ziarul de fotbal nr. 13

12
powered by ivangoncearuc.blogspot.com & blogdefotbal.com Numărul 13 Marţi 16 iunie 2010 Editat de: DIA Media Group 3593,16 media de cititori per număr ziarul fotbal de www.ivangoncearuc.blogspot.com TrisTeţe umedă

Upload: ivan-goncearuc

Post on 24-Mar-2016

244 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Cel mai complet digest al blogosferei fotbalistice romanesti.

TRANSCRIPT

Page 1: Ziarul de Fotbal Nr. 13

powered by ivangoncearuc.blogspot.com & blogdefotbal.com

Numărul 13

Marţi 16 iunie 2010

Editat de: DIA Media Group

3593,16 media de cititori per număr

ziarulfotbalde

www.ivangoncearuc.blogspot.com

TrisTeţe umedă

Page 2: Ziarul de Fotbal Nr. 13

A debutat la cest turneu şi selecţionata Italiei şi a făcut-o exact cum mă aşteptam c-au s-o facă, adică prost. Mulţi pot să zică că întotdeauna italienii încep greu turneele finale dar în play-off îşi revin, dar de această dată e cu totul altceva.

De această dată squadra azzura e de-a dreptul slabă, ca şi componenţă, ca şi formă fizică, ca şi sistem de joc. Nu-l recunosc pe tehni-cianul care, acum patru ani, triumfa alături de această selecţionată, la turneul din Germania. Nu pot să-l înţeleg şi nici nu vreau, atît timp cît este vorba despre renunţarea la anumiţi jucători pe motiv de vîrstă, în favoarea unora care nu prea merită să fie în lot la acest mondial.

Meciul a fost trist deşi s-a jucat pe ploaie, iar asta presupunea mai multe şuturi de la distanţă şi re-spectiv mai multe momente de poartă. Din păcate nimic din toate astea nu s-au întîmplat, jocul provocînd, uneori, căscat şi dorinţă de a pleca la somn.

Golul lui Alcaraz, m-a trezit brusc din aţepenire şi m-a făcut să nu adorm de tot. Eram foarte sigur că italienii, cel puţin vor egala (părere care s-a transpus în viaţă prin intermediul pa-riurilor on-line, pe live) dacă nu chiar vor învinge. Nu ştiu de unde atîta încredere dar parcă simţeam asta.

Tristeţe umedăAşa şi a fost, italienii au

egalat, după un gol marcat de Daniele De Rossi, în stilul coreeanului Lee, care marcase primul gol cu selecţionata Greciei - după corner, în poarta liberă. Bucuria a fost mare, în stufful squadrei azzura, poate prea mare, fapt care i-a relaxat pe italieni şi i-a făcut să termine meciul absolut neinspirat.

Finalul de meci ne-a ilustrat o selecţionată a Paraguayului obosită, care nu se mai gîndea la atac şi o lată selecţionată - cea a Italiei, lipsită total de inspiraţie şi carismă. Păcat Lippi.

Primul meci care mi-a adus bucuria spectacolu-lui în suflet (probabil nu doar mie). Un meci de la care aşteptam o victorie a nemţilor la cel puţin două goluri diferenţă, dar am primit mult mai mult de atît - am primit satisfacţie.

Şi nu doar cele 4 goluri reuşite de “pan-zerul german” au stat la căpătîiul satisfacţiei mele ci anumeconsistenţa în joc a nemţilor, care mi s-au părut cea mai sigură selecţionată de pînă acum, de la aceste “mondiale”.

Cu patru naturalizaţi în lotul de bază (şi înc-o droaie în rezervă), nemţii au început foarte sigur partida, reuşind golul rapid prin Lukas Podolski, care a încheiat, printr-un şut-bombă, o centrare de pe

Editorial

[email protected]

Prima zi de Mondial

Prima zi de Mondial a trecut rapid. Sincer nici n-am observat cum s-a scurs. Toată ziua în redacţie, de la montaj la televizor via fumuar. Cere-monia de deschidere în direct am ratat-o. Din secvenţele pe care le-am văzut ulterior am înţeles că a fost mai frumos decât în Germania acum 4 ani. La Munchen am asistat din tribune la deschidere, dar oboseala nu mi-a permis atunci să realizez frumuseţea acelei manifestaţii.

PrimElE zilE dE mondial

ziarulfotbalde Nr. 13 16 iuNie 2010

stîngă. Portarul n-a avut nicio şansă. Gol marcat de un neamţ “sută la sută” (Podolski este de origine polonez).

Fără a depune mare efort, Germania şi-a dublat avantajul, după execuţia altui neamţ “sută la sută”, Miroslav Klose (şi ăsta polonez de origine), care a jucat, în stilu-i caracteristic, la intercepţie, cu capul, chiar din faţa portarului Schwarzer, care “păştea pisici” sau “număra oile”.

Pînă să se încheie prima repriză, un alt neamţ “sută la sută”, Ozil (turc de orig-ine), a finalizat o fază de toată frumuseţea, şi cînd toată lumea vedea mingea în poartă, ultimul apărător a scos-o de pe linie!

După eliminarea certăreţului Tim Cahill, din minutul 56, lucrurile erau cît se poate de clare (de parcă pînă atunci nu ar fi fost!). Golurile lui Muller (ăsta chiar neamţ) şi Cacau (cel mai german dintre bra-zilieni), au venit ca rezultat logic a ceea ce se întîmpla pe teren.

