ziarul de mureş nr 404

16
Unde cocoşul Frătean devine scriitor pe blog De vină-i primarul. Bolnavul şi închipuirile descentralizării spitalelor www.ziaruldemures.ro Ce a vrut să ne dea de ştire Frătean, cu blogul lui? Noi zicem că a vrut să aflăm următoarele: e un tip uman, chiar umanist, scrie supermişto, are pasiuni frumoase, vânătoarea, pescuitul, meşteritul, fotografia. A vrut să deducem că politica îl interesează din ce în ce mai puţin, altfel blogul ar fost plin de înverşunare împotriva pârâţilor PDL, Boc, Florea, criză... Anul VIII, nr. 404 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 10 - 16 mai 2010 FONDATOR: AURELIAN GRAMA pagina 16 Fiind Paşcan păduri cutreieram Schimb de focuri, pardon, locuri, în tranşeele Justiţiei! De mai bine de 10 ani, pădurile mureşene sunt disputate într-un veritabil meci de ping-pong administrativ între tot felul de moştenitori mai mult sau mai puţin legali. Până acum, justiţia nu a descur- cat iţele rău încâlcite ale actelor doveditoare, dar prefectul Paşcan spune că acolo există mari îndoieli. Există o mică şansă ca justiţia din Mureş să-şi schimbe faţa în această vară. Nu neapărat şi stilul de lucru, dar… tot e ceva. O pleiadă întreagă de magistraţi mureşeni sunt prinşi în examene în aceste săptămâni. Nu, nu la Bac… Dar să facem prezentările… pagina 8-9 pagina 7 pagina 3 „Care-i planu’? Aterizez, anihilez cu o pălinkă sepepiştii, îl iau pe Berceanu ostatic şi mă cheamă Boc la negocieri? Ahaaa... Da’ am şi paraşută de rezervă, da? Dorineee... Am?” „Dom’le, se vede cine n-a făcut armată serioasă... Ăsta dinainte, Poruţiu, a sărit cu raniţa de conserve-n spate şi-acuma bombăne că nu i se deschide...” „Hmm.. Ce zboruri internaţionale ne trebe nouă? Ăla, din cartea de istorie, Florea... par- don, Horea...n-a mers pe jos până la Viena?” Fraier Force one De la 1 iulie 2010 începe marea debarasare a spitalelor din curtea Ministerului Sănătăţii în ograda primăriilor şi a Consiliilor Judeţene din România. Din 439 de spitale, Ministerul rămâne cu 66, restul vor fi păstorite de administraţiile locale şi judeţene. Echipajul intergalactic Mureş 13, pornit de pe Vidrasău într-o misiune low cost, are o cădere nervoasă pe Planeta Mamuţilor Berceanu, Videanu şi Blaga. T „Îmi dă Berceanu sms: mă, v-am scos Mureşul din reţeaua TEN-T! Întreb: cursa de Budapesta rămâne la noi? Da, zice... Păi atunci... despre ce reţea vorbim?”

Upload: valentin-covaciu

Post on 09-Mar-2016

231 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

zgomotos dar haios

TRANSCRIPT

Page 1: ziarul de mureş nr 404

Unde cocoşul Frătean devine scriitor pe blog

De vină-i primarul. Bolnavul şi închipuirile descentralizării spitalelor

ww

w.zia

ruld

emur

es.ro

Ce a vrut să ne dea de ştire Frătean, cu blogul lui? Noi zicem că a vrut să aflăm următoarele: e un tip uman, chiar umanist, scrie supermişto, are pasiuni frumoase, vânătoarea, pescuitul, meşteritul, fotografia. A vrut să deducem că politica îl interesează din ce în ce mai puţin, altfel blogul ar fost plin de înverşunare împotriva pârâţilor PDL, Boc, Florea, criză...

Anul VIII, nr. 40416 pagini, PREȚ: 2,99 leiApare săptămânal, 10 - 16 mai 2010FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 16

Fiind Paşcan păduri cutreieram

Schimb de focuri, pardon, locuri, în tranşeele Justiţiei!

De mai bine de 10 ani, pădurile mureşene sunt disputate într-un veritabil meci de ping-pong administrativ între tot felul de moştenitori mai mult sau mai puţin legali. Până acum, justiţia nu a descur-cat iţele rău încâlcite ale actelor doveditoare, dar prefectul Paşcan spune că acolo există mari îndoieli.

Există o mică şansă ca justiţia din Mureş să-şi schimbe faţa în această vară. Nu neapărat şi stilul de lucru, dar… tot e ceva. O pleiadă întreagă de magistraţi mureşeni sunt prinşi în examene în aceste săptămâni. Nu, nu la Bac… Dar să facem prezentările…

pagina 8-9

pagina 7 pagina 3

„Care-i planu’? Aterizez,

anihilez cu o pălinkă sepepiştii, îl iau pe

Berceanu ostatic şi mă cheamă Boc la

negocieri? Ahaaa... Da’ am şi paraşută

de rezervă, da? Dorineee... Am?”

„Dom’le, se vede cine n-a

făcut armată se

rioasă... Ăsta

dinainte, Poruţiu, a să

rit cu

raniţa de conserve-

n spate

şi-acuma bom

băne că nu i se

deschide...”

„Hmm.. Ce zboruri internaţionale ne trebe nouă? Ăla, din cartea de istorie, Florea... par-

don, Horea...n-a mers pe jos până la Viena?”

Fraier Force one

De la 1 iulie 2010 începe marea debarasare a spitalelor din curtea Ministerului Sănătăţii în ograda primăriilor şi a Consiliilor Judeţene din România. Din 439 de spitale, Ministerul rămâne cu 66, restul vor fi păstorite de administraţiile locale şi judeţene.

Echipajul intergalactic Mureş 13, pornit de pe Vidrasău într-o misiune low cost, are o cădere nervoasă pe Planeta Mamuţilor Berceanu, Videanu şi Blaga.

T

„Îmi dă Berceanu sms: mă, v-am scos Mureşul din reţeaua TEN-T!

Întreb: cursa de Budapesta rămâne la noi? Da, zice... Păi atunci... despre

ce reţea vorbim?”

Page 2: ziarul de mureş nr 404

2 Anul VIII, nr. 404 | 10 - 16 mai 2010

Vai de aerogara noastră mică!

Emil Boc şi FMI

A venit, a ridicat praful de pe pistă şi a plecat. În urma lui Berceanu… scandalul de pe lume. Aeroportul Transil-vania a fost tăiat de pe lista celor care pot accesa fon-duri europene pentru dez-voltare, a anunţat ministrul Transporturilor. Preşedinta Consiliului Judeţean, Lokodi Edith, aproape că a făcut o criză de nervi: Mureşul a pierdut în faţa Clujului pe mo-tive politice. Premierul Boc le îngrămădeşte pe toate în judeţul natal. Coaliţia PDL-UDMR se zgâlţâie. Lokodi se enervează. Întrebări. Unde o fi Borbely? De ce nu a făcut mai mult din postura de ministru al Dezvoltării, atunci când trebuia? Unde e Marko, vicepremierul? De ce nu spune nimic, măcar să scrie o poezie despre această nebunie… Unde e Frunda, cel care are acces în toate cancelari-ile europene? Ştefan Runcan, directorul Aeroportului Trans-ilvania, stă cu capul plecat. Hmm, de ce nu a reuşit să aducă mai repede operatorii low-cost? Să fie demis? Să nu fie? Păi ce, doar el e de vină? Am investit aiurea milioane de euro din bugetul CJ. Lokodi spune că la sugestia Guver-

nului. Dar oare după sugestia cuiva ar fi trebuit să inves-tim? Vorbeam de platformă multimodală. Plănuiam curse externe, în Irlanda, Israel, Ru-sia, Italia? Ce dracu’ vor zice ăia acum? Ăia cu care nego-ciem de câteva luni? Pentru care strângem banii ăia, taxa pe care au cerut-o. De ce nu încăpem şi noi în reţeaua TEN-T? Sunt 66 de kilometri până la Cluj şi nu 75? Hai, no! Da’ când naiba ne-au exclus? Ce zici, Poruţiule? Tu să taci! Cum? În 2003? Ordonanţa de Urgenţă 94? Corect, dar noi de ce aflăm acum? De ce? Am fost ignoranţi şi am tot alocat bani fără să verificăm dacă ne încadrăm în reguli? Pe naiba! De ce nu a zis nimic Berceanu data trecută când a fost aici? De ce nu a zis nimic Blaga, când i-am dat cadoul din partea CJ? Dar ai noştri, craii noştri, Borbely, Marko şi Frunda, de ce nu ne-au anunţat, că îi ţinem de 20 de ani la Bucureşti şi măcar atâta puteau face: să ne ţină la curent!Lasă, bă, că trece şi asta! De fapt, ce ne trebuie nouă curse internaţionale zdravene? Vrem să trecem Atlanticul? Şi dacă vrem, nu ne putem pune

curu’n maşină să fugim până la Cluj? Da’ ce, în alte ţări sunt super-aeroporturi internaţionale tot la 5 kilome-tri? Asta e, Clujul l-a dat pe Boc, musai să dea şi Boc ceva Clujului. Autostrada Transilva-nia nu se pune, că aia trece şi pe la noi. Când va trece. Hai să facem măcar acuma o chestie deşteaptă. Să ne asociem cu Clujul (cum au făcut Harghita şi Covasna cu Braşovul), nu să ne războim, că ştim deja câştigătorul. Să negociem să facem jumi-juma un drum rapid Târgu Mureş – Cluj (Aeroport). Peste câmpie. Un drum fără pieto-ni, fără căruţe, fără sate, fără biciclete. Pe care să putem da în goarnă maşinilor, ca să prindem cursa de Viena. Apoi, Aeroportul nostru, hai să-l concesionăm unei firme private, care să-l dezvolte aşa cum trebuie, pe spezele ei. Să găsim o firmă serioasă, am putea? Să avem curse low-cost non-stop, exact pe destinaţiile pe care nu le va avea Clujul! Am putea? O să fim mici, dar jucăuşi… Nu-i bine? Să nu ne mai enervăm degeaba şi să facem ceva… Faceţi ceva!

Alin BOLBOS

Esenţial

Articolele publicate în Ziarul de Mureş trebuie interpretate ca şi pamflete.

„Să ştiţi că v-am luat în ordine alfabetică şi, tu cum eşti cu „B”, ai

prima statuie! Urmează ceilalţi colegi, deci cine e la litera „G”?

“Vom acorda burse tinerilor rromi studenţi la Université de Ciordé din Paris, ca să le prelungim şederea acolo până vom fi noi în stare să-i

integrăm în România!”

Florin Gomotârceanu, şeful Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, la dezvelirea

radiofonică a bustului lui Tiberiu BăţagăCarmen Macavei şi Rudolf Moca, doi intelectuali implicaţi trup şi suflet

(mai ales suflet) în problemele minorităţii rrome

“Doamnă dra-gă, ţi-aş face un

complement direct, dar mă tem să nu se interpreteze ca rasism vizavi de

brunete… Mai bine mă abţin!”

Page 3: ziarul de mureş nr 404

3Anul VIII, nr. 404 | 10 - 16 mai 2010

Magistraţii în examen

Există o mică şansă ca justiţia din Mureş să-şi schimbe faţa în această vară. Nu-i vorba neapărat de revenirea Andreei Ciucă prin-tre magistraţi, nici că unii judecători şi pro-curorii şi-au dat seama că au lenevit destul sau au mătrăşit suficient anumite dosare. E o chestie de schimb de generaţii. Care a început cu sosirea lui Horaţius Dumbravă la şefia Curţii de Apel şi se va sfârşi odată cu plecarea procurorului general Dan Pe-tru. Până atunci, o pleiadă întreagă de magistraţi mureşeni sunt prinşi în exam-ene în aceste săptămâni. Nu, nu la Bac… Dar să facem prezentările…

Marea bătălie: Parchetul Curţii de ApelDacă o luăm organizat, trebuie să spunem întâi ce posturi sunt vacante, sau vor fi va-cante până în 1 iulie 2010. Deci, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş va suferi mari mişcări de trupe în această perioadă, cu opt funcţii de conducere care trebuie să-şi găsească titulari. Procurorul general Dan Petru este la final de mandat în data de 30 iunie. La fel adjuncta sa, Otilia Abram. Posturile lor sunt scoase la con-curs în perioada 30 mai – 27 iunie, potrivit site-ului CSM. Înscrierile s-au terminat vineri, 7 mai, dar încă nu am aflat de intenţiile celor doi, dacă vor participa la examene pentru a-şi menţine funcţiile, ori ba. La Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş e nevoie de un nou prim-procuror adjunct, deoarece mandatul Claudiei Vinersar, pre-lungit la 1 martie 2010 până în 1 septem-brie 2010, a fost scurtat. E foarte posibil ca însăşi Claudia Vinersar să fie noul prim procuror adjunct, dacă va participa la con-curs. Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş are nevoie de un titular, de asemenea, în funcţia de prim procuror, pentru că delegarea lui Tiberiu Onea, iniţial pe perioada 1 aprilie-1 octombrie, a fost redusă, dată fiind organizarea acestui concurs. De fapt, Onea s-a transferat, în-tre timp la DNA Mureş, aşa că prima şansă pentru a câştiga şefia parchetului respectiv o are, pare-se, doamna Ileana Georgescu. Şi postul de prim procuror al Judecătoriei Sighişoara este vacant începând cu 1 iulie, dar nu ştim încă dacă actualul deţinător

al funcţiei, Virgil Aldea, îşi va dori un nou mandat. În Secuime, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita are nevoie de un prim procuror adjunct, iar par-chetele de pe lângă judecătoriile Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc de prim procurori. Toate aceste funcţii sunt scoase la concursul care se va derula în lunile mai şi iunie. În perioada 30 mai – 6 iunie, candidaţii vor ava de trecut de testarea psihologică, între 12-22 iunie îşi vor susţine proiectul referitor la exercita-rea atribuţiilor specifice funcţiilor de con-ducere, iar în 27 iunie vor susţine proba scrisă privind managementul, comunicar-ea şi resursele umane.Dacă trecem la capitolul judecători, tot până la data de 1 iulie, vor fi vacante şi posturile de vicepreşedinte la Tribunalul Mureş (expiră delegarea lui Bereczi Fran-cisc Adrian), de preşedinte la judecătoriile Târnăveni (expiră delegarea lui Ioan Boitoş), Sighişoara (expiră delegarea Corneliei Pop), Gheorgheni (post vacant de ceva vreme), Miercurea Ciuc (expiră delegarea Aurei Tudor) şi de vicepreşedinte la Judecătoria Târgu Mureş (expiră delegarea Danielei Cherteş, care, de altfel, veţi vedea mai jos, îşi doreşte o promovare la Tribunal-ul Mureş). Buun, vom vedea câţi dintre aceştia doresc să continue pe funcţiile de conducere de până acum şi se vor prezen-ta la concursul din mai-iunie.

