Candidatul PPCD la funcţia de primar al capitalei, Radu Bușilă, va fi consiliat de ex-vice-primarul orașului Trier din Germania, doctorul în economie Norbert Neuhaus. Anunţul a fost făcut miercuri, 18 mai, în cadrul unei conferinţe de presă, la care au participat Radu Bușilă, Norbert Neuhaus și consilierul municipal creștin-democrat Alexandru Corduneanu. În momentul de faţă, expertul german, care reprezintă Uniunea Creștin-Democrată din Germania (CDU), deţine funcţia de consultant al fundaţiei germane Robert Schuman și activează de câţiva ani în Republica Moldova, unde desfășoară, în colaborare cu mai multe instituţii de profi l, proiecte de dezvoltare regională. Menţio-năm că Trier, al cărui viceprimar a fost Norbert Neuhaus, este un oraș din vestul Ger-maniei, landul Renania-Palatinat, situat pe cursul râului Mosela. Este considerat a fi cel mai vechi oraș de pe teritoriul german actual.

Președintele interimar Marian Lupu vrea să reformeze Justiţia, așa cum i-a promis el premieru-lui Vladimir Filat, care ameninţa să demisioneze, în caz că nu va fi acceptată implementarea refor-melor în domeniu. Doar că dis-cuţiile urmau să înceapă după alegerile locale. Însă tocmai pentru că suntem în campanie electorală, Lupu a semnat joi, 19 mai, un decret privind constitu-irea Consiliului naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept. Dar știut lu-cru, atunci când vrei să îngropi o reformă, creezi o comisie…sau un Consiliu naţional.

Marian Lupu a menţionat, în cadrul unui briefi ng, că reforma sistemului judecătoresc, dar și reforma sistemului organelor de ocrotire a normelor de drept constituie un obiectiv strategic pentru Republica Moldova, iar Consiliul va avea drept scop ac-celerarea lor și asigurarea unei calităţi înalte a acestora. În com-ponenţa acestui organ consul-tativ au fost incluși parlamen-tari, reprezentanţi ai societăţii

civile, conducători ai organelor de administrare a sistemului judecătoresc, ai procuraturii și avocaturii, conducători ai in-stituţiilor de forţă - Ministerul Afacerilor Interne, SIS, CCCEC. Consiliul va monitoriza și va coordona acţiunile comune ale autorităţilor publice și societăţii civile, precum și iniţiativele în domeniul reformării justiţiei, a menţionat Lupu.

Președinte al Consiliului naţi-onal pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept

va fi președintele interimar al ţării, Marian Lupu, iar prim-vi-cepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, a fost nu-mit în funcţia de vicepreședinte al Consiliului. Am putea conclu-ziona, deci, că reformarea Justi-ţie urmează să devină o afacere personală a Partidului Demo-crat. Probabil, anume așa a fost percepută iniţiativa președin-telui democrat de către liberal-democraţi, care nu s-au arătat deloc încântaţi de aceasta.

Liderul fracţiunii PLDM din

Parlament, Valeriu Streleţ, citat de UNIMEDIA, a declarat că emi-terea unui decret care vizează activitatea întregii Alianţe tre-buie să fi e discutată și coordo-nată în cadrul Consiliului Alian-ţei. „Nu știu dacă crearea unui consiliu suplimentar, fără drept de iniţiativă legislativă, doar cu niște funcţii consultative, ar duce la sporirea vitezei refor-mei”, a precizat el.

Așa cum se întâmplă de obi-cei în Alianţă, una dintre com-ponentele acesteia încearcă să preia iniţiativa și să se declare singur promotor al reformelor. Însă în lipsa unei înţelegeri între partidele afl ate la guvernare, re-forma în justiţie va fi blocată în continuare, așa cum s-a întâm-plat, de exemplu, cu iniţiativa PLDM de lichidare a judecăto-riilor economice. Și ne întrebăm dacă nu cumva actuala intenţie de monopolizare a reformei în justiţie nu înseamnă, de fapt, că se dorește blocarea ei în conti-nuare.

Ioana FLOREA, FLUX

Dodon, SOLUŢIA pentru dezmembrarea PCRM?

Ceea ce nu i-a reușit lui Marian Lupu se pare că îi va reuși lui Igor Dodon. E vorba de preluarea și reformarea PCRM sau ruperea acestei formaţiuni. Aceasta se va întâmpla, cel mai probabil, dacă tânărul politician ambiţios va câștiga Primăria Chișinăului.

Continuare în pag. 9

1 EURO..............................16.83851 Do lar ame ri can ............. 11.79961 Leu românesc ................ 4.08201 Ru blă ru sească ............... 0.4217Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Ideologiile ne separă. Visele și suferinţa ne apropie.”

Eugene Ionesco

Cursul valutar 20.05.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 20 mai 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

20.05.2011

Noros, 16 26 0C

21.05.2011

Noros, 15 27 0C

Arătarea Sf. Cruci la Ierusalim; Sf. Mc. Acachie

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

Caracui, un sat de poveste lăsat de izbelişte

PPCD l-a înmormântat definitiv pe Lenin la Bălţi

Patimi electorale sau cine discreditează candidaţii?

Între ideologie şi geopolitică, cui pe cui scoate

44

55

22

33

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

SOCIAL

POLITIC

ACTUAL

GEOPOLITICĂ

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 875TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

(citiţi pag. 2-3)(citiţi pag. 2-3)

(citiţi pag. 8)(citiţi pag. 8)

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 18 (798)

EDI|IA DE VINERI

Vladimir Filat, așa cum s-a anunţat din timp, se afl ă zilele acestea la Berlin, pentru a doua oară în mandatul său. Am arătat și cu alte ocazii că periodicitatea întâlnirilor acestuia cu ofi cialii germani este aceeași cu cea a întâlnirilor lui Igor Smirnov cu ofi cialii de la Moscova.

Filat şi nemţii sau nemţii şi FilatFilat şi nemţii sau nemţii şi Filat

Partidul Democrat vrea monopol în reformarea Justiţiei

Radu Buşilă va fi consiliat de fostul viceprimar al oraşului Trier din Germania

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

Taigaua ca LegeTaigaua ca Lege

PRUT – TRUP RUPT PRUT – TRUP RUPT sau despre debelatio sau despre debelatio de la 16 mai 1812de la 16 mai 1812

(citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9)

20 MAI 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

De mai bine de o lună, scandalul din aviaţia ci-vilă se menţine în topul știrilor, iar lupta pentru spaţiul aerian și pen-tru cursele charter în Antalya antrenează tot mai multe instituţii și persoane. Confl ictul s-a soldat deja cu nume-roase declaraţii, scrisori deschise, învinuiri, ameninţări și chemări în judecată.

Ministrul Transporturilor descurajează concurenţa?Ca să facem o cronologie a eve-

nimentelor, ar trebui să începem de la acuzaţiile pe care compania aeriană Moldavian Airlines (MDV) le-a adus Ministerului Transportu-rilor și Infrastructurii Drumurilor (MTID) și Companiei de Stat Air Moldova. Directorul MDV, Nicolae Petrov, a declarat într-o conferinţă de presă, încă în luna aprilie, că ministrul Anatol Șalaru nu vrea să acorde companiei autoriza-ţii pentru efectuarea unor curse charter către Antalya, deoarece protejează interesele Air Moldova. El l-a învinuit pe Șalaru de incom-petenţă, de lipsa unor politici clare în domeniul transportului aerian și de obstrucţionarea concurenţei. Totodată, Petrov a acuzat Com-pania aeriană de stat de forma-rea unui cartel, împreună cu mai multe agenţii de turism din ţară, cu intenţia de monopolizare a pieţei. Potrivit directorului MDV, odată cu venirea lui Anatol Șalaru la minister, obţinerea unor apro-bări de zbor a devenit aproape imposibilă, pentru aceasta fi ind necesar acordul Air Moldova, adică al concurentului, în con-formitate cu prevederile unui regulament emis de ministru. Cel puţin, afi rmă Petrov, așa și-a moti-vat refuzul Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile (ASAC), care i-a dat de înţeles că Air Moldova nu este de acord ca MDV să opereze astfel de zboruri. Acest fapt compromite însăși ideea de concurenţă, iar ile-galitatea prevederilor regulamen-

tului respectiv a fost confi rmată și de instanţa de judecată.

Premierul vrea soluţionarea confl ictului? Compania Moldavian Airlines

a sesizat autorităţile centrale și a solicitat implicarea premierului Vladimir Filat în soluţionarea con-fl ictului cu ministerul de resort. Drept răspuns, Filat a cerut să se pună capăt discuţiilor și să fi e identifi cate căi de aplanare a con-fl ictului. Anterior, mai multe insti-tuţii media au făcut referire la o scrisoare pe care prim-ministrul ar fi expediat-o unor structuri cen-trale, în care ministrul Transportu-rilor, Anatol Șalaru, era învinuit de faptul că ar compromite eforturile Guvernului de liberalizare a pieţei. “Prin atare acţiuni se discredi-tează nu doar activitatea minis-terului, ca autoritate publică centrală, dar și politicile econo-mice ale Guvernului, și angaja-mentele asumate în programul de activitate al Guvernului: Integrare europeană, Libertate, Democraţie, Bunăstare pentru perioada 2011-2014, în special de obiectivele ce ţin de elimi-narea constrângerilor de ordin administrativ, în mediul de afa-ceri, demonopolizarea pieţei interne și eliminarea practicilor anticoncurenţiale...”, se spunea în scrisoarea citată.

Ministrul Şalaru nu este de acord Pe de altă parte, Ministerul

Transporturilor a venit cu un comu-nicat de presă în care l-a criticat dur pe președintele MDV, Nicolae Petrov, afi rmând că, în lipsa argu-mentelor, acesta încearcă să trans-forme o problemă comercială personală într-o dezbatere poli-tică. Instituţia a precizat că nu va ceda în faţa presiunilor mediatice generate de MDV, „atât timp cât Bugetul de Stat poate fi prejudi-ciat, în cazul îndeplinirii solici-tărilor nelegitime, formulate de compania aeriană mai sus-men-ţionată”. „Referitor la compania Air Moldova, știm că există un interes major în falimentarea acestei companii pentru prelu-area activelor la un preţ mult

sub cota de piaţă și pentru pre-luarea tuturor curselor aeriene ale acesteia”, se menţionează în comunicat.

Ministrul Transporturilor, Anatol Șalaru, și-a motivat decizia prin existenţa unui acord bilateral semnat de guvernele Republicii Moldova și Turciei, care stabilește executarea a câte 14 curse săptă-mânal, atât din partea ţării noastre, cât și din partea Turciei, fără a se specifi ca dacă acestea sunt regu-late sau de tip charter. Administra-ţia „Moldavian Airlines” susţine însă că ministrul minte, deoarece acor-dul se referă doar la cursele regu-late, nu și la cele charter. „În Acor-dul dintre Republica Moldova și Turcia este menţionat termenul de „serviciu aerian”, care este egal cu termenul „cursă aeriană regulată”, după cum stabilește articolul 96 al Convenţiei de la Chicago”, a precizat Petrov.

Ghimpu ştie cum trebuie să zboare avioaneleȘi cum orice ministru în actuala

guvernare are și un șef de partid deasupra sa, șeful de partid al ministrului Șalaru, Mihai Ghimpu, nu putea să nu se implice și să nu-și spună cuvântul său hotărât de liberal prin esenţă. Într-o emi-siune televizată, acesta a califi cat confl ictul drept o problemă de business pe care el o cunoaște în profunzime. „Domnul ministru Șalaru are perfectă dreptate atunci când dă peste mână la cei care cred că aici nu există stat, da numai interes. Aceasta nu-i companie de stat care vine și dictează ministerului cum vrea să zboare avioanele. Și să-și pună pofta-n cui! Asta n-a fost și n-o să fi e niciodată, când o să dicteze un om de afaceri minis-terului, ministrului cum trebuie să funcţioneze Air Moldova și să zboare avioanele. Noi trebuie să liberalizăm piaţa, dar reieșind din interesele Republicii Mol-dova”, a declarat Ghimpu și a mai adăugat plin de indignare: „Este o fi rmă privată care vrea să dic-teze ea ce zboruri să fi e. Și n-o să meargă așa ceva, nu trece așa ceva! N-o să infl uenţeze nimeni miniștrii Partidului Liberali să-i facă lui să facă bani!”

Şi operatorii turistici sunt pe baricadeConfl ictul, ca o avalanșă, a prins

nu doar ministerul de profi l și companiile aviatice, ci și operato-rii turistici, situaţi de ambele părţi ale baricadelor. Astfel, Asociaţia Naţională a Turoperatorilor (ANT) a remis un comunicat în care l-a criticat pe președintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor Turistice (ANAT), Sebastian Botnari, care apără poziţia companiei aeriene Moldavian Airlines. Asociaţia con-sideră drept dezinformare afi r-maţiile acestuia cum că preţurile la pachetele turistice și la biletele aeriene pentru destinaţia Antalya sunt foarte ridicate în 2011, motiv din care se impune operarea a 5 curse săptămânale charter de către MDV, pe lângă cele 14 curse regulate existente pe această des-tinaţie. De asemenea, ANT infi rmă și faptul că, în 2010, o mare parte a turiștilor moldoveni au fost nevo-iţi să apeleze la serviciile aeriene operate din Odesa spre destinaţia estivală din Turcia, din cauza pre-ţurilor mari stabilite de operatorii turistici autohtoni. Potrivit ANT, „numărul curselor regulate spre Antalya crește cu fi ecare an și îndestulează cererea crescândă a turiștilor pentru destinaţia dată”. Totodată, „costul bilete-lor la companiile aeriene din Republica Moldova și Turcia pe destinaţiile Antalya și Bodrum nu s-a ridicat, ci, din contra, a scăzut comparativ cu anul trecut. Aceasta confi rmă faptul că oferta în continuare depă-șește cererea și pe piaţă există o concurenţă sănătoasă”. În opinia ANT, solicitarea de a admite încă 5 curse charter nu corespunde cere-rii de pe piaţă și va duce la o supra-saturare considerabilă a acesteia.

Pe de altă parte, Asociaţia Naţională a Agenţiilor Turistice consideră că, din cauza atitudinii tranșante pe care a manifestat-o împotriva abuzurilor unor înalţi funcţionari din cadrul MTID și ASAC, atât ea, cât și membrii aces-teia - tur-operatori și agenţii de turism, au ajuns ţinta unei campa-nii de defăimare și calomnie, „care are drept scop camufl area inten-ţiilor reale de monopolizare și

limitare a pieţei turistice din R. Moldova”. Într-o scrisoare des-chisă, ANAT declară că „decizia CSA Air Moldova de a semna un contract de cursă charter doar cu o singură agenţie de turism - și respingerea nemotivată a altor solicitanţi cu caracteris-tici egale și chiar peste cele ale benefi ciarului „ofertei”, a creat, de fapt, condiţiile de monopo-lizare și limitare a pieţei, practi-cile de intermediere utilizate de exponenţii fostei guvernări con-tinuând și sub auspiciile unor actuali funcţionari”.

Potrivit ANAT, din partea Repu-blicii Moldova, drept companie aeriană autorizată să opereze pe destinaţia dată este Air Moldova, având un contract exclusiv cu o singură societate comercială. Din partea Turciei sunt autorizate 2 companii aeriene, având contracte exclusive cu un tur-operator din Moldova. „Conform datelor sta-tistice din 2010, potenţialul aces-tor agenţii constituie puţin peste 5% din cei 50.000 de turiști pre-conizaţi pentru litoralul Turciei în acest an. Este evident că compa-niile date și-au propus drept scop realizarea surplusului enorm de locuri al altor agenţii, prin inter-mediere, cu o diferenţă de preţ care ar genera un profi t doar din revânzarea locurilor, estimat la circa 700 de mii de euro, cel puţin pe cursele Air Moldova”, se preci-zează în scrisoare.

Pentru evitarea creării mono-polului, mai multe agenţii turistice, care asigură aproximativ 35 la sută din totalul turiștilor care optează pentru litoralul turcesc, au apelat la serviciile companiei Moldavian Airlines, mai menţionează ANAT. Însă MDV este afectată serios de

refuzul categoric și ilegal al autori-tăţilor de a elibera actele necesare, precum și de a aproba programul de zboruri charter Chișinău - Anta-lya - Chișinău pentru actualul sezon estival, mai menţionează semnatarii scrisorii.

Un singur zbor, în loc de o sutăPe data de 5 mai, Administraţia

de Stat a Aviaţiei Civile i-a permis companiei Moldavian Airlines să efectueze un zbor charter spre Antalya, directorul Iurie Zidu, pre-cizând că ASAC nu are dreptul să elibereze mai mult de o autorizaţie de zbor charter pe lună, pe direc-ţiile unde există curse regulate. Conducerea companiei aeriene s-a declarat nemulţumită de această decizie, din moment ce a solicitat autorizarea a circa 100 de curse în acest sezon estival. Nicolae Petrov l-a acuzat iarăși pe Șalaru de faptul că ar apăra interesele unor agenţii de turism care stau în spatele său.

În ziua de 7 mai, Moldavian Airlines a mai făcut o declaraţie în care i-a învinuit pe Iurie Zidu, direc-tor general interimar al ASAC, și pe Eugen Dvornic, director general adjunct ASAC, de acţiuni ilegale îndreptate spre obstrucţionarea concurenţei pe piaţa charterelor turistice și de nerespectare a deci-ziilor Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, a Curţii de Apel, precum și a dispoziţiile pri-mului ministru. Ei continuă să facă

abuz de funcţiile pe care le deţin în ASAC și refuză să emită permi-siuni pentru operarea lanţului de chartere solicitat în condiţii legi-time de către Moldavian Airlines, se mai spune în declaraţie.

În data de 18 mai, directorul MDV a venit cu noi acuzaţii, afi r-mând că vicedirectorul general al ASAC, Eugen Dvornic, ia deci-zii care protejează scheme de monopol pe piaţa aeriană din ţară. În cadrul unei conferinţe de presă, Nicolae Petrov a prezentat un extras dintr-un proces-verbal care demonstrează că, în cadrul discuţiilor cu partea turcă, func-ţionarii ASAC au fost cei care au cerut restricţii la zborurile tip char-ter. Acţiunile autorităţilor statului limitează concurenţa și împiedică stabilirea unor preţuri mai mici la zborurile aeriene, a opinat Petrov. Întrebarea pe care acesta o adre-sează puterii este dacă vicedirec-torul general ASAC este părintele schemei de tip „cartel monopolist”, sau dacă el este doar executantul schemei.

AIE împotriva valorilor europene?Nicolae Petrov s-a declarat

surprins de faptul că trebuie să-și apere drepturile și să lupte pentru înlăturarea obstrucţionării con-curenţei în Republica Moldova, unde la putere se afl ă o Alianţă

care se numește pentru Integrare Europeană, or, spiritual european însemnă piaţă liberă, concurenţă și democraţie. El a reiterat că se va adresa premierului Vladimir Filat, solicitându-i să intervină în situa-ţia dată.

Autorităţile par totuși mai preo-cupate de viitoarele alegeri, decât de problemele celor care vor să se odihnească în Turcia, pentru că guvernanţii preferă alte destinaţii turistice. Iar în privinţa înţelege-rilor de cartel, rămâne de văzut dacă guvernanţii nu au căzut deja la pace în această privinţă.

Ioana FLOREA, FLUXP.S. Potrivit portalului de știri

UNIMEDIA, ministrul liberal Anatol Șalaru a acţionat în judecată por-talul respectiv și ziarul Timpul de dimineaţă. Cele două insti-tuţii media fi gurează în calitate de copârâţi într-un dosar în care ministrul Transporturilor și Infras-tructurii Drumurilor dă în jude-cată compania Moldavian Airlines pentru declaraţii defăimătoare. Ofi cialul este nemulţumit că, spre deosebire de alte instituţii media, cele două vizate au publicat și comunicatul integral al companiei MDV, pe lângă poziţia Ministerului, precizează UNIMEDIA. Directorul editorial Dumitru Ciorici menţio-nează că portalul de știri a acţio-nat în conformitate cu prevede-rile Codului deontologic, oferind spaţiu de exprimare pentru toate părţile afl ate în confl ict.

Ministrul Şalaru apără interesele statului sau protejează înţelegerile de cartel?

Nesfârșitele campanii electorale alterează grav caracterele politi-cienilor și îi fac să uite ce au promis înainte de a accede la putere. Cu fi ecare zi de guvernare democrată și proeu-ropeană, senzaţia de déjà-vu devine aproa-pe obsedantă pentru majoritatea dintre noi. Știrile pe care le citim astăzi, seamănă izbitor cu cele de acum trei ani, de acum cinci ani, de acum opt ani.

Politicienii tineri, școliţi prin străinătăţi, sau mai învechiţi în rele, dar care se declară proeu-ropeni și reformatori, odată ajunși la putere, uită că au promis să aducă schimbarea (până la capăt) și se pliază imediat și per-fect pe vechile clișee, preiau ticu-rile verbale și comportamentale

ale vechilor conducători, devin anchilozaţi, ramoliţi, niște copii palide ai celor pe care i-au criticat și i-au etichetat drept dictatori.

Cui îi pare că prea îngro-șăm culorile și le căutăm nod în papură salvatorilor de astăzi ai naţiunii ar putea să mai revadă o dată reportajele de la 9 mai, de exemplu, și să încerce să găsească măcar două deosebiri între modul în care a fost marcată această zi acum și felul în care era sărbătorită pe vremea guvernării comuniste. Nu le veţi găsi. Poate doar amploarea era mai redusă atunci, pentru că erau mai puţini conducători care să se dea în spectacol. Dacă nu este sufi cient acest exemplu, vă propunem să lecturaţi o știre din vara anului 2009, difuzată de serviciul de presă al Președinţiei:

„Președintele Vladimir Voro-nin a vizitat Rezervaţia Natu-rală „Pădurea Domnească” din raionul Glodeni, unde recent a apărut pe lume un pui al zim-brilor aduși în Moldova acum

4 ani. Șeful statului a fost infor-mat că puiul de zimbru are deja 45 de zile și se simte foarte bine. Acesta a fost numit Dragoș, în cinstea marelui voievod, înte-meietorul legendar al statului moldovenesc. De asemenea, în timpul apropiat se așteaptă ca cea de-a doua femelă să aducă pe lume încă un pui.

Șeful statului s-a arătat încre-zător de faptul că zimbrii se vor răspândi în curând în pădurile Moldovei, precizând, toto-dată, că acest lucru va depinde de atitudinea foarte grijulie a oamenilor care trăiesc pe aceste meleaguri. Vladimir Voronin a relevat că a discutat cu admi-nistraţia Agenţiei pentru Silvi-cultură „Moldsilva” despre posi-bilitatea instituirii a încă două zimbrării în rezervaţia Codrilor și Rezervaţia Naturală de Stat „Plaiul Fagului”, având în vedere faptul că în Moldova există con-diţiile necesare pentru deţine-rea a circa 50 de zimbri în locaţii diferite ale ţării.

„Zimbrăria Domnească” a fost înfi inţată în august 2005, când, urmare a înţelegerii dintre Vladimir Voronin și ex-președintele Poloniei, Alexan-der Kwasnievski, în rezervaţie au fost aduși trei zimbri: două femele, Kagura și Pogwarka, și un mascul, Rodeauvaci.”

Acum să revenim la zilele noastre, când într-o frumoasă zi de mai am afl at cu multă bucurie despre o altă întâmplare minu-nată: „Cel de-al cincilea zimbru din Moldova a apărut pe lume, acum o săptămână, în rezer-vaţia naturală Pădurea Dom-nească. Și pentru că asta s-a întâmplat în ziua de naștere a premierului, Vlad Filat i-a făcut o vizită…

…Rezervaţiile pot deveni un punct de atracţie pentru turiști. Intenţionăm să creăm încă cel puţin două zimbrării, la rezervaţia Plaiul fagului de la Ungheni și în codrii Orheiului. În iunie voi merge în Polonia și voi discuta despre aducerea în

Moldova a încă două femele”, a spus Filat.

Ei, să mai zică cineva că per-sonalitatea lui Vladimir Voronin nu l-a marcat profund și ireme-diabil pe Vladimir Filat. Chiar dacă l-a criticat pe acesta, în forul său interior el îl admiră și îi urmează întocmai comporta-mentul. Uneori chiar cu exces de zel, încât însuși președintele comunist l-a luat recent în zefl e-mea, afi rmând că vizitele premi-erului pe la ministere amintesc de vizitele “unui secretar de partid din perioada sovietică, pe la colhozuri, sovhozuri și ferme”. Și când ne spune Voronin asta, nu avem cum să nu-l credem, pentru că o spune în cunoștinţă de cauză.

Totuși, câteva deosebiri pot fi găsite. În primul rând, zimbrul din 2011 a avut onoarea să se nască într-o zi cu șeful liberal-democraţilor. În rândul al doilea, acest pui de zimbru încă nu are un nume și, mai mult ca probabil, nu va purta un nume voievodal,

pentru că Filat a făcut, se pare, niște propuneri. Noi ne gândim că ar putea fi numit chiar în cin-stea premierului, domnul Vladic, de exemplu.

În rest, știrea pare să fi e trasă la indigo. Și ex-președintele, și pre-mierul au promis să inaugureze alte două zimbrării în Moldova. Eu aș zice să facem chiar trei, câte una pentru fi ecare șef de partid din AIE, ca să nu aibă iar motiv de invidie și ceartă.

Premierul a făcut dovada unor gusturi cam stranii, dacă nu chiar patologice. „Frumoaso!” – a com-plimentat el femela de zimbru. Apoi l-a întrebat pe un ins din anturajul său: „Îţi place sau tu ești însurat de acum?”.

Ar mai fi de remarcat mirarea reprezentanţilor UNESCO, orga-nizaţie sub a cărei protecţie se afl ă zimbrii din Republica Mol-dova. Aceștia au fost surprinși de apariţia puilor de zimbru într-o

perioadă scurtă de timp, fenome-nul fi ind destul de rar întâlnit în rândul acestora. Ei, dar parcă au cum să cunoască niște străini rea-lităţile noastre minunate? La noi și zimbrii se pătrund de respect și consideraţie pentru minunaţii conducători. Astfel că, plini de speranţe, să mai așteptăm apariţia a încă cel puţin doi zimbri, pentru Lupu și Ghimpu. Evident, pentru pace și armonie în Alianţă.

Ioana FLOREA, FLUX

PPCD respinge categoric intoxicaţiile

din presăÎn legătură cu investigaţiile privind utilizarea unor tehnologii de denigrare a candidaţilor în perioada campaniei elec-torale, făcute publice la 16 mai de către reprezentanţii MAI în cadrul unei confe-rinţe de presă, Partidul Popular Creștin Democrat face următoarele precizări:

1. PPCD nu a practicat și nu intenţionează să folosească procedee de PR negru în raport cu nici un concurent electoral și își axează campania pe promovarea unui mesaj corect și constructiv;

2. PPCD nu are nimic în comun cu apariţia unor ziare anonime care au ţintit denigrarea unor concurenţi electorali;

3. PPCD a plasat câteva panouri stradale în strictă conformitate cu legislaţia electorală în vigoare, achitate din fondul electoral, cu urmă-torul conţinut: „Bine aţi venit la Chișinău, orașul drumurilor sparte!”. Respectivul text nu poate fi califi cat drept denigrare a vreunui concurent electoral, ci reprezintă o simplă constatare a unei stări de fapt pe care o cunosc toţi chișinăuienii, candidatul PPCD, Radu Bușilă, propunându-și drept prioritate depășirea acestei situaţii regre-tabile.

PPCD face apel către toţi participanţii la alegerile locale să renunţe la utilizarea tehnolo-giilor murdare și la atacuri asupra concurenţilor electorali, limitându-se la critici corecte și la pre-zentarea propriilor viziuni asupra modului în care administraţia publică locală trebuie să își exercite mandatul în benefi ciul cetăţenilor.

Biroul de presă al PPCD

Candidaţi ameninţaţi și agresaţi

fi zic, mașini incendiate, ziare clo-

nate, topoare prin dormitoare, cam

acestea sunt ingredientele actualei

campanii electorale pentru alege-

rile locale. Concurenţii electorali le

cer structurilor de forţă să găsească

făptașii, premierul Filat îi convoacă

pe șefi i acestor instituţii și le cere

urgentarea acţiunilor de identifi ca-

re a infractorilor. Pe de altă parte,

conducerea Ministerului de Interne

ne asigură că „situaţia este sub

control”, adică nu avem de ce ne

îngrijora, nici noi, nici premierul.

Misterul dezlegat, dar păpuşarul tot în umbrăSâmbătă, 14 mai, Ministerul Afacerilor

Interne a difuzat un comunicat în care infor-ma despre reţinerea a doi cetăţeni ucraineni suspectaţi de editarea a două publicaţii false – „Timpul de Chișinău” și „Ziarul de Chișinău”. În apartamentul închiriat de aceștia, ar fi fost găsite tehnică de calcul și versiuni ale aces-tor ziare false în limba ucraineană. Potrivit poliţiei, suspecţii intenţionau să realizeze și ediţii speciale ale altor ziare, inclusiv în limba rusă.

Deja luni, șeful Departamentului Urmă-rire Penală din cadrul MAI, Gheorghe Malic, raporta într-o conferinţă de presă că situaţia este ca și rezolvată, cel puţin în cazul distri-buirii celor două ziare falsifi cate. De remarcat totuși că Malic a făcut, mai degrabă, niște de-claraţii politice decât a informat. El s-a referit la o presupusă campanie de denigrare a unor

concurenţi electorali, pentru ca „să câștige un al treilea”. Cine este „al treilea”, a rămas la latitudinea ziariștilor și comentatorilor să descifreze. Gheorghe Malic a mai afi rmat că este vorba despre o campanie bine gândită și fi nanţată generos, cu implicări din exterior, dar fără a da nume sau detalii concrete. În schimb, funcţionarul de la MAI și-a dat cu părerea în privinţa textelor de pe panourile electorale, a disputelor dintre concurenţi. Aproape la fel de enigmatic ca și premierul Filat, care ne tot vorbește despre păpușarii din umbră, Gheorghe Malic a afi rmat că știe cine stă în spatele campaniei de intimidare a concurenţilor electorali, dar nu a făcut dezvă-luiri, ca să nu prejudicieze ancheta.

Arestaţi, dar imediat eliberaţiA doua zi însă, mare surpriză mare.

Presupușii falsifi catori de ziare au fost puși sub învinuire, dar au fost eliberaţi din arest.

Deși procurorii au ce-rut arestul preventiv al suspecţilor pentru o perioadă de 30 de zile, Judecătoria sectorului Centru a decis că cei doi ucraineni vor fi cercetaţi penal în stare de liberta-te, având interdicţia de a părăsi Chișinăul.

Ministerul de Interne s-a declarat surprins de această decizie. Potrivit șefului Direcţiei Infor-mare și Relaţii Publice a MAI, Chiril Moţpan, suspecţii ar putea infl u-

enţa desfășurarea anchetei, deoarece ei se pot întâlni cu martorii, pot distruge unele probe etc.