Nimeni nu a rămas nemulţumit, probabil nici măcar selecţionata “cangu-rilor” (să zică merci că nu au primit vreo 6) - nemţii mulţumiţi de primele 3 puncte şi 4 goluri marcate; suporterii pentru specta-colul (în sfîrşit!!!) oferit de nemţi iar australienii pentru generozitatea germană care le-a permis “s-o ia”, da nu tare!

Ivan GONCEARUC

[email protected]

Page 3: Ziarul de Fotbal Nr. 13

PrimElE zilE dE mondialÎn schimb mi-a plăcut

meciul de debut, Africa de Sud - Mexic. O partidă deschisă, cu un Mexic mult mai bun ca echipă. Îmi place Mexicul încă din 1986, când a fost gazda turneului. Îl aveau atunci pe Hugo Sanches, golgheterul înăscut de la Real Madrid. Acum îl au pe dos Santos de la Galatasaray, fost pe la Bar-celona. Şi el un jucător mag-nific. Era greu totuşi să baţi Africa de Sud la ea acasă, în debutul Mondialului. Mai mult decât atât, cred că africanii se vor califica în optimi dat fiind faptul că sunt gazda turneului, iar asta înseamnă că fără ei interesul faţă de campionat va scădea simţitor. FIFA nu-şi poate permite acest lux. Prea mulţi bani sunt puşi în joc. Iar unde este interes financiar sporit, toate celelalte principii decat automat.

M-a impresionat şi Uru-guay. De la Francescoli încoace prima campioană mondială din istorie are pentru prima dată un lider adevărat pe teren. Diego Forlan (foto) a fost desemnat omul meciului cu Franţa, chiar dacă nu a

marcat. E genul de atacant care nu stă să aştepte mingea undeva la limita ofsidelui, ci vine la primire, caută să se afle mereu în joc. Asta îl face pe Forlan unul dintre cei mai mari atacaţi ai momentului. Dovadă este şi Liga Europei, câştigată alături de Atletico Madrid, unde îl eclipsează pe ginerele lui Maradona, Aguero.

Din această primă grupă le văd în optimi pe Africa de Sud şi... Mexic. Africa de Sud calificată din ”oficiu”, iar Mexic într-o luptă de sacrifi-care cu celelalte două echipe frumoase, Franţa şi Uruguay.

Apropo, l-aţi văzut cumva pe Ribery? A jucat şi el aseară. Deocamdată Franţa e marea dezamăgire a turneului. Abia aştept meciul Argentinei de azi. Să vedem cuplul antrenor-jucător Maradona-Messi.

Germinator - 4

Nu mi-a plăcut niciodată fotbalul german. Până în 2006, când Klinsmann a reușit să facă o echipă spectaculoasă, cu care a fost la un pas de titlu. Merita mult mai mult Germania să ia Cupa acum 4 ani, dar Italia a fost mult mai norocoasă.

Germania a făcut spec-tacol aseară în meciul cu Australia, 4-0. A fost cea mai spactaculoasă partidă a Mon-dialului african din cele jucate până acum. Un 4-0 meritat, după ce cu o zi înainte de meci, nemţii s-au dus la cinematograf să vadă filmul ”Terminator-4”. Cine s-a gândit că anume germanii vor salva Mondialul, care până la meciul de aseară a fost departe de ceea ce am aşteptat.

Confirmare vin şi datele statistice, care arată că din primele 10 goluri ale mondi-alului niciunul nu a fost marcat de un atacant.

M-a dezamăgit Serbia, bătută de Ghana cu 1-0. Trebuia probabil să ţin cont de faptul că africanii joacă la campionatele mondiale un altfel de fotbal decât la Cupa Africii pe Naţiuni. Şi asta pentru că am mizat pe o victorie a Serbiei cu... 3-0 :)). Ghana poate produce surpiza Mondialului doar dacă nu vor intra din nou în jocurile de culise aşa cum s-a întâmplat acum 4 ani.

Sandu GRECU

ziarulfotbalde

Nr. 13 16 iuNie 2010

www.sandugrecu.blogspot.com

Page 4: Ziarul de Fotbal Nr. 13

[email protected]

Zeci de mii de vuvuzele au sunat astăzi la Johan-nesburg, în deschiderea celei de-a 19-a ediţii a Campionatului Mondial de fotbal. Preşedintele sud-african Jacob Zuma şi veşnic zâmbitorul Sepp Blatter au dat, în mod ofi-cial, startul celui mai con-troversat turneu final din istorie. După ameninţări teroriste, furturi din hotel şi discuţii pe marginea trompetelor localnicilor şi a mingii buclucaşe (Jabu-lani), a venit în sfârşit rân-dul fotbalului să-şi intre în rol.

Africa de Sud - Mexic 1-1

Zgomotul asurzitor al vuvuzelelor nu i-a intimi-dat pe mexicani, care au atacat poarta lui Khune încă din start. Giovani dos Santos, Vela şi Franco au ameninţat, pe rând, redu-ta selecţionatei Bafana Bafana, fără succes însă. Trupa lui Carlos Alberto Parreira, aflat cu a cincea echipă la un Campionat

Mondial, a ieşit la rampă în finalul primei părţi, însă Mphela n-a reuşit să împingă balonul în plasă din câţiva metri. Repriza secundă avea să înceapă perfect pentru gazde. Tshabalala a marcat primul gol al turneului, în minutul 54, iar zgomotul produs de controversatele trompete sud-africane creştea în intensitate cu fiecare secundă. N-a fost să fie însă victorie pentru Bafana Bafana, Marquez egalând, cu 10 minute înainte de final, după o fază în care a profitat de ieşirea greşită la ofsaid a lui Mokoena. Nicio surpriză, aşadar, în uver-tura “celui mai frumos Campionat Mondial”, aşa cum se încăpăţânează să-l descrie Herr Blatter.