Funcţiile de execuţie s-au execu-tatAm început cu funcţiile de conducere, deşi examenul pentru promovare în funcţii de execuţie are loc mult mai repede. Ooops, a avut deja loc, ieri, 9 mai 2010! Aici avem un pic mai multe date. Să ve-dem ce procurori şi-au dorit ce, şi unde, iar săptămâna viitoare poate vom publica şi rezultatele lor. Şapte procurori mureşeni au reuşit să treacă de verificările de legali-tate şi au primit dreptul de a participa la concurs. Laura Costin, de la PJ Târnăveni,

doreşte să promoveze la Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita, Doru Deac, de la PJ Luduş, vrea la Parchetul Curţii de Apel Tg. Mureş, Florin Georgescu, de la PJ Târ-gu Mureş, aspiră la Parchetul Tribunalului Mureş, Radu Mihai, de la PJ Târgu Mureş, se doreşte la Parchetul Tribunalului Mureş, Viorica Oltean, de la Parchetul Tribunalu-lui, încearcă la Parchetul Curţii de Apel Tg. Mureş, Gabriel Salontai, de la PJ Târnăveni, vrea o promovare la Parchetul Tribunalului Mureş, iar Ştefan Valentin vrea să ajungă de la PJ Târgu Mureş la Parchetul Tribunal-ului Mureş. Procurorul Constantin Barbu (care voia o mişcare de la PJ Tg. Mureş la PT Mureş) a fost respins la verificări din cauza lipsei de vechime.Trei judecători mureşeni şi-au dorit promova-rea în funcţii, dar la examenul de ieri au ajuns doar doi, pentru că Nadia Silvia Dinu, care vroia să plece de la Judecătoria Luduş la Tribunalul Mehedinţi, a fost respinsă la verificări, tot din lipsă de vechime. Bine, a depus recurs împotriva Hotărârii Plenului, dar nu am aflat rezultatul, aşa că ne-am permis să presupunem că nu

a ajuns la concursul de ieri. Ceilalţi doi sunt Daniela Cherteş (încă vicepreşedintă a Judecătoriei Tg. Mureş, până la 1 iulie 2010), care vizează o funcţie la Tribunalul Mureş, şi Ioan Ogrean (încă preşedinte al Judecătoriei Târgu Mureş), care-şi doreşte o promovare la Tribunalul Mureş.

Ce se-ntâmplă?Ce să se întâmple? S-ar putea întâmpla, printr-o minune, ca în funcţiile menţionate mai sus să ajungă nişte oameni care vor să facă treabă şi care nu suportă să fie pe ultimele locuri în statistici la volum de muncă, cum au fost (unele structuri) în anii anteriori. S-ar putea întâmpla ca schimbul de generaţii să reuşească rapid şi tinerii magistraţi să se apuce, în fine, de treabă. Că de lucru este… S-ar putea întâmpla însă şi să rămână totul aşa cum este iar mişcările de trupe din sistem să fie doar un exerciţiu de completare a unor posturi, ori de înlocuire a unor mediocrităţi cu alte mediocrităţi.

Ministrul Fustiţiei

Schimb de focuri, pardon, locuri, în tranşeele Justiţiei!

Procurorul general al Curţii de Apel Târgu Mureş, Dan Petru, emoţionat în faţa, probabil, ultimului examen din carieră

Ofiţeri înarmaţi ai SRI vor călători la bor-dul avioanelor care vor efectua curse între România şi Statele Unite, după ce, bineînţeles, vom avea aceste curse, care nu este… Săptămâna trecută a fost încheiat un acord între SRI şi Federal Air Marshals, prin care s-a stabilit ca agenţi ai SRI să su-pravegheze, undercover, zborurile peste Ocean şi să intervină în cazul unor atacuri teroriste. Măsura este una dintre condiţiile puse de autorităţile americane pentru a putea include România în programul Visa Waiver, care le va permite românilor ca din anul Z (nu se specifică, dar dacă sun-tem cuminţi şi rămânem pe fronturile din Afganistan şi Irak poate fi şi mai repede decât Z, adică Y, dar nu mai degrabă de X) să circule fără vize în Statele Unite. Acu-ma, noi suntem convinşi că George Maior are pregătiţi acolo nişte Stevenşi Seagali, care oricând pot lua avionul de bot şi să-l readucă pe culoarul de zbor iniţial, după ce, în prealabil, au imobilizat şi închis ter-oristul în sertarul de la bagaje de mână!

Problema e… de-spre ce curse v o r b i m ? Taromul nu a mai efectuat o cursă peste Ocean de foarte mult timp… Cică nici nu mai are avioane pregătite pentru asemenea curse. Aşa că, americanii pot să dea mâine drumul la vize că noi tot din Frankfurt o să zburăm în SUA, cu ofiţeri sub acoperire blonzi, înarmaţi cu ochi albaştri. Iar Stevenşii noştri Seagal vor trebui să se antreneze pe monitor încă 10 ani până ce prima cursă va decola din Bucureşti spre New York. Aici la Mureş, timpul de antrenament pentru sereişti va fi chiar mai lung, pentru că primul zbor transatlantic va avea loc în 2199, potrivit estimărilor optimiste ale lui Ştefan Runcan, şeful Aeroportului Transil-vania.

Simion Check-in

Stevenşii Seagali ai SRI ne zboară la Vegas

Vă jur că nu aş fi mers la concurs! Prindeam şi eu o pensie anticipată nesimţită, stăteam pe baltă la peşte, ori mă apucam de scris memoriile…Da’ mi-au zis băieţii că misia mea nu e gata, mai am un pic de pus frână la anticorupţie!”

“Ssst… toată lumea calmă, vă rog, sunt de la SRI… Tipa din

spate nu e terorist, cum credeam la decolare… E de la Doi ş’un sfert

SRL, firma care asigură sandwichurile!”

Doi agenţi secreţi deghizaţi în stewardese, având ca singure arme patru bombe cu silicon şi câte o focoasă nucleară în stânga buzunarului de la fustă

Page 4: ziarul de mureş nr 404

4 Anul VIII, nr. 404 | 10 - 16 mai 2010

Categoria „Lovit în aripă!”:„Firmele low-cost au calculele lor. Dacă le ies banii, nu mai contează ce spune Berceanu.” Ştefan Runcan, directorul Aeroportului „Transilvania”

“Nu cunosc situaţii lustrabile din judeţul Mureş.” Alexandru Petru Frătean, preşedintele PSD Mureş

Categoria „Făcut de kakassy”:„Angajaţilor noştri le-ar fi ruşine să li se afişeze salariile, este chiar o umilinţă.”Kakassy Blanka, director adjunct, Direcţia pentru Tineret Mureş

Categoria „Politica pe interes”:„Mă declar susţinător al ideii de referendum în Târgu-Mureş, dar sunt curios care vor fi întrebările. Probabil ar trebui să-i întrebăm pe cetăţeni dacă acest oraş mai e condus de cineva sau doar de interesele unora.” Ciprian Dobre, deputat

„Concursul de gulas a fost obiectiv, am câştigat cu toţii!” Borbely Laszlo, ministrul Mediului şi Pădurilor

„Dacă proiectele sunt bune, atunci aparţin lui Dorin Florea şi Claudiu Maior. Dacă sunt proaste, Florea le pune în spinarea con-silierilor.” Bogdan Buda, consilier local

“Clasa politică românească şi-a demon-strat încă o dată cum să-i spun...aproape incompetenţa” Alexandru Frătean, liderul PSD Mureş

Categoria „Pestriţi la maţe”„Încă nu s-au digerat puii şi mititeii pe care i-am servit de 1 mai la Sovata.” Rus Dan Dorul, directorul Aquaserv Reghin

„Am sărbătorit Ziua Bărbatului prin muncă. Seara am fost prea obosit să beau o bere, însă soţia m-a sunat şi mi-a spus o glumă.”Vasile Gliga, deputat

Categoria „Ghici cine sună la guşă?”„Dacă aş avea 20 de ani, tot poştaş m-aş face!” Eugen Crişan, directorul Oficiului Judeţean de Poştă Mureş

Categoria „Limba noastr㔄Doctorul Raed Arafat oricum are o statuie virtuală deaspura acestui spital pe care l-a păstorit cu drag!” Florin Gomotârceanu, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş

Categoria “Femeia spaţial㔄Consider că femeia va trebui să rămână planeta şi bărbaţii sateliţii din jurul ei.” Doru Borşan, directorul Direcţiei Judeţene de Sport Mureş

˝Proiecte grandioase total neserioase˝

Să fii idealist nu e un defect. Pentru unii e chiar o calitate. Să crezi în idei măreţe, să visezi proiecte grandioase... Pentru mureşeni dacă un politician este idealist acesta se transformă peste noapte într-un „prostănac cu capul în nori”. Pentru că nimeni nu mai crede, după 20 de ani de minciuni (aka bărbi), în „duhul apelor”.

Visătorul Poruţiu şi ASA-ul de aurÎn această situaţie se încadrează şi Mi-hai Poruţiu, consilier judeţean şi mem-bru al asociaţiei Agenda 2009. Mişu, aşa cum îl alintă prietenii, visează cai verzi pe pereţi. Concret, el şi colegii au venit cu un proiect. Să reînvie glo-ria de altădată a stadionului ASA. Să-l modernizeze şi să-l redeschidă pentru mase. Ideea este înălţătoare: propune-rea unei asociaţii intercomunitare gen ADI Aqua Invest Mureş care să atragă fonduri pentru refacerea complexului sportiv ASA. În asociaţie ar trebui invi-tate toate comunităţile locale din judeţ. Poruţiu chiar va propune un proiect de hotărâre în următoarea şedinţă de Con-siliu Judeţean. Ce ne „frapează” pe noi

e istoria modernă a stadionului. Părăsit de toţi, lăsat în paragină de peste 10 ani. Fiecare politician a promis refa-cerea lui în campanii electorale: Florea, Borbely, Lokodi dar nimeni nu a mişcat un deget până acum. Pentru că nimeni nu vrea aşa ceva. Şi dacă ar vrea cineva restul vor sări imediat să-l împiedice. Pentru că terenul pe care este aşezat complexul este mult prea valoros. Să fie destinat în continuare sportului. Şi ideea domnilor de la Agendă mai are un bai: nu există bani de salarii, primariile intră în insolvenţă. Nimeni nu va baga un leu într-un asemenea proiect.

Cultura obligatorie. Urmează agriculturaUn alt proiect drăgălaş iniţiat de Agenda 2009 ne-a izbit urechile la ultima lor conferinţă. Cică vor propune ca ele-vii să fie obligaţi a merge la muzeele mureşene. Muzee care sunt bineînţeles în patrimoniul Consiliului Judeţean. Şi care stau pustii de ceva vreme. Membrii Agendei, în frunte cu Bogdan Buda, vor aduce pe masa CJ-ului şi a Inspectoratu-

lui Şcolar Judeţean acet proiect. Judeţul va fi rugat să permită accesul gratuit al elevilor în respectivele instituţii cultura-le. Inspectoratului i se va propune intro-ducerea în cursurile elevilor a unor vizite obligatorii. Ideea e din nou măreaţă dar are totuşi multe nuanţe de mult apuse. În primul rând, gratuitatea nu este o soluţie pentru menţinerea în funcţiune a muzeelor din judeţ. Că săracii şi aşa duc lipsă acută de fonduri. În al doilea rând, termenul de „obligatoriu” fo-losit de Buda nu mai este la modă de mult. Doar în epoca de aur elevii erau mânaţi de la spate să viziteze punctele culturale, cu alte cuvinte o culturalizare forţată. Acum în epoca digitală a inter-netului, niciun licean sănătos la cap nu va accepta să fie obligat să viziteze un muzeu. Nu mai merge aşa. Că atunci şcoala românească ar trebui să impună obligativitatea mersului la cinemato-graf, la teatru, la sala de lectură, la con-certe de muzică clasică.

Mă dau pe şine dacă mă ţineUn alt membru marcant al Agendei 2009, Bologh Josef, a venit şi el cu o ghiduşie. El vrea refacerea căii ferate înguste ce leagă Târgu-Mureşul de So-vata. Pentru turişti. Şi chiar pentru local-nici. Consilierul judeţean UDMR vrea şi el multe. Ca idee e foarte frumos, dar în practică... se îngroaşă (nu se îngustează, sic!) gluma. Costurile reabilitării căii fe-rate ar depăşi posibilităţile judeţului mai ales că întreaga structură se află într-o stare avansată de deteriorare.