Guvernarea, implicată în campania de denigrare?Revenind la declaraţiile șefului Direcţiei

Urmărire Penală, ar trebui să remarcăm că acesta a califi cat, inclusiv cearta dintre fos-tul candidat PLDM, Victor Bodiu, și actualul primar al capitalei, Dorin Chirtoacă, drept element care face parte din acea campanie „bine gândită de denigrare a candidaţilor”. Ce a avut în vedere șeful de la MAI? Nu cumva acesta suspectează guvernarea sau, cel puţin, o anumită parte a guvernării, de implicare în acţiuni ilegale? Poate din acest motiv a spus el că știe cine este comanditarul campaniei, dar că noi îl vom afl a mai târziu. Adică, ade-vărul va fi spus când vor fi cunoscute deja rezultatele alegerilor? În funcţie de rezulta-tele alegerilor?

Să ne amintim de începutul campaniei electorale, până la retragerea din cursa elec-torală a candidatului PLDM, Victor Bodiu, și numirea candidatului PL, Dorin Chirtoacă, pe post de vacă sfântă. Cine a fost, până în ziua fatidică (nu ne referim la ziua de naștere a premierului, ci la retragerea candidatului), cel mai vehement, cel mai vocal, cel mai aprig contestatar al actualului primar? Cine nu a avut liniște nici în ziua de Blajini și a urcat pe baricade, decis să lupte cu demolatorul Chișinăului istoric? Pe cine-l durea sufl etul din cauza fărădelegilor primarului?

Și atunci, ne putem întreba dacă a fost interesată mai puţin formaţiunea premieru-lui de discreditarea lui Chirtoacă? Și de ce ar trebui să credem că după retragerea lui Bo-diu, PLDM-ul chiar va renunţa la acţiuni mai puţin ortodoxe și va sprijini efectiv candidatul liberalilor? În detrimentul propriilor candidaţi pe lista de consilieri și făcând abstracţie de sumele enorme cheltuite pentru promovarea propriului candidat. Mai ales că decizia lui Fi-lat nu a fost nici pe departe dictată de convin-geri intime și sincere ale acestuia, ci impusă de circumstanţe. Analizând lucrurile, putem presupune, deci, și o implicare a politicienilor afl aţi la guvernare, așa cum ne-a sugerat chiar Gheorghe Malic, în acea presupusă campanie de discreditare.

Chirtoacă împotriva lui ChirtoacăȘi dacă Malic ne-a vorbit despre un plan

bine pus la punct de denigrare a concurenţi-lor electorali (sau a unui concurent electoral) suporterii din presă ai actualei guvernări și-au reluat vechiul refren despre dilema cu o singură soluţie. Soluţia este candidatul PL,

Dorin Chirtoacă, pentru că altfel, știţi deja, vin comuniștii la putere. Este motivul pentru care nici actuala guvernare, nici actualul primar nu mai trebuie să dea socoteală pentru lipsa de reforme, pentru derapajele antidemocratice, pentru sărăcie, pentru proasta administrare. Iar ideea acreditată recent că împotriva lui Chirtoacă ar lupta FSB-ul și guvernul rus ni se pare ușor exagerată.

Împotriva lui Chirtoacă luptă Chirtoacă însuși. Pentru că, fi ind iniţial o persoană în care locuitorii Chișinăului au investit speranţe și încredere, care le-a promis alegătorilor să lupte cu corupţia în primărie, cu lipsa de profesionalism, să aducă schimbarea în ca-pitală, acesta s-a transformat într-un circar și un demagog care, alături de excentricul său unchi, a ţinut-o tot în show-uri politice, acţiuni populiste și într-o iluzorie luptă cu co-muniștii. În loc să încerce să schimbe lucrurile, el s-a tot plâns că ba guvernarea comunistă nu-l lasă să se afi rme, ba fraţii din alianţă îi pun beţe în roate.

Nu încape îndoială că dacă va rămâne în continuare la primărie, tot de circ, fără pâine, vom avea parte. Pentru că și actuala campanie electorală și-a axat-o nu pe acţiuni, nu pe ana-lize serioase și proiecte de perspectivă, ci pe spectacol de prost gust, pe declaraţii belicoase, pe meciuri de fotbal în plină zi de muncă.

Chirtoacă a avut un mare avantaj, în ra-port cu ceilalţi candidaţi. Dacă aceștia pot să le spună alegătorilor doar ce au de gând să facă, el, după patru ani de afl are în fruntea Primăriei, ar fi putut spune: iată ce am făcut și iată ce vreau să mai fac. Din păcate pentru Chirtoacă, el nu a valorifi cat în nici un fel acest avantaj.

Ioana FLOREA, FLUX

Zimbrii, Voronin, Filat şi „zoofi lia” Zimbrii, Voronin, Filat şi „zoofi lia” în politica moldoveneascăîn politica moldovenească

Patimi electorale sau cine discreditează candidaţii?

Frumoaso! Frumoaso! Dar tuDar tuești însurat, ești însurat, frumosule?!frumosule?!

20 MAI 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Un comunicat de presă al Guvernului Republicii Moldova (cu menţiunea: pentru difuzare imediată!) aduce la cunoștinţa opiniei publice că în cadrul întrevederii dintre cancelarul german Angela Merkel și Vladi-mir Filat „un subiect aparte l-a constituit problematica trans-nistreană și evoluţiile din ultima perioadă”. În comunicat se mai spune, între altele, că „părţile au

menţionat necesitatea reluării necondiţionate a negocierilor în format 5+2”.

Afl ăm, de asemenea, că „An-gela Merkel a spus că destinul Republicii Moldova este mar-cat de confl ictul transnistrean, pentru care încă nu s-a găsit o soluţie. „Noi înţelegem situaţia Moldovei, deoarece Germania a fost afectată de scindare. Ne bucurăm mult că în luna

iunie vor fi reluate negocierile

în format 5+2, cu participarea

tuturor părţilor implicate”, a

spus Angela Merkel. Cancelarul

a precizat că, în discuţiile pur-

tate cu Președintele Federaţiei

Ruse, Dmitri Medvedev, a pledat

pentru accelerarea procesului

de identificare a unei soluţii

care să conducă la reintegrarea

Republicii Moldova. Angela

Merkel a spus că soluţia ce va fi

identifi cată trebuie să asigure o

viaţă mai bună tuturor cetăţe-

nilor Republicii Moldova într-o ţară unită. Cancelarul a precizat că Uniunea Europeană poartă răspundere pentru identifi carea unei soluţii a confl ictului trans-nistrean”.

Acestea sunt lucrurile de reţinut din ceea ce a spus șeful executivului german despre problema teritoriilor Republi-cii Moldova ocupate militar și controlate efectiv de Federaţia Rusă, partenerul strategic al Germaniei.

Doamna Angela Merkel nu a considerat nici oportun și nici util să se refere, așa cum ar fi fost corect și cum ne-am fi așteptat cu toţii, la obligaţiile Federaţiei Ruse, asumate internaţional și în mod repetat, de retragere imediată, ordonată și necondi-ţionată a trupelor și arsenalelor sale militare din partea de est a ţării noastre.

Doamna Angela Merkel a evitat să se refere și la faptul că Federaţia Rusă, în dispreţul normelor internaţionale unanim recunoscute, fi nanţează regimul separatist implantat de Moscova în Moldova de dincolo de Nistru și într-o parte a localităţilor noastre de dincoace de Nistru, fapt care nu poate fi acceptat de comunitatea europeană și cea internaţională.

Doamna Angela Merkel a vorbit despre „identifi carea unei soluţii a conflictului transnis-trean”, punând-o în prim-plan, dar a ocolit cu multă grijă să se refere la consecutivitatea pași-lor care ar trebui să conducă la o asemenea soluţie: mai întâi demilitarizare, decriminalizare și democratizare și, mai apoi, acordarea unui statut special de autonomie pentru regiunea noastră transnistreană.

Doamna Angela Merkel a uitat, ca și premierul Filat, să aducă vorbă despre caracterul ilegal și criminal al regimului marionetă rusesc al cetăţeanului rus Smirnov și despre violarea drepturilor omului în acea parte a ţării noastre pe care Consiliul Europei, bunăoară, o numește „zone de non-droit”, adică zonă a fărădelegii.

Multe și încă foarte multe a evitat, nu a dorit sau a uitat să spună doamna Angela Merkel. De ce oare? Și cum de este posi-bil așa ceva?

E simplu. Potrivit datelor sigure de care dispunem, Re-publica Federală Germană, așa cum am mai scris în FLUX, este partenerul strategic al celeilalte mari federaţii de pe continent, Federaţia Rusă, cu care are înţe-legeri privind federalizarea ţării noastre cu Transnistria, adică, în defi nitiv, cu Moscova.

Cu puţine zile în urmă, o agenţie din București a dezvă-luit planul ruso-german de fe-deralizare a Republicii Moldova. Respectiva agenţie a publicat o Notă diplomatică din care este evident că Ambasadorul Patri-cia Fluor, responsabil pentru Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală în cadrul Ministerului federal german al Afacerilor Externe, i-a comunicat amba-sadorului Republicii Moldova la Berlin, Aureliu Ciocoi, detalii ale acestui plan ruso-german de federalizare.

Planul prevede, practic, diso-luţia actualei Republici Moldova și crearea unei Federaţii Moldo-venești. Pentru asta, în viziunea Berlinului, trebuie anulată Con-stituţia în vigoare, întrucât (ce crimă!) nu a fost consultat Igor Smirnov la adoptarea ei, precum și distanţarea, până la anulare, de Legea (adoptată consensual) cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria), nr. 173-XVI, din 22 iulie 2005.

În plus, fără a se opune făţiș actualului format internaţional de negocieri „5+2”, Berlinul nu are nimic împotriva unui format „1+1” (Chișinău-Tiraspol, adică Moscova).

Nu suntem noi în măsură să o consiliem pe doamna cancelar Angela Merkel. Berlinul își urmă-rește, ca și în perioada dinaintea celui de-al Doilea Război Mon-dial, propriile interese în rela-ţiile cu Moscova. Totuși, când este vorba despre integritatea Republicii Moldova și despre

Constituţia noastră, trebuie să-i amintim cancelarului german că chiar ţara dumneaei ne oferă un precedent interesant în această materie. Analogiile sunt potri-vite. Precum se știe, Constituţia Germaniei a fost adoptată fără acordul celui mai mare land federal, Bavaria. Faptul însă nu înseamnă că pe teritoriul landu-lui Bavaria nu ar trebui să fi e ac-ceptată și respectată Constituţia germană. Dacă unei marionete a Kremlinului ca Igor Smirnov, trimis în misiune în ţara noastră, nu-i place Constituţia și legile Republicii Moldova, respectivul nu are decât să se repatrieze în ţara de baștină, al cărei cetăţean este. Coroborând mai multe informaţii care au devenit deja cunoscute din culisele consul-tărilor periodice ruso-germane privind federalizarea Republicii Moldova și permanentizarea prezenţei militare ruse în ţara noastră, avem sufi ciente teme-iuri să tragem concluzia amară că actuala noastră Constituţie și legislaţia privind statutul lo-calităţilor din stânga Nistrului nu-i convine nu atât unui bandit ca Smirnov, cât nu le convin Moscovei și Berlinului, ambele

doritoare să-și rezolve un șir întreg de probleme bilaterale pe seama Chișinăului.

Doamna Angela Merkel a lă-sat impresia clară că nu înţelege sau nu dorește să înţeleagă că federalizarea Republicii Moldo-va cu Tiraspolul înseamnă, de fapt, federalizarea cu Moscova.

Doamna Angela Merkel nu este doar succesoarea domnului Helmut Kohl la președinţia Uni-unii Creștin Democrate (CDU), ci și o continuatoare a liniei politice trasate de acesta, acum două decenii în politica externă a Germaniei pe dimensiunea răsăriteană. Helmut Kohl, reuni-fi catorul Germaniei, a susţinut întotdeauna ca Europa trebuie să se sprijine pe cei doi piloni ai săi: Uniunea Europeană (UE) și Comunitatea Statelor Inde-pendente (CSI), adică zona de infl uenţă și control a Moscovei. Pe scurt, fi ecare cu sfera sa de infl uenţă! Iar Republica Moldo-va, în accepţia politicii externe germane, trebuie să rămână în sfera de infl uenţă a Rusiei. Pen-tru atingerea acestui obiectiv, ar urma ca ţara noastră să fie federalizată, iar prezenţa militară rusă permanentizată. Nu întâm-

plător, în cadrul întrevederii cu Filat, doamna cancelar s-a limitat să se refere doar la Parteneriatul Estic, nu și la o perspectivă, fi e și ipotetică, de aderare a Republicii Moldova la UE.

Este cert că Germania joacă geopolitic în aceeași echipă cu Rusia. Idila de astăzi a Berlinu-lui cu Moscova pare ca trasă la xerox după marea frăţie și iubire ruso-germană dinaintea ultimei confl agraţii mondiale, cu tot cu nenorocitul Pact Ribbentrop-Molotov. Dacă nu ar fi fost așa, cancelarul german ar fi vorbit în alţi termeni despre ocupaţia militară rusă din răsăritul Repu-blicii Moldova și despre necesi-tatea încetării ei necondiţionate. Nu a fost însă să fi e. Moscova contează enorm pentru intere-sele Berlinului. Chișinăul – deloc sau aproape deloc.

Pentru a afl a atâta lucru, nu era nevoie ca Vladimir Filat să meargă repetat la Berlin. Sub rezerva cazului că acesta s-a deplasat în capitala Germaniei nu pentru informare și con-sultări, cât pentru primirea de instrucţiuni clare asupra a ceea ce are de făcut conform planului ruso-german prestabilit.

Geopolitic=

Orice ar fi , Moscova nu-i poate ierta lui Voronin nesemnarea Memoran-dumului Kozak în noiembrie 2003. După cum nu-i poate ierta nici adoptarea consensuală a Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localită-ţilor din stânga Nistrului (Transnis-tria) nr. 173-XVI din 22 iulie 2005, precum și a Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 117-XVI din 10 iunie 2005. Moscova va încerca să-și ia revanșa cu orice preţ pentru aceste înfrângeri usturătoare supor-tate în timpul regimului Voronin. Să dezghiocăm mai jos acest subiect.

Pe fi rmamentul politic de la Chișinău stă, iată, să răsară steaua (roșie) a unui nou par-tid politic de stânga, Partidul Comunist din Moldova (PCM). Secretarul executiv al PCM, Igor Cucer, a ieșit zilele trecute la rampă, declarând pentru presă că PCM va renaște ca moștenitor de drept și continuator fi del al Partidului Comunist din fosta RSS Mol-dovenească, fi ind, de fapt, o fi lială locală a Partidul Comunist al URSS, o structură înregistrată la Moscova. Cucer a criticat (nu fără temei) Partidul Comuniștilor condus de Voronin, acuzându-l de promovarea unor interese înguste, de familie și de grup. Criticile s-au dus însă mai departe, vizând și acele „păcate” ideologice pe care propa-ganda sovietică le numea cu două cuvinte căzute azi în desuetudine: „revizionism” și „deviaţionism”. Cucer a mai subliniat că PCRM este un partid pseudocomunist, reprezentând, de fapt, o formaţiune de esenţă liberal-burgheză. PCM a anunţat, prin gura reprezentantului său, că va pre-lua unul dintre simbolurile PCRM, secera și ciocanul. Nu putem spune în acest caz: aceeași mărie cu altă pălărie. Parafrazarea se impune: altă mărie cu aceeași pălărie. Până aici toate sunt clare, înscriindu-se cumva (aparent) într-o logică a competi-ţiei politice democratice pe segmentul de stânga al eșichierului politic.

Ceea ce este însă cu adevărat demn de reţinut din Manifestul formulat de Cucer, dincolo de polemica de familie ideologică cu PCRM-ul lui Voronin, este cu totul alt-ceva. Ţinta PCM nu sunt alegerile locale, întrucât formalităţile pentru înregistrarea sa la Ministerul Justiţiei ar lua cel puţin două luni, termen ce depășește data scruti-nului din 5 iunie. Cucer a declarat: „Îndemn pe adevăraţii comuniști să voteze pentru mișcarea social-politică „Ravnopravie”, care este mai aproape de planurile, privind re-zolvarea problemelor oamenilor și evitarea tensiunilor interetnice”. El a mai estimat că aproximativ 25 de procente dintre mem-brii PCRM ar fi gata să părăsească PCRM pentru a adera la PCM, sens în care sunt purtate negocieri, între alţii, surpriză… cu fostul președinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, mentorul și susţinătorul premierului Filat.

Așadar, cele două relaţii ale sale au fost deja date la iveală de PCM: cea cu mișcarea „Ravnopravie” a lui Valeri Klimenko, omul de casă al ambasadei ruse la Chișinău, și cu

Petru Lucinschi, cel care a semnat sub auspiciile Rusiei și Ucrainei, la 8 mai 1997, Memorandumul de la Moscova (cunoscut și ca Me-morandumul Primakov) privind constituirea „statului comun” și (con)federativ, împreună cu Tiraspolul.

Faptul că la Chișinău nimeni nu practică politica pură și că toată lumea face geopolitică a devenit deja un loc comun. Amintim aceasta pentru că PCM-ul scos acum de la naftalină nu trebuie privit doar ca o alternativă „democratică” PCRM-ului. Mai degrabă trebuie să vedem PCM-ul ca unul din instrumentele politice de promovare a intereselor geopolitice ale unui actor im-plicat în jocul regional de putere și control privind Republica Moldova. Dedesubturile geopolitice ale cazului sunt evidente. PCM nu este decât un instrument pus benevol în serviciul intereselor străine. Cui pe cui scoate. În viziunea artizanilor geopolitici de la Moscova (ca și a celor de la Berlin), rolul și locul unui PCRM care a exploatat din plin nostalgiile sovietice ale alegătorilor, dar s-a opus efectiv federalizării, ar trebui preluate de un PCM care să exploateze și mai abitir aceleași nostalgii, în detrimentul electoral al PCRM-ului, fără a se mai opune cumva fe-deralizării. Faptul că s-ar anunţa o confrun-tare între linia ideologică a comunismului pur, clasic și autentic și cea revizionistă și deviaţionistă este o falsă idee. Mai degrabă este vorba, în opinia noastră, de o confrun-tare între adepţii menţinerii caracterului unitar al Republicii Moldova, pe de o parte, și cei ai federalizării ei, pe de altă parte. O asemenea confruntare nu poate fi dorită și alimentată decât din exterior.

Comentatorii politici s-au lansat deja în speculaţii pe marginea acestui caz. Unii au spus, la unison cu reprezentanţii PCRM, că în spatele PCM-ului de sorginte sovietică, aliniat intereselor geopolitice ale Moscovei în Republica Moldova, ar sta, de fapt, PLDM-ul premierului Filat. Am putea admite ca valabilă această supoziţie pentru două motive.

Pe de o parte, o subţiere a rânduri-lor PCRM și o îngustare a bazinului său electoral i-ar conveni de minune lui Filat, întrucât acesta ar căpăta un mai larg câmp de manevră în negocierile cu Voronin în vederea unei reconfi gurări a alianţei de guvernământ prin obţinerea sprijinului parlamentar al PCRM.

Pe de altă parte, constrângerea lui Voro-nin la cooperare cu Filat (a se lua în calcul un guvern minoritar Filat, fără cooptarea PCRM la guvernare, dar cu dispensarea de sprijinul parlamentar al Partidului Liberal și, eventual, al Partidului Democrat), le-ar putea conveni la fel de bine Moscovei și Berlinului, care s-au angajat din plin în ope-ra de federalizare a Republicii Moldova.

Scenariul nu pare a fi fantezist, de vre-me ce, săptămâna trecută, Filat vorbea la microfonul postului american de radio „Europa Liberă” despre „necesitatea conso-lidării societăţii”, admiţând, în principiu, co-operarea cu PCRM. Cu un PCRM constrâns

la cooperare, vom preciza. Developarea relaţiei PCM cu Petru Lucinschi, mare sforar și om de încredere al Moscovei, care l-a adoptat politic și l-a susţinut deschis pe Filat, este lămuritoare de la sine. Se știe că fi ul lui Petru Lucinschi, Chiril, a fost ales deputat pe listele PLDM și că interesele lui Filat și Lucinschi converg nu doar în zona politică, ci și în cea economică. Totodată, pe axa Moscova-Berlin, avându-i pe post de relee complementare pe Lucinschi și Filat, Kremlinul se pare a fi prins vânt bun din pupă pentru a avansa către atingerea scopului de federalizare a Republicii Mol-dova. Ca scenariul să reușească, Moscova are nevoie fi e de slăbirea până la neutrali-zare completă a PCRM, fi e de complicitatea acestuia la opera de federalizare.

În acest context, pentru a înţelege exact mizele noii mutări pe tabla politică de șah din Republica Moldova, prin relansarea PCM, este important să reţinem câteva detalii. Moscova și Berlinul se străduiesc să ne pună în faţă o ecuaţie geopolitică cu o singură necunoscută: momentul federali-zării Republicii Moldova. Termenii de bază folosiţi în această ecuaţie sunt, negreșit, Lu-cinschi, Filat, Smirnov, iar acum, ca termen secundar, și PCM. Pentru rezolvarea sigură a acestei ecuaţii geopolitice ruso-germane atât Moscova, cât și Berlinul ar vrea să-l includă, ca termen cunoscut și controlabil, și pe Voronin. Va accepta oare acesta noul rol care i se atribuie, de auxiliar al lui Lucin-schi, Filat și Smirnov pentru federalizarea Republicii Moldova?

Între ideologie și geopolitică, aceasta din urmă prevalează acum, cum a prevalat, la noi, dintotdeauna. Dorind să-i aplice o lovitură geopolitică Republicii Moldova, Moscova strânge la perete și încearcă să clatine din temelie partidul lui Voronin. Va fi interesant să vedem cum va reacţiona acesta la lovitură și dacă va cădea în adevă-ratul revizionism și deviaţionism care este abdicarea de la linia trasată de legile con-sensuale din 2005 privind Transnistria.

Să fi m înţeleși corect. Nu apărăm și nu vom apăra în sine partidul lui Voronin, ci doar ideea adoptată – conjunctural sau sincer – de acesta, ideea de integritate a Republicii Moldova. În consecinţă, ne vom opune constant oricăror tentative de federalizare a statului, chiar și atunci când aceasta se vrea promovată în numele unei false „consolidări a societăţii” despre care ne vorbește, în acorduri ruso-germane, Filat și mentorul său Lucinschi.

Pacea Rece, cum a fost numită perioa-da instalată odată cu încheierea Războiu-lui Rece dintre URSS și Occident, riscă să ia sfârșit. Miercuri, 18 mai, președintele rus Dmitri Medvedev a ameninţat pe un ton ferm, în cadrul unei conferinţe de presă ţinute la Centrul de inovare Sko-lkovo de lângă Moscova, în faţa a peste 800 de jurnaliști ruși și străini, că ţara sa ar putea renunţa la un nou tratat de dezarmare nucleară cu Statele Unite ale Americii. Medvedev a precizat că Rusia își va spori capacităţile nucleare și că un nou Război Rece este inevitabil dacă Oc-cidentul, în general, și SUA, în particular, nu vor accepta cooperarea cu Moscova în proiectul unui sistem comun ruso-oc-cidental de apărare antibalistică. Rusia este foarte deranjată de scutul american antirachetă care, consideră ofi cialii ruși, ar fi îndreptat, de fapt, împotriva sa, nu împotriva unor state ca Iranul, care nu dispun de capacităţi balistice.

Ameninţările rusești, formulate la 18 mai, privind o nouă cursă a înarmării și un nou Război Rece nu sunt singurele pe care Moscova le-a proferat în ultimii ani. Subiec-tul Războiului Rece a fost prezent constant în discursul public al actualului deţinător al fotoliului de la Kremlin. Să punctăm câteva dintre opiniile exprimate de Dmitri Medve-dev pe marginea acestui subiect.

La 26 august 2008, președintele Rusiei a declarat, într-un interviu acordat postului de televiziune „Russia Today”, că ţara sa nu se teme de reluarea Războiului Rece. „Nu ne te-mem de nimic, inclusiv de perspectiva unui nou Război Rece, pe care noi, bineînţeles, nu îl dorim. În această situaţie, totul depinde de poziţia partenerilor noștri”, a spus Med-vedev, precizând că dacă occidentalii „vor alege scenariul confruntării, ei bine, noi, care am trăit în condiţii diferite, vom trece și peste asta”.

În replică, la 27 august 2008, ministrul Afacerilor Externe al Marii Britanii, David Miliband, afl at într-o vizită la Kiev, a de-clarat: „Noi nu dorim un nou Război Rece, iar lui Dmitri Medvedev îi revine respon-sabilitatea ca un asemenea război să nu se declanșeze”.

La 1 octombrie 2008, Medvedev era sigur că un Război Rece care să opună Rusia și Statele Unite nu e posibil. „Între noi nu există nici un fel de divergenţe ideologice în jurul cărora ar putea începe un Război Rece sau vreun alt fel de război”, declara acesta în cadrul întâlnirii sale cu premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero.

La 4 decembrie 2008, într-un interviu acordat presei din India, Dmitri Medvedev excludea posibilitatea revenirii la confrunta-rea dintre Rusia și Occident. „Nu cred că ne-am afl a în ajunul unei reeditări a Războiului Rece”, a declarat el, arătând că „Nu există motive ideologice. Anterior existau cel puţin o justifi care ideologică: două lumi, două sisteme, competiţia dintre ele. Astăzi avem aceleași valori. Este necesar doar să ajun-gem la aceeași înţelegere a acestor valori. Ceea ce este cel mai complicat”. Medvedev a

mai precizat că „a vorbi despre apariţia unui nou Război Rece sau despre lăsarea unei noi cortine este absurd și contraproductiv”.

La 2 aprilie 2010, șeful statului rus a reiterat poziţia ţării în aceeași chestiune, într-un interviu acordat postului american de televiziune „ABC News” dinaintea vizitei sale la Washington, subliniind că „Războiul Rece este un lucru plictisitor. Nimănui nu-i este bine din cauza lui. Se cheltuiesc sume uriașe de bani, viaţa devine tot mai încor-dată și mai încordată” și promiţând că va face „totul ce depinde de mine pentru ca Războiul Rece să nu mai revină niciodată pe planeta noastră și să nu mai umbrească relaţiile cu Statele Unite ale Americii și cu oricare altă ţară din lume”.

La 7 mai 2010, într-un interviu acordat publicaţiei moscovite „Izvestia”, Dmitri Medvedev constata cu sinceritate: „În ţara noastră oamenii nu au încredere nici în America, nici în alte ţări ale Alianţei Nord-Atlantice, nici în alţi mari actori pe scena internaţională. În legătură cu ce este această neîncredere? Este în legătură cu istoria noastră, cu modul nostru de a ne percepe reciproc. Ne amintim cu toţii ce a fost în perioada sovietică”. El avea să mai spună, în același interviu: „Dacă este să privim ce se discută în parlamentele și structurile politice ale altor ţări, uneori rămâi crucit. Se păstrează rudimente ale Războiului Rece, niște prostii, dacă este să o spunem pe șleau, și, în particular, și în ceea ce privește restric-ţiile impuse altădată Uniunii Sovietice, și în ceea ce privește închipuirea până și despre modul în care este totul tocmit la noi, chiar și la nivelul vieţii de zi cu zi”.

Miercuri, 18 mai 2011, președintele rus a emis, între altele, următoarele consideraţii: „Sper ca ei (NATO) să dea curs problemelor propuse de președintele Barack Obama și de mine, și vom putea să creăm un model de apărare antirachetă. Dacă nu, atunci va trebui să luăm măsuri, vom fi obligaţi să forţăm dezvoltarea potenţialului nostru nuclear”; „Ar fi un scenariu foarte prost.

Acest scenariu ne va duce înapoi, în era Războiului Rece”.

Când ne referim la un subiect atât de sensibil cum este confruntarea dintre Ru-sia și Occident și tot ce înseamnă acesta (UE, NATO, SUA etc.) este mai bine să-i lăsăm pe actorii implicaţi să vorbească. Pentru acest motiv ne-am îngăduit să prezentăm pasajele de mai sus din dis-cursul președintelui rus.

Frustrările Rusiei, exprimate de pre-ședintele Medvedev, precum și ame-ninţările cu reluarea Războiului Rece vin, evident, din faptul că Moscova a pierdut în ultimele două decenii foarte mult din poziţiile ei de altădată pe arena internaţională. Rusia nu mai este astăzi o supraputere mondială. Totodată, trebuie să interpretăm ameninţările președin-telui rus și din perspectiva alegerilor prezidenţiale de anul viitor din Rusia, o ţară a diferenţelor și chiar a contrastelor

tot mai accentuate dintre pături sociale, re-giuni și popoare. O populaţie ca cea rusă, cu puternice nostalgii după gloria fostei URSS, nutrește resentimente faţă de Occident și poate fi fl atată printr-un discurs electoral de tipul celui din perioada Războiului Rece dintre Rusia și Lumea liberă euroatlantică. Astfel, apelarea la limbajul demagogic al „cetăţii ruse ameninţate” de Occident, chiar dacă vine în răspăr cu nevoia reală de modernizare a Rusiei cu sprijinul vesticilor, pică cum nu se poate mai bine. S-ar putea ca anume aceasta să fi e interpretarea corectă a ameninţărilor președintelui Medvedev de miercuri, 18 mai.

Pacea Rece este oricum pe sfârșite. Îi va urma o Pace Caldă sau un Război Rece? Cât preţ trebuie să punem pe ameninţările Rusi-ei? Care va fi replica Occidentului? Vom avea pe continent un singur sistem antirachetă sau două? Va accepta Rusia sau va respinge mâna întinsă a americanilor și europenilor pentru a se moderniza? Sau se va înconjura cu noi cortine, fi erbând în propriul suc până la fragmentare și disoluţie iminentă?

Așa sau altminteri, în situaţia în care Moscova agită, la modul serios sau din motive interne, spectrul confruntării cu lumea occidentală, când ni se reamintește tot mai insistent despre noi linii de divizare pe continent și despre lăsarea unei grele Cortine de Fier, este potrivit să ne punem întrebarea firească: cum se va poziţiona Republica Moldova în context?

O reeditare a Războiului Rece ar însem-na pentru noi, inevitabil, rămânerea sau trecerea de o parte sau de alta a ceea ce astăzi numim Cortina de Aur a UE și NATO de pe Prut, element al decorului geopolitic care, tot pe Prut, a înlocuit vechea și ruginita Cortină sovietică de Fier.

De fi er sau de aur, pe Prut sau dincolo de Nistru, cortina tot cortină rămâne, închizând orizontul nostru fi e dintr-o parte, fi e din alta. Chișinăul trebuie să decidă. Sperăm că va decide așa cum dictează interesul naţional.

Filat şi nemţii sau nemţii şi FilatFilat şi nemţii sau nemţii şi FilatVladimir Filat, așa cum s-a anunţat din timp, se

afl ă zilele acestea la Berlin, pentru a doua oară

în mandatul său. Am arătat și cu alte ocazii că

periodicitatea întâlnirilor acestuia cu ofi cialii

germani este aceeași cu cea a întâlnirilor lui

Igor Smirnov cu ofi cialii de la Moscova.