Uruguay - Franţa 0-0

Trebuie să specific din start că nu am văzut meciul. Când am aflat re-zultatul, am rămas puţin

dezamăgit, deoarece aş fi fost în stare să pariez orice pe o victo-rie a sud-americanilor. Scandalurile mon-struoase în care a fost implicată naţionala “cocoşului galic” în ultimul timp anunţau un turneu final catastrofal. Raymond Domenech, aflat în ul-timele zile ale lungului său mandat, a reuşit din nou să enerveze o ţară întreagă, prin titu-larizarea lui Govou în dauna lui Gignac. Mai apoi, aerele de vedetă afişate de o parte a jucătorilor n-au făcut decât să îndepărteze publicul de echipă, Franţa ajungând, din acest punct de vedere, într-o situaţie similară cu România. De aceea, mă aşteptam la un start ruşinos pentru francezi, la fel ca în 2002, când au pierdut în meciul de deschi-dere cu Senegalul. S-a încheiat, în schimb, 0-0, ceea ce înseamnă că toate cele patru componente ale Grupei A se află la egalitate de puncte după prima “etapă”.

P.S. M-aş încumeta la un mic pariu: Franţa

Cu Jabulani prin Africa

Prima zi a mondialului cu trei partide programate a început previzibil şi s-a încheiat incredibil. Coreea de Sud şi Argentina s-au instalat în fruntea Gru-pei B, în timp ce Anglia şi SUA au oferit un meci făcut parcă special pentru cartea de istorie a fotbalu-lui.

Coreea de Sud - Grecia 2-0

“Tigrii asiatici” i-au zgâriat rău pe eleni, în meciul de deschidere al Grupei B. Lee Jung-Soo şi Park Ji-Sung au fost cei care au răpus reduta lui Rehhagel, rămasă doar o umbră palidă a celei de la Euro 2004. Pentru

ziarulfotbalde Nr. 13 16 iuNie 2010www.gabrieltoth.blogspot.com

Page 5: Ziarul de Fotbal Nr. 13

Cu Jabulani prin Africa

“naţionala” Greciei însă, rezultatul nu pare ieşit din tipare. Ba din contră, a re-spectat la perfecţie tradiţia elenilor la Campionatul Mondial. La precedenta participare (şi singura, de altfel), în 1994, au părăsit competiţia cu trei înfrângeri din tot atâtea meciuri şi fără gol marcat.

Argentina - Nigeria 1-0

“El Pibe d’Oro” a revenit la Campionatul Mondial în faţa aceluiaşi adversar pe care l-a întâlnit şi în ultimul meci la un tur-neu final. După meciul cu Nigeria, de la World Cup ‘94, în care a fost integralist, Maradona a fost depistat pozitiv cu efedrină şi suspendat. A fost ultima apariţie a lui Diego în competiţia care l-a făcut nemuritor. La 16 ani distanţă, îmbrăcat la patru ace şi purtând o barbă în stilul eroului său, Che Guevara, “El Pibe” s-a întors. În faţă i-a stat tot Nigeria, iar victoria a reve-nit tot sud-americanilor. Gabriel Heinze a marcat unicul gol al unui meci în

care Argentina a amintit, pe alocuri, de echipa care cucerea trofeul în urmă cu aproape un sfert de secol.

Anglia - SUA 1-1

Vă vine să credeţi sau nu, Anglia n-a bătut SUA niciodată într-un meci oficial. Ce-i drept, nu s-au întâlniti decât de două

ori: la Mondialul din 1950 şi aseară. Despre partida din urmă cu 60 de ani se aminteşte destul de des şi în zilele noastre. Yankeii i-au învins atunci pe îngâmfaţii englezi, scor 1-0, într-un meci a căui poveste a fost ecranizată în urmă cu cinci ani. Generaţii întregi de englezi au aşteptat cu nerăbdare o reîntâlnire cu obrazni-cii care au îndrăznit să le pună la îndoială superiori-tatea. Doar că răzbunarea a fost amânată, cine ştie pentru cât timp, de către Robert Green. Neîndemâ-naticul goalkeeper de la West Ham a scăpat în poartă şutul anemic al lui Dempsey, lăsându-şi ţara fără victorie în faţa ameri-canilor.

Ziua a treia a Mondi-alului a stat sub semnul cartonaşului roşu. În fiecare dintre cele trei par-tide programate ieri s-a consemnat câte o elimni-nare. A fost şi ziua intrării în competiţie a celor două echipe ex-iugoslave. Surprinzător însă, nu Ser-bia a fost cea care a cules laurii. Ziua au închis-o

Ziua 1Asta e. A sosit Mondi-

alul. România a pierdut trenul, însă mapamondului puţin îi pasă. Ştiţi cum e: Cine pleacă la plimbare, pierde locul de parcare. Nu conteaza ( contează, însă nu ne rămâne decât resemnarea ), întreaga lume se va opri şi îşi va întoarce privirile spre Africa de Sud, acolo un pe durata unei luni de zile, fotbalul va încerca să facă uitate problemele multora dintre locuitorii acestei planete. Începe un eveniment de magnitudine majoră, aşa cum puţine mai există. Vor fi unite continente, culturi şi civilizaţii diferite, albi, negri, asiatici şi sud-americani. E frumuseţea fotbalului. Drogul popoarelor.

