Viaţa politică de la noi oscilează constant între tragic şi ridicol. Dacă anul 2013 a debutat cu demascarea unei crime comise la o vânătoare ilegală, la care au participat de-a valma procurori, judecători, politi-cieni şi oameni de afaceri, care, prevalându-se de înaltele funcţii pe care le deţineau, au încercat să tăinuiască şi să muşamalizeze cazul, sfârşitul a fost de tot râsul. Chiar dacă protagoniştii spectacolului au vrut să pară solemni şi plini de importanţă.

Dacă vă mai amintiţi, înainte să plece în vacanţă, aleşii poporului au fost pe cale să se ia la bătaie, reacţionând prea pasional la momentul discutării candidaturilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii şi Con-siliul Superior al Procurorilor.

Continuare în pag. 3

18.01.2014

Noros, 1 4 0C

17.01.2014

Noros, -2 4 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

1 EURO..............................17.91401 Do lar ame ri can ............. 13.16091 Leu românesc ................. 3.95011 Ru blă ru sească ............... 0.3940

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Prin gândire putem descoperi noi lumina. Nu

umilinţa, ci flacăra cugetării ne poate înălţa...”

Marin Preda

Cursul valutar 17.01.2014STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 17 ianuarie 2014BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Soborul Sf. 70 de Apostoli; Cuv. Teoctist (Harţi)

(citiţi pag. 2)

Procuratura a trimis în judecată 24 de vameşi

Expert-Grup: Top 5 provocări economice pentru anul 2014

Autonomia locală şi ipocrizia lui Filat

Cum este reglementată vânzarea terenurilor în ţările UE. Cum e în România…

2

6

7

8

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

ECONOMIC

POLITIC

EXTERNE

CMYK

CMYK

Fondat în 1995 Nr. 2 (927)

EDI|IA DE VINERI

SPECIAL

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIAL

ABONAREA 2014

Ieri, la Universitatea Populară a avut loc un eveniment editorial de excepţie. În prezenţa unui public numeros, format din personali-tăţi academice, cadre universitare, analişti politici şi jurnalişti, a fost lansată cartea „A patra teorie politică” de Aleksandr Dughin. Celebrul gânditor rus, sociolog, geopolitican şi filozof, autorul a pa-truzeci de monografii ştiinţifice, este prezent pentru prima dată în Republica Moldova între coperţile unui volum, care apare deopotrivă în limbile română şi rusă.

Continuare în pag. 4

A Patra Teorie Politică la Chişinău

Despre unul plecat Recunosc din capul locului: curiozitatea mea intelectuală se îndreaptă în cu totul alte direcţii decât opera pu-blicistică şi gândirea politică a domnu-lui Ştefan Secă-reanu. Dar odată ce de la o vreme domnia sa nu are răgaz nici de sărbători, tot insistând să facă pe criticul meu, iar prietenii mă tot întreabă ce a păţit Ştefan, mă văd nevoit să vin cu unele precizări.

Continuare în pag. 3

Scheme de spălare de bani la Întreprinderea de Stat „Metalferos”

Marian Lupu cere satisfacţie, la poliţie

17 IANUARIE 20142F L U X Actual

Acuzaţii grave la adresa companiei „Metalferos”. Acum câteva zile, directorul unei întreprinderi de colectare a deşeurilor de metale a afir-mat că statul este prejudiciat anual cu aproximativ 700 de milioane de lei, din cauza unor scheme aplicate de respectiva companie. Potrivit întreprin-zătorului, din cele aproximativ 170 de întreprinderi specia-lizate în colectarea metalului uzat, doar 70 au licenţă şi ac-tivează în mod legal. Celelalte colectează deşeurile la negru şi le vând unei firme fantomă afiliată Întreprinderii de Stat „Metalferos”.

Anual, prin intermediul compani-ei sunt furaţi 900 de milioane de lei, 700 dintre care din bugetul de stat, iar 200 de milioane – de la întreprin-derile de colectare a deşeurilor de metale, a declarat Valentin Eşanu, directorul întreprinderii de colecta-re şi prelucrare a metalelor feroase şi neferoase. El a dezvăluit că, lunar, din ţară sunt scoase aproximativ 30-35 de tone de metal uzat care nici nu intră pe teritoriul întreprinderii „Metalferos” şi nu este contabilizat, ci este dus direct la Uzina metalur-gică la Râbniţa, prin mijlocirea unor firme de transport afiliate.

Una dintre schemele dezvăluite de Eşanu arată în felul următor: „Me-talferos” stabileşte o cotă de 5% de aşa-zis gunoi de producţie, la fiecare

tonă de metal uzat cumpărat de la firmele de colectare din ţară, pen-tru care nu plăteşte. Combinatul de la Râbniţa scoate însă doar 1% de gunoi din cantitatea de metal prelu-crată. „Aceste 4% diferenţă la fiecare tonă sunt legalizate prin firma lor fantomă”, a explicat Eşanu.

„Dacă înmulţim 30-35 de tone cu cele 4% ilegale, obţinem cifra de aproximativ 1400 de tone de metal furat ilegal de la agenţii economici, care este vândut cu 200 de dolari tona. Asta este egal cu circa 280 de mii de dolari, sumă împărţită între director, director adjunct şi şeful de depozit al întreprinderii”, a mai pre-cizat el.

Directorul întreprinderii de colec-tare a metalului uzat a informat că a expediat numeroase demersuri, inclusiv la adresa Guvernului şi a Mi-nisterului Economiei, în care a aten-ţionat asupra schemelor practicate de „Metalferos”, fără a primi însă vre-un răspuns.

Întrebat de ziarişti, Eşanu a afir-mat că în spatele acestor afaceri ilegale s-ar afla Veaceslav Androna-che, rudă cu Vladimir Plahotniuc, care controlează întreprinderea din 2009. „Andronache nu figurează oficial ca angajat al întreprinderii, nu semnează niciun act, niciun con-tract, dar neoficial el controlează întreprinderea şi totul se face la in-dicaţia acestuia: el decide cine să lucreze şi cine nu, cu ce preţ să se co-lecteze metalul, cât să li se plăteas-că agenţilor economici. Directorul

companiei doar execută toate indi-caţiile lui Andronache”, a declarat el.

Precizăm că angajaţii întreprinde-rii specializate în colectarea deşeuri-lor de metale au declanşat, încă din luna decembrie, acţiuni de protest, cerând să fie lichidat monopolul la exportul metalelor uzate din Repu-blica Moldova. Directorul firmei, Va-lentin Eşanu, a explicat că, neavând licenţă pentru exportul metalelor feroase şi neferoase, ei sunt impuşi să-şi vândă marfa întreprinderii de stat „Metalferos”. Aceasta refuză să

o cumpere, motiv din care întreprin-derea a ajuns în prag de faliment, iar muncitorii nu şi-au mai primit salarii de câteva luni.

Mai mult decât atât, Eşanu afir-mă că, de când au fost declanşate protestele, întreprinderea pe care o conduce a devenit ţinta mai multor controale fiscale, a unor percheziţii, atât la punctele de colectare, cât şi la domiciliul său, fiindu-i intentat şi un dosar penal. În spatele acestor ac-ţiuni, consideră directorul, s-ar afla întreprinderea de stat „Metalferos”.

„Am fost impus să închid două dintre punctele de colectare, care se aflau pe strada Uzinelor din capitală, în apropierea unui punct de colecta-re a metalului afiliat „Metalferos”, a mai precizat întreprinzătorul.

Valentin Eşanu consideră că piaţa deşeurilor de metale trebuie libera-lizată, inclusiv prin adoptarea unei legi care să stabilească clar condiţi-ile în care trebuie să activeze expor-

tatorii. Legea aprobată acum doi ani de Guvern favorizează o singură în-treprindere, care deţine monopolul pe piaţă.

Liberalizarea pieţei ar atrage in-vestitori străini şi ar permite şi o creştere a preţului la achiziţionarea deşeurilor de metale, or, actualmen-te preţul este dictat de „Metalferos”.

În contextul dezvăluirilor făcute de Eşanu, ar trebui să ne amintim că, acum aproximativ un an, după percheziţiile efectuate de CNA la In-spectoratul Fiscal Principal de Stat şi reţinerea şefului acestuia, Nicolae Vicol, s-a spus că aceste acţiuni au coincis, în mod miraculos, cu con-troalele întreprinse de Fisc la între-prinderea de stat „Metalferos”.

Într-un comunicat remis presei de instituţia condusă de Vicol se menţi-ona că: „nu putem să nu observăm o stranie coordonare a evenimentelor din ultima perioadă, începută odată cu schimbarea radicală de atitudine

a Serviciului Fiscal de Stat faţă de marii evazionişti, de firmele fanto-mă care practic, în acest moment, nu mai există. Totodată, aceste per-cheziţii, neargumentate în niciun fel, au coincis şi cu controalele de la întreprinderea „Metalferos”, unde au fost descoperite fraude record în Re-publica Moldova”.

Acelaşi lucru l-a susţinut ulterior şi avocata lui Vicol, care a afirmat că dosarul împotriva acestuia a fost intentat după descoperirea de către Fisc a unei evaziuni fiscale de pro-porţii la “Metalferos”.

Totodată, „Metalferos” a fost întot-deauna „argumentul” forte în dispu-tele dintre Vladimir Filat şi Vladimir Plahotniuc, despre care premierul de atunci sugera că i-ar aparţine prim-vicepremierului democrat.

În toiul scandalului de la S.A. „Franzeluţa” (despre care s-a suge-rat, respectiv, că ar face parte din sfera de influenţă a lui Filat), politici-anul nr.1 de la vremea aceea a făcut „dezvăluiri incendiare” şi a pronun-ţat, în cele din urmă, numele miste-riosului păpuşar, promiţând să facă regulă şi în ograda acestuia.

„Acesta este Vladimir Plahot-niuc. El nu se linişteşte şi încearcă să-şi impună propria regulă, dar nu vom tolera. Noi vom face regulă şi la Franzeluţa, şi la Metalferos şi la Moldtelecom – vom face regulă în toate instituţiile”, promitea Filat, plin de curaj şi revoltat la culme.

Între timp, lucrurile s-au mai aşe-zat, cei doi s-au iertat şi s-au împă-cat. Dar neliniştiţi tot pare să fi ră-mas.

Ioana FLOREA, FLUX

Scheme de spălare de bani la Întreprinderea de Stat „Metalferos”

Procuratura Anticorupţie a finalizat urmărirea penală şi a expediat în instanţa de judecată cauza penală de învinuire a unui grup de 24 de vameşi de la postul vamal Leuşeni pentru infracţiuni de corupţie. Aceştia au fost reţinuţi pe data de 22 octombrie 2013 în urma unei descinderi desfă-şurate la postul vamal Leuşeni – Albi-ţa, în cadrul unei anchete comune a Procuraturii Anticorupţie şi Centrului Naţional Anticorupţie din Republica Moldova, în comun cu Direcţia Naţio-nală Anticorupţie din România.

În urma acestei acţiuni au fost reţinute 42 de persoane, printre bănuiţi figurând 24 de vameşi, 13 poliţişti de frontieră, 4 angajaţi ai Inspectoratului Naţional de Patrulare şi un reprezentant al Inspectoratului de Poliţie din Hânceşti. Procurorii au precizat atunci că va-meşii acceptau, primeau sau extorcau sume

între 100 şi 350 de euro de la transportatorii de mărfuri din statele Uniunii Europene în Re-publica Moldova, pentru a le facilita procedu-rile vamale.

Activitatea frauduloasă a învinuiţilor a fost documentată în cadrul acţiunilor speciale de investigaţie, desfăşurată timp de aproximativ jumătate de an, cu implicarea investigatori-lor sub acoperire. Procurorii au constatat că acţiunile coruptibile ale învinuiţilor nu aveau un caracter izolat şi unic, ci devenise deja un fenomen care luase amploare, fapt evidenţiat de activitatea investigativă derulată în cauză.

Într-un comunicat al Procuraturii Generale se menţionează că, pornind de la faptele co-ruptibile şi forma de participaţie a învinuiţilor, cauza penală a fost divizată în patru proceduri separate care vizează patru categorii de su-biecţi: vameşi, poliţişti de frontieră, angajaţi ai Inspectoratului Naţional de Patrulare şi re-prezentanţi ai Inspectoratului de Poliţie din Hânceşti.

Iniţial, toţi învinuiţii au fost reţinuţi preven-tiv. Ulterior însă, demersurile procurorilor pri-vind aplicarea arestului în privinţa acestora au fost respinse de judecătorii de instrucţie, care au dispus cercetarea lor în stare de libertate.

Cauza penală a fost expediată spre exami-nare la Judecătoria raionului Hânceşti.

Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, învinuiţii riscă până la 10 ani de detenţie cu aplicarea unei amenzi în mărime de până la 60 000 de lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite func-ţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Actualmente, procurorii continuă urmărirea penală în privinţa poliţiştilor de frontieră, a angajaţilor Inspectoratului Naţional de Patru-lare şi reprezentantului Inspectoratului de Po-liţie din Hânceşti, ale căror fapte au derivat din acele acţiuni infracţionale, urmând ca în scurt timp să fie şi ei deferiţi justiţiei.

FLUX

Procuratura a trimis în judecată 24 de vameşi

Foto: jurnal.md

17 IANUARIE 2014 3 F L U XPolitic

Urmare din pag. 1De fapt, nimic nou nu se întâmplă.

Omul s-a simţit bine-mersi lângă mine preţ de două decenii, inclusiv în patru legislaturi succesiv. A fost un coleg de ispravă, am făcut mul-te lucruri frumoase împreună. Dar odată cu consumarea campaniei electorale din 2009, când PPCD şi-a pierdut prezenţa parlamentară, Şte-fan s-a cam pierdut cu firea. Apărea din ce în ce mai rar, trăgea de uşă cu timiditate, se saluta jenat, după care, cu privirea absentă, întreba ce se mai aude. Apoi găsea câte un pre-text să se retragă cu grabă. Şi tot aşa, vizitele lui pe la noi au devenit din ce în ce mai rare, iar fiind invitat la şedinţe, absenta cu regularitate.

Ceea ce, probabil, l-a nemulţumit în mod deosebit a fost promovarea tinerilor maturizaţi în sânul familiei noastre politice la funcţiile-cheie în partid. Asta presupunea implicit re-nunţarea la aceste funcţii pentru sub-semnatul, Ştefan şi alţi câţiva colegi, dar şi rămânerea noastră în echipa de conducere şi susţinerea cu întreaga noastră experienţă a noii conduceri. Această reformă a fost discutată în repetate rânduri la Consiliul Naţional, în organizaţiile teritoriale şi regiona-le, în cadrul organizaţiei de tineret Noua Generaţie. M-am bucurat mult că propunerea mea a găsit o susţine-re largă. Fiecare membru a avut po-sibilitatea să-şi expună nestingherit opiniile, să participe din plin la luarea deciziilor. Nu însă şi Ştefan, care a preferat să tacă. Iar la Congresul care a decis realizarea reformei în con-ducerea partidului el, pur şi simplu, n-a venit. E dreptul lui, desigur. Asta măcar şi pentru faptul că dreptul la asociere politică presupune în mod simetric şi dreptul la disociere.

Îi înţeleg bine starea de care nu poate scăpa. După cincisprezece ani de deputăţie şi vreo zece de vicepre-şedinte în partid, acum i se oferea doar funcţia de membru al Birou-lui Permanent. De altfel, ca şi altor fruntaşi ai partidului. Personal mă simt bine lângă tinerii mei colegi din fruntea partidului. Nu am lipsit nicio zi de la multiplele activităţi de par-tid, fie că era vorba de şedinţe, achi-tarea cotizaţiilor, organizarea de proteste stradale sau scrierea de ar-

ticole politice şi documente. Iar dacă Ştefan nu s-a mai regăsit nici în noua formulă de conducere a partidului, nici în noua conjunctură politică, îl priveşte. Nu îl judec. Are tot dreptul să se retragă, cel puţin juridic. Moral, mai puţin. Şi asta pentru că a votat alături de mine cu mâna pe inimă Jurământul membrului PPCD. Iată un fragment din acest document, adoptat de Congresul PPCD:

“Jur în faţa lui Dumnezeu şi a fra-ţilor mei de familie politică (…) să îmi iubesc şi să îmi ajut întotdeauna colegii de partid, să îmi asum toate riscurile, suferinţele, greutăţile şi li-mitările în calea afirmării idealurilor noastre. Jur în faţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos să respect acest legământ cu onoare şi demnitate până la sfârşitul vieţii mele. Aşa să mă ajute Dumnezeu!”.

Iată că de la un timp, Ştefan s-a dat la o parte. Iar Jurământul şi-a pierdut valabilitatea pentru el. Trec peste toate afirmaţiile lui publi-ce mai puţin logice şi coerente. La urma urmei, după ce a plecat, omul poate să facă şi pe gazetarul liber, şi pe cugetătorul politic. Dar îmi pare foarte rău că nu a rezistat ispitei să-şi etaleze toate frustrările în public. Cât de solid apare un om care a stat de-a lungul întregii sale cariere po-litice copăcel, iar de la o vreme s-a înscris cu atâta nonşalanţă în corul mai vechilor mei detractori, se vede cu ochiul liber. Trec şi peste preocu-pările lui de ordin conspirologic, ca şi peste regretele legate de votul pentru Voronin. E suficient să amin-tesc faptul că din 2005 până în 2009, el s-a simţit extrem de confortabil în poziţia de preşedinte al Comisi-ei parlamentare pentru drepturile omului, fără a schiţa un minim gest de dezacord sau disidenţă.

Ei bine, fiecare ţine pasul cu timpul după propria pricepere. Iar cel care nu merge înainte, rămâne în urmă. Din 2009 încoace s-au întâmplat o mulţime de lucruri în viaţa politică de la noi. Dar n-am observat ca Şte-fan să aibă vreo reacţie publică, să scrie vreun articol, să zicem, despre alunecările anticonstituţionale ale puterii, despre corupţie sau oligarhi, despre cum ar vedea el cauzele dez-astrului în care se află ţara pe plan

politic, spiritual, economic sau so-cial. Cu competenţă, tranşant şi con-vingător. Între timp, să-mi fie iertată lipsa de modestie, subsemnatul a participat la o mulţime de dezbateri publice, a scris câteva zeci de artico-le, a scos câteva cărţi, a avut multe zeci de întâlniri în teritoriu, activităţi de ordin didactic. N-am scâncit nici când am pierdut fotoliul de deputat, nici pe cel de membru al Guvernu-lui. Lecţia e simplă: atunci când eşti sus, să nu ameţeşti de beţia succesu-lui, iar atunci când cazi, să nu te laşi copleşit de disperare. Însă logica lui Ştefan e alta. Atâta timp cât PPCD acumula victorii, el le împărtăşea cu plăcere. Iar atunci când a venit şi vremea unor înfrângeri, el preferă să le delege integral mie.

Ce face Ştefan de la un timp în-coace, o vede oricine. El şi-a făcut din persoana mea singura ţintă de atac. Nu exclud că ar nutri speranţa precum că un astfel de contrast îl va avantaja cumva, îl va scoate din co-nul de umbră, îi va spori notorieta-tea şi chiar îi va da o alură de perso-naj pozitiv, de aprig luptător cu cel care, în accepţia lui, întruchipează răul absolut. Ar fi cazul să ne între-băm câtă relevanţă ar avea improvi-zaţiile lui verbale sau scrise dacă ar fi să încerce nişte analize mai perti-nente asupra unor teme, care ar viza şi alte subiecte, mult mai importan-te decât umila mea persoană. Şi mai ales dacă efortul lui intelectual s-ar bucura de aceeaşi atenţie din partea unor structuri media, care îl tirajea-ză cu atâta generozitate, savurându-i postura de detractor al subsemna-tului. Personal, îi doresc succes atât pe tărâmul gazetăresc, cât şi pe cel politic. Har Domnului, e loc pentru toată lumea! Cine are ce spune, să facă un pas înainte.

În ultimele zile sunt întrebat tot mai des dacă nu cumva în spatele lansării în trombă a lui Ştefan pe post de procuror moral al subsem-natului ar sta cineva care vrea să-l in-tegreze în vreun proiect politic mai vechi sau mai nou. Răspund: nu ştiu, dar se va vedea foarte curând dacă e vorba doar de nişte porţii de venin aruncate de Ştefan în direcţia mea în loc de felicitări de Crăciun sau de un plan cu bătaie mai lungă.

După difuzarea unei emisiuni pe un portal de ştiri cu partici-parea „eroului zilei”, am fost su-nat de prietenii mei tineri, care au frecventat lecţiile din cadrul Universită-ţii Populare. Printre alte teme pe care le predau, una s-a dovedit extrem

de utilă pentru ei tocmai în acest caz. Este vorba de limbajul corpu-lui. Ei au observat cât de nesigură era ţinuta vorbitorului. Una dintre reguli este că limbajul non-verbal constituie cel mai sigur detector de minciuni. Cine vrea să aprofundeze subiectul, n-are decât să reia înre-gistrarea respectivă, doar că să de-conecteze sunetul. Astfel va fi mai simplu să se facă abstracţie de in-coerenţele vorbitorului. Va rămâne doar personajul ca obiect de studiu. Cel puţin cursanţii mei au mărturi-sit că nici gesticulaţia, nici expresia feţei acestuia nu le-au inspirat prea multă încredere.

A polemiza cu Ştefan este im-posibil. Pentru asta trebuie să ai în faţă pe cineva care expune ceva consistent. Un lucru totuşi ar fi de subliniat. Eforturile lui Ştefan de a se prezenta ca fruntaş sau măcar ca membru al PPCD sunt gratuite. Sper că între timp, el nu a uitat statutul PPCD şi îşi mai aminteşte în ce con-diţii încetează calitatea de membru de partid. Pentru cei curioşi remarc în treacăt că cel care pierde legătura cu formaţiunea politică din care face parte şi se eschivează de la activită-ţile ei, încetează să mai fie membru al PPCD. Am reţinut că Ştefan recu-noaşte „liber şi neconstrâns de ni-meni” că nu mai e colegul nostru de partid, de vreme ce el însuşi preci-zează că n-a mai avut niciun contact cu formaţiunea din care a făcut par-te încă din ziua de 7 ianuarie 2011.