Între ideologie şi geopolitică, cui pe cui scoate

Sfârşitul Păcii Reci. Moscova ameninţă cu un nou Război Rece

Vorsicht, Herr Filat! Föderalismus

mit Russland ist etwass sehr gut!

Atenţie, domnule Filat! Federalizarea cu Rusia

este ceva foarte bun!

Danke schön! Danke schön! Danke schön!

Mulţumesc! Mulţumesc! Mulţumesc!

Pagină realizată de Vlad CUBREACOV, FLUX

Föderalismus in der Republik Moldau,

Herr Premierminister Putin?

Federalizare în Republica Moldova, domnule prim-ministru Putin?

Ja, Föderalismus, natürlich,

Frau Bundeskanzlerin Merkel!

Da, federalizare, bineînţeles, doamnă cancelar

federal Merkel!

20 MAI 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERISocial

Conform datelor recensămân-tului din 2004, populaţia satului Caracui constituie 2581 de locui-tori. Structura etnică a populaţiei de aici arată astfel: 98.95% – mol-doveni/români, 0.54% - ucraineni, 0.43% - ruși, 0.04% - găgăuzi, 0.04% - alte etnii. În satul Caracui au fost înregistrate 784 de gos-podării casnice, membrii acestor gospodării alcătuiau 2581 de per-soane, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3,3 persoane.

Scurtă incursiune în istoriePotrivit versiunii ofi ciale, denu-

mirea satului vine de pe timpurile nogailor din tribul Orac-Oglî, care, cândva, își numeau așezarea „Caraghioi”. Peste ani s-a trans-format în Caracui (cara – „negru”, cui – „hârtop”), iar localitatea din vecinătate moștenește și până în ziua de azi numele Orac.

Desigur, există și alte versiuni privind originea acestei locali-tăţi. Cea mai populară în rândul băștinașilor este legenda, potrivit căreia, acum câteva sute de ani, pe

locul unde astăzi este situat satul Caracui s-au instalat cu traiul trei familii de ciobani, care ar fi fost și primii băștinași ai localităţii. Legenda spune că ciobanii au ales acest loc, întrucât acesta repre-zenta o vale, înconjurată de coline, care, la rândul lor, erau acoperite de codrii care se întindeau pe tot centrul și sudul actualei Republici Moldova. Valea era acoperită cu iarbă mănoasă și era despărţită în două de un pârâu, care există și astăzi, reprezentând astfel un loc ideal pentru stânele de oi, întrucât dealurile care împrejmuiau valea le proteja de vânturile puternice, iar zona geografică permitea ciobanilor să prevină din timp atacurile animalelor răpitoare care populau codrii din zonă. În plus, pârâul din vale reprezenta o sursă de apă permanentă, astfel încât ciobanii nu mai erau nevoiţi să se mute periodic cu stânele în altă parte.

Conform legendei, unul din-tre ciobani avea o fată foarte frumoasă. Într-o bună zi, în zonă au năvălit tătarii, care au prădat

familiile ciobanilor, încercând să răpească fata pentru a o înrobi. Fata a reușit însă să scape și să fugă peste un deal, dar, după ce a fost urmărită o vreme, a fost prinsă de tătari și decapitată. Se spune că înșiși tătarii au fost impresionaţi de frumuseţea și curajul fetei, numind astfel locul unde au omorât-o Kizlar (ceea ce ar fi însemnat, în traducere direc-tă, „fată frumoasă”). Satul Câzlar există și astăzi și se învecinează cu Caracuiul în partea de sud-vest, peste dealul care desparte aceste două localităţi. În ceea ce privește localitatea de baștină a fetei, se spune că tot tătarii au numit-o Karaköy, ceea ce în traducere din turcă/tătară înseamnă „satul negru” sau, în anumite dialecte – „groapa neagră”, groapă – datorită poziţionării la poalele dealurilor a localităţii, negrul însemnând, de fapt, afundat, întunecat.

Există însă și o a treia versiune, neconfi rmată ofi cial, însă destul de plauzibilă care, de asemenea, se referă originea etimologică a denumirii satului Caracui.

În limba turcă, ca și în cea tăta-ră, „kara” înseamnă nu doar negru (culoare), ci și punctul cardinal Nord (de exemplu, Marea Neagră, Karadeniz în limba turcă, înseam-nă, de fapt, Marea din Nord, iar Marea Mediterană, situată în su-dul Turciei, este numită Akdeniz,

adică Marea Albă sau Marea din Sud. Această asociere cromatică a punctelor cardinale este întâl-nită și la alte popoare, inclusiv la români, care numesc Nordul Miază-noapte (asociere cu culoa-rea neagră), iar Sudul – Miază-zi (asociere cu culoarea albă)).

În acest context, ar fi de re-marcat faptul că satul Acui (din etimonul tătăresc Ak köy), din raionul Cantemir, înseamnă, în traducere, „satul alb” sau „satul din sud, de la miază-zi”. Faptul nu este întâmplător, întrucât, la o privire atentă a hărţii istorice a vechilor teritorii ale Principatului Moldovei arendate tătarilor nohai în sudul Basarabiei, localităţile Caracui și Acui se situează pe limita nordică și, respectiv, sudică a regiunii în cauză. Cu titlu de paranteză, vom preciza că, potrivit datelor istorice, începând cu anul 1484 și până la 1812, Bugeacul (care se întindea până în zona unde este situat satul Caracui de astăzi), făcea parte din pașalâcul turcesc de la Silistra și era populat, în mare parte, de tătari.

De asemenea, un alt exemplu care confirmă această ipoteză este denumirea de Cetatea Albă (în turcă – Akkerman). Cetatea era amplasată la extrema sudică a teritoriului controlat de turci și tătari și înseamnă, de fapt, „ceta-tea din Sud”.

Astfel, este foarte probabil ca în traducere Caracui să însemne, de fapt, „satul din Nord”, care mar-ca frontiera nordică a pașalâcului turcesc, populat, în mare parte, de tătari.

Frumos din exterior, dar devastat şi distrus din interiorDupă ocupaţia sovietică, sa-

tul Caracui, care anterior fusese sub jurisdicţia administrativă a judeţului Lăpușna, a fost trecut, după împărţirea administrativ-teritorială pe raioane, în raionul Leova și era satul de hotar al acestui raion, la limită cu raionul Hâncești (care, în perioada sovie-tică, se numea Cotovschi). Abia la sfârșitul anilor 80, începutul anilor 90, după mai multe demersuri din partea autorităţilor locale, satul a fost trecut în raionul Hâncești, în a cărui subordine administrativ-teritorială a fost până la revenirea la judeţe, reformă efectuată în anul 1998. Astfel, începând cu anul 1998, satul Caracui s-a afl at în judeţul Lăpușna, iar din 2003, după reîmpărţirea teritorial-ad-ministrativă pe raioane, a revenit în raionul Hâncești, în a cărei subordine se afl ă până astăzi. Ar mai fi de menţionat că, în perioada

sovietică, satul Caracui era destul de dezvoltat, comparativ cu alte localităţi din regiune, și avea o contribuţie semnifi cativă la dez-voltarea economică a raionului din care făcea parte.

După destrămarea imperiului sovietic însă, localitatea a intrat în delăsare, obiectivele economice s-au ruinat, iar edifi ciile instituţi-ilor social-culturale au început să degradeze continuu. Infrastruc-tura, fi ind lăsată de izbeliște, s-a distrus cu trecerea anilor, drumu-rile au devenit, în cea mai mare parte, impracticabile, iar oamenii, în special cei tineri, au început părăsească, unul câte unul, satul de baștină, în căutarea unui trai mai bun.

Cauzele pentru care s-a ajuns la o astfel de situaţie sunt diverse: atât sărăcia generalizată, cu care se confruntă întreaga Republică Moldova de peste 20 de ani în-

coace, cât, în special, problemele locale de ordin administrativ, implicit lipsa de iniţiativă și in-competenţa autorităţilor care au guvernat localitatea în ultimele două decenii…

„Aşa nu se mai poate”…Deși sunt, în cea mai mare

parte, plecaţi peste hotare, tinerii din Caracui nu au uitat de satul lor natal. Afl aţi la mii de kilometri dis-tanţă de locul unde s-au născut, aceștia par a fi mereu interesaţi de ceea ce se întâmplă acasă, ma-nifestându-și patriotismul local în special pe site-urile de socializare, unde au constituit zeci de grupuri și grupuleţe în a căror denumire fi gurează obligatoriu denumirea „Caracui”. Aceste grupuri virtuale, ale căror membri depășesc, de multe ori, numărul de 500-600 de

persoane, se străduiesc să-și pre-zinte satul în cele mai frumoase culori, atât prin plasarea de poze cu imagini pitorești, cât și prin istorioare hazlii sau amintiri fru-moase care îi fac să-și amintească cu drag de satul natal.

Totodată, fiind conștienţi de situaţia reală în care se afl ă satul lor, mulţi dintre acești tineri au decis să se implice activ și să-și salveze satul de la dezastru, ofe-rindu-se să contribuie personal și direct la renovarea și dezvoltarea lui. Unul dintre cei care au dat dovadă de iniţiativă în acest sens este și Vadim Pânzaru, un tânăr de 30 de ani, care este decis să preia conducerea localităţii și să dea startul unor schimbări pozitive, astfel încât, peste câţiva ani, satul său să-și recapete bunul nume de altădată, iar cei plecaţi să se reîn-toarcă la vatră, alături de părinţii și rudele lor mai în vârstă.

- Domnule Vadim Pânzaru, care este cauza care v-a determinat să candidaţi la funcţia de primar al sa-tului Caracui?

- Am decis să candidez la această funcţie, în primul rând, pentru că îmi pasă de viitorul satului meu. Îmi iubesc satul și nu am de gând să plec nicăieri în altă parte. Totodată, îmi doresc ca cei care locuiesc aici și eu implicit să avem parte de condiţii normale de trai: să avem drumuri și poduri pe care să pu-tem circula, să avem apă și canalizare, să fi m și noi conectaţi la reţeaua de gaze naturale, să avem străzi iluminate, să funcţioneze centrul de sănătate, unde oamenii să se poată adresa atunci când au probleme de sănătate, și multe alte probleme care există astăzi și care nu au fost, din păcate, soluţionate de către cei care au condus Primăria satului Caracui până în prezent.

- Aţi ales să candidaţi independent. De ce? Nu aţi reușit să convingeţi vreun partid să vă susţină? Pentru că o confruntare electorală presu-pune cheltuieli fi nanciare, resurse umane etc.

- Eu nu reprezint și nici nu-mi do-resc să reprezint vreun partid anume. Cei care astăzi se bucură de susţinere fi nanciară din partea unui partid sau altul, în cazul în care vor ajunge primari sau aleși locali, vor trebui să întoarcă investiţia care a fost făcută ca ei să ajungă în aceste posturi. Nimeni nu investește bani degeaba. Eu însă nu vreau să fi u dator în faţa cuiva, care nu are legătură directă cu satul meu. Și nici să reprezint interesele cuiva, care este străin de problemele noastre. Partidul meu este satul Caracui și oamenii care trăiesc aici. Pentru ei vreau să-mi de-dic cunoștinţele și experienţa. Eu nu vreau să-i reprezint doar pe oamenii care fac parte dintr-un partid anume. Vreau să-i reprezint pe toţi, indiferent de opţiunile lor politice, pentru că un primar este ales de oameni și trebuie să lucreze pentru oameni, pentru toţi oamenii. Iar în ceea ce privește viaţa politică a fi ecăruia dintre noi, sunt de acord că trebuie să avem o anumită viziune în acest sens, însă acest fapt nu trebuie să-i afecteze pe cei care au o viziune diferită. În calitatea mea de

primar al satului Caracui voi încerca să adun toate organizaţiile politice și să le conving să-și unească eforturile și potenţialul, astfel încât fi ecare dintre ele să contribuie la schimbarea în bine a situaţiei.

- Totuși, ca să poţi face faţă situaţi-ei, este nevoie de bani. Totul costă bani, iar primăriile din Republica Moldova dispun, din păcate, de prea puţine fonduri ca să se poată descurca cu problemele pe care le au în faţă.

- Desigur, într-o anumită măsură, aveţi dreptate. Fără bani nu poţi asfal-ta drumurile, nu poţi săpa canalizare, nu poţi renova sau construi obiective de infrastructură. Fără îndoială, dacă vorbim de Bugetul de Stat al Republicii Moldova, situaţia la acest capitol nu este deloc încurajatoare. Un primar însă nu trebuie să stea mereu cu mâna întin-să la Guvern și să aștepte să-i pice, din când în când, câte o fărâmitură. Există și multe alte posibilităţi de a obţine bani, există o mulţime de programe comuni-tare, transfrontaliere, care fi nanţează proiecte de dezvoltare. Pentru aceasta însă este nevoie de competenţă și ambi-

ţie din partea administraţiei primăriei. Vom scrie proiecte, vom aplica la pro-gramele de fi nanţare transfrontalieră, ne vom înfrăţi cu localităţi din spaţiul comunitar, ne vom strădui să aducem investitori, astfel încât contribuţia la bugetul local să fi e mai mare și, desigur, vom încerca să-i convingem pe cei de la Guvern că proiectele noastre sunt cele mai viabile și de perspectivă, astfel în-cât să ne numărăm și noi printre cei care benefi ciază de fi nanţare de la Bugetul de Stat, prin intermediul programelor pe care le demarează.

Pe de altă parte, sunt convins că există foarte multe proiecte care nu necesită multe fonduri și pot fi supor-tate de bugetul local, așa modest cum este el astăzi. Iar o problemă extrem de importantă, care poate fi soluţionată fără mari investiţii fi nanciare, este ame-najarea teritoriului și salubrizarea loca-lităţii. Sunt convins că fi ecare gospodar din satul nostru este capabil să-și facă cu forţe proprii curăţenie în faţa pro-priei porţi, iar Primăria poate, pe cont propriu, să amenajeze o gunoiște și să asigure periodic colectarea deșeurilor, astfel încât spaţiul public să fi e curat în permanenţă. De asemenea, voi avea

grijă ca, împreună cu oamenii, să sădim cât mai mulţi copaci și chiar să sădim un parc în centrul satului, unde oamenii să se poată întâlni unul cu altul și unde să organizăm eveni-mente cultural-educative de sărbători. Și cred că acest lucru se poate face tot din forţe pro-prii. Am foarte multe planuri și idei pe care le voi pune în practică când voi fi primar. Și sunt convins că oamenii mă vor susţine.

- Pornind de la ce aţi spus mai devreme, aș vrea să vă întreb cum v-aţi structurat priori-tăţile, care este programul dumneavoastră cu care veniţi în faţa cetăţenilor?

- Sunt câteva obiective principiale pe care mă an-gajez să le realizez în funcţia de primar al satului Caracui. Toate sunt extrem de impor-tante, de aceea, toate aces-

tea se afl ă la același nivel în ordinea priorităţilor.

În primul rând, vreau să soluţionez problema drumurilor din sat, care, la ora actuală, se afl ă într-o stare deplo-rabilă. Și aici am în vedere nu doar porţiunea de drum asfaltată, ci toate arterele importante din sat, care, în caz de plouă, devin impracticabile din cauza noroiului care ajunge până la ge-nunchi. Este o problemă insuportabilă pentru oamenii care sunt nevoiţi, zi de zi, să parcurgă aceste trasee. Mă voi strădui cel puţin să împrăștii pietriș pe aceste drumuri, ca oamenii să nu mai fi e nevoiţi să înoate prin noroi după fi ecare ploaie. De asemenea, voi avea grijă ca, periodic, pe fi ecare arteră din sat să treacă un buldozer, care să îndrepte drumurile și să nu admitem ca acestea să se deterioreze la maximum și să dispară, așa cum se întâmplă astăzi cu multe drumuri din localitate.

La fel de importantă pentru o bună parte dintre localnici este și problema podurilor. Satul Caracui este, practic, divizat în două părţi de o râpă prin care curge un pârâu. Toate podurile peste această râpă care fac legătura unei părţi de sat cu cealaltă sunt într-o stare jalnică, iar pe multe dintre ele de mult nu se mai circulă. Astfel, în foarte multe cazuri, oamenii care vor să-și aducă acasă de pe deal porumbul sau alte recolte pe care le au, sunt nevoiţi să ocolească câţiva kilometri cu tractorul sau camionul, deși pământurile lor se afl ă foarte aproape de casa în care locuiesc.

O altă problemă de principiu pe care am de gând să o implementez este gazi-fi carea localităţii. Personal sunt inginer de meserie, absolvent al Universităţii Tehnice din Moldova, specializat în ali-mentarea cu căldură și gaze, ventilare. Astfel, începând cu anul 2003, am lucrat în calitate de maistru de specialitate, în domeniul gazifi cării, în orașul Hâncești. Între 2005 și 2009, am fost diriginte de șantier în satul Logănești, unde am gestionat întregul proces de gazifi care a respectivei localităţi. În momentul de faţă, lucrez în calitate de inginer la con-strucţia gazoductelor din raionul Leova și, în paralel, am participat la gazifi carea caselor de la Nemţeni, construite după inundaţiile din vara anului trecut. Am participat direct și nemijlocit la gazifi -carea multor localităţi, implicit situate în preajma satului meu. De aceea, mă ambiţionez ca, în perioada imediat ur-mătoare, să gazifi c și satul Caracui.

Un alt proiect pe care îl voi demara imediat va fi amenajarea cimitirului din sat. Personal mă simt de fi ecare dată jenat când pășesc pe locul unde sunt înmormântaţi rudele și consătenii mei care nu mai sunt printre noi. Și consider că este o rușine pentru întreg satul fap-tul că spre și în cimitir, practic, nu există drum, iar cortegiile funerare abia de pot să ajungă la groapă. De aceea, voi avea grijă să fac tot posibilul pentru a face ordine în cimitir, cel puţin, din respect pentru morţii noștri îngropaţi acolo.

Tot printre priorităţi se numără și amenajarea stadionului din centrul satului; alimentarea cu apă potabilă

centralizată a localităţii; construcţia reţelei de canalizare; renovarea și redeschiderea celor două băi publice, care, de altfel, au funcţionat până în anii 90; renovarea centrului ambulatoriu și deschiderea cel puţin a unei farmacii, astfel încât oamenii să poată benefi cia de consultaţie medicală și medicamen-te, fără a mai fi nevoiţi să meargă la Hâncești sau în altă parte.

- Nu vi se reproșează că sunteţi prea tânăr, că nu aveţi destulă experien-ţă pentru a conduce o primărie?

- În discuţiile pe care le-am avut până acum cu oamenii nu mi s-a repro-șat așa ceva. Însă dacă există persoane care cred astfel, vreau să le transmit că sunt un bărbat trecut de 30 de ani, am studii superioare, am lucrat și am

condus echipe de specialiști și ingineri, am gestionat procesul de gazifi care în multe sate din Republica Moldova. Nu sunt un om lipsit de experienţă. Eu aș zice, dimpotrivă, că cei care ne-au con-dus până acum și care își doresc să ne mai conducă nu doar că n-au pregătirea necesară pentru a conduce o comunita-te, dar nici interesul să o facă. Oamenii trebuie să înţeleagă că exigenţele de astăzi necesită să ţii pasul cu timpul, să cunoști calculatorul, să te pricepi la scris proiecte, să fi i energic și, cel mai important, să fi i tânăr, astfel încât să poţi ţine ritmul evoluţiei. Consider că marele meu avantaj este anume faptul că sunt tânăr. Ajunge cât ne-au condus cei „cu experienţă”, care n-au făcut nimic pentru satul nostru.

Vreau să fi u înţeles corect. Am tot respectul pentru oamenii mai în vârstă, dar și ei trebuie să înţeleagă că, dacă vor schimbări în bine, trebuie să ne lase pe noi, cei tineri, să ne implicăm în acest proces. Nu mai avem dreptul să mizăm pe mentalităţile învechite care și-au dovedit inefi cienţa. E timpul să avem o abordare modernă asupra lucrurilor, dacă vrem să fi m moderni, iar satul nostru să fi e unul de care să ne mândrim. Vreau să demonstrez că și în satul nostru se pot face multe lucruri frumoase. Eu nu pot și nici nu vreau să cumpăr alegătorii cu bani, orez sau alte pomeni electorale. Eu vin în faţa oame-nilor sincer și cu inima deschisă.

- Vă mulţumesc și vă doresc succes.

Caracui, un sat de poveste lăsat de izbelişteCaracui, un sat de poveste lăsat de izbelişteSatul Caracui din raionul Hâncești este una dintre cele mai pitorești așezări din zona centrală a Basarabiei. Frumuseţea specială a acestei localităţi se datorează poziţionării sale geografi ce, mai exact datorită dealuri-lor care o înconjoară din toate părţile, fapt ce în conferă acestei așezări de la poalele colinelor un farmec aparte. Privit de sus, Caracuiul arată ca o oază de verdeaţă, un adevărat loc de refugiu pentru cei care au obosit de viaţa agitată de la oraș și de zgomotul mașinilor. Satul Caracui este așezat în valea Sărata și se afl ă la o distanţă de 18 km de Lăpușna, la 40 km de staţia de cale ferată din Iargara și la 53 km de Chișinău.

VADIM PÂNZARU:

Nu mai putem miza pe mentalităţile învechite care şi-au dovedit inefi cienţa

Interviu cu Vadim Pânzaru, candidat la alegerile locale din 5 iunie pentru funcţia de primar al satului Caracui

Pagină realizată de Nicolae FEDERIUC, FLUX

20 MAI 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

Problema monumen-tului lui Lenin la Bălţi, care, acum câţiva ani, urma să fi e instalat într-un loc public din Bălţi, a fost soluţionată defi -nitiv. De această părere sunt reprezentanţii PPCD din Bălţi, la iniţia-tiva cărora în locul unde trebuia să fi e reinstalat monumentul lui Lenin se construiește un teren de joacă pentru copii.

„Dacă până în prezent existau șanse ca monu-mentul lui Lenin să fi e instalat pe acest loc, acum aceste șanse s-au spulberat defi nitiv. Nu cred că cineva, vreodată, se va încumeta să distrugă un teren de joacă pentru copii pentru a instala mo-numentul lui Lenin”, se arată într-un comunicat de presă al candidatului PPCD la primăria Bălţi, Igor Ciuru.

Amintim că, acum 7 ani, reprezentanţii or-ganizaţiei de tineret a PPCD „Noua Generaţie” din Bălţi au protestat împotriva reinstalării mo-numentului liderului bolșevic V. I. Lenin în unul dintre locurile publice din oraș, reușind astfel să împiedice această acţiune a autorităţilor comu-niste din municipiu. Alături de protestatari s-a afl at atunci și fostul lider al organizaţiei locale Bălţi a Comitetului Helsinki, regretatul Gheorghe Briceag, care a ameninţat atunci că își va da foc în centrul orașului, dacă autorităţile nu renunţă la ideea de a reinstala bustul lui Lenin.

„Înţelegem că efortul nostru, precum și jertfă adusa de domnul Gheorghe Briceag nu au fost za-darnice. În primul rând, am reușit astfel să oprim

intenţia de a reinstala monumentele lui Lenin și în restul raioanelor din ţară. După insuccesul de la Bălţi, comuniștii n-au îndrăznit să insiste pe aceas-tă idee în celelalte raioane din Republica Moldo-va. În cel de-al doilea rând, am evitat polarizarea societăţii din Bălţi. Am atenţionat încă atunci că, dacă se reușește reinstalarea monumentului lui Lenin la Bălţi, atunci societatea va fi scindată în două tabere beligerante. O parte avea să i se în-chine lui Lenin, iar cealaltă – lui Ștefan cel Mare”, se spune în comunicatul candidatului PPCD.

Totodată, Igor Ciuru precizează că, deși problema reinstalării bustului lui Lenin a fost depășită, pe clădirea secţiei Registru din Bălţi sunt încă amplasate fi gurile emblematice ale comunismului – Lenin, Marx și Engels. În acest context, creștin-democraţii îi cer ministrului Tehnologiei Informaţiei și Comunicaţiilor să se conformeze legislaţiei în vigoare și să demonteze simbolurile comuniste de pe clădirea pe care o gestionează.

„Am readus în atenţia opiniei publice acest subiect pentru a atrage atenţia tuturor că astfel

de subiecte, care nu fac decât să scindeze societatea noastră, trebuie să rămână în trecut, în secolul XX. Noi trebuie să edifi căm simboluri, proiecte precum acest teren de joacă pentru copii, care să consolideze, să unească întreaga societate. Astfel de abor-dări ţin de viitor, de secolul XXI. În acest con-text, ne exprimăm bucuria că ideea noastră mai veche, de a construi în acest loc ceva care i-ar uni pe toţi locuitorii din Bălţi, s-a realizat. În spiritul celor expuse mai sus, eu, ca viitor Primar, mă angajez să construiesc astfel de terenuri de joacă în toate cartierele orașului, în fi ecare ogradă. Copiii au nevoie de grija noastră, de condiţii sigure. Ei sunt viitorul nostru, de aceea, vom investi masiv în ei”, se mai spune în comunicatul PPCD.

În cadrul conferinţei de presă, expertul german a menţionat că, în 2007, după alegerile locale din Chișinău, s-a oferit să-i acorde gratuit consiliere actualului pri-mar general al capitalei, Dorin Chirtoacă, însă acesta nu s-a arătat interesat de colaborare. „După alegerile locale din 2007, am fost la domnul Chirtoacă și i-am propus cu titlu gratuit serviciile mele de consultanţă în diverse probleme: gestionarea deșeurilor, efi cientizarea serviciilor publice, dezvoltarea economică, dezvol-tarea turismului, a comerţului, aspecte ce ţin de urbanistică, parcări etc. Este vorba, de fapt, de toate lucrurile pe care le-am făcut timp de 10 ani, cât am fost viceprimar de Trier. Dorin Chirtoa-că m-a rugat să-i fac o prezentare în scris, unde să menţionez care poate fi contribuţia mea. Am făcut această prezentare însă nu am primit nici un răspuns. La aproxi-mativ trei-patru luni de la această întrevedere, l-am întâlnit pe Dorin Chirtoacă la o recepţie a misiuni-lor diplomatice și l-am întrebat de ce nu mi-a dat răspuns. Însă el, pur și simplu, a fugit. Astfel, deduc că nu a fost interesat să profi te de toată această experienţă. Este decizia sa”, a declarat Neuhaus în cadrul conferinţei de presă.

Fostul viceprimar de Trier a punctat și câteva dintre obiecti-vele pe care își propune să le im-plementeze în Primăria Chișinău, în calitate de consilier al lui Radu Bușilă. „Sunt onorat că domnul Bușilă mi-a propus să fi u consilie-rul său. Am o experienţă bogată în domeniul de politici publice. Cel mai important lucru care trebuie de realizat este schimbarea de atitudine, de atmosferă în inte-riorul administraţiei municipale. Primăria este un serviciu public, ea trebuie să fi e în serviciul cetă-ţenilor. Astăzi, această instituţie reprezintă o organizaţie care își arogă rolul de stăpân, care func-

ţionează, administrează, dar nu are în vizor nevoile cetăţenilor. De aceea, îmi doresc să fi e aplicate și aici, în Chișinău, experienţa Primăriei orașului Trier, în cadrul căreia a fost constituit un ghișeu unic de deservire a cetăţenilor. Reforma respectivă a fost una foarte importantă, acest sistem dovedindu-se benefic, în egală măsură, atât pentru adminis-traţie, cât și pentru cetăţeni. Iar acest lucru nu necesită cheltuieli bugetare, este nevoie doar de o reorganizare a sistemului de ser-vicii publice”, a menţionat Norbert Neuhaus.

Totodată, expertul german a menţionat faptul că, pe timpul afl ării sale în funcţia de viceprimar al orașului Trier, a fost responsabil și instalarea sistemelor de tratare și reciclare a deșeurilor într-o regi-une care, ca suprafaţă, reprezintă circa o treime din întreg teritoriul Republicii Moldova. „Îmi doresc să împărtășesc această experienţă, astfel încât un asemenea sistem

să funcţioneze și în Chișinău”, a spus Neuhaus.

Oaspetele german nu a ezitat să critice strategiile actuale de dezvoltare a Chișinăului, despre care spune că reprezintă o urbani-zare haotică, și că, astfel, capitala își pierde din atractivitate. „La fel de important pentru mine este și subiectul privind dezvoltarea economică, dezvoltarea zonelor industriale, favorizarea micilor întreprinzători și asigurarea unui vector de dezvoltare a acestui oraș. Am constatat că Chișinăul își pier-de frumuseţea prin urbanizarea haotică, își pierde din atractivitate. Trebuie să stabilim vectorii de dezvoltare, astfel încât Chișinăul să arate cu adevărat ca o capitală europeană. Există aici, în Chișinău, un potenţial creativ enorm care poate fi folosit pentru dezvoltare. Este foarte important ca tinerii bine instruiţi să nu plece din aceas-tă ţară, ci să-și găsească un loc de muncă aici, în Chișinău. Capitala are o responsabilitate uriașă în faţa întregii Republici Moldova”, a mai declarat expertul german.

La rândul său, Radu Bușilă a declarat că se simte onorat de faptul că va fi consiliat de Norbert Neuhaus, menţionând că nimeni nu este în stare să producă schim-bări reale de unul singur. „Este nevoie de o echipă profesionistă care să acorde o susţinere reală. Am onoarea să fiu consiliat de domnul Norbert Neuhaus, care are o bogată experienţă în admi-nistraţia locală, în calitatea sa de fost viceprimar pe o perioadă de 10 ani în această funcţie”, a spus Radu Bușilă.

El a mai accentuat că unul dintre obiectivele sale principi-ale este distrugerea actualului sistem funcţionăresc din cadrul administraţiei municipale, care este unul extrem de corupt și hiberbirocratizat. „Eu și colegii mei ne-am propus realizarea unor transformări radicale în cadrul instituţiilor municipale ale Primăriei Chișinăului. Aceste schimbări vizează, în primul rând, apropierea serviciilor publice mu-nicipale de cetăţean, asigurarea transparenţei decizionale și în ceea ce privește cheltuirea banilor publici. Concomitent, ne propu-nem să schimbăm actuala pleiadă de funcţionari corupţi și inefi cienţi care activează în cadrul Primăriei municipiului Chișinău și să dis-trugem acest sistem birocratic și corupt, creat intenţionat și care funcţionează aproape perfect în cadrul aparatului administrativ al Primăriei și în toate instituţiile municipale. Pentru binele cetăţe-nilor și a oamenilor de afaceri care activează în Chișinău acest sistem corupt, de care depinde eliberarea certificatelor, autorizaţiilor ș.a., trebuie anihilat”, a subliniat can-didatul creștin-democrat.

Radu Bușilă a mai accentuat că, împreună cu echipa sa, își propu-ne să transforme esenţial procesul de gestionare a deșeurilor din ca-pitală și să reformeze modalitatea de epurare a apelor de la Staţia de epurare din Chișinău prin captarea biogazului și generarea curentului electric.