Liceenii se întoarceCe să mai zicem? Adică trei bărbaţi politici, din trei formaţiuni serioase, un-ele aflate în trecere pe la guvernare, se fac de mândra minune pozând în liceenii rock’n’roll. În vreme ce, la televizor, Băsescu anunţă reducerea în masă a sala-riilor şi pensiilor, cu 25%, respectiv 15%.Ştefan Bărbică Junior

Agenda 2009. You may saaay...I’m a dreameeer....

Cei trei muşchetari care au rămas la Agenda 2009, responsabili cu proiectele naivo-futu(i)ristice ale Mureşului

“Eu zic că avem nevoie de proiecte serioase… O centură pe sub oraş, un ae-roport suspendat şi un tren zburător mi

s-ar părea de bun simţ în această perioa-dă de avânt economic nemaipomenit!”

Socaciu, Covaci şi Antonie, acest Trio-Grigoriu al cân-tecului, apei şi romgazului de pe lângă PSD Mureş

Socaciule, da’ maneaua ai

a de

petrecere o ştii?

Cică “Moare lumea

de necaz, noi bem vin şi ei beau gaz!

Ha, ha… Lasă, bă, nu fi melancolic,

că PSD-ul revine în forţă

cu Eurovizion Iliescu!

Mişu Poruţiu, de la baza PDL, negociază vorbe cu amicul Akos Mora, de la vârful PNL

“Auzi, voi de ce nu insistaţi un pic pe lângă mine să vin la

liberali? Aproape m-aţi convins fără să ziceţi nimic… Aţi avea şi voi pe cineva să candideze la Primărie…”

Page 5: ziarul de mureş nr 404

5Excepţiile Vizi şi Bubău

Cine-i mai tare ca „ayatolahul”? Oare cine? Avocatul!Dacă întrebi 1000 de mureşeni cine-i capul din judeţul nostru, 900 îţi vor răspunde cu siguranţă Dorin Florea. Cred că nici etnia nu ar conta. Că e cel mai vechi politician (cu toate că, în „modestia” lui, acesta nu se consideră), că a fost prefect şi mai apoi primar 10 ani. Că stilul lui „popu-lar” l-a făcut cunoscut la fel de mult ca şi scandalurile în care a fost implicat. Din această cauză toată lumea ştie că Florea se consideră superior tuturor celor din jur. Vorbeşte de la înălţimea zecilor de mii de voturi pe care le-a obţinut. Totuşi, există se pare o persoană cu care „marele primar” se comportă diferit. Politicos, interesat, umil, ar putea zice unii. Este vorba de avocatul-senator Gyorgy Frunda, conducătorul din umbă al UDMR. Unul dintre exemple ar fi întâlnirea pe care autorităţile locale au avut-o cu parla-mentarii târgumureşeni. Aici Florea a arătat cât de mult îl interesează persoana senatorului. Venit cu întârziere, primarul preşedinte de partid s-a dus ţintă la Frunda exprimându-şi plăcerea de a-l revedea printr-o „caldă” strângere de mână. Pe ceilalţi doi parlamentari, Oprişcan şi Borbely, nici nu i-a băgat în seamă. Unul îi e subordo-nat, iar celălalt adversar de moarte. Gurile rele spun că între Florea şi Frunda există o amiciţie mai veche, legată de anumite afaceri auto-imobiliare. Alţii spun că Frunda l-a salvat în trecut de câteva dosare grele pe balcanicul politician român. Noi însă credem în charisma senatorului care l-a cucerit pe Florea din prima zi.

Ţeapa cardurilor PSDŞtiţi trâmbiţata măsură a lui Ponta de a oferi carduri de reduceri pentru noii intraţi în partid de 2 mai? A fost o ţeapă!...Mare... De ce? Pentru că reprezentanţii PSD încă nu au încheiat contracte sau convenţii juridice cu firmele care vor oferi reduceri la alimente, teatre, băutură şi fe-mei. Că doar aşa e la PSD, reduceri mari, porţii duble, chiar şi la... femei. Aşa că, noii pesedişti, get use to it!

Anul VIII, nr. 404 | 10 - 16 mai 2010

Marile cazuri de corupţie din judeţ par trase pe linie moartă în zona Judecătoriei Târgu Mureş. Amânări, excepţii de neconstituţionalitate şi multe alte tertipuri duc la amânarea judecării cauzelor. Este vorba de dosarele instrumen-tate de DNA Mureş care îi au în vizor pe foştii primari Vizi Josef şi Viorel Bubău, fostul direc-tor al ITM Mureş, Carmen Vamanu, Ioan Câr-cu, actualul director al Complexului de Agre-ment şi Sport „Mureşul”, Ştefan Florea, fost comisar şef al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Mureş, şi Viorel Filip, ex-director al Poliţiei Comunitare Târgu-Mureş.

Dosarul Vizi, sau când procurorii cer amânareaProcesul lui Vizi Jozsef început în luna mai 2008. De atunci judecata a fost amânată consecutiv atât la cererea inculpatului, dar mai ales la cea a organelor de anchetă, nimeni alţii decât procurorii DNA. Nu mai puţin de 7 cereri de amânare solicitate de către DNA au fost admise de completul de judecată. Semnul de întrebare asupra modu-lui în care a fost instrumentată de către DNA cercetarea se îngroaşă odată cu trecerea timpului. În foarte puţine cazuri, sau chiar de loc, anchetatorii cer amânarea judecării cauzei. Dacă se întîmplă, vina aparţine ex-clusiv acuzării. Dacă după doi ani nu s-a luat măcar o decizie în acest caz, poate vom avea o soluţie (de fond) pe la paştele cailor.

Bubău şi Cârcu salvaţi de excepţii...constituţionaleCazul fostului primar de Sântana de Mureş, Viorel Bubău, a fost intens mediatizat în perioada când edilul a fost trimis în judecată de DNA. Concret, din vara anului 2007. De 3 ani procurorii DNA încearcă să le demon-streze judecătorilor că Bubău este vinovat. După zeci de amânări solicitate atât de acu-zare cât şi de avocaţii apărării, la începutul acestui an judecătorii au admis excepţia de neconstituţionalitate invocată de Vio-rel Bubău. Din acest moment s-a suspendat judecarea cauzei, iar Curtea Constituţională va decide dacă excepţia invocată stă în picioare. Pînă în acest moment, în alte cazuri, nicio astfel de excepţie nu a fost admisă, ceea ce ar fi trebui să le dea de gândit judecătorilor. În cazul lui Ioan Cârcu, şeful peste „Vichendul”

târgumureşean, situaţia este asemănătoare. Trimis în judecată de DNA la sfârşitul anului 2008, procesul lui Cârcu s-a blocat tot la Curtea Constituţională. De mai bine de jumătate de an. Interesant că aceste excepţii au fost invocate de acelaşi avocat, reprezentant legal al ambilor inculpaţi. Prietenii ştiu de ce.Vamanu, Florea şi Filip....amânaţi pe bandă rulantăCele mai noi cazuri de „mare” corupţie de-scoperite de procurorii DNA mureşeni sunt cele ale lui Carmen Vamanu, Ştefan Florea şi Viorel Filip. În aceste cazuri termenul cel mai folosit de instanţe a fost „amânarea”. Pe diferite motive, în aceste dosare nu s-a luat încă nicio hotărâre pe fondul cauzei. Ne aşteptăm şi aici la excepţii sau alte moduri în care să se blocheze judecarea. Justiţiarul de serviciu

Dosarele de corupţie cu care ne ştergem pe fond?

Viceprimarul Csegzi Sandor îi explică ministrului Borbely că educaţia fizică e o chestie care vine tot din fizică.

“Măi băieţi, nu suntem noi cam penibili acuma? Cum dracu’ facem aici hora unirii când noi am depus în Parlament proiec-tul cu descentralizarea? Vi-i clar?”

Preşedinta Tribunalului Mureş, Sonia Deaconescu, visează, just, la o justiţie mai puţin co-ruptă-n fund

“Ok, eu sunt de acord că

nu sunt toate roz la noi

în sistem! Mai vin colegele

îmbrăcate şi în galben,

roşu, chiar portocaliu…

Fiecare cu gusturile ei…”

Page 6: ziarul de mureş nr 404

6Auto

Anul VIII, nr. 404 | 10 - 16 mai 2010

În intervalul de un an de zile de la lan-sare, modelul Opel Insignia a cucerit inima Europei. Marca aproape şi-a dublat cota de piaţă în segmentul european de autovehicule de mare volum din clasa medie în primele zece luni ale acestui an, asigurând mărcii Opel cea mai mare cotă de piaţă în acest segment din ultimul deceniu. În ultimele 12 luni, modelul Insignia a câştigat în total 32 de premii în 15 ţări europene, inclusiv trofeul Maşina Anului 2009. Sedanul este cel mai bine vândut model din Europa. Per

total, acest model este numărul unu în clasa sa în cinci ţări şi numărul doi pe întreg continentul. Aceasta cores-punde unei cote de piaţă înregistrate de la începutul anului până în prezent de 16,22 procente în clasa de autove-hicule de mare volum, comparativ cu 8,19 procente în aceeaşi perioadă a anului trecut. Victoria Total dealerul Opel din Targu-Mureş a lansat în perioada 28 aprilie – 10 mai, campania “Insignia raspunsul nostru la întrebările tale”.

Sandu TUDOR

- De ce Insignia?- Pentru că este cel mai bun raport preţ/calitate al au-tovehiculelor Sedan din clasa mijlocie.

- Când trebuie să semnez contractul?- În intervalul 28 aprilie – 9 mai beneficiezi de un dis-count special de pana la 5.630 euro.

- Cât mă costa un Opel Insignia? - Motorizare 1.8 benzina 140 Cp 6MT te va costa 14.750 euro. Motorizare 2.0 Diesel 130 Cp 6MT te va costa 16.221 euro, preţurile sunt valabile în cazul predării a trei vouchere Remat 2010.

- Care este echiparea autoturismului la aceste sume?

- Autoturismul indiferent de motorizare oferă un ridicat nivel de echipare standard care asigură cele mai im-portante dotari legate de confort şi siguranţă: ABS, ESP, climatizare electronică, servodirecţie, airbaguri frontale şofer şi pasager, laterale şi cortină, scaune reglabile pe patru poziţii şi suport lombar, scaune faţă încălzite, oglinzi exterioare reglabile electric, geamuri electrice faţă/spate, tempomat, radio CD cu şapte difuzoare, comenzi radio pe volan, imobilizator electronic, jante din oţel 17 x7 cu anvelope 215/60 R16.

- Cine mă consiliază pentru ca achiziţia să fie benefică?- Consilierii Opel de la Victoria Total din Corunca, Mureş nr.410, telefon 0265-267.986, mobil 0744-534.017 sau email [email protected]

Artişti plastici mureşeni, în frunte cu Vasile Mureşan, surprinşi de paparazzi pe strada Beauvais din oraşul luminilor

Claudiu Maior îl trimite la iarbă verde pe antrenorul Bodea, deşi FCM-ul are încă şanse la promovare

“Băi, nu ne-am lăsat şi am ajuns şi la Paris! Am luptat cu norul negru,

cu criza, cu zdranga-zdranga Atlassib şi… iată-ne! Buun, da’

ziceţi-mi şi mie: ce dracu’ căutăm aici?”

“Cosmine, de mâine iei coasa şi intri-n brazdă! Păi cum o să jucăm noi la

anu’ cu Liverpool în cupe, pe brusturii ăştia?

Page 7: ziarul de mureş nr 404

7Anul VIII, nr. 404 | 10 - 16 mai 2010

Runcan, dragostea mea!

Acum vreo 10 ani, teutonii edilitari de pe Valea Mureşului Superior şi-au ascuţit săbiile şi-au năvălit în sălile de judecată pretinzând retrocedarea a câteva mii de hectare de pădure pe care le-ar fi obţinut după ce comuniştii ar fi decretat în Româ-nia postbelică reforma agrară. S-a ajuns în instanţă pentru că, deşi pe atunci şef peste fondul funciar judeţean era prefectul Ovidiu Natea, iar primăriile împărtăşeau acelaşi curent social-democrat abia câştigat din defunctul PDSR, n-a fost chip să îl convingă că actele fluturate în Comisia Judeţeană de Fond Funciar sunt legale. Însă, prin 2001, judecătorii de la Reghin au fost mai sensibili la documentele scoase sau produse în arhivele judeţului prin care Primăria Deda s-a trezit stăpână pe vreo 2000 de hectare în plus de pădure, în timp ce surata din Răstoliţa s-a căpătuit cu alte 4300 de hectare. Cât s-au întâm-plat aceste fapte, Direcţia Silvică, şef pe atunci cu mai mult spor peste aurul verde nu a fost întrebată dacă este sănătos să fie cedate pădurile aşa mai pe la întuneric, în baza unei motivări simpatice – împroprietărirea prin reforma agrară din 1947. Cei de se pricep mai bine la reforme – a nu se înţelege guvernanţi, preşedinţi de ţări româneşti etc. şi alţi neni de formează puterea publică – susţin că cele două primării n-aveau cum să se pricopsească decât cu teren arabil şi nu cu ditamai pădurea sau cu suprafeţe împădurite. Supărarea a fost atât de mare în rândul pădurarilor de pe Va-lea Mureşului încât până şi Joiţa Tănase, procurorul general al României pe atunci, a fost atras pe firul retrocedărilor pe tema unui recurs în anulare. Convins prin ce mijloace nu e treaba noastră, generalul procurorilor a promovat recursul astfel că în 2003, Primăria Deda s-a trezit din bogată săracă pe mâna judecătorilor care nu au administrat probele aşa cum ar fi ce-rut codurile, pierzând definitiv în faţa Direcţiei Silvice. Surata în ale administraţiei, Răstoliţa, mai stăpână pe procedură a scăpat cu hectarele intacte deoarece completul de judecată de la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, pe stilul acelor vremuri Curtea Supremă de Jusţiei, a apreciat recursul ca tardiv intro-dus. Orice giumbuşlucuri au mai încercat pădurarii împotriva primarului Gheorghe Mogilă pentru a-i lua pădurile înapoi au fost sortite unui mare eşec.