Suntem într-un an electoral. Prin urmare, chiar şi unul ca Ştefan poa-

te să le prindă bine celor care nu vor rata ocazia să-l folosească împotri-va foştilor săi colegi şi prieteni. Şi aşa cum presa de la noi a devenit în mare parte un instrument de mani-pulare şi dezinformare, Ştefan le-a căzut în braţe ca laptele-n păsat.

N-am ce face. Doar constat: pân-aici a mers soldatul. De aici încolo i se deschide drumul dezonoarei, al pârei, al bârfei ieftine şi al invidiei oarbe. Cum se descurcă PPCD în ulti-mii ani, ce probleme de ordin politic sau financiar are, unde îşi are sediul şi ce planuri are, n-ar mai trebui să-l preocupe pe Ştefan. Cel puţin nu din postura de membru de partid. Poa-te doar din cea de proaspăt blogger sau comentator politic, ori chiar de aspirant la un loc mai în faţă într-un alt proiect politic. Întrebarea care se pune în asemenea cazuri este aceeaşi: cui serveşte atacul lui îm-potriva mea şi a tinerilor mei colegi? Dacă vom avea puţină răbdare, răs-punsul nu se va lăsa mult aşteptat.

Ar mai fi poate de menţionat un detaliu de ordin profesional. După mai bine de treizeci de ani de la ab-solvirea facultăţii de Jurnalistică, în sfârşit Ştefan a început să scrie propriile texte. Iar dacă va insista, până la urmă poate chiar reuşeşte să înmănuncheze câteva articole, care să-i poarte cu cinste numele. Perso-nal m-aş bucura mult să se producă în calitate de autor demn de luat în seamă, abordând şi alte domenii, mai importante decât scuipatul în direcţia subsemnatului.

Iurie ROŞCA

Despre unul plecat

Urmare din pag. 1Opoziţia a învinuit majoritatea că promo-

vează în funcţii persoane controversate, cu legături de rudenie în sistem şi în Legislativ. Cele mai multe acuzaţii au fost îndreptate împotriva lui Gheorghe Avornic, numit în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care, au afirmat deputaţii co-munişti, are proprietăţi în România şi este rudă cu vicepreşedintele Parlamentului, Lili-ana Palihovici.

Discuţiile, cam aprinse, ce-i drept, l-au scos din echilibrul sufletesc pe falnicul şi, cum s-a văzut, neînfricatul democrat Marian Lupu, care s-a îndreptat într-o fugă către comunis-tul Grigore Petrenco, l-a îmbrăţişat „frăţeşte, părinteşte, gingaş chiar”, şi l-a chemat „după colţ”, să discute ca bărbaţii. Speriat de gingă-şia îmbrăţişărilor, Petrenco a schiţat şi el un gest de apărare cu pumnii. Ceilalţi deputaţi au sărit să-şi apere colegii şi a fost doar un pas până la o bătaie generală.

Ce a vrut să discute Lupu „afară” cu Petrenco, l-a „zgâlţâit” sau nu pe acesta, l-a ajuns sau nu

cu pumnul pe democrat deputatul comunist? Întrebări fără răspuns, care păreau să fi rămas în anul care s-a scurs. Dar nu, pentru că Marian Lupu vrea satisfacţie. Însă de data aceasta nu după colţ, ci la poliţie.

Presa a informat că acesta a scris o plânge-re la Inspectoratul de Poliţie Buiucani, cerând investigarea acţiunilor „admise de Grigore Pe-

trenco“. Potrivit unor medii de informare, po-liţia, care vrea să investigheze circumstanţele incidentului, le-a solicitat înregistrări video de la „zgâlţâiala” cu pricina.

Este interesant dacă şi poliţia va vedea ceea ce a văzut toată lumea, că anume Lupu s-a apropiat de Petrenco şi l-a îmbrâncit pe ace-la, chiar dacă ulterior s-a lansat în divagaţii

despre onoare, laşitate şi a afirmat că doar l-a „îmbrăţişat”.

Războinic şi pus pe fapte mari, democratul se arăta dezamăgit de faptul că adversarul său politic nu a vrut să discute cu el mai departe de ochii lumii, pentru că, afirma el, “fiecare bărbat trebuie să răspundă pentru cuvintele sale”.

Acum stăm şi ne gândim, de ce l-a dat Lupu pe Petrenco pe mâna poliţiei, pentru că aces-ta n-a vrut să iasă cu el afară ori pentru că i-a ripostat?

Acum un an, făcând o retrospectivă a eve-nimentelor politice din 2012, presupuneam că 2013 va fi un an al cinismului şi lipsei de mora-litate. Realitatea a depăşit toate anticipările şi a fost mult mai hâdă, grotescă şi descalificantă pentru politicienii noştri, care s-au dovedit a fi mai cinici, mai perverşi, mai imorali decât ne-am putut închipui. Anul, după cum spuneam, s-a încheiat într-un mod ridicol, cu o invitaţie „după colţ”, o bătaie eşuată, iar această stare de penibil şi ridicol promitea să dea tonul anu-lui care a început, ceea ce se confirme deja.

Ioana FLOREA, FLUX

Marian Lupu cere satisfacţie, la poliţie

17 IANUARIE 20144F L U X

Prefaţa traducătoruluiLucrarea cunoscutului gânditor

rus, profesorul Aleksandr Dughin, „A Patra teorie politică”, trebuia să vadă lumina tiparului şi în Moldo-va. Actualitatea ei cu totul aparte se resimte tocmai pentru faptul că în politologie, în analiza politică sau în comentariile cotidiene urmărim de cele mai multe ori construcţii intelec-tuale învechite, pe care le-am moşte-nit din secolele XIX şi XX. Sacralizarea comunismului, obligatorie în perioada sovietică, a fost substituită cu divini-zarea liberalismului. O abordare critică coerentă şi profundă a liberalismului practic lipseşte. În învăţământ venerarea marxismului e înlocuită cu occidentoma-nia. Ştiinţele socioumane au respins „întuneca-tul trecut sovietic”, recunoscându-l ca pe unul greşit, şi au descoperit subit „singura cale isto-rică dreaptă” – cea prooccidentală. La ora actu-ală, toate lucrările de doctorat şi compunerile elevilor deja nu-i mai citează pe Marx şi Lenin, ci pe adversarii lor ideologici din tabăra liberalilor. În plus, osanalele aduse democraţiei şi drepturi-lor omului sunt indispensabile. Atitudinea faţă de integrarea europeană şi faţă de tot ce e legat de Occident a devenit un sentiment aproape religios. Cei „de dreapta” îi numesc în batjocu-ră pe comunişti „bolşevici”, iar cei „de stânga” îi înfierează pe cei „de dreapta” cu eticheta predi-lectă „fascişti”. Liberalii şi comuniştii se luptă de zor unii cu alţii, fără să priceapă esenţa clişeelor ideologice pe care le folosesc. O serie de „dog-me ştiinţifice” din perioada sovietică s-a înscris în mod organic în noul sistem de învăţământ postsovietic. La fel ca pe vremea sovieticilor, is-toria din nou pare a fi una fără alternativă, iar triumful globalismului – inevitabil. Secularis-mul, darwinismul social, scientismul, istoricis-mul, progresismul, credinţa în timpul linear şi alte elemente ale marxismului au alunecat pe o pantă dulce în liberalism. Foştii lectori de istorie a PCUS şi de comunism ştiinţific s-au reprofilat peste noapte în politologi prooccidentali.

Pentru a umple măcar parţial vacuumul in-telectual existent, am primit permisiunea au-torului să-i traduc lucrarea în română pentru cititorii din Moldova. După vizita efectuată de profesorul Dughin în Moldova în vara anului 2013, am publicat cu regularitate fragmente din lucrarea respectivă pe paginile săptămâna-lului „Flux”, ele trezind un viu interes din partea celor care se preocupă de geopolitică, filozofia politică sau, pur şi simplu, de realităţile politice. Am convingerea că lucrarea de faţă merită să fie studiată de cei care predau sau învaţă la facultă-

ţile socioumane sau se ocupă de activitatea de cercetare în institutele de profil ale Academiei de Ştiinţe. Lecturarea ei va contribui cu siguran-ţă la depăşirea unui şir întreg de mituri şi abor-dări infantile ale istoriei, filozofiei, sociologiei, geopoliticii, relaţiilor internaţionale, precum şi ale altor ştiinţe socioumane.

Căutând să pătrundem în esenţa lucrurilor, ne aflăm într-o căutare permanentă a unor pur-tători de idei noi. Această căutare trece cu uşu-rinţă peste graniţe, iar atunci când ne reuşeşte să descoperim minţi şi suflete înrudite, suntem cuprinşi de un sentiment profund al bucuriei. Pentru mine personal, Aleksandr Dughin repre-zintă anume o astfel de descoperire. Am putea să nu cădem de acord asupra unor probleme, să polemizăm pe marginea unor subiecte, dar sentimentul apartenenţei la aceeaşi familie spirituală face aceste discuţii pline de lumină şi aducătoare de roade bune. Această carte a lui Dughin este o puternică invitaţie la dialog, la concentrarea gândului, la explozia energiei sufleteşti şi la curăţarea raţiunii, întinate de gu-noiul intelectual, care ucide însăşi capacitatea de gândire prin intermediul sistemului de învă-ţământ, presei şi „corectitudinii politice”.

Versiunea pe care o publicăm apare cu pre-scurtări nesemnificative, convenite cu autorul, fiind vorba despre aspecte ce ţin de realităţi politice din Rusia, care nu prezintă un interes aparte pentru cititorul nostru.

* * *Printre multitudinea de idei, care merită o

atenţie aparte din partea cititorilor cărţii „A Pa-tra teorie politică”, voi cita aici o concepţie deo-sebit de valoroasă, numită de autor „Structura tripartită a epistemei conservatoare”. Dughin subliniază pe bună dreptate că din tot volumul disciplinelor ştiinţifice, este necesar să fie scoa-se în evidenţă „trei discipline fundamentale”, şi

anume teologia, etnosociologia şi geo-politica. Autorul continuă:

„Mai presus de toate se află teologia, de-oarece religia nu înseamnă doar cult şi ritual, ci şi un profund sistem de viziune asupra lumii. Este ştiinţa despre spirit.

Teologia trebuie să încoroneze educaţia; fără ea orice epistemă conservatoare va fi una incompletă şi va rămâne în aer. Teologia este o ştiinţă împărătească, este ştiinţa ştiinţelor; ea nu e pur şi simplu una dintre ştiinţele uma-nitare şi sociale, ci principala, iar toate celelalte

ştiinţe reprezintă calea spre teologie. Pe locul doi trebuie să plasăm etnosociologia.

Până la ora actuală, în ştiinţa de la noi nu a fost po-menit aproape deloc nici poporul, nici etnia. Acest fapt nu trebuie să ne surprindă: pentru comunişti drept subiect al istoriei apare clasa, iar pentru libe-rali – individul. Nici într-un caz, nici în celălalt, loc pentru popor şi etnie nu mai rămâne. Etnosociolo-gia este ştiinţa fundamentală a proiectului conser-vator. Dacă nu vom face o descriere prealabilă co-rectă a poporului nostru şi a altor popoare cu care interacţionăm, noi pur şi simplu nu vom fi compe-tenţi să vorbim despre conservatorism. Etnosociolo-gia nu este o simplă descriere formală a particulari-tăţilor etnologice ale poporului, ci cercetarea acelor aspecte care sunt definitorii pentru un popor, este pătrunderea ontologiei lui, a existenţei lui.

Şi, în sfârşit, a treia disciplină este ştiinţa despre spaţiu, adică geopolitica. Aici totul este evident, deoarece aceasta este prin definiţie ştiinţa care stu-diază relaţia între stat şi spaţiu. Plasându-se pe ul-timul loc în ierarhia disciplinelor fundamentale ale epistemei conservatoare, ea comportă o semnifica-ţie practică enormă.

Astfel, în accepţia conservatoare, teologia, etno-sociologia şi geopolitica constituie structura triho-tomică a ştiinţei.”

O formulare atât de exactă a viziunii gândito-rului conservator asupra însănătoşirii sistemu-lui de învăţământ i s-ar putea părea unui cititor mai puţin pregătit fie radicală, fie, în genere, inacceptabilă. Însă considerăm că cei care se vor concentra asupra unei studieri profunde a lucrării de faţă, vor pătrunde sensul acestei vi-ziuni. În caz contrar, suntem condamnaţi să ne bălăcim la suprafaţa dogmelor gândirii comune şi să ignorăm înţelegerea adâncă a temeliilor lumii, dar şi a sensului însuşi al istoriei omenirii.

* * *Autorul nu-şi ascunde sentimentul cu totul

aparte faţă de Rusia. În Moldova şi în România

Lansare

Gândirea conservatoare ca temelie a celei de-a Patra teorii politice

sauNeoeurasianismul ca apel la Tradiţie

în condiţiile PostmodernităţiiA Patra Teorie

Politică la Chişinău

Urmare din pag. 1Până în prezent, în limba română a apă-

rut doar un singur volum, la Bucureşti, acum câţiva ani, „Bazele geopoliticii”. Pe parcursul ultimelor luni, ziarul nostru a publicat fragmente din lucrarea apărută acum sub formă de carte, în traducerea lui Iurie Roşca.

La evenimentul de lansare a participat personal autorul volumului, care deja a fost editat în mai multe ţări ale lumii. Amintim că pentru prima dată, profesorul Aleksandr Dughin s-a aflat la Chişinău la 17 iunie 2013, la invitaţia Universităţii Popula-re, prilej cu care Iurie Roşca a şi anunţat de înţelegerea atinsă cu autorul cărţii despre traducerea volumului respectiv.

În cuvântul său de deschidere în cadrul evenimentului, Iurie Roşca a menţionat ac-tualitatea cu totul aparte a concepţiei tra-diţionaliste, conservatoare şi creştine for-mulate în mod cu totul remarcabil de autor. În societăţile noastre bântuite de nostalgia comunismului şi, în mod simetric, de „nălu-ca liberalismului”, recursul la Tradiţie este tocmai direcţia de gândire politică ce me-rită să fie afirmată plenar.

Preasfinţia Sa Marchel, episcop de Bălţi şi Făleşti, şi-a exprimat aprecierea pentru gândirea conservatoare a savantului rus în condiţiile unei societăţi bântuite de ateism agresiv, de atacuri împotriva Bisericii şi a Tradiţiei. Iar faptul că lucrarea respectivă apare concomitent în limbile română şi rusă va facilita accesul tuturor doritorilor la o altă perspectivă asupra filozofiei politice, a relaţiei dintre spiritual şi material şi a re-laţiei dintre credinţa creştină şi politic.

Valentin Beniuc, rectorul Institutului pentru Relaţii Internaţionale din Moldo-va, profesor universitar, doctor în istorie, doctor habilitat în ştiinţe politice, a expri-mat în luarea sa de cuvânt o serie de idei demne de reţinut asupra paradigmei filo-zofice oferite de distinsul său coleg de la Moscova privind noile realităţi politice şi geopolitice în condiţiile globalizării. Ideile formulate de Aleksandr Dughin în teoria sa asupra lumii multipolare reprezintă o soluţie inedită pe fundalul unui nou tip de relaţii internaţionale, care s-au constituit după prăbuşirea URSS. Iar faptul că setul de idei formulate de Dughin reprezintă nu o concepţie finită, ci o energică invitaţie la dialog, deschide calea unei participări largi a exponenţilor mediului academic din ţări-le noastre la dezvoltarea ei.

Participanţii la lansare au avut ocazia să primească câte un exemplar de carte, ale-gându-şi după preferinţe varianta română sau rusă.

Vom reveni în ediţiile viitoare cu alte materiale despre acest eveniment cultural remarcabil.

Lucia CUJBĂ, pentru FLUX

Rusia şi ideile politice ale secolului XXI

ALEKSANDR DUGHIN

A P A T R A T E O R I EPOLITICĂTraducere şi prefaţă de Iurie Roşca

Chişinău, 2014

„Cei care nu sunt de acord cu liberalismul s-au pomenit într-o situaţie dificilă: duşmanul care a învins s-a dizolvat şi a dispărut; are loc o luptă cu nimicul. Cum să te ocupi de politică din moment ce ea nu există?

Ieşirea e doar una: să renunţi la teoriile politice clasice, – la cele perdante ca şi la cele învingătoare, – şi să-ţi concentrezi imaginaţia, să prinzi realităţile unei noi lumi globale, să descifrezi corect provocările Postmodernităţii şi să creezi ceva nou, de cealaltă parte a bătăliilor politice ale sec. XIX şi XX. O astfel de abordare reprezintă invitaţia la elaborarea celei de-a Patra teorii politice, de cealaltă parte a comunismului, fascismului şi a liberalismului.”

Aleksandr Dughin

„Apariţia cărţii „A Patra teorie politică” în Moldova se datorează nu doar similitudinii între viziunea gânditorului rus Aleksandr Dughin şi percepţia noastră asupra lumii. Ea este întâi de toate rodul convingerii profunde că lucrarea de faţă, destinată cititorilor din Moldova şi din România, ar putea contribui la dezvoltarea unui atât de necesar dialog între exponenţii elitelor naţionale din cele trei ţări. Pierderea iluziilor legate de comunism şi liberal-ism ne obligă să ne reconsiderăm propriile vederi politice şi să căutăm ieşire din fundătura conceptuală în care ne-am pomenit. Şi aici un val proaspăt de gândire conservatoare, întemeiată pe Tradiţie, poate şi trebuie să devină un răspuns la deziluziile şi căutările noastre.”

Iurie Roşca

AL

EK

SAN

DR

DU

GH

IN A

PAT

RA

TE

OR

IE P

OL

ITIC

Ă

Universitatea PoPUlară

Tipar: “Prag-3” SRL, str. Petricani 94/1Tel./Fax: 022 31 75 37

E-mail: prag3@yandex.ruwww.prag3.md

Rusia şi ideile politice ale secolului XXI

ALEKSANDR DUGHIN

A P A T R A T E O R I EPOLITICĂTraducere şi prefaţă de Iurie Roşca

Chişinău, 2014

„Cei care nu sunt de acord cu liberalismul s-au pomenit într-o situaţie dificilă:

duşmanul care a învins s-a dizolvat şi a dispărut; are loc o luptă cu nimicul.

Cum să te ocupi de politică din moment ce ea nu există?Ieşirea e doar una: să renunţi la teoriile politice clasice, – la cele perdante ca şi

la cele învingătoare, – şi să-ţi concentrezi imaginaţia, să prinzi realităţile unei

noi lumi globale, să descifrezi corect provocările Postmodernităţii şi să creezi

ceva nou, de cealaltă parte a bătăliilor politice ale sec. XIX şi XX. O astfel de

abordare reprezintă invitaţia la elaborarea celei de-a Patra teorii politice, de

cealaltă parte a comunismului, fascismului şi a liberalismului.”

Aleksandr Dughin„Apariţia cărţii „A Patra teorie politică” în Moldova se datorează nu doar

similitudinii între viziunea gânditorului rus Aleksandr Dughin şi percepţia

noastră asupra lumii. Ea este întâi de toate rodul convingerii profunde că

lucrarea de faţă, destinată cititorilor din Moldova şi din România, ar putea

contribui la dezvoltarea unui atât de necesar dialog între exponenţii elitelor

naţionale din cele trei ţări. Pierderea iluziilor legate de comunism şi liberal-

ism ne obligă să ne reconsiderăm propriile vederi politice şi să căutăm ieşire

din fundătura conceptuală în care ne-am pomenit. Şi aici un val proaspăt de

gândire conservatoare, întemeiată pe Tradiţie, poate şi trebuie să devină un

răspuns la deziluziile şi căutările noastre.”

Iurie Roşca

AL

EK

SAN

DR

DU

GH

IN A

PAT

RA

TE

OR

IE P

OL

ITIC

Ă

Universitatea PoPUlară

Tipar: “Prag-3” SRL, str. Petricani 94/1Tel./Fax: 022 31 75 37E-mail: prag3@yandex.ruwww.prag3.md

Россия и политические идеи ХХI века

АлексАндР дугин

Ч е Т В Ё Р Т А Я

ПОлиТиЧескАЯ

Т е О Р и Я

Предисловие Юрия Рошка

кишинев, 2014

«Те, кто не согласен с либерализмом, оказались в сложной ситуации:

победивший враг растворился и исчез; борьба идет с воздухом. Как

заниматься политикой, когда политики нет?

Выход только один: отказаться от классических политических теорий –

проигравших и выигравших, и напрячь воображение, схватить реальности

нового глобального мира, расшифровать корректно вызовы Постмодерна и

создать нечто новое – по ту сторон политических битв XIX и XX вв. Такой

подход есть приглашение к разработке Четвертой политической теории –

по ту сторону коммунизма, фашизма и либерализма.»Александр Дугин

„Выход в свет «Четвёртой политической теории» в Молдове вызван не

только из близости видения русского мыслителя Александра Дугина и нашим

мировоззрением. Это, прежде всего, плод глубокого убеждения, что данная

работа, предназначенная для читателей из Молдовы и Румынии, может

содействовать столь необходимому диалогу между представителями

национальных элит трёх стран. Утрата иллюзий, связанных с коммунизмом

и либерализмом, обязывает нас переосмыслить собственные политические

взгляды и искать выход из концептуального тупика, в котором мы

оказались. И тут новая, свежая волна консервативной мысли, основанная

на Традиции, может и должна стать ответом на наши разочарования и

искания.”Юрий Рошка

Ал

ек

сА

нд

Р д

уги

н Ч

ЧеТВ

ЁРТА

Я П

ОлиТ

иЧес

кАЯ

ТеО

РиЯ

НародНый УНиверситет

Печать: “Prag-3” SRL, ул. Петрикань, 94/1

Teл./Факс: 022 31 75 37

E-mail: prag3@yandex.ru

www.prag3.md

17 IANUARIE 2014 5 F L U XLansare

o dragoste atât de ardentă a lui Dughin faţă de Rusia este privită uneori cu o anume reţinere. O astfel de atitudine are cauze istorice evidente. Rănile vechi încă îi neliniştesc pe mulţi dintre noi. Însă, decât să căutăm cusururi în sentimen-tele şi gândurile profesorului Dughin, ar fi cu mult mai important să iubim la fel de sincer şi de total pământul nostru sfânt, strămoşii noştri, ca şi pe urmaşii noştri încă nenăscuţi, cu aceeaşi pasiune pe care o manifestă Dughin. „Pentru un rus nimic nu este prea de tot”, scrie autorul.