Alexandru Corduneanu s-a referit, la rândul său, la principi-ile care ar trebui să stea la baza unei administrări efi ciente a mu-nicipiului. „În cadrul Consiliului

municipal și în cadrul întregii ad-ministraţii municipale am pledat și vom pleda în continuare pentru o guvernare locală efi cientă. Exis-tă o diferenţă între administraţia locală și guvernarea locală prin faptul că guvernarea locală nu este făcută doar de administraţie, ci obligatoriu cu participarea ce-tăţenilor, a sectorului asociativ și neapărat cu participarea busine-ssului. Chișinăul nu este un oraș al primarului sau al Consiliului mu-nicipal. Chișinăul este al tuturor, iar cei aleși trebuie să reprezinte agenda tuturora și nu agenda unui partid, a unei persoane sau a unei administraţii. Pentru a avea o guvernare efi cientă trebuie să res-pectăm neapărat câteva principii, printre care participarea, în mod obligatoriu, a cetăţenilor la luarea deciziilor. Pentru aceasta, cetăţe-nii trebuie să fi e bine informaţi, astfel încât să poată lua deciziile respective, să li se prezinte studii și informaţii asupra deciziilor care urmează a fi adoptate, iar apoi să fi e organizată o deliberare pe mar-ginea acestor proiecte de decizii. De asemenea, este necesar să știm din timp riscurile, să le calculăm. Din păcate, nici unul dintre aceste principii nu au fost respectate până acum și nici nu se regăsesc printre obiectivele candidaţilor la funcţia de primar al capitalei. Nu e vorba nici de participarea pu-blicului, deși toţi vorbesc despre necesitatea consultării cetăţeni-lor, dar transparenţa decizională este lipsă la Primăria Chișinăului, deși administraţia capitalei, încă din 2008, are un regulament despre transparenţa decizională, care prevede ca discuţiile asupra deciziilor elaborate trebuie făcute

publice în fi ecare an. Iar la sfârșitul anului Direcţia relaţii cu publicul trebuie să prezinte un raport despre transparenţa decizională, în care să fi e indicate câte discuţii publice s-au făcut, pe ce teme, care au fost propunerile cetăţeni-lor, ale sectorului asociativ, care au fost luate în considerare și care au fost votate de către administraţie. Din 2008, n-am avut parte de nici un raport în acest sens. În acest context, putem spune că trans-parenţa decizională este doar mimată în cadrul primăriei”, a spus consilierul creștin-democrat.

Referitor la decizia lui Norbert Neuhaus de a-l susţine pe Radu Bușilă, Alexandru Corduneanu a amintit despre un proiect comun realizat de Primăria Chișinău în co-laborare cu expertul german încă în anul 2007. „În anul 2007, când am ocupat funcţia de viceprimar al Chișinăului, am reușit să realizăm un lucru foarte important pentru Chișinău: o expoziţie Dali la gale-ria de arte Brâncuși din Chișinău. Proiectul a fost posibil datorită colaborării noastre cu domnul Neuhaus. Acest lucru a demonstrat capacitatea de implementare a oricăror iniţiative, atunci când ai o colaborare cu prietenii noștri din Occident. Domnul Neuhaus este de mai mulţi ani un bun prieten al Chișinăului și al Republicii Moldo-va, avem și alţi astfel de prieteni. Experienţa lor, experienţa euro-peană este absolut necesară pen-tru ca Chișinăul să-și propună căi de dezvoltare în așa mod încât, în decurs de câţiva ani, să devină un oraș frumos, atractiv, european”, a mai spus consilierul municipal Alexandru Corduneanu.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

La Bălţi se coace harbuzul

Candidatul PLDM la primăria municipiului Bălţi, Vladimir Tonciuc, este rudă și om de încredere a unor fruntași comuniști din Bălţi, care îl susţin și îl promovează. O declaraţie în acest sens a făcut Igor Ciuru, reprezentantul PPCD din Bălţi și contracandidat al lui Tonciuc la funcţia de primar al municipiului. Potrivit lui Ciuru, după alegeri, reprezentanţii PCRM și PLDM intenţionează să coalizeze.

Candidatul creștin-democrat a precizat, marţi, 17 mai, în ca-drul unei conferinţe de presă, că Vladimir Tonciuc este o persoană extrem de apropiată comuniștilor. „Vladimir Tonciuc intenţionea-ză, împreună cu consilierii săi, să facă alianţă cu PCRM în viitorul consiliu municipal. Pentru a se convinge de acest lucru îi sugerez domnului Filat să-l întrebe pe Vladimir Tonciuc în ce relaţie de ru-denie este cu deputatul PCRM, Vladimir Vitiuc, și cu cel mai activ comunist din Bălţi, Andrei Ciornii. Vladimir Tonciuc este moșul lui Andrei Ciornii. Cu familia Vitiuc, de asemenea, sunt rude, dar mai îndepărtate. Tonciuc și tatăl lui Vitiuc sunt din același sat, Iabloana, raionul Glodeni”, a declarat Igor Ciuru.

El a mai precizat că peledemistul Tonciuc și comunistul Vitiuc au lucrat împreună la Combinatul de Produse Alimentare din Băl-ţi. Primul – în calitate de director, iar cel de-al doilea – în calitate de director adjunct. „Un alt argument este că Vladimir Tonciuc este președintele Federaţiei de Fotbal din Bălţi, funcţie în care a fost învestit cu acordul lui Vitiuc și Ciornii. Pentru că Ciornii cu Vitiuc au înfi inţat Federaţia de fotbal din Bălţi și anume ei hotărau cine să vină în fruntea ei”, a spus reprezentantul PPCD.

În acest context, Igor Ciuru i-a solicitat repetat premierului Vladimir Filat să-l retragă pe Tonciuc din această cursă electorală, întrucât, în opinia reprezentantului PPCD, liderul PLDM ar fost indus în eroare în ceea ce privește candidatul său la Primăria Bălţi. „Sper ca domnul Filat să mă înţeleagă și să-l retragă pe Tonciuc din această cursă electorală atât din funcţia de primar, cât și din cea de consilier”, a accentuat creștin-democratul.

Amintim că, săptămâna trecută, Igor Ciuru a adresat un apel public premierului Vladimir Filat să-și retragă candidatul la func-ţia de primar de Bălţi în favoarea tinerilor, așa cum a procedat în Chișinău, retrăgându-și candidatul în favoarea lui Dorin Chir-toacă. „Dacă tot a manifestat atâta generozitate pentru binele Chișinăului, retrăgând candidatul partidului din cursa electo-rală, îl rugăm să facă același lucru și la Bălţi, adică să-și retragă candidatul din Bălţi, care a mai condus orașul în secolul XX și a demonstrat deja de ce este în stare, și să susţină un candidat al secolului XXI, din care categorie fac parte eu și echipa mea”, a spus atunci Igor Ciuru.

Menţionăm că Vladimir Tonciuc, candidatul PLDM la funcţia de primar de Bălţi, este vorbitor de limbă rusă și a mai deţinut această funcţie între anii 1991 și 1994. Acesta are 59 de ani, iar în luna ianuarie curent a fost ales în fruntea organizaţiei terito-riale a PLDM.

Radu Bușilă, candidatul PPCD pentru funcţia de pri-mar general al capitalei, l-a invitat pe Dorin Chirtoacă, pe data de 16 mai, la guno-iștea de la Ţânţăreni, la o discuţie publică în problema gestionării deșeurilor. Dorin Chirtoacă a declinat însă invitaţia. Prezentăm mai jos argumentele principale ale lui Radu Bușilă asupra aces-tei chestiuni.

În calitatea sa de președinte al Asoci-aţiei Juriștilor Creștin-Democraţi și lider al Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică și Transparentă, Radu Bușilă s-a ocupat direct de problema depozitării deșeurilor la poligonul de la Ţânţăreni. El a fost, în repetate rânduri, la faţa locului, însoţit de experţi, de jurnaliști și de locu-itorii din sat. Având în vedere gravitatea impactului depozitării deșeurilor asupra solului, apelor freatice și, respectiv, a să-nătăţii oamenilor, la 28 decembrie 2010 Radu Bușilă a expediat administraţiei municipale Chișinău o Scrisoare deschisă, în care atrăgea atenţia asupra situaţiei alarmante, propunând luarea unor mă-suri pentru rezolvarea problemelor de gestionare a deșeurilor.

La 4 februarie 2011 a urmat un alt demers, adresat lui Dorin Chirtoacă, prin care Radu Bușilă a solicitat studiul de fe-zabilitate și cel de evaluare a impactului asupra mediului al proiectului uzinei de ardere a deșeurilor, semnat de Primăria Chișinăului cu o fi rmă italiană. În ambele cazuri, administraţia capitalei a ignorat aceste demersuri, încălcând astfel Legea privind accesul la informaţie, Legea pri-vind deșeurile de producţie și menajere, Legea cu privire la petiţionare, precum și Convenţia privind accesul la informaţie, justiţie și participarea publicului la adop-

tarea deciziilor în domeniul mediului, la care Republica Moldova este parte.

La 26 ianuarie 2011, liderul Coaliţiei Civice a trimis o scrisoare oficială mi-nistrului Mediului, dl Gheorghe Șalaru, solicitând un răspuns care să arate poziţia ministerului privind efectele asupra me-diului și asupra sănătăţii în cazul realizării proiectului uzinei de ardere a deșeuri-lor. În răspunsul din 11 februarie 2011, ministrul Gh. Șalaru arăta că proiectul respectiv nu a fost coordonat cu Ministe-rul Mediului, ceea ce reprezintă o gravă încălcare a legislaţiei în domeniu.

Luând în consideraţie faptul că terme-nul contractului de depozitare a deșeu-rilor la gunoiștea de la Ţânţăreni expira la 31 decembrie 2010, Coaliţia Civică a organizat, la 24 decembrie 2010, o „masă rotundă” cu genericul “Managementul prelucrării deșeurilor menajere – per-spectivă pentru dezvoltarea ecologică a municipiului Chișinău”. Primăria capitalei a ignorat invitaţia.

Ca urmare a iniţiativelor Coaliţiei Civi-ce de sensibilizare a factorilor de decizie și a opiniei publice, la 23 decembrie 2010 Consiliul raional Anenii Noi a adoptat Decizia „Cu privire la stoparea depozitării deșeurilor la poligonul din Ţânţăreni”. Însă Primăria Chișinău a ignorat hotărâ-rea respectivă, deșeurile continuând să fi e depozitate în mod ilegal.

Ca exponent al societăţii civile, Radu BUȘILĂ a dezvoltat o cooperare strânsă cu Asociaţia obștească „Mărinimia” din Ţânţăreni, întreprinzând o serie de acţi-

uni comune, acordând consultaţii juridice și asistându-i în procese de judecată pe locuitorii satului, care și-au distrus sănătatea din cauza efectelor nocive ale gunoiștii.

Este evident faptul că pe durata exercitării mandatului său, primarul Dorin Chirtoacă nu a întreprins nimic pentru a rezolva problema gestionării deșeurilor.

Căile de soluţionare practică au fost formulate în mod concret în cadrul „me-sei rotunde” a Coaliţiei Civice, care s-a desfășurat la 24 decembrie 2010. Printre acestea sunt:

- Elaborarea și aprobarea Programului municipal de management integrat al deșeurilor;

- Înfiinţarea unei întreprinderi mu-nicipale de colectare și valorificare a deșeurilor;

- Construirea întreprinderii de sortare a deșeurilor reciclabile;

- Construirea unei uzine de prelucrare a deșeurilor biodegradabile;

- Implementarea mecanismelor de colectare și prelucrare a deșeurilor cu caracter nociv;

- Conservarea poligoanelor existente și aducerea la cota zero a poluării me-diului;

- Modernizarea continuă a logisticii de circulaţie a deșeurilor;

- Formarea conștiinţei ecologico-soci-ale a cetăţenilor.

Biroul de presă al PPCD16 mai 2010

Radu Buşilă va fi consiliat de fostul Radu Buşilă va fi consiliat de fostul viceprimar al oraşului Trier din Germaniaviceprimar al oraşului Trier din Germania

Candidatul PPCD la funcţia de primar al capitalei, Radu Bușilă, va fi consiliat de ex-viceprimarul orașului Trier din Germania, doctorul în economie Norbert Neuhaus. Anun-ţul a fost făcut miercuri, 18 mai, în cadrul unei conferinţe de presă, la care au participat Radu Bușilă, Norbert Neu-haus și consilierul municipal creștin-democrat Alexandru Corduneanu. În momentul de faţă, expertul german, care reprezintă Uniunea Creștin-Democrată din Germania (CDU), deţine funcţia de consultant al fundaţiei germane Robert Schuman și activează de câţiva ani în Republica Moldova, unde desfășoară, în colaborare cu mai multe instituţii de profi l, proiecte de dezvoltare regională. Men-ţionăm că Trier, al cărui viceprimar a fost Norbert Neuha-us, este un oraș din vestul Germaniei, landul Renania-Pa-latinat, situat pe cursul râului Mosela. Este considerat a fi cel mai vechi oraș de pe teritoriul german actual.

PPCD l-a înmormântat defi nitiv pe Lenin la Bălţi

Dorin Chirtoacă nu vrea să discute problema gunoiştii din Ţânţăreni

20 MAI 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERISocial ⁄ economic

Duminica trecută, în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău s-a desfășurat Festi-valul Familiei, eveniment la care au participat cu multă pompă prime-le persoane în stat. Interimarul Marian Lupu și premierul Vladimir Filat au defi lat în faţa camerelor de luat vederi, pentru a-și afi șa public interesul lor pentru situaţia familii-lor din Republica Moldova.

În special, premierul Filat s-a dat în spec-tacol. Probabil că numeroșii săi consilieri pe probleme de imagine i-au spus că, după ce a pledat cu multă râvnă cauza homose-xualilor, încercând să instituie în Republica Moldova drept normă practicile deviante ale acestora prin adoptarea legii anti-discri-minare, ar fi bine să mai dreagă niţel busuio-cul, arătându-se tare preocupat și îngrijorat de problemele familiilor moldovenilor. Ca să accentueze atașamentul său pentru insti-tuţia familiei, premierul a venit la festival împreună cu soţia sa, Sanda.

Direcţia comunicare și relaţii cu presa ne informează că, în cadrul acestui eveni-ment, premierul a făcut următoarea afi rma-ţie: „Migraţia populaţiei a dus la faptul că astăzi avem numeroase familii în care un părinte sau chiar ambii sunt plecaţi, copiii rămânând fără îngrijire părintească.” “Premierul a dat asigurări că Guvernul va întreprinde acţiuni, pentru ca familiile din ţara noastră să fi e mai unite și să nu se con-frunte cu probleme”, se arată în comunica-tul de presă.

Păcat că premierul a uitat că în campania electorală parlamentară din 2009, una dintre promisiunile de bază făcute de el și de for-maţiunea sa, PLDM, a fost că, în cazul în care va accede la guvernare, ceea ce mai târziu s-a și întâmplat, va schimba radical situaţia din Republica Moldova, astfel ca moldove-nii să aibă condiţii decente de trai acasă, să aibă un loc de lucru și să nu mai fi e nevoiţi să plece peste hotare pentru a îndeplini cele mai murdare munci. Și din momentul în care liderul PLDM a făcut respectiva promisiune a trecut aproape 2 ani, perioadă în care Vladi-mir Filat a guvernat această ţară, dar situaţia nu s-a schimbat. Ca și pe timpul lui Voronin, pe timpul lui Filat, moldovenii sunt nevoiţi să plece la muncă peste hotare pentru că pre-mierul ne le-a asigurat nici condiţii minime de trai și nici locuri de muncă.

Este frumos gestul premierului de a pleda, plimbându-se cu soţia la braţ, prin Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, cauza familiei moldovenești, doar că e total inutil. În urma acestei plimbări în faţa came-relor de luat vederi, familiile moldovenilor nu vor înceta să se confrunte cu probleme. Pentru asta este nevoie de altceva, și anume ca premierul, cu întreaga clasă guver-nantă, să elimine corupţia, incompetenţa

din administraţia publică centrală și locală, astfel ca să fi e posibilă atragerea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii și a economiei. Ca moldovenii care au făcut un ban peste hotare să poată să-l investească acasă, să dezvolte o afacere. Dar ce să-i povestim noi premierului ce trebuie să facă, el știe foarte bine și fără învăţămintele noastre, doar că ori nu vrea, ori nu poate. Premierul, probabil, nu poate pune interesele familiilor simple de moldoveni înaintea celor oligarhice și de partid, el însuși fi ind unul dintre cei mai mari oligarhi ai ţării.

Nu vrem să-l indispunem pe premierul Filat, dar ieșirea sa în public la Festivalul Familiei este un gest gratuit, fără nici o aco-perire, care nu este însoţit de nici o acţiune concretă, de nici o faptă, ci doar de decla-raţii de intenţii, pe care lumea le aude deja de aproape 2 ani și s-ar putea să nu le mai creadă.

Nici interimarul nu s-a lăsat mai prejos decât premierul. Fiind prima persoană în stat, președinte al Legislativului și preșe-dinte interimar de ţară, Marian Lupu a făcut și ei declaraţii bombastice în faţa camerelor de luat vederi. „A venit timpul ca statul să se implice cu adevărat în crearea condiţi-ilor adecvate pentru ca fi ecare familie din Moldova să ducă un trai decent”, a spus el, adăugând că printre măsurile care se impun a fi întreprinse de către stat sunt: „susţine-rea prioritară a mamei și copilului, nevoia de secţii sportive și stadioane pentru ca tânăra generaţie să fi e sănătoasă, nevoia de grădiniţe, școli, biblioteci, centre voca-ţionale și cămine culturale, care să reducă nivelul criminalităţii juvenile”.

Interimarul s-a referit și la problema șomajului, menţionând, pe bună drep-tate, că aceasta destramă familiile din Mol-dova. „Voi insista ca structurile de stat să găsească remediile necesare pentru

ca familiile din Moldova să fi e complete, ca părinţii să fi e alături de copiii lor și să le ofere cea mai bună educaţie, care nu poate fi substituită de nimeni și de nimic și pe care o numim “cei 7 ani de-acasă”, a declarat Marian Lupu.

Iată că reproșul pe care i l-am adus mai sus lui Vladimir Filat este perfect valabil și în cazul lui Marian Lupu: de ce nu s-a făcut nimic până acum, căci Filat a guvernat nu de unul singur, ci împreună cu Lupu (și cu Ghimpu, dar acesta nu a înţeles că guver-nează, el crede că se mai afl ă în opoziţie)? Și de ce, domnule Lupu, acum „a venit timpul ca statul să se implice cu adevărat”? De ce până acum nu s-a implicat?

După umila noastră părere, statul, mai bine zis cei care îl conduc, trebuiau să facă lucrul acesta mult mai devreme. Și asta se referă, în primul rând, la dumneavoastră, pentru că anume dumneavoastră participaţi la guvernarea acestei ţări, deţinând unele dintre cele mai importante funcţii din ierar-hia administrativă, deja de peste 10 ani.

Dacă aţi uitat, vă putem aminti că din mai 2001 până în august 2003, aţi deţinut funcţia de ministru adjunct al Economiei, după care președintele de atunci al ţării, liderul comu-nist Vladimir Voronin, v-a numit ministru al Economiei, post pe care l-aţi ocupat până la alegerile parlamentare din 6 martie 2005. Și din martie 2005 până în aprilie 2009 aţi deţi-nut funcţia de președinte al Parlamentului. După care i-aţi părăsit pe comuniști și aţi intrat în tabăra liberalilor, dar tot la guver-nare v-aţi afl at. Deci, zece ani la rând v-aţi afl at la cârma statului, dar „timpul ca statul să se implice” în soluţionarea problemelor familiei a venit abia acum, pe 15 mai 2011, la Festivalul Familiei.

Sergiu PRAPORSCIC, FLUX

Economia moldovenească a înregistrat în 2010 un parcurs surprinzător de bun. Pe termen mediu, creșterea economică a Republicii Moldova va oscila în jurul acestui nivel istoric. Însă rămânem vulnerabili atât la șocu-rile externe, cât și interne, ceea ce ar putea compromite ritmul ascen-dent. Pentru 2011, este anticipată o creștere economică mai tempe-rată, de 5,6%, susţinută, în mare parte, de consumul populaţiei. Și în anul curent economia naţională rămâne una dependentă de tran-sferurile cetăţenilor afl aţi la muncă peste hotare.

Însă revenirea economică nu e însoţită de promovarea unor reforme instituţionale autentice. O problemă serioasă rămâne a fi calitatea instituţiilor publice, dar și viteza extrem de scăzută a apli-cării reformelor orientate spre cre-area condiţiilor favorabile pentru mediul de afaceri. Unii agenţi eco-nomici, la rândul lor, manifestă o „conduită obraznică”, deoarece nu ezită să recurgă la înţelegeri de cartel pentru a-și menţine poziţia dominantă pe piaţă. Îngrijorător este că autorităţile de profi l nu-și îndeplinesc meseria, pentru a combate acest fenomen odată și pentru totdeauna.

Anul 2011 oferă autorităţilor șansa de a rezolva problemele care au marcat timp de două decenii sectorul energetic. Altfel, scumpi-rea resurselor energetice ar atrage după sine și creșterea nejustifi cată a preţurilor de consum.

Monitorizarea efectuată de experţii IDIS relevă tendinţe pe sectoarele economiei naţionale:

Politic. Politica moldovenească este marcată de o triplă imposibili-tate, afi rmă expertul politic al IDIS „Viitorul”, Cornel Ciurea: „Există trei teme politice dominante – Consti-tuţia, votarea președintelui și con-stituirea unei noi coaliţii de guver-nare”. Chiar dacă partidele poli-tice parlamentare depun eforturi susţinute pentru a ieși din criză și pentru a nărui starea actuală în cel puţin unul din aceste subiecte, rea-litatea obtuză s-ar putea dovedi în cele din urmă mai puternică decât sforţările lor, este de părere Cornel Ciurea. Astfel, alegerile anticipate ar putea să devină iminente.

Agricultură. Principalele pro-vocări pentru agricultură în 2011 vor rămâne aceleași ca și în anii precedenţi, susţine economistul Viorel Chivriga: „Finanţarea secto-rului agrar a devenit mai rigidă și pe termen scurt va fi redusă dras-tic. Din păcate, reformarea siste-mului de subvenţionare este tergi-versată, populismul fi ind cel care are cuvântul cel mai greu de spus în aplicarea politicilor agricole”.

Pentru anul 2011, expertul eco-nomic prognozează o creștere cu 2% a producţiei globale agricole. Totodată, soldul balanţei comer-ciale în comerţul cu produse agro-alimentare va fi pozitiv, în mare măsură datorită comercializării stocurilor de produse agroalimen-tare produse în anul 2010, este de părere Viorel Chivriga.

Business. Anul 2010 a fost unul benefi c pentru dezvoltarea ramu-rii industriale, susţine Alexandru Fala. Totuși, această relansare nu a permis sectorului să-și revină la nivelul de până la criză. În cazul

unei creșteri anuale de peste 7%, industria va avea nevoie de 2 ani pentru a atinge nivelul producţiei înregistrat până la declanșarea crizei, consideră expertul econo-mic.

La rândul său, investiţiile dau semne de revenire. Cu toate acestea, evoluţiile pozitive vor continua să se desfășoare într-un mediu care constrânge potenţi-alul investiţiilor. Alexandru Fala: „Factorii care reţin dezvoltarea mai intensă a activităţii investiţio-nale sunt: economia locală mică, care nu permite realizarea eco-nomiilor de scară, infrastructura subdezvoltată, climatul de afaceri nefavorabil, neîncrederea în justi-ţie și corupţia”.

Comerţ extern. În anul 2011 se profi lează posibilităţi de men-ţinere a ritmurilor înalte de creș-tere a exporturilor, este de părere expertul economic Viorel Chivriga. Pentru a benefi cia de conjunctura favorabilă de pe pieţele interna-ţionale, economistul recomandă evitarea introducerii barierelor netarifare la export, precum și sim-plifi carea procedurilor actuale din

comerţul exterior. De asemenea, este importantă evitarea oricăror disensiuni în raporturile bilaterale cu principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special Federaţia Rusă și Belarus.

Viorel Chivriga prognozează pentru 2011 un defi cit al balan-ţei comerciale de 2698,9 mili-oane USD și o creștere cu 17,8% a comerţului internaţional al RM.

Piaţa monetară. Pentru stimu-larea creșterii economice și în 2011 este necesară reducerea ratei de refi nanţare la cel puţin o valoare de 5%, ceea ce va permite reduce-rea dobânzilor la resursele fi nan-ciare, susţine economista Corina Gaibu. De asemenea, e nevoie de a modifi ca politica valutară spre favorizarea exportatorilor și defa-vorizarea importatorilor prin inter-venţia pe piaţa valutară și asigura-rea unui curs valutar ușor mai ridi-cat în perioada vară-toamnă faţă de iarnă-primăvară. O depreciere de 1-1,5% ar fi rezonabilă și stimu-latorie pentru economia naţională, plasând cursul mediu anual pentru 2011 la o valoare de 12 MDL/USD, estimează Corina Gaibu.

Finanţe publice. Din suma totală a veniturilor bugetului public naţional, veniturile fi scale au constituit 103,8 la sută din indi-cii planifi caţi pentru anul 2010, constată Viorel Dandara de la IDIS „Viitorul”. Executarea bugetului public naţional la capitolul veni-turi la un nivel de 102,4% în 2010 a fost posibilă în egală măsură dato-rită ajutorului fi nanciar considera-bil din exterior, dar și aplicării unor măsuri de politică fi scală, afi rmă Dandara.

Preţuri. Pentru 2011, este anti-cipată o creștere a preţurilor în limi-tele de 8,4%, prognozează Corina Gaibu. Cu toate acestea, combate-rea majorării preţurilor nu trebuie și nu poate să constituie un scop în sine pentru autorităţi, accentu-ează experta: „Datorită faptului că mai bine de jumătate din produ-sele consumate sunt importate, infl uenţa asupra acestor preţuri formate în afara ţării este impo-sibilă. Asta ar însemna o luptă cu infl aţia mondială sau, altfel spus, o luptă cu morile de vânt”. Unicul instrument de gestionare a aces-tor preţuri rămâne cursul valutar,

care trebuie menţinut stabil, cu o ușoară depreciere în timp.

Piaţa muncii. Anul 2010 s-a făcut remarcat prin creșterea șomajului în condiţiile creșterii economice, constată expertul IDIS Ion Mișcișin: „În condiţiile lipsei schimbărilor calitative în structura economiei naţionale, problemele vechi vor continua să persiste și în 2011”. Rezolvarea acestor pro-bleme pe termen lung va depinde de eforturile guvernului în ceea ce privește generarea unor noi locuri de muncă, subliniază economis-tul: „E nevoie de a stimula sectorul privat și de a crea condiţii favora-bile pentru atragerea investiţiilor străine, precum și de a imple-menta politici efi ciente îndreptate spre creșterea calităţii capitalului uman”.

Dezvoltare regională. Regi-unea transnistreană dă semnale slabe de înviorare economică, remarcă Ion Perju. Cu toate aces-tea, politicile economice promo-vate de autoproclamatele auto-rităţi se dovedesc a fi inefi ciente. Astfel, situaţia rămâne tensionată și în sfera socială, la 8 luni de când Federaţia Rusă a suspendat oferi-rea asistenţei umanitare pensio-narilor din regiune.

Între timp, economia mondi-ală își revine într-un ritm lent, dar sigur. În ciuda acestei restabiliri, persistă riscuri care ar putea pro-voca derapaje.

În 2011, benzina s-a scumpit cu

18,8 la sută

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a publicat raportul privind evoluţia pieţei produselor petroliere în pri-mul trimestru al anului 2011. Astfel, în pri-mul trimestru al anului curent, preţul mediu de comercializare cu amănuntul a benzinei a crescut, faţă de aceeași perioadă a anului precedent, cu 18,8%, constituind 14,82 de lei pentru un litru. Motorina s-a scumpit cu 21,5%, fi ind comercializată la preţul de 13,54 de lei pentru un litru. Preţul gazului lichefi at s-a majorat cu 17,3%, ajungând la 7,58

de lei litrul.Saltul preţurilor de comercializare cu amănuntul a produselor

petroliere a fost cauzat de majorarea preţurilor de import, deter-minată de creșterea permanentă a cotaţiilor petrolului la bursele internaţionale și a preţurilor Platt’s pe pieţele regionale, se arată în raport. În perioada ianuarie-martie 2011, preţul mediu al unui baril de petrol a crescut, faţă de perioada similară a anului 2010, cu 36,3% și a constituit 105,1 dolari, iar preţurile medii Platt’s la benzină și motorină s-au majorat cu 28,7% și 42,5%, până la 921 și, respectiv, 908 dolari per tonă. În consecinţă, preţul mediu de import al benzinei a crescut cu 25,7%, ajungând până la 933,8 dolari tona, iar preţul motorinei s-a majorat cu 37,4% și a consti-tuit 932,2 dolari tona.

Importurile de benzină și motorină au crescut, faţă de primul trimestru al anului 2010, cu 39,5% și 59,5%, constituind 42,6 mii de tone și, respectiv, 71 de mii de tone. Volumul importului de gaz lichefi at s-a majorat cu 30,5% și a însumat 16,4 mii de tone. Cele mai mari cantităţi de benzină (54,9%) și motorină (52,3%) au fost importate din România. Restul benzinei a fost importată din Grecia (15%), Belarus (10,3%), Bulgaria (9,4%), Lituania (5,8%) și Ungaria (4,6%). Motorină s-a mai importat din Bielorusia (19,5%), Ucraina (18,8%) și Grecia (9,3%). Gazul lichefi at a fost importat din Rusia (69,3%), Kazahstan (19,3%), Ucraina (7,1%), România (2,5%) și Bielorusia (1,5%).

Potrivit ANR, în perioada de referinţă, volumul vânzărilor cu amănuntul a motorinei a crescut, faţă de primul trimestru al anului trecut, cu 15,3% și a alcătuit peste 45,6 mii de tone. Toto-dată, vânzările de benzină s-au micșorat cu 4,9% și au constituit circa 36,2 mii de tone. Autorii raportului explică această evoluţie prin creșterea cererii pentru carburanţi mai ieftini, precum ar fi motorina și gazul lichefi at, care costă aproape de două mai puţin decât benzina.

FLUX

Creşterea economică surprinzătoare din 2010 nu este Creşterea economică surprinzătoare din 2010 nu este însoţită de promovarea reformelor instituţionale veritabileînsoţită de promovarea reformelor instituţionale veritabile

Perspectivele economice ale Republicii Moldova și, respectiv, implica-ţiile lor sociale sunt, mai degrabă, sumbre decât optimiste, deoarece autorităţile moldovene doar mimează implementarea reformelor sec-toriale. Aceasta ar fi principala concluzie care trece ca un fi r roșu prin ultima ediţie a „Monitorului Economic: analize și prognoze trimestriale”, care a fost prezentată pe 16 mai 2011, la IDIS „Viitorul”. Reproducem mai jos comunicatul de presă difuzat de IDIS „Viitorul”, care expune într-o formulă laconică situaţia din principalele sectoare ale economiei. Vom menţiona doar că din anul 2004, Monitorul Economic produce cu regu-laritate predicţii economice, analize de impact, constituind o platformă de refl ecţie. Caracterul aplicat al analizelor și recomandărilor de politici, făcute de experţii IDIS „Viitorul”, ajută la o mai bună înţelegere asupra tranziţiei din Republica Moldova.

