărat a � luată în con-siderare, şi că jafurile s-au săvîrşit fără a se atinge de persoane, ci nu mai strict pentru bunuri materiale, după art.1X din legea anterioară. În prezent legea prevede judec-area şi pedepsirea cu arest până la judecată. Pe lîngă dojenire, ei au fost şi speriaţi, iar avocatul apărării, întrucît a fost unul singur pentru toţi inculpaţii, îi iartă de onorar.Cilan Flore 42, întrucît a de-cedat înainte de a-şi da declaraţia, este scos din cauză.În continuare privind situaţia că a fost aprinsă o şură cu fîn de 50 de stîngeni lungime, care conţinea 200 care de fîn, proprietatae lui Miklos Laszlo, s-a săvîrşit pen-tru că au aşteptat să vină oaste maghiară dinspre Cuied, şi ca să le facă imposibilă staţionarea ori chiar aşezarea lor, i-au dat foc - în cazul de faţă neavînd fîn la cai- întrucît nu s-au găsit probe contrare în timpul cercetărilor, acţiunea se suspendă.Drept urmare a revoluţiei, în anul 1849, iobăgia a fost des� inţată. Cînd un persecutor – poliţia moşierilor – a adus ştirea abolirii iobăgiei, oa-menii erau la munca cîmpului. La comunicarea că de astăzi înainte nu mai sînt obligaţi să presteze 3 zile pe săptămînă de muncă pe seama dom-nului de pămînt în mod gratuit au început să plîngă de bucurie şi nu le venea să creadă. Li s-a mai spus că de acum înainte dacă moşierii vor să li se muncească vor trebui să le plătească. Între documentele de la arhiva parohială, se a� ă şi adresa episcopiei greco catolice, cu care s-a trimis proclamaţia de abolire a iobăgiei, în care se comunică înalta poruncă şi rînduială împărătească, prin domnul Petru Iosa suprem comisar împărătesc regesc a Cercului Biharii, în privinţa datoriilor foştilor iobagi... în relaţiile lor cu domnii pămînteşti, prin proclamaţia din 5 octombrie, an.curg. vi se transpune sub – şi înţelesul acela să învăţaţi pe poporeni cum că toate datoriile urba-riale prin nestrămutata a Majestăţii sale hotărîre s-au şters. Însă din toate pămînturile acelea care nu au fost şi nu sînt urbariale, precum viile şi alte mai mici folosuri- şi de acum înainte au a da decima şi vor împlini cuviincioasele datorii. Dat

in Oradea Mare 8 octombrie 1849.Cu abolirea pentru totdeauna iobăgimea română intră într-o nouă fază. Datorită hărniciei şi dragostei de pămînt, bocsiganii, defrişează pădurile moşierului Laszlo pentru a avea pămînt pen-tru cultura cerealelor. De multe ori cu plugul primitiv sau chiar cu sapa, săpau terenul defrişat şi printre ciuturi sămănau porumb.Moşierul ne mai avînd braţe de muncă pentru a le exploata, era ne-voit să angajeze cu plata muncitori permanenţi şi sezonieri. Muncito-rii permanenţi erau numiţi birişi şi plătiţi în natură cu o anumită canti-tate de cereale, cu drept de a creşte vite şi a îngrăşa cîţiva porci. Mun-citorii sezonieri angajaţi cu ziua sau pe sezon se numeau jeleri şi erau plătiţi � e în natură cu cereale cînd lucrau pămîntul la riş, adică o anumită cantitate sau procent din recoltă. De pildă dacă secerau grîul şi prestau toate muncile cu strînsul şi treeratul aveau o cruce de grîu din 10. Porumbul era dat a 1/3 parte dacă prestau toate muncile la prăşit, cules şi celelalte pînă la depozita-rea în pătule. Mai puţini muncitori erau plătiţi în bani cu ziua. Urmarea acestor stări de lucruri a fost aceia că neputînd populaţia din comună să presteze toate muncile de pe întinsa moşie a lui Laszlo, au venit munci-tori din alte părţi care s-au aşezat cu vremea în comună şi au sporit în felul acesta populaţia locală. În registrele matriculare din anii de după 1850 se găsesc însemnări ca acestea: jiler pe moşia domnului sau cilediu pe moşia lui Laszlo. Încă din anul 1829 se a� ă consemnat în reg-istrul botezaţilor funcţia de biriş al moşiei. În 1830 e botezat Nica � ul lui Negru Simiuon, avînd de naşe Iose� na Laszlo, doamna domniei de pămînt, locuitoare în Bocsig. 1 iunie 1826 s-a botezat Terezia � ica lui Batizi Istvan şi Susana nemernici – streini – şi lucrători la domnie � ind părinţii născuţi în legea calvinească. Aceştia cu vremea au fost asimilaţi de masa românilor trecînd la re-ligia şi obiceiurile lor. Registrele matriculare consemnează multe ca-zuri de acest fel, din care se poate vedea misiunea bisericii ortodoxe şi greco catolice de mai tîrziu de a romaniza pe cei ce a trecut în legea românilor. Tot aceste registre ne mai arată că prin anii 1850-1870 au imi-grat mulţi străini în comună, fapt care explică dezvoltarea comunei şi