Fiind o natură cu adevărat pasională, Dughin nu cunoaşte jumătăţile de măsură. Tocmai de aceea să nu-i cerem o dragoste moderată faţă de Patrie. Patria Absolută nu poate fi obiectul unor sentimente înjumătăţite sau raţionale. Este o stare a sufletului şi a minţii întotdeauna totală, nemărginită, atotcuprinzătoare, înălţă-toare, spirituală, luminoasă, dar şi războinică. Sau, aşa cum afirmă însuşi autorul, „Eurasianis-mul este slujirea religioasă a Rusiei”.

* * *Îndelungatul coşmar colectiv al uitării a îm-

pins societatea noastră într-o gravă tulburare a sufletului, a credinţei, a conştiinţei şi a rămă-şiţelor raţiunii. Şi, deocamdată, puţini sunt cei care au avut puterea şi înţelepciunea să se ridi-ce împotriva propriilor prejudecăţi, împotriva inerţiei de gândire colectivă, contra minciunii dominante, contra ispitei generale, emanate de „societatea de consum” şi de împărăţia globală a fericirii virtuale.

Dughin arată în mod pregnant semnificaţia înfrângerii URSS şi a lagărului socialist în „răz-boiul rece”. Acesta a fost pe drept cuvânt un război planetar, războiul între liberalism şi comu-nism, a Primei teorii politice cu cea de-a Doua. Aşadar, fiul legitim al Modernităţii, liberalismul, prin viclenie şi trădare, şi-a învins fratele său neviabil, comunismul. Dar, aşa cum s-a văzut, triumful liberalismului s-a transformat într-o adevărată înfrângere pentru toate societăţile, care au ajuns de sub dărâmăturile comunismu-lui direct în captivitatea liberalismului. Doar că starea de captivitate – paradigmatică, concep-tuală, ideologică, religioasă, spirituală, politică şi economică – nu a fost conştientizată imediat şi, în mod vădit, nu de toată lumea. Învingăto-rul, afişând un larg zâmbet hollywoodian, şi-a impus condiţiile capitulării. În tabăra învinşilor s-au pomenit toţi de-a valma: Rusia, republici-le ex-sovietice şi sateliţii de ieri ai URSS. Tocmai din acest motiv, simţind cu toată fiinţa că Patria lui a devenit „target country” (ţară-ţintă), făcând uz de o strălucită analiză spirituală, filozofică, istorică, sociologică şi geopolitică, Dughin dez-văluie adevărata faţă a strategilor „noii ordini mondiale”, a globalismului ca ideologie totali-tară, promovată de noii profeţi ai „escatologiei economice”.

Societăţile noastre postcomuniste continuă să perceapă din inerţie esenţa politicii inter-naţionale în cadrul lumii bipolare. Şi iată acum cititorul atent al cărţii „A Patra teorie politică” are un bun prilej să reevalueze atât istoria, cât şi ceea ce se întâmplă cu ţările noastre la ora actuală. Iar asta într-adevăr contează. Fiindcă atunci când vor realiza rolul nostru deloc ono-rabil de „obiect al invaziei” în procesul unui „răz-boi non-militar” (non-military war) de proporţii, exponenţii elitei intelectuale vor descoperi şi sensul statutului de colonie intelectuală, politi-că şi economică, atribuit ţării noastre. Şi atunci Rusia nu ne va mai apărea ca un potenţial agresor (asemenea Rusiei ţariste sau URSS), ci ca un po-tenţial aliat, ca partener în această confruntare cu dictatura globală, de care avem nevoie pen-tru a ne apăra cu forţe comune independenţa ţărilor noastre. În caz contrar, riscurile desubiec-tivizării statelor noastre în calitatea lor de actori internaţionali, al desuveranizării lor vor deveni inevitabile pentru toţi cei care fie contează doar pe forţele proprii, fie pe condescendenţa stăpâ-nilor discursului planetar.

La ora actuală, politicienii, analiştii sau, pur şi simplu, oamenii de rând continuă să păstre-ze viziunea în alb-negru, potrivit căreia există „imperiul răului” (URSS şi succesorul ei de drept, Rusia), de care trebuie să fugim în îmbrăţişări-le mult râvnitului Occident întruchipat de SUA şi UE. Deocamdată, prea puţini sunt în stare să vadă noile realităţi. Cum se produce subordo-narea ţărilor din regiunea noastră cu ajutorul mecanismelor FMI, al Băncii Mondiale, al OMC

şi al „recomandărilor” UE, cum anume este reali-zată o nouă colonizare, pentru marea majoritate toate acestea rămân a fi nişte realităţi inaccesi-bile. Încă destui dintre noi continuă să lupte cu „năluca comunismului”, rămânând în deplină neştire că acesta deja a fost succedat cu succes de globalismul deloc fantomatic, ci absolut real. Doar că, spre deosebire de comunismul agresiv, noul proiect planetar preferă alte metode, mai „blânde”, cele financiar-economice. De această dată, înrobirea este precedată (şi mereu însoţită pe parcurs) de înfrângerea intelectuală a societă-ţilor, ce devin una după alta obiect al interesului jucătorilor internaţionali. Fiindcă fără cultura de masă, fără inocularea unei stări de fascinaţie generală, fără beţia colectivă ca urmare a „mc-donaldizării societăţii” (George Ritzer), fără do-minaţia consumismului cu tot cu brandurile şi trendurile lui totalitare, soft-anexarea noastră ar fi fost, pur şi simplu, imposibilă. Or, „marşul triumfal al globalismului” ca ideologie a noului imperiu american s-a dovedit a fi atât de reuşit anume da-torită unor tehnologii sofisti-cate de „spălare a creierilor” şi unei abilităţi speciale de purtare a războiului psiholo-gic (MTV, Hollywood şi alte instrumente ale „societăţii spectacolului”), pe care îl di-rijează neîncetat corporato-craţia.

Dintr-un făuritor activ al „Istoriei”, dintr-un subiect cuprins de duhul prometeic, cum apărea în faţa noastră omul din perioada începu-tului ieşirii vulcanice din tre-cutul sovietic, el s-a pomenit într-o ipostază nouă şi neaşteptată. Sau, aşa cum arată Dughin, din toate libertăţile promise, a rămas doar libertatea alegerii canalelor de tele-viziune:

„Oamenii au devenit contemplatori ai televizoru-lui, s-au învăţat să schimbe mai bine şi mai repede canalele. Multă lume în genere nu se mai opreşte tot butonând telecomanda, şi nu mai contează ce se demonstrează, artişti sau ştiri. Spectatorul Postmo-dernităţii, de fapt, nu înţelege nimic din ce se întâm-plă: pur şi simplu se derulează un şuvoi de imagini, care impresionează. Telespectatorul este absorbit de aceste microprocese, devine semispectator, „sub-spectator”, care priveşte nu programe sau canale, ci segmente aparte, secvenţe ale programelor”.

Întreaga noastră nemulţumire, neacceptare sau, pur şi simplu, dorinţa de a evada din reali-tatea nesuferită se dizolvă seară de seară în faţa ecranelor televizoarelor. Iată războiul din Siria, dar iată şi un meci de fotbal, un serial întins ca pelteaua (soap movie) sau un talk-show politic. Şi toate parcă se aranjează cumva. Ne relaxăm, simţim senzaţia de plăcere şi adormim liniştit. „Suntem în Postmodernitate”, ne anunţă auto-rul.

* * *Ca răspuns la apariţia hiperputerii globale,

ce pretinde la dominaţia mondială, Aleksandr Dughin demonstrează necesitatea apropierii popoarelor fostei URSS. Dar pentru ca un ast-fel de proiect să devină posibil şi viabil, nu tre-buie să trecem cu vederea paginile întunecate ale trecutului nostru. Doar a existat şi asimilare forţată, şi deportări suferite de popoare întregi. Însăşi „problema naţională” nu ar fi fost exploa-tată din exterior cu atâta succes în momentul destrămării URSS, dacă nu ar fi existat asuprirea culturilor şi a limbilor „popoarelor frăţeşti”. De aici şi trauma atât de dureroasă în conştiinţa co-lectivă a societăţilor postsovietice, care încă se mai face resimţită.

Astăzi Rusia tinde să creeze Uniunea Eura-siatică, invitând la cooperare popoarele fostei URSS, care au simţit deja gustul libertăţii şi al in-dependenţei. Încă nu se ştie dacă acest proiect de amploare va avea succes în formula anunţa-tă. Dar aşa sau altfel, popoarele noastre au ne-voie de o colaborare mai strânsă, astfel încât să poată rezista în faţa unor ameninţări comune. Şi orice forme ar lua relaţiile noastre, ele se pot dezvolta şi pot deveni durabile doar în măsura în care Rusia va reuşi să răspundă în mod adec-vat noilor provocări, va putea să-şi înţeleagă ve-cinii, va acţiona luând în consideraţie interesele lor, manifestând respect faţă de suveranitatea

şi identitatea lor. Iar aici apropierea spirituală nu e mai puţin importantă decât componenta economică.

* * *Esenţa celei de-a Patra teorii politice, a eurasi-

anismului ca versiune a acesteia, a teoriei lumii multipolare constau anume în următoarele: a intui şi a defini corect „semnele vremurilor” (R. Guenon), a amâna „sfârşitul istoriei” (F. Fukuya-ma), a rezista în faţa ofensivei servanţilor celui viclean. Profesorul Dughin subliniază faptul că a Patra teorie politică reprezintă o concepţie încă nefinisată. Dezvoltarea ei creativă, ca şi po-sibila (necesara!) ei realizare istorică, depinde într-o măsură considerabilă de participarea ex-ponenţilor elitelor naţionale ale altor popoare la acest proiect de anvergură. De aici şi necesita-tea stringentă de a apela la Tradiţie, la origini, la Orientul spiritual, la realităţile metafizice, care predomină asupra celor fizice, materiale.

Teoretizând conceptul multipolarităţii, au-torul insistă asupra importanţei lui istorice ex-cepţionale, de care depinde însăşi soarta uma-nităţii, însuşi sensul existenţei ei. Problema e formulată în mod radical, ferm şi univoc: „Dacг lumea multipolarг va fi construitг, istoria va con-tinua. Dacг, оnsг, nu va fi, Postmodernitatea va оnvinge definitiv єi ea se va termina, cedвnd lo-cul Postistoriei (de aceastг datг, fгrг nicio fisurг оntre teorie єi practicг).

* * *Afirmând principiul multipolarităţii în calitate

de replică necesară globalismului americano-centric şi dezvoltând ideea lui Carl Schmitt des-pre „spaţiile mari”, autorul aduce un exemplu care, din punctul nostru de vedere, este discuta-bil – cel al integrării reuşite a „spaţiului mare” al Europei Occidentale în cadrul UE. Cel puţin aşa s-ar putea înţelege din contextul respectiv al cărţii. După opinia noastră, UE totuşi nu repre-zintă o contopire organică şi armonioasă a naţi-unilor occidentale, ci un megaproiect artificial, dezdumnezeit, imoral şi antipopular. Caracterul nefiresc al UE devine evident în mare măsură şi datorită argumentării consistente oferite de autor, care arată că triumful Modernităţii, ca şi căderea în Postmodernitate, cu toate deformă-rile şi distorsiunile ei, sunt îndreptate împotriva Tradiţiei, împotriva lui Dumnezeu, prin urmare, şi împotriva omului. Aşa încât UE nu reprezintă „voinţa liber exprimată” a popoarelor europe-ne sau rezultatul unei „evoluţii istorice obiecti-ve”. După opinia noastră, UE sufocă identitatea naţională, suveranitatea politică şi libertatea economică a popoarelor. Astfel, el contravine

adevăratelor interese ale europenilor. Drept mărturie a acestui adevăr serveşte şi un număr impresionant de gânditori occidentali, citaţi de autor în cartea de faţă, mulţi dintre exponenţii emblematici ai mediului academic din Europa Occidentală fiind chiar prieteni apropiaţi şi con-fraţi de idei ai filozofului moscovit.

* * *Urmând strălucita tradiţie marcată de Rene

Guenon şi ţinând cont de experienţa zilei de azi, Aleksandr Dughin dezvoltă conceptul de civiliza-ţie. Autorul nu lasă nici urmă de îndoială asupra inconsistenţei pretenţiilor Occidentului asupra propriei excepţionalităţi; el insistă asupra exis-tenţei unui şir de civilizaţii, care dispun de toate elementele acestei noţiuni şi nu cedează prin nimic în faţa celei occidentale. Eurocentrismul secolelor precedente, ca şi americanocentrismul care i-a luat locul în prezent, concepţie ce consi-deră Occidentul drept etalon, iar pe toţi ceilalţi drept „sălbatici” şi „barbari” subdezvoltaţi, care trebuie aduşi la un standard comun, este inac-ceptabil pentru Dughin. De aici şi necesitatea contestării caracterului universal al experienţei istorice a civilizaţiei europene. Pornind de la o serie de argumente consistente, autorul res-pinge integral ideea potrivit căreia societăţile noastre, ca şi toate celelalte „periferii”, ar repre-zenta un soi de „sub-Occident”, care ar rămâne în urma respectivelor clişee civilizaţionale.

Pentru un observator atent este evident faptul că procesele care au loc în ţările noastre poartă un caracter imitativ. Practic în toate do-meniile se produce competiţie generalizată de copiere a unor modele străine. Ultimele decenii au produs un model grotesc de societate pe care o putem numi „civilizaţie copy paste”. Înţe-legerea presiunii externe enorme, care conduce spre dizolvarea accelerată a tot ce este autoh-ton, autentic naţional, trebuie să nască, după opinia autorului, o abordare adecvată. O astfel de poziţie, consideră Dughin, „necesită o reeva-luare metafizică a identităţii ruse, o elaborare neîntârziată a ideii naţionale ruse”. Într-adevăr, a te mulţumi cu ceea ce a fost elaborat pe par-cursul etapelor istorice anterioare este cel puţin insuficient, dar şi ineficient.

Această problematică nu e mai puţin actuală pentru Moldova. Chestiunea identităţii noastre colective nu e nici pe departe una consumată. Şi aici nici moldovenismul naiv, care se contra-pune de-a valma fenomenului românesc, nici panromânismul, care ignorează întregul spe-cific al mentalităţii populare şi mozaicul cul-tural al etniilor minoritare, nu pot fi privite ca nişte modele adecvate. Ambele abordări pot fi numite convenţional cu termenul de origine franţuzească paseism (fr. passe – trecut). Adică, este vorba despre o pasiune excesivă pentru un trecut prost înţeles, dar şi despre o dorinţă ne-stăvilită de a-l reproduce în prezent şi a-l proiec-ta asupra viitorului. La o examinare mai atentă devine evident faptul că aceste poziţii aparent ireconciliabile au multe elemente comune. În căutarea „Paradisului pierdut”, aceste vise sunt îndreptate cu o simetrie agasantă nu atât spre un trecut îndepărtat (ca în cazul tradiţionalişti-lor), cât în timpuri apuse relativ recent: cel inter-belic (românesc) şi cel postbelic (sovietic). Noi însă, trebuie să înţelegem sensul timpului, dar şi al contextului istoric la fiecare etapă nouă.

Iurie ROŞCA

17 IANUARIE 20146F L U X Economic

Dacă în numărul precedent am vă-zut care au fost eşecurile economice ale anului trecut, acum vă propunem o trecere în revistă a principalelor cinci provocări pentru anul în curs.

1. Agenda post-Vilnius: implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu UE După parafarea Acordului de Aso-

ciere cu UE, o provocare crucială ține de pregătirea pentru semnarea şi ra-tificarea Acordului respectiv. În acest context, Republica Moldova şi-a asu-mat angajamentul de promovare a unor reforme importante într-un şir de domenii, cum ar fi: reformarea instituțiilor publice, reglementările tehnice, mediul concurențial sau fa-cilitarea comerțului. Procesul respec-tiv urmează a fi unul destul de dificil, având în vedere comportamentul electoral al actorilor politici în proximi-tatea alegerilor parlamentare, precum şi rigiditatea instituțională şi rezistența la reforme a anumitor factori de deci-zie pe intern.

Prioritățile de politici • Eliminarea barierelor tehnice din

calea comerțului (ajustarea standar-delor autohtone la cele europene, transpunerea directivelor europene relevante, fortificarea capacităților Centrului Național de Acreditare şi a Institutului Național pentru Standardi-zare şi Metrologie etc.);

• Facilitarea accesului la piețele ex-terne (ajustarea Codului Vamal şi a prețurilor aferente procedurilor vama-le la cerințele OMC şi UE, eficientizarea implementării legislației vamale pe întreg teritoriul Republicii Moldova, creşterea capacităților Serviciului Va-mal etc.);

• Dezvoltarea comerțului cu servicii (implementarea principiilor UE privind transparența în sectorul financiar, for-tificarea capacităților de supraveghe-re ale Băncii Naționale şi a Comisiei Naționale a Pieței Financiare, eficienti-zarea sistemului de prevenire şi com-batere a crizelor economice etc.).

2. Stabilitatea finanţelor publice în condiţiile unei politici fiscale prociclice Pentru anul 2014, Guvernul a pro-

gnozat o creştere economică de 4% şi, în acelaşi timp, a recurs la relaxarea politicii fiscale. Astfel, a fost planificat un buget public național cu un deficit de 2,6% din PIB, fiind mult peste nive-lul considerat optimal de 1%. O provo-care majoră în asemenea condiții ține de finanțarea acestui deficit din surse ieftine şi sustenabile. Or, privatizările şi împrumuturile de la băncile comercia-

le prin emiterea valorilor mobiliare de stat nu fac parte din această categorie de surse de finanțare. O altă provocare asociată cu promovarea unei politici fiscale relaxate în condiții de creştere economică este spațiul limitat de ma-nevră de care va dispune Guvernul în eventualitatea producerii unor anumi-te şocuri economice sau financiare.

Priorități de politici Consolidarea fiscală trebuie să fie

o prioritate, indiferent de etapa ci-clului electoral. În vederea asigurării stabilității finanțelor publice urmea-ză de realizat reforme cel puțin pe 2 dimensiuni: restructurarea secto-rului bugetar, fapt ce ar permite efi-cientizarea cheltuielilor bugetare, şi îmbunătățirea mecanismului de administrare fiscală care ar permite creşterea încasărilor bugetare. Toto-dată, semnarea unui memorandum cu FMI trebuie să fie o prioritate imediată a Guvernului, ceea ce ar permite asigu-rarea unei perne de siguranță împotri-va eventualelor şocuri externe, pre-cum şi va facilita debursarea asistenței tehnice din partea comunității dona-torilor.

3. Intensificarea constrângerilor economice produse de factorul rusesc Ponderea presiunilor din partea

Rusiei s-a adeverit a fi proporțională cu gradul de apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană. Pe parcursul anului 2014, presiunile ar putea creşte, având în vedere eventuala semnare a Acordului de Asociere, dar şi alegerile parlamentare de la Chişinău.

Priorități de politiciÎn vederea diminuării efectelor ad-

verse în urma eventualelor presiuni din economice din partea Federației Ruse, autoritățile trebuie să stabileas-că o serie de priorități de politici țintite pentru fiecare din cele 3 pârghii princi-pale de influență:

• Restricționarea exporturi-lor. Politizarea problemei vinurilor moldoveneşti şi comunicarea defec-tuoasă între autoritățile de resort din Moldova şi Rusia, complică în prezent identificarea urgentă a unei soluții.

Autoritățile urmează să se concentreze pe minimizarea pierderilor prin valori-ficarea accesului la piețe noi de des-facere, dar şi prin măsuri de asistență oferite producătorilor afectați de em-bargoul rusesc. O altă prioritate ar tre-bui să fie stabilirea clară a cerințelor de calitate impuse vinurilor, fructelor şi altor produse moldoveneşti expor-tate în Federația Rusă, pentru a mini-miza discreția autorităților în utilizarea restricțiilor la export în interes politic.

• Problema migranților moldo-veni. Restricționarea condițiilor pen-tru imigranți, aprobată de autoritățile ruse, se referă la persoanele care au încălcat anterior condițiile de şedere şi de muncă. Potrivit noului regim imigraționist, accesul pe teritoriul Federației Ruse va deveni mai anevo-ios pentru unii cetățeni moldoveni, iar pentru alții – interzis pentru cel puțin 3 ani. De aceea, încheierea de urgență a acordurilor bilaterale privind pro-tejarea drepturilor muncitorilor mol-doveni aflați în Rusia este imperativă. Mai mult, condițiile impuse de partea rusă trebuie clarificate şi comunicate populației, pentru a sensibiliza opinia publică şi a preveni tentativele de ma-nipulare a cetățenilor, în particular în ajunul alegerilor.

• Situația în domeniul gazelor na-turale. Dependența integrală de gazul rusesc implică riscuri imense pentru securitatea energetică a țării şi costuri înalte pentru populație, ca urmare a riscului majorării prețului pentru gaze-le livrate. Autoritățile trebuie să tindă spre negocierea unui contract pe ter-men lung care să includă un preț flo-tant în corespundere cu conjunctura pieței. Acesta ar permite, pe de o parte, asigurarea unei anumite previzibilități în relațiile cu Federația Rusă în dome-niul energetic, iar pe de altă parte, ajustarea prețului la tendințele pieței, care, pe termen lung, au tendința să scadă drept urmare a diversificării sur-selor alternative de energie. O altă pri-oritate de politici trebuie să fie aborda-rea mai insistentă a problemei datoriei de circa 4 miliarde dolari pentru gazul consumat de către regiunea trans-nistreană. Pe termen lung, acțiunile necesare țin de finalizarea gazoduc-tului “Iaşi-Ungheni” şi interconectarea ulterioară la infrastructura şi piața eu-ropeană de hidrocarburi, ceea ce va diminua dependența de furnizorul rus.