Familia premierului, timpul interimarului şi grija pentru semeni

Am promis că familiile Am promis că familiile nu se vor confrunta cu probleme și nu se vor confrunta cu probleme și

deja mă ţin de cuvânt: familia mea nu se deja mă ţin de cuvânt: familia mea nu se confruntă cu nici o problemă!confruntă cu nici o problemă!

CO

NC

UR

SC

ON

CU

RS

Câştigă un Câştigă un abonament abonament la ziarul la ziarul FLUXFLUX

NumePrenumeAdresa

Telefon

Recunoaşteţi personajul?Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Dragi cititori,Dragi cititori,

Redacţia FLUX continuă con-cursul care constă în identifi -carea unor personaje publice după siluetele pe care le pu-blicăm în ziar. Vă reamintim că cei care doresc să participe la concurs trebuie să decupe-ze talonul, să-l completeze, să indice răspunsul corect și să-l expedieze prin poștă la adresa: Redacţia FLUX, stra-da Nicolae Iorga, 8, Chișinău, Republica Moldova.

Concursul se desfășoară pe o perioadă de trei luni, iar câștigătorii vor fi desemnaţi în funcţie de numărul de răs-punsuri corecte. Învingătorii vor avea parte de surprize plăcute și vor câștiga și un abonament la ziarul FLUX.

Deja timp de câteva săp-tămâni, la redacţie ne-au venit zeci de scrisori, atât cu răspunsuri corecte, cât și cu răspunsuri greșite. Vedeţi alăturat numele celor care, până în momentul de faţă, ne-au trimis răspunsuri corecte. În următoarele ediţii vom anunţa numele celor care au dat răspunsuri corecte, ajunse, între timp, la redacţie. Deci, fi ţi cu ochii pe noi, pentru a vedea cine sunt câștigătorii. Și continuaţi să decupaţi taloanele din ziar, să identifi caţi personajul și să-l expediaţi la redacţie. Succes!

Redacţia FLUX

CONCURS

Recunoaşteţi personajul?

Concursul continuăDragi cititori,Concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSO-

NAJUL” continuă. Până în momentul de faţă au trimis RĂSPUNSURI CORECTE pe adresa redacţiei FLUX următorii noștri cititori fideli (în ordinea alfabetică a numelui): ARSENI Diana din Zăicana, Criuleni (1 răspuns); BABAIANU Ana din Pelinei, Cahul (5 răspunsuri); BA-CALU Maria din Sărata Veche, Fălești (4 răspunsuri); BALAN Andrei din Târșiţei, Telenești (4 răspunsuri); BEZMAN Tati-ana din Chișinău (2 răspunsuri); BOTEZ Lina-Mihaela din Pleșeni, Cantemir (4 răspunsuri); BOTEZ Mihai din Pleșeni, Cantemir (1 răspuns); BRÂNZILĂ Tudor

din Șișcani, Nisporeni (1 răspuns); CA-PRIAN Ion din Jora de Mijloc, Orhei (4 răspunsuri); CÂȘLARI Constantin din Glinjeni, Fălești (1 răspuns); CEBAN Elizaveta din Bulbocii Noi, Soroca (5 răspunsuri); CEBOTARU Olga din Ocniţa, Ocniţa (4 răspunsuri); CHISTOL Taisa din Chircani, Cahul (3 răspunsuri); CIUBARA Cornelia din Zăicani, Râșcani (1 răspuns); COLUN Oxana din Verejeni, Telenești (1 răspuns); CONOGHEORGHE Vladimir din Slobozia Mare, Cahul (1 răspuns); COSTIN Eremia din Păulești, Călărași (5 răspunsuri); CREŢU Constantin din Cahul (5 răspunsuri); FLORESCU Liuba din Târșiţei, Telenești (1 răspuns); FORŢU Gheorghe din Manta, Cahul (2 răspun-

suri); GABATIUC Maria din Baimaclia, Cantemir (1 răspuns); GURĂU Andrei din Brânzeni, Edineţ (4 răspunsuri); JEL-DACOV Neli din Chișinău (2 răspunsuri); JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (7 răspunsuri); JURAVELI Alina din Cuzme-nii Vechi, Fălești (2 răspunsuri); LAȘCU Ecaterina din Chiștelniţa, Telenești (1 răspuns); LUȘMANSCHI Denis din Co-dru, Chișinău (5 răspunsuri); MANOLE Elena din Stăuceni, Chișinău (4 răspun-suri); MARIAȘ Vasile din Clocușna, Ocni-ţa (1 răspuns); MATVEICIUC Anatol din Chișinău (6 răspunsuri); MÂRZA Marcu din Iabloana, Glodeni (3 răspunsuri); MITROFAN Iuliana din Racovăţ, Soroca (2 răspunsuri); MOCANU Teodora din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCANU Veronica din Tartaul, Cantemir (1 răs-puns); MOCĂNEŢ Aculina din Cristești, Nisporeni (4 răspunsuri); NICULA Diana din Câșliţa-Prut, Cahul (3 răspunsuri); OBOROCEANU Mihail din Selemet, Ci-mișlia (5 răspunsuri); OSIPOV Gherman din Piatra Albă, Ialoveni (4 răspunsuri); PALADI Galina din Petreni, Drochia (1 răspuns); RAŢĂ Axenia din Ţânţăreni, Telenești (4 răspunsuri); SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (7 răspunsuri); SCHWETZ Vasile din Curchi, Orhei (2 răs-punsuri); SOŢENCO Ștefan din Chișinău (6 răspunsuri); SEMENCIUC Victoria din Arionești, Dondușeni (6 răspunsuri); STAMATI Mihail din Ciutești, Nisporeni (5 răspunsuri); ŢURCAN Valentina din Petreni, Drochia (1 răspuns); URSU Nadejda din Vorniceni, Strășeni (5 răs-punsuri); UZUN Ion din Colibași, Cahul (1 răspuns); UZUN Tatiana din Colibași, Cahul (1 răspuns); VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (7 răspunsuri); VERBIŢCHI Alexandru din Ungheni (4 răspunsuri); ZAPOROJAN Ion din Nime-reuca, Soroca (5 răspunsuri).

Aceștia sunt doar participanţii la con-curs care au trimis răspunsuri corecte. Unii dintre participanţi au trimis atât răspunsuri corecte, cât și răspunsuri greșite. Alţi participanţi ne-au trimis răspunsurile fără decupajele din ziar. Doar răspunsurile corecte, trimise cu decupajele din ziar, sunt luate în calcul la stabilirea câștigătorilor. La această etapă ne-au trimis cele mai multe răs-punsuri corecte următorii participanţi la concurs: JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (7 răspunsuri), SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (7 răspunsuri) și VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (7 răspunsuri). Vă încurajăm să partici-paţi în continuare la concursul „RECU-NOAȘTEŢI PERSONAJUL”. Surprizele plăcute vă așteaptă! Nu veţi regreta! Câștigaţi împreună cu FLUX!

Redacţia FLUX

20 MAI 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Important

MARIAN LUPU:Premierul Vlad Filat nu trebuie să aibă temeri

Premierul Vlad Filat nu trebuie să aibă nici o temere referitor la adoptarea pachetului de reforme în Justiţie. Legislativul va susţine aceste reforme, pentru că ele vin întru binele societăţii, a declarat pentru presă președin-tele Parlamentului, Marian Lupu, președinte interimar al ţării, transmite Info-Prim Neo. ,,Sunt mai mult ca sigur că aceste temeri ale domnului

prim-ministru sunt nefondate, nu are de ce să se teamă. Este o afi rmaţie categorică din partea mea, ba mai mult ca atât, vreau să vă zic că acele subiecte, acele reforme pe care le-am elaborat și le-am adoptat toţi împreună în cadrul ședinţei Parlamentului, cu votul unanim al Alianţei, este demonstra-rea cea mai elocventă a seriozităţii, a responsabilităţii cu care venim toţi împreună, toate trei părţi constituente ale Alianţei”, a spus spicherul.

Marian Lupu a afi rmat că sunt în pregătiri un șir de acţiuni care au menirea să vină în ajutorul premierului în acest sens. Potrivit lui, la etapa actuală, societatea așteaptă nu doar expresii de preocupări sau de temeri, dar acţiuni și reforme-le propriu-zise. ,,Vreau să vă asigur că în Parlamentul ţării vor cunoaște susţinere deplină toate aceste reforme bine gândite, sistemice, complexe, nu declarate, dar reale. Aceste iniţiative vor avea deplină susţinere a Legislativului ţării”, a mai declarat președintele Parlamentului.

Marian Lupu a precizat că nu există motive de temeri, dar este timpul pentru acţiuni. ,,Deci, vreau să zic că vom fi în așteptarea acestor proiecte la Parlament, pentru că la moment nimic nu este prezentat. Ba mai mult ca atât, vom veni cu acţiuni concrete, toţi partenerii din Alianţă, cu acţiuni care să ajute promovarea propriu-zisă a acestor schimbări de legi”, a subliniat Lupu.

Premierul Vlad Filat a lăsat să se înţeleagă într-un inter-viu pentru Europa Liberă că este gata să demisioneze, dacă Guvernul nu va avea susţinerea politică a Parlamentului, în particular, în promovarea reformei Justiţiei.

http://www.info-prim.md

Defi nirea contextului. Republica Moldova: o poveste de succes sau un caz special?Probabil, Republica Moldova

nu a avut parte niciodată de atâta atenţie și nu s-a afl at în prim-plan ca în prezent. Chiar și la mijlocul anilor 1990, când „The Economist” a declarat Republica Moldova drept cel mai reformator stat din spaţiul postsovietic, ţara noastră rămânea adânc ancorată în antu-rajul Rusiei, o provincie în paragi-nă a fostei Uniuni Sovietice.

La mijlocul anilor 2000, Mol-dova s-a aflat adesea în umbra Georgiei și Ucrainei, care, după revoluţiile roz și oranj, erau con-siderate adevărate exemple de democratizare și modernizare în stil occidental. Lucrurile însă s-au

schimbat acum. De la sfârșitul anului 2009, Republica Moldova a înregistrat progrese uimitoare în domeniul democratizării și refor-melor sau, cel puţin, așa se spune. Desigur, la aceasta au contribuit atât factori interni, cât și externi. Deoarece vremurile de glorie ale Georgiei, după războiul cu Rusia și reducerea la tăcere a mijloacelor de informare în masă și partide-lor de opoziţie, și ale Ucrainei, în urma schimbării direcţiei revolu-ţiei oranj și ascensiunii lui Victor Ianukovici, par să apună, a venit timpul ca Republica Moldova să intre în centrul atenţiei. Revoluţia „Twitter” și dezastrul electoral al comuniștilor au deschis calea pentru crearea unei coaliţii de guvernare proeuropeană, iar Mol-dova a devenit, dintr-o dată, o ţară văzută ca fi ind gata să devină un exemplu al efi cacităţii puterii de atracţie a UE.

Într-adevăr, faptul că Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa și a fost condusă de

regimuri cleptocratice în ambele decenii trecute de la proclamarea independenţei, a fost privit ca un obstacol temporar, după ce a fost instaurat un guvern proeuropean și asistenţa, și sprijinul occidental și-au făcut apariţia. Încă de la începutul anului 2010 (cel puţin), Occidentul și, în special, UE nu mai contenesc cu laudele și oferă Moldovei pachete de asistenţă fără precedent, în scopul de a o statornici pe calea „occidentali-zării”, sprijinind în mod explicit conducerea proeuropeană a ţării. Acest proces a culminat la începu-tul anului 2011, atunci când a avut loc o succesiune fără precedent de vizite în Republica Moldova ale liderilor și ofi cialilor de nivel înalt din statele occidentale. Și cireașa de pe tort: Republica Moldova a fost numită, cu hotărâre, “poves-tea de succes a democraţiei”, de către vicepreședintele american Joseph Biden, în timpul vizitei sale în Republica Moldova din martie 2011.

Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv ca hârtie de turnesolTotuși, din punct de vedere al

dezvoltării, afi rmaţiile respective arată mai mult ca o hiperbolă și ar trebui să fi e tratate ca atare. De asemenea, după cum putem vedea mai jos, ele ar trebui să fi e tratate mai mult ca un com-pliment, decât ca o afi rmaţie. În tabelele de mai jos am încercat să prezentăm pe scurt unele limite ale succeselor obţinute.

Și aici apare Zona de Liber Schimb Aprofundat și Compre-hensiv (pe scurt: ZLSAC) în prim-plan. Dacă Moldova va deveni vreodată o poveste de succes printre ţările Parteneriatului Es-tic, ea va putea face acest lucru depășind eșecurile și devenind efectiv parte din spaţiul economic european, pentru care ZLSAC este o precondiţie importantă și ne-cesară. Integrarea europeană nu este însă, un scop în sine; în primul rând, prin aceasta trebuie să se urmărească îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor moldoveni. În acest sens, argumentele în favoarea ZLSAC sunt mult mai vaste decât promovarea unui simplu comerţ cu mărfuri:

• Oferă un cadru comercial mai

stabil. Cu alte cuvinte, este mai bun decât Preferinţele Comerciale Autonome, deoarece ultimele trebuie să fi e revizuite la fi ecare trei ani și pot fi retrase relativ ușor, pe când ZLSAC va oferi un cadru temporal mult mai amplu, care este important atât pentru investitorii străini, cât și pentru cei locali;

• Extinde relaţiile comerciale și asupra altor domenii, în afara do-meniului mărfurilor, inclusiv servi-ciile și mărfurile sensibile, cum ar fi produsele agroalimentare;

• Ar putea complementa efor-turile politice de (re)integrare a Transnistriei în Republica Mol-dova;

• În cele din urmă, aceasta va conduce la implementarea acquis-ului comunitar, care, în multe domenii, va duce la reforme insti-tuţionale și înlăturarea intereselor de grup. Ca atare, ZLSAC va impul-siona dezvoltarea și modernizarea Republicii Moldova.

Din toate acestea, putem ve-dea că Republica Moldova ar putea benefi cia de o fereastră de oportunitate, care apare o dată la o generaţie, pentru a alege o nouă traiectorie de dezvoltare. Prin urmare, problema ar trebui abordată cu cea mai mare seri-ozitate. Deoarece fereastra de oportunitate a fost deschisă de către factori interni și externi, aceiași factori ar putea-o închide. Astfel, procesul de reformă poate

să rămână în continuare mimat, obstrucţionat de grupurile de interese și instabilitatea politică internă accentuată sau de reori-entarea atenţiei UE către ţările din vecinătatea de sud ori către asigurarea stabilităţii fi nanciare a membrilor Comunităţii etc. Toate acestea pot submina eforturile europene ale Moldovei. În cel mai rău caz, UE va fi dezamăgită de incapacitatea Republicii Moldova de a-și respecta angajamentele.

În timp ce evoluţiile externe se afl ă, în mod clar, în afara capa-cităţilor de gestionare ale Guver-nului sau diplomaţiei Republicii Moldova, neajunsurile interne ar trebui să reprezinte punctul de interes al conducerii Republicii Moldova, dacă aceasta ia în seri-os reușita procesului. Din scurta istorie a procesului de apropiere a Republicii Moldova de spaţiul eu-ropean, pot fi desprinse mai multe riscuri importante și inerente:

• Grupurile de interese. Ele controlează anumite sectoare ale economiei, fi ind interesate să-și menţină poziţia dominantă și în anumite sectoare se observă deja o rezistenţă vizavi de reforme. Grupurile de interese au, de ase-menea, o infl uenţă sufi cientă pen-tru a avea de partea lor unii actori politici, de multe ori turnând gaz pe foc în cazul disensiunilor inter-ne din coaliţia de guvernare.

• Incompetenţa sau inerţia birocratică. În plus, sarcinile care

decurg din ZLSAC sunt foarte ambiţioase și ne-cesită cunoștinţe vaste și competenţă din par-tea birocraţiei naţionale care, în multe cazuri, este o mostră de automulţu-mire, inerţie și reticenţă faţă de schimbare;

• Exuberanţa iraţio-nală a ofi cialilor moldo-veni. Euforia din jurul poveștii de succes a Re-publicii Moldova poate face ca liderii și birocra-ţia din ţară să creadă că ZLSAC se va pune în aplicare de la sine și că UE va ierta lipsa de progrese a Republicii Moldova, deoarece ţara este „prea de succes” pentru a eșua. Se poate vedea că anumite rapoarte guvernamentale privind progresele înregistrate sunt de un optimism nerealist.

• Punerea în aplicare a Planului de Acţiuni UE - Republica Mol-dova (din 2005) a fost plină de eșecuri, numeroase angajamente rămânând neonorate. Ar fi naiv să credem că, odată ce „malefi cii” comuniști au fost înlăturaţi de la putere, aceste neajunsuri vor dispărea de la sine. Toate aces-tea sunt semne că eșecurile din trecut nu au fost evaluate în mod corespunzător și Moldova va fi permanent asaltată de ele.

• Multe acţiuni necesare pentru pregătirea ZLSAC sunt foarte cos-tisitoare, iar Republica Moldova este, în mod clar, lipsită de resurse fi nanciare, tehnice și umane pen-tru a le realiza. Cu alte cuvinte, Republica Moldova poate eșua în privinţa unor angajamente, nu din cauza relei-voinţe a birocraţiilor sau a grupurilor de interese din ţară, ci, pur și simplu, din cauza lipsei capacităţii și a costurilor copleșitoare pentru bugetul pu-blic, întreprinderi și cetăţeni. Este extrem de important să existe o înţelegere clară a acestor pro-bleme, cât mai curând posibil și, cu siguranţă, înainte de a începe negocierile propriu-zise.

• În plus, comunicarea riscurilor și benefi ciilor ar trebui să fi e îmbu-nătăţită. Având în vedere faptul că modul în care politicile publice și afacerile private întreprinse în Re-publica Moldova se vor schimba dramatic, și că acest fapt va avea un impact imens asupra vieţii cetăţenilor obișnuiţi, ar trebui ridicat gradul de sensibilizare și mobilizat sprijinul public pentru a depăși rezistenţa grupurilor de interese etc.

• Nu în ultimul rând, problema transnistreană în contextul ZLSAC

este, în esenţă, o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, ZLSAC poate determina mai multe companii și instituţii transnistrene să respecte normele europene (și, implicit, moldovenești), însă, pe de altă parte, impasul politic prelungit poate bloca pregătirile pentru ZLSAC la un moment dat. De fapt, planul de acţiuni pentru pregă-tirea negocierii acordului ZLSAC conţine deja anumite prevederi privind Transnistria și încă nu este complet clar modul în care acestea vor fi puse în aplicare.

Având în vedere aceste defi ci-enţe, ar trebui să fi e evidenţiate alte câteva aspecte cruciale. ZL-SAC este și va fi un subiect delicat și complex. După cum am menţi-onat, Republica Moldova poate dezamăgi în unele aspecte critice ale reformelor, din cauza lipsei de voinţă politică, puterii grupurilor de interese, inerţiei birocratice și instituţionale etc. Dar poate eșua și din cauza lacunelor fi nanciare, tehnice și de resurse umane, nece-sare pentru a realiza acest proces. Și exact acesta este locul unde UE ar trebui să găsească echilibrul în abordarea sa faţă de Moldova: să ofere „mai puţin pentru mai puţin”, în primul caz, și să aplice condiţionalităţi, dacă este nece-sar; sau să meargă mai departe și să facă mai tangibil principiul „mai mult pentru mai mult”, adică să acorde mai multă asistenţă (de multe ori, mai degrabă ar fi vorba de ajutor tehnic și specifi c, decât consultanţă la nivel înalt) și fl exi-bilitate în înţelegerea difi cultăţilor și nevoilor obiective ale Republicii Moldova. În caz contrar, Moldova riscă să se alăture altor „povești de succes” eșuate din vecinătatea europeană.

Alex OPRUNENCO

Sursa: expert-grup.org

- Parlamentul a adoptat, vineri, 13 mai 2011, hotărârea privind distri-buirea a 250 de milioane de lei pen-tru subvenţionarea agricultorilor. Domnule Viorel Chivriga, ce se poa-te face cu suma alocată de stat? - În anul 2011 a apărut o situaţie

unică. Mijloacele din fondurile de sub-venţionare sunt mai mici comparativ cu anii precedenţi. Dacă luăm în calcul anul 2010, au fost repartizate 400 de milioane de lei pentru subvenţionarea agriculturii. În anul 2011, la început de an, numai 250 de milioane. Dar aici trebuie să fi m foarte vigilenţi: din aceste 250 de milioane de lei, 246 de milioane de lei sunt prevăzute pentru stingerea datoriilor care au fost acumu-late în 2009 și în 2010. Practic, rămân 4 milioane de lei, care au ca destinaţie subvenţionarea agricultorilor în 2011.

- Și ce se poate face cu o asemenea sumă de bani?- Nimic. Dar aici mai este și o altă la-

tură a problemei, trebuie să comparăm ce fac guvernele statelor din regiune și atunci vedem că gradul de suport acordat agriculturii în Moldova este unul infi m și nu poate fi comparat cu cel înregistrat în Ucraina sau în România. Din start, asta înseamnă o competitivi-

tate a agricultorului moldovean cu mult mai redusă decât în ţările din regiune. Problema constă și în altceva, anume în procesul sau în mecanismul de acordare a subvenţiilor, care este unul defectuos și foarte birocratizat.

- Când spuneţi defectuos, la ce anu-me vă referiţi?- În primul rând, la numărul de acte

pe care trebuie să le adune agricultorii. Ei au ca bază o altă ocupaţie - activita-tea agricolă în care sunt implicaţi. Ei nu trebuie să ajungă în mrejele birocraţiei și să-și consume timpul adunând dife-rite acte.

În rândul doi, orice regulament este bun atunci când este unul simplu și când este pe înţelesul celor care vor beneficia de subvenţionare prin intermediul acestui regulament. Regu-lamentul de subvenţionare, care a fost valabil pentru anul 2010, a fost unul foarte birocratizat. Practic, s-a făcut un pas înapoi.

În 2007, când a fost propusă crearea Agenţiei de Plăţi și Intervenţii, s-a luat în vedere un lucru care putea ajuta foarte mult agricultura. Anume, apari-ţia unei instituţii care, prin intermediul diferitor mecanisme, putea să ajute agricultorii să obţină banii de la stat

într-un mod transparent, fără birocraţie și în timp util.

Din păcate, în 2010 acest lucru n-a avut loc. Mai mult ca atât, mi se par stupide afi rmaţiile unor conducători ai Agenţiei care cer micșorarea numărului de instituţii antrenate în procesul de acordare a subvenţiilor. Este stupid din simplul motiv că, în 2007, în concepţia de revizuire a sistemului de subvenţi-onare, s-a cerut în mod insistent ca să apară această agenţie. Și mă întreb de ce în 4 ani s-a ajuns din nou la o proble-mă care putea fi soluţionată în 2007?

- Domnule Chivriga, dar, pe de altă parte, de ce uniunile naţionale de fermieri, producătorii agricoli nu bat alarma? Cine să-i protejeze, până la urmă, pe fermieri, pe ţăranii simpli?

- Este o întrebare destul de difi cilă. O asociaţie bună este o asociaţie care într-adevăr își susţine membrii, o asociaţie care le reprezintă interesele, o asociaţie care poartă discuţii și dez-bateri cu instituţiile statului. În orice stat există diferite asociaţii de business care le reprezintă foarte bine interesele tuturor membrilor săi. Rezultatul este unul extraordinar de bun. Atunci când este auzit, în primul rând, cuvântul asociaţiei și, în al doilea rând, ceea ce doresc membrii acestor asociaţii de business este un lucru la care noi trebuie să ajungem. Probabil, lipsa experienţei este o barieră foarte mare pentru aceste asociaţii care activează în prezent.

- Deci, ar trebui să înveţe să comu-nice între ei: ţăranii, asociaţiile, Gu-vernul...- Sigur, dacă vom ajunge la un par-

teneriat între business și instituţiile statului, foarte multe probleme, destul de dificile, vor fi soluţionate într-un timp foarte scurt. Este un obiectiv și pentru instituţiile statului, dar și pen-tru asociaţiile de business, și pentru agricultori.

- Ca să nu încheiem discuţia pe o nota pesimistă, cum am putea să încurajăm agricultorii? Pe de o par-te, din aceste 250 de milioane de lei

la ei nu vor ajunge prea mulţi bani, dar, pe de altă parte, Moldova este o ţară agrară, din practicarea agri-culturii trebuie să supravieţuiască mulţi dintre cetăţenii ei. - E o problemă foarte mare. Atunci

când dai unele speranţe sau când în-demni agricultorii să facă ceva, trebuie să le propui o alternativă la situaţia în care activează ei. Probabil că reformele anunţate de foarte mulţi politicieni nu trebuie să rămână doar niște declaraţii. Posibil că aici este punctul nevralgic în agricultură.

Și atunci când de la declaraţii se trece la fapte, sunt soluţionate o mul-ţime de probleme cu care se confruntă agricultorii. Și agricultorii ar trebui să fi e foarte activi. Atunci când există o oportunitate de a benefi cia de niște resurse fi nanciare suplimentare pen-tru activitatea lor, ei trebuie să lupte pentru asta. Să nu se limiteze doar la fondul de subvenţionare al producă-torului agricol. Sunt mai multe credite oferite pentru agricultură. Dar și aici Ministerul Agriculturii ar trebui să fi e mult mai transparent.

Aceste credite, care sunt acordate pentru agricultură, sunt cu mult mai mari decât subvenţiile. Dar trebuie să știm cu toţii unde ajung acești bani,

cum pot benefi cia agricultorii de aceste resurse fi nanciare.

- Sugeraţi cumva că, de multe ori, nu se prea știe de aceste oportunităţi pentru ţărani, că nu se fac publice?- Dacă vorbim despre creditele

care sunt acordate Guvernului pentru agricultură, este o problemă mare. Și probabil că aici tot ar trebui să apară o lumină în capătul tunelului. De altfel, apar într-adevăr probleme mari care deja sunt simţite în agricultură. În 2008-2010, numărul populaţiei active din agricultură s-a diminuat cu circa 23 la sută. Sunt oameni care au plecat în economia tenebră ori au plecat peste hotare.

În același timp, dacă vorbim și des-pre venituri, raportul dintre salariul nominal pentru cei care lucrează în agricultură și minimul de existenţă a devenit unul mai mic în pofi da faptului că a fost un an agricol bun. Sunt niște probleme care ar trebui să fi e abordate în faţa celor care iau decizii și care ar putea să-i ajute să-și schimbe viziunile faţă de ceea ce trebuie să facă pentru agricultori.

Interviu realizat de Diana RĂILEANU

Sursa: europalibera.org

Gradul de sprijin al agriculturii în Moldova este infi mGradul de sprijin al agriculturii în Moldova este infi mViorel Chivriga: Competitivitatea

agricultorului moldovean este mult mai redusă decât în ţările din regiune

Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre UE şi Republica Moldova: o trambulină spre modernizare sau o cale spre ruinare?

Succese E ecuri

Integrare comercial i investi ionalsolid cu UE, singura ar din cadrulParteneriatului Estic c reia UE i a acordat Preferin e Comerciale Autonome(ATP).

Cea mai s rac ar din Europa. Multedintre angajamentele economice asumate în cadrul Planului de Ac iuni UERepublica Moldova sunt înc nerealizate. Nu poate profita din plin dePreferin ele Comerciale Autonome.

Cea mai proast infrastructur rutierdin Europa i CSI.

Unul dintre cele mai deschise regimuricomerciale, membru al OMC din anul2001.

Nu a reu it s onoreze o serie de angajamente asumate înc lamomentulader rii la OMC.

Prima ar din Parteneriatul Estic carea devenit membru al Tratatului Comunit ii Energetice (2010).

Cea mai dependent de importurile deenergie dintre rile din regiune. Eficien a energetic este printre cele maireduse.

Salutat drept un mare reformator; auc zut mai multe „ghilotine” asupracadrului regulator al afacerilor.

Una dintre cele mai joase clasific ri dinregiune pentru mediul de afaceri i dereglementare. Corup ie de nest pânit.

Tabelul 2. Republica Moldova: limite ale succeselor (câteva exemple).1

Tabelul 1: Republica Moldova în contextul regional: un drum pavat cu trandafiri?

ara Puncte forte Puncte slabe

Belarus Apropiat geografic frontier

comun cu UE;

Economie relativ dezvoltat ,

de i centralizat .

Rela ii prea apropiate cu Ru

sia , Belarus îns i fiind,de

obicei, anti occidental ;

Nedemocratic i autoritar ;

Conducere politic în care nu

po i avea încredere.

Moldova Apropiat geografic frontiercomun cu UE;Transfer de putere relativ democratic i pa nic;Conducere pro european , diplomat fa de Rusia;Destul de mic ;Mul i cet eni lucreaz deja înmod legal în UE i de in paapoarte române ti;

Cea mai s rac ar din Europa;Experien în mimarea reformelor;Regiunea separatist Transnistria,care, totu i, desf oar uncomer intens cu UE;Instabilitate politic intern .

Ucraina Apropiat geografic frontiercomun cu UE;Important actor regional;Pia intern relativ mare, cuunele sectoare economice competitive;Importan enorm pentru UE,ca teritoriu de tranzit pentru gazul rusesc;

Experien în mimarea reformelor;Conducerea politic actual aîncetinit ritmul reformelor, estemai precaut cu privire la integrarea în UE i se poate apropiaprea mult de Rusia.

Georgia Reformatoare exemplar ;Destul de mic ;Pozi ie strategic pe rutele detranzit al energiei;

Dep rtat geografic f r frontier comun cu UE;Prea belicoas fa de Rusia ifervent pro american ;Dou regiuni separatiste, recunoscute ca state independentede c tre Rusia;Semne de alunecare spre autoritarism (modernizare economicîn detrimentul democratiz rii).