Ziua 2A început. Prima zi,

primele impresii. Cum să nu te uiţi mirat la Thierry Henry cu cere un penalty pe motiv de henţ şi să nu îţi aduci aminte de cum s-a calificat Franţa la acest Mondial?

Cum să nu te uiţi plăcut surprins la dansul făcut de echipa sud-africană ( de văzut neapărat ) înainte de startul meciului?

Sunt micile amănunte ale competiţii, deja mult

Blog de FotBal

prezintă:

C.M. 2010

ziarulfotbalde

Nr. 13 16 iuNie 2010

Page 6: Ziarul de Fotbal Nr. 13

nemţii în stil mare, tăindu-le “cangurilor” elanul prin cele patru goluri marcate în poarta lui Schwarzer.

Algeria - Slovenia 0-1

“Vulpile deşertului” s-au întors, după 24 de ani, la Campionatul Mondial. Cu două participări la activ, în 1982 şi 1986, algerienii îşi doreau cu orice preţ victoria în faţa Sloveniei. Mai ales că nu au pierdut niciodată primul meci în această competiţie. De partea cealaltă, ex-iugo-slavii nu se puteau mândri cu mare lucru în ceea ce priveşte prezenţa lor la turneele finale. La singurul lor Mondial, cel din 2002, n-au reuşit să cucerească niciun punct într-o grupă cu Spania, Africa de Sud şi Paraguay.

Palmaresul modest al celor două grupări s-a reflectat din plin şi pe teren. Algeria şi Slovenia au oferit, probabil, cel mai slab meci de până acum al Mondialului sud-african. A fost nevoie de eliminarea stupidă a lui Ghezzal pentru a sparge sâcâitorul echilibru de pe teren. Golul lui Koren din minutul 79 a îmbunătăţit niţel imaginea de ansam-blu a jocului. Unica reuşită a întâlnirii a venit însă şi

pe fondul greşelii portaru-lui Chaouchi, păcălit prea uşor de buclucaşul Jabu-lani.

Serbia - Ghana 0-1

Favorita mea, Ser-bia, a început cu stângul Campionatul Mondial. “Maşinăria” concepută de Radomir Antić e în vizibilă scădere de turaţie, după ce nu mai departe de toamna trecută părea în stare să zdrobească orice adversar. Marko Pantelić a trimis un prim avertisment către poarta africanilor în secunda 30, însă mingea a trecut pe lângă. A fost însă şi sin-gura ocazie mai acătării a “plavilor” din prima parte, care au arătat o precipitare inexplicabilă, mai ales pe ultimii 20 de metri. Scenariul din repriza secundă a fost inspirat parcă din primul meci al zilei. Sârbul Lukić a văzut al doilea cartonaş galben în minutul 73, iar ghanezii au deschis scorul nouă minute mai târziu. N-a mai fost însă vorba de o greşeală de portar, ci de un henţ comis de Kuzmanović în careu. Gyan a transformat fără emoţii, asigurând victo-ria “Stelelor negre”. Ca o ironie, înfrângerea sârbi-lor a fost plănuită chiar de

către un... sârb. Milo-van Rajevac pregăteşte naţionala Ghanei din 2008, reuşind la începu-tul acestui an, accederea în finala Cupei Africii pe Naţiuni, pierdută în faţa Egiptului.

Germania - Australia 4-0

Nemţii au început Mon-dialul sud-african con-form tradiţiei din ultimele ediţii: un start lansat şi cel puţin patru goluri marcate. În 2002 au în-ceput cu un zdrobitor 8-0 în faţa Emiratelor Arabe Unite. Acum patru ani, în meciul de deschidere al Weltmeistershaft-ului, au făcut spectacol cu Costa Rica: 4-2. Nici aseară băieţii lui Joachim Löw nu s-au lăsat mai prejos. Au umilit o selecţionată a Australiei de la care toată lumea aştepta mai mult.

Germania s-a prezen-tat în Africa de Sud cu cel mai tânăr lot afişat vreodată la un Campio-nat Mondial. Badstuber, Khedira, Özil sau Mül-ler sunt junii care şi-au făcut loc în Manschaft şi care n-au resimţit absolut deloc tracul debutului la o competiţie de anvergură. Rămâne de văzut însă cât îi vor ţine bateriile pe

bătăioşii nemţi, echipa fiind construită pe schel-etul lui Bayern München, formaţie care, ştim cu toţii, a avut un sezon istovitor. N-aş vrea să mă hazardez, însă văd Germania în finala acestui turneu. Şi, până la urmă, n-ar mira pe nimeni, dacă ne uităm în urmă, la cele două Campionate Mon-diale ale acestui mileniu: în 2002 a ajuns în finală, iar în 2006 a cucerit locul 3. Ce-ar fi să-l vedem, peste mai puţin de o lună, pe Phillipp Lahm în rolul lui Matthäus din urmă cu 20 de ani?