Hunii intră pe fir Pe atunci însă pădurarii nu aveau idee că nu primăriile se anunţau drept marii răpitori ai obiectului muncii lor ci vechile familii de grofi care vroiau nici mai mult nici mai puţin 100.000 de hectare de păduri inclusiv terenurile câştigate în instanţă de Primăria Răstoliţa. Le-au pus chiar în vedere să nu îi pună în posesie că s-ar putea trezi cu niscaiva dosare penale. Bineinţeles, lucrurile nu s-au oprit aici. Şi moştenitorii grofilor, familiie Banffy, Bethlen şi Kemeny au solicitat mai întâi pe cale administrativă retrocedarea pădurilor. Se întâmpla în 2005, când fotoliul de prefect a fost luat de liberalul Ciprian Dobre. Nici cu acesta, familiile nobiliare ungureşti nu au avut mai mult succes, cam aşa cum o păţiseră primăriile cu antecesorul în ale legalităţii Ovidiu Natea. Nici ameninţările cu dosar la DNA, soluţionat cu un NUP, nu l-au speriat pe Dobre să le cedeze pădurile, peste 80 % din fondul forestier al judeţului Mureş – în jur de 130.000 de hectare. Adică exact acelaşi areal fores-tier încredinţat de Ministerul Mediului şi Pădurilor, coordonat de Borbely Laszlo, Ocolului Silvic Privat Gheorgheni. Aşa că nu ne miră niciuna dintre cele două reacţii pe care prefectul Marius Paşcan le-a avut legat de pădurile din Munţii Călimani şi Gurghiului. Prima a fost să atace pe toate fronturile licitaţie pentru zonele silvice protejate inclusiv la Comisia de Abuzuri din Camera Deputaţilor, care l-a audiat fără să ajungă la vreun deznodământ. A doua acţiune se referă la întoarcerea la justiţie deoarece îşi susţine instituţia deconcentrată – Direcţia Silvică Mureş în disperarea de a nu ceda pădurile grofilor. În ciuda unor hotărâri irevocabile obţinute de familia Bethlen, spre exemplu, care a obţinut aproape 10.000 de hectare de pădure în instanţă pe raza comunelor de pe Valea Mureşului Superior – Răstoliţa, Lunca Bradului şi Stânceni. Astfel că, deşi ajunse la Curtea de Apel, magistraţii au făcut şi desfăcut încât cauzele s-au întors la Judecătoria Reghin unde s-a petrecut şi începutul în ale proceselor. Termene nu am găsit încă fixate, dar bănuim că mult nu se va mai întârzia. Prefectul nu s-a sfiit să susţină că are oareşce îndoieli că actele prezentate de grofi sunt veridice. Apoi i-ar mai fi de ajutor mult vehiculata lege CASBI din 1945 care ar putea fi aplicată

şi invocată în procesul împotriva familiilor grofilor. Şi asta pen-tru că parte din grofi plecaţi din România au fost consideraţi duşmani ai poporului, pactizând cu forţele horthiste şi hitleri-ste, iar drept pedeapsă bunurile le-au fost confiscate şi tre-cute în administrarea Casei de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI). Momentan interesant este că nicio autoritate mureşeană nu a cerut verificarea celor care au solicitat retrocedarea pădurilor şi a descendenţilor lor. Poate acum când procesele se reiau practic de la zero, judecătorii şi apărătorii din cauze îşi vor face cu mai multă seriozitate actul de justiţie, astfel încât să fie lămurit o dată pentru totdeauna cine e în drept şi cine nu să fie şef peste păduri.

Lavinia Vaştag

Fiind Paşcan păduri cutreieram De mai bine de 10 ani, pădurile mureşene sunt disputate într-un veritabil meci de ping-pong administrativ între tot felul de moştenitori mai mult sau mai puţin legali. Deoarece nici până acum justiţia nu a descurcat iţele rău încâlcite a actelor doveditoare, avem conştiinţa curată că niciunul dintre solicitanţii de aur verde nu au putut să jure strâmb şi să primească drept 100.000 de hectare.

Veţi zâmbi, acuma, când vă prezentăm cel mai pasionat cuplu de suporteri ai sportului mureşean. Indiferent de disciplină. Liviu Cornel Mureşan şi Torok Eva pot fi văzuţi în tribunele sălilor de sport şi pe stadioane la partidele de baschet, volei, futsal, handbal, la turnee de box, la dans sportiv sau alte discipline care se desfăşoară în Sala Sporturilor, cea de la UMF sau altele. Îi putem vedea şi la partidele FC Munici-pal, masculin sau feminin, chiar la juniori. Mulţi se declară suporteri, în special când rezultatele sunt favorabile. Dacă nu, îi apostrofează pe idoli, îi condamnă, îi suspectează şi îi ameninţă că nu vor mai veni la meciuri. Cunosc situaţia echipe-lor din una, două discipline. Liviu şi Eva stau cuminţi, urmăresc şi pleacă dezamăgiţi dacă echipele locale nu înving dar, revin la fiecare partidă. Mai mult, cunosc echipele, programul şi situaţia lor în clasament mai bine decât mulţi aşa-zişi cunoscători. De unde or fi având atâtea informaţii? Probabil că nu prea au altceva de făcut. Vorbesc între ei, fac schimb de informaţii, îşi explică unul altuia. Nu sunt căsătoriţi legal, ei recunosc asta, dar asta n-ar legătură cu spor-tul. Şi mai nou nici cu morala. Nu fură şi nu cer niciodată nimănui nimic. Dacă cineva le oferă ceva, primesc cu pioşenie. Nu se cuvine să-i întrebăm unde locuiesc, poate alţii ar fi putut să-i şi ajute. „Umblăm la toate meciurile, indife-rent de sport. Toate ne plac şi nu prea avem ce face altceva. Îi cunoaştem pe toţi, doar îi vedem

meci de meci. Ei, nu le ştim chiar la toţi numele, se mai schimbă jucătorii”, spune cu mândrie Liviu Mureşan. Un om respectabil îi remarca în tribunele Sălii Sporturilor la un meci, când afară temperatura era foarte scăzută. „Oricum, chiar dacă în sală nu e cald, tot mai bine le este decât afară”, considera acesta. Greşit! Liviu şi Eva au alt motiv de a sta lângă echipe. Iubesc sportul.

Del Bosquet

Cei mai instruiţi fani din sportul mureşean

Doi elevi cuminţi, care sigur şi-au scăpat ţigara dincolo de gard şi nu vor să renunţe la ele

Fostul consilier local Florin Oproiescu şi avocatul Ioan Sabău se gândesc la gloria trecută a ultra-naţionalismului românesc

„Măi, am încercat să fim PUR-i, dar nu suntem genul... M-ai băgat în PSD să mă fac deputat şi am rămas tot avocat şi, în plus, cu banii daţi în campanie! Nasol moment!”.

„Uite unde am ajuns! Cu partidul, n-a ieşit...Vatra e

în moarte clinică... În Parlament, nu te-am putut băga... Auzi, eu

îmi asum eşecele astea şi mă las de politică! Pricepi?”

Bă, să-mi bag şpiţu, cre’ că m-am agăţat! Cheam-o dracu’ pe diriga să vadă ce gard naşpa or pus aicea, c-o pun să-mi plă-tească nădragii de la mall! În...

puii mei!”

“Nu mi-a ieşit încă Ocolul Silvic ăla secuiesc dintre coaste, dar scap eu şi de el ca şi de toţi grofii ăştia pe care i-am întors iar la prima judecată”

“Şi nu vedeam pădurea de copaci“

Page 8: ziarul de mureş nr 404

8 Anul VIII, nr. 404 | 10 - 16 mai 2010

Sănătate, că-i mai scumpă decât toate

De la 1 iulie 2010 începe marea debarasare a spitalelor din curtea Ministerului Sănătăţii în ograda primăriilor şi a Consiliilor Judeţene din România. Adică din 439 de spitale, Ministerul Sănătăţii, condus de udemeristul Cseke At-tila, rămâne cu 66, restul vor fi păstorite de administraţiile locale şi judeţene.

Povestea descentralizării e veche de câţiva ani. Până la ministrul Sănătăţii Cseke mulţi au zis, nimic nu au făcut. Mai este mai puţin de două luni până la marele eveniment din sănătate, cât de dramatic va fi vom vedea cu toţii, iar proiectul ce vizează descentralizarea e încă supus spre dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii până pe 17 mai 2010. Primarii şi preşedinţii de CJ-uri fierb la foc moc-nit pentru că nu ştiu exact ce va fi, cum va fi, nimic nu e clar, oficial, simplu, procedural, cu norme de aplicare. După decizia premierului de facto Traian Băsescu de a tăia toate venitu-rile de la stat cu 25%, pensiile tuturor cu 15%, şi ajutoarele de şomaj ale năcăjiţilor cu 15%, încărcarea administraţiilor locale cu 373 de spitale nu e chiar o floare la ureche. Oricum, Dorin Florea e cel mai fericit. El nu va prelua nici un spital. Caz unic în descentralizare de mâine-poimâine. Şi totuşi e medicul Florea.Ideea descentralizării a dezbătut-o anul trecut şi ex ministrul Ion Bazac. Nu a mai apucat să facă nimic. S-a vorbit de descentralizare de la 1 ianuarie 2010. S-au încins spiritele de anul trecut. A trecut şi 1 ianuarie, au răsuflat uşuraţi primarii şi şi-au zis: mai avem vreme până vine ”potopul”. Dar Cseke nu renunţă aşa uşor, vrea să scape de cancerul din sistem. A completat între timp reţeta descentralizării, a scos 373 de ingrediente şi a lăsat 66. O să fie mai simplu. Mai ţineţi minte cum declamau înroşiţi de patimi primarii la Federaţia Munici-piilor şi şefii de CJ la Adunarea aleşilor mai anii trecuţi. Cereau cedarea spitalelor oraşelor şi judeţelor de baştină. Se va întâmpla.

“Ai grijă ce-ţi doreşti, că poate să ţi se întâmple!”...În judeţul Mureş două unităţi sanitare mari, de prestigiu, rămân în curtea Ministerului Sănătăţii. Spitalul lui Gomotârceanu şi IUBCvT, rămân sub oblăduirea lui Cseke Attila.Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, zis a lui Gomotârceanu, un spital mamut, cu cheltuieli enorme şi datorii energofage către furnizori, care, potrivit unui proiect la care se lucrează prin laboratoarele portocalii, va deveni Institut Clinic Regional de Urgenţă. Cu foarte mulţi profesionişti. Competenţa Institutului tre-buie să fie de rezolvare finală a pacientului, re-spectiv, pe înţelesul pacientului, bolnavul nu mai poate fi trimis de la SCJU Târgu Mureş în altă par-te, pentru a fi rezolvat medical. Din punctul de vedere al urgenţelor, spitalul lui Gomo, nu are chirurgie cardiacă. Vasculară are deoarece direc-torul de la DSP, Adrian Mureşan si Lucian Toma, sunt specialişti în chirurgie vasculară. Iar cardio-logia intervenţională performează prin echipa profesorului Benedek Imre. La nivel de urgenţă, i-ar lipsi acestui spital secţiile de oftalmologie şi urologie (după cum spune Gomotârceanu), dar are medici competenţi să rezolve o problemă punctuală de urgenţă. Avem şi secţii-clinici oftalmologie şi urologie, dar astea aparţin în prezent de Spitalul Clinic Judeţean Mureş, fost a lui Schwartz Ladislau, după cum e cutuma prin târg. Avem şi chirurgie cardiovasculară, dar aceasta e în componenţa Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş. IUBCvT, care e o altă unitate sanitară de

elită ce rămâne subordonată direct Ministerului Sănătăţii. Se vorbeşte de absorbţia printre altele doar a secţiei de chirurgie cardiovasculară din IUBCvT de către SCJU. Poate nu ar fi o problemă, că doar e în aceeaşi clădire... Dar noi nu ne pri-cepem. Dar poate managerul pus de Dorin Flo-rea, dr. Emil Făgărăşan, si noul director medical, care o fi acela, ne poate zice mai multe.Echipele de la DSP, sub direcţia lui Adrian Mureşan, şi a managerului PDL, Florin Go-motârceanu de la SCJU Târgu Mureş, lucrează la proiectul Institutului Clinic Regional de Urgenţă, având în vedere preluarea de la Spita-lul lui Schwartz a clinicilor de oftalmologie şi de urologie, care vor fi incluse în Spitalul lui Gomo. Că Vass Levente e consilierul ministrului Cseke şi că Schwartz sunt amândoi urologi, pare să nu intereseze pe nimeni. Deocamdată.Pentru managerul Spitalului Cinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Florin Gomotârceanu, ideea să devină Institut Regional pare ideală, având în vedere că ar deservi Regiunea 7 Centru. Doar că şi finanţarea ar trebui să fie pe măsură, ca să scape odată şi pentru tot-deauna de datoriile cumulate către furnizori. Utopic... Instituţia va rămâne în administrarea Ministerului Sănătăţii, având finanţare, atât din partea Casei de Asigurări de Sănătate, cât şi din partea Ministerului Sănătăţii. Şi rămâne problema bolnavilor ieftini care vor fi furaţi de spitalele private care vor face profit, pe când bolnavii scumpi şi complicaţiile bolnavilor din spitalele private vor fi trataţi în spitalul pub-lic din banii publici puţini. Iar bani vin şi din partea programelor naţionale de sănătate. SMURD-ul e altceva. Noroc că pe Arafat nu îl mişcă deocamdată puterea.

Tandem Lokodi – Konrad - DomokosAlt spital mamut, care are nevoie de finanţare imensă, doar că acesta trece de la 1 iunie la Consiliul Judeţean Mureş, este Spitalul Clinic Judeţean Mureş. La capitolul spitale din teri-toriu, aflăm din proiectul de Hotărâre de Gu-vern privind aprobarea „Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă man-agementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale” că în judeţul Mureş, zece unităţi sanitare vor trece la consiliile locale, respectiv Consiliul Judeţean. Aşadar, Spitalul Municipal “Dr. Gheorghe Marinescu” Târnăveni trece în subordinea Consiliului Judeţean, la fel ca şi Preventoriul TBC Gorneşti. Spitalul Municipal “Dr. E. Nicoară” Reghin, Spita-lul Municipal Sighişoara, Spitalul Orăşenesc “Dr. Valer Russu” Luduş, Spitalul Orăşenesc Sărmaşu, Spitalul Orăşenesc Sângeorgiu de Pădure, Centrul de Sănătate Sovata şi Centrul de Sănătate Miercurea Niraj, trec în adminis-trarea consiliilor locale din oraşele respective.

Cuvinte frumos meşteşugite în legeProblema mare pe care şi-o pun primarii este finanţarea. Cum vor finanţa din buzunarul administraţiei locale şi spitalul, pe lângă faptul că primăriilor le-au fost puse în cârcă şi şcolile, grădineţele şi nu de mult, cabinetele medicale şcolare? Dar au fost şi alocaţi bani de la bugetul statului pentru medicii şcolari. Actul normativ spune: „ Prin acest proiect se urmăreşte re-sponsabilizarea administraţiei publice locale faţă de nevoile reale de sănătate ale populaţiei din unitatea administrativ-teritorială, prin im-plicarea acesteia în administrarea şi manage-mentul unităţilor sanitare publice. Datorită măsurilor care vor fi realizate în interesul comunităţii, pe termen lung, se aşteaptă

îmbunătăţirea indicatorilor stării de sănătate la nivel naţional”. Prin transferul către autorităţile locale se urmăreşte şi creşterea autonomiei spitalelor din punct de vedere managerial. Frumos, elegant. Aproape ce şi- au dorit aleşii neamului. Locali.

Descentralizarea acoperită cu un văl de ceaţă pentru primariDecizia de implementare a legii a ministrului Cseke Attila pare bună la prima vedere pentru primari, doar dacă descentralizarea va fi una transparentă şi se vor indica şi asigura sursele de finanţare. Ei nu ştiu ce urmează.În ceea ce priveşte cele trei spitale ce trec în ad-ministrarea Consiliului Judeţean Mureş, ”fondu-rile alocate celor trei unităţi sanitare vor trebui virate în continuare. Pentru finanţare sperăm să primim totodată şi fondurile necesare pen-tru întreţinerea şi funcţionarea acestora”,a pre-cizat Cristian Chirteş, vicepreşedinte CJ Mureş.Ioan Mocean, primarul de Sărmaşu: „ Am o dori o descentralizare care să acopere şi cheltuielile, să vină cu finanţare. Prin tre-cere la consiliul local a spitalului va trebui să asigurăm bunurile şi serviciile. Sărmaşu are o situaţie mai delicată, în sensul că, comunitatea sanitară de aici se află undeva la 60 kilometri depărtare de marile spitale. Trebuie să găsim resurse financiare, gândindu-ne la faptul că avem o serie de persoane care necesită în-grijire medicală cât mai aproape de domiciliu. O să ne gândim şi la o repoziţionare a chel-tuielilor”, şi-a exprimat îngrijorarea primarul Mocean. Şi dacă mai pui că, în Sărmaşu, aflat aproape de graniţa cu judeţele Cluj şi Bistriţa Năsăud mai vin şi pacienţi din judeţele ve-cine, la fel ca şi comunele limitrofe din Mureş, cheltuiala financiară suportată de Primăria Sărmaşu va fi una foarte mare. „Ponderea o deţin sărmăşenii, dar avem pacienţi din toate comunele vecine. Bineînţeles avem o situaţie statistcă pe care noi am trimis-o la Minister şi la alte instituţii din judeţ, situaţia actuală cu evoluţia spitalizărilor pe fiecare comunitate în parte, din judeţele Cluj, Bistriţa şi Mureş, din zonele limitrofe ale judeţului. Partea de bunuri şi servicii va trebui să o preluăm, am purtat discuţii cu colegii primari din zonă şi vom face demersuri ca şi ei, în limita fon-durilor disponibile şi a voinţei consiliilor lo-cale, să sprijine sustenabilitatea financiară în Sărmaşu”, a adăugat Mocean.

Gura păcătosului...

Şi primarii din celelate oraşe îşi fac griji asu-pra finanţării. Ei mai spun că, de vreme ce la spitalele din oraş vor veni şi locuitorii de la comune, vor solicita suplimentarea fonduri-lor de la primăriile din comunele respective. ”Ne-au aruncat în cârcă şcoli, grădiniţe şi acuma ne aruncă spitalele. Va fi foarte greu să le gestionăm”, este de părere primarul din Sighişoara, Dorin Dăneşan. Primarul din Luduş, Florin Urcan, spune că preluarea spitalului ar trebui făcută în anu-mite condiţii speciale. Mai greu pare să le fie celor de la Miercurea Nirajului, unde primarul Daszkel Laszlo nu ştie cum va fi cu finanţarea, dar spitalul trebuie să fie menţinut pe linie de plutire. „Nu avem încotro, noi vrem să ţinem spitalul. Sperăm să primim şi bani”, susţine Daszkel. Mai puţin greu, se pare la prima vedere, după spusele edilului din Sângeorgiu de Pădure, va fi pentru spitalul din localitate. De ce? Pentru că orăşelul e înfrăţit cu o localitate din Franţa şi francezii au la suflet sângeorzenii şi le oferă finanţare pentru spital. „Dacă trece spitalul la administraţia locală nu va fi greu pentru noi. Cred că nu ne va afecta, eu zic că va fi mai uşor. Şi aşa am finanţat multe lucrări la spital. Şi avem o localitate din Franţa care ne sprijină. Acum ne-a dat 26.000 de euro”, s-a lăudat primarul Tar Andras.

Mai sunt locuri la UMF pentru pri-mari?! Primarii sunt sigur nepregătiţi la ora asta şi nu ştiu cu ce se manâncă administrarea sănătăţii. Sunt declaraţii înainte de marea schimbare. Nici nu-şi dau seama ce urmează. Cert este că dacă până acum de toate problemele din sistemul de sănătate era de vină guver-nul şi ministerul Sănătăţii şi ministrul, de la 1 iulie toate vor cădea în sarcina primarilor, preşedinţilor de CJ şi a consiliilor aleşilor lo-cali. Vai de mama lor. Nu am vrut să intrăm cu excavatorul în aceştia, dar nu prea cunosc elemente esenţiale. Casa de Sănătate va con-tinua în aceeaşi formulă decontarea servici-ilor medicale efectuate de spitale în sistemul de sănătate. Atât. Ministerul nu va mai da nimic. Administrarea clădirilor spitalelor, plata utilităţilor, a alimentelor, întreţinerea echipa-mentelor şi achiziţiile de produse intră în grija administraţiei locale de la 1 iulie. Şi nu e puţin lucru. Programele naţionale de sănătate vor funcţiona la fel. Acolo unde sunt. Politicul îşi intră pe deplin în drepturi. Managerii

De vină-i primarul. Bolnavul şi închipuirile descentralizării spitalelor

Ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, într-o vizită de curtoazie prin spitalele abandonate financiar în ograda administraţiei locale

1 iulie. Preşedintele Lokodi şi primarii oraşelor îmbracă halatul de doctor. Joacă pe sârmă cu 220 V.

„Cum? Ziceţi că plouă din tavan şi nu mai aveţi nici măcar o aspirină? Păi şi ce treabă am io, aţi vrut descentralizare, nu? Acum a descurcaţi-vă... ”

Page 9: ziarul de mureş nr 404

9Anul VIII, nr. 404 | 10 - 16 mai 2010

şi echipa de conducere a spitalelor va fi numită de primar şi preşedinte, alături de consiliile lo-cale şi judeţene. Preţul plătit va fi unul imens.

Verzii şi portocalii la butoaneÎn judeţul Mureş sunt mai multe zone de in-teres. Zona verde a UDMR. Zona portocalie a PDL. Guvernanţii. Şi zona incertă a opoziţiei. Zona verde: Spitalul Clinic Judeţean Mureş, prin preşedintele CJ, Lokodi Edita. Clinicile fraţilor Benedek Imre şi Istvan. Sovata. Sângeorgiu de Pădure. Miercurea Nirajului. Interes e şi pentru Reghin. UDMR îl are pe directorul economic de la Spital unde e manager deocamdată Iuliu Moldovan, şi, evident, primarul Nagy Andras. Mai e şi Centrul de copii de la Gorneşti.Zona portocalie. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş cu Florin Gomotârcea-nu. Luduşul şi Târnăveniul, unde are o influenţă şi CJ pe partea de secţie de psihia-trie. Aici e deosebit de interesant faptul că preşedintele PDL, medicul Dorin Florea, a reuşit magistral să scape de orice respon-sabilitate directă. Consiliul Local Târgu Mureş e poate singurul din România care nu va pre-lua nici un spital. Putem zice fără de griji. Mai ales electorale. Râmâne de văzut dacă mu-nicipalii vor cotiza vreun leuţ la CJ, că doar nu sunt absolut toţi târgumureşenii sănătoşi tun. Tun, da. Dar prin alte domenii.Zona incertă deocamdată. Sighişoara şi Sărmaşu au primari PSD, respectiv PNL. Vineri lucrurile au devenit incerte in urma unor stiri neconfirmate. Primarul liberal de Iernut a luat mai demult unitatea spitalicească.Bătălia nu mai este una putere – opoziţie. Ci una între UDMR şi PDL, cu lovituri rapide sub centură cum a fost cea de vineri.Asta e harta la ora asta. Oare cum va putea fi controlat tot acest sistem o dată descentralizat dacă şi cum funcţionează?!Dacă mergem repejor înspre euroregiuni, cu cele minimum două milioane de suflete, ce soluţie e mai bună? Vom avea aici în jurul Târ-gu Mureşului un spital mare şi 50 mici? Vor fi

patru mari şi restul medii. Câte vor putea fi ţinute de comunităţi şi câte desfiinţate? Cum se vor deconta între ele administraţiile locale dacă spitalele din subordine prestează servicii pentru cetăţenii altei localităţi?!Puterea vine din pix. No, acuma atât preşedintele Lokodi Edita, cât şi onor primarii pot decide manageriatul spitalelor. Decizia e în sfârşit locală.

Procuror. Agricultor. Inginer. Examinăm manageri spitale.

Să facem un experiment. La CJ avem o con-ducere eteroclită. Lokodi – procuror. Chirteş – silvicultor. Szabo – agricultor. La Reghin avem un inginer şi un economist. Culmea, doar la Târgu Mureş avem un medic, şi viceprimari, un inginer şi un fizician. Numai că ei nu vor prelua nimic. Deci cum vor juriza onor aleşii locali care e cel mai bun manager de spital. Nu suntem naivi, dar întrebăm...Acuma dacă tot le dă Cseke probleme la tot alesul, să se ştie că trebuie constituite birouri de servicii medicale la nivel de CJ şi CL pentru a coordona relaţia cu spitalele din subordine. Oare vor fi oferte înspre lumea academică de la UMF pentru a face parte din aceste birouri sau le ştiu aleşii locali să le rezolve?! Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că există relaţii nevăzute între lumea economico-financiară, politică şi medicală, care vor influenţa decizia primarului. Şi portocaliul cu verde se află la conducerea ţării.Banii daţi de la Bucureşti prin Casa de Sănătate vor fi aceeaşi. Banii pentru administrarea clădirilor spitalelor, plata utilităţilor, a alimen-telor, întreţinerea echipamentelor şi achiziţiile de produse intră în grija administraţiei locale de la 1 iulie. Şi banii aceştia sigur la ora la care au fost scăzute salariile cu 25%, pensiile şi aju-torul de şomaj cu 15%, nu există. Să vedem acum pe unde scot primarii cămaşa. Descentralizarea e de fapt un eveniment ma-jor cerut de decenii de clasa politică. Acum se petrece. Faţa nevăzută are şi următoarele

componente. E o invitaţie către toţi potenţialii pacienţi. Şi e reală. Aşa se va întâmpla. Când vor fi nemulţumiţi că nu merge un aparat la spital, că e stricat sau... Când l-a durut injecţia dată de asistentă... Exagerez. Când a aşteptat prea mult la medic... Când a trebuit să cum-pere medicamente şi materiale când trebuie să se interneze... Când mâncarea nu e bună sau e insuficientă... Când e frig sau prea cald în sa-lon... Când medicul nu i-a dat concediu medi-cal la externare... Când analizele nu se pot face în spital, decât la privat... Când banii... Toate acestea şi sute altele se vor întâmpla, nu va mai fi vina ministrului Cseke, a premi-erului Boc, a preşedintelui Băsescu. Nu. Va fi vina primarului. Sau a preşedintelui CJ. Vor fi pomeniţi zilnic de multe ori...

„Primarul e de vină!”Şi încă ar fi foarte simplu. Ce se va face spre exemplu primarul de Luduş, Florin Ur-can, dacă are zeci de internaţi pe spitalul orăşenesc din comunele limitrofe. Vor aproba consiliile locale bani pentru utilităţi şi achiziţii

alocaţi din comune înspre bugetul CL Luduş?!Sau dacă vedeţi posibilă participarea oraşelor şi comunelor judeţelor la cumpărarea unui CT necesar la Spitalul judeţean gestionat de CJ? Cum, în ce fel, pe baza căror date, în cât timp?!Se va face un audit în cazul preluării spitalelor. Vom avea acces ca ziar şi contribuabili la date ca să vedem ce şi cum a fost gestionat şi de unde se pleacă în acesată nouă aventură sănătatea mureşeanului?!Sunt mult mai multe necunoscute...Desentralizarea va veni. Căile supravieţuirii şi susţinerii şi apoi dezvoltării sistemului de sănătate gestionat de aleşii locali în judeţul Mureş vor fi însă extrem de sinuoase şi cu mari frământări sociale.Dincolo de toate acestea rămâne cea mai importantă întrebare: UNDE E BOLNAVUL?! Unde e bolnavul în toată această descentral-izare a sistemului de sănătate?!Bolnavul cui rămâne?!

Arina MOLDOVANAurelian GRAMA

Dorin Dăneşan nu ştie de unde va plăti şi sănătatea locuitorilor din comunele vecine cu Sighişoara

„Draga mea, cred că am dat de coasta aia de drac! De unde zici că eşti? Din Saschiz? Păi şi cum te tratez eu aici? Cine plăteşte? Aaa, vine primarul cu nişte gemuri de alea d’ale voastre?

Hai şi aşa, că eşti simpatică!”

Verzii şi portocalii la butoane

T

Page 10: ziarul de mureş nr 404

10 Anul VIII, nr. 404 | 10 - 16 mai 2010

Datoriile strămoşilor strămoşilor noştri

Eleva nouă, de tip băsescian, care nu mai pune burta pe carte, ci soarele, ca tatuaj, pe burtă

Pesediştii Miron Mitrea, Dorin Dăneşan şi Alexandru Frătean analizează ce e de făcut cu ce a mai rămas din PSD

Într-o oră, aleşii locali din Târgu-Mureş au decis amane-tarea viitorului financiar al oraşului. Credite de peste 20 de milioane de euro au fost aprobate printr-o apăsare de buton. Împreună cu dobânzile, costurile vor ajunge la peste 30 de milioane de euro. Bani care vor fi achitaţi din impozitele viitoare ale contribuabililor din oraş.

S-a dezgheţat creditareaÎn ultima şedinţa de consiliu s-a aprobat accesarea unui credit de 6,6 milioane de lei destinat achiziţionării a 90 de apartamente în complexul Benţa Towers. Locuinţe sociale pentru tineri. Dobânda pentru acest credit va fi de aproxi-mativ 4 milioane de euro. Astfel, din bugetul local se va cheltui aproximativ 11 milioane de euro pentru aceste locuinţe. Bani care vor fi plătiţi în 20 de ani. Beneficia-rii acestei investiţii vor cele 90 de familii care însumează maxim 270 de persoane (la o familie formată din 3 per-soane). Pentru aceşti oameni vor plăti toţi cei 150.000 de locuitori ai oraşului. Indiferent cât de „socială” este măsura, chiar dacă omitem costurile exagerate pentru un apartament, chiar dacă uităm cine vinde apartamentele oraşului, totuşi măsura este împotriva marii majorităţi. Aşteptăm cu nerăbdare împărţirea lor pentru a vedea câţi tineri intelectuali vor beneficia de locuinţe. Sau doar tinerii „intelectuali” de partid.

Energomur societate „socială”Alte 13,5 milioane de euro vor fi luate pentru

„renaşterea Energomur”. Adunată cu dobânda, creditul va împovăra bugetul local cu peste 20 de milioane de euro. Bani care vor fi investiţi pentru o parte din populaţia oraşului. Cei care vor decide să rămână conectaţi la siste-mul centralizat de termie. Pentru mai puţin de un sfert din populaţia oraşului. Creditul va fi folosit pentru intro-ducerea distribuţiei pe orizontală în blocurile rămase în sistem. Până la uşa apartamentului. O altă utilizare va fi pentru instalarea de centrale de apartament în locuinţele celor care au venituri mai mici de 615 lei. Adică se vor fo-losi fonduri bugetare pentru investiţii private. Chiar dacă se prevede recuperarea acestei cheltuieli fapta în sine pare ilegală. E ca şi cum am folosi bani din bugetul de stat pentru achiziţionarea de maşini şi case pentru persoane private. Nu că nu s-a întâmplat până acum aşa ceva. Să nu uităm şi de cele 19 milioane de euro investiţi în ul-timii ani în Enorgomur pentru modernizarea centralelor de cartier şi a instalaţiilor de distribuţie. Bani luaţi tot pe bază de credit.

Împrumuturi secretizateGradul de îndatorare al bugetului local a fost ţinut secret până în acest moment de edili. Târgumureşenii nu au fost încă informaţi despre datoriile acumulate de municipali-tate. Doar informaţii trunchiate au ajuns la urechile con-tribuabililor. Deciziile au fost luate de o mână de oameni, mai mult sau mai puţin credibili, în scopuri, aşa cum am arătat mai sus cel puţin controversate.

Ionel ALBU

Inima mea bate... pentru ciolan

Trăiască staff-ul de campanie! Şi consultanţa electorală! Pentru că scoate atât de multe sloganuri de campanie care prind la public. Unul dintre ele a fost al ministrului Borbely Laszlo: „Inima mea bate pentru Tîrgu-Mureş”. Cu toate că în final a pierdut alegerile locale în faţa lui Florea, Borbely l-a mai fo-losit la parlamentare, de data asta câştigând lejer. Care-i faza? Colega de partid a ministrului, madam Lokodi, afirma săptămâna trecută că reprezentanţii UDMR din Guvernul României sprijină cu trup şi su-flet Aeroportul Transilvania Tîrgu-Mureş. Că vor in-terveni, vor face, vor drege. În acelaşi timp se plânge că guvernul Boc a fost rău intenţionat scoţând aero-portul târgumureşean de la masa fondurilor euro-pene. Ce nu înţeleg eu cum ministrul din Guvernul Boc sprijină aeroportul iar guvernul Boc îl sabotează? Se cam contrazic afirmaţiile, nu credeţi? În al doilea rând, dacă se implica cu adevărat (având în vedere că inima lui bate) Borbely ar fi putut să-l convingă pe Berceanu să nu ne excludă de pe lista TNT. Cum? Simplu! „Dacă nu-mi laşi aeroportul în pace nu o să mai pupi autorizaţii de mediu pentru autostrăzile, centurile şi drumurile tale”. Dar dragostea de cio-lan e prea mare şi riscul unei astfel de atitudini mult prea ridicat. Cum să rişte ministrul să-şi piardă foto-liul călduţ de la masa guvernului situat între Blaga şi Udrea?

Pontul, ciontul şi cu contulAaa... şi dacă tot vorbeam de Aeroport... Cică întâl-nirea de acum două luni cu autorităţile şi oamenii de afaceri ar fi putut să rezolve problema banilor pe care-i cer operatorii low-cost ca să vină la Târgu Mureş. Chestia e că banii respectivi nu-i putea gestio-na şi manevra Aeroportul, nici CJ-ul... Nu au căderea legală... Şi atunci, au ajuns oficialii noştri la concluzia că banii trebuie strânşi de un ONG, aflat în subor-dinea CJ. Toate bune, dar lucrurile s-au blocat total în momentul deschiderii contului la bancă! Da, aţi auzit bine, ONG-ul respectiv se luptă de 2 luni să deschidă un amărât de cont la bancă. Cred că nu se poate hotărî la ce bancă... Hmm... Până atunci, cei care ar vrea să contribuie cu bani nu vor avea unde să facă viramentul. Şi ne întrebăm, unde naiba or fi deschis contul cei de la Cluj de s-au descurcat aşa bine? Să dea un telefon, să le spună şi alor noştri.

„Păi vezi, d’aia m-am înscris eu la Bolyai, că cică şcoala românească scoate tâmpiţi... Şi eu vreau să ajung intelectuală, ca să-mi

pot deschide un salon de pedichiură la mine-n sat!”

Oraşul trandafirfireilor cu împrumut

„Fraţilor, să mai rezistăm un pic, că ăştia pleacă singuri de la guvernare! E drept că vistieria e goală, da’ scoatem tiparniţa din beci şi facem

bani! Nu lasă PSD-ul ţărişoara în pericol!”

Page 11: ziarul de mureş nr 404

www.ziaruldemures.ro www.zi-de-zi.ro

Cu sediul în Tg .Mureş str. Barajului nr. 6 organizează licitaţie publică pentru vânzarea mijloacelor fixe

aprobate la casare şi a materialelor rezultate din dez-membrări în fiecare joi la ora 10, la sediul sucursalei.Licitaţia este publică, oferta se depune în plic închis la secretariat cu o zi înainte de licitaţie, iar regulamentul este afişat la sediul sucursalei. Mijloacele fixe se pot

vedea la sediul sucursalei din str. Barajului nr. 6.Informaţii suplimentare la telefon 0265-250501

interior 345 sau 517.

S.N.G.N. „ROMGAZ” S.A.SUCURSALA TRANSPORT

TEHNOLOGIC ŞI MENTENANŢĂ TG.MUREŞ

Page 12: ziarul de mureş nr 404
Page 13: ziarul de mureş nr 404

13Anul VIII, nr. 404 | 10 - 16 mai 2010

Aqua di Racz

Categoria site-uri părăsite: Corneliu GrosuMultă şampanie, “pişcoate” şi zâmbete au fost prezente când Corneliu Grosu şi-a lansat site-ul personal. L-a criticat atunci chiar şi pe Ciprian Dobre, că nu a mai scris numic de nu ştiu cât timp. Dar ce să vezi, Corneluş nu a mai plătit-o pe secretara... pardon... asistenta sa PERSONALĂ să scrie nimic pe acolo. Măcar să mai arunce câte ceva, un os, o minciună. Din 12.04.2010 Grosu nu a mai postat nimic. Prin asta primeşte de la ZMS premiul I pentru categoria “Site-uri lasate în paragină”.

A înviat PSD Mureş Ştiu că nu vă vine să credeţi dar e adevărat... Frătean s-a întors victorios de la vânătoare şi a ţinut o conferinţă grandioasă de presă la PSD. O conferinţă de presă după mult timp în care a fost supărat că a mers pe mâna pierzătorului la alegerile PSD. Probabil l-a sunat obraznicul de Ponta şi l-a sfătuit să se pună pe treabă că... altfel...

Am ‘Nţeles, Lenuţo! După cum bine ştim nici angajaţii Primăriei Târgu Mureş nu excelează în a se omorî cu munca. Aşa se face că re-sponsabilii de la ANL s-au tot ploconit de prin iulie anul trecut, doar – doar vreun funcţionar va întocmi un dosărel cu hârţogăria necesară pentru aprobarea altor locuinţe. Nu ştiu ce scurtcircuituri s-au produs între timp dar de când veni Elena Udrea la Dezvoltare şi Turism şi munici-palii noştri au început să bată pas de defilare când aud vreo comandă de la centru – centru-dreapta. Vreţi teren, se rezolvă. Vreţi utilităţi, se rezolvă. Aşa se face că ce nu au făcut din iulie anul trecut, rezolvară în câteva zile. Să fi suflat şi ceva vânt de Cotroceni?

Jandarmi de ocazie Un mare general de Jandarmerie descălecă la cele două unităţi ale armei de pe tărâmuri mureşene cu intenţii de inspecţii. Când fu întâmpinat de răcani cu porturi care mai de care mai ponosite se scărpină după ceafă şi tună: „Unde vă e uniforma festivă?” Care, să trăiţi, întrebară în cor răcanii care nu văzuseră în a lor viaţă cazonă altceva decât un rând de haine şi pentru patrulat şi de ocazie? În rest s-au pricopsit cu cizme de pescar până la brâu, cu bocanci cu două numere mai mari şi alte nimicuri adunate în magazia unităţii. Vestea bună e că jandarmii vor mai avea un rând de haine, croite la Reghin, ca să nu i se mai întunece irisul vreunui general la vreo inspecţie.

Pensionarii protestează, Paşcan se odihneşte Imediat după anunţul preşedintelui Traian Băsescu privind reducerea pensiilor, salariilor şi ajutorului de şomaj, pre-fectul Marius Paşcan a simţit nevoia de odihnă. Aşa că de miercuri şi-a luat un concediu pentru o săptămână. Coincidenţă sau nu, în această perioadă vor fi mişcări de protest în faţa prefecturii anunţate de pensionari. Oa-menii vor dori să ceară socoteală reprezentantului Gu-vernului în teritoriu...dar pe acesta ia-l de unde nu-i. Se pare că Paşcan nu vrea să-şi asocieze imaginea cu cea a guvernării. Mai ales în perspectiva unei viitoare candida-turi la Primăria Tîrgu-Mureş. În locul său va trebui să înca-seze muştruluiala colegul său, suprefectul Barczi Sandor. Doar şi UDMR-ul este la guvernare.

Catană şi concediul de zeci de mii de euroMarius Catană, cunoscut om din umbră al administraţiei târgumureşene, vrea să-şi arate mereu bunăstarea obţinută în ultimii ani. Maşina, cu vila, conturile în bancă şi mai recent concedii de lux. Catană s-a lăudat recent prin târg că a cheltuit 20 de mii de euro de Revelion. La schi prin munţii Europei. Sau ai patriei. Oricum finul lui Paşcan şi partenerul de afaceri al lui Maior şi Florea nu câştigă simpatie cu astfel de afirmaţii. Mai ales că partidul său aflat la guvernare, ia măsuri economice drastice. Nu la adresa camarilei de partid al cărei reprezentant demn este însuşi Marius Catană, ci pe spatele pensionarilor şi al amărâţilor de şomeri. Al căror număr creşte ameţitor.

Caritate pe bani mulţiConsiliul Local Târgu-Mureş mai vrea să facă o achiziţie. Un corp de clădire pe care se cere 950 de mii de euro. Aproximativ 4 milioane de lei. Vânzătorul este nimeni altul decât un ONG care are un nume caritabil: Fundaţia Caritatea din Bucureşti. Municipalitatea a estimat imobi-lul la o valoare de aproximativ 500.000 de euro. Mult sub preţul cerut de caritabilii bucureşteni. Astfel, s-a format o comisie care trebuie să negocieze preţul final al imobilu-lui. Scopul acestei achiziţii este construirea pe strada Horia a unei parcări supraetajate, care să mai scape şoferii de coşmarul găsirii unui loc în centru. Costurile ei vor fi ex-trem de mari, mai ales că terenul, indiferent de rezultatul negocierii, este foarte scump. Dacă mai adăugăm costul construcţiei propriu-zise ne dăm seama că poate în câteva zeci de ani se va amortiza această investiţie. Dar, vorba lui Maior, nu contează costurile, important e ca cetăţeanul să fie mulţumit. Pardon, votantul.

Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice MureşCentrul de Exploatare Sighişoara,

str. Andrei Şaguna nr. 8, tel. 0265-771430, Call Center Distribuţie: TellVerde-0800-801-929

Vă aducem la cunoştinţă că în perioada 10-12.05.2010, zilnic între orele 08.00 şi 17.00, se va întrerupe alimentarea cu energie electrică, pentru efectuarea unor lucrări în instalaţiile electrice din Localitatea Şaeş:• Strada Romi• Strada BisericiiNe cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate de aceste întreruperi şi vă mulţumim pentru înţelegere.*Întreruperile programate pot fi vizualizate şi pe www.electricats.ro

Conducerea S.D.E.E. Mureş

Eu, general Lucian Racz, am tot felul de nelămuriri profunde şi existenţiale. Cum să iau un credit garantat de consiliu, când eu nu ştiu cum să mai îmi recu-perez banii de la buget. Apoi, l-am înlo-cuit pe Daraban Otto că zice Marius de la Prefectură că lua prea mulţi bani. Am făcut-o dar profitul e de vreo 10 ori mai mic. Să mai înţeleagă cineva ceva. Nu mă invitară la marea şedinţă de Stat Major deşi eram prin zonă că mai măsuram câţi bani ne-ar trebui să tapetăm cu un deget de asfalt străzile din municipiu. Totuşi, răcanii mei mi-au spus că sfatul nu ne uită. Cică au apro-bat să luăm un credit dacă avem nevoie să ne plătim datoriile. Acum oi fi eu general de oşti numit cu vrerea ayatolahului Do-rin Florea preşedinte peste Consiliu de Administraţie la Aquaserv doar-doar oi vedea mai puţine şi oi spune şi mai puţine dar nu înţeleg şi pace bună cum îmi sugerează sfatul să iau credit pentru datorii că mi-l garantează când eu sunt, am vrut să spun în rahat până la gât că nu mi-am recuperat restanţele tocmai de la bugetul local şi niscaiva prieteni de primărie – Contrascom Benţa şi En-ergomur. Scorillo Prod, alt datornic, am înţeles că mi-e duşman. Mare că nu are carnet de aceeaşi culoare cu noi. Prietenii de popotă mi-au spus să nu îmi mai pun astfel de întrebări că apoi m-oi trezi şi eu în mediul privat reabilitând termic blocuri şi supraveghind şantiere pe bani publici precum mazilitul meu an-tecesor Dan Gliga. Dar să nu mai zăbovesc asupra unor relaţii grele deoarece şi aşa am eu des-

tule în cazarma mea proprie. Anul trecut după ce artileria grea a fostului general Daraban Otto susţinută de întreg Con-siliul de Administraţie se prăbuşea sub tunurile dinspre Prefectură, am acceptat să vin general peste oştire convins că predecesorul meu a băgat mâinile prea adânc în conturile firmei. Cel puţin aşa îl tot auzeam pe Marius de la Prefectură susţinând demn şi uitându-se direct în cameră pe toate canalele de televiziune locală. Totuşi nu ştiu cum am făcut cum nu că după un an, contabila a venit la mine şi mi-a cetit temătoare bilanţul. Am ieşit cu un profit de vreo 10 ori mai mic??? Cum dracu’, Doamne iarta-mă? Mi-a explicat: pierderi reportate din anii anteriori, aferente ratelor rambursate în anul 2009 către BERD, provenite din diferenţele de curs valutar, nededucerea provizioanelor şi majorarea cu valoarea cheltuielilor de mecenat sau spon-sorizare. Aşa o fi. După aceea mi-a strecurat sub ochi ceva indicatori de profitabilitate. Am simţit că mă enervez tot mai rău. Eficienţa capi-talului disponibil scădere de aproape un procent, eficienţa capitalului de la 4,2 la 0,27 %, rata profitului operaţional de la 11,49 la 0,92%, rata profitului net de la 2,42 la 0,18 %. Şi tot aşa. O fixez nervos: ceva pozitiv? Îmi spune stins: rata de în-datorare a scăzut. Răsuflu uşurat că m-a terminat contabilitatea asta care nu vrea să ţină cu mine. Săptămâna viitoare sper să vă dau o veste mare. Avem şi o AGA dar nu e asta vestea mare. Toţi o apă şi-un pământ

Jurnal de pe frontul Aquaserv II

No, a trecut şi săptămâna în care Gabriel Oprea, ministrul într-ale Apărării, şi George Rotaru, şef peste aviaţia de divertisment, trebuiau să sosească pe caii lor aeropurtaţi la Tîrgu Mureş. Că nu au fost pe aici ne sugerează liniştea de pe Primăriei care nu ne-a convocat intempestiv la nicio declaraţie de ultimă oră pe holurile municipale. Nici nu am auzit vreo vorbă răcnită din plămâni de primar sau vicepri-mar că Aeroclubul Tîrgu Mureş a tre-cut cu hangar şi pistă la municipiu. Poate lucrurile nu sunt atât de sim-ple cum au făcut edilii să pară. Poate pentru a fi cadorisiţi cu 120 de hectare de teren, şefii de administraţie locală trebuie să treacă puţin prin supliciul de a fi descusuţi prin Consiliul Su-prem de Apărare a Ţării care, zic gurile rele, au în grijă şi aeroclubul pentru a-l feri de eventualele dorinţe

imobiliare prea neortodoxe. Aşa că nici Gabriel Oprea nici oricare alt ministru nu credem că vor trece peste autoritatea CSAT pentru a-i face pe plac primarului portocaliu de Târgu Mureş şi a promova hotărârea cu trocul aferent. Iar până se va reu-ni CSAT, până vor cădea de acord toţi generalii, preşedintele şi alţi neni cu grade, Dorin Florea poate să îşi in-

sereze de pe acum în platforma pro-gram din 2012 următoarele rânduri pe care noi le-am luat cu copy-paste din cel din 2008: „Terenul respec-tiv este utilizat acum mai mult ca păşune pentru câteva sute de ovine, iar în lipsa fondurilor necesare aero-clubul funcţionează la limita de ava-rie, timp de cel mult 2-3 luni pe an”. Copie şi pastă

Căpriţelor, atacaţi iarba!

Page 14: ziarul de mureş nr 404

Anul VIII, nr. 404 | 10 - 16 mai 201014Politica în lighean

Înainte cu vreo 20 de minute de începera şedinţei de Consiliu Local, pedelistul Ioan Fărcaş savura liniştit un oarecare produs de panificaţie, vis-a-vis de Primăria municipiului Tîrgu-Mureş. Nimic greşit în asta, Doamne fereşte, ba dimpotrivă, i-am dorit domnului consilier Ioan Fărcaş să-i fie de bine. Dar pentru că Ziarul de Mureş este un conglomerat de pamflete, care trebuie tratate ca atare, m-am gândit să fac un exerciţiu de imaginaţie şi să intru în mintea consilierului lo-cal Ioan Fărcaş. Să aflu cam la ce se poate gândi un consilier PD-L, înainte de o şedinţă de CL. Şi m-am concentrat eu foarte tare, am inceput să mă uit atent la gesturile lui şi mi-am dat seama că tânărul consilier Fărcaş se concentra asupra voturilor ce urmau să fie acordate sau nu în viitoul apropiat. Am mai observat că nu prea avea chef de şedinţă, mai ales că vremea era posomorâtă şi ştia că va fi nevoit să asculte tot felul de cuvântări ale altor consilieri, care cică îşi dau interesul pentru ca noi, târgumureşenii, să fim fericiţi. Da nu ştiu cât de fericiţi au fost acei locuitori ai urbei, care au rămas fără apă caldă, acum, nu demult, şi au fost nevoiţi să se spele în lighean. Cred că nu prea fericiţi. Revenind la personajul nostru principal, con-silierul Ioan Fărcaş, acesta sigur a votat ce era de votat şi anume hotărâri bune penru oraşul

nostru, strategii de dezvoltare, credite pentru investitţii, treburi serioase, nu glumă, după care s-a dus liniştit acasă, sau undeva la restaurant, să mănâncă şi gura lui ceva. În încheiere, vreau să-i transmit lui Neluţu să nu se supere pe noi că am pătruns în mintea lui, dar vrem să-i scoatem în faţă şi pe consilierii locali care nu se dau mari în şedinţele CL şi nu ţipă în gura mare că vor să lupte pentru interesul cetăţeanului, dar au centrală de apartament, sau firme şi treaba le merge ca unsă. Vrem să-i scoatem în evidenţă pe cei care tac şi fac.Zoon politikorn

Introspecţie în creierul unui consilier PDL

Ora 13.40. Ioan Fărcaş, în faţă la Eldi, se încarcă de energie pentru marea şedinţă în care va ridica mânuţa, la apelul partidului, pentru creditul Energomur

CRÉNVURŞT, crenvurşti, s.m. Produs alimentar în formă de cârnăcior, obţinut din carne de vită şi slănină tocate fin, introduse în intestine de oaie sau în material plastic şi adesea prinse în pereche. – Din germ. Krenwürstchen. Sursa: DEX ‘98 | Adăugată de LauraGellner | Greşeală de tipar | Permalink Fac ce fac şi tot peste mari scriitori dau. După cum vedeţi, de această dată, soarta mi-a scos în cale un mare artist în scrierea limbii române. Este adevărat că, aşa cum ne arată şi DEX-ul, cuvântul cu pricina îşi are originea în limba germană, dar atâta timp cât el există în Dicţionarul Explicatic al Limbii Romăne, înseamnă că se foloseşte şi la noi. Oricum, am auzit tot felul de exprimări care mai de care mai ciudate şi mai hilare cu privire la acest produs alimentar sub formă de cârnăcior, dar asta a mai fost şi pusă în vitrină, parcă să-mi

atragă atenţia şi mai tare. Râdem noi râdem, dar cu scumpirile astea ce se anunţă, nu ştiu cum o să ne mai permitem să cumpărăm un ”cremuşti”, sau cum îi zâce.

Într-un număr anterior al Ziarului de Mureş, v-am arătat o fotografie cu un ditamai BMW-ul parcat în mijlocul străzii. În urma articolu-lui în care eu mă minunam cum poate cineva să-şi lase maşina parcată în halul acela fără să ţină cont că strada nu este a mamei sale, un cititor fidel ne-a trimis un mesaj prin care ne informa că acel autoturism aparţine chiar consilierului judeţean Orban Laszlo Levente, membru UDMR. Curios fiind din fire, că doar m-a făcut mama jurnalist, am verificat şi eu dacă BMW-ul este al acestui consilier judeţean. Din surse, nu spun care, am aflat că, printre altele, domnul consilier mai conduce şi această maşinuţă. Am spus conduce şi nu deţine, pentru că m-am ui-tat şi pe declaraţia de avere a consilierului Orban de la UDMR, care este publicată pe site-ul Consiliului Judeţean Mureş, şi am con-statat că la capitolul bunuri mobile, domnul în cauză nu are înregistrat un astfel de au-toturism. De aici trag concluzia că ori este

împrumutată maşina, ori a uitat să o treacă şi în declaraţia de avere. Dar daca tot am deschis pagina de internet consacrată consili-erului judeţean Orban Laszlo Levente, am desco-perit, din CV-ul acestuia, că omul este o fire sensibilă, are competenţe artistice, adică ştie să cânte la acordeon. Mulţimea aptitudinilor şi competenţelor consilierului a fost probată la organizarea Balului Bobocilor Organizaţiei Studenţilor Maghiari din Cluj. Iar acum, după ce am văzut toate acestea, mă întreb ce l-o fi apucat pe acest om sensibil, serios, per-severent şi amabil (copy-paste din CV) să-şi lase bolidul în mijlocul străzii? Ştiu, a fost cu siguranţă o greşeală...

Cremuştele care doare

Cine parchează ilegal X5-ul altuia?

Semifinala Campionatu-lui Naţional la futsal dintre City’us Târgu-Mureş şi United Galaţi a avut nevoie de trei jocuri pentru a se decide finalista. În cele două jocuri disputate în Sala Sporturilor duminică şi luni, 2 şi 3 mai, City’us s-a impus de fiecare dată la scor de tenis de câmp: 6-2, 6-1. Partidele au fost însă foarte disputate, detaşarea s-a pro-dus de fiecare dată în repriza secundă. Gălăţenii au jucat cu multă ardoare, la propriu şi la figurat. Unul dintre cei mai înverşunaţi adver-sar a fost portarul Tănăsilă. ”Deranjat” probabil de duzina de goluri primită, acesta a avut nu-meroase intervenţii neregulamentare, eufemistic vorbind. Pentru a evita sancţionarea, deseori a folosit şiretlicuri, făcând tot el pe accidentatul. A cedat doar la ultimul fluier al arbitrului, în ciuda ”încurajărilor” primite din tribună de la gălăgioasa şi ”colorata” galerie. Aceasta a ocupat un întreg sector şi a tăcut un minut. Nimeni nu s-a încumetat să stea în preajmă, evident, nu suportau gălăgia. Dar locuri erau destule. Scoală măi, nu te preface! Tu dai, tu te vaiţi?

Silă Tănăsilă

De ce-ai dat, mă, de ce-ai dat?

Page 15: ziarul de mureş nr 404

15Anul VIII, nr. 404 | 10 - 16 mai 2010

Ruşii energizează România

Criticat de multe ori pentru privirile ciocuşe aruncate peste gardul vecinilor ruşi, Guvernul României s-a hotărât să îndulcească puţin această imagine. Păi cum? Păi, invitându-i pe ruşi să se ocupe de viitorul energetic al României. Ministrul Videanu s-a destăinuit recent într-un inter-viu că proiectul Nabucco (având girul UE) rămâne prioritate pentru România, dar că participarea la South Stream (gazoductul ruşilor) are o semnificaţie aparte: va de-schide uşa Kremlinului pentru autorităţile de la Bucureşti. Deocamdată, există un memorandum agreat între Gazprom şi Transgaz pe tema South Stream iar Videanu spune că va discuta orice proiect care va asig-ura siguranţă energetică României! Chiar şi proiecte în care tabloul de siguranţe va fi la Moscova, domnule Videanu? Adică ne vor putea lăsa în pană când vor dori, la fel ca pe ucrainieni? Cât de departe trebuie să mergem, cât trebuie să cedăm, dom-

nule ministru, pentru a deschide uşa lui Putin? Uşă pe care a trântit-o de câteva ori chiar Băsescu, colegul dumneavoastră de South Stream, prin declaraţii inflama-toare? Ziceţi că ruşii vor să facă şi alte investiţii în România, cum ar fi să bage banii în viitoarea centrală nucleară care ar putea fi poziţionată undeva prin judeţul Mureş. Mai ziceţi că nu contează dacă vor fi bani privaţi, sau ai statului rus... Nu zău? V-ar plăcea ca viitoarea centrală nucleară din România (cât o fi el de îndepărtat acest proiect) să aparţină statului rus? Acesta să ne asigure nouă poate un sfert din en-ergie peste 20-30 de ani? Aveţi de grijă la declaraţii, domnule ministru, şi nu vă stresaţi aşa tare cu ruşii ăştia, că rema-nierea e pe-aproape şi nu mai apucaţi să semnaţi nimic cu ei... Zău, aşa...

Înmărmuritul de la Ruşchiţa

Loc de primit proiectile-n cap

Cum alergi, în 10 minute, prin PSD, PDL şi PC

Consilierii fac audienţă pe mail

Ministrul Adriean Videanu, mai preocupat de atacurile energetice asupra PDL decât de viitorul energetic al României

Cunoaştem cu toţii refugiul staţiei de au-tobuz din faţa Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Vreau să spun, cunoaştem şi cum arată, unii dintre noi… alţii cunosc mai puţin. De ce spun cum arată? E cea mai jalnică staţie din Oraşul Trandafirilor, unde, Doamne fereşte, rişti să-ţi pice în cap ceva moloz de pe tavan. Oricum nu e bai, doar spitalul e aproape şi primul ajutor vine repede. Dar să începem cu începutul. Undeva, în trecut, în acel loc funcţiona un chioşc de vânzare a biletelor de autotaxare. Mărturie stă o plăcuţă. Dar nu asta contează. Mergem mai departe. Treceam din întâmplare prin zonă şi am asistat la o scenă în care rolul principal l-a avut o bătrânică ce venea de peste drum,

de la spital. După cum am aflat ulterior, aştepta un autobuz să meargă în Tudor. Bătrână, săraca, cu dureri de picioare, ar fi vrut să se aşeze pe băncile din staţie. Unde, dom’le? În murdăria aia, cu chiştoace de ţigară, seminţe şi alte resturi de gunoaie? Am fost totuşi multumită, oarecum, că nu şi-a mai ridicat ochii în tavan să vadă că se pregăteşte şi un proiectil de moloz să-i cadă în cap. Ce e bine, totuşi, ca dacă nu plouă, poţi să stai în siguranţă în afara refugiului. Am aflat deunăzi că refugiul se află în patrimoniul Consiliului Judeţean Mureş. Să nu fi trecut nimeni de la CJ pe acolo? Ori fi toţi aşa de sănătoşi? Aaa, scuze, ei umblă cu limuzinele, nu cu autobuzele…

Cu lupa-n pupa

E simplu... îţi iei o identitate nouă, îţi faci o adresă de mail şi te pui pe treabă. Toată chestia cu identitatea şi înscrisul la trei par-tide îţi ia 30 de minute. Am reuşit să mă în-scriu în PSD, PD-L şi PC. La PNL e mai greu pentru că scoţi adeziunea la imprimantă, o completezi şi apoi trebuie să mergi cu ea şi cu un CV la sediul PNL din apropiere. Deci aici e o treabă serioasă. La PSD e cel mai simplu. Pe banda din josul primei pagini alegi „Înscrie-te”, completezi nişte date personale, un cod din ăla ca pen-tru idioţi şi gata... îţi apare salvatorul Ponta, care îţi urează bun venit şi toate „bălăriile” alea cu lupta pentru ţară şi drepturile oame-

nilor. Şi să nu uităm, persoana înscrisă nu era una reală. La PDL şi PC e un pic mai dificil. Trebuie să descarci adeziunea şi apoi să o trimiţi pe o adresă. Ideea e că într-o săptămână nu am primit nici un răspuns, dar ne-am considerat înscrişi. În fine, probabil că aşa apar tot felul de membri care nici măcar nu există, care votează cu partidul. Totuşi, PNL mi se pare cel mai în regulă. Trebuie ca oamenii, con-ducerea, să te cunoască mai întâi. Ţi se cere un CV, mergi şi stai de vorbă cu ei şi abia apoi te acceptă. Bilă albă pentru PNL, bilă neagră pentru PSD. Bilă gri la PDL şi PC.

Membrana de partid

Lista pe care o vedeti mai jos nu este o listă a celor mai eminenţi 23 de cetăţeni ai municipiului Târgu Mureş, este lista în care sunt prezentaţi oamenii care decid în mare parte, soarta oraşului nostru, aici includem şi soarta lor. Am ob-servat însă că dragii noştri consilieri locali ai municipiului Târgu Mureş nu sunt prea deschişi la a mai sta de vorbă cu publicul, cu târgumreşenii mai exact, cei pe care îi reprezintă şi pentru care votează. Dacă ne uităm bine, sunt doar 5 consilieri din 23 care îşi prezintă interesul pentru audienţe şi au afişat orele la care pot fi găsiţi. Sunt însă şi mai puţini consilieri, 3 la număr, care au fost drăguţi şi şi-au făcut publice chiar şi numerele de telefon la care pot fi găsiţi. Cred că nu prea au chef consilierii să stea de vorbă cu târgumureşenii. Da’ atunci cum ştiu ei ce este mai bine pentru târgumureşeni? Sunt ei oare atât de ageri încât să cunoască problemele oamenilor fără măcar să stea de vorbă cu ei? Cine ştie? Îi citesc pe stradă? În schimb, toţi au afişate adresele de mail, e mai lejer aşa, nu trebuie să ne vadă la faţă, dar nici noi pe ei... Să nu uităm nici că scumpii noştri consilieri, că doar sunt ai noştri, au vrut să scape şi de reprezentanţii presei oarecum, având în vedere că există o hotărâre prin care se poate solicita excluderea jurnaliştilor din şedinţele PUBLICE ale Consiliului Local. Mie îmi sunt foarte dragi consilierii locali şi chiar îmi doresc să rămână la fel de deschişi faţă de târgumureşeni, pentru că numai aşa vor şti exact când trebuie luata apa şi când trebuie lăsată să curgă.

Scripta manent, vorba votant

Se poate, măi Videanu? Dăm centrala ruşilor?“Dom’le, rusnacii ăştia vor ceva la schimb ca să-i facă lipeala lui Băse cu Putin. Ce naiba să le dăm? Romgazul? Niet… Transgazul? Niet… Păi ce? Aaa,

centrala nucleară de pe Mureş…Perfect!”

Page 16: ziarul de mureş nr 404

16 Anul VIII, nr. 404 | 10 - 16 mai 2010

Săptămâna a început cu aspirină, ciorbă de burtă şi apă ca refacere după micii şi berea de 1 mai. Dar a sfârşit extrem de prost...¤ Grevă anunţată în administraţia publică. Nu s-a mai ţinut apoi pentru că au ajuns la înţelegeri. Înţe-legeri confirmate de marinar la sfârşitul săptămânii. ¤ Se naşte UNPR - Ultrajul Naţional pentru Picarea României. Marele boss de la Mureş: Corneliu Grosu ¤ Bogdan Buda, latră două-trei vorbe despre Energo-mur şi apoi mai pleacă o săptămână din ţară. Maior îl muşcă de fund la ieşirea din ţară.¤ 5 mai - ziua masculilor. Păreri pro, păreri contra... nimic nou. Mulţi politicieni nici nu ştiau.¤ Se înmulţesc discotecile din Mureş. Campingul de pe Aleea Carpaţi a fost făcut hocus-pocus să dispa-ră. În locul lui...discotecă pentru mureşeni.¤ Cosmin Bodea, antrenorul divizionarei secunde a FC Municipal a primit un şut în fund la paianjen şi a fost înlocuit cu Falub ¤ Lokodi strigă în gura mare: SOS! SOS! de sperie toţi jurnaliştii. Nu sunt bani pentru aeroport. Banii au fost trimişi politic la Cluj.¤ Joi am aflat că gorilele tatuate, scandalagii Sighi-şoarei, sunt duse acasă cu maşina poliţiei. Probabil că nu mai găsiseră taxi-uri la ora aia. Doar era de mers până în judeţul Sibiu.¤ Bătălie pe seama studierii Geografiei şi Istoriei în limba română sau maghiară. Deci copii: Unde s-a bătut Pisti cel Nagy cu maghiarii...ăăă...pardon tur-cii. Dar Vitez Misi? ¤ Şi pentru că suntem deja obişnuiţi, la sfârşitul săptă-mânii apare bomba. Băse anunţă tăierea salariilor pentru bugetari cu 25%, a pensiilor cu 15% şi a aju-toarelor de şomaj cu 15%. În aceeaşi zi, prefectul Marius Paşcan îşi ia concediu de odihnă. Micron Costin

Oul sau găina?

Metrospectiva săptămânii E o chestie cu blogurile astea, dom’le!

Întâi de toate sunt gratis, îţi trebuie doar o conecţie la internet, poate chiar prinzi un wireless de la vecinul de dea-supra. În al doilea rând, sunt libere de moguli. Blogul tău e doar al tău, nu îţi spune nimeni ce şi cum să scrii şi să nu scrii. În al treilea rând, nu ai normă. Postezi când vrei, când ai ceva demn de aruncat în spaţiul virtual. Când vrei să dai altora de ştire ceva. Pe acest principiu cred că a mers şi şeful PSD Mureş, Alexandru Frătean, unul dintre cei mai recenţi posesori ai bijuteriei nu-mite blog. Ce a vrut să ne dea de ştire Frătean? Noi zicem că a vrut să aflăm următoarele: e un tip uman, chiar umanist, scrie supermişto, are pasi-uni frumoase, vânătoarea, pescuitul, meşteritul, fotografia. A mai vrut să deducem că politica îl interesează din ce în ce mai puţin, altfel blogul ar fost plin de înverşunare împotriva pârâţilor PDL, Boc, Florea, criză... A făcut şcoală politică şi la PD şi la PSD şi-i cunoaşte din interior pe aceşti doi monstruleţi. I-ar trage oricând o alice cu sare în fund lui Băsescu, dacă i-ar ieşi în cale prin pădure, dar nu l-ar ierta nici pe Geoană, pentru gafele sale nesfârşite.

Ecosistemul politicDar, să nu stricăm farmecul vorbelor pline de har scriitoricesc potrivite de nea Sandu pe blog. Minunaţi-vă şi voi

şi, dacă vreţi, haideţi să-l propunem la premiile Uniunii Scriitorilor, că e un povestitor mult mai talentat decât este ca politician. Zice aşa:„Un vânător adevărat respectă şi îi aduce

un omagiu sălbăticiunii care i-a intrat în cătarea puştii. Ştiu că

pentru iubitorii de animale (prin-

tre care mă număr şi eu), actul acesta pare brutal, crud şi gra-tuit, dar este necesar pentru menţinerea echilibrului biologic al ecosistemului. Altfel se poate ajunge la degenerarea speciilor. Cocoşul acesta este bătrân deja şi până a ajunge trofeu, chiar şi în această primăvară, a montat zeci de găini. Vânătoarea la cocoşii de munte este permisă doar între 20 aprilie şi 15 mai, după ce ei şi-au făcut datoria… Astfel, cocoşii mai tineri şi viguroşi vor putea prelua ei de acum această misi-une. Numărul de exemplare care se pot vâna este strict limitat şi controlat.” Noi zicem, domnule Frătean, că, în linii mari, v-aţi făcut datoria de cocoş în politică, aţi montat câteva legi impor-tante, aţi lucrat-o chiar pe găina cu ouă de aur care sunt fondurile europene. Sunteţi considerat un trofeu, iar cocoşii mai tineri dau târcoale şi vor să preia ei misiunea. Ce ziceţi? Vă aşteptăm ca editorialist, ori ca reporter special, la redacţie? La cum scrieţi, aveţi şanse mari... Şi salvăm şi ecosistemul...

Le cock sportif

Alexandru Frătean, pescarul cu poveşti vânătoreşti

din politichia mureşeană

Unde cocoşul Frătean devine scriitor pe blogDom’le…vânătoarea e aproape ca

politica… Stai pitit la pândă, ocheşti

bine ceva, apeşi pe trăgaci cu nişte

mii de euro şi… pac, pac, îţi cade

funcţia în plasă! E simplu!”