4. Creșterea tendinţelor separatiste în unele regiuni ale ţăriiLimitarea resurselor administrative

(UTA Găgăuzia), întârzierea proce-

sului de descentralizare, politizarea APL-urilor (Bălți şi alte localități), dar şi contradicțiile legate de orientarea externă a țării, au constituit subiectele ce au alimentat retorica şi acțiunile de natură separatistă în 2013. În contex-tul pregătirilor pentru semnarea Acor-dului de Asociere cu UE, a alegerilor parlamentare, precum şi a pârghiilor de influență a serviciilor ruseşti pe te-ritoriul Republicii Moldova, tendințele separatiste în unele regiuni ale țării ar putea prinde un contur mai pronunțat în 2014. În general, o provocare majo-ră pentru noul an ține de menținerea unui nivel adecvat al centralizării pu-terii, în sensul asigurării implemen-tării legislației naționale în anumi-te localități cu tendințe separatiste pronunțate.

De fapt, primele simptome au de-venit vizibile chiar la finele anului cu-rent. Astfel, ca reacție la procesul de integrare europeană şi aprofundarea relațiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, Tiraspolul a inițiat procedura de preluare şi implemen-tare integrală a legislației Federației Ruse. De asemenea, administrația transnistreană apreciază Acordul de Asociere cu UE drept amenințare la adresa economiei regiunii. Evenimen-tele din Ucraina, precum şi influența Rusiei în regiune, ar putea alimenta şi mai mult reticența regiunii față de im-plementarea prevederilor Acordului de Asociere cu UE.

Priorități de politiciPentru a diminua riscurile legate

de intensificarea tendințelor separa-tiste, autoritățile trebuie să comunice eficient cu populația, în mod special cea din zonele rurale, precum şi cu populația alolingvă, precum şi cea cu un nivel mai scăzut de studii. De asemenea, programele investiționale inițiate de autorități trebuie să anco-reze toate regiunile țării, indiferent de preferințele electorale şi interesele po-litice particulare. Aceasta va contribui la minimizarea riscului proliferării unor eventuale tensiuni sociale, fie la relan-sarea şi/sau acutizarea tendințelor se-paratiste.

5. Menţinerea echilibrului și calmului politic în relaţiile dintre partidele aflate la guvernareGuvernarea în coaliție este una din

cele mai dificile şi complexe forme de conducere, a cărei eficiență depinde în mod direct de (I) maturitatea eli-telor politice, (II) de funcționalitatea instituțiilor şi (III) de nivelul de dezvol-tare a democrației în general. Republica Moldova înregistrează deficiențe la fie-care din aceste condiții, iar drept rezul-tat guvernele formate în baza coalițiilor politice au fost mereu volatile.

Următorul an va pune la grea în-cercare relațiile dintre partidele aflate la guvernare. Menținerea calmului şi a unui echilibru în relațiile reciproce dintre componentele alianței va deve-ni din ce în ce mai dificilă pe măsura apropierii alegerilor parlamentare. În acest context, cel mai mare risc pentru interesul public ține de faptul că com-ponentele alianței ar putea fi prinse în bine-cunoscuta „dilemă a prizonie-rului”: situație în care acțiunile făcute în interesul individual conduc la un echilibru final suboptimal. În aceste condiții, există riscul tergiversării sau chiar suspendării implementării unui şir de reforme sistemice (reforma pro-curaturii, justiției, autorității publice centrale, asigurărilor sociale de stat etc.) care urmează să ne apropie de UE. Un alt risc, deloc trivial, vizează alimentarea tendințelor separatiste în unele regiuni ale țării – provocare ma-joră menționată anterior.

Priorități de politiciPentru a nu fi prinse în „dilema pri-

zonierului” sau în „jocul cu suma zero”, partidele politice au nevoie de o an-coră care ar asigura responsabilizarea şi disciplinarea acestora. Rolul acestei ancore poate fi exercitat în acelaşi timp de câțiva actori. În primul rând, este societatea civilă care trebuie să fie mai activă în tot ce ține de monitorizarea acțiunilor guvernanților. În al doilea rând, este comunitatea internațională şi, în special, Comunitatea Europeană, care pe lângă principiul „more-for-mo-re” (mai multă susținere pentru mai multe reforme), trebuie să se ghideze şi de principiul „less-for-less” (penaliza-rea acțiunilor inadecvate ale guvernă-rii). În al treilea rând, este opoziția, care trebuie să renunțe la comportamen-tul antisistemic şi să adopte o poziție mai constructivă vizavi de procesul de guvernare (însă aceasta la fel depin-de de maturitatea şi cultura politică a opoziției).

Sursa: expert-grup.org

Expert-Grup: Top 5 provocări economice pentru anul 2014Informam anterior că Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a lansat cea de-a şasea radiografie economică anuală, în care prezintă trei topuri, al succeselor şi al insucceselor economice care au marcat anul 2013 şi cel al provocărilor pen-tru 2014. Instituţia precizează că aceste topuri reprezintă o viziune de consens a echipei EXPERT-GRUP asupra evoluțiilor economice, dar nu presupun neapărat o ierarhizare după importanța acestora. Renunțând la ierarhizare sau cuantifi-care riguroasă, în radiografiile economice anuale Centrul îşi propune să identifice evenimentele, declarațiile şi megatren-durile care, din punctul de vedere al experţilor, au fost defini-torii pentru anul economic precedent şi vor marca viitoarele evoluții economice ale țării.

17 IANUARIE 2014 7 F L U XPolitic

Preşedintele CEC din Moldova, Iurie Ciocan, este cercetat penal

Inspectoratul General al Po-liţiei a iniţiat o urmărire pe-nală în privinţa preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, din cauza că ultimul a tăinuit proprietăţile pe care le deţine în România împreună cu soţia sa.

Cauza penală a fost pornită pe 28 noiembrie 2013 în baza art. 352 din Codul Penal, pe faptul indicării intenţionate în declaraţia cu privire la venituri şi proprietatea datelor inexacte sau incomplete de către preşedintele CEC, Iurie Ciocan.

Cauza penală a fost iniţiată în baza unei sesizări a Comisiei Naţionale de In-tegritate adresate Procuraturii Generale. Ofiţerul de urmărire penală, Andrei Ciubotaru, a declarat pentru agenţia OMEGA că ordonanţa începerii urmăririi penale în privinţa lui Iurie Ciocan a fost semnată de Procuratura Anticorupţie.

Amintim că agenţia OMEGA a scris pentru prima dată în luna iulie 2013 despre proprietăţile nedeclarate pe care le deţine Iurie Ciocan. Agenţia a menţionat că deţine documente care indică asupra faptului că preşedinte-le Comisiei Electorale Centrale din Moldova, Iurie Ciocan, nu şi-a declarat un imobil din România, situat în apropierea staţiunii turistice Sovata.

Potrivit hotărârii Agenţiei pentru protecţia mediului a judeţului românesc Mureş, în unul din satele situate în zona forestieră a judeţului a fost proiecta-tă o ”casă de vacanţă”, care aparţine preşedintelui CEC, Iurie Ciocan, şi soţiei sale, Eleonora Marian. Imobilul indicat nu a fost inclus în nicio declaraţie pe venit a funcţionarului moldovean.

Mai târziu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate, Anatolie Donciu, a anunţat că CNI a stabilit că Iurie Ciocan nu a inclus în declaraţiile de avere şi proprietate unele imobile pe care le deţine împreună cu soţia sa în Româ-nia, ”un teren şi alte proprietăţi care sunt identificate în cadrul controlului, nu s-au regăsit în declaraţiile depuse de respectivul demnitar”.

Sursa: omg.md

Multă lume a avut, şi poate unii mai au, un şir de aş-teptări de la actualii guver-nanţi. Încă în 2009, mulţi au spus: comuniştii nu au vrut să o facă, au s-o facă democraţii. Printre aştep-tările cele mai importante a fost reforma administraţiei publice locale, în special, asigurarea autonomiei financiare şi, în felul acesta, a independenţei faţă de puterea centrală.

Dar iată că au trecut mai bine de patru ani şi nici fosta Alianţă pentru Integrare Europeană, nici actuala Co-aliţie Pro-Europeană nu au făcut ni-mic pentru a-i absolvi pe aleşii locali de umilinţa de a merge cu mâna în-tinsă la raion sau la Chişinău pentru a cerşi bani pentru nevoile comunităţii care i-a votat. Nu, nici Partidul Demo-crat, nici Partidul Liberal Democrat nu sunt interesate ca administraţia publică locală să devină independen-tă financiar, pentru că asta echiva-lează cu pierderea viitoarelor alegeri parlamentare. Dacă aleşii locali nu ar depinde de partidele care deţin puterea centrală, atunci în campania electorală, preconizată pentru sfârşi-tul acestui an, ei nu ar mai răspunde comandamentelor lui Filat şi Plahot-niuc, nu le-ar pune la dispoziţie re-sursele administrative locale, nu ar face propagandă electorală pentru PD şi PLDM. Şi mai ales, nu am auzi în fiecare săptămână, la televiziunile controlate de Plahotniuc şi Filat, ştiri în care se anunţă triumfalist că aleşii locali de la Drochia sau din altă parte au trecut de la PCRM la PD sau PLDM.

Dar iată că guvernanţii nu doar că nu au asigurat independenţa finan-ciară a administraţiei publice loca-le, dar chiar au făcut ca primăriile oraşelor şi satelor să devină şi mai dependente de finanţele pe care le

gestionează puterea centrală. Acum o săptămână, Congresul Autorităţilor Publice Locale din Moldova (CAPLM) a adoptat o declarație prin care îşi ex-primă indignarea şi-i cere Parlamen-tului să abroge în regim de urgență noile prevederi din Codul Fiscal, care stabilesc plafonarea sau, în unele ca-zuri, anularea mai multor taxe loca-le. Potrivit celor de la CAPLM, noile prevederi, adoptate de Parlament în decembrie 2013, „contravin principi-ilor autonomiei locale şi intereselor comunității locale din Republica Mol-dova”. Ei au mai constatat că „adopta-rea modificărilor legislative respecti-ve reprezintă un act abuziv, ilegal şi neconstituțional, îndreptat împotriva comunităților urbane şi, în genere, împotriva autonomiei locale din Re-publica Moldova”.

În declaraţia semnată de primarii din 32 de oraşe se mai arată că, în urma acestui act, majoritatea oraşelor au fost lipsite de venituri de milioane de lei. Potrivit lor, spre exemplu, mu-nicipiul Chişinău a ratat în jur de 40 de milioane de lei, Cahul – 6,2 milioa-ne de lei, Orhei – 4 milioane, Drochia – în jur de 700 de mii de lei.

Mai mult, primarii i-au învinuit de deputaţii din coaliţia de guvernă-mânt că vor să instituie o subordo-nare pe verticală a administraţiei lo-cale faţă de cea centrală: „Prin acest act, Parlamentul a restrâns esențial autonomia locală, fiind micşorat vo-lumul veniturilor proprii care sunt la dispoziția exclusivă a autorităților locale şi pe care ele le pot folosi li-ber în interesul comunităților loca-le corespunzătoare. În acelaşi timp, limitarea volumului şi accesului la venituri proprii din taxe locale, accen-tuează şi mai mult verticala puterii şi dependența financiară a autorităților locale de către cele centrale. Ceea ce contravine declarațiilor oficiale şi an-gajamentelor guvernamentale în do-meniul descentralizării şi autonomiei locale”.

Nu a trecut mult timp şi PLDM a lansat un comunicat de presă în care anunţă că este gata să poarte nego-cieri cu primarii şi cu reprezentanţii mediului de afaceri, cei care urmau să plătească taxele pe care Parlamentul le-a anulat sau le-a redus. Şi, pe 15 ia-nuarie, au avut loc consultările orga-nizate de PLDM, la care au participat primari şi deputaţi liberal-democraţi, iar şedinţa a fost moderată de preşe-dintele PLDM, Vlad Filat. În cadrul şe-dinţei s-a stabilit că un grup de lucru va elabora modificări la Codul Fiscal, care vor fi propuse Parlamentului spre a fi adoptate.

În cadrul consultărilor, preşedin-tele PLDM, Vlad Filat, a făcut un şir de declaraţii fără noimă, în limba de lemn a birocraţie semidocte de la Chi-şinău. Filat a spus: „Trebuie să asigu-răm echilibrul necesar pentru o bună activitate a administraţiei locale, cu respectarea interesului cetăţeanului, dar şi a agenţilor economici. Pe de o parte, este vorba de o autonomie pu-blică locală reală, iar pe de altă parte, trebuie să înţelegem că plătitorii de taxe sunt cetăţenii Republicii Mol-dova care trebuie să aibă parte de o

reglementare foarte clară şi echitabi-lă. Sunt absolut sigur că în perioada imediat următoare, vom avea un pro-iect de modificare a legislaţiei, astfel încât să fie rezolvată problema creată în urma modificării Codului Fiscal. Ca-tegoric, această plafonare nu trebuie să existe, însă trebuie să fie stabilite reguli foarte clare privind instituirea acestor taxe pe domenii”.

Foarte bine, dar de ce falnicii depu-taţi din PLDM nu au procedat în felul în care ne povăţuieşte Filat la adop-tarea prevederilor din Codul Fiscal? Ce i-a împiedicat să facă acest lucru? Oare nu ipocrizie se numeşte ceea ce face Filat?

Probabil că va trece puţin timp şi PLDM va veni cu un proiect de lege de amendare a Codului Fiscal în ve-derea restabilirii situaţiei fiscale din anul trecut la capitolul taxe locale. Şi probabil că amendamentele PLDM vor fi adoptate. Un sigur lucru însă ră-mâne cert: guvernanţii nu vor acorda autonomie financiară autorităţilor lo-cale pentru că ei vor să se menţină la putere şi după alegerile parlamentar din 2014.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Vânzările de cărţi, tot mai

mari după rezultatele

proaste de la examenele de BAC din 2013Tinerii – mai setoşi de carte ca

oricând. O spun reprezentanţii uneia dintre cele mai mari librării din ţară, care anul trecut au vân-dut cu 60 de mii de cărţi mai mult decât în 2012. Potrivit librarilor, creşterea vânzărilor se explică prin faptul că tinerii au fost de-terminaţi să cumpere cărţi după rezultatele proaste la examenele de BAC de anul trecut.

În 2013, au fost vândute aproa-pe 750 de mii de cărţi sau cu 60 de mii mai mult decât în 2012. Asta după ce patru ani la rând a fost înregistrată o descreştere de peste 200 de mii de exemplare. Cel mai mult s-au procurat cărţile pentru copii, dar şi cele prevăzute de programa şcolară.

„Constatând rezultatele BAC-ului din ultimul an, pe liceeni i-a motivat să aibă o atitudine mult mai serioasă faţă de carte. Numai datorită cărţii am putea creşte o generaţie instruită şi inteligentă”, a menţionat consultantul-vânză-tor Zina Toma.

Sunt în creştere şi vânzările de carte online. „În 2013 au fost co-mandate online circa 11.300 de cărţi. Este de trei ori mai mult de-cât în 2012. Atunci am înregistrat 3.500 de cărţi comandate”, a ex-plicat fondatorul librăriei online, Ion Bargan.

Creşterea vânzările de carte on-line este explicată prin faptul că moldovenii au căpătat mai multă încredere în acest domeniu, dar şi datorită reducerilor. Femeile au procurat mai mult romane de dragoste, iar bărbaţii au preferat literatura pentru dezvoltare per-sonală.

După publika.md

Rusia a acuzat Uniunea Europeană de „propagandă agresivă a drepturilor homosexualilor”, într-un raport al Minis-terului de Externe de la Moscova, citat de presa rusă.

„Uniunea Europeană încearcă să aducă în alte țări idei străine acestora, legate de homosexualitate şi „căsăto-riile” între persoane de acelaşi sex, şi să le impună ca norme de viață”, se arată în raportul anual al diplomației ruse în care este evaluată situația respectării drepturilor omului în spațiul UE.

Conform raportului, „astfel de acțiuni din partea UE întâmpină rezistență nu numai în țările care țin la va-lorile lor tradiționale, dar şi în țările unde există o ati-tudine liberală față de oamenii cu orientare sexuală netradițională”. În context, ministerul rus aduce ca exemplu Franța, țară unde au avut loc ample acțiuni de protest împotriva legalizării „căsătoriilor” între persoa-ne de acelaşi sex şi adopțiilor de copii de către cuplurile homosexuale.

”UE continuă să se poziționeze ca un avanpost în ceea ce priveşte lupta pentru drepturile omului în lume, dar prin propria sa practică în acest domeniu nu confirmă justificarea unor astfel de pretenții”, se arată în docu-mentul MAE rus.

Raportul reclamă, totodată, ”o creştere continuă a xenofobiei, rasismului, naționalismului violent, şovinismului şi neonazismului” în Europa.

În iunie anul trecut, preşedintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege care interzice propaganda homo-sexuală în rândul minorilor şi care prevede pedepse cu amenzi şi chiar cu închisoarea.

Legea a fost criticată de Occident, considerându-se că prin prevederile acesteia se încalcă „drepturile omului”.

Într-o scrisoare deschisă publicată marți, 14 ianuarie, de cotidianul britanic The Independent, 27 de laureați ai Premiului Nobel protestează față de legea care pedepseşte propaganda homosexuală, exprimându-şi „aversiunea față de acțiunile guvernului rus împotriva cetățenilor săi homosexuali”.

Sursa: realitatea.net

Autonomia locală şi ipocrizia lui Filat

Uniunea Europeană, acuzată de Rusia de „propagandă agresivă a drepturilor

homosexualilor”

17 IANUARIE 20148F L U X Externe

CMYK

În tratatul de aderare la UE înche-iat de România se precizează că tere-nul arabil este un “capital”, în vreme ce ţări precum Ungaria, de exemplu, au precizat în tratatul de aderare că terenurile sunt “bun naţional”.

Tratatul de aderare a fost “nego-ciat” cu UE în anul 2004, în timpul mandatului premierului Adrian Năs-tase.

Negocierile au fost purtate de o delegaţie condusă de ministrul de Finanţe de atunci, Mihai Tănăsescu. Din echipa de negociere a făcut par-te şi actualul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin.

ROMÂNIA: România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut nicio notificare cu privire la vânzarea terenurilor către străini, în vreme ce toate celelalte ţări au no-tificat UE cu privire la interdicţiile aplicate.

În România, persoanele juridice străine nu au niciun fel de restricţie la cumpărarea de teren arabil şi pă-duri, iar singura restricţie aplicată persoanelor fizice este preempţiu-nea vecinilor de lot la cumpărarea

terenului scos la vânzare. De aseme-nea, pot cumpăra teren în România şi apatrizii sau cetăţenii non-UE dacă au domiciliul la momentul achiziţiei într-unul din statele UE.

Pană în prezent, străinii deţin cu acte, potrivit datelor APIA, 800.000 de hectare de teren arabil. În total, străinii deţin cu acte sau neintabula-te aproximativ 4 milioane de hecta-re de teren arabil, respectiv 40% din suprafaţa arabilă a țării. La această suprafaţă se adaugă mai multe mili-oane de hectare de păduri aflate în proprietatea străinilor.

Dacă polonezii au stabilit distanţa de la graniţe până la care se poate face cumpărarea de teren de către străini la 150 de km, la noi aceasta cu greu s-a majorat de la 10 km la 20 de km doar la presiunile Ministeru-lui Apărării Naţionale.

POLONIA: Trebuie să faci dovada că ai rezidenţă timp de 12 ani în ţară pentru a putea cumpăra teren ara-bil. Polonia a limitat cumpărarea terenurilor la 150 de kilometri de graniţă.

BULGARIA: Parlamentul a votat pentru extinderea până în 2020 a interdicţiei de vânzare de terenuri agricole către străini. Comisia Europeană a avertizat că aceasta reprezintă o încălcare a angaja-mentelor internaţionale ale Bulgariei şi că Sofia ar putea fi pasibilă de sancţi-uni financiare. În perspectiva aderării la UE în 2007, Bulgaria a modificat Constituţia, ridicând interdicţia impusă străinilor de a achiziţiona terenuri agricole. Un moratoriu care expiră la 1 ianuarie 2014 a fost totuşi introdus şi parla-mentarii au decis să-l prelungească până la 1 ianuarie 2020.

UCRAINA: Parlamentul ucrainean a decis, în noiembrie 2012, prelun-girea interdicţiei asupra vânzării te-renurilor agricole până la 1 ianuarie 2016. Ucraina are o suprafaţă agri-colă de 41,6 milioane de hectare, din care terenul arabil reprezintă 32,48 milioane de hectare. Aproximativ şapte milioane de loturi sunt deţi-nute de persoane fizice. Interdicţia asupra vânzării de terenuri agricole în Ucraina există din 1996 şi urma să expire la 1 ianuarie 2013.

UNGARIA: Noile norme europe-ne privind vânzarea fără restricţii a terenurilor agricole ar trebui să fie aplicate începând cu data de 15 iunie 2014, însă Guvernul ungar încearcă să-şi protejeze terenurile agricole prin câteva măsuri drasti-ce. Astfel, persoanele din Ungaria despre care se constată că sunt im-plicate în vânzarea de teren agricol ungar către străini vor fi pasibile de până la cinci ani de închisoare. “Te-renurile agricole ungare vor fi deţi-nute de unguri”, a afirmat şi primul ministru Viktor Orban, după sem-narea unui acord, la Budapesta, cu şeful Camerei agricole ungare. Gu-vernul ungar a decis, încă din luna

aprilie, să ofere spre concesionare 200 de mii de hectare de teren ara-bil către agricultori, în cadrul unui nou program care se aplică parce-lelor de teren care sunt în prezent închiriate prin contracte ce expiră până la 31 mai 2017. Scopul progra-mului este consolidarea fermelor de familie, precum şi a celor mici şi mij-locii. Ungaria intenţionează să re-ducă ponderea fermelor mari la 20 la sută din terenul arabil total, faţă de 50 la sută în prezent. Prin aceste măsuri, legislaţia ungară încearcă să apere agricultura de speculaţii şi de “capital străin”. Se consideră că până la un milion de hectare de teren agricol din Ungaria au fost vândute deja în mod disimulat unor străini, menţionează publicaţia MTI.

ESTONIA: Guvernul estonian a fă-cut notificare către UE, iar acum a scos un draft de lege care prevede că nu poţi cumpăra teren decât dacă eşti cetăţean estonian.

GERMANIA: Nu poţi cumpăra teren decât dacă faci parte din economia Germaniei, adică, dacă faci dovadă că plăteşti taxe acolo. Germania face apel la un instrumentar sofisticat de protecţie a propriilor agricultori şi

a resurselor funciare naţionale – in-strumente juridice de preempţiune a colectivităţii locale în favoarea interesului public, legislaţie naţio-nală, dublată de regulamente loca-le, instrumente fiscale, instrumente structurale de amenajare funciară publică, instrumente financiare.

FRANŢA: Legislaţia prevede că pro-prietarul nu poate face ce vrea pe te-renul aflat în proprietatea sa, pentru că acesta face parte din patrimoniul naţional. Franţa face apel la un in-strumentar sofisticat de protecţie a propriilor agricultori şi a resurselor funciare naţionale – instrumente juridice de preempţiune a colecti-vităţii locale în favoarea interesului public, instrumente fiscale, instru-mente structurale de amenajare funciară publică, instrumente finan-ciare. În Franţa, nu mai puţin de cinci ministere trebuie să-şi dea acordul pentru încheierea unei tranzacţii funciare. După obţinerea acordului de la autorităţile centrale urmează aceeaşi procedură pentru obţinerea acordului autorităţilor locale. Prac-tic, toate aceste măsuri fac imposibi-lă vânzarea terenurilor către străini.

Sursa: badpoitics.ro

România este singura ţară din Europa care nu a făcut nicio notificare către UE pentru instituirea de restricţii la cumpărarea terenurilor de către străini. Rezultatul – 40% din suprafaţa arabilă a ţării de 10 mil. de hec-tare este acum deţinută de străini, cu acte sau fără. La această suprafaţă se mai adaugă alte câteva milioane de hectare deţinute de arendaşi străini care au drept de preempţiune la cumpărare. Plus câteva milioane de hectare de pădure. De menţionat că românii nu deţin nici măcar un hectar de teren arabil în vreo ţară UE, potrivit datelor confederaţiilor de agricultori. Tratatele de aderare încheiate de ţările UE lasă la latitudinea fie-cărei ţări problematica vânzării terenurilor către străini, aceasta fiind una care ţine de siguranţa alimentară a fiecărui stat. Cu alte cuvinte, problematica vânzării te-renurilor este una naţională, nu una comunitară. Ţările UE care au refuzat să-şi liberalizeze piaţa funciară şi au notificat UE, în consecinţă nu au primit nicio sancţiune.

Cum este reglementată vânzarea terenurilor în ţările UE. Cum e în România…

Adevăratul motiv pentru care economiile din Europa de Est nu pot ajunge la potenţialul maxim nu este nici criza datoriilor suve-rane din zona euro şi nici furtuna financiară din SUA, ci clasa poli-tică, spun economiştii şi oamenii de afaceri prezenţi la un forum organizat la Viena de postul american de televiziune CNBC, informează Ziarul Financiar.

„Avem nevoie de o clinică de psihiatrie pen-tru politicienii populişti. Ar fi o clinică uriaşă, cu cel puţin 6.000 de paturi”, a spus Andreas Treichl, directorul general al grupului bancar austriac Erste, prezent şi în România.

Majoritatea participanţilor la forum con-sideră că, în timp ce retragerea programului de stimulare economică din SUA şi criza zonei euro frânează într-o anumită măsură creşte-rea economiilor din Europa de Est, cele mai mari riscuri pentru dezvoltarea economică a regiunii sunt reprezentate de chiar guvernele de aici.

Creşterea economiilor din Europa emergen-tă, inclusiv Turcia şi Rusia, a încetinit la 1% în ultimul trimestru din 2012, în ritm anualizat, în condiţiile în care criza zonei euro, cea mai mare piaţă de desfacere pentru statele estice, a lovit exporturile acestora. Ritmul de creşte-re a accelerat la 2% în al treilea trimestru al anului trecut, însă nivelul este cu mult sub cel al altor economii emergente precum India şi China.

Printre măsurile populiste despre care ana-liştii spun că nu sunt eficiente contra pro-blemelor economice se numără înlocuirea guvernatorului băncii centrale a Ungariei cu

un loialist al premierului Viktor Orban şi insistenţa ulterioară a instituţiei pe redu-cerea rapidă a dobânzilor în loc să facă eforturi pentru diminuarea datoriilor în monedă străină – un factor care erodea-ză puterea de cumpărare în Ungaria.

Incapacitatea de a menţine ritmul re-formelor, slăbiciunile din sistemul de în-văţământ superior, „secătuirea de talent” şi corupţia, toate au fost indicate de par-ticipanţii la forum ca efecte ale neputin-ţei guvernelor.

O consecinţă a includerii statelor din Europa de Est, mai sărace, în Uniunea Europeană este libertatea de mişcare şi a muncii, de care populaţia şi forţa de muncă au profitat, spre disperarea ţărilor mai bogate, în special a Marii Britanii. Re-versul medaliei este că Europa de Est îşi pierde unii dintre cei mai bine pregătiţi oameni şi cei mai talentaţi tineri, spun economiştii.

„Regiunea noastră va avea o problemă demografică şi mai gravă decât în acest mo-ment”, a avertizat Treichl.

Potrivit estimărilor Eurostat, până în 2060 populaţia Bulgariei va scădea cu 28%, cea a

Letoniei cu 26%, cea a Lituaniei cu 24 %, iar populaţia României va scădea cu 21%. Acest fenomen va face ca păstrarea în ţară a oame-nilor talentaţi să fie şi mai importantă pentru regiune, arată bizlawyer.ro.

FLUX

Economiile est-europene nu ajung la potenţial maxim din cauza politicienilor

Andreas Treichl

17 IANUARIE 2014 9 F L U X

În 2008, când guvernanţii din România auzeau de criza financiară doar din zia-rele internaţionale, Islanda trecea prin cea mai dramatică prăbuşire a econo-miei din istoria micului stat. De atunci, revenirea a fost surprinzătoare şi fulmi-nantă. Der Spiegel prezintă secretele care au determinat micul stat insular să treacă repede peste criza financiară.

Islandezii sunt pescari şi agricultori în mod tradiţional, dar la trecerea dintre milenii (acum 13 ani) au decis să îşi transforme ţara într-un cazino pentru capitalurile globale, construind astfel un sistem financiar vulnerabil la orice şoc al capitalurilor externe. Acum însă, s-au în-tors la ceea ce ştiau să facă mai bine, la pescuit, iar ţara s-a însănătoşit financiar, scrie Spiegel.

Ce s-a întâmplat în Islanda în perioada 2008-2011 poate fi uşor descris ca una dintre cele mai severe crize financiare din istoria statului cu 320.000 de locuitori, dar şi una dintre cele mai abrupte căderi la nivel global.

Este foarte probabil ca nicio altă economie în istorie să fi acumulat într-un timp atât de scurt un imens capital raportat la numărul de locuitori, pentru ca la fel de repede să îl piardă.

Dar Islanda înregistrează în prezent o reve-nire spectaculoasă care ne face să ne întrebăm care este secretul acestei rapide ascensiuni. Creşterea economică a intrat încă din 2011 în teritoriul pozitiv, pentru ca în prezent să se si-tueze în jurul cifrei de 2%, salariile cresc, dato-ria publică se comprimă, iar guvernul a achitat în avans o bună parte din împrumutul primit în 2008 de la FMI.

Vocea economistuluiRevirimentul economic al Islandei a atras

atenţia economiştilor, printre care şi laurea-tul Nobel, Paul Krugman, care recomandă un cocktail similar de măsuri şi pentru celelalte state aflate în criză. Islanda a permis băncilor

afectate de criză să se prăbuşească, şi-a deva-lorizat moneda, a introdus controlul capitalu-lui şi a încercat să amâne cat mai mult plata datoriilor externe. Această reţetă, chiar dacă amară, a dat rezultate şi în plus a fost accepta-tă prin două referendumuri de populaţie.

La polul opus, în Irlanda au fost “pompate” miliarde pentru ca sistemul bancar să nu se prăbuşească, instituţiile financiare fiind într-o situaţie similară cu cele din Islanda. Însă islan-dezii nu au acceptat să acopere şi să plătească pentru greşelile bancherilor şi pentru lăcomia investitorilor străini.

Un economist din Islanda afirma în analiza Spiegel că, prin aceste măsuri dure, Islanda s-a întors la bazele sănătoase ale economiei şi

pune acum preţ pe atuurile naturale ale ţării: o democraţie sănătoasă, un sistem de educaţie performant, resursele naturale precum vântul, energia hidro şi cea geotermală şi, bineînţeles, resursele de peşte.

Pescarul devenit bancherHoskuldsson, un pescar experimentat, po-

vesteşte cum, odată cu euforia financiară ce a cuprins micul stat nordic, a intrat în lumea financiară în calitate de consultant de investi-ţii la o bancă locală, ademenit de bonusurile mari promise de această industrie.

El îşi aminteşte cum a trebuit să dea un cre-dit cu ipotecă de circa 65.000 de euro unui fermier ce gira împrumutul cu echipament

vechi de 20 de ani. Şeful său i-a spus să îi acor-de fermierului acel credit fără să mai stea pe gânduri şi chiar să îi dea de două ori mai mulţi bani, dacă ar fi avut nevoie.

Banca la care lucra a înregistrat pierderi uri-aşe după începerea crizei financiare, ca urma-re a comportamentelor de acest gen, iar acum Hoskuldsson s-a reîntors la pescuit, însă simte, precum alţi islandezi, că a fost înşelat de elita financiară să intre într-o lume cu mecanisme pe care nu le înţelegea.

Pescuitul a fost plasa de salvare a Islandei, în contextul în care asigura 42% din exporturile micii economii. Imediat după criza, Guvernul islandez a permis redeschiderea tuturor zone-lor de pescuit şi a permis fiecărui cetăţean să prindă şi să vândă până la 650 de kilograme de peşte pe zi.

Autor: Răzvan ENACHE

Sursa: WallStreet.ro

Externe

CMYK

Planul Ungariei de cum-părare de terenuri agri-cole pe teritoriul Româ-niei indică revitalizarea interesului ţărilor estice din Uniunea Europea-nă pentru pământurile agricole naţionale, ca răspuns la creşterea influenţei Rusiei în regiu-ne şi la slăbirea blocului comunitar. Aceasta este concluzia la care ajunge agenţia americană inde-pendentă de strategie şi prognoză Stratfor, într-o analiză publicată acum aproximativ o săptămâ-nă.

Strategii americani observă o schimbare de paradigmă în Europa de Est, în condiţiile în care din ianua-rie 2014 o serie de ţări est-europene care au aderat la UE, printre care şi România, sunt obligate să ridice re-stricţiile la cumpărarea de terenuri agricole către persoanele fizice rezi-dente în ţări ale blocului comunitar.

Analiza Stratfor porneşte de la o declaraţie a ataşatului agricol al Am-basadei Ungariei la Bucureşti, Szabo

Jozsef Andor, difuzată de postul de radio Erdely FM, şi preluată de publi-caţia de limbă maghiară transindex.ro, potrivit căreia Ungaria elaborea-ză un program prin care să cumpere parcele de teren în vestul României, în zonele în care trăiesc etnici secui.

„Această idee se încadrează în iniţiativa mai largă a ţărilor central-europene de a-şi proteja controlul teritorial şi economic”, conchide Stratfor.

În acest episod, Stratfor vede o schimbare de paradigmă a ţărilor foste comuniste din blocul comuni-tar – aceste state încetează să se ba-zeze pe refugiul oferit de o Uniune Europeană înfloritoare şi, odată cu slăbirea UE şi întărirea influenţei Ru-siei în regiune, ele caută să îşi con-solideze controlul economic asupra resurselor şi teritoriilor proprii.

„După prăbuşirea Uniunii Sovieti-ce şi a celorlalte regimuri comuniste din Europa, aceste ţări s-au refugiat în aparent înfloritoarea şi etern-ex-pansiva Uniune Europeană.

Acum, paradigma s-a schimbat din nou. Uniunea Europeană este împotmolită într-o criză tot mai profundă, în care Bruxellesul se con-centrează pe problemele ţărilor din zona euro, în timp ce Rusia devine relativ mai influentă. Ca răspuns, ţările din Europa Centrală şi de Est

îşi reevaluează strategia de politică externă”, apreciază Stratfor.

În context, analiştii arată că Buda-pesta nu este singura care observa implicaţiile geopolitice ale slăbirii Uniunii Europene şi întăririi Rusiei.

„Din Polonia până în Bulgaria, este din ce în ce mai clar că o aliniere aproape automată cu Occidentul nu mai este politica externă din oficiu, în lumina creşterii incertitudinii cu privire la viitorul continentului”, sus-ţine Stratfor.

3 situaţii în care Stratfor observă o agendă proprie a ţărilor central şi est-europene din UE:

• România. Bucureştiul încearcă să-i încurajeze pe cetăţenii români să cumpere terenuri agricole în ţară, oferindu-le stimulente economice, cum ar fi împrumuturile garanta-te de stat. O nouă lege adoptată la sfârşitul anului 2013 a stabilit o serie de drepturi de preempţiune la cum-părarea de terenuri, care oferă un grad mai ridicat de control asupra vânzărilor de terenuri. Stratfor omi-te însă faptul că preşedintele Traian Băsescu a respins de la promulgare legea, pe 7 ianuarie, documentul fiind astfel transmis Parlamentului spre reexaminare.

• Ungaria. În iulie 2012, guvernul ungar a aprobat un proiect de lege care interzice investitorilor străini să

cumpere terenuri agricole. Sub pre-siunea Uniunii Europene, Budapesta a emis o nouă versiune a legii, mai moderată, în iunie 2013. Actuala lege limitează dreptul de proprieta-te a terenurilor agricole la fermierii profesionişti care au trăit şi lucrat în Ungaria cel puţin trei ani. Mai mult, Ungaria ar pregăti presupusul plan de cumpărare de terenuri agricole în Transilvania, după cum a afirmat ataşatul agricol de la Ambasada Un-gariei în România, potrivit presei de limba maghiară, informaţie negată însă de Ministerul de Externe de la Budapesta.

Tot în Ungaria, un alt semn al schimbării de paradigmă este oferta făcută de guvern de a cumpăra sub-sidiara din Ungaria a băncii austriece Raiffeisen pentru 1 euro. Astfel, sta-tul ungar, prin Szechenyi Commer-cial Bank, va prelua creditele ne-

performante ale băncii cu capital austriac. Micuţa bancă ungurească Szechenyi este deţinută în proporţie de 49% de către statul ungar şi 51% de către Istvan Torocskei, directorul Centrului de Management al Dato-riei Publice, conform presei ungare.

• Bulgaria. În octombrie 2013, Par-lamentul Bulgariei a aprobat o pre-lungire controversată până în anul 2020 a moratoriului asupra vânzării terenurilor agricole pentru străini. Sub presiunea Uniunii Europene, legea a fost trimisă la Curtea Consti-tuţională din Bulgaria. Bulgaria nu a abandonat, ci a anunţat că ar pu-tea înfiinţa o agenţie sau o comisie pentru a impune măsuri restrictive cu privire la utilizarea terenurilor de către străini.

Claudiu ZAMFIR

Sursa: hotnews.ro

De ce ar cumpăra Ungaria pământ în România? Analiză Stratfor

REŢETA DE SUCCES A ISLANDEI: Cum a salvat pescuitul o ţară trimisă în faliment de bancheri

17 IANUARIE 201410F L U X

Mihai Eminescu a fost un observator atent al vremurile în care a trăit, iar politica l-a interesat într-un mod cu totul aparte, mai ales că a şi lucrat ca jurnalist politic vreme de mai mulţi ani. O serie de citate care i-au aparţinut poetului, despre politică şi politicienii anilor 1870-1880, conturează o imagine clară a acestui do-meniu. La fel ca şi acum, mita, corupţia, „mizeria morală a populaţiei” făceau parte din peisajul urban. Mihai Eminescu ar fi de actualitate

dacă ar scrie editoriale politice în zilele noastre.”Mizeria materială şi morală a po-pulaţiei, destrăbălarea administraţiei, risi-pa banului public, cumulul, corupţia elec-torală, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cutări sau cutări principii de guvernământ. Oricare ar fi guvernul şi ori-care vederile sale supreme, corupţia şi ma-lonestitatea trebuie să lipsească din viaţa publică; oricare ar fi, pe de alta parte, religia politică a unui guvern, ea nu-i dă drept de-a se servi de nulităţi venale, de oameni de ni-mic, pentru a guverna”.

„Mita e-n stare să pătrundă orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii”.

„Legile noastre sunt străine; ele sunt fă-cute pentru un stadiu de evoluţiune socială care în Franţa a fost, la noi n-a fost încă”.

„Din momentul în care lupte-le de partid au degenerat în România în lupta pentru existenţa zilnică, din mo-mentul în care mii de interese private sunt legate de finanţe sau de căderea unui par-tid, nu mai poate fi vorba de neatâr-narea politică a diferitelor grupuri care-şi dispută puterea statului. Din momentul în care interesul material de-a ajunge la putere precumpăneşte, o spunem cu părere de rău: lupta egală în ţară şi Parlament, nu mai e decât ma-nipulul unor ambiţii personale, al unor ape-tituri, pe cât de nesăţioa-se, pe atât de vrednice de condamnat”.

„Nu e vorba doar de reacţiu-ne prin răsturnare, ci prin înlăturarea elementelor bolnave şi străine din viaţa noastră publică de către elementele sănă-toase coalizate”.

„În situaţiunea politică şi în condiţiunea civilă ce s-a croit familiei române prin noi-le legi se simte de toţi o stare de siluire şi o anomalie, cu toată organizaţiunea savantă a instituţiunilor, în toate raporturile sociale tradiţionale, încât am ajuns să nu credem în nimic stabil. Putem zice că nu este un singur om serios între noi, fie martor fie autor, în

revoluţiunile ce ne-au agitat şi ne agită de treizeci de ani, care să

creadă în stabilitatea stă-rii de lucruri în care ne

aflăm; nu este om care să nu se întrebe când

o să se sfârşească această operă inter-minabilă de schim-bări care divizează din ce în ce mai mult societatea noastră în tabere ostile”.

„ M o r a v u r i l e publice, spiritul public la noi au luat o direcţiune foarte pericu-loasă şi partidul

care ne guvernă de patru ani de zile

a contribuit foarte mult a le altera. Din-

tr-un principiu tute-lar, principiul egalităţii

înaintea legii, s-a făcut o armă de război între clase;

toate condiţiunile sociale s-au surpat şi s-au amestecat într-un fel

de promiscuitate; tradiţiunile ţării s-au uitat cu totul; o clasă nouă guvernantă s-au ridi-cat, fără tradiţiuni şi fără autoritate, încât ţara cea mare, temeiul şi baza naţionalităţii noastre, nu-şi găseşte conştiinţa raporturi-lor politice cu cei ce o guvernă; drepturile politice nu mai sunt răsplata unui şir de ser-vicii pe datini, ci un instrument de ambiţiu-ne, de îndestulare a intereselor particulare. În locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice, în loc de opiniuni

avem rivalităţi de ambiţii. Toleranţa pentru toate interesele cele mai vulgare şi cele mai de jos este morala ce distinge astăzi lumea politică la noi. Este adevărat că nu cruţăm a invoca numele patriei şi numele libertă-ţii, dar aceasta ca o ipocrizie mai mult şi ca o înlesnire pentru îndestularea intereselor private”.

„Greşalele în politică sunt crime; căci în urma lor suferă milioane de oameni nevi-novaţi, se-mpiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei”

„În locul sentimentului public dezintere-sat avem pasiuni politice, în loc de opiniuni avem rivalităţi de ambiţii”.

Iulian TUDOR

Sursa: romaniatv.net

Aniversare

Mihai Eminescu, despre politică: Mita e-n stare să pătrundă orişiunde în ţara aceasta

Eminescu n-a existat. A existat numai o ţară frumoasă, la o margine de mare... şi nişte codri adânci... şi un tânăr care vorbea cu ei ... întrebându-i ce se tot leagănă fără vânt?Într-adevăr, aşa cum spune Ma-

rin Sorescu, pare că Eminescu n-a trăit niciodată. E o umbră strălu-cită, o siluetă din cuvinte, idei şi imagini, un extraterestru plutind prin timp şi spaţiu la câţiva metri deasupra pământului. A vorbi des-pre materialitatea Poetului e pen-tru mulţi o blasfemie. Paradoxal, gândirea bodigardă presupune de obicei că marea poezie nu se poate naşte decât dintr-un lujer de lumină înaripat, în niciun caz dintr-un devorator de mămăligă şi pastramă, cu dinţii îngălbeniţi de tutun, care poate umbla nespălat zile în şir.

„Mărturii despre Eminescu – povestea unei vieţi spusă de con-temporani”, volumul editat de Cătălin Cioabă la Ed. Humanitas, îşi propune să ancoreze la sol uri-aşul zepelin Eminescu. Sunt adu-nate, în premieră, într-o singură carte, toate relatările despre el ca persoană fizică. Eminescu acasă, la şcoală, pe stradă, la cârciumă, la cenaclul Junimea, la balamuc.

Eminescu hazliu, flămând, îngro-pat în gânduri, riguros, nebun, tri-vial, zdrenţăros, delicat, generos, cântăreţ alcoolizat. Multe dintre mărturii aparţin unor gânditori de prim rang – Caragiale, Maiores-cu, Slavici, Negruzzi, Vlahuţă... – care îşi filtrează, conştient sau nu, amintirile prin intelectul lor puter-nic şi rafinat, dar sunt consemnate şi reacţii ale unor minţi simple, ne-sofisticate, în care aproape că sim-ţi răsuflarea lui Mihai Eminescu.