20 MAI 20118 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIReconstituiri

Un bard moldovean în GULAGUL sovietic Mihail Lupașco susţine că

poemul „Taigaua este Legea” face parte din folclorul deţinu-ţilor din imperiul sovietic, chiar dacă varianta originală, primară, a avut un autor concret, care s-a dezvoltat în Rusia, Bielorusia, Ucraina, dar și în teritoriul actu-alei Republici Moldova. În opinia lui, una dintre cauzele care au dus la apariţia poemului este contextul istoric dramatic:

„Povestea este simplă. În ajunul războiului, în URSS s-a desfășurat un îngrozitor val de represiuni staliniste. Sute de mii de oameni, dacă nu chiar milioa-ne, au fost încarceraţi în GULAG, fără ca să aibă vreo vină, doar pentru că au fost suspectaţi că ar fi dușmani ai poporului. Ajunși în lagăre, acești oameni au fost puși să aleagă: ori să supravieţu-iască, ori să moară la lucrările de defrișare a pădurilor din Taigaua sălbatică. Șansa de „a supravieţui” pe care le-a oferit-o regimul stalinist a fost să spe-le cu propriul sânge, mergând să lupte pe front, imaginara lor vinovăţie. Și mulţi au acceptat, au mers la război, în faimoasele batalioane și compa-nii disciplinare. Este știut faptul că unităţile disciplinare au avut o contribuţie esenţia-lă în victoria armatei sovietice asupra celei germane, fi ind folosi-te ca forţe de șoc, de atac, de asalt și fi ind, de cele mai multe ori, carne de tun. Dar iată că după război, cea mai mare parte din-tre acești deţinuţi nu au fost eliberaţi, așa cum li s-a promis, ci au ajuns din nou în GU-LAG. Regimul totalitar comunist nu și-a înde-plinit promisiunile, i-a minţit pe foștii soldaţi și ofi ţeri ai detașamentelor disciplinare.

Marea confruntare dintre deţinuţii politici şi cei de drept comun Pe de altă parte, în perioada

războiului, în lagărele de de-tenţie s-a format o categorie aparte de deţinuţi, organizată într-o structură rigidă, cea a hoţilor, așa-zișii „blatnâie”. Din această categorie făceau parte deţinuţi de drept comun, care au fost închiși pentru cele mai diferite crime: furt, jaf, omor, viol. Puterea sovietică îi consi-dera pe aceștia mai apropiaţi regimului din punct de vedere social decât deţinuţii politici, care erau consideraţi dușmani ai poporului și deosebit de periculoși pentru orânduirea sovietică. Autorităţile criminale din lagăre conduceau activita-tea deţinuţilor, practic, la același nivel cu administraţia lagărelor. Deţinuţii politici care au trecut prin război și care s-au pomenit din nou după sârma ghimpată nu au acceptat să fie conduși de aceste autorităţi criminale. S-a produs un mare și sângeros confl ict. Ca rezultat, în perioada

de după război, prin tot GULA-GUL a trecut un val de răscoale armate, deosebit de feroce și sângeroase. O parte dintre ele eu reușit, răsculaţii obţinându-și prin luptă libertatea, însă multe dintre ele au fost crunt înăbușite”, ne-a povestit Mihail Lupașco.

Răscoala deţinuţilor de la Taişet Jurnalistul ne-a spus că po-

emul redactat de el și prietenul său, Boris Marian, a ajuns la ei pe căi private, fi ind scris de mână într-un simplu caiet, un fel de jurnal de detenţie (în rusește тюремная тетрадь) în versuri. Mihail Lupașco ne-a spus că mare le-a fost bucuria să con-state că acest poem, „Taigaua este Legea”, relatează despre o răscoală a deţinuţilor care a re-ușit: „Poemul povestește despre una dintre puţinele răscoale ale deţinuţilor sovietici din GULAG care a reușit: răsculaţii au prelu-

at controlul asupra lagărului și au ieșit la libertate. Mai departe, urmele lor se pierd, noi putând doar să presupunem că aceștia, prin lupte, au reușit să părăseas-că teritoriul URSS, refugiindu-se undeva în China.

În urma cercetărilor noastre, care, recunoaștem, sunt destul de sumare, am stabilit că eve-nimentele au avut loc în anii 46-47 sau 48 ai secolului trecut, în regiunea Irkuţk din Siberia, în împrejurimile staţiei Taișet, acolo unei au fost încarcerate după sârma ghimpată primele detașamente de corecţie”.

Jurnalul de detenţie al moldoveanului Mocreac Mihail Lupașco spune că în

ceea ce ţine de paternitatea manuscrisului, s-ar putea ca textul original, adică în prima sa variantă, să aparţină unui moldovean din Transnistria.

„În ceea ce privește autorul poemului, în urma unor studii și cercetări, am ajuns la concluzia că unul dintre autorii acestuia ar putea fi un conaţional de-al nostru, originar sau din raionul Grigoriopol, sau din raionul Du-

băsari. Noi presupunem că pe el îl chema sau Trofi m Mocreac, sau Trofi m Mocrac, nu cunoaștem exact numele lui. Acesta a făcut pușcărie, după care a participat la război în cadrul unui batali-on corecţional. El a reușit să se întoarcă acasă din război, dar a fost din nou arestat și trimis în GULAG. În GULAG, eroului nostru i se pierde urma, dar se pare că el a supravieţuit deten-ţiei, odată ce el apare ca autor al acestui jurnal de detenţie.

Un poem antisovietic care, timp de 40 de ani, a circulat în regim samizdat Acest jurnal de detenţie a

fost copiat, scris și rescris de nenumărate ori, fi ind transmis din mână în mână, așa cum în perioada sovietică circula litera-tura samizdat. Astfel, o mulţime de persoane au intervenit în acest poem, adăugând sau eli-minând câte ceva din versiunea originală. Astfel, procesul acesta de modelare a poemului a durat până în perioada restructurării gorbacioviene. Chiar există un fragment legat de perestroika, chiar dacă poemul, în general, se referă la o răscoală din GULA-GUL stalinist”, ne-a relatat Mihail Lupașco.

Atunci când jurnalul de de-tenţie a ajuns la cei doi jurnaliști,

Boris Marian a de-clarat că el are obli-gativitatea morală, ca fost condamnat politic, ca fost ZK în GULAGUL sovietic, ca poet, ca publicist, ca fost disident so-vietic, să pună acest poem în circulaţie, bineînţeles, într-o variantă cizelată.

Boris Marian con-sideră că poemul „Taigaua este Le-gea” trebuie atribuit creaţiei folclorice: „Noi doar presupu-nem că a existat un autor care ar fi fost un moldovean din Transnistria. Este foarte posibil să fi fost așa, dar poe-mul acesta a circulat cam vreo 40 de ani din mână în mână, el a suportat o mul-ţime de interven-ţii din partea altor persoane, în special, dintre cei care au

făcut pușcărie, așa că putem afi rma cu toată încrederea că el are o origine folclorică.

Pentru că printre cei care au intervenit în această lucrare au fost și deţinuţi de drept comun, nu doar deţinuţi politici, textul a ajuns să fi e infect, imposibil de a fi publicat. El conţinea multe cuvinte din argoul hoţilor, a pușcăriașilor și chiar înjurături. Așa că, înainte de a-l publica, am fost nevoiţi să recurgem la redactare stilistică și literară a textului”.

Rezistenţă armată anticomunistă chiar în timpul regimului stalinist Boris Marian susţine că me-

ritul lui și al lui Mihail Lupașco este unul modest, ei doar au scos din anonimat, „au scos de după gratii” acest poem, publi-cându-l și dându-i o altă viaţă, o altă circulaţie. „În această lucrare contează nu atât calităţile ei po-etice, cât mesajul social și politic. Acest poem demonstrează că în perioada sovietică a exis-tat o împotrivire, o rezistenţă armată împotriva dictaturii și tiraniei staliniste, chiar în cei mai sângeroși ani ai regimului, în anii de după război. Și această rezistenţă a avut loc în GULAG, unde deţinuţii erau trataţi cu

aceeași cruzime ca și în lagărele fasciste.

Curajul eroilor din poemul nostru este unul care ne încântă și astăzi. Eroii poemului sunt oameni care au existat cu adevă-rat, care au fost deţinuţi politici până la război, apoi au parcurs războiul în detașamentele dis-ciplinare, după care au fost din nou încarceraţi în GULAG. Și aici ei s-au răsculat, au pus mâna pe arme, au preluat controlul asupra lagărului lor, i-au elibe-rat pe deţinuţii din alte lagăre vecine și prin lupte grele au înaintat până la hotarul URSS cu China. Mulţi dintre ei au murit în luptele cu detașamentele sovie-tice de represalii. Autorităţile au îndreptat împotriva lor tehnica grea, tunuri și tancuri, și chiar aviaţia. Dar eu luptat și au reușit prin jertfa lor să-și dobândească libertatea.

Noi am pus în circulaţie acest poem pentru a demonstra că nu este adevărat că oamenii s-au supus orbește regimului sovietici, că toţi au fost niște fricoși, niște dobitoace docile care nici măcar nu au crâcnit în faţa călăilor. Nu a fost așa. Și nu e vorba doar de răscoala descrisă în poemul nostru. Au fost un șir întreg de răscoale ale deţinuţilor politici din lagărele sovietice. După răscoalele din anii 1946-1947-1948 au urmat cele din 1952-1953 și chiar în ajunul morţii lui Stalin. Eliberări-le în masă și reabilitările politice în masă care au avut loc după moartea lui Stalin s-au datorat și acestor răscoale din GULAG, acestor oameni cu demnitate, care s-au ridicat de după gratii, de după sârma ghimpată, au pus mâna pe arme și au murit foarte mulţi dintre ei”, ne-a spus Boris Marian.

Boris Marian, ca fost zeka în GULAG Boris Marian recunoaște că

s-a apucat cu mare bucurie de redactarea poemul „Taigaua este Legea” pentru că el însuși este fost deţinut al GULAGULUI, fi ind arestat în 1957 și eliberat tocmai peste 5 ani de detenţie.

Iată ce spune Boris Marian despre această întâmplare care i-a marcat întreaga viaţă: „Cum s-a întâmplat? Era în perioada căreia i s-a spus dezgheţul hruș-ciovian. Hrușciov a demascat stalinismul, cultul personalităţii lui Stalin. Noi, fi ind tineri stu-denţi la Kiev, am crezut în sin-ceritatea gestului lui Hrușciov și am considerat că ţine de datoria noastră să mergem înainte, să curăţim societatea de stalinism, să destalinizăm URSS-ul. Dar Hrușciov nu a dorit destaliniza-rea societăţii, ci hrușciovizarea ei. De fapt, el era ca și Stalin.

Și nu putea fi altfel, pentru că Hrușciov tot bolșevic fusese și crescuse în același mediu ca și Stalin. Hrușciov l-a demascat pe Stalin și a condamnat regimul instaurat de acesta doar pentru ca să instaleze propriul regim represiv și dictatorial.

Ca urmare a dezgheţului hrușciovian, în ţările din lagărul socialist au apărut mișcări anti-comuniste. În 1954 – în Germa-nia, în 1955 – în Polonia, și, cea mai importantă, în Ungaria – în 1956, când toată ţara, în frunte cu tineretul studios, s-a ridicat împotriva ocupaţiei sovietice, împotriva armatei sovietice. Re-voluţia din Ungaria a constituit apogeul valului de proteste an-ticomuniste și antisovietice din lagărul socialist. Asta l-a speriat pe stăpânul de la Kremlin, pe Nikita Hrușciov, care a ordonat cu text deschis: „Puneţi mâna strâns pe ei!” adică pe revoluţi-onarii unguri.

„Trăiască Revoluţia ungară!”În această situaţie, eu și

prietenii mei am susţinut cum am putut Ungaria. În timpul manifestaţiilor organizate de sovietici de jubileul revoluţiei bolșevice din 7 noiembrie 1957, la Petersburg, Moscova, Kiev tinerii au ieșit cu lozinca: „Jos mâinile de pe Ungaria” și „Trăiască Revoluţia Ungară!” Au urmat arestările în masă. Adică, după reabilitările făcute în

perioada 1954-1956, urmează un nou val de arestări, condam-nări, în baza aceluiași articol din Codul Penal. În Codul Penal al Federaţiei Ruse era articolul 58, iar în cel al Ucrainei și Mol-dovei, sovietice pe atunci, era articolul 54 (codul penal din Ucraina și Moldova era același). Acesta incrimina „agitaţia și propaganda antisovietică, ti-părirea literaturii antisovietice și a imaginilor cu un conţinut analogic”.

Au fost arestaţi mii și mii de studenţi, tineri, în general, ofi ţeri, învăţători, funcţionari, clerici, care, ajungând după sârma ghimpată, au constituit o nouă pătură în GULAGUL sovietic, cea a „studenţilor”. Așa ne-am numit noi, „studenţii”, deși deja nu mai eram studenţi

și nici măcar nu toţi dintre noi fuseseră studenţi. În temei, erau tineri, deși erau și persoa-ne în etate.

Eu am fost printre acești tineri. Trebuie să recunosc că noi nu am cerut demolarea sistemului, noi nu am scandat „Jos regimul sovietic”, noi am dorit revizuirea lui, noi vro-iam să-i dăm o faţă umană. De fapt, atunci trebuia să aibă loc restructurarea, care a devenit posibilă doar după preluarea puterii de către Gorbaciov.

Cu toate acestea, noi am fost pionerii, noi am constituit primul val de disidenţi sovie-tici, chiar dacă mulţi dintre noi nu erau atât pentru demolarea regimului, cât, mai degrabă, pentru reformarea lui”.

„În puşcărie am citit pentru prima dată Evanghelia” L-am întrebat pe domnul

Marian, cum își amintește de cei 5 ani lungi de GULAG?

„După ce am fost eliberat, multă lumea mă compătimea, toţi îmi spuneau că am pierdut 5 ani din viaţă, cei 5 ani în care am fost încarcerat, fi ind exma-triculat de la universitate. Dar nu este adevărat: nu am pierdut, ci am câștigat. În acei 5 ani de GULAG am învăţat ceea ce în 5 ani de facultate nu aș fi învăţat niciodată. Eu am făcut cea mai bună universitate, pentru că în GULAG am întâlnit, am discutat cu oameni de o erudiţie extraor-dinară, care aveau cunoștinţe te-meinice, bazate pe adevăr, și nu de cele de la universitate, care se

bazau pe propaganda bolșevică. Acolo am citit literatura care în acea perioadă era interzisă în Uniunea Sovietică. La închisoare am citit cărţi religioase, în puș-cărie am citit pentru prima dată Evanghelia. În pușcărie am afl at ce este creștinismul.

GULAGUL ca o şcoală În afară de aceasta, în GULAG

am întâlnit caractere, adevărate caractere, astfel că cei 5 ani de detenţie au devenit pentru mine o școală a bărbăţiei și a maturi-tăţii civice, a curajului civic. În GULAG, cei mai slabi de îngeri, cei cu caracterul mai slab, erau frânţi, ei dispăreau ca persona-litate. Iar cei mai tari de înger se căleau, deveneau personalităţi puternice.

Eu am intrat în GULAG ca om sovietic, care pledase doar pentru reformarea regimului, nu și pentru demolarea lui. Dar în GULAG am încetat să mai fi u om sovietic și am ieșit din GULAG un antisovietic convins. De fapt, regimul era tare prost, băgând în lagăre oameni sovietici și scoţând de acolo oameni antiso-vietici. Mulţi dintre cei eliberaţi din pușcării, din lagăre, au conti-nuat lupta împotriva regimului. Alţii au fost reduși la tăcere, dar și aceștia au tăcut, dar fără a renunţa la convingerilor lor, ei doar au așteptat momentul pri-elnic pentru a relua lupta. Și ei toţi au contribuit în mod direct la prăbușirea regimului, căci această disidenţă enormă care s-a creat faţă de regimul sovietic a constituit una dintre cauzele care au dus la prăbușirea lui”, susţine Boris Marian.

Marele paradox al lui Boris MarianFostul ZK și disident sovietic

este astăzi decepţionat de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova.

„Mi-e scârbă de ce se în-tâmplă astăzi. De 20 de ani tot batem pasul pe loc, numai min-ciuna și nedreptatea merg îna-inte în ţara noastră. Și mai cresc averile făcute pe căi necinstite, inclusiv prin activitatea politică.

Astăzi unii fac bani mulţi din politică”, spune fostul deţinut al GULAGULUI.

„Eu nu cer onoruri pentru trecutul meu, dar nu pot să înţeleg de ce eu sunt numit tră-dător, mancurt (deși am scris și publicat cărţi în limba română), comunist, doar pentru că nu am mers într-un pas cu patrioţii de carton de astăzi, cu anticomu-niștii de paradă care au apărut ca ciupercile după ploaie după prăbușirea comunismului so-vietic. Și acești patrioţi de carton mă numesc pe mine comunist, pe mine care am făcut pușcărie pentru că am manifestat împo-triva regimului, în timp ce mulţi dintre ei ocupau funcţii înalte în structurile de partid și adminis-trative din imperiul sovietic.

Majoritatea celor care acum sunt la putere au fost comuniști, au fost mari nacialnici, înfocaţi propagandiști și ideologi pe timpul URSS-ului. Și ăștia îmi fac mie proces de conștiinţă. Unul dintre ei avea o funcţie mare la Comitetul Central și scria denunţuri împotriva scriitorilor. Am un denunţ de-al lui și aș pu-tea să-l public în presă. El acum este însă un mare patriot român, mare scriitor, invitat la tot felul de manifestaţii în România, ridicat în slăvi de autorităţile de la Chișinău, el acum este mare luptător anticomunist, care însă în timpul sovietic turna scriitorii la securitate.

El, fostul turnător la securi-tate, s-a reorientat subit după căderea regimului, a scris câteva versuri patriotarde și acum este băiat bun. Și în timpul sovietic era băiat bun, pentru că atunci scria versuri în care lăuda Parti-dul Comunist al URSS. Dar eu, cum am fost pe timpul sovietici-lor băiat rău, tot băiat rău am ră-mas și astăzi. El și atunci, și acum mă dă la brazdă, îmi dă din de-get, atunci pentru că nu ţineam linia Partidului Comunist, că nu eram comunist cum era el, iar acum că nu sunt „anticomunist”, cum se pretinde el astăzi. Acesta este marele paradox!” declară cu amărăciune Boris Marian.

Și credem că are tot temeiul să afi rme asta. Din păcate.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Taigaua ca LegeTaigaua ca LegeDoi dintre confraţii noștri de breaslă de limbă rusă, scriitorul și publicistul Boris Marian și pu-blicistul Mihail Lupașco, ne-au adus la redacţie un poem care a văzut recent lumina tiparului și care constituie o apariţie absolut inedită. Acest poem este scris în rusește și se numește „Закон – Тайга”, în traducere în românește ar fi „Taigaua este Legea”. Poemul este inedit prin faptul că relatează despre o răscoală armată din GULAGUL sovietic și, se presupune, a fost scris de un conaţional de-al nostru din Trans-nistria. Asta ne-a și determinat să publicăm în ziar istoria acestui poem, povestită nouă de cei care l-au găsit, redactat și tipărit, adică de Boris Marian și Mihail Lupașco.

Boris Marian, lagărul numărul 5, staţia Sosnovka, Boris Marian, lagărul numărul 5, staţia Sosnovka, Republica Autonomă Mordovia (1958)Republica Autonomă Mordovia (1958)

Coperţile interioare ale cărţii. Coperţile interioare ale cărţii. Desenele sunt originale, făcute de deţinuţii din GULAGDesenele sunt originale, făcute de deţinuţii din GULAG

Boris Marian, primul din dreapta, cu prietenii, Boris Marian, primul din dreapta, cu prietenii, Dubravlag, Republica Autonomă Mordovia (1958)Dubravlag, Republica Autonomă Mordovia (1958)

Boris MarianBoris Marian

Mihail LupașcoMihail Lupașco

20 MAI 2011 9Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI FiatLUX

(Continuare din numărul precedent)

Aden, Ceylon, Singapore, Saigon, Hong-Kong, Shanghai și Nagasaki – iată popasurile din timpul călătoriei mele cu vaporul până în Japonia, din anul 1872.

Împrejurimile oraşului Point de Galle din insula CeylonFăcându-se dimineaţă, am luat trăsurile comandate

încă de cu seară și am plecat să cercetăm împrejurimile orașului Point de Galle. Trăsurile de aici sunt pe arcuri, trase de un singur cal, și au patru locuri. Plata se face după milele parcurse. Pentru prima milă dai un șiling, iar pentru fi ece milă următoare dai câte jumătate de șiling, oricâţi ar fi cei urcaţi în trăsură. Drumul era o minune, nu alta. Nu avea nici o gropiţă, nici o piatră cât de mică, nici un vreasc măcar! Parcă nici nu am fi mers pe pământ, unde mai pui că de jur-împrejur era o nemaivăzută până atunci frumuseţe a naturii. Tot ceea ce ne-a fost dat să vedem în lumea vegetală ne încânta tot mai mult și mai mult. Pur și simplu, nu ne mai puteam sătura să privim, întrebându-ne, ca uluiţi, de unde vine această uriașă putere în stare să scoată din pământ atâta amar de frumuseţe. Și acum, după ce s-au scurs opt luni de zile de atunci, parcă aș simţi o sărbătoare în sufl et la aducerea aminte a celor văzute și pe care nu cred să le pot uita vreodată. Pe drum am fost sfătuiţi să trecem și pe la o altă pagodă. Statuia de aici a lui Buddha este cu mult mai mare decât cea vă-zută mai înainte. De-a dreapta lui Buddha, pe perete, apare chipul învăţăcelului său Brahma, având două-sprezece mâini, de-a stânga – Vișnu, iar la intrarea în pagodă, însemnând ceva de felul pridvoarelor noastre bisericești, apare de amândouă părţile Siva. Cel puţin așa ne lămuresc prin traducător preoţii templului. Nu departe de această pagodă, printr-o mulţime de alţi copaci, am cercetat îndelung un arbore de scor-ţișoară. Arborele nu era prea înalt, de vreo 3-4 arșini, iar rădăcinile lui au un desăvârșit miros de camfor. De aici am plecat mai departe, oprindu-ne la poalele unei măguri, întrucât locul putea fi străbătut doar cu piciorul, fapt pentru care trăsurile noastre au rămas jos. Am urcat pe culmea acelei măguri și de acolo ni s-a deschis minunata priveliște a întregii împrejurimi: dinspre partea de apus se zărește un crâmpei de mare, de cealaltă parte, la talpa muntelui, se aștern mici poiene, crânguri în toată bogăţia și frumuseţea naturii tropicale, în depărtare se scaldă în nori Vârful Adam, iar mai aproape, muntele este înconjurat de coline nu prea înalte, toate până la una acoperite de arbori și de verdeaţă. O jumătate de șiling plătită de fi ecare vizitator face dovada că această culme este luată în arendă.

Am putut lua cunoștinţă, în linii mari, de istoria stăpânirilor europene asupra Ceylonului dintr-un ghid englezesc. Portughezii au pus stăpânire pe locul în care se afl ă Point de Galle în anul 1515. După 140 de ani de stăpânire portugheză, Point de Galle a trecut în anul 1655 în mâna olandezilor, care, la rândul lor, au fost alungaţi în anul 1795 de către englezii ieșiţi învingători. Amintire despre stăpânirile portugheză și olandeză rămân a fi doar cimitirele lor, precum și biserica olandeză. De altfel, nici englezii nu au pus îndată stăpânire pe întreaga insulă. Puternicul regat Kandy li s-a împotrivit britanicilor până în anul 1815. De atunci Kandy a devenit orașul de căpătâi al insulei, aici avându-și reședinţa general-guvernatorul, tot aici fi ind concentrată activitatea misionarilor.

Populaţia insulei CeylonPopulaţia băștinașă din Ceylon este alcătuită din

diferite triburi asiatice, cea mai mare parte dintre care aparţin rasei singaleze, care se aseamănă cu indienii. Bărbaţii sunt bine clădiţi, vânjoși, cu trăsături vii și inteligente, și toţi cei pe care i-am văzut arătau destul de solid. Pe cap și pe barbă au o bogată podoabă de păr. Mulţi dintre ei își rad bărbile după obiceiul engle-zilor, părul din cap și-l piaptănă spre ceafă fără nici un fel de cărare, iar în creștet și-l strâng cu un pieptene rotund. Lumea de rând umblă pe jumătate despuiată, încingându-se în faţă doar cu o bucată de pânză, și așa umblă și copiii. Femeile poartă, pe lângă pânza obligatorie de la cingătoare până la genunchi, și un

fel de scurteică din pânză albă și subţire. De altfel, și bărbaţii pot fi văzuţi destul de des îmbrăcaţi la fel, de aceea nu vei putea deosebi dintr-o dată un bărbat de o femeie. Iar femeile, dacă nu au în amândouă urechile cercei, poartă negreșit un cercel în urechea dreaptă. Pielea locuitorilor este de culoare întune-cată, dar nu este neagră. Aproape toate feţele, atât cele bărbătești, cât și cele femeiești, sunt destul de frumoase și simpatice. Singalezii se împart în patru caste: Ksatriya – a nobilimii, Brahmanii – a preoţimii, Vaisiya – a negustorilor, casta cea mai înstărită acum și clasa cu cele mai bune trăsături exterioare, și, în sfârșit, Sundra – casta ţăranilor, clasa de jos, care, după cum suntem încredinţaţi, se împarte în alte vreo cel puţin 60 de caste. După cum se vede, englezii lasă așa cum sunt obiceiurile și așezămintele din vechime, căci treptata cunoaștere dintre băștinași și europeni va dezrădăcina de la sine încet-încet și castele indiene, și alte noţiuni brahmanice.

Mulţi dintre locuitorii Ceylonului mărturisesc creș-tinismul: unii sunt catolici, alţii – protestanţi. Printre ceylonezi sunt și mulţi mahomedani, dar cea mai mare parte a locuitorilor mărturisește budismul. Cei doi condrumeţi ai mei, Sebastian și Silvia, sunt catolici. Pe insulă și în orașul Point de Galle este o misiune catolică și alta protestantă, dar timpul nu mi-a îngăduit să pot avea vreo întrevedere cu cineva dintre misionari.

Flora din insula Ceylon este una dintre cele mai bogate pe globul pământesc și cuprinde 3000 de plante fanerogame, cele mai cunoscute fi ind arborii de esenţă tare – salcâmul de toate varietăţile, mărul, arborele de muștar, pomenit în Sfânta Scriptură, mangotierul, așa-numitul arbore de mătase, stejarul de Ceylon, tamarinul, abanosul uriaș, secvoia și încă multe altele.

Jumătatea stângă a orașului Point de Galle este locuită de europeni, iar cea dreaptă de băștinași. În prima jumătate sunt câteva hoteluri și magazine cu opere europene și opere de artă locală. În jumătatea orașului locuită de băștinași este un mare bazar, unde aproape tot ce se vinde este lucrat în partea locului și doar fl eacurile mărunte ca nasturii sau lucrurile din sticlă sunt aduse din Anglia. Tot aici poţi vedea o mulţime de nuci de cocos, lămâi (destul de nearătoase și de negustoase) și ananași. Doi ananași, fi ecare cân-tărind nu mai puţin de 3 funţi, m-au costat un șiling și, cu toate acestea, mi s-a spus că am cumpărat prea scump. În acest bazar mișună oameni de fel de fel de neamuri și popoare, aici putând să vezi o priveliște pestriţă a tuturor straielor naţionale cu putinţă din Asia, locul fi ind al unei învălmășeli de malaiezi, chinezi, perși, kafri, preoţi budiști și căpetenii ale triburilor aborigene purtând tot felul de semne distinctive ale dregătoriei lor.

(Va urma)

Text apărut în revista moscovită „Missioner” (Misionarul) din anul 1874. Traducere din rusă

– Vlad CUBREACOV

PREMIERĂ ABSOLUTĂ!

Cuviosul Român Anatolie Tihai: Impresii dintr-o călătorie în Japonia (III)

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E IPP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 11

M N STIRI SCHITURI BISERICI ICOANE F C TOARE DE MINUNI SFINTE MOA TE

OLTENIA, MUNTENIA, ARDEAL Circuit pe Transf g r an

17 - 19 iunie 2011 Plecarea din Chi in u spre Târgovi te: Vineri, 16 iunie, ora 19. Întoarcerea la Chi in u: Luni, 19 iunie, orele 20-21.

Ziua 1, Sâmb t , 17 iunie: M n.Dealu: Sf.Liturghie, Mormântul domnitorului Mihai Viteazul. Târgovi te: Curtea Domneasc , Turnul Chindiei. M n.Viforâta: icoana f c toare de minuni a Maicii Domnului. Cazare: M n. Curtea de Arge .

Ziua 2, Duminic , 18 iunie: M n.Curtea de Arge : Sf.Liturghie, moa tele Sf. Filofteia, fântâna me terului Manole. TRANSF G R ANUL, Lacul Vidraru i Lacul glacial Bâlea. M n.Brâncoveanu-Sâmb ta de Sus: Vecernia, mormintelele mitropolitului Ardealului, Antonie Pl m deal i arhimandritului Teofil Pâr ian, izvorul cu ap t m duitoare a p rintelui Arsenie Boca. Cazare: M n.Brâncoveanu-Sâmb ta de Sus.

Ziua 3, Luni, 19 iuni: M n.Brâncoveanu – Sâmb ta de Sus: Sf. Liturghie. Mun ii F g ra : Urcare/coborâre spre muntele Moldoveanu (2554m alt.) cu un popas la pe tera-chilie a p rintelui Arsenie Boca (1600 m alt.). Cetatea F g ra . Bra ov: Biserica Sf. Nicolae, Prima coal româneasc , Pia a Sfatului, Biserica Neagr , program liber în ora 1 or . Borze ti: acas la tefan cel Mare i Sfânt: biserica i muzeul: popas (1 or ).

(+373.22) 226043, 331310, 597836(+373) 68855440, 69336366, 67179501, 79707501, 79936366, 79776216

www.emaus.md office@emaus.md

Acum suntem la o distanţă de 199 de ani de la semnarea de către ruși și turci, în Hanul armeanului Manuc bey din Bu-curești (agent în serviciul Rusiei, cu o contribuţie directă la raptul teritorial din 1812), a acelei ne-norocite hârtii prin care Rusia ţa-ristă și Turcia otomană sfârtecau Principatul Moldovei. De această dată, presa de limbă română de pe ambele părţi ale Prutului a fost mai sensibilă și a abordat subiec-tul, de regulă și din păcate, doar sentimental și patriotard.

Cel mai mare voievod român din toate timpurile, Ștefan cel Mare și Sfânt, cel mai mare poet român, Mihai Eminescu, cel mai mare istoric român, Nicolae Iorga, cel mai mare compozitor român, George Enescu, cu toţii fi i ai vechii Moldove, vor fi în continuare revendicaţi de ambele maluri ale Prutului, ca dovadă că sângele apă nu se face, indiferent de me-andrele istoriei noastre chinuite și contorsionate.

La anul vom aniversa două secole de la crima istorică comisă de cele două imperii împotriva naţiunii noastre. Este de așteptat că atât partida naţională, cât și partida imperială (sau cea moldo-venistă, fi loimperială), se vor ra-porta, fi ecare în felul său, diame-tral opus celui al părţii adverse, la eveniment. Putem presupune de pe acum că dezbaterea publică va rămâne la cotele de anul acesta, cu simpla diferenţă că accentele se vor îngroșa. Manipularea is-toriei va fi la ea acasă în ograda moldovenismului fi loimperial de la Chișinău. Singurul subiect nou care va fi atacat în mod inevitabil va fi cel al succesiunii juridice, al legitimării sau falsei legitimări istorice a Republicii Moldova, văzută ca auxiliară a Moscovei.