Cea de-a patra zi a Mondialului a consem-nat intrarea în scenă a campioanei en titre. Japonezii au obţinut prima victorie la un tur-neu final găzduit în afara ţării lor, în timp ce “porto-cala” s-a arătat suficient de “mecanică”, însă şi extrem de norocoasă.

ziarulfotbalde

Nr. 13 16 iuNie 2010www.gabrieltoth.blogspot.com

Page 7: Ziarul de Fotbal Nr. 13

hulită de reprezentanţii marilor civilizaţi, aceleaşi civilizaţii care de sute de ani au supt cam tot ce era mai de preţ din coloniile lor africane. Sunt micile amănunte ale unei competiţii, deja iubită pentru bucuria cu care au primit sud-africanii acest turneu. E bine că FIFA e desemnat această ţară ca gazdă. Ţări de acest tip au nevoie de un asemenea eveniment. Spunea un studiun economic că în următorii ani în Africa de Sud se vor crea in jurul a 250 000 de noi locuri de muncă doar ca efect pos-terior al acestui Mondial. Plus cele care s-au creat până acum. Greşeli, erori, hibe, există în orice sistem, însă a critica doar de dra-gul de a critica, a îi defini drept sălbatici pe nişte oameni care aveau nevoie de o oportunitate de acest gen este o mostră imensă de ipocrizie.

Spune Ovidiu Ioaniţioaia: -Poate că pe unii nu-i

deranjează, pe mine însă trompetele de plastic nu-mite vuvuzele mă calcă pe nervi, mă stresează. Nene, de ce te-ai dus acolo? Cine te-a obligat? Vezi matale, asta e diferenţa dintre MAESTRUL Ioan Chirilă şi toţi cei ca voi care se dau mari gazetari. Probabil că Ioan Chirilă ar fi luat vuvuz-ela, ar fi suflat în ea pentru ca mai apoi să fii aşternut pe hârtie partea frumoasă a acestei experienţe. Voi nu. Voi vă duceţi doar pentru a scormoni în gunoi, însă în gunoiul altora. Când vine vorba de gunoaiele noastre, şi avem multe, daţi din labele din spate ca nişte câini acoperindu-şi fecalele. Decepţionant. În limbajul blogurilor, nu meriţi nici măcar un link, bre nea Ovi.

Revenind la primele două meciuri:

Africa de Sud - Mexic 1-1

Un rezultat echitabil

Olanda - Danemarca 2-0

Primul duel european al Mondialului a pus faţă în faţă Olanda - veşnic în căutarea gloriei pierdute în anii ‘70 - şi Danemarca - o specialistă a fazei grupelor. De ce i-am nu-mit pe nordici specialişti? Simplu: în toate cele trei ediţii ale Campionatului Mondial la care au par-ticipat, au reuşit să se califice din faza grupelor: optimi în 1986, sferturi în 1998 şi din nou op-timi în 2002. Cu toate acestea, era totuşi greu pentru băieţii lui Morten Olsen să reziste în faţa “portocalelor”. Scăpaţi ca prin urechile acului după câteva şarje ale “bata-vilor” din prima repriză, danezii au comis-o după pauză. Simon Poulsen a trimis balonul în coechip-ierul său, Agger, iar din fundaşul lui Liverpool,

neîmblânzitul Jabulani a ricoşat în poartă. Olan-dezii au trecut de câteva ori pe lângă dublarea avantajului, în timp ce danezii răspundeau prin contraatacuri sterile, care nu reuşeau să-l emoţioneze câtuşi de puţin pe Stekelenburg. 2-0 s-a făcut cu cinci min-ute înainte de final, graţie unei faze senzaţionale realizate de tânărul Elia. Atacantul lui Hamburg l-a executat pe Sørensen, mingea a lovit rădăcina barei şi a ricoşat la Dirk Kuyt, care n-a mai trebuit decât să împingă balonul în poarta goală.

Japonia - Camerun 1-0

Dintre cele trei participări de până acum, Japonia nu se poate lăuda decât cu Mondi-alul găzduit în tandem cu Coreea de Sud, în 2002. Doar la acel tur-neu final s-au mai con-semnat victorii ale Ţării

Soarelui Răsare. De partea cealaltă, “Leii neîmblânziţi” n-au pier-dut niciodată în meciul de debut la cele cinci Cam-pionate Mondiale de până acum. Ambele echipe au venit în Sudul Africii cu obiective mai îndrăzneţe ca niciodată. Dacă niponii încearcă să acceadă în semifinale, camerune-zii îşi doesc câştigarea trofeului. Realitatea din teren a fost însă cu totul alta, niciuna dintre echipe nereuşind să convingă că pot rezista până prin luna iulie la turneul final. Japonezii au reuşit sin-gurul gol al întâlnirii în minutul 39, prin Honda, care a profitat de gafele în lanţ ale defensivei africane.

Italia - Paraguay 1-1

Italia a debutat la Campionatul Mondial zdruncinată de scanda-luri. Presa din Italia l-a contestat vehenement pe Marcello Lippi pentru selecţie, reproşându-i că nu ţine mai deloc cont de forma jucătorilor. Şi pe bună dreptata, 7 dintre cei 14 jucători care şi-au făcut aseară apariţia pe gazonul din Cape Town provin de la Juven-tus. Marea dezamăgire a ultimului sezon în Peninsulă, dar şi... marea iubire a lui Don Mar-cello. “Squadra Azzura” şi-a etalat din plin şi pe teren toate frământările şi scandalurile din cadrul lotului. Paraguayanul Al-caraz a marcat, în minu-tul 38, după ce a profitat de neatenţa lui Canna-varo şi De Rossi. Italia a reînceput să spere în minutul 63. Goalkeeperul sud-americanilor, Villar, a ieşit hazardat după un corner executat de Pepe, iar mingea s-a lovit de De Rossi şi a intrat în poartă. N-a fost să fie mai mult, în ciuda “forcingu-lui” din final, în timp ce paraguayenii, puşi şi ei pe fapte mari la acest Mon-dial, debutează onorabil.

Gabriel TOTH

ziarulfotbaldeNr. 13 16 iuNie 2010

Page 8: Ziarul de Fotbal Nr. 13

[email protected]

Penibilus balkanicus

Încă o mostră a labilităţii psihice de care dau dovadă sârbi, ne-a fost demonstrată astăzi.

Deşi s-au calificat en-fanfare dintr-o grupă din care au mai facut parte Franţa, România sau Austria şi-au bătut tot în amicale. Cu toate că au jucători la Man. United, Chelsea, Ajax, Inter etc, la primul meci de la Mon-dial sârbii au arătat că talentul fără muncă e 0. Sau, poate talentul fără antrenor e 0. Deşi Antic a văzut în prima repriză ca tactica elevilor săi de a juca fără mijloc este falimentară, pnu le-a spus nimic la cabine, mitanul secund desfăşurându-se după acelaşi scenariu.

O victorie a curajului şi-a muncii împotriva vedetismului şi aroganţei. Dovadă a fost şi Raevac, sârbul de pe banca Gha-nei, care nu s/a bucart la finalul meciului, ci a mers la Antic şi i-a strâns mâna.

Urmează Germania – Australia.

Fără muncă, nu-ţi iese nimic!

Campioana suferindă

Trăind din amintiri… Cam aşa a arătat Italia astăzi împotriva Paragua-yului.

Mondialul lu’ Cozer

Şi cum să joci când ai în teren epave de fotbalişti precum Cannavaro, Ia-quinta sau Zambrotta?

La ce a arătat astăzi Italia, nu merita nimic mai mult. Dacă paraguayenii ar fi avut puţin mai mult curaj, cred că ar fi pu-tut obţine chiar 3 puncte din acest meci, deoarece apărarea italiană, atât de lăudată cândva, acum e mai aproape de Circ du Soleil decât de Cupa Mondială.

Deşi pentru jocul prost de astăzi ar putea fi învinovăţiţi şi sud-amer-icanii, eu cred că n-ar trebui să învinovăţim prea mult echipa lui Martino. Până la urmă au întâlnit Campioana Mondială, pe care au mai şi condus-o din minutul 39, când a marcat Alcaraz, până la golul egalizator al lui De Rossi, înscris în minutul 63.

Şi dacă e ceva de re-marcat în această partidă, atunci trebuie să apreciem pressingul extraordinar al Paraguayului, care

la scorul de 1:0 ţinea constant 3-4 oameni în jumătatea italiană pentru a pune presiune.

Rezultatul de 1:1 este până la urmă cel mai rău pentru neo-zeelandezi şi slovaci, cei care sperau la o victorie din partea Italiei astăzi, pentru a avea şanse în lupta pentru locul 2 cu Paraguayul.

Aşadar, Italia şi Para-guay au câte un punct, iar mâine se vor întâlni Noua Zeelandă şi Slovacia. Orice rezultat s-ar înregistra în această partidă, cred totuşi că „Squadra Az-

zurra” şi paraguayenii nu vor avea nicio problemă să iasă din grupe.

Talent jertfit

Meciul vedetă ce ni l-a preconizat Mondialul în faza grupelor s-a scurs. Da, s-a scurs, nu a curs.

Cu greu mai poţi aduna atâtea talente în vreo una dintre celelalte 47 de meciuri din faza grupelor, precum în meciul Portu-galia – Coasta de Fildeş. Ivorienii îi au pe pe cei doi Toure, pe Gervinho, Drog-ba, Dindane sau Kalou. La portughezi numele parcă-s şi mai sonore. În-cepând cu Carvalho, Deco sau Simao şi încheind cu Liedson şi Ronaldo, Portu-galia are şi ea una dintre cele mai titrate echipe de la Mondial.

Ei, şi la ce te mai poţi aştepta de la două echipe atât cu atâtea vedete în teren, care mai sunt şi cunoscute pentru jocul super ofensiv pe care îl practică? De la o ploaie de goluri şi un joc spectacu-

ziarulfotbalde Nr. 13 16 iuNie 2010www.analizemd.blogspot.com

Page 9: Ziarul de Fotbal Nr. 13

între două echipe aproxi-mativ egale din punct de vedere valoric, cu un mic avantaj pentru Mexic, care are mai mulţi jucători prin campionatele europene. Fiecare dintre echipe a avut şansa ei, fiecare şi-a ratat şansa, Mexicul în prima repriză, Africa de Sud în cea de-a doua. Ce a rămas în urmă? Câte un punct pentru ambele echipe şi nişte date cu-rioase:

-O dată cu acest meci, Mexicul este posesorul unui nou record istoric: este singura naţională care încasează pentru a patra oară primul gol marcat la un turneu final. Au primit primul gol şi la Mondialele din 1930, 1950 şi 1958.

-După această remiză Africa de Sud menţine balanţul invincibil al ţărilor organizatoare de Mondial: 14 victorii, 5 remize, nici o înfrângere.

-Antrenorul africanilor, brazilianul Carlos Parreira este primul antrenor din istorie ce participă la şase ediţii ale World Cup. De altfel Parreira mai egalează un record istoric, cel deţinut de sârbul Bora Milutinovic, Africa de Sud fiind cea de cincea naţională diferită pe care o antrenează la un Mondial.

Franţa - Uruguay 0-0

Henry cere henţRemiză decepţionantă.

Franţa cu o echipă de departe mai valoroasă decât cea a sud-ameri-canilor se încăpăţânează să tragă înapoi ca racul. Pe Domenech nu îl mai înţelege nimeni. L-a lăsat pe bancă pe cel mai bun

Mondialul lu’ Cozer

los, nu? În schimb, portu-ghezii şi ivorienii au jucat un fotbal foarte precaut, cu multe pase în spate, cu faulturi excesive şi cu acţiuni de poartă rare pre-cum ploaia în deşert.

Până la urmă, rezul-tatul ar putea fi favorabil lusitanilor, care vor juca etapa viitoare cu Coreea de Nord şi în ultima etapă cu Brazilia, care ar putea fi calificată la acea oră.

Abia aştept să-i văd pe ivorieni şi în meciul cu Brazilia, dacă vor da dovadă de aceeaşi exac-titate în apărare, atunci naţionala lui Dunga va avea mari probleme.

Urmează Brazilia – Coreea de Nord.

Să vină golurile!

Astăzi am fost comunist

Şi cum să nu fii comu-nist atunci când vezi 11 băieţi îmbrăcaţi în roşu, care joacă pe la 25 aprilie şi nu au avut în viaţa lor acces la internet sau con-dus o maşină, dar care se lupta aproape de la egal la egal cu o echipă a cărei averi însumate este egală cu cea a câtorva milioane de nord-coreeni?

Sincer să fiu, m-aş fi aşteptat la o ploaie de goluri din partea brazilienilor şi chiar mi-aş fi dorit astea. dar când am văzut feţele pline de hotărâre ale comuniştilor, parcă m-a luat cu un pic de milă pentru ei şi-am devenit fan al lor.

Şi, până la urmă, dacă erau un pic mai atenţi, nord-coreeni chiar ar fi putut scoate un egal, dar şi o înfrângere cu 1:2 e o sărbătoare pentru ei.

De cealaltă parte, bra-zilienii mi s-au părut ok. N-au rupt gura târgului, dar nici nu trebuiau s-o facă, pentru că au luat cele 3 puncte puse în joc.

Foarte interesantă se anunţă a fi următoarea etapă din această grupă, când brazilienii se vor întâlni cu Coasta de Fildeş, iar portughe-zii vor lupta împotriva comuniştilor.

Mâine avem ultimele 2 meciuri din prima etapă a fazei grupelor, Chile – Honduras (14:30) şi Spania – Elveţia (17:00), şi primul meci din etapa a 2-a, Africa de Sud – Uru-guay (21:30).

Niciodată nu m-aş fi gândit că pot fi comunist, chiar dacă doar pentru 2 ore.

Alex COZER

ziarulfotbalde

Nr. 13 16 iuNie 2010

Page 10: Ziarul de Fotbal Nr. 13

Nici macar Brazilia

A trecut inca o zi din fe-stinul mondialului african, in prim plan fiind meciu-rile grupei G: Portugalia – Coasta de Fildes si Brazilia – Coreea de Nord. Dupa un inceput neconvingator din partea marilor puteri, in care doar Germania a confirmat, ziua de marti trebuia sa aduca in prim-plan jocul spectacol.

Trec cu o oarecare ignoranta peste meciul dintre nationalele tarilor Noua Zeelanda si Slo-vacia, si ma asez in fata unui minunat LG ruland fin pe TVR 1 HD, in spe-ranta unui meci frumos intre portughezi si ele-fantii africani. In ciuda asteptarilor, terenul a fost mai degraba inclinat spre poarta portugheza, unde Kalou si Gervinho si-au facut de cap, ratand cu usurinta ocazii pe care, marele initial-absent Drogba le-ar fi fructificat cu usurinta.

De partea cealalta, playboy-ului Ronaldo nu i-au iesit executiile asa cum si-ar fi dorit, Deco a’ncercat fara succes sa-l serveasca pe Liedson, totul devenind foarte greu in fata unor fundasi foarte bine pregatiti si instruiti

defensiv agresiv. Jocul a fost sub cel dintre Ser-bia si Ghana de duminica seara, iar rezultatul de egalitate inregistrat pe tabela da un singur casti-gator: Brazilia, care avea sa infrunte, doua ore mai

tarziu nationala Coreei de Nord.

Atentia mea de acum in colo avea sa fie redirectio-nata strict catre Brazilia, si Spania(joaca miercuri impotriva Elvetiei) ele

fiind ultimele dileme ale turneului. Va reusi Dunga sa faca un meci frumos? Are Brazilia echipa? Nu se va simti oare lipsa lui Ronaldinho?

Raspunsul nu este departe. Se scurg 90 de minute si Dunga trece examenul, insa la limita. Este 5-ul de trecere dat de rezultatul final. Brazilia castiga 3 puncte logice si se instaleaza pe prima pozitie in “Grupa Mortii”, insa cu un joc slab. Jocul de pase nu a functionat cu ar fi trebuit. Melo nu s-a ridicat la inaltimea pos-tului pe care-l conduce,in timp ce Kaka avea sa con-firme si astazi ca nu mai este acel Kaka care dansa pe San Siro cu 12 luni in urma. A fost o executie senzationala dintr-un un-ghi imposibil a lui Maicon, urmat de o pasa de geniu a lui Robinho. Nimic din splendoarea de alta data.

Fotbalul se joaca pe goluri, rezultatul aduce rezultate, insa cand te numesti Brazilia, trebuie sa stralucesti. Vreau fot-bal cu zambetul pe buze, vreau un joc frumos. Si de ce nu, e nevoie de Ron-aldinho!

Alex PÎRCĂLĂBOIU

ziarulfotbalde Nr. 13 16 iuNie 2010www.rivionze.com

Page 11: Ziarul de Fotbal Nr. 13

Readactor: Ivan Goncearuc

Idee originală: Beleaua (BDF)

Autori: Victor Moşneag, Marian Şania, Nicu Lungu, Claudiu Bancu, Sandu Grecu,

Beleaua, Ivan Goncearuc, Gabriel Toth, Alex Cozer.

Mulţumiri blogurilor: blogdefotbal.com, cdf-curier.blogspot.com, rivionze.com

Design şi machetare: Goncearuc&Roman Art Design (autor IG)

Magazinul Ziarul de Fotbal este un digest complet al blogosferei fotbalistice româneşti.

om al său, Malouda şi l-a băgat pe Govou care nu prea a mişcat. Notă de trecere pentru Diaby care a fost singurul ce a mai

zbătut laptele înăcrit de antrenorul său. Uruguayul nu putea face mai mult. Mijlocaşii au muncit enorm, Forlan, singur în faţa, nu i se putea cere mai mult.

Cifrele curioase:

-Franţa este la al treilea Mondial consecutiv la care nu marchează în primul meci al său. Recordul negativ îl deţine Polonia cu cinci meciuri fără gol.

-Este pentru prima oară când un fotbalist uru-guayan este eliminat la un Mondial după ce a primit două cartonaşe galbene. Până acum au mai fost uruguayeni eliminaţi, însă cu roşu direct.

-Thierry Henry este primul fotbalist francez ce joacă la patru Mondiale diferite.

-Un alt record deţinut de Henry, negativ de această dată, este că nu a marcat niciodată pentru Franţa din postura de rezervă. Are 15 meciuri jucate aşa.

Cam asta a fost prima zi.

Brazilia vs Coreea de nord 2-1. viCtoria raBdarii.

Un meci, teoretic usor pt Brazilia, dar incheiat cu un scor strans. Era absolut normal sa fie asa, dat fiind faptul ca nord coreeni nu au facut nimic altceva decat sa se apere supra-aglomerat, lasand asa zisa faza de atac pe seama lui Joung Tae Se, unicul atacant. Coreea de Nod a inceput intr-un sistem 5-3-1-1 sau 5-4-1 cu mijlocasii asezati in forma de romb, cum preferati. Au pastrat tot timpul trei fundasi centrali ,desi Bra-zilia a jucat cu un singur ata-cant central. Fundasii laterali, Yun-Nam si Jong Hyok nu au

urcat deloc in atac, iar la mijloc si-a betonat axul central cu trei mijlocasi centrali, al patrulea, Hong Yong-Jo, care teoretic trebuia sa fie link-ul dintre mijloc si atac, era preocupat sa-l blocheze pe inchizatorul Gilberto Silva. Asadar, unicul pericol era varful Tae Se, un atacant interesant, tehnic si tare pe picioare, dar insuficient sustinut.

Brazilia a mers pe modulul 4-2-3-1 , cu doi fundasi laterali extrem de ofensivi, Maicon pe dreapta si Bastos pe stanga, ultimul jucand mijlocas la Olympique Lyon. Doi mijlocasi defen-sivi in fata apararii a preferat Dunga,

Gilberto si Melo, ultimul cu o mai mare responsabilitate pe faza ofensiva. Atacul era lasat pe seama celor trei mijlocasi ofensivi, Robinho pe stanga, dar care se transforma pe parcursul meciului in al doilea varf, Elano pe dreapta si Kaka in centru, in spatele unicului atacant central, Luis Fabiano.

Prima problema a Brazilei a fost alegerea mijlocasilor centrali. Dunga a decis sa mearga pe siguranta data de doi inchizatori, dar nu stiu cata

nevoie aveau brazilienii de doi mijlocasi la recuperare, in conditiile in care Coreea de Nord nu a avut nicio pretentie in atac. A doua problema o reprezentau fundasii laterali, care in prima repriza nu au reusit sa ajunga in pozitii de centrare pea des. Fara sprijinul acestor doua com-partimente, brazilienilor le-a fost foarte greu sa desfaca apararea asiaticilor pt simplu motiv ca erau prea putini in fata: 4 la 6 (Kaka-Robinho-Fabiano-Elano vs Hyok-Chol Jin-Chon-Jun Il-Yun Nam.) Ce s-a intamplat dupa pauza ? Cum era si normal, golul a venit de pe flancuri. De ce ? Pt ca nord coreeni au folosit un sistem fara mijlocasi lat-erali, asadar Maicon si Bastos aveau mult timp la minge pt a patrunde, pana a fi atacati de cineva. Cum era absolut logic, cel care a deschis scorul a fost fundasul dreapta al celor de la Inter Milano, Maicon. De acolo lucrurile au devenit lejere pt Brazilia, chiar daca asiatici au inscris si ei. Con-cluzie: Brazilia este mult mai riguroasa defensiv cu Dunga antrenor, mai europeana. Isi pastreaza stilul de joc bazat pe pase, la care nu renunta nici cand e presata de timp. Coreea de Nord este disci-plinata si cu o conditie fizica foarte buna,dar atat. OMUL MECIULUI: MAICON.

tactic-zone.blogspot.com

ziarulfotbaldeNr. 13 16 iuNie 2010

www.tactic-zone.blogspot.com

Page 12: Ziarul de Fotbal Nr. 13