numărul mare al populaţiei într-un interval de timp atît de scurt. După plecarea mişierului Laszlo, urmaşii acestora, au început să vîndă din pămînt, pe care l-au cumpărat în primul rînd românii băştinaşi dar şi alţi români veniţi din alte co-mune. În aceste vremi au venit în comună familia Ţucudeanu Sidău şi Şerban de la Pilu şi prin cumpărare de pămînt s-au stabilit în comună.Populaţia locală, pe lîngă arenda-rea de pămînt pentru sămănătură, mai arenda teren şi pentru păşinatul vitelor. În arhiva parohiei se a� ă un protocol din anul 1879 în care sînt trecuţi cu sumele achitate pe toţi cei ce au arendat păşune de la domnul de pămînt. Registrul are titlul „Protocol despre încasa-rea sumei de 800 � orini de la pro-prietarii de vite care au cumpărat pascalău în Bocsig în anul 1879.Întrucît pămîntul era puţin şi din recoltele obţinute de abia se putea cîştiga hrana necesară şi nu se putea realiza nici un venit, bocsiganii au înţeles că singura sursă de venit este creşterea vitelor. În lupta pentru a cîştiga pămînt, � ecare ţăran căuta să crească vite, îndeosebi boi. Datorită faptului că conducerea asociaţiei ur-bariale s-a străduit să administreze păşunea urbarială, îngrăşînd-o cu bălegar, înzestrînd-o cu fîntîni şi ia-zuri pentru adăpat, creşterea vitelor a luat o mare dezvoltare. Pentru hra-na lor, nu era locuitor să nu cosească fîn în parte sau a treia pe moşia domnului de pămînt. În felul acesta s-a ajuns cu vremea să posedeze vite multe. Fiind oameni economi care de multe ori, chiar şi în zilele noastre, au neglijat hrana şi îmbrăcămintea numai să poată cumpăra pămînt, au ajuns să-şi atingă ţelul mult dorit de a cumpăra pămînt. S-a mai întîm-plat ca prin anii 1894 în fruntea Asociaţiei să ajungă preşedinte un om luminat, cu dragoste de pămînt, Ardelean Simion – născut la 28-II-1850 decedat la 29-X-1905- care era în relaţii cu deputatul din parla-mentul maghiar grof Könusseg din Sebiş, acesta în numele Asociaţiei urbariale a cumpărat toată partea de hotar dinspre sudul comunei în-cepînd de la Mînerău pînă la mo-ara Bălucana, în suprafaţă de 170 jugăre cadastrale cu 170.000 � orini aur. Pentru achitarea şi întabularea pămîntului Asociaţia urbarială a împrumutat în 1891 de la Banca din Budapesta suma de 180.000 � orini de aur. Despre această cumpărătură

vorbeşte preotul Alexandru Papp într-un raport din 5/17 febr.1893, scriind că însuşi prefectul jud.Arad era îngrozit de felul cum vor putea oamenii achita aceia datorie. Acesta, pe motivul că comuna era înglodată într-o datorie atît de mare, refuză aprobarea transformării acţiilor cu care comuna a fost despăgubită pen-tru terenul pe care a fost construită calea ferată din cauza acestei dato-rii. Cu multă ironie preotul Alex-andru Papp face remarca că dato-ria la banca din Budapesta faţă de datoria ce voia s-o facă în legătură cu reparaţia bisericii, este ca un strop de apă în oceanul Atlantic.Moşierii unguri pentru a în� l-tra în masa de români populaţie maghiară, au colonizat pe acest teren cumpărat de Asociaţia urbarială o colonie de unguri pe care i-a aşezat pe partea de hotar dinspre Potoc. După ce pămîntul a fost întabu-lat, 22 colonişti au fost somaţi să-şi părăsească casele. Nevoind au fost scoşi cu forţa, dărămîndu-li-se casele şi ameninţaţi cu moartea.Între formele de luptă pentru aca-pararea pămîntului, pentru a de-termina pe moşieri să plece şi să-şi vîndă pămîntul, era şi tero-area lotrilor, aceştia de multe ori îi prădau de vite şi bunuri. Pentru a putea să-şi ferească vitele şi turmele de porci de jaful lor, prin anumiţi lotri din comună cunoscuţi duceau tratative cu ei în sensul că le dădea tot ce cereau numai să nu � e prădaţi şi jefuiţi. Marchizul francez Sessev-olle, neţinînd seama de forţa lotrilor, aceştia cu sprijinul populaţiei i-au împuşcat unicul copil lîngă balta Sodom, fapt care l-a deter-minat să plece şi să vîndă moşia.Cu cumpărarea acestei părţi de ho-tar, lupa pentru pămînt ia o altă formă. Dat � ind faptul că partea de hotar cea mai fertilă era Pusta Tămandului şi pămîntul dinspre Criş, � ecare bocsigan năzuia să cumpere pămînt în rîturi. Dorinţa lor era de a avea măcar un sfertai de pămînt în rîturi, era vestită familia care poseda un sfertai (= 8 jug.ca-dastrale) pămînt arabil în rîturi, cînd se însurau feciorii sau se măritau fe-tele, peţitorii întrebau mai întîi cît pămînt are feciorul sau fata în rîturi. În decurs de cîţiva zeci de ani, bocsi-ganii, datorită hărniciei şi priceperii lor, precum şi din creşterea vitelor, au plătit întreaga datorie de 180.000 � orini la banca din Budapesta şi au reuşit să cumpere o mare parte din Pusta Tămandului.

Bocsig, file de istorieSpicuiri din monografi a localității Bocsig,

lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile>>> pag. 2

>>> pag.6

CMYKVOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 4

A î n c e p u t v a c a n ț a d e v a r ă

Festivitățile de fi nal de an la Bocsig au început în jurul orei 9:00, când toată lumea s-a strâns în curtea școlii, elevii premianți fi ind chemați de învățători și profesori pentru a li se înmâna diplomele. Astfel, cei mai merituoși elevi au fost recompensați pentru notele bune,

aceste diplome certifi când rezultatele bune obținute la învățătură de elevii școlii.

>>> pag. 1

F e s t i v i t ă ț i l e d e f i n a l d e a nl a ș c o a l a d i n B o c s i g

Mă bucur că am putut lua parte la festivitatea de � nal de an școlarla Bocsig, un moment unic în viața � ecărui elev.

Stimați elevi, a fost o zi importantă pentru � -ecare dintre voi, zi care a certi� cat încheierea anului școlar, o perioa-dă în care ați adunat emoții, bucurii, regrete, vise. Toate sunt acum amintirile frumoase ale acestei perioade școlare.

Când ați pătruns pen-tru prima dată în aceas-tă lume atât de frumoa-să a școlii, v-au primit cu brațele deschise das-călii voștri, oamenii care și-au ales nobila profe-sie de a modela su� ete, conștiințe, într-un cu-vânt, de a crește oameni. Și v-au crescut, v-au învățat să visați cum să � ți fericiți în viață, prin lucruri simple și norma-le, care să vă aducă feri-cire în su� et. De aceea, acești dacăli merită toa-tă recunoștința voastră, alături de părinții care

v-au sprijinit și îngrijit, încercând să vă asigure condiții cât mai bune.

Acum, probabil că mulți dintre voi parcă ar dori să mai petrea-că ceva timp cu cole-gii, parcă ar mai dori să vină la școală, chiar dacă, poate că unii din-tre voi au mai și chiulit de la ore. Anul școlar s-a încheiat însă pen-tru � ecare dintre voi, iar acest moment unic al festivității de premi-ere rămâne un moment special, prin care, la vremea noastră am tre-cut cu toții.

Cât privește generația de absolvenți de clasă a VIII-a, să știți dragi absolvenți că dacă ați în-chis acum poarta școlii din Bocsig, deschideți o altă poartă, cea către viață, treceți spre matu-ritate, � ind gata să vă luați destinul în propri-ile mâini. Pentru � ecare dintre voi începe o nouă etapă a vieții, pe care trebuie să o priviți ca pe

o nouă experiență, ca pe o nouă provocare și încercare, începe viața de licean.

Vă doresc tuturor să vă îndepliniți visele și să vă găsiți fericirea, neuitând un lucru fun-damenatl: Bocsig este co-muna voastră, care vă va primi cu bucurie ori de câte ori veți dori să veniți acasă.

Oriunde vă va duce viața, să nu uitați nicio-dată de acest nume drag nouă tuturor: comuna Bocsig, cu localitățile Răpsig, Bocsig Gară, Mâ-nerău și Bocsig.

ViceprimarIercan Teodor

ViceprimarIercan Teodor

>>> pag. 5

N o i l u c ă r i f i n a l i z a t e l a c e n t r u l c i v i c d i n B o c s i g

Centul civic din Bocsig este unul dintre cele mai frumoase, rapor-tat la celelate comune din județul Arad. Trotuare pavate, fântână ar-teziană, arbuști ornamentali, spații

verzi îngrijite etc.Printre lucrările întreprinse luna

aceasta de către administrația lo-cală s-au numărat și plantarea de � ori în scuarurile anume pregă-tite, montarea de coșuri de gunoi, precum și a pergolelor din centru, anume pentru îmbunătățirea as-pectului centrului civic din Bocsig.

Totodată, s-au montat pergole și în parcul din spatele Bisericii Orto-doxe, această zonă de agrement din Bocsig � ind recon� gurată și prin demolarea gardului de la biserică și construirea unui foișor de recreere în aer liber.

CMYK VOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 5

A î n c e p u t v a c a n ț a d e v a r ăF e s t i v i t ă ț i l e d e f i n a l d e a n

l a ș c o a l a d i n B o c s i g

Atmosfera a fost una de sărbătoare, așa cum șade bine la un astfel de eveniment, momen-tul festivității de fi nal de an repre-zentând un moment aparte, plin de semnifi cație, atât pentru elevi, cât și

pentru părinți și dascăli. Toate cla-sele școlii au fost prezente, de la cei mici la cei mai mari, care, cu buche-te în mâini și-au luat rămas bun de la învățători și profesori, căci a început vacanța de vară.

>>> pag. 4

>>> pag.6

Serbarea grupei mari a grădiniței din Bocsig,

un spectacolcol de neuitat

Fe l i c i t ă m copiii și pe doamna educatoare pentru spectacolul oferit, merită acest lucru, căci s-au pregătit intens pentru serbare, iar programul anume gândit cu acest prilej a fost gustat din plin de către toată lumea.Am putea povesti multe însă considerăm că imaginile surprinse la fața locului sunt mult mai sugestive decât orice

istorisire. Vă lăsăm așadar să vedeți

câteva ipostaze care cu siguranță vă vor introduce în frumoasa atmosferă a acelei zile de � nal de an școlar, aducându-vă în prim plan și protagoniștii serbării, adică doamna educatoare și grupa sa de copii. Încă o dată, felicitări!

Aliman Patricia

Crâsta Daria

Crișan Sebastian

Den Alexandra

EDUCATOAREVodă Voichița

Moldovan Elisa

Moldovan Sergiu

Palcu Ariana

Palcu Leea

Popa Alexandru

Râmboiu David

Țucudean Patricia

Vărcuțiu Andrada

ȚVodă Rahela

Zăbavă Darius

>>> pag. 1

VOCEA BOCSIGULUI pag. 6

VOCEA BOCSIGULUI

- Să nu dați curs solicitărilor primi-te prin telefon din partea unor per-soane necunoscute prin care sunteți anunțați că o rudă a fost implica-tă într-un accident sau că ați câștigat premii sau concursuri la care nu ați participat și vi se cer sume de bani;- În cazul în care la ușa dumnea-

voastră se prezintă persoane care vând sau cumpără diferite produ-se, evitațile. În nici un caz nu le permiteți accesul în locuință sau în curtea casei;- Înainte de plecarea de acasă,

închideți bine ferestrele camerelor, băilor și încuiați toate ușile exterioa-

re cu cheia;- Când plecați de acasă, rugați ve-

cinii sau rudele apropiate să vă su-pravegheze locuința, procedați la fel și dumneavoastră când aceștia sunt plecați;- Nu faceți publică plecarea dum-

neavoastră de acasă pe rețelele de so-cializare (ex. Facebook);- În timpul nopții, încuiați (cu lacăt,

zăvoare etc.) ușile grajdurilor sau

anexelor godspodărești unde țineți animale sau păsări;- Nu lăsați animalele nesuprave-

gheate pe pășuni, izlazuri sau pe marginea drumurilor;- Evitați discuțiile despre bunuri-

le de valoare pe care le dețineți in locuințăDacă sunteți victima sau martorul

unor infrancțiuni sunați la numărul unic de urgență 112- apel gratuit!

Datorită faptului că posedau vite multe, bocsiganii îngrăşau pămîntul cu bălegar de grajd şi cam tot la trei ani însămînţau o parte din el cu trifoi şi în felul acesta obţineau recolte mari. În anii roditori producţia de grîu atingea 1500 kgr la jug.cadastral iar la porumb pînă la 3000 kgr. Asociaţia urbarială în 1912 a reuşit să posedeze ca proprietate urbarială: 401,199 jug.cadastrale teren arabil; 1.457,144 jug.cadastrale păşune; 1,462 jug.cadastrale grădină; 24,967 jug.cadas-trale fînaţ; 534,22 jug.cadastrale pădure; 5,1200 jug.cadastrale stufăriş şi 5,1200 jug.cadastrale