Declaraţia de independenţă din 27 august 1991, în încercarea de a aduce claritate asupra lucru-rilor, parcă ar vrea dinadins să

ne ducă într-o zonă a confuziilor periculoase, atunci când se refe-ră la „statalitatea neîntreruptă” și la raptul teritorial din 1812, sugerând o succesiune juridică între Ţara Moldovei și actuala Republică Moldova, dar și, ceea ce este mai mult decât intere-sant de observat, între România interbelică și Republica Moldova. Să urmărim textul a trei alineate din actul de naștere al Republicii Moldova: „Având în vedere tre-cutul milenar al poporului nostru și statalitatea sa neîntreruptă în spaţiul istoric și etnic al devenirii sale naţionale; Considerând actele de dezmembrare a teri-toriului naţional de la 1775 și 1812 ca fi ind în contradicţie cu dreptul istoric și de neam și cu statutul juridic al Ţării Moldovei, acte infi rmate de întreaga evo-luţie a istoriei și de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei

și Bucovinei; Subliniind că fără consultarea populaţiei din Basa-rabia, nordul Bucovinei și Ţinutul Herţa, ocupate prin forţă la 28 iunie 1940, precum și a celei din R.A.S.S. Moldovenească (Trans-nistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al U.R.S.S., încâlcând chiar prerogativele sale constituţionale, a adoptat la 2 august 1940 „Legea U.R.S.S. cu privire la formarea R.S.S. Mol-dovenești unionale”, iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea graniţei între R.S.S. Ucraineană și R.S.S. Moldovenească”, acte normative prin care s-a încercat, în absenţa oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii și apartenenţa

noii republici la U.R.S.S.”. Vom reţine că doi dintre termenii dihotomici cu care operează Declaraţia de independenţă sunt: „moldoveni” și „limba română”, parcă accentuând dilema iden-titară și vrând să sugereze că o chestiune ca cea a succesiunii de drept a statului ar rămâne deschisă.

Așadar, să vedem cine este succesorul de drept al Ţării Mol-dovei, pentru a anticipa orice speculaţie la care se va deda tot mai mult în continuare partida imperială și cea moldovenistă proimperială. Părerea noastră este că între Republica Moldova, ca stat constituit la 27 august 1991, și Ţara Moldovei nu există nici un fel de continuitate juri-dică. Poate cineva demonstra contrariul? Evident că nu. Faptul că exprimăm acest punct de ve-dere nu înseamnă că am fi adepţii

revizionismului sau iredentismu-lui, oricare ar fi sensurile pe care li le atribuie unii sau alţii. Noi acceptăm realităţile politice și ne asumăm întreaga istorie naţiona-lă așa cum a fost ea. Preocuparea noastră majoră este ca Lumea Românească de astăzi, prin cei doi moduli politici de bază ai săi, România și Republica Moldova, să prospere și să se consolideze spre binele cetăţenilor din cele două state, lăsându-i lui Dum-nezeu teren de acţiune privind destinul nostru viitor.

Precum se știe, etnia română a fost, pe întreg parcursul evului mediu și până în secolul XIX, o naţiune tristatală, multistatali-tatea fi ind un fenomen obișnuit în cazul tuturor naţiunilor de talie mare sau medie din Europa timpului respectiv. Unul dintre statele noastre naţionale a fost Ţara Moldovei. Dreptul internaţi-onal public numește desfi inţarea unui stat de către altul sau între-ruperea suveranităţii unui stat pe o parte importantă a teritoriului său, prin ocupaţie străină și sub-jugare, cu termenul latin debela-tio. Ocupaţia austriacă din 1775 a părţii de nord a Ţării Moldovei și ocupaţia ţaristă din 1812 a jumătăţii de răsărit a Ţării Mol-dovei reprezintă cazuri clasice de ocupaţie și subjugare, adică de debelatio. Cu precizarea că aceste cazuri de debelatio (ocupaţie și subjugare), invocate, în principiu, corect în Declaraţia de indepen-denţă a Republicii Moldova nu au fost niciodată complete, ci doar parţiale. Din respect faţă de ade-vărul istoric trebuie să observăm că ele se referă însă strict la Ţara Moldovei, care, în 1859, s-a unit (prin fuziune, nu prin absorbţie, am spune astăzi în termeni juri-dici curenţi) cu Ţara Românească (Muntenia sau Valahia), constitu-ind Principatele Unite. La rândul lor, Principatele Unite s-au numit, din 1 iunie 1866, România, după numele etniei fondatoare. Jude-ţele basarabene Bolgrad, Cahul și Ismail au făcut parte, până în 1878 (Pacea de la Berlin), din Ţara Moldovei, Principatele Unite și, respectiv, România. Putem vorbi despre o perfectă continuitate juridică, din 1359 până astăzi, între Ţara Moldovei, Principatele Unite și România, indiferent de tipurile de regim care s-au suc-cedat. Nicăieri, pe această linie neîntreruptă de continuitate juridică și succesiune statală nu apare și nici nu avea cum să apară Republica Moldova, născută pe ruinele defunctei URSS.

În paralel, în planul succesiunii bisericești însă, există loc pentru analogii interesante, întrucât Mi-tropolia Moldovei și Bucovinei, cu existenţă neîntreruptă din 1401

până astăzi, este unul dintre pre-cursorii Patriarhiei Române, care o succede ascendent. Pe de altă parte, Mitropolia autonomă a Basarabiei de astăzi este, tot prin analogie, un fel de echivalent ecleziastic al actualei Republici Moldova, pe când Mitropolia Chișinăului și „a întregii Moldove” (Patriarhia Moscovei) este un fel de analog al puterii de ocupaţie rusească, care, prin titulatură și aspiraţii expansioniste afișate, ridică pretenţii asupra spaţiului și moștenirii vechii Mitropolii a Moldovei cu reședinţa mai întâi la Suceava, iar mai apoi la Iași.

Așadar, în accepţia dreptului internaţional clasic și modern, România este singurul succesor juridic ascendent al Ţării Moldo-vei cu capitala la Suceava și Iași, iar în accepţia dreptului canonic ortodox, Patriarhia Română este singurul succesor juridic ascen-dent al Mitropoliei Moldovei cu reședinţa la Suceava și Iași. Im-postura structurii locale a Patriar-hiei Moscovei ţine de evidenţe și nu se sprijină pe dreptul canonic ortodox, invocând în favoarea sa doar “dreptul forţei”, adică dreptul ocupantului de la 1812 și 1940, așa cum este el menţionat și în Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova.

Chestiunea continuităţii sau succesiunii juridice și de stat nu este refl ectată expres în nici unul dintre actele normative interne ale României de astăzi. Faptul lasă loc pentru interpretări ero-nate și speculaţii și manipulare, alimentând tendinţe și reflexe expansioniste în raport cu statul

român modern, mai cu seamă din partea unor cercuri politice de la Chișinău, aliniate sau arondate intereselor centrului de putere responsabil pentru acel nenoro-cit debelatio din 1812.

Pentru a vedea cum procedea-ză alte state în cazuri similare, vom observa, cu titlu de fapt divers, că, bunăoară, Federaţia Rusă se revendică oficial a fi succesor (continuator) juridic al tuturor formaţiunilor statale care au precedat-o. Astfel, Legea federală a Federaţiei Ruse cu privire la compatrioţii de peste hotare, nr. 99-F3, din 24 mai 1999, cu completările și modifi cările ul-terioare, prevede în Preambulul său: „Federaţia Rusă este succe-soare și continuatoare de drept a Statului Rus, a Republicii Ruse, a Republicii Sovietice Socialiste Fe-derative Ruse (RSSFR) și a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS). Instituţia cetăţeniei ruse este coroborată cu principiul caracterului neîntrerupt (al con-tinuităţii) statalităţii ruse”.

Extrapolând situaţia, am pu-tea să ne imaginăm că un text similar de lege, adoptat la Bu-curești, ar trebui să arate cam astfel: „România este succesoare și continuatoare de drept a Ţării Moldovei și a Ţării Românești, a Principatelor Unite, a Regatului României, a Republicii Democra-tice Moldovenești (Basarabia), a Republicii Populare Române și a Republicii Socialiste România. Instituţia cetăţeniei române este coroborată cu principiul caracte-rului neîntrerupt (al continuităţii) statalităţii române”. Aici este însă

vorba doar despre imaginaţie și deziderat, întrucât, oricât am scruta ansamblul cadrului legisla-tiv românesc, nu vom putea găsi nimic de genul acesta.

Rămânând pe linia extrapolă-rilor și ţinând cont de realităţile istorice, nimeni nu-și poate ima-gina un text de lege asemănător adoptat de Legislativul de la Chișinău: „Republica Moldova este succesoare și continuatoa-re de drept a Ţării Moldovei, a Principatelor Unite, a Regatului României, a Republicii Democra-tice Moldovenești (Basarabia), a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM) și a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM)”. Firul con-tinuităţii statale de drept, care să lege Republica Moldova de astăzi de vechiul stat naţional (româ-nesc) al Ţării Moldovei, este rupt. Ruperea lui s-a produs la 16 mai 1812, prin acel debelatio parţial, când suveranitatea Ţării Moldovei a fost suspendată prin rășluirea, ocuparea și subjugarea părţii de la răsărit de Prut a ţării de către Imperiul Ţarist, cu mârșava com-plicitate a Imperiului Otoman.

Unde mai pui că, prin Con-stituţia sa, România „este stat naţional, suveran și independent, unitar și indivizibil”, pe când Re-publica Moldova refuză formula și, prin Constituţia din 1994, de-clară că „este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil”, adăugând articolul nehotărât „un” și omiţând termenul „naţi-onal”, pentru a nu fi nevoită să precizeze denumirea naţiunii. Marea problemă a Republicii

Moldova este dacă va reuși sau nu să devină stat naţional. Și dacă va deveni vreodată, trebuie să ne întrebăm de pe acum: ce fel de stat naţional anume va fi ?

Sub ochii noștri se poartă astăzi un adevărat război de revendicare a continuităţii juridice și moșteni-rii istorice a Ţării Moldovei, victima tratatului ruso-turc semnat la București în neagra zi de 16 mai 1812. Suntem abia la începutul acestui război, care va dura ceva timp. Pericolele pe care le prezintă acesta ţin de riscul real al unui nou debelatio realizat prin acel soi de ocupaţie și subjugare subtilă pe care ne-am obișnuit să-l numim cu un cuvânt ciudat: transnistri-zare. Datele contextului istoric s-au schimbat, evident, de la 1812 încoace. Singura diferenţă dintre vechiul și actualul peisaj geopoli-tic în care ne afl ăm este că astăzi rușii nu mai discută cu turcii, ci cu germanii, ca și în 1939.

Întâmplător sau nu, anume în fatidica zi de 16 mai premierul Filat a anunţat că pleacă iarăși la Berlin pentru a discuta, după cum ne-a spus chiar el, prefaţându-și vizita, „chestiunea transnistrea-nă”. Va deveni oare Vladimir Filat un nou Manuc bey al timpurilor noastre?

Și dacă tot am recurs la tristul joc de cuvinte „Prut – trup rupt!”, nu am vrea să credem că celălalt râu important din „spaţiul istoric și etnic al devenirii noastre naţi-onale” ne va oferi, la două secole distanţă de 16 mai 1812, prilejul să spunem, într-o dureroasă îngâ-nare, „și Nistrul – sinistru!”

Vlad CUBREACOV, FLUX

PRUT – TRUP RUPT sau despre debelatio de la 16 mai 1812PRUT – TRUP RUPT sau despre debelatio de la 16 mai 1812Scriam pe blogul meu, acum exact doi ani, cu ocazia împlinirii a 197 de ani de la rășluirea din trupul viu al Moldovei a părţii ei de răsărit, nu-mită mai târziu Basarabia: „La 16 mai 2009 nici un ziar nu a scris despre această tristă aniversa-re, nici un post de radio sau de televiziune, fi e la Chișinău, la Iași sau la București, nu și-a amintit de marea tragedie întâmplată în istoria noastră la 16 mai 1812. Pe câţi oare îi mai doare astăzi cu adevărat 16 mai 1812?”. Începând cu 16 mai 1812, denumirea de PRUT, printr-un joc de cu-vinte, singurul posibil prin recombinarea litere-lor sale, a început să fi e citită TRUP RUPT! 16 mai 1812 reprezintă ziua tragică în care Prutul a fost făcut linie de frângere a trupului și sufl etului nostru etnic pe altarul intereselor murdare ale două imperii.

Urmare din pag. 1 Ambiţiile acestuia vor spori odată cu obţinerea

fotoliului din clădirea de pe Ștefan cel Mare, 83, astfel încât va ţinti funcţia de președinte al PCRM. Iar acest lucru este deja intuit de “cardinalul din umbră” al actualului lider comunist, fapt care se refl ectă și în actuala campanie a lui Dodon. Aţi văzut vreun mesaj de susţinere din partea lui Mark Tkaciuk la adresa lui Igor Dodon? Nu. Aceasta în condiţiile în care Mark Tkaciuk este unul dintre cei mai buni specialiști în manipulare din Moldova. Mai mult, gurile rele spun că Tkaciuk îi pune piedici lui Dodon. De ce în staff ul de campanie al lui Dodon sunt alte persoane decât fruntașii PCRM? De ce pe blogul candidatului din partea comuniștilor lipsește simbolica PCRM (secera și ciocanul)? De ce campania de comunicare a lui Dodon prin interme-diul bilboard-urilor a început pe cont propriu (fi nanţată de oameni de afaceri și nu de partid sau cu acordul par-tidului), înainte de a fi desemnat candidat al formaţiunii, campanie criticată de liderul PCRM, Vladimir Voronin? De ce-uri sunt multe. Răspunsul este unul. Dodon își face propriul joc, susţinut de un grup de oameni de afaceri. Iar jocul acesta se poate încheia cu un mare scandal în PCRM, dacă tânărul politician va fi înscăunat la Primărie.

Funcţia de primar al Capitalei este una inclusiv po-litică. Ea aduce din start un rating suplimentar, dar și multe pârghii de infl uenţă (de ordin economic, politic, instituţional etc.). Aceasta înseamnă resurse și argumen-te suplimentare pentru ca Dodon să pretindă funcţia de președinte al PCRM, în condiţiile în care de câţiva ani se discută despre succesorul lui Vladimir Voronin. Nu vreau să deschid, deocamdată, toate parantezele, dar pe culoare se vorbesc multe lucruri interesante. Deci, Dodon este SOLUŢIA pentru dezmembrarea PCRM!

Oleg CRISTAL, FLUX, sursa: vox.publika.md

Dodon, SOLUŢIA pentru dezmembrarea PCRM?

Expansiunea rusă în jurul Mării Negre (1700-1812)

20 MAI 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

- Pentru început, vreau să vă fe-licit pentru turneul la Sankt-Pe-tersburg, unde aţi prezentat spec-tacolul “Fraţii Karamazov”.

- Mulţumesc! Mă bucur că această participare are ecouri bune, am primit și o scrisoare din partea directorului festivalului, care spune că acest spec-tacol a fost o revelaţie.

- Mai cu seamă că acest spectacol nu s-a mai jucat de mulţi ani la Sankt-Petersburg.

- Da, și a fost analizat „sub lupă”. Este riscant să te duci în capitala culturală a Rusiei cu un spectacol de Dostoievski.

- Să revenim la actualitate. Mai multe secte din toată lumea anun-ţă sfârșitul lumii pe 21 mai 2011...

- Ducă-se pe pustii! Au mai fost câteva încercări din astea.

- Dacă ar fi să faci un fi lm sau un spectacol cu acest subiect, care ar fi fi nalul?

- În primul rând, nu m-aș apuca de un scenariu despre asta, pentru că nu cred în sfârșitul lumii. Cred că lumea se va sfârși atunci când va dispare senti-mentul de iubire. Cât există dragoste, există și oameni, deci, și lume.

- Înainte să fi ţi numit în funcţia de director al studioului „Moldova-Film” eraţi angajat în câteva pro-iecte teatrale la Teatrul Rus „A. P. Cehov”, unde îndeplineaţi funcţia de director artistic. Mai sunt vala-bile proiectele începute acolo?

- Voi fi naliza proiectele începute, dar voi lucra la ele în timpul liber.

- Aţi lucrat întotdeauna în para-lel în teatru și fi lm. Ce vă este mai aproape?

- Eu am absolvit VGHIK și mi s-a întâmplat de multe ori să mi se spună că un spectacol pe care l-am regizat în teatru este făcut în „viziune cinemato-grafi că”. Și viceversa. Sunt foarte mulţi regizori, chiar de talie mondială, care au lăsat în urma lor capodopere atât în teatru, cât și în cinema.

- Să înţelegem că aţi ales teatrul din lipsa mijloacelor fi nanciare de a face fi lm în Republica Moldova?

- Da, acesta a fost unul dintre motive. După ce am absolvit VGHIK, am venit la studio și aici era o forfotă generală, se fi lmau câteva proiecte, am prins o perioadă fantastică. Pe atunci pe culoarele studioului se întâmpla ceva de nedescris, lucrau în paralel câteva echipe de pregătire, de fi lmare. Și eu am prins momentul acela, care mi-a plăcut. Imediat însă a urmat alt moment: prăbușirea vechiului regim și, odată cu el, s-a destrămat și cinematografia. Și eu

aveam de ales: să vin la renumitul „Fulgușor” și să mă lamentez cum se lamentau o sumedenie: sunt geniu și dacă mi s-ar da, aș face... sau să încerc să fac ceva fără să aștept să mi se dea. Am ascultat lamentările astea o dată, de două ori și am renunţat să fi u „geniu în așteptare” și am plecat spre teatru, spre care mă chemau anumite rădăcini inoculate de bunul meu profesor Ilie Todorov, care mi-a deschis porţile spre cunoașterea și înţelegerea teatrului și prin el am rămas fi del și îndrăgostit de teatru. Filmul a fost dintotdeauna un vis al meu, pe care n-am vrut să-l las doar la stadiul de iluzie și am făcut tot posibilul să realizez prin însăși plecarea mea la Moscova, la VGHIK. De acolo a pornit calea mea în fi lm. Și, așa cum am pomenit mai sus, după căderea sistemului, am plecat în teatru, pentru că în fi lm chiar nu se mai făcea nimic. Erau doar câteva încercări particulare și unele dintre ele chiar erau departe de fi lm.

- Ei bine, cine a insistat pe ideea studiourilor particulare, au făcut televiziuni, după care au mers pe ideea serialelor, la noi nu s-a ajuns până aici.

- Apariţia televiziunilor particulare a avut loc ceva mai târziu, a fost ne-voie să se mai coacă ideea asta. Să luăm, de exemplu, PRO TV București, care a apărut peste mai mulţi ani, nu imediat după revoluţie. La Chișinău, eu, împreună cu un om de afaceri și cu câţiva prieteni, am făcut, în 1993, „Teatrul de buzunar”, cu care am ajuns și la Moscova, și la Paris, și la Cairo, nu mai vorbesc de România și Ucraina, unde am avut mai multe turnee.

- Dar de ce la posturile tv din Chi-șinău nu au apărut încă seriale de fabricaţie autohtonă?

- Probabil că televiziunile încă nu sunt pregătite pentru asemenea proiecte. Dar, în ultimul timp, se vehi-culează tot mai mult această idee, am auzit chiar și directori de televiziuni care spun că se gândesc să găsească investiţii pentru asemenea proiecţii. Sper că aceste discuţii să fi nalizeze într-un proiect real.

- Am adus acest subiect în discuţie pentru că actorii de la noi tânjesc după fi lm și aici nu au posibilitatea să-și pună în valoare talentul. Mulţi actori tineri aleg să plece din teatru pentru a apărea în roluri episodice în telenovele românești sau, dacă au noroc, în producţii rusești. Deși avem o facultate care pregătește actori pentru teatru și fi lm, aceștia nu au posibilitatea să apară și în fi lm, iar emoţia scenei, deși știm că e frumoasă, este efemeră.

- Da, avem foarte mulţi actori ta-lentaţi care, din păcate, nu pot să fi e valorifi caţi și în fi lm. Dacă mai apar undeva, fi e că e vorba de ceva episodic sau de un spot, ferice de ei. Speranţa moare ultima, eu acum sper să atrag la studio creatori, să formăm aici o atmosferă de creaţie, unde, la prima etapă, să avem niște idei și să căutăm mijloace și modalităţi de realizare a lor. Noi, cei afl aţi în zona asta, avem un specifi c nu tocmai bun – lipsa de organizare. Suntem, pe bună drepta-te, un popor talentat, avem idei fru-moase și măreţe, dar, cum se exprima criticul român Valentin Silvestru, care la un moment dat m-a observat și pe mine într-o asemenea ipostază, noi facem totul din haiducie. Nu există o coerenţă și o disciplină a programelor. Întotdeauna trebuie să fi e planifi cată activitatea noastră pe termeni, ca să evităm mișcarea asta haotică a ideilor și proiectelor în spaţiu. Când am venit la Teatrul Naţional, aveam o agendă bine stabilită și am spus: peste trei ani vom juca la Paris, peste un an și jumă-tate la Moscova și tot așa. Și atunci am fost privit ca un nebun și unii dintre actorii din elita veche așa au și vorbit despre mine, dar când am ajuns peste doi ani și jumătate să jucăm la Paris, peste doi - la Moscova, eu am avut un sentiment de satisfacţie enormă.

- Dar, ca om de cuvânt, care ar fi obiectivul pe care vi-l propuneţi la Studioul “Moldova-Film”?

- Intenţionez ca în cel mai apropiat viitor posibil, studioul “Moldova-Film” să iasă cu un produs de calitate, co-pyright “Moldova-Film”. În acest sens, îmi concentrez toate eforturile și mai vreau să sensibilizez opinia publică, să-i încredinţez că “Moldova-Film” există.

- În ultima perioadă, numele Stu-dioului “Moldova-Film” a fost aso-ciat cu o serie de litigii legate de numirea și destituirea din funcţie a directorilor. Nu știm de ce, faptul că acest studio nu mai produce de mult fi lm, nu mai miră. Nu vreau să jignesc sau să supăr pe nimeni, dar cum aţi putea aduce aici o echipă de creatori în aceste circumstanţe?

- În primul rând, vrem să vină la noi cei care cred și speră că “Moldova-Film” poate funcţiona conform destinaţiei. Când spunem “Moldova-Film” nu vor-bim despre o denumire, aici există niș-te oameni. Cât despre litigiile pe care le-aţi pomenit, există administraţie, și e valabil pentru mai multe instituţii, totul depinde de acea persoană care se ocupă de politica instituţiei sau de domeniu, în general. Nu vreau acum să mă dedau în mai multe amănunte, dar mă bucur că relaţiile tensionate din trecut între studio și Ministerul Culturii au fost deblocate. Și consider că ceea ce s-a întâmplat nu ţine de o instituţie, ci de ambiţiile personale ale unor oameni. Acum se lucrează la proiecte comune între Ministerul Culturii și Studioul „Moldova-Film”, de asemenea, am deblocat și relaţia cu Uniunea Cineaștilor, care, la fel, era tensionată. La Uniunea Cineaștilor există un grup de creatori viguroși, care pot realiza proiecte inedite, cine-aști care, la rândul lor, au discipoli, care pot fi încadraţi în aceste proiecte. Și, în sfârșit, a venit la noi o primă echipă de studenţi de la Academie și scopul meu este să atrag și tineri, care să anime activitatea instituţiei, pentru că dacă este exclus din acest sistem tineretul, atunci ne osifi căm.

- Dar ceea ce ţine de echipamentul tehnic al studioului, corespunde el cerinţelor și aspiraţiilor de azi?

- În ultima perioadă, studioul a mai achiziţionat utilaje, problema e că acest utilaj nu a fost valorifi cat. A fost o politică foarte agresivă în acest sens, pentru că au fost multe cazuri când unele persoane, după ce consultau lista de preţuri și oferta studioului, renunţau să mai închirieze echipa-mentul nostru și plecau fără nimic, ceea ce îmi pare foarte straniu în con-diţiile unei economii de piaţă. Orice om care vine cu intenţia să-ţi plătească un ban, trebuie ascultat și de ajustat preţurile conform ofertei fi nanciare, pentru că e un om care plătește. Și atunci, decât să nu câștigi nimic, nu e mai bine să ajustezi preţurile și să iei un ban pentru instituţie? Mai puţin e mai bine decât nimic, nu?

- Care sunt priorităţile pe plan ad-ministrativ ale studioului acum?

- Vreau ca administraţia de aici să se orienteze spre producţii de fi lm, care să fie competitive și atractive pentru publicul nostru, cât și pentru festivaluri. Pentru că, din păcate, noi lipsim de pe harta cinematografi că universală. Mai mult ca atât, planu-rile de activitate ale Studioului „Mol-dova-Film” sunt legate și de câteva evenimente ce ţin de personalităţile care au lucrat la acest studiou. Anul acesta, Grigore Grigoriu ar fi împlinit 70 de ani și până în toamnă vom face un proiect televizat de comemorare. De asemenea, vom face și un proiect dedicat aniversării a 75 de ani de la nașterea lui Emil Loteanu, care va fi un proiect televizat documentar des-pre activitatea regizorului, suntem în tratative cu posturile de televiziune. Vor fi câteva serate de comemorare cu participarea publicului larg la Cinema-tograful „Odeon”, lucrăm la un set de propuneri care vor fi formulate într-un proiect mare la anul, când Studioul „Moldova-Film” va împlini 60 de ani. În acest sens pregătim un șir de acţiuni, vrem să lansăm și un fi lm. Dorim ca în cel mai scurt termen posibil studioul să aibă un nou produs cinematografi c și să avem plăcerea să ne întâlnim în sală, la o premieră

- Doamne ajută! Vă mulţumim că aţi acceptat invitaţia noastră.

- Și eu vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Interviu

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

1997. Un om indiferent faţă de limba lui maternă este un sălbatic! Acest individ este periculos, deoa-rece indiferenţa lui faţă de limba maternă se explică prin totala indiferenţă faţă de trecutul, pre-zentul și viitorul poporului său.

Constantin PAUSTOVSCKI, scriitor rus (1892-1968)

Notă. Un alt scriitor, tot rus, care și-a păstrat limba maternă și a ferit-o de stricăciune, a fost marele Aleksei TOLSTOI (1883-1945). Îl citez și pe el:

Limba rusă! Milenii de-a rândul a făurit poporul această armă a vieţii sale sociale, a poeziei și a muncii, armă nespus de mlădi-oasă, minunată, infi nit de bogată, plină de isteţime, capabilă să re-dea toate gândurile, simţămintele și nădejdile sale…

Aprecierile elogioase ale aces-tor doi scriitori la adresa limbii ruse sunt potrivite oricărei limbi emancipate, inclusiv limbii ro-mâne. Să se știe că noi, românii, nu avem nimic împotriva limbii ruse, avem ce avem numai cu ea ca unealtă de rusifi care, de asimi-lare a altor limbi, și nu suntem contra poporului rus, ci suntem doar contra lui ca factor expansi-onist, cuceritor, asupritor…

Deosebit de pregnantă este definiţia dată de Paustovski: UN OM INDIFERENT FAŢĂ DE LIMBA LUI MATERNĂ ESTE UN SĂLBATIC!

Doamne, câţi „sălbatici” din aceștia hălăduiesc în prezent prin spaţiul pruto-nistrean, câţi pretinși intelectuali se dau drept experţi în cele mai felurite dome-nii, încălcând iţele și întunecând minţile! Dacă e să ne referim doar la cunoașterea limbii ma-terne, numărul specialiștilor cu „diplóm” este cu neputinţă de stabilit. Aproape nimeni, nici unii scriitori, nici prezentatorii de programe TV, nici analiștii politici, nici formatorii de opinie, nici chiar ministrul Învăţământu-lui și Educaţiei nu stăpânește în sufi cientă măsură normele limbii literare! Toţi însă sunt înarmaţi cu „diplómuri”! Mulţi înfi găreţi, vor-ba lui Eminescu, n-au ajuns nici la „corectitudinea gramaticală”, dar ocupă posturi, se apucă să ţină cuvântări, să scrie cărţi, să-i înveţe pe alţii cum să-și exprime gândurile și sentimentele!

Tuturor indivizilor vizaţi le lipsește cultura generală. De-ar avea-o, ar ști că limbii materne i se dă atenţie maximă în BIBLIE și în cărţile fi lozofi ce din toate timpurile… Să luăm, bunăoară, Upanișadele (în sanscrită „scriere sacră”) – baza teoretică a fi lozofi -ei indiene. În această carte a în-ţelepciunii milenare găsim slove

de aur, din care s-au inspirat toţi corifeii civilizaţiei:

Dacă nu ar exista limba, nu ar fi cunoscute nici binele, nici răul, nici adevărul și nici minciuna, nici satisfacţia și nici decepţia. Limba face posibilă înţelegerea tuturor acestora. Meditaţi asupra limbii.

MEDITAŢI ASUPRA LIMBII!1998. Nu trebuie să năzuiești

către orice plăcere, ci numai că-tre plăcerea pentru ceea ce este frumos.

*Marile bucurii vin din contem-

plarea operelor frumoase.DEMOCRIT, fi lozof grec din

antichitateExemple de frumos ne oferă

toţi scriitorii autentici, inclusiv condeierii români. Iată o mostră luată la întâmplare:

Sus, pe deal cu trandafi ri,S-a vărsat o ciutură,Hohote de străluciriDin văzduh se scutură…Nichifor CRAINIC. Hohot de

lumină1999.Ca fi ara fl ămândă pământul ni-l calcă,Cu-o falcă-n ţărână și-n ceruri cu-o falcă…Nichifor CRAINIC. Cântec

strămoșescPotenţialul imagistic al poetu-

lui nostru pare inepuizabil: de la fi orul liric din catrenul de mai sus (poz. 1998) până la duritatea de oţel a versurilor reproduse aici. E clară identitatea balaurului ce ne calcă pământul…

Această imagine este întregită cu același har dumnezeiesc de regretatul bard bucovineano-basarabean Vasile LEVIŢCHI în versuri de neuitat:

Din stepă trage vânt de ispitireȘi mulţi Ioni își uită seminţia,Nepăsători plutind ca păpădiaPrin ticăloasa noastră ivănire.Isteţii români au datoria de

a pune în adevărata lor lumină stihurile, atitudinile și faptele acestui poet. Cu atât mai mult cu cât tineretul nostru are astăzi ne-voie în special de repere morale, nu de bunuri materiale…

Leviţchi a fost un model și în această privinţă. Când stăteai de vorbă cu el, simţeai neapărat că te afl i în faţa unui sufl et superior și a unui intelect rarisim, în faţa unui autentic animator de spirite. Cunoscându-i opera, înţelegeai că dragostea lui pentru cuvântul măiestrit, pentru virtuţile frumo-sului nu are margine.

Falnic român și talentat bard!