Vă spun şi eu câte ceva din ce a lăsat în mine această carte, cu do-rinţa de a fi un prost expresiv când scriu despre Eminescu.

Deşi adesea melancolic, trist, privind ceva numai de el întrezărit, Eminescu n-a fost văzut plângând. Doar amintirea mamei, Raluca (Ra-reşa), îi aducea lacrimi în ochi.

„Era foarte păros Mihai, pe pul-pele şi cele de jos şi cele de sus, de credeai că-i omul lui Darwin”.

„Nu era fire tocmai evlavioasă”. În drumul cu colegii de clasă către Catedrala din Cernăuţi, Mihai o ştergea şi putea fi găsit la teatrul lui Fanny Tardini.

„Făcea mare haz, şi chiar imita în bătaie de joc pe dascălii care serveau la biserică. Îi cam contesta tatei originea de român curat, ma-mei însă nu”.

Pe cât nu era de bisericos, Emi-nescu era superstiţios: credea în blesteme, în strigoi şi reîncarnări. Ştiindu-i slăbiciunea, doi colegi

care voiau să-i vândă o Biblie la su-prapreţ l-au luat să doarmă într-o chilie unde se zicea că se spânzu-rase un călugăr. Noaptea, făcând să zăngăne o fereastră, elevul Şte-fanovici şuieră într-o cofă cu glasul spânzuratului: „Eminovici, Emino-vici, de ce nu cumperi Biblia?”.

Eminescu a fost un tânăr fără bac, cum sunt astăzi cu zecile de mii. Pentru că nu-şi încheiase stu-diile liceale cu examenul de ma-turitate, a fost la Universitatea din Viena nu student, ci ausserordent-licher Hörer, auditor extraordinar, fără drept de examen. Primea doar un atestat că a ascultat cursurile pentru care plătise taxa. Aşa că as-culta ce voia, fără vreo sistemă: fi-losofie, economie politică, finanţe, administraţie, drept internaţional, medicină legală.

Dând odată pe stradă peste un confrate, sărac ca şi el, dârdâind fără palton, l-a luat sub prisosul paltonului său, ducându-l strâns îmbrăţişat până acasă. Când acesta i-a mulţumit din suflet, Eminescu i-a răspuns, râzând, cu o socoteală: „Am dat 13 lei pe palton. Acum, că ne-a acoperit pe amândoi, mă ţine doar 6 lei şi jumătate”.

Când nu mai era în toate min-ţile, prinsese obiceiul să le pună doamnelor mâna pe turnură, par-tea din spate a rochiei, alergându-le pe stradă. Făcea asta omul care, pe când era sănătos, uimea pe toţi prin curăţenia şi delicateţea purtă-

rilor lui faţă de orice femeie, nea-uzindu-i nimeni, niciodată, vreo vorbă urâtă.

Cu o lună înainte de a muri, Emi-nescu mergea la mol. Pe atunci, molul se numea Colosseul Oppler, braserie, restaurant, sală de spec-tacole, sală de bal, construit lângă Fabrica de bere Rahova. Cânta pe acolo o „suedeză”, neasemuit de frumoasă, pe care o iubea atât de mult încât într-o seară, sub ochii prietenilor, se suie dintr-o dată pe masă, îşi pune un şervet în jurul capului şi strigă din rărunchi: „Sue-deza!” către scena goală, în vreme

ce orchestra intona un marş.Când avea 9 ani, copilul Arghezi

l-a văzut pe Eminescu, pentru câ-teva clipe, pe Calea Victoriei.

Îi plăcea mult lui Mihai Emi-nescu să se plimbe singur, prin lo-curi neumblate şi să doarmă. Spre sfârşit, zâmbetul lui indescriptibil, poate nostalgic, poate premonito-riu se ştersese şi îşi ruga moartea ca pe un pui de somn.

Dar mai bine citiţi cartea.Articol publicat

de Cristian Tudor POPESCU, senior editor al ziarului

Gândul

Eminescu – fără bac şi la mol

“Familia este cea mai veche dintre toate societăţile și singura naturală”.

Jean Jacques Rousseau

G`ndul s=pt=m`nii

17 IANUARIE 2014 11 F L U XCultur=

Lumea teatrală românească din Basara-bia a primit săptămâna aceasta o dublă lovitură: luni – decesul marelui actor Mi-hai Fotino şi marți – moartea actorului, regizorului şi scenaristului moldovean Dumitru Fusu.Dumitru Fusu s-a stins din viaţă în spital, după ce în

urmă cu două săptămâni suferise un infarct, iar în anul 2005 a avut un atac cerebral, care l-a lăsat parțial para-lizat.

Dumitru Fusu s-a născut la 29 martie 1938 în satul Parcova, judeţul Bălţi. A absolvit Şcoala teatrală „Boris Şciukin” şi Cursurile superioare de Regie şi Scenaris-tică din Moscova. În anii 1960-1968, cu unele întreru-peri, a fost actor la Teatrul Republican «Luceafărul» din Chişinău, pe care îl fondase alături de alți 19 studenți sciukinişti cu care absolvise.

Pe scena Teatrului „Luceafărul” s-a remarcat prin ro-lurile: Fănel în „Copiii şi merele”, Flambar în “Costumul de nuntă”, Scapen în “Peripețiile lui Scapen”, Regele în “Steaua Seviliei”, Podkoleosin în “Căsătoria” şi altele.

A fost regizor la studioul „Moldova - film” în perioa-da 1979-1984 şi organizator la Chişinău al Festivalului Internațional de Teatru „One Man Show”. Actor prin vo-caţie, Dumitru Fusu s-a impus şi prin faptul că a fost un animator al Teatrului unui Actor în Republica Moldova.

În cinematografie a debutat ca actor în anul 1961 în filmul „Omul merge după soare” (regizor Mihail Kalik). A interpretat roluri de înaltă ținută artistică, îmbinând în mod reuşit arta scenică şi cinematografia. A fost mem-bru al Uniunii Cineaştilor din 1976. Menționăm câteva din filmele în care s-a făcut remarcat: “Omul merge după soare”, milițian, 1961; „Călătorie în aprilie”, vânzător, 1962; „Slagbaum”, s/m, Bătrânul, 1964; „Când pleacă co-corii”, Ion, 1964; „Gustul pâinii”, fiu de culac, 1966; „Nun-tă la palat”, Bahrum, 1969; „Zece ierni pe-o vara”, Preotul, 1969; „Dimitrie Cantemir”, Reis - efendi, 1973; „Durata zi-lei”, Arghir, 1974; „Ce-i trebuie omului”, 1975; „Centaurii”, episod, studioul «Mosfilm», 1978; „Ar fi avut o altă soar-tă”, directorul casei de copii, 1983; „Luceafărul”, episod, 1986; „Vârtejul”, Străinul, studioul «Tagic - film», 1988.

În calitate de regizor, a ieşit în evidență prin lucrările: „Ecoul”, s/m, 1978; „Sărbătoarea sufletului”, documentar, 1979; „Şoseaua”, s/m, 1981; „Constelația talentelor”, do-cumentar, 1984; „Parkova – 435”, documentar, 1987.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Expoziţia „Arta anilor 1950-1985: de la comanda socială la rezisten-ţa prin artă” este una retrospecti-vă, care însumează 74 de opere de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă din Colecţia „Artă naţio-nală” a Muzeului Naţional de Artă al Moldovei. Lucrările au fost realizate de artişti, precum Rostislav Ocuş-co, Grigorii Fiurer, Moisei Gamburd, Ana Baranovici, Mihai Grecu, Glebus Sainciuc, Valentina Rusu-Ciobanu, Eleonora Romanescu, Mihail Petric, Varvara Sadovskaia, Igor Vieru, Au-rel David, Alexei Novikov, Stanislav Babiuc, Sergiu Cuciuc, Petru Jire-ghea, Ilie Cojocaru, Vasile Cojocaru, Alexei Colâbneac, Gheorghe Vrabie, Ilie Bogdesco, Claudia Cobizev, Ale-xandra Picunova, Iurie Canaşin şi alţii.

Prin organizarea acestei expozi-ţii, instituția şi-a propus repunerea în valoare a unor opere care au stat în depozite, fără să circule, mai bine de un sfert de secol, iar selecţia de lucrări reprezintă o parte din tema-tica comenzii politice, în special cea legată de ”cântarea muncii”.

Expoziţia va rămâne deschisă până pe 9 februarie.

Prin organizarea expoziţiei “Sa-muraii în arta ukiyo-e”, instituția îşi stabileşte drept obiectiv valorifica-rea operelor de gravură japoneză din patrimoniul MNAM. Este prezen-tată o selecţie de 30 de xilogravuri

realizate de reprezentanţi ai mişcării artistice ukiyo-e (sec. XVII-XIX), printre care Toyokuni Utagawa (1769-1825), Utagawa Kuniyoshi (1797-1861), Toyohara Ku-nichika (1835-1900,) Tai-soYoshitoshi (1839-1892), Utagawa Yoshitora (activ. 1836-1882) ş.a.

Scenele de luptă şi eroii acestora – samuraii – re-prezintă una dintre temele abordate de mai mulţi ar-tişti ukiyo-e, printre care şi protagoniştii actualei expoziţii. Viaţa şi faptele de arme ale samurailor au servit drept laitmotiv pen-tru operele multor artişti şi scriitori japonezi din toate timpurile, inclusiv şi pentru mulţi gravori ukiyo-e. Dacă în Japonia arta ukiyo-e (imagine a lumii plutitoare), era considerată artă pentru toţi, oc-cidentalii erau cu adevărat fascinaţi de acest mister al Orientului. Mulţi au colecţionat gravurile artiştilor din acea perioadă pentru a le pune la loc de cinste prin muzee şi galerii. Acolo, ele captează atenţia unor ti-neri artişti ai secolului XIX, care, sub influenţa acestora, vor scoate la lu-mină noi curente artistice.

Expoziţia va rămâne deschisă până pe 16 martie.

Ziua Naţională a Culturii a fost instituită prin Hotărârea Parlamen-tului nr. 74 din 12 aprilie 2012 şi are drept scop promovarea culturii naţionale, a valorilor culturale au-tentice, precum şi a personalităţilor artistice din domeniul cultural. Ziua Naţională a Culturii în Republica Moldova este dedicată zilei marelui poet Mihai Eminescu, personalitate marcantă pentru cultura noastră.

FLUX

ÎNNOBILAREColegiul de Arte din

Soroca va purta numele lui Nicolae Botgros

Colegiul de Arte din oraşul Soroca va purta numele maestrului Nicolae Botgros. O decizie în acest sens a fost aprobată miercuri, 15 ianuarie, de Guvern.Solicitarea privind conferirea numelui „Nicolae Botgros” instituţiei a

fost făcută de elevii şi profesorii din Colegiu. „Faptul că Nicolae Botgros este absolvent al acestui colegiu demonstrează că şi şcolile noastre artis-tice pot naşte personalităţi de talie mondială. Cred că dânsul se va sesiza în vederea îmbunătăţirii stării de lucruri de la acest Colegiu”, a spus la şe-dinţa Guvernului Monica Babuc, ministru al Culturii.

Nicolae Botgros este Artist al Poporului, Cavaler al Ordinului Republi-cii, violonist şi dirijor al Orchestrei de muzică populară „Lăutarii”.

Fondat în octombrie 1940, Colegiul de Arte din Soroca pregăteşte, în prezent, artişti instrumentişti, profesori de muzică, dirijori de cor, pictori, dansatori, culturologi şi bibliotecari.

OMAGIU

Muzeul Naţional de Artă a consemnat Ziua Culturii prin lansarea a două expoziţii inedite

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei a marcat Ziua Națională a Culturii (sărbătorită pe 15 ianuarie), prin două expoziții: “Arta anilor 1950-1985: de la comanda socială la rezistenţa prin artă”, amplasată în Sala mare, şi “Samuraii în arta ukiyo-e” – la Galeria Parter.

IN MEMORIAMDumitru Fusu – actor în teatrul

veșniciei

17 IANUARIE 201412F L U X Cultur=

13.XII.1992Întâmplarea face că, după ce am repro-

dus caracteristicile lui Dinescu referitoare la alţi colegi, în „România literară” nr. 39 să citesc într-un articol de Alexandru George o constatare imprevizibilă la care, recunosc, n-aş fi putut ajunge vreodată. E aceasta: „Unde să aşezi mai propriu pe poetul Mir-cea Dinescu decât lângă Adrian Păunescu, a cărui variantă mai zglobie şi mai uşuratică este; ponderoasele tomuri ale autorului «Is-toriei unei secunde» nu îl strivesc prin veci-nătatea lor impozantă”.

Păi da, tot trec şi trec viperele şerpuitoare peste cărţile noastre, picurându-le cu otra-vă, iar noi zicem nătângi: „Ei şi? Că doar vi-pera se află şi pe blazonul farmaciilor…”.

14.XII.1992Ieri (…acum 9 ani), Nichita Stănescu a tre-

cut Dincolo. Pe pervazul de lângă masa mea de scris şi mai mult de-nescris, ci de citit, stă într-o demnă îngândurare chipul său impri-mat pe blazonul ce se acorda (până acum un timp) laureatului Serilor de Poezie de la Deseşti, Maramureş. Şi tot în aceste clipe îmi aduc aminte de minunata seară „Nichita Stă-nescu” de la „Ateneul român” bucureştean, unde i-am cunoscut pe părintele Galeriu, Sorin Dumitrescu, Nicolae Breban, Ion Cara-mitru, Leopoldina Bălănuţă ş. a. E un fel de a spune „i-am cunoscut” sau poate cel mai in-dicat mod de a spune, ceea ce nu este egal cu a face cunoştinţă cu unii dintre ei. O strânge-re de mână, o îmbrăţişare, mâinile duioase ale celebrei doamne a scenei româneşti Le-opoldina Bălănuţă, moldoveancă din Vran-cea, care mi-a cuprins matern tâmplele… Nu am avut curajul să mă apropii de dl Nicolae Breban, cu toate că simţeam că nu i-ar fi dis-plăcut să vin cu un omagiu. Însă nu m-am dumerit ad hoc ce să-i spun. Plus agitaţia pe care mi-o provoca plecarea colegilor mei chişinăuieni spre Palatul Ştirbei, fără să mă fi întrebat dacă mai rămân sau ba la Bucureşti. În fine, am beneficiat de amabilitatea unor domni din Ploieşti care m-au dus cu maşi-na până la prinţul Ştirbei, astfel eu neavând posibilitatea de a onora invitaţia să fiu cu cei care prelungeau seara la Dora Stănescu.

Nichita, României îi este foarte tare dor de tine… Je reviendrai...

15.XII.1992Cazul amuzant, deocheat româneşte. La

Timişoara, M. Cimpoi vrea să ia avionul pen-tru Bucureşti. Însă, pentru bilet, i se cer do-lari. „Păi, zice Cimpoi, sunt român, doamnă”. „Nu, aveţi paşaport străin”. „Stau în Moldova de dincolo de Prut”. „Nu, plătiţi în valută”. Cimpoi: „Adică pe pământ sunt român, dar în cer – american?”. Replică bună, dar fără efect la casieriţă, aceasta rămânând ferm pe poziţie şi colegul se vede nevoit s-o ia spre gara feroviară.

Despre Savin de la Teatrul „Luceafărul”: „Cunoaşte vreo opt limbi, şi tace în toate”.

Ora 16.36. Astăzi intră pe la Gheorghe Vodă compozitorul Ion Macovei, talentat ce se află între luciditate şi umbrele ciudăţenii-lor. Din una în alta, se ajunge la Gr. Vieru care a editat o carte cu 50 de texte şi melodii ale sale (transcrise pe portativ de cineva dintre compozitori). Macovei, cel niţel sucit, zice: „Să fi fost eu un câine, îl muşcam pe dl Vieru de mână, ca să nu scrie atâtea cântece…”.

În Tadjikistan, în urma conflictelor arma-te, au fost comasate două regiuni, inclusiv Kuleab, unde, în 1976, am călătorit cu litu-anianul Antanas J. Jonynas, la un festival de poezie a(l) tinerilor. După o seară frumoasă cu mese încărcate cu de toate, inclusiv cu al-cooluri de Apollinaire, dimineaţa ne trezim pe chipuri cu… tencuială desprinsă de pe tavan! Explicaţia: noaptea, fusese un cutre-

mur „obişnuit” de pământ pe care noi, tinerii obosiţi, pur şi simplu nu l-am simţit…

Altceva: la regionala de partid prim-se-cretar era un rus Luniov, însă cunoştea lim-ba tadjică. Însă, la un moment de extremă sinceritate a omului de nord cam turmentat, ne destăinui… ura pe care le-o purta tadji-cilor. Pur şi simplu, îi înjura ruseşte, din mo-tivul că aceştia nu se prea dau la modelări ideologice aduse de pe lângă cercul polar; el, Luniov, nu vedea rezultatele „reale” ale rusificării acolo, în munţii Pamir… De unde! În şcoală, pentru a-l obişnui pe vreun copil tadjic să rostească slove ruseşti, pedagogul apelează la pensetă, cu care-i fixează limba într-o anumită poziţie…

A trecut pe la mine Petru Cărare, luând lista de lucrări pe care i le-am selectat pen-tru „Poezii de duminică”. În mare, e din pa-rodii care, de altfel, au o autonomie seman-tică ce s-ar putea lipsi de „ombilicul” luat din autorii parodiaţi. Cărare zice: „Hai, bre, când îmi acordaţi premiul USM, pentru că eu deja am dat ştire pe la vreo zece cârciumi că vin cu voi…”.

16.XII.1992În SUA, Joseph Parisi, redactorul-şef al

prestigioasei reviste „Poetry” (80 de ani de la apariţie!), presupune că suntem în preaj-ma unei „balcanizări” a stilurilor poetice, prin balcanizare neînţelegând altceva decât diversitatea şi mai accentuată a temelor şi motivelor poetice. Iată un context în care „balcanizarea” e luată în sens pozitiv. Poate că unicul context… De, lumea se mai schim-bă, se mai!...

17.XII.1992Ieri, deplasare la Casa de Creaţie „Donici”,

să vedem îndeaproape (aproape) dezastrul de acolo. Gagiu, directorul, s-a dovedit a fi un nedescurcăreţ, nădăjduind la minuni po-sibile… Însă sunt necesare cam 5 milioane de ruble numai pentru încălzirea comple-xului-orăşel, el însă neavând niciun litru de păcură, nici barem câteva mii de ruble la cont. În schimb, a adus ondatre, devastând o parte din seră şi făcându-le acestor dihănii „acareturi” acolo, unde până mai ieri creş-teau garoafe. Făcui şi un banc trist: „În locul lui Condrat (fostul director) au venit conda-tre”. Am inspectat, trăgând concluzia că di-rectorul trebuie să-şi ia mapa, dar nu înainte de a-şi da darea de seamă pentru pagube şi furturi. Confuzia stării materiale (aproape) deplorabile vine şi în urma gestului de cari-tate pe care USM l-a făcut faţă de refugiaţii transnistreni: unii dintre aceştia s-au dove-dit a fi barbari sadea, furând, sfărâmând, ne-cruţând nimic ce le apărea în cale. Guvernul nici până în ziua de azi nu a întors barem o copeică din cele 2 milioane de ruble promi-se drept compensaţie.

Am trecut şi pe la dl primar Gonciar din Râşcova. Un sat mic (126 de elevi) ce are o biserică de proporţiile unei catedrale.

Într-un interviu din revista franceză de cinema „Positif”, preluat de „România lit.”, Lucian Pintilie face o mărturisire amară, pe care, cu regret, ar putea-o face mulţi „de-ai noştri”, care, de fapt, suntem de-ai Români-ei: „Aici, în România, mulţi mă consideră un calomniator îndrăcit. Un critic – care numai cu o zi înainte de prăbuşirea lui Ceuşescu scrisese un articol despre geniul Carpaţilor – a şi găsit sursa viziunii mele denigratoare, duşmănoase. «E anormal ca Pintilie să gân-dească în felul acesta despre România. E doar născut în Basarabia…» Pe criticul ăsta chiar nu-l voi ierta niciodată”.

Ah, pe mulţi şi pe mult timp avem a nu-i ierta… Şi totuşi, suntem obligaţi să ne în-ţelegem, să ne suportăm, să ne refacem ca popor, ca ţară…

Gheorghe Tomozei povestea unul din atât de numeroasele episoade cu Nichita Stănescu, mai bine zis despre părinţii aces-tuia. „Că şi Nichita era bine făcut şi băutor de forţă, dar imaginaţi-vă că tatăl său îl de-păşea în înălţime cu un cap, iar de profesie

era negustor şi, la o zi anumită, în Ploieşti se ştia că domnul Stănescu azi ia banii pentru activitatea sa şi dă, de regulă, un mare chef. Generos, bun petrecăreţ, tatăl lui Nichita angaja vreo şapte trăsuri, încărcându-le cu lăutari, prieteni, cunoscuţi, oameni întâm-plători, în ultima urcând el şi cu amanta, şi – pornea alaiul prin Ploieşti. După 2-3 zile de chef, dl Stănescu se întorcea acasă obosit, cheltuit, stors de toate şi, se întâmpla, plân-gea cu capul în poalele soţiei că, iată, m-a părăsit (amanta) cutare. Mama lui Nichita îi ştergea lacrimile, consolându-l cam în felul următor: «Ei lasă, nu plânge, că aşa-s femeile astea, nestatornice. Hai, linişteşte-te, nu mai plânge»…”.

Incredibilă idilă!... Mai spunea Tomozei că tatăl lui Nichita era un taciturn, cam nevor-băreţ, închis în sine. Dar, cu brio şi strălucire, fiul său l-a răzbunat în ale rostirii de vorbe şi poeme!

18.XII.1992Uneori, nemulţumirea de sine umblă cu

funia şi săpunul în mână, privind spre vâr-furile copacilor. Şi dacă insul X sau Y nu au curajul să-şi pună ştreangul de gât – ultimul cerc al vârstei –, se gândeşte că, poate, ar fi posibilă o categorică schimbare de sine şi, deci, o salvare de la nemulţumirea de sine. Probabil, în atare momente Jung a născocit aşa-numita viziune asupra m a n d a l e i – ca o „autoreprezentare a unui proces psihic de centrare a personalităţii ce produce un nou centru al acesteia”. Astfel dispare cen-trul ştreangului gata-făcut: insul şi-l scoate de pe turnul gâtului, îl strânge, şi nu rămâne decât un singur nod banal; un nod al funiei alături de calupul de săpun.

Păi, multor chestiuni trebuie să le faci faţă, de eşti (cum sunt eu), precum eşti, un fel de diriguitor la USM. Spre pildă, la sfâr-şitul adunării generale se apropie Sandal Lesnea, aproape cu lacrimi în ochi, spunân-du-şi, rugător, amarul: „Leuşorule, ştii, mi-a căzut un toc de la o cizmă şi te rog să-mi gă-seşti o maşină care să mă ducă acasă, că nu pot să merg aşa, şontâcăind, pe stradă”. Ce să fac? Caut. Şi-l găsesc pe Gheorghe Mus-tea, dirijorul şi compozitorul care – noroc peste margini! – este recunoscut de Sanda Lesnea ca fiindu-i co-blochist, adică locuiesc în aceeaşi casă.

Bun, până aici. Apoi caută-i maşină lui Ion Bolduma. I-o găsesc. Numai că nu pricep de ce o fi venit bietul de el tocmai din sectorul Botanica la o adunare ca oricare alta: îmbă-trânit, respirând din greu (la nici 60 de ani împliniţi), este dat de Agnesa Roşca drept exemplu de suferind din cauza grelelor con-diţii în care s-au pomenit scriitorii. E-hei, să fi lichidat un altul poloboacele care au trecut prin gâtlejul dlui Bolduma şi să fi tras, non-stop, ţigară după ţigară de cea mai proastă calitate, cine ştie unde ajun… ba nu – nu ajungea! Lidia Istrati – şi ea în baston, chea-mă maşina de la garajul guvernului… Mai vin după ajutoare sociale George Popov, Silvia Berlinschi (pledând pentru familia re-gretatului Vitalie Baltag, rămasă în datorii). La prima ocazie propice vom căuta să-i aju-tăm. Ce să-i faci, criză-necriză, însă literatura trebuie ajutată…

Ieri, zi de joi, când, de obicei, apare „LA”… Care însă dispare de la Uniunea Scriitorilor. Adică, redacţia trece în noul ei local. Forfo-tă, mobilă, mape, praf şi lehamite. Fiecare îşi duce subsuoară aparatul de telefon. În aer, însă, nu se simte o mare tristeţe. Păcat nu-mai că ne va veni oarecum la neîndemână, departe să ne ducem acolo, unde s-a dus „LA”…

Un student la filologie, anul V, Oleg Bot-naru, îmi solicită un interviu pentru radio: emisiunea de revelion. (Să dea Domnul ca studentul să ajungă ziarist sadea; cu atât mai îndreptăţită va fi reţinerea numelui său aici în jurnal.) Tema: ce aţi realizat în 1992, ce doriţi să faceţi în 1993! Ce altele se pot dis-cuta în preajma bifronsului Ianus?)

CALEIDOSCOP

17 ianuarie Evenimente1258: Hanul mongol Hulagu ocupă Bagdadul, punând

capăt califatului condus de dinastia Abbasizilor1749: Domnitorul Țării Românești, Grigore Ghica, dă

hrisovul prin care reorganizează învățământul din Transilvania. Hrisovul stabilește și bugetul Academiei Domnești din București

1904: Piesa de teatru “Livada de vișini” de Anton Pavlovici Cehov a fost interpretată în premieră la Moscova

1912: Robert Falcon Scott, căpitan în armata britanică, atinge Polul Sud, la o lună după norvegianul Roald Amundsen

1917: SUA plătește Danemarcei 25 de milioane de dolari pentru Insulele Virgine Americane

1933: Noua reducere a salariilor și a pensiilor cu 10-12,5% (a treia «curbă de sacrificiu»), aprobată de Parlament la 13 februarie 1933

1945: Eliberarea orașului Varșovia de sub ocupația hitleristă

1946: Consiliul de Securitate al ONU se întrunește pentru prima dată, la Londra, în palatul West-minster, și adoptă principiile de funcționare ale acestui organism internațional

1949: Se încheie, cu 11 condamnări la câte 5 ani de închisoare, procesul conducerii Partidului Comu-nist din SUA

1957: URSS și R.P. Chineză au emis o declarație comună prin care condamnau «Doctrina Eisenhower»

1966: Simon și Garfunkel lansează al doilea lor album, «Sounds of Silence»

1975: Bob Dylan lansează «Blood on the Tracks», consi-derat unul dintre cele mai bune albume ale lui

1991: Helmut Kohl este reales în funcția de cancelar de către primul parlament al Germaniei unite

1991: Harald al V-lea devine rege al Norvegiei la moar-tea tatălui său, Olav al V-lea

1995: Un cutremur de 7,3 grade pe scara Richter care a avut loc în apropiere de Kobe, Japonia, a pro-vocat 6.433 victime umane și a produs pagube materiale

1999: Ultimatumul greviștilor din Valea Jiului: dacă nu le vor fi satisfăcute cel puțin două dintre reven-dicări, minerii vor veni la București. Ministrul Industriilor, Radu Berceanu, refuză

Nașteri1504: Papa Pius al V-lea (d. 1572)1705: Jacques François Blondel, arhitect și urbanist

francez, personalitate a arhitecturii din perioada lui Ludovic al XV-lea (d. 1774)

1706: Benjamin Franklin, om politic, inventator ameri-can (d. 1790)

1820: Anne Brontë, scriitoare britanică (d. 1849)1834: August Weismann, medic german, unul dintre

fondatorii geneticii (d. 1914)1847: Nikolai Jukovski, savant rus, unul dintre fondatorii

aerodinamicii moderne (d. 1921)1860: Anton Pavlovici Cehov, scriitor rus (d. 1904)1871: Nicolae Iorga, istoric, critic literar, dramaturg,

memorialist, scriitor și politician român (d. 1940)1895: Grigore Nandriș, filolog, lingvist și memorialist

român, profesor la Cernăuți, București, Londra și Oxford (d. 1968)

1899: Al Capone (supranumit Cicatrice), gangster ame-rican (d. 1947)

1922: Betty White, actriță americană1924: Radu Theodoru, scriitor român1939: Arhiepiscopul Christodoulos al Atenei (d. 2008)1942: Muhammad Ali (nume original Cassius Marcellus

Clay), boxer american profesionist1956: Paul Young, muzician englez1962: Jim Carrey, actor canadian1964: Michelle Obama, Prima Doamnă a Statelor UniteDecese1834: Giovanni Aldini, fizician italian (n. 1762)1893: Rutherford B. Hayes, cel de-al 19-lea președinte al

SUA (n. 1822)1861: Lola Montez, curtezană irlandeză (n. 1821)1936: Mateiu I. Caragiale, scriitor român (n. 1885)1961: Patrice Lumumba, om politic din Republica

Democratică Congo (asasinat) (n. 1925)1985: Sorin Titel, prozator și eseist român (n. 1935)1991: Regele Olav al V-lea al Norvegiei (1957-1991) (n.

1903)2002: Camilo José Cela, scriitor spaniol, laureat al Pre-

miului Nobel (n. 1916)

Leo BUTNARU

PE PĂMÂNT – ROMÂN, ÎN AER – AMERICAN(Pagini de jurnal)

17 IANUARIE 2014 13 F L U X

Cu cât un copil se uită mai mult la televizor, cu atât mai profund îi este afectat creierul. Conclu-zia apare într-un studiu recent al unor cercetători japonezi care avertizează că privitul zilnic la televi-zor înainte de maturitate are efecte negative asu-pra inteligenţei verbale.Studiul, publicat în „Cerebral

Cortex”, a analizat 276 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 18 ani, care au stat în faţa televizorului până la patru ore pe zi, media fiind de apro-ximativ două ore.

Scanarea prin RMN a creierului acestora a arătat că cei care au pe-trecut cel mai mult timp în faţa tele-

vizorului aveau, la nivelul cortexului frontal, modificări puse în legătură de medici cu inteligenţa verbală mai redusă. Rezultatele au evidenţiat o asociere între vizionarea TV şi di-verse schimbări la nivelul creierului, fără însă a dovedi o relaţie cauză-efect.

Autorii de la Universitatea To-hoku din oraşul Sendai arată că, pentru un IQ mai ridicat, creierul tre-buie exersat permanent. Or, spre de-osebire de a învăţa să cânte la un in-strument, de exemplu, un copil care stă în faţa televizorului „nu ajunge neapărat la un nivel superior” de inteligenţă, activitatea nefiind de natură să îi „accelereze” creierul prin varianţie.

„Când acest tip de creştere a nive-lului de experienţă nu are loc, odată cu creşterea în vârstă, funcţionarea cognitivă este diminuată. În con-

cluzie, vizionarea TV este asociată direct sau indirect cu dezvoltarea neurocognitivă la copii”, scriu autorii

japonezi citaţi de cotidianul britanic Daily Mail.

Gandul.info

Diverse

Cafeaua stimulează memoria vizuală

Cafeaua stimulează memo-ria vizuală, conform rezultatelor unui nou studiu despre virtuțile acestei populare băuturi, rezul-tate publicate în ultimul număr al revistei Nature, transmite AFP.

O echipă de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore a constatat că, în acest caz, cafeina îmbunătățeşte anumite amintiri pe durata a cel puțin o zi. Până acum, dovezile privind efectul stimulator al ca-felei asupra memoriei erau destul de limitate.

Această echipă coordonată de prof. Michael Yassa le-a solicitat celor 73 de voluntari participanți la experiment să privească o serie de imagini reprezentând obiecte. Apoi, jumătate dintre voluntari a primit câte o doză de 200 de mi-lilitri de cafea, în timp ce cealaltă jumătate a primit un placebo.

A doua zi, voluntarii din am-bele grupuri au fost rugați să privească o altă serie de imagini, din care, o parte dintre fotografii le-au fost prezentate şi cu o zi îna-inte, în timp ce alte imagini erau similare, dar cu unele diferențe.

Membrii celor două grupuri au reuşit să distingă între cele două serii de imagini în manie-ră similară, însă cei care au băut cafea au reuşit să distingă mai uşor diferențele mai mult sau mai puțin evidente din cazul imagini-lor similare din cele două serii.

„Dacă am fi folosit un test stan-dard pentru memorie, fără aceste imagini similare între care este mai greu să faci diferența, nu am fi descoperit niciun efect benefic al cafeinei pentru memorie”, a co-mentat Prof. Yassa.

AGERPRES.ro

STUDIU

Cum afectează televizorul creierul copiilor

Culorile pastelate erau utilizate, în general, în amenajarea încăperilor feminine sau a camerelor de copii, însă există câteva modalități în care poți folosi aceste culori pentru a avea o locuință chic şi modernă.

Imprimeurile sunt cele cu ajutorul cărora, de cele mai multe ori, reuşim să aducem la viață o încăpere. Culorile pastelate sunt ve-sele, aşadar sunt perfecte pentru a le folosi la amenajarea locuinței, în special sub formă de materiale textile. Imprimeurile textile precum

carourile, dungile sau cele florale pot fi folosi-te cu succes în culori pastelate şi nu creează senzația unei amenajări extrem de aranjate şi conservatoare.

Pentru un look sofisticat, încearcă un pas-tel murdar. Pastelurile care conțin puțin gri sau maro, precum verdele mint, ca cel din imagine, creează o atmosferă liniştitoare şi călduroasă, în acelaşi timp. Vopseşte pereții în această culoare şi vei obține o încăpere de-osebită şi caldă.

Echilibrează pastelurile cu cantități mari de alb. Pereții albi şi pardoseala albă creează un cadru liniştitor, potrivit pentru un spațiu pe care urmează să îl amenajezi cu accente pastelate. În încăperea din imagine, se poate observa cum, deşi au fost folosite culori pas-telate, se păstrează o atmosferă calmă, dato-rită fundalului alb.

Fii originală şi optează pentru nuanțe de pastel ieşite din comun. O paletă cromatică ce este compusă din culori pastelate nu se referă numai la nuanțe de roz şi de lila; dacă aceste culori ți se par prea feminine, atunci alege un muştar pal sau un albastru şters, calcaros şi

combină-l cu accente albe, negre sau de căr-bune, pentru un aspect extrem de chic.

Conferă-i încăperii un aspect dramatic, op-tând pentru o culoare contrastantă. Vopseşte pereții într-o culoare pastelată şi decorea-ză camera cu accesorii în tonuri mai închise din cercul cromatic. De exemplu, încearcă să combini nişte pereți roz pastelat cu accente turcoaz sau pereți în culoarea lavandei cu verde lime. Astfel, vei avea o locuință amena-jată într-o paletă cromatică îndrăzneață, dar compusă din culori pastelate.

Condo.kudika.ro

MODĂ & STILFusta de dantelă – o

variantă potrivită şi iarnaTratată multă vreme cu scepticism, dantela este unul dintre materialele adorate ale ultimului sezon în modă. Ridicat la statut de vedetă, aceasta se impune şi în garderoba de iarnă, în cele mai originale combinaţii stilistice.

În sezonul de toamnă/iarnă 2013-2014, dantela a fost rea-dusă în centrul atenţiei de către designerii celebri ai lumii, care au propus-o sub cele mai diverse formule. Deşi este considerată în mod tradiţional destinată sezo-nului estival, perioada de glorie a dantelei pare să fie tocmai sezonul rece al acestui an.

Fusta de dantelă, poate itemul cel mai uşor de purtat din această cate-gorie, a fost primul care a făcut furori printre pasionatele de modă, care au conceput outfit-uri sen-zaţionale cu ajutorul ei.

De la modelele pline, opace, dintr-o dantelă densă, până la piesele incitante, ce dezvăluie senzual părţile corpului, apariţiile elegante din această iarnă nu tre-buie să ocolească fusta de dantelă. Nuanţele specifice iernii – negru, mov prună, turcoaz închis, grena, ver-de smalarald, roşu – sunt doar câteva dintre opţiunile cromatice care îţi stau la dispoziţie pentru a te ajuta să compui ţinuta ideală.

Pe de alta parte, posibilităţile de asortare sunt şi ele mult mai diversificate faţă de anii anteriori. Mergând pe principiul mix & match, registrul vestimentar se poate modifica extrem de uşor schimbând doar accesoriile, dar păstrând fusta ca element central.

Unul din look-urile cele mai apreciate ale sezonului combină elegant rafinata fustă de dantelă cu aspectul confortabil al puloverului clasic de damă. Fusta pix mu-lată, purtată cu un pulover lejer pe corp, cu decolteu în V şi o pereche de stilettos compun unul dintre cele mai reuşite outfit-uri ale iernii 2013.

Dacă îţi plac extremele, poţi combina chiar şi o blu-ză de trening cu fusta de dantelă, iar în loc de pantofii clasici, poţi miza pe o pereche de botine cu tocul înalt şi dreptunghiular. Pe deasupra poţi purta o parka într-o culoare închisă, în ton cu sezonul rece.

Am văzut fusta vedetă a sezonului purtată şi cu adi-daşi, cu bocanci în stilul army sau cu cizme peste ge-nunchi, iar dacă şi ție îţi surâde idea, nu trebuie decât să testezi multitudinea de opţiuni pe care o ai în acest sezon!

Iar în cazul în care o fustă confecţionată 100% din dantelă este prea mult pentru tine, încearcă piesele inspirate din lenjeria intimă, cu doar câteva detalii de dantelă. Sunt mai versatile şi cel puţin la fel de incitante.

One.ro

Dacă ţi-ai pus în cap ca aces-ta să fie anul în care în sfâr-şit să adopţi un stil de viaţă sănătos, rezoluţiile tale ar trebui să se învârtă asupra acestor reguli simple:

Scapă de acele ultime cinci kilo-grame în plus. Cel mai uşor mod de a scapă de câteva kilograme care încă nu te lasă să te simţi bine în pielea ta? Concentrează-ţi atenţia pe un regim alimentar sănătos în detrimentul experimentelor sau a curelor de detoxifiere extreme şi încearcă să mănânci porţii mai mici.

Renunţă la gluten/lactate/carne/zahăr. Dacă plănuieşti să începi o dietă ceva mai strictă, acum e momentul. Însă ai grijă să citeşti toate sfaturile noastre de dietă şi informează-te astfel încât să îţi iei toţi nutrienţii necesari din cele trei mese obligatorii, indiferent de alimentele pe care vrei să le ocoleşti.

Renunţă la fumat. Ştim că vrei! Şi cunoşti prea bine beneficiile pe care ţi le va aduce noul statut de nefumătoare: de la o îmbunătăţire a stării de sănătate la o piele impecabilă şi un tonus de in-vidiat, îţi promitem că va fi una dintre cele mai bune decizii pe care le vei lua în viaţă.

Mergi la sală de trei ori pe săptămână. Atenţie: un pic de mişcare, sub forma unor şedinţe de an-trenament de trei ori pe săptămână (poţi începe

mereu cu ore mai uşoare cum sunt cele de Pilates, Yoga sau Port de Bras) sau a câtorva zeci de minute de jogging în parc îţi vor da energia să faci faţă cu brio unui an încărcat.

Sari peste alimentele procesate. Poate că nu vrei musai să treci pe un regim alimentar drastic, ci doar să ai mai multă grijă de felul în care mănânci. Prima regulă? Renunţă la alimentele procesate: totul de la biscuiţi, chipsuri, ciocolată sau mâncăruri semipreparate.

Dormi bine. Acum e momentul să pui în practică toate sfaturile noas-tre pentru un somn liniştit. Iar în

weekend fă-ţi timp pentru o siestă: nu degeaba se numeşte somnul de frumuseţe.

Uită de sucuri. De la chimicale la sute de calorii, nu e absolut nimic valoros din punct de vedere nutritiv în sucurile îmbuteliate. Înlocuieşte-le cu apă, ceaiuri neîndulcite, limonade cu miere ori sucuri naturale, preparate de tine acasă.

Bea mai multă apă. Măcar doi litri pe zi. Îţi hidratează pielea şi îţi domoleşte apetitul, dacă vrei să îţi reamintim doar două beneficii ale con-sumului de apă.

Respectă cele trei mese pe zi. Trei cafele şi cinci batoane proteice poate că îţi vor da energie pen-tru o întreagă zi de muncă, dar ele nu constituie un regim alimentar sănătos.

Glamourmagazine.ro

Rezoluţii sănătoase la început de an

Modalităţi de a folosi culorile pastelate în amenajări moderne

17 IANUARIE 201414F L U X Programe

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.20 - ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00,

17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. „Tineri şi sălbatici”. 10.15 Reporte-rul de gardă. 10.45 Profil de savant. In memoriam. Eugen Grebenicov, academician. 11.00 Bună seara! Talk-show. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Ştiință şi inovare. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25 „La mulți ani!” vă urează orchestra „Mugurel”. 15.00 Desene animate. „Zorro”. 15.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 16.00 Magazinele FIFA. 16.25 Săptămâna sportivă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Portrete în timp. Gavriil Gronic, muzician. 22.50 Dinastii mu-zicale. 23.00 Cultura azi. 23.45 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 3.10 Documentar. „Pinul nordic”. 4.30 La noi în sat. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har

şi adevăr 19.00 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul

nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz - în culisele succesului (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:50 Serial: Cununa de lacrimi (primul episod) 19:30 Serial: Santa diabla 21:30 Serial: Regina 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! 00:30 Serial: Regina (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Poveştiri de noapte (r) 03:00 Cancan.ro (r) 03:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Serial: Regina (r) 05:30 Poveştiri adevărate (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doc-tore? - Omul care aduce cartea 10:00 Tele-shopping 10:15 Film: Toți oamenii regelui 13:00 Ştirile PROTV 14:00 Teleshopping

14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4652 15:00 Film: Salvatorii lumii 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Alien: ultima şansă 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Мария Машкова в многосерийном фильме „Идеальный брак” 00:10 „Primele ştiri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:35 „Познер” 01:25 Комедия Вуди Аллена „Мелинда и Мелинда” 03:00 „Prima Oră” (R) 04:40 „Истина где-то рядом”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seri-ale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMA-TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 ÉPICERIE FINE 10:35 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:35 AMOUR, HAINE ET PROPAGANDE 1 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:41 FLASH INFO 17:00 CUT 17:33 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 DÉTECTIVES 20:14 DÉTECTIVES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DO-CUMENTAIRE 22:58 DOCUMENTAIRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 MIQUETTE ET SA MERE 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.35 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 1.10 Bună dimineața! 9.00,

17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. „Tineri şi sălbatici”. 10.15, 0.45 Magazinele FIFA. 10.45 Dinastii muzicale. 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25 Slava’s Snowshow. Program de circ. 15.30 Documen-tar. „Almanah cinematografic”. 16.00 Documentar. „Colecția design”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 În Pre-mieră. 23.40 G.Puccini. Opera „La Boheme”. Actul I-II. 3.10 Documentar. „Oraşele portuare ale lumii”. 4.30 „La mulți ani!” vă urează orchestra „Mugurel”. 5.30 Vector European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață (r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial:

Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cu-nuna de lacrimi (primul episod) 12:00 Serial: Santa diabla 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevă-rate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:50 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 21:30 Serial: Regina 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! 00:30 Serial: Regina (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Poveştiri de noapte (r) 03:00 Cancan.ro (r) 03:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Serial: Regina (r) 05:30 Poveştiri adevărate (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doc-tore? - Omul care aduce cartea 10:05 Tele-shopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Salvatorii lumii (r) 13:00 Ştirile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4653 15:00 Film: Mihai Viteazul I 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Lupta cu mafia 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Centrul Pământului 01:15 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Мария Машкова в многосерийном фильме „Идеальный брак” 00:10 „Primele ştiri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:35 Премьера. „Кружево соблазна” 01:25 Дрю Берримор в комедии „Нецелованная” 03:00 „Prima Oră” (R) 04:40 „Истина где-то рядом”

7 . 0 0 , 1 1 . 1 0 , 1 3 . 1 0 , 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Te-

leshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 LITTORAL 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMA-TIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MA-GHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 RICARDO 10:33 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 LES ÉGARÉS DU GANGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DÉTECTIVES 15:45 DÉTECTIVES 16:35 FLASH INFO 17:00 CUT 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 DES VENTS CONTRAIRES 21:02 LA PASSAGÈRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UNITÉ 9 22:49 UNITÉ 9 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 THALASSA 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 APPLE, LA TYRANNIE DU COOL

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45 Chişinăul de ieri şi de azi. 7.10,

8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. „Tineri şi sălbatici”. 10.15 „Cântec, Dor şi Omenie”. Program muzical. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25 Documentar. „Oraşele portuare ale lumii”. 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copii-lor. 16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 G.Puccini. Opera „La Boheme”. Actul III-IV. 0.30 Documentar. „Arts 21”. 3.10 Documentar. „Pădurea tropicală umedă”. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Mar-ket 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Serial 19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață(r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial:

Diamantul nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Santa dia-bla (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:50 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 21:30 Serial: Regina 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! 00:30 Serial: Regina (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Poveştiri de noapte (r) 03:00 Cancan.ro (r) 03:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Serial: Regina (r) 05:30 Poveştiri adevărate (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doc-tore? - Omul care aduce cartea 10:05 Tele-shopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Mihai Viteazul I (r) 13:00 Ştirile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4654 15:00 Film: Reggaeton: Ritmuri de foc 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Cine sunt? 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Mesaje ucigaşe 00:45 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Мария Машкова в многосерийном фильме „Идеальный брак” 00:10 „Primele ştiri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:35 „Политика” 01:25 Фэй Данауэй, Руперт Эверетт в комедии „Появляется Данстон” 02:45 „Prima Oră” (R) 04:25 „Истина где-то рядом” 04:40 „Контрольная закупка”

7 .00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45

Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 5:30 CHRONIQUES

D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMA-TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:33 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:36 FAITS D’HIVER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 PREMIER DE CORDÉE 16:37 FLASH INFO 16:39 LA TÉLÉFORMATION 17:00 CUT 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JO-URNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 AINSI SOIENT-ILS 20:18 AINSI SOIENT-ILS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 DES RACINES & DES AILES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LES PIROGUES DES HAUTES TERRES 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LA GRANDE FAMINE DE MAO

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Русский мир. 6.45 Tezaur. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00,

17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Documentar. „Tineri şi sălbatici”. 10.15 Cinemateca universală. 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20 Chişinăul de ieri şi de azi. 14.35 Handbal. Campionatul Național. „Olimpus 85” - „Sportul Studențesc”. Transmisiune în direct. În pauză: Legendele muzicii. 15.55 Părinți şi copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Prin muzică în Europa. 0.20 Legendele muzicii. 0.30 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Ştiință şi inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudi-ne 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Muzică 14.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile

Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață(r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul

nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videocli-puri 13:30 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:50 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 21:30 Serial: Regina 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! 00:30 Serial: Regina (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Poveştiri de noapte (r) 03:00 Cancan.ro (r) 03:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Serial: Regina (r) 05:30 Poveştiri adevărate (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Reggaeton: Ritmuri de foc (r) 13:00 Ştirile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4655 15:00 Film: Dragostea, un teren înşelător, partea I 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Las Fierbinți 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Total Recall 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldo-va - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Мария Машкова в многосерийном фильме „Идеальный брак” 00:10 „Primele ştiri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:35 „На ночь глядя” 01:20 Аркадий Райкин, Людмила Целиковская в фильме „Мы с вами где-то встречались” 02:50 „Prima Oră” (R) 04:30 „Истина где-то рядом”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seri-ale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 WINTER CHAL-

LENGE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:37 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:37 À L’AN VERT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 AINSI SOIENT-ILS 15:48 AINSI SOIENT-ILS 16:36 FLASH INFO 17:00 CUT 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 LES PIROGUES DES HAUTES TERRES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MIKE 23:23 LE DERNIER ROUND 23:44 LES PERRUCHES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:51 DOCUMENTAIRE 2:43 MISE AU POINT 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 HYMEN NATIONAL

20 IANUARIE 21 IANUARIE 22 IANUARIE 23 IANUARIE Luni Marţi Miercuri Joi

17 IANUARIE 2014 15 F L U XPrograme

GRU­PUL­DE­PRESĂ­FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecO săptămână care accentuează regretele pe care le-ai scăpat de sub control. Te distanţezi de cei care te-ar putea ajuta, mai ales de cei din familie.

TaurAcum ies la lumină rănile pe care nu ai reușit să le vindeci la timpul lor și îţi influenţează prezentul într-un fel care nu e nici comod, nici corect.

GemeniDacă te lași în voia impulsurilor de moment te-ai putea con-frunta cu o avalanșă de gân-duri negre. E ca și cum ai vrea să îţi dai mereu dreptate.

RacTe ocupi de tine pentru că te simţi luat de valul probleme-lor personale pe care nu ai mai avut puterea să le rezolvi. Fii moderat și corect cu tine în-suţi!

LeuPoţi descoperi noi motive ca să nu îţi mai placă actualul loc de muncă. Este posibil ca o pro-blemă de sănătate să se afle la baza lipsei tale de energie.

FecioarăAi putea primi vești alarmante sau un prieten să te trateze cu un refuz într-o problemă care te interesează. Ai nevoie de so-luţii, nu de acuzaţii.

BalanţăSăptămâna vine cu provocări, dar nu sunt zgomotoase și nu le vei putea recunoaște imedi-at. Acestea vin din interior și te ispitesc cu înclinaţii pesimiste.

ScorpionTe orientezi de bunăvoie că-tre partea negativă a relaţiilor pe care le-ai pierdut deja, ca și cum ai avea nevoie de argu-mente ca să alungi regretele.

SăgetătorO perioadă de concluzii pesi-miste, mai ales în domeniul fi-nanciar. Există elemente care conduc la aceste deducţii, dar nu îţi folosesc la nimic.

CapricornTe poate cuprinde o melanco-lie provocată de gesturile par-tenerului, care pare mai preo-cupat de sine decât de relaţie și de calitatea atmosferei.

VărsătorFie volumul de muncă e mai mare ca de obicei, fie chiar nu mai ai niciun chef să faci ace-lași lucru. Monotonia te descu-rajează și poţi părea neserios.

PeştiTe simţi ca și cum ai fi intrat într-o încăpere în care se află depozitul de amintiri senti-mentale. Ar fi bine să revezi și momentele frumoase.

17-24 ianuarie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@flux.mdAdre sa in ter net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 - ŞTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Ita-lia). 9.45, 17.15 Documentar. „Tineri şi sălbatici”. 10.15 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.35 Documentar. „Arts 21”. 11.05 Moldova în direct. 12.00 Destine de colecție. 12.30 Poftiți la masă. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Documentar. „Oraşele portuare ale lumii”. 15.15 Tezaur. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk show. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.15 Cinemateca universală. 0.30 Natura în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măşti 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30Film artistic 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măşti. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață(r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul

nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Vi-deoclipuri 13:30 Serial: Santa diabla (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:50 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Seri-al: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 03:00 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Poveştiri adevărate (r) 05:30 Casa Ibacka (r) 06:00 Dincolo de poveştiri (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doc-tore? - Omul care aduce cartea 10:05 Te-leshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Coroana de foc 13:00 Ştirile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 MasterChef (sezonul 1) 16:00 La Maruță 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Rambo 3 22:30 Film: Ştiu ce ai facut astă-vară 00:15 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin (r) 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Новый Год на Первом 00:25 „Primele ştiri” (rus) 00:40 Премьера. Уиллем Дэфо в приключенческом фильме „Охотник” 02:15 Кэмерон Диас, Бен Стиллер в фильме „Все без ума от Мэри” 04:05 „Prima Oră” (R)

7 . 0 0 , 1 1 . 1 0 , 1 3 . 1 0 , 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 EN VOYAGE 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILEN-CE ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 WINTER CHALLENGE 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:06 AL DENTE 13:37 LA QUÊTE DES VENTS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES PIROGUES DES HAUTES TERRES 16:36 FLASH INFO 17:00 CUT 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 DÉTECTIVES 22:41 DÉTECTIVES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:38 L’INVITÉ 1:00 AINSI SOIENT-ILS 1:46 AINSI SOIENT-ILS 2:37 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. „Oraşele portuare ale lumii”. 7.00 Film. „TRIOIȚA” („Telefilm-Chişinău”, 1990). 8.30

Documentar. „Global 3000”. 9.00 Desene animate. „Zorro”. 9.30 Dese-ne animate. „Frumoasa adormită”. 10.00 Ştiință şi inovare. 10.30 „La Balul Micului Prinț”. Selecțiuni. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Avangaraj. 13.00 Ştiri pozitive. 13.20 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.40 Dinastii muzicale. 14.25 Documentar. „Cipru - poarta spre Orient”. 15.20 Aniversări. Alexe Rău. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30, 5.30 Energia regenerabilă. Educație. Consum. Progres. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Cinemateca universală. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 23.50 Legendele muzicii. 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 „La mulți ani!” vă urează orchestra „Folclor”. 4.30 Bună seara! Talk show.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00

Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață(r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Tele-shopping 09:45 Serial: Diamantul nopții (r)

10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopții 18:50 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 03:00 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Poveştiri adevărate (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Spion fără voie 12:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:05 În Profunzime cu Lorena Bog-

za (r) 13:20 Teleshopping 13:35 MasterChef (sezon 1) 15:15 Film: Un băiat de milioane 17:00 Film: Tineri însurăței 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Dennis, pericol public 22:30 Film: Ucigaşi de schimb 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:00 Film: Ucigaş de schimb (r) 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

05:50 Татьяна Доронина в фильме „Чудный характер” 06:00 Новости 06:10 Фильм „Чудный характер”. Продолжение 07:25 Владимир

Высоцкий в фильме „Маленькие трагедии. Каменный гость” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Леонид Ярмольник. „Я - счастливчик!” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 Владимир Высоцкий в фильме „Вертикаль” 14:30 „Ледниковый период”. Финал 17:20 „Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 К юбилею актера. Премьера. „Голливудские грезы Родиона Нахапетова” 19:20 „Минута славы. Дорога на Олимп!” Финал 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 К дню рождения Владимира Высоцкого. „Своя колея” 23:40 Стивен Дорфф, Бенисио дель Торо, Мишель Монахэн в фильме Софии Копполы „Где-то” 01:20 Роберт Де Ниро, Квентин Тарантино, Джек Николсон в фильме „Мир Кормана” 02:50 Вячеслав Тихонов, Андрей Миронов, Алиса Фрейндлих в фильме „Семейное счастье” 04:15 Александр Мягков в фильме „Вы мне писали…”

7.00, 12.10, 19.25, 1.05 Se-riale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertis-

ment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:31 MEDITERRANEO

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-DA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NA-TURE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:01 360° - GÉO 16:56 FLASH INFO 17:01 TARATATA 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES ANNÉES BONHEUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:01 LES CHANSONS D’ABORD 1:55 DOCUMENTAIRE 2:58 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOUR-NAL 3:59 J’AI VU CHANGER LA TERRE

6.05, 21.00, 0.40 - ŞTIRI. 6.15 Documen-tar. „Cipru - poarta spre Orient”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Portrete în

timp. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiți la masă. 9.30 Documentar. „Colecția design”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți şi copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „Koffy Anan”. 14.00 Baştina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 „Art Show” la 15 ani. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Mi-lioane pentru Moldova”. 18.50 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 „Viață, tare dragă-mi eşti” Anatol Vițu. Concert aniversar. 23.05 Film. „MARTOR FĂRĂ VOIE” (SUA). 0.50 Serial. „SIMULATORII”. 1.50 Erudit-cafe. Concurs. 2.35 Gala Festivalului Declamatorilor. Selecțiuni. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55

Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:30 Serial: Triumful dragostei (r) 07:30 Serial: Suflet de gheață(r) 08:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Diamantul

nopții (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Vide-oclipuri 13:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 17:30 Serial: Diamantul nopții 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adân-curi 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 03:00 Serial: Îți ordon să mă iubeşti! (r) 04:30 Doamne de poveste (r) 05:30 Serial: Triumful dragostei (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Un băiat de milioane (r) 12:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.7, an 4 13:00 Ştirile PROTV 13:05

Teleshopping 13:20 Film: Tineri însurăței (r) 15:15 Film: Un alt început 17:00 Film: Dennis, pericol public (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Pe jumătate mort 22:30 Film: Camera de refugiu 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Ştirile PROTV (r) 02:00 Film: Camera de refugiu (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:50 Любовь Орлова, Игорь Ильинский в комедии „Волга-Волга” 08:35 „Армейский

магазин” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. „Сочи. Между прошлым и будущим” 13:25 „Свадебный переполох” 14:30 „Про доброе старое кино” 15:25 К 90-летию киностудии. Премьера. „Мосфильм”. Рождение легенды” 17:15 К 90-летию киностудии „Мосфильм”. Василий Меркурьев, Борис Чирков в фильме „Верные друзья” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45 „Кубок профессионалов” 01:15 „Повтори!” Пародийное шоу. Финал 03:25 Татьяна Друбич, Александр Абдулов, Евгения Крюкова, Александр Збруев в фильме „О любви”

7.00, 19.00, 4.30 Reporter. 7.25 Să mă aştepți... 8.20, 14.45, 1.20, 3.30, 6.00 Di-

vertisment. 9.15, 14.30 Teleshopping. 9.30, 15.00, 19.25 Seriale. 2.20, 4.50 „DA sau NU”.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS

TOUS SES ÉTATS 6:24 À BON ENTENDEUR 6:52 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:32 WARI 8:03 RE-FLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:32 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:03 JOUR DE RUGBY 13:00 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH INFO 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:32 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:32 LA QUÊTE DES VENTS 20:30 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LES ENFANTS DU PARADIS (1re partie) 23:38 LES BRIGANDS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 MIKE 2:23 LE DERNIER ROUND 2:44 KIOSQUE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 J’AI VU CHANGER LA TERRE

24 IANUARIE 25 IANUARIE 26 IANUARIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografia “PRAG-3”Comanda nr. 27TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

17 IANUARIE 201416F L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Domnule Jereghi, dumneavoas-tră, de ceva timp, lucraţi la un proiect cinematografic în Ucrai-na. De ce aţi fost invitat anume dumneavoastră? - Am fost invitat oficial de către

statul ucrainean şi de colegii mei cineaşti, pentru că la mai multe fes-tivaluri internaţionale, filmele reali-zate de mine au fost înalt apreciate.

Ucraina este o ţară cu o cultură ci-nematografică deosebită. Aici sunt alături de familie. În calitate de al doilea regizor a fost invitată şi so-ţia mea, Ana Barduc. De asemenea, întrucât avem filmări cu tehnologii moderne, a fost invitat şi fiul meu, Cristian Jereghi, în calitate de regi-zor al filmărilor combinate. Asta mă face să lucrez cu mai multă plăcere,

ştiindu-i pe cei dragi aproape de mine.

Mai mult, acest proiect, potrivit Convenţiei Europene ce reglemen-tează parteneriatele dintre diverse ţări în domeniul cinematografic, a devenit unul internaţional. Adică, la realizarea acestui film participă profesionişti din mai multe ţări şi studiouri. Este vorba despre Ucrai-na (InsiteMedia Producing Center), Republica Moldova (Prim-Plan Stu-dio, studio cinematografic pe care îl conduc şi unde a fost creat renu-mitul film “Arrivederci”) şi România (Temple Film). Producătorii ucrai-neni depun tot efortul, priceperea şi sufletul la crearea acestui proiect internaţional.

Este un proiect cinematografic mare, va dura 1 oră şi 50 de minute. Tehnologiile de ultimă generaţie, foarte performante, ne permit să creăm o atmosferă ruptă din reali-tate, un peisaj emoţionant adevărat. Doar aşa pot fi simţite relaţiile dintre oameni în perioada aceea de groa-ză, după Primul Război Mondial.

- Despre ce este filmul? - Este un film despre viaţă, ce se

bazează pe evenimente reale din perioada anului postbelic 1920. Atunci se făceau eforturi brutale, venite din exterior, pentru a imple-menta forţat o ideologie străină de specificul poporului, îndreptată spre distrugerea conştiinţei ţării şi a credinţei în Dumnezeu. Noi creăm o dramă istorică despre cum minţile luminate îşi consolidează eforturile pentru a se opune acestei nebunii distructive. Aceşti eroi vor încerca să-şi protejeze casa şi pământul de duşmani şi să creeze o istorie a ţării lor fără frică şi teroare. Ei vor lupta pentru ca noul stat, proclamat liber, să devină patria lor în care vor trăi liber şi nestingheriţi. Însă, în timpu-rile crude de redistribuire a puterii mondiale, acest spirit de luptă şi de apărare a valorilor naţionale este incomod şi chiar periculos pentru puterile exterioare care fac tot posi-bilul ca să nimicească naţiunile şi să le uniformizeze. Dorinţa de libertate generează război.

Un singur lucru nu înţeleg: de ce acest film nu îl fac acasă, în ţara mea...

- Unde filmaţi? - Filmăm în diverse locuri din par-

tea centrală a Ucrainei, în Kiev şi în împrejurimile capitalei. Sunt nişte peisaje cinematografice minunate, cu canioane naturale, câmpii, peş-teri.

- Cum este echipa cu care filmaţi? - Mă bucur nespus de mult că am

parte de o echipă minunată de pro-fesionişti. Toate propunerile mele privind castingul în rândul actorilor au fost acceptate. Lucrez alături de

actori renumiţi din Ucraina, Rusia, Letonia, Canada, România, China şi, bineînţeles, ne bucură minuna-tul debut al tinerei actriţe de doar 14 ani din Republica Moldova, Vera Zadinov. Toată echipa este impresi-onată de talentul fetei.

Eu, cu adevărat, m-am ataşat de toate personajele din film, pentru că ele sunt purtătoarele şi vocile vieţii adevărate. Viaţa s-a înfiltrat acolo cu desăvârşire. O să vă convingeţi de acest lucru când veţi vedea pelicula.

- Când va fi prezentat filmul?

- Prima zi de filmare a fost pe 19 octombrie 2013. Chiar de ziua mea, la jubileul de 65 de ani. Am decis să-mi fac mie însumi un cadou, departe de ţară, un... film. Intenţionez ca la Chişinău premiera să aibă loc exact peste un an de la începutul filmări-lor, adică pe 19 octombrie 2014.

- Mulţumim. Așteptăm cu nerăb-dare să vă putem aprecia munca.

- Mulţumesc şi eu. Lucia CUJBĂ, FLUX

VALERIU JEREGHI:

„Astăzi sunt regizorul unui nou film artistic într-o altă ţară”Valeriu Jereghi, cunoscutul regizor, scenarist şi produ-cător moldovean, laureat al multor premii internaţio-nale, a început la Kiev filmările unei noi pelicule cine-matografice. Este vorba de o dramă istorică, cu titlul provizoriu «Marcone», realizată pentru statul ucrai-nean. Filmul ilustrează perioada anului 1920 şi e des-pre dorinţa de libertate ce generează războiul, despre ideologiile străine venite din exterior, infiltrate cu de-a sila unui popor cu credinţă în Dumnezeu, moral şi stoic.

Maestrul Valeriu Jereghi ne-a oferit unele detalii cu privire la atmosfera de pe platoul de filmare din Ucrai-na, urmând ca pelicula să fie prezentată publicului de la Chişinău în toamna acestui an.

DISTINCŢII

Colegul nostru, Leo Butnaru, laureat al Premiului Culturii Pe 15 ianuarie, de Ziua Națională a Cul-turii, o serie de personalități din dome-niul culturii s-au învrednicit de premii şi distincții speciale pentru contribuție la dezvoltarea şi promovarea artei plastice, teatrale, muzicale, literare etc.

În lista celor 13 personalități basarabene care au primit Premiul Culturii pentru realizări în do-meniul literaturii se regăseşte şi scriitorul şi publi-cistul Leo Butnaru, distinsul nostru coleg, autorul unei rubrici permanente în ziarul FLUX, premiat pentru romanul «Lista basarabeană. Copil la ruşi». Acelaşi premiu i-a fost acordat şi editurii «Ştiinţa» pentru colecţia de carte-unicat «Bogdan Petricei-cu Haşdeu. Scrieri» în 16 volume.

Laureații premiului din muzică sunt interpretul şi compozitorul Valentin Boghean şi dirijorul de cor Ilona Stepan.

Premiul din domeniul artelor plastice i-a reve-nit lui Ilie Cojocaru, iar cel pentru cinematografie – lui Igor Cobileanski. Activitatea Lidiei Kulikovski a fost răsplătită cu premiul din domeniul biblio-teconomic şi bibliografic, iar Varvara Buzilă a fost apreciată pentru merite în muzeografie şi patri-moniu cultural.

Folcloristului Andrei Tamazlâcaru i-a fost acor-dat premiul pentru contribuţie în domeniul patri-moniului cultural imaterial. Distincţia pentru pro-movarea culturii în mass-media le-a fost acordată criticului de teatru Angelina Roşca şi jurnalistei

Irina Ropot. Iar premiul Opera Omnia i-a revenit directorului Colegiului Naţional de Coregrafie, Iu-rii Gorşcov.

Premiul din domeniul artă teatrală i-a fost oferit post-mortem lui Titus Jucov. «Conferirea premiului Ministerului Culturii lui Titus Jucov, post-mortem, pentru o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea artei teatrale şi pentru montarea în premieră a spectacolului «La steaua lui Guguţă», a declarat ministrul Culturii, Monica Babuc, în ca-drul unei conferințe de presă.

Premiile, în valoare de 10 mii de lei, au fost acordate din partea Ministerului Culturii în cadrul unui concert care s-a desfăşurat miercuri, 14 ia-nuarie, la Palatul Naţional "N. Sulac" din capitală.