teren neproductiv. Total 2549,302 jug.cadastrale.În 1912 hotarul Bocsigului cuprindea:1. teren arabil - 4202,210 jug.cadastrale2. grădini - 115,1243 jug.cadastrale3. fînaţ - 166,38 jug.cadastrale4. vie - 97,144 jug.cadastrale5. păşune - 1676,994 jug.cadastrale6. pădure - 542,584 jug.cadastrale7. stufăriş - 5,1244 jug.cadastrale8. neproductiv - 416,217 jug.cadastraleTotal 7,222 jugăre şi 164 stînjeni cadastrali.Din această suprafaţă 20 de familii stre-

ine de naţionalitate maghiară deţineau 2157 jugăre cadastrale şi 196 stînjeni pătraţi.În anul 1912 erau în comună 654 familii. În medie din totalul de 7222 jugăre cadastrale ar � revenit unei familii 12 jugăre şi 28 stînjeni patraţi. În realitate repartiţia era cu totul alta.Moşierul Elles Geza poseda singur 1181 jugăre iar suprafaţa repartizată pe 590 de familii de ţăarani români era de 121 jugăre şi 2 stînjeni.Din registrul cadastral al impunerii lipes-esc acele familii care nu au posedat teren ag-ricol. De aceea lupta pentru pămînt continuă!

Bocsig, file de istorieS p i c u i r i d i n m o n o g r a f i a l o c a l i t ă ț i i B o c s i g ,

l u c r a r e r e a l i z a t ă d e c e l c a r e a f o s t c â n d v a p r e o t u l F r e n ț i u V a s i l e>>> pag. 1

A î n c e p u t v a c a n ț a d e v a r ă F e s t i v i t ă ț i l e d e f i n a l d e a nl a ș c o a l a d i n B o c s i g

Vă aducem în fața privirii câteva imagini de la aceste momente de fi nal de an școlar, pentru a lăsa o dâră de is-torie- cum de altfel și facem- ast-fel încât, peste ani, când aceste generații de elevi vor revedea pa-ginile ziarului nostru, să-și adu-că cu bucurie și nostalgie aminte despre festivitățile încheerii aces-tui an școlar 2016-2017.Vacanță de vară plină de bucurii!

>>> pag. 5

Poliția vă atenționează!

VOCEA BOCSIGULUI pag. 7

VOCEA BOCSIGULUI

La data de 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește ridicarea la cer a Sfântului Mare Proroc Ilie, Tesviteanul. Unul dintre cei mai importanți proo-roci din Vechiul Testament, Sf. Ilie este celebrat ca un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă. Sfântul si marele Proroc Ilie, înger întru-pat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide și închide cerurile, era de origine din Tesvi în Galaad. Tradiția apocrifă, care a transmis aceste detalii despre nașterea Prorocului, precizează că el era din tribul lui Aaron și deci era preot. Se spune că la nașterea sa tatăl său a văzut oameni îmbrăcați în alb învelindu-l în scutece de foc și, dându-i numele, i-au dat să mănânce o � acăra, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieți. Încă din copilărie, ținea strict toate poruncile Legii și se ținea în permanență în fața lui Dumne-zeu printr-o feciorie indiferentă, post neîncetat și rugăciune arzătoare, care îi făcură sufl etul ca focul și făcură din el modelul vieții mănăstirești. A activat în Regatul de Nord, în timpul regelui Ahab. Acesta s-a căsătorit cu o principesă păgână, Isabela, care l-a ade-menit și pe el să cadă în idolatrie; lipsa de pioșenie și depravarea predecesorilor săi ajunse la culme. Încu-rajat de soția sa, respingătoarea Izabel, el îi persecuta pe Prooroci și pe toți oamenii rămași credincioși lui Dumnezeu și se închina idolilor Baal și Astarte.

Sfântul și Marele Prooroc Ilie l-a abordat în chip di-rect purtând o aprigă luptă pentru dreapta credință a poporului care prin exemplu mai marilor săi era târât în idolatrie. La cuvintele Profetului, o secete groaznică se abătu atunci, ca febra, asupra pământului: totul fu secat, devastat, ars ; bărbații, femeile, copiii, anima-lele domestice și animalele sălbatice, toate mureau din lipsa hranei, izvoarele secau, plantele se ofi leau și nimic nu scăpa urgiei îngăduite de Dumnezeu, cu speranța că foametea va face pe poporul lui Israel să se căiască și să se întoarcă la credință.

Din porunca lui Dumnezeu, Proorocul, acoperit cu o piele de oaie și înveșmântat cu piele de vițel, părăsi ținutul lui Israel și se duse la râul de Chorrath

(Kerrith), afl at dincolo de Iordan (după tradiția bise-ricească, în acest loc a fost ridicata apoi mănăstirea Hozeva, care mai exista și astăzi, și unde a trăit și Sfântul Ioan Iacob Hozevitul). Se adăpa cu apa cas-cadei iar Domnul îi trimise corbi - animale pe care evreii le considerau impure și care aveau reputația unei mari cruzimi față de progeniturile lor - pentru a-i duce pâine dimineața și carne seara, ca să tre-zească în prooroc mila pentru poporul care suferea. Când cascada secă, Dumnezeu își trimise slujitorul său la Sarepta din Sidon, lăsându-l să vadă de-a lungul drumului efectele dezastruoase ale secetei, pentru a trezi încă o dată în el milă. Ilie ajunse la o văduvă săracă, păgână, care aduna lemne pentru a coace pâine pentru ea și fi ul ei. În ciuda sărăciei, ea puse înainte de toate datorate ospitalității și îndată ce Proorocul i-o ceru, ea îi pregăti o pâine, cu făina și uleiul pe care le mai avea. Primi fără întârziere răsplata ospitalității sale : la cuvântul Proorocului, covata sa cu faină și urciorul cu ulei nu se mai go-liră până la revenirea ploii. Trecuseră câteva zile de când Ilie era găzduit la aceasta văduvă, când � ul ei muri. Cum femeia, în durerea ei, îl acuza pe omul lui Dumnezeu ca ar � adus nenorocirea asupra casei ei, Ilie îl luă pe copil, îl urca la etaj acolo unde locu-ia el si după ce a su� at de trei ori asupra trupului neînsufl ețit chemându-l cu strigăte puternice pe Dumnezeu, el îl înapoie pe tânărul băiat viu mamei sale, profețind astfel învierea morților.

Ajuns prin râvna sa pe culmea cea mai de sus a virtuții, Sf. Prooroc Ilie nu a trecut la cele veșnice, ci a fost ridicat la cer fi ind considerat demn de a vedea față în față slava Dumnezeului întrupat, alături de Moise și de cei trei Apostoli în ziua Schimbării la față (cf. Matei 17). Sfârșitul lui Ilie este prezentat ca o minune care s-a petrecut cu puterea lui Dumnezeu, pe Care Ilie L-a slujit cu multa autoritate. Se spune că, simțind el că zilele pe pământ sunt numărate, și-a ales ca succesor pe Elisei. Atât de mare a fost personalitatea lui, încât Domnul i-a făcut aceasta favoare de a se muta din viața aceasta pământească la viața cea cerească, fără a trece prin poarta morții. Este a doua personalitate a Vechiului Testament care s-a înălțat cu trupul la cer. Minunea a fost văzută de către ucenicul său, iar el s-a înălțat la cer pe o căruță de foc trasă de cai.

În atenția cetățenilor!Ca și administrație locală, de-

punem eforturi constante pentru asigurarea și întreținerea cură-țeniei în comună, lucru pe care, sunt convins că orice cetățean de bună credință poate să-l observe în � ecare lună.

Chiar dacă, avem și surprize neplăcute, când unii cetățeni nu respectă normele elementare de curățenie, aruncând sau depozi-tând diverse deșeuri în zone ne-permise, am evitat pe cât am putut să aplicăm sancțiuni, mergând pe considerentul că până la urmă și cei mai necivilizați, văzând efor-turile depuse noi și implicit, oa-menii gospodari din Bocsig, Mâ-nerău, Răpsig și Bocsig Gară care au grijă de întreținerea curățeniei, vor lua aceste exemple și vor avea rușinea de a se conforma acestor reguli de bună conviețuire, speci-� ce oricărei comunități locale ce dorește să progreseze.

De asemenea, vă facem cunos-

cut că proprietarii de case, tere-nuri sau spații comerciale trebuie să întrețină proprietățile pe care le dețin cât și spațiile a� ate pe dome-niul public din fața proprietăților (trotuare, spații verzi, șanțuri), prin tunderea ierbii, curățarea pomilor, întreținerea șanțurilor și podețelor, adunarea deșeurilor dacă este cazul și au obligația de a nu lăsa animalele nesupraveghea-te respectiv câini, vaci, cai și altele.

Dorim să readucem în atenția dum-neavoastră necesitatea și obligația � ecăruia de a respecta normele elementare de curățenie, există un program stabilit de colectare a gunoiului menajer, iar atunci când aveți probleme în depozi-tarea unor anumite tipuri de gu-noi rezultat din diverse activități gospodărești nu ezitați să ne cereți sprijinul.

Vă mulțumim pentru înțelegerePrimăria Bocsig

Cu ocazia zilei de sărbătoare a Sfîntului Ilie din data de 20 iulie, urăm încă de pe acum tuturor cetățenilor care poartă acest nume un călduros La Mulți Ani, multă bucurie și fericire alături de cei dragi!

Primar, Viceprimar, Consiliul Local

Sărbătorile lunii iulie2 0 i u l i e

S f â n t u l I l i e

Extras din Articolul 6 Legea 50/1991:(4) În vederea eliberării certifi catului de

urbanism, solicitantul - orice persoană fi -zică sau juridică interesată - se va adresa autorităţilor prevăzute la art. 4 cu o cerere care va cuprinde atât elementele de iden-tifi care a imobilului pentru care se solici-tă certifi catul de urbanism, respectiv loca-litate, număr cadastral şi număr de carte funciară, unde este cazul, dacă legea nu dispune altfel, cât şi elementele care defi -nesc scopul solicitării.

(5) Certifi catul de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.

(6) Certifi catul de urbanism se emite şi în următoarele situaţii:

a) în vederea concesionării de terenuri, potrivit legii;

b) în vederea adjudecării prin licitaţie a proiectării lucrărilor publice în faza de „Studiu de fezabilitate”, potrivit legii;

c) pentru cereri în justiţie şi operaţi-

uni notariale privind circulaţia imobili-ară, atunci când operaţiunile respective au ca obiect:

– comasarea, respectiv dezmembrarea terenurilor din/în cel puţin 3 parcele;

– împărţeli ori comasări de parcele so-licitate în scopul realizării de lucrări de construcţii şi de infrastructură;

– constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil.

Operaţiunile juridice menţionate, efec-tuate în lipsa certifi catului de urbanism, sunt lovite de nulitate. Solicitarea certifi -catului de urbanism este facultativă atunci când operaţiunile de împărţeli ori coma-sări de parcele fac obiectul ieşirii din in-diviziune, cu excepţia situaţiei în care so-licitarea este făcută în scopul realizării de lucrări de construcţii şi/sau de lucrări de infrastructură.

Primăria Bocsig

Documente necesare pentru obținerea Certifi catului de Urbanism

Arderea vegetației uscate de pe miriști constituie o activitate cu risc ridicat de producere a incen-diilor. Pentru a preveni produce-rea unor evenimente ce pun în pericol viaţa, sănătatea și bunurile persoanelor vă aducem la cunoș-tinţă următoarele măsuri care tre-buie sa le aveţi în vedere la arderea vegetaţiei uscate:

• Utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu și pe timp de vânt este interzisă;

• Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deșeurilor și a altor materiale combustibile se face în locuri special amenajate ori pe terenuri pregătite, cu luarea mă-surilor ce se impun pentru îm-piedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supra-vegherea permanentă a arderii, precum și stingerea jarului după terminarea activităţii;

• Utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de

40 m faţă de locurile cu pericol de explozie: gaze și lichide combus-tibile, vapori in� amabili, explozivi etc., respectiv 10 m faţă de mate-riale sau substanţe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton asfal-tat, bitum, ulei etc., fără a � su-pravegheat și asigurat prin măsuri corespunzătoare

• Arderea vegetaţiei uscate se execută numai pe baza permisului de lucru cu foc acordat in urma întocmirii documentaţiei preala-bile de către Garda de Mediu.

Încălcarea prevederilor cu privi-re la focul deschis, susmenţionate precum și nesesizarea acestor în-călcări autorităţilor abilitate, atrage după sine răspunderea contraven-ţională sau penală, după caz, în conformitate cu actele normative în vigoare.

SVSU Bocsig

Atenție la incendiile

de vegetație uscată!

CMYKVOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 8

Clasa a VIII-a, promoția 2017

Festivitatea de încheiere a anului școlar 2016-2017 pentru clasa a VIII-a a fost una specială, plină de emoție. Absolvenții de gimnaziu au încheiat cursu-rile mai repede decât celelalte clase tocmai pentru a se putea pregăti pentru Evaluarea Națională și pentru admiterea la liceu.

La festivitatea de închidere a anului școlar a clasei a VIII-a, absolvenții au fost sărbătoriți atât de dascăli cât și de colegii lor mai mici.

În aplauzele celor prezenți, elevii merituoși au primit diplome și premii, iar profesorii le-au urat mult succes la examenul de admitere la liceu, un moment aparte � -ind cel de predare a cheii, simbol prin care absolvenții și-au luat rămas bun de la școala din Bocsig.

A fost o zi plină de bucurie, dar totodată și de me-lancolie din partea absolvenților, care iată, au părăsit școala gimnazială pentru a trece într-o altă etapă a vieții, cea de licean.

Absolvenții clasei a VIII-a la fi nal de gimnaziu!

Festivitatea s-a derulat, cu participarea cadrelor didactice, precum și a părinților, emoțiile simțindu-se peste tot, după cum ne arată și imagini-le surprinse cu această ocazie.Atmosfera a fost una de sărbătoare, acesta fi ind momentul despărțirii

de gimnaziu, plin de emoție pentru absolvenți. Noi urăm succes pe mai departe tuturor elevilor clasei a VIII-a, care

au avut examene importante în această perioadă și sperăm că prin ima-ginile puse în ziar le vom face o mare bucurie, aducându-le astfel aminte de acest moment al absolvirii gimnaziului.

Povestea noastră...Iată că și pentru noi, elevii clasei a

VIII-a, a sosit momentul să ne luăm rămas bun de la toţi cei ce ne-au fost alături în cei mai frumoși ani ai copi-lăriei noastre!

E ziua în care facem bilanţul celor bune și rele!

E ziua ultimului sunet de clopoţel în această școală!

E ziua în care suntem la prima răs-cruce a vieţii, dar și la prima deci-zie.Și nu mai puţin, la prima despăr-ţire...

Încotro? Fiecare pe alt drum, pe drumul speranţelor, pe drumul ră-săriturilor fără nori către amiezi în-sorite. Ne vom întâlni de-acum mai mult în amintire și pentru asta va trebui să dăm timpul înapoi.

Vă mai amintiţi?

Ne-am întâlnit încă de la grădiniţă, dar cine oare își mai aduce aminte?

Povestea noastră începe abia de când am pășit împreună în cla-sa I, cu descoperirea mâinilor ma-mei. Dar oare abia atunci le desco-peream? Da, pentru că abia atunci am înţeles cu adevărat cât de impor-tante sunt ele. Până atunci ne apar-ţineau cu totul însă de-acum trebuia să ne despărţim de ele, să stăm cu-minţi în niște bănci străine, să ascul-tăm o voce străină, să privim niște cărţi la fel de străine. O lume în care trebuia să pășim singuri. Apoi am cunoscut alt zâmbet, alte mâini, cele ale doamnei învăţătoare. Nu erau ca mâinile mamei, dar ne-au ajutat ,cu dragoste și înţelegere ,să pătrundem în tainele abecedarului, ale scrisului, ale cititului.

Apoi a venit clasa a V-a. Alte feţe străine. Domni și doamne profesoa-re, care până ieri trebuia doar să-i salutăm, azi au început să intre rând pe rând în clasa noastră , înlocuind chipul atât de familiar al doamnei învăţătoare. Mama nu mai era lân-gă noi să ne ţină de mână,dar nici doamna învăţătoare. Dar, pe lân-

gă teama și emoţia resimţită, eram și curioși, � ecare profesor începea să ne înveţe altceva, altfel… Atunci am descoperit că � ecare dascăl are o personalitate a sa, un stil propriu și atâtea alte însușiri care îi individua-lizează, așa încât, încet, încet am re-ușit să-i cunoaștem, să-i înţelegem, să ne adaptăm și să-i iubim pentru răbdarea și dăruirea cu care ne lu-minau mintea. Și noi, la rândul nos-tru, am fost înţeleși,de � ecare dată.

Am mai înţeles că avem o nouă mamă care se numește doamna diri-gintă. Ea ne sărea în ajutor ori de câte ori aveam nevoie si a devenit mama noastră de acum ,care ne oferea spriji-nul ei cu tot dragul.

Am înţeles că � ecare clipă a vieţii aduce ceva nou, ceva la care trebuie să te adaptezi, să decizi. Știm că vor � răsărituri și apusuri, suișuri și alune-cări, înălţări și căderi. Iar ce impact vor avea � ecare din ele asupra noas-tră nu putem ști de pe-acum. Însă vom încerca, așa cum am fost învă-ţaţi, să ne ridicăm din căderi, să ne smerim atunci când ne vom înălţa.

A fost greu, a fost ușor, dar anii au trecut repede ca o adiere caldă ce

acum, în pragul despărţirii, ne în-duioșează su� etele și ne umezește ochii cu lacrimi.

De acum � ecare pleac ă pe drumul lui în viață!

Colectivul clasei a VIII-a

Colectivul clasei a VIII-aArdelean HaralambieBranc Cristina MariaCilan Simion Ionuț

Cohan Andrei SamuelCosteliuc IonuțCovaci Samuel

Filimon Mihai GabrielGăluți Răzvan NicolaeGroza Ionela AnamariaLucea Daian AurelianMoldovan Paul Ionel

Pantea EustasiaPașcondea Florin

Pleșa IoanaRațiu DavidSocaci Radu

Șimoc Robert DanielZaberca Denis Claudiu

Zau Georgiana Anghelina

Gaudeamus igitur, Juvenes dum sumus;

Post jucundam juventutem, Post molestam senectutem

Nos habebit humus!

Vita nostra brevis est, Brevi finietur,

Venit mors velociter, Rapit nos atrociter, Nemini parcetur.

Vivat academia, Vivant professores,

Vivat membrum quodlibet, Vivant membra quaelibet,

Semper sint in flore!