Valentin Mândâcanu

IDEI ÎN DIALOGIDEI ÎN DIALOGSANDU VASILACHE:

Am renunţat să fi u „geniu în aşteptare”Am renunţat să fi u „geniu în aşteptare”

CALEIDOSCOP

20 mai EvenimenteEvenimente

325: Are loc primul Conciliu de la Niceea

1498: Expediţia lui Vasco da Gama a atins ţărmul indian, deschizând un nou drum maritim

1521: Are loc bătălia de la Pamplona, în timpul războiului dintre Spania și Franţa

1595: Delegaţia munteană încheie, la Alba Iulia, tratatul de suzeranitate a principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory, asupra Ţării Românești

1875: A fost semnată, la Paris, Conven-ţia Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură (tratat la care România va adera la 10/22 martie 1883)

1882: Se formează „Tripla Alianţă” între Germania, Austro-Ungaria și Italia

1883: Krakatau: încep semnele prevesti-toare ale celei mai distrugătoare erupţii din istoria omenirii

1902: Cuba își câștigă independenţa faţă de Statele Unite

1920: A fost inaugurată Opera Română din Cluj, cu opera „Aida”, de Giusep-pe Verdi

1927: Charles Augustus Lindberg, pilot din Detroit, a efectuat primul zbor fără escală peste Oceanul Atlantic, la bordul unui avion monoplan

1940: Holocaust: Primii prizonieri sosesc în noul lagăr de concentrare la Auschwitz

1989: Masacrul din Piaţa Tiananmen: Autorităţile chineze declară legea marţială în faţa demonstraţiilor prodemocraţie

1990: Au avut loc primele alegeri libere și democratice în România de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Electoratul s-a pronunţat asupra președintelui ţării (prin vot direct) și a celor două Camere ale Parla-mentului, Camera Deputaţilor și Senatul (vot proporţional pe liste)

2005: La cea de-a 58-a ediţie a Festi-valului Internaţional de Film de la Cannes, fi lmul lui Cristi Puiu, „Moar-tea domnului Lăzărescu”, a obţinut premiul „Un Certain Regard”

2009: Prima tentativă de alegere a președintelui Republicii Moldova a eșuat

NașteriNașteri

1799: Honoré de Balzac, scriitor francez (d. 1850)

1806: John Stuart Mill, fi losof englez (d. 1873)

1830: Hector Malot, scriitor francez (d. 1907)

1860: Eduard Buchner, chimist german, laureat al Premiului Nobel (d. 1917)

1882: Sigrid Undset, scriitoare norve-giană, laureată a Premiului Nobel (d. 1949)

1920: Hephzibach Menuhin, pianistă americană (d. 1981)

1921: Wolfgang Borchert, scriitor ger-man (d. 1947)

1944: Joe Cocker, cântăreţ britanic

1946: Cher (Cherilynn Sarkasian La Pierre), cântăreaţă americană

1978: Dan Sociu, poet român

1981: Iker Casillas, fotbalist spaniol

DeceseDecese

1277: Papa Ioan al XXI-lea (n. 1215)

1506: Cristofor Columb, explorator italian (n. 1451)

1896: Clara Schumann, pianistă și com-pozitoare germană (n. 1819)

1940: Verner von Heidenstam, poet și prozator suedez, laureat al Premiu-lui Nobel (n. 1859)

1947: Philipp Lenard, fi zician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1862)

1988: Ana Aslan, medic român (n. 1897)

2000: Jean-Pierre Rampal, fl autist fran-cez (n. 1922)

2002: Stephen Jay Gould, paleontolog, biolog evoluţionist și istoric al știinţei americane (n. 1941)

O expoziţie care reunește în jur de 40 de opere sem-nate de Constantin Brâncuși, precum și zece sculpturi, la care se adaugă o serie de lucrări re-alizate din carton și hârtie ale sculp-torului american Richard Serra, va avea vernisajul la 21 mai la Riehen, Basel, fi ind des-chisă publicului în perioada 22 mai - 21 august.

Evenimentul, organi-zat de Fundaţia Beyeler, își propune să prezinte o retrospectivă concentrată a creaţiei fi ecăruia dintre cei doi artiști și un dialog între operele acestora, pornind de la faptul recunoscut de sculptorul american că ori-entarea sa artistică a fost determinată de întâlnirea cu opera lui Brâncuși. Fundaţia organizează anual trei mari expoziţii temporare, expo-ziţia Constantin Brâncuși & Richard Serra fiind una dintre acestea în 2011.

Înfi inţată în 1997, de soţii Hildy și Ernst Beyeler, funda-ţia este una dintre cele mai cunoscute din Elveţia și din lume și se bucură de o mare popularitate, fi ind vizitată

anual de circa 300.000 de persoane.

Este pentru prima dată când o retrospectivă a sculp-turilor lui Brâncuși este pre-zentată în Elveţia.

Muzeul, construit pentru a adăposti și prezenta pu-blicului colecţia de opere de artă a familiei Beyeler, are o expoziţie permanentă în cadrul căreia pot fi admirate opere semnate, printre alţii, de Pierre Bonnard, Paul Klee, Marc Chagall, Paul Cézanne, Georges Braque, Alberto Gi-acometti, Wassily Kandinsky, Claude Monet, Pablo Picasso sau Vincent van Gogh. În co-lecţia permanentă a muzeului se afl ă și o sculptură semnată de Constantin Brâncuși – „Pa-sărea” (L’oiseau).

Interviu cu Alexandru Vasilache, artist al poporului, regizor de teatru şi fi lm,

directorul studioului „Moldova-Film”

Preşedinţia va pregăti un Program Naţional pentru

Susţinerea Valorilor Familiei

Președintele interimar al Republicii Moldova, Ma-rian LUPU, a declarat, cu ocazia deschiderii unui Festival dedicat Zilei internaţionale a Familiei, că Președinţia pregătește un Program Naţional pen-tru Susţinerea Valorilor Familiei, menţionând că lucrul asupra proiectului deja a început în cadrul instituţiei prezidenţiale.

Potrivit lui Lupu, implementarea viitorului program va fi susţinut și de Andreea MARIN-BĂNICĂ, Ambasador UNICEF și oaspete de onoare al Festivalului Familiei de la Chișinău. “A venit timpul ca statul să se implice cu adevărat în crearea condiţiilor adecvate pentru ca fi ecare fa-milie din Moldova să ducă un trai decent”, a argumentat Marian LUPU. El a punctat, în context, câteva subiecte ce vor face parte din program, cum ar fi „susţinerea prioritară a mamei și copilului, deschiderea de secţii sportive și stadioane pentru ca tânăra generaţie să fi e sănătoasă, inaugurarea de grădiniţe, școli, biblioteci, centre vocaţionale și cămine culturale, care să reducă nivelul criminalităţii juvenile”. Președintele a menţionat și o altă problemă care destramă familiile din Moldova: rata înaltă a șomajului. “Voi insista ca structurile de stat să găsească soluţiile necesare pentru ca familiile din Moldova să fi e complete, ca părinţii să fi e alături de copiii lor și să le ofere cea mai bună educaţie, care nu poate fi substituită de nimeni și de nimic și pe care o numim “cei 7 ani de-acasă”, a menţionat Marian Lupu.

Ca un gest de consolidare a celor spuse, președintele interimar al ţării a transmis un automobil familiei Vâhodeţ, Vitalie și Valentina, care educă 8 fete și 7 băieţi în comuna Doina, raionul Cahul.

ÎN PREMIERĂ ÎN ELVEŢIA

Expoziţie Constantin Brâncuşi–Richard Serra

20 MAI 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 13.30 Film artis-tic 16.00 Concert 18.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.20 Plasa de stele 21.30 în puii mei 22.30

Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 02.00 Serial. K.I.T.T. 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc

(AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Pasărea spin (“Thorn Birds”) (partea I) (AP) (romance) 22:30 La naiba, să po-veștim! - emisiune prezentată de Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:15 Reţeta de ACASĂ - retrospectiva săptămânii (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se în-tâmplă, doctore? 10:00 După 20 de ani 11:00 Teleshopping 11:15 Film: Mama mea vitregă,

extraterestră 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshop-ping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: Krull 16:00 Teleshopping 16:15 Film: Masca 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serviciul Român de Comedie 21:45 Film: Hoţi de onoare 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Apropo Tv (r) 01:15 Film: Mama mea vitregă, extraterestră (r) 03:00 După 20 de ani (r) 04:00 Film: Hoţi de onoare (r) 06:15 Ce se întâmplă, doctore? 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6 . 0 0 , 8 . 5 0 , 19.30, 20.50, 21.30 Alegeri-

le locale 2011. Publicitate electorală. 6.05 Film. “AI ÎNCREDERE ÎN BĂRBAŢI” (SUA). 7.40 Respiro. 7.50 O seară în familie. 9.00 Legendele muzicii. 9.10 Desene animate. “Fantaghiro”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.00 XII: ora admiterii. Concurs intelectual. 12.30 Templul muzicii. In memoriam. Ștefan Neaga. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 ARTelier. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 Gheorghe Zamfir la Chișinău. Spectacol muzical. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.45 Vedete la bis. 20.35 Cinemateca universală. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.45, 5.00 Focus TV. 22.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 0.10 ȘTIRI. 0.20 la noi în sat. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 ARTelier. 3.00 O seară în familie. 4.30 “Cu drag de casa părintească”. Program folcloric. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 К 90-летию Григория Чухрая. Владимир И в а ш о в в ф и л ь м е

“Баллада о солдате” 8.05 “Смак” 8.40 “Служу Отчизне!” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Легендарное кино в цвете. Фаина Раневская, Рина Зеленая, Ростислав Плятт в фильме “Подкидыш” 13.30 Галина Польских, Ролан Быков, Евгений Евстигнеев, Марина Дюжева, Евгений Стеблов в фильме “По семейным обстоятельствам” 15.45 “Большая разница” 16.40 “Кристина Орбакайте. Дочка матери” 17.30 Премьера. “Поцелуй на бис”. Концерт Кристины Орбакайте 18.45 Брюс Уиллис в остросюжетном фильме “Крепкий орешек 4” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Мульт личности” 22.30 “Yesterday live” 23.20 “Познер” 0.20 Фильм “Тезки” 2.25 Александр Михайлов, Наталья Белохвостикова в фильме “Змеелов” 3.55 “Пока все дома”

7.00, 14.30 Desene ani-mate. “Clu-

bul Disney”. 7.30, 8.30, 4.35 Universul credinţei. 8.20 Locuri de pelerinaj. 9.30 Ca la carte. 10.00, 2.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 Gala Oamenii Deltei. 17.00, 0.00 Dănutz S.R.L. Supermarket de divertisment. 19.00 Lozul cel mare. 19.40, 2.55 Sport. 21.10 Film. “PISTOLARUL” (SUA, 1976). 22.55 Garantat 100%. 23.55 O carte pe săptămâ-nă. 4.10 Rom european. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire «Des Terres & des Hommes» Cali-fornie 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 Ti-Vi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MON-DE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERA-TION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:05 A BON ENTENDEUR 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 20:00 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire «Des Terres & des Hommes» Maine 21:00 FLASH INFO 21:05 MAGHREB-ORIENT-EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:05 MARIUS ET JEANNETTE / Cinéma 23:45 POURQUOI PAS BLANCHE-NEIGE PENDANT QU’ON Y EST ? / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 PIÈCE MONTÉE / Cinéma 2:30 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ACCUEILLIR UN ENFANT HANDICAPÉ ? / Documentaire

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 12.00 Serial. K.I.T.T. 13.00 Film artistic 14.00 Film

artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10Recital 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Te-leshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (roman-

ce) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (ro-mance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertis-ment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Film: Furtună solară (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr

și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Fotbal: Cupa României (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3995 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fi u primar”cu Lorena Bogza 21:55 Profi t 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 Serial: Moștenirea, ep.106 23:30 Știrile Pro Tv 00:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.16, anul II 01:00 Film: Teren minat 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.106 (r) 04:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:45 Happy Hour (r) 05:45 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:15 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fi u primar”cu Lorena Bogza (r)

6.00 Documen-t a r. “Ce n t ra l e atomice: pro și

contra”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10, 21.50 Votul tău. 9.20, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 “Fata babei și fata moșneagului”. Spectacol al Tea-trului republican de păpuși “Licurici”. 10.35 La poarta Pământului... Geta Burlacu. 11.30 Natura în obiectiv. 12.00 La datorie. 12.20 Legendele muzicii. 12.30 Russkii mir. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Documentar. “Fluviul Yangtze”. 16.15 Cultura azi. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Respiro. Program muzical. 18.00, 1.20 Vec-tor european. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 20.45 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 22.00, 2.30 Reporterul de gardă. 22.20, 2.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.45 ȘTIRI. 22.55 Fotbal. Cupa Moldovei. “Olimpia” (Bălţi) - “Iskra” (Râbniţa). Repriza a II-a. 23.40 Melodiile sufl etului. Constantin Moscovici. Serată de creaţie. 0.25 Documentar. “Arts 21”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 3.10 Concert extraordinar cu formaţia Vasile Iovu. 4.30 Portrete în timp. 5.00 Music Mania. 5.20 Ghidul sănătăţii tale. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка”

10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Выхожу тебя искать”. Многосерийный фильм. Заключительная серия 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.45 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.30 Дензел Вашингтон в остросюжетном фильме “Осада” 2.20 Комедия “Игровая площадка: Возвращение домой” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Игровая площадка: Возвращение домой”. Продолжение 4.00 “Давай поженимся!”

7.00 Telejur-nal matinal. 9.00 Vip con-fi denţe. 10.00

Garantat 100%. 11.00, 1.55 Documentar. “Viitorul Planetei albastre”. 11.55, 6.10 Oamenii Deltei. 12.00, 17.20, 4.25 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45, 2.40 Interes general. 15.15 O dată’n viaţă. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informa-ţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00 Judecă tu! 22.10 Film. “JACK HUNTER ȘI COMOARA PIERDUTĂ DIN UGARIT”. Episodul 3. 23.55 Serial. “JOCURI CU MOARTEA”. 0.55 Perechea potrivită. 3.05 Documentar. “Minunile lumii”. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:03 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRA-NEO 10:00 FLASH INFO 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1078 13:00 FLASH INFO 13:05 RECETTES DE CHEFS 13:30 COMPLÈTEMENT À L’OUEST / Documen-taire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le temps des secrets 15:55 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Notre père 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 COUP DE CHALEUR / Fiction 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 PIÈCE MONTÉE / Cinéma 23:35 LE LINGE SALE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:45 SUR LES TRACES DE LA FOURMI À MIEL / Documentaire 2:35 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA GRANDE SOIF / Documentaire La valeur de l’eau 4:25 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’eau et l’exportation

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 12.00 Serial. K.I.T.T. 13.00 În oglindă. Talk show cu

Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Câș-tigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Serial 19.00 Dezbateri electorale 20.00 Recital 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Te-leshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r) (AP) (roman-

ce) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (ro-mance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertis-ment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 10:30 Film: Adevărul dincolo de

moarte (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Furtună solară 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3994 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Fotbal: Cupa României (fi nala) 23:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.15, anul II 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Fotbal: Cupa României (r) 03:00 Serial: The Mentalist - În min-tea criminalului (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documen-tar. “Drumeţii”. 7.00, 8.00, 9.00

ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10 Votul tău. 9.20, 16.35 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 Documentar. “Dooglas Kennedy sau Elogiul evadării”. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Documentar. “Centrale atomice: pro și contra”. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.30 Gagauz ogea. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Respiro. Program muzical. 14.50 Cuvintele Credinţei. 15.35 Magazinul copiilor. 16.05 “Poveste în lanţ”. Spectacol al Teatrului republican de păpuși “Licurici”. 17.00 ȘTIRI. 17.20 Russkii mir. 17.50 Handbal. “Olimpus 75” (Chiși-nău) - “PGU” (Tiraspol). Transmisiune din Sala “Olim-pus”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Film. “LUMEA E MINUNATĂ” (Italia). 23.35 ȘTIRI. 23.45 Fii tânăr! 0.30 Documentar. “Misterele codului de viaţă al urșilor Panda”. 1.00 Pro-gramul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 Medalion componistic. 2.50, 4.40 Filozoful Dan Puric despre: “Omul frumos”, “Cine suntem”, “Spiritul răsăritean”. 4.30 La obiect. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка”

10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Выхожу тебя искать”. Многосерийный фильм 22.30 Среда обитания. “Бедный йогурт” 23.20 Ночные новости 23.45 “Белый воротничок” 0.25 Эмили Уотсон в триллере “У каждого своя ложь” 1.40 Остросюжетный фильм “Реванш” 3.00 Новости 3.05 Остросюжетный фильм “Реванш”. Продолжение 3.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 3.50 “Давай поженимся!”

7.00 Telejur-nal matinal. 9.00, 15.00 Teleenciclo-

pedia. 10.00 Profesioniștii. 11.00, 1.55 Documentar. “Viitorul Planetei albastre”. 11.50, 6.10 Oamenii Deltei. 12.00, 17.20, 4.25 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGEN-DELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 16.00 Vip confi denţe. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00, 0.55 Cu ochii’n 4. 22.10 Film. “JACK HUN-TER ȘI COMOARA PIERDUTĂ DIN UGARIT”. Episodul 2. 23.55 Perechea potrivită. 3.05 Documentar. “Minunile lumii”. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMA-TIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE ! 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLEC-TION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1077 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN / Documentaire Mystérieux naufrages de la Compagnie des Indes 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES GUICHETS DU LOUVRE / Cinéma 16:35 FLASH INFO 16:40 DANS MON ÎLE / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAM-PION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le temps des secrets 20:25 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Notre père 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MAGAZINE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 MIRADOR / Fiction Le syndrome de Pinocchio 1:35 MIRADOR / Fiction De l’amour et du pardon 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA GRANDE SOIF / Documentaire La peur de l’eau 4:25 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’eau, source d’énergie

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 12.00 Serial. K.I.T.T. 13.00 Film artistic 15.00 Film

artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshop-ping 06:45 Film serial: Im-postoarea (r) (AP) (romance)

07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela româ-nească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teles-hopping 12:45 Prima telenovelă românească: Iubire și onoare (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (ro-mance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertis-ment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâm-plă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Film: În mijlocul furtunii 12:00 Teleshopping 12:15

Serial: Tanar și nelinistit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Adevărul dincolo de moar-te 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniș-tit, ep.3993 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fi u primar”cu Lorena Bogza 21:55 Profi t 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:00 Serial: Moștenirea, ep.104 23:45 Știrile Pro Tv 00:15 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.14, anul II 01:00 Film: Capcana viitorului 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.104 (r) 04:15 Ști-rile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:45 Happy Hour (r) 05:45 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:15 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fiu primar”cu Lorena Bogza (r)

6.00 Documen-tar. “Aventuri în grădina zoolo-

gică”. 6.45 Picături de “Dor”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10, 0.50 Votul tău. 9.20, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 “Ochiul magic”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 11.30 Accente economice. 12.00 Magazinele UEFA. 12.30 Petalo romano. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Documentar. “Dooglas Kennedy sau Elogiul evadării”. 15.30 Săptămâna sportivă. 16.15 Evantai folcloric. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Videoteca copiilor. 18.00 Gagauz ogea. 18.40 Poves-tea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50, 2.30 Natura în obiectiv. 22.20, 23.45 Filozoful Dan Puric despre: “Omul frumos”, “Cine sântem”, “Spiritul răsăritean”. 23.35 ȘTIRI. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Fii tânăr! 3.00 Vedete la bis! 4.30 ARTelier. 5.00 Dansul în ritm clasic. 5.20 Știinţă și inovare. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка”

10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу з н ать” с М и х а и л о м Ш и р в и н дто м 1 6 . 0 0 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Выхожу тебя искать”. Многосерийный фильм 22.30 “Свидетели” 23.20 Ночные новости 23.45 “На ночь глядя” 0.30 Премьера. Филип Сеймур Хоффман в фильме “Дети Сэвиджа” 2.20 Комедия “Мальчишник: Последнее искушение” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Мальчишник: Последнее искушение”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejur-nal matinal. 9.00 O dată’n viaţă. 10.00

Ne vedem la TVR. 11.50, 2.45, 6.10 Oamenii Deltei. 11.55 Documentar. “Minunile lumii”. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45 Finanţe și afaceri. 15.15 Așteaptă-mă... 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00, 0.55 Cu ochii’n 4. 22.10 Film. “JACK HUNTER ȘI COMOARA PIERDUTĂ DIN UGARIT”. Episodul 1. 23.55 Perechea potrivită. 1.55 Fără frontiere. 2.50 Curier TV. 4.25 Tezaur folcloric. 5.20 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH INFO 10:05 RECETTES DE CHEFS 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1076 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPA-DES DE PETITRENAUD 13:30 LE VOYAGE DE NADIA / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MIRADOR / Fiction Le syndrome de Pinocchio 15:50 MIRADOR / Fiction De l’amour et du pardon 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 J’AI TUÉ MA MÈRE / Cinéma 21:10 FLASH INFO 21:15 FACIÈS / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUP DE CHALEUR / Fiction 23:30 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’eau et la commercialisation 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA GRANDE SOIF / Documentaire La menace de l’eau 4:25 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’eau et la commercialisation

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic

18.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.20 în puii mei 22.00 Film artistic 00.00 Serial. K.I.T.T. 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r)

(AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshop-ping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 25 mai) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 26 mai) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se în-tâmplă, doctore? 10:00 Teles-hopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu

Andrei Tabuică (r) 11:30 Zâmbiţi, vă rog! 12:00 ProMotor 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.21, anul III 14:00 Teleshopping 14:15 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Destul! 23:00 Film: 24 de ore 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Destul! (r) 03:15 ProMotor (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 După 20 de ani (r) 06:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6 . 0 0 , 8 . 5 5 , 19.30, 20.50, 21.30 Alege-

rile locale 2011. Publicitate electorală. 6.05 Documentar. “Euromaxx”. 6.30 Serial. “FAMILIA” (Italia). 8.10 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 9.00, 14.20, 0.50 Votul tău. 9.10 Serial. “CHEMA-REA STRĂBUNILOR”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00, 2.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 Film de scurt metraj. “POLOBOCUL”. Studioul “Bu-ciumul”. 12.30 Selecţiuni din concertul formaţiei “Pesnearî”. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Cuvintele Credinţei. 14.00 Respiro. 14.30 Studio “Art plus” (rus.) 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 Docu-mentar. “Arts 21”. 16.00 O seară în familie. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Quintessence saxophofone Quintet. Muzică de jazz. 17.55 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. “Bacelona” - “Manchester United”. Finală. În pauză - Respiro. 23.40 ȘTIRI. 23.50 Evoluează orchestra “Plai Moldovenesc”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Templul muzicii. 3.00 Festivalul umoristic “La hodină”. 5.00 Respi-ro. 5.20 Dor. Program muzical. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Остросюжетный фильм “Проект “Альфа” 8.05

“Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 Премьера. “Георгий Гречко. Я был в космосе, я верю в Бога” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Как защитить свой дом” 13.10 К 70-летию со дня рождения. “Кумиры. Олег Даль” 14.10 Олег Даль в фильме “Земля Санникова” 16.05 Легендарная история любви. Елена Сафонова, Виталий Соломин в многосерийном фильме “Зимняя вишня” 19.30 “Жестокие игры”. Итоги сезона 2011 года 21.00 “Время” 21.15 “Фабрика звезд. Возвращение”. Финал 23.00 “Прожекторперисхилтон” 23.35 Уилл Смит, Ева Мендес в комедии “Правила съема: Метод Хитча” 1.35 Роберт Редфорд в триллере “Гавана” 3.50 Сергей Юрский, Юрий Яковлев в комедии “Человек ниоткуда” 5.10 “Сверхчеловеки”

7.10 Omul ș i t impul. 8.30, 4.10 Zestrea ro-

mânilor. 9.00, 14.30 Desene animate. “Clubul Disney”. 9.30 Bebe magia. 10.00 Serial. “HANNAH MONTANA”. 10.35 Televiziunea copiilor. 12.00 Pro Patria. 12.30, 3.40 Europa mea. 13.00 Fără fronti-ere. 14.00, 20.00, 3.05 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 16.55 Oamenii Deltei. 17.00 Ne vedem la TVR. 18.45 Teleenciclopedia. 19.45, 2.50 Sport. 20.45 Fabrica de staruri-2. Selecţiuni. 23.25 Te-leenciclopedia. 0.40 Film. “ÎNGER RĂZBUNĂTOR”. 4.35 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Sud Dakota 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 Ti-Vi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MON-DE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PROFESSEUR GAMBERGE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATI-ON 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9 ° 14:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOUR-NAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Bangkok, insectes frits à toute heure 16:00 ADN 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:35 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 STUDIO 12 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 REFUGE / Documentaire

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 în gura presei, cu Mircea Badea 12.00 Serial. K.I.T.T.

13.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Serial 19.00 Dezbateri electorale 20.00 Recital 20.30 Știrile Euro TV 21.10Fără măști 22.00 Film artistic 23.30Film artistic 01.50 Serial. K.I.T.T. 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Impostoarea (r)

(AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Doamne de poveste (r) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 23 mai) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 24 mai) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se în-tâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Film: Mis-terul din Hidden Lake (r) 12:00

Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3996 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Dor. Pro-gram muzical. 6.30 Cu noi la

teatru. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 16.50 Votul tău. 9.20, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 Film. “LUMEA E MINUNATĂ” (Italia). 11.30 Documentar. “Euromaxx”. 12.00 Casa mea. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Mă mândresc cu “Lăutarii”. Program muzical. 15.30 Portrete în timp. Tudor Ţărnă, regizor și director de teatru. 16.00 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.40 Respiro. Pian. 18.00, 4.30 Accente economice. 18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Fii tânăr! 22.40 Serial. “FAMILIA” (Italia). Episodul 1. 0.20 ȘTIRI. 0.30 Documentar. “Glo-bal 3000”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Cultura azi. 2.30 Film. “POLOBOCUL”. Studioul “Buciumul”. 2.50 Istoria trece, imaginile rămân... 3.00 Festivalul umoristic “La hodină”. 4.30 Accente economice. 5.00 Respiro. 5.10 La noi în sat. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 23.30 Закрытый показ. Премьера. Алиса Хазанова в фильме Николая Хомерики “Сказка про темноту” 1.50 Клинт Иствуд в остросюжетном фильме “Санкция на пике Эйгера” 3.55 Фильм “Гонка века” 5.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

7.00 Telejur-nal matinal. 9.00 Tezaur f o l c l o r i c .

10.00 ÎnTrecerea anilor. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00 Te-lejurnal. 14.45 e-Forum. 15.15, 21.00 O dată’n viaţă. 16.15 Bebe magia. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 23.10 Film. “JOCURILE MAFIEI” (SUA, 1984). 1.15 Film. “XXX”. 2.45 Film. “MAI TÂRZIU VEI ÎNŢELEGE” (Franţa, 2008). 4.25 Tezaur folcloric. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.10 Oamenii Deltei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1079 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE ! 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Hawaï 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 COUP DE CHALEUR / Fiction 16:30 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:30 FLASH INFO 21:30 LE JO-URNAL DE FRANCE 2 22:00 MIRADOR / Fiction Le syndrome de Pinocchio 22:45 MIRADOR / Fiction De l’amour et du pardon 23:30 LA GRANDE SOIF / Documentaire La peur de l’eau 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV-5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le temps des secrets 1:45 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Notre père 2:35 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA GRANDE SOIF / Documentaire La gestion de l’eau 4:25 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’avenir de l’eau - l’avenir de l’humanité

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 12.00 Serial. K.I.T.T. 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 13.30 Film artistic 15.00 Plasa de stele.

Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Serial 19.00 Dezbateri electorale 20.00 Re-cital 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Film artistic 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teles-hopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (roman-

ce) 07:45 Teleshopping 08:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) (r) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească: Numai iubi-rea (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioa-na Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţe-ta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 REVIZIE TEHNICĂ

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâm-plă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Film: Jumanji (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Seri-

al: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrle Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshop-ping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3992 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fi u primar”cu Lorena Bogza 21:55 Profi t 22:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 22:30 Serial: Moștenirea, ep.103 23:30 Știrile Pro Tv 00:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.13, anul II 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Serial: Moștenirea, ep.103 (r) 02:30 Serviciul Român de Comedie (r) 03:15 România, te iubesc! (r) 04:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:45 Happy Hour (r) 05:45 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:15 Dezbateri electorale: „Eu vreau să fi u primar”cu Lorena Bogza (r)

6.05 Documen-tar. “Euromaxx”. 7.00, 8.00, 9.00

ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10, 21.50 Votul tău. 9.20, 17.10 Serial pentru copii. “Insula misterioasă”. 9.45 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.35 Reporterul de gardă. 11.00 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 12.35 Respiro. Program muzical. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Documentar. “Aventuri în grădina zoologică”. 15.30 Erudit-cafe. 16.15 Templul muzicii. 16.55 Respiro. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Magazinele UEFA. 18.00 Petalo romano. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.45 Dor. Program muzical. 20.15 Portrete în timp. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 22.10, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.45 Turneul internaţional de lupte libere “Olimpii Panov”. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Film. “VĂLEU, VĂLEU, NU TURNA” (“Telefi lm-Chișinău”, 1991). 0.45 Le-gendele muzicii. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric. 2.30 Music Mania. 2.40 La datorie. 3.00 “La poarta Pământului...” Geta Burlacu. 3.50 Respiro. Pictură. 5.00 “Pelin, pelinaș de vară”. Program folcloric. 5.20 Baștina. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка”

10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Выхожу тебя искать”. Многосерийный фильм 22.30 “Анатолий Карпов. Все ходы записаны” 23.20 Ночные новости 23.45 Итоги Каннского кинофестиваля в программе Сергея Шолохова “Тихий дом” 0.10 “На ночь глядя” 1.10 Джеки Чан в приключенческом фильме “Смокинг” 2.35 Фильм “Пикник” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Пикник”. Продолжение 4.15 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

7.00 Tele -jurnal mati-nal. 9.00 O dată’n viaţă.

9.55, 22.55, 6.10 Oamenii Deltei. 10.00 Dănutz S.R.L. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45 Curier TV. 15.15 Tezaur folcloric. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00, 2.25 Prim plan. 22.00 Serial. “NEBUNII DE PE MADISON AVENUE”. 23.10 Replay. 0.30, 4.25 Noc-turne. 1.30 La vie en rose. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:25 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1075 13:00 FLASH INFO 13:05 L’EPICERIE 13:30 LA FACE CACHÉE DU PÉTROLE / Documentaire Les grandes manipulations 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MAGAZINE 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 MIRADOR / Fiction Le syndrome de Pinocchio 20:20 MIRADOR / Fiction De l’amour et du pardon 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire Les crabes attaquent 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LES QUATRE CENTS COUPS / Cinéma 2:30 SIGGIL / Court métrage 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA GRANDE SOIF / Documentaire Trouver l’eau 4:25 LA GRANDE SOIF / Documentaire L’eau et l’agriculture

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 27 MAI 28 MAI 29 MAI 26 MAI 23 MAI 24 MAI Luni 25 MAI

Miercuri

ANUNŢGăsit act de identitate eliberat pe numele lui Gheorghe Ernu. Pentru

recuperare vă rugăm să sunaţi la numărul de telefon 079774412.

20 MAI 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta