ziarul comunei bocsig octombrie 2016

8
CMYK Bocsigului VOCEA Publicația locală a comunei Bocsig Numărul 67 Anul 2016 OCTOMBRIE Apare lunar şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier VOCEA BOCSIGULUI Pelerinaj la mormântul Rafilei Găluț Pelerinajul anual organizat de Biserica Greco Catolică din Bocsig la mormântul fecioa- rei stigmatizate Rafila Găluț a avut loc anul acesta pe data de 22 octombrie, când la Bocsig la procesiune fiind prezent in- clusiv episcopul de Lugoj, ală- turi de preoți din județul Arad și județul Timiș. Cu toții au venit special pen- tru acest moment al pelerina- jului, oficiind slujba Liturghi- ei împreună cu preotul paroh al Bisericii Greco Catolice din Bocsig, părintele Gheorghe To- moioagă >>> pag. 2 Parohia Greco Catolică Bocsig este cu- noscută în ţară şi străinătate datorită figu- rii Rafilei Găluț (1910-1939), fecioară stig- matizată care a purtat Rănile Domnului între anii 1931-1939. Reamintim faptul că la 2 decembrie 2015, Sfântul Scaun Apos- tolic al Romei, prin Congregaţia Pentru Cauza Sfinţilor, la cererea episcopului de Lugoj, Alexandru Mesian, a acordat Nulla Osta pentru începerea procesului de beati- ficare a servei lui Dumnezeu, Rafila Găluţ. În prezent procesul de beatificare se află în faza eparhială, urmând ca în curând să fie înaintat la Roma, pentru faza romană.

Upload: moss-sergiu

Post on 14-Apr-2017

131 views

Category:

Data & Analytics


1 download

TRANSCRIPT

CMYK

BocsiguluiV O C E APublicația locală a comunei Bocsig

Numărul

67Anul 2016OCTOMBRIE

Apare lunar şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier

VOCEA BOCSIGULUI

Pelerinaj la mormântul Rafilei Găluț

Pelerinajul anual organizat de Biserica Greco Catolică din Bocsig la mormântul fecioa-rei stigmatizate Rafi la Găluț a avut loc anul acesta pe data de 22 octombrie, când la Bocsig la procesiune fi ind prezent in-clusiv episcopul de Lugoj, ală-turi de preoți din județul Arad

și județul Timiș. Cu toții au venit special pen-

tru acest moment al pelerina-jului, ofi ciind slujba Liturghi-ei împreună cu preotul paroh al Bisericii Greco Catolice din Bocsig, părintele Gheorghe To-moioagă >>> pag. 2

Parohia Greco Catolică Bocsig este cu-noscută în ţară şi străinătate datorită fi gu-rii Rafi lei Găluț (1910-1939), fecioară stig-matizată care a purtat Rănile Domnului între anii 1931-1939. Reamintim faptul că la 2 decembrie 2015, Sfântul Scaun Apos-tolic al Romei, prin Congregaţia Pentru

Cauza Sfi nţilor, la cererea episcopului de Lugoj, Alexandru Mesian, a acordat Nulla Osta pentru începerea procesului de beati-fi care a servei lui Dumnezeu, Rafi la Găluţ. În prezent procesul de beatifi care se afl ă în faza eparhială, urmând ca în curând să fi e înaintat la Roma, pentru faza romană.

VOCEA BOCSIGULUI pag. 2

VOCEA BOCSIGULUI

Programul a început în bi-serica parohială „Sfântul Gheorghe” cu ru-găciunea Sfântului Rozar, urmată de Sfânta Liturghie, după care s-a pornit în procesiu-ne la mormântul Rafi lei Găluţ unde s-a ofi -ciat un parastas de pomenire. Primarul Ciul Ioan Florin și viceprimarul

Bătrâna Nicolae, împreună cu consilieri lo-cali au reprezentat ofi cialitățile comunei.Trebuie menționat că la fi nalul procesiunii,

toți invitații și participanții la pelerinaj au fost chemați la o agapă frățească organizată, ca de fi ecare dată, la căminul cultural, avân-du-se grijă ca și de această dată toți cei veniți la Bocsig la pelerinaj să nu plece neomeniți.Ca o concluzie, pelerinajul din acest an

a constituit și acum prilej de bucurie pen-tru toți creștinii greco catolici și nu numai din comună, Bocsigul devenind un adevă-rat centru al creștinilor de pretutindeni.

Pelerinaj la mormântul Rafi lei Găluț>>> pag. 1

Ra� la Găluţ s-a născut pe 8 februarie 1910 la Bocsig, jud. Arad, � ind � ica lui Constantin Găluţ şi a Anei Zgerden. A fost botezată la 10 februarie 1910 în biserica greco-catolică „Sf. Gheorghe” din localitatea natală, de către Pr. Demetriu Nysztor. Credincioasă greco-catolică, de mică a fost foarte apropiată de Biserică. În 1931 doreşte să devină călugăriţă în Congregaţia Maicii Dom-nului de la Blaj dar, datorită sănătăţii sale fragile, este sfătuită să renunţe.

Tânăra fecioară din Bocsig a trăit o viaţă spirituală exemplară, spovedindu-se cel puţin o dată pe lună şi primind foarte des Sf. Euharistie; a participat la Sf. Liturghie şi la diferitele devoţiuni ale Bisericii Greco-Catolice: Sf. Rozar, Calea Crucii, Adoraţie euharistică, novenele către Sf. Anton de Padova şi Sf. Tereza de Lisieux.

În perioada 1931-1939 a purtat stigmatele (rănile Domnului), lucru con� rmat nu numai de parohul locului, Pr. Petru Vancu, ci şi de diferiţi preoţi şi medici delegaţi din partea Episcopiei Lugojului să investigheze acest caz deosebit. Este interesant că în aceeaşi perioadă cu stigmatele Ra� lei Găluţ, Icoana Maicii Domnului a� ată în biserica greco-catolică din Scăiuş, a lăcrimat în zilele 30 septembrie şi 15 octombrie 1934.

Primul raport despre stigmatele Ra� lei este trimis de Pr. Petru Vancu Episcopiei de Lugoj pe data de 11 noiembrie 1933. Epis-copul Alexandru Nicolescu de Lugoj îl însărcinează pe Pr. Dr. Iuliu Raţiu să întocmească un chestionar cu 48 de întrebări care îi vor � puse Ra� lei despre stigmate şi despre viziunile pe care ea spunea că le are, răspunsurile la chestionar � ind prezentate Episcopului împreună cu un raport pe data de 20 ianuarie 1934. Episcopia de Lugoj informează Congregaţia Bisericii Orientale (Dicaster al Sfântului Scaun) despre cazul Ra� lei Găluţ printr-o scrisoare adresată Cardinalului Luigi Sincero pe data de 15 aprilie 1934; documentele referitoare la acest caz sunt traduse şi trimise Sf. Scaun pe data de 27 iulie 1934.

Ra� la Găluţ, Fecioara stigmatizată de la Bocsig (1910 – 1939)

>>> pag. 3

VOCEA BOCSIGULUI pag. 3

VOCEA BOCSIGULUI

Pelerinaj la mormântul Rafilei Găluț

La 30 august 1934 Sfân-ta Congregaţie pentru Biserica Orientală comunică Episcopului Alexandru Nicolescu că documentaţia referitoare la Ra� la Găluţ a fost transmisă Sfântului O� ciu. Pe 10 septembrie 1934 Episcopul Alexandru Nicolescu transmite Congregaţiei pentru Biserica Orientală conclu-ziile preoţilor care au investigat cazul Găluţ: Pr. dr. Dominic Niculăeş, Pr. Petru Herlo şi Pr. dr. Iuliu Raţiu. Aceştia descriu stigmatele precum şi viziunile Ra� lei: viziuni cu Maica Domnului care îi vorbea şi viziunile cu Isus Cristos.

Pe data de 16 septembrie Ra� la Găluţ este consultată la sediul parohiei greco-catolice Arad II-Şega de o comisie de medici formată din Dr. Nicolae Butean, Dr. Iuliu Vicas, Dr. Teodor Pop şi Dr. Vasile Cucu. Medicii nu reuşesc să dea o explicaţie ştiinţi� că stigmatelor Ra� lei. Ei au observat rănile de pe frunte, de pe cele două pălmi, de pe coastă şi de pe picioare. S-a con-statat că stigmatele nu apar la intervale � xe, ci la date anunţate de Maica Domnului. Pe data de 1 octombrie 1934 apariţia stigmatelor se face în prezenţa medicului Teodor Vicas, a Pr. Petru Herlo şi a Pr. Petru Vancu, redactându-se un proces verbal, document tradus şi transmis ime-diat Sf. Scaun. În zilele de 6-7 octombrie 1934 Rafi la Găluţ se

afl ă la Lugoj cu ocazia Congresului AGRU şi a vizitei Regelui Carol II în oraş şi este primită de Episcopul Alexandru Nicolescu la reşedinţa episcopală, ocazie cu care Episcopul constată personal stigmatele. Rafi la Găluţ se va ruga cu oceastă ocazie în faţa Icoanei Maicii Domnu-lui de la Scăiuş adusă în pelerinaj la Catedrala greco-catolică din Lugoj. Raportul cu privire la vizita Rafi lei la Lugoj este redactat de ca-nonicul Marianescu. Pe data de 20 februarie 1935 Episcopia de Lugoj trimite un nou raport Congregaţiei pentru Biserica Orientală referitor la cazul Rafi lei Găluţ.

Ra� la Găluţ, Fecioara stigmatizată de la

Bocsig (1910 – 1939)>>> pag. 2

>>> pag. 7

CMYKVOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 4

Dacă în numărul trecut al ziarului local ne-am îndreptat atenția către elevii de la clasele pregătitoare din comună, în aces-te pagini vă aducem în prim plan copi-ii de la grădinița din Bocsig, urându-le acestora să se bucure din plin de aceste frumoase clpe ale copilăriei pe care le pe-trec la grădiniță, sub atenta supraveghere a doamnelor învățătoare.

Sunt momente unice în viață, momente de care, cu siguranță că peste ani îți vor aduce aminte cu drag.

Copiii grădiniței din Bocsig se prezintă

Benea Andra - Ioana

Berbecea Miriam

Budurean Antonia

Corbei Alesia Maria Corbei Casian

Crișan Maya Feier Răzvan Lingurar Ica Beatrice Pop David Pop Stefan Toma Daria Țucudean

Răzvan

Grupa mică,prof Ardelean Cristiana

Grupa mijlocieprof Nicodin Lucia

Cilan Celia Covaciu Cristian Matica Maria Ponta Marco Popa Ioana Stoleru Lorena Zgărdău Giulia

Ardelean Celia

Belean David

Bota Timotei

SBrădean Silviu

CMYK VOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 5

Grupa mare prof Vodă Voichița

Copiii grădiniței din Bocsig se prezintă

Aliman Patricia

Crișan Sebastian

Crista Daria David Iulia

Moldovan Elisa

Moldovan Sergiu Palcu Ariana Palcu Leea Pop

AlexandruRîmboiu

DavidVărcuțiu Andrada

Căsătoria( continuare din numărul trecut al ziarului)La casa mirelui mireasa era păzită

de diavăr, apărătorul miresei. El era îmbrăcat cu două ștergări lucrate în război anume pentru diavări. Erau prinse pe umeri în formă de cruce.

Pe șoldul stâng de un capăt al felegii era legat un colac găurit la mijloc. Pe piept purta o primă. La pălărie avea o pană cumpărată. Rostul diavărului era să apere mireasa să nu-i fure ci-neva papucii din picioare, căci atunci ei trebuiau să-i răscumpere cu cât cerea cumătrul. Urma apoi cina cu nelipsiții tăiței cu carne de găină, car-ne cu sos de roșii, sarmale, friptură, plăcintă, torturi cu mac, nucă sau cu griș, rachiu și vin.

După cină urma jocul miresii pe bani. Pe o melodie de dans săltăreț numit „ardeleana” sau „mînînțaua”, vornicul bătând în grinda casei cu un băț, striga: „Toată lovitura costî 5 lei” Dansul miresei îl începea mi-rele, apoi urmau celelalte neamuri și nuntașii. Fiecare nuntaș juca mirea-sa până la suma ce credea el de bine. Când se termina, vornicul striga: „Altul”. Banii se puneau pe un talger. După ce se termina jocul miresei,

începea strigarea cinstelor. Ele erau vestite de către doi oameni buni de gură, care primeau cinstele și ei la rândul lor le predau vornicului care primind cinstea spunea:

Ho, ho Doamne Mai iacă o verișană,

S-o gândit și ea, Toată noaptea n-o dormit

Ce-a făcut o cinste.De-ar � mireasa cu-ndemână

S-o prindă în mână.Să-i � e de voie bună.

El dădea cinstea miresei care o pune pe masă. Mai da și la mire după cum era cazul și chiar la cumetri.

Mireasa apoi trebuia să cinstească pe socru cu o feleaga lucrată artis-tic, pe soacră cu un cot de dălin. Pe surorile mirelui cu coturi și pe frații lui cu felege lucrate artistic în război. Aceștia la rândul lor o cinsteau cu bani.

În vechime, când se venea cu mirea-sa de la biserică, în mijlocul curții era un ciubăr nou cu apă și o masă.

Pe umărul miresei era pus un ștergar frumos. Toți nuntașii trebu-iau să treacă pe acolo, aruncând asu-pra miresei cu iederă, busuioc sau crenguțe de brad înmuiate în apă. Se udau pe mână în apa din ciubăr și se ștegeau cu ștergarul de pe umă-

rul miresei. După ce s-a îndeplinit și această ceremonie, apa din ciubăr era dusă și vărsată la rădăcina unui măr din ogradă. Din acest măr se rupea o crenguță care era păstrată de cumă-tră.

Luni dimineață după ora unu, urma „îmbăltitul” miresei, adică punerea conciului. După miezul nopții, mi-rii și cumetrii se retrăgeau într-o ca-meră separată. Mirele se așeza pe un scaun iar mireasa pe genunchii lui.

I se lua de pe cap voalul care se che-ma „slaier” și era băgat pe sub salba cu bani de la gât. Nașa lua pletele mi-resei iară mirele cu dinții sau mâna despletea panglicile de la pletele mi-resei. Urma apoi pieptănatul făcut de către nașă. Acesta apoi cu o crenguță din mărul sub care s-a turnat apa din ciubăr îi făcea o cărare prin mijlocul capului. În alte părți cărarea se făcea cu un bănuț de argint care apoi era dat la mireasă. Aceasta îl lua cu mâna

apoi îl pune a sub șezut și ședea pe el ca să nu nască pruncii degrabă. I se împleteau apoi pletele cu panglici și se aducea conciul confecționat dintr-o sârmă după care erau învelite sau înfășurate fâșii de giulgiualb și care avea forma de cerc.

Conciul era � xat pe cap cu ajutorul chicilor. Capul cu conciul � xat era aco-perit cu o ceapță roșie după care se în-velea cu o cârpă de conciul peste care se mai învelea și o cârpă obișnuită. Al treile cot era legat pe sub bărbie. După ce era îndeplinită și această ceremonie, prin care mireasa trecea din rândul celor fetelor în rândul nevestelor, mi-rii și însoțitorii lor reveneau în mijlo-cul nuntașilor care cântau: „Hainam și dainam nevastă”. Urma apoi masa de dimineață. Tot în vechime, zestrea miresei era dusă la casa mirelui pe bâte așezate pe umerii nuntașilor. De aici numirea „lipideu de bâtă”, „perină de bâtă”

Bocsig, file de istorieSpicuiri din monografia localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile

Tradiții, obiceiuri și superstiții.

>>> pag. 6

In Meroriam- Bulzan CornelColegii de la Primăria Bocsig deplâng trecerea în nefi ință a

celui care a fost Bulzan Cornel, fost secretar al Primăriei Boc-sig, dar înainte de toate un prieten de nădejde.

Dumnezeul să-l odihnească în pace!. Transmitem sincere condoleanțe familiei îndoliate, care trece în aceste momente prin clipe grele.

Colectivul primăriei Bocsig

VOCEA BOCSIGULUI pag. 6

VOCEA BOCSIGULUI

Tot în vechime era obiceiul ca înainte de a se pune miresei conciul, pe gălandele de la chică se făceau mai multe noduri.

La fel și pe brăcinarul din gacile mirelui se făceau atâtea noduri pe câți ani voiau să � e legată mireasa-ca să nu facă copii. Dacă se făceau 3 noduri se lega pe 3 ani. Gălandele de chica miresei și brăcinarul cu nodu-rile făcute pe ele se puneau în pat cu ei când se culcau.

Luni după masa de seară era spar-tul nunții și nuntașii cântând plecau acasă iar mirii se retrăgeau la sălașuri adică acolo unde iernay vitele și aveau grajduri și camera de locuit, pe pământul arabil (culese de la Baltă Teodor, decedat)

În trecut era obiceiul ca tinerii care nu se puteau căsători legal din cauza armatei, pentru a � scutiți de armată se căsătoreau clandestin în pădure la Popa Gorun. Preotul se ducea în tai-nă cu mirii și cumetrii și sub poala unui gorun secular le celebra cunu-nia întorcându-i roată după stejar.

În legătură cu legatul și dezlegatul bărbatului, am găsit în Bocsig un obicei foarte vechi și chiar o carte care cuprinde ritualul după care se face dezlegarea bărbatului devenit impotent.

Se lua grâu de vară, adică din cel se-mănat primăvara, marmoră de sare adică drob de sare. Se pun 3 bucățele de marmoră de sare în șir, 3 boabe de grâu, 3 bucăți de tămâie și din bră-cinarul celui legat se taie un căpățel, se mai ia o lumină aprinsă și 2 deci-litri de apă într-o sticlă, din care bea zicând credeul de 3 ori înconjurând casa pe dinafară de 3 ori. Nu se stă pe loc până nu se termină credeul de rostit de 3 ori.

După aceea se așează pe un scaun și cel ce dezleagă citește din carte: „Cunună-se crai nou cu cunună de piatră de mult preț. Lună luminată ce ești în ceriu și pe pământ și vezi toate ce sunt pe pământ, eu nu pociu odihni în casa meași în sălașul meu de răul vrășmașului și a pizmașilor mei, care s-au sculat cu multă rău-tate asupra mea și a cășii mele. Iată tu lună luminată să nu ai odihnă nici somn ci să iai farmecile și urâ-tul de la casa noastră și din masa noastră, și din viața mea și din fața soției mele, și din darul nostru, și din sporiul nostru. Lună luminată de bărbat fapt, de muieri fapt, de bă-iat fapt. Lună luminată ia faptul de la casa noastră și din sporiul nostru și din sălașul nostru și din toate do-bitoacele mele și din grădina mea și din pomii mei și din toate lucrurile

noastre și dinprejurul cășii noastre. Lună luminată, fapt de 99 de chipuri și de 99:

Fapt cu lut de topilăFapt cu creieri de broască,

Fapt cu păr de muieri,Fapt de ou de pui înăbușit,

Fapt cu cârtiță,Fapt cu aruncat în vânt,

Fapt cu udul înapoi,Fapt cu rac,

Fapt cu talpă de guzgan orb,Fapt cu piele de șarpe,

Fapt cu sânge și cu mațe de arici,Fapt cu așchii de sfredel,

Fapt cu ștreang de om spânzurat,Fapt cu pui de rândunică,

Fapt cu liliac,Fapt cu tărână de cai,

Fapt cu său de vacă crepată,Fapt cu sarea vitelor,

Fapt cu culcuș de iepure,Fapt cu mână de om mort,

Fapt cu tărână de la mormânt,Fapt cu vâni de gîtlej de lup,

Fapt cu zgură de la cuptor părăsit,Fapt cu praf de la țâțâna ușii,

Fapt cu scârnă de lup,Fapt cu cupag de car,

Fapt cu piedecă de la mort,Fapt cu păr de la mort,

Fapt cu creier de la coțofană,Fapt cu resteu,

Fapt cu clocitură de la rațe,Fapt cu lac,

Fapt din fântână părăsită,Fapt din răspântii de drumuri,

Fapt cu cărbuni,Fapt cu luatul manii vacilor,

Și a oilor împrejurul sfântului Gheorghe,

Fapt cu luatul manii grâului și a păpușoiului și a toate

semănăturile din grădinăFapt cu usturoi descântat

la Sfântul Andrei, Fapt cu streche,

Fapt cu prăzneală de mâtă,Fapt cu hîrîială de câini,

Fapt cu hărburi din 9 târguriFapt cu apă de la roata morii

care împroașcă,Fapt cu scurtătură de găină,

Fapt cu plisc de cioară,Fapt cu cenușa lepădată de la came

Fapt cu mătură lepădată,Fapt cu potlogi lepădați,

Fapt cu aramă,Fapt cu marmură,Fapt cu cremene,Fapt cu hârtie,

Fapt cu broască țesută la gură,Fapt cu făină măcinatăFapt cu turtă de grâu și cu țâțî de muiere,

Fapt cu legatul cununiei � ăcăilor și a fetelor,

Fapt de făcut pe ursita,Fapt de adus cu farmeci pe care

este drag,Fapt de mătrăguna de a trăi rău și

de pagubă și de urât și de despărțire de soț,

Fapt de aruncat în fața cășiiFapt de aruncat în dosul cășii,

Fapt de aruncat în horn,Fapt de aruncat în așternut.

Lună luminată! Lună luminată, să vii, să vii, să iai faptul și legarea și cercarea și pârăciunea și urâtul de pe lume și din casa noastră și din sălașul meu și din țarina mea și din grădina mea și din livada mea și din via mea și din meșteșugul meu și din negustoria și din sporiul meu și din lenevirea mea și din trândăvia mea și din punga mea cu bani și din lada mea cu hainele și din cuptoarele cășii și să le treci din vad în vad și să le duci prin munți și codrii nelocuiți de nici o � ință omenească, iară pe noi și pe copii noștri și pe cei ce se vor naște din noi, de acum înainte, să ne lași curați și luminați ca argin-tul strecurați și ca aurul de curați ca soarele în senin ce luminează din ceriu, și să ne lași cum ne-a lăsat Domnul nostru Isus Hristos Nazari-neanul pe pământ amin, etc.”

După aceea se pune într-o cănuță de pământ din tămâie, din brăci-narul lui, mrmoră și apă cu care se merge la morminte. Cel ce face dezlegarea merge alături de el, nici zicând nimic, nici uitându-se în jur. Ajunși în cimitir, se sfredelește o cruce de lemn a unui feciornecăsă-torit și prin gaura făcută se toarnă din apa și bea.

Dacă aveau pușcă, se lua din bră-cinar, marmoră și tămâie și se punea într-un patron de pulbere de pușcă. Îl ăntorcea cu fața spre răsărit, cră-cănat și i se punea țeava puștii prin-tre picioare slobozind-o și zicând: „Doamne ajută Maică Sfântă și sfân-tă mrțea de astăzi. Odată a născut, odată să-l dezleg”

În legătură cu moarteaÎndată după ce murea, omul era

dezbrăcat de toate hainele sale și era întins pe vatra casei. Se aducea într-o căldare apă și se spăla cu o zdreanță înmuiată în apă și săpun. Meieș Floare de 64 de ani povestește cum procedează când spală morții:

„Când spăl mortul, mai întâi fac cruce peste mort și mă rog lui Dum-nezeu ca să-mi ajute să-l pot câștiga (îngriji).

Dacă este femeie o despletesc la păr și o spăl pe cap și o piaptăn. În apa ăn care spăl mortul pun apă s� nțită. Mortul îl spăl din vârful creștetului până în vârful călcâielor ca și când îl naște maică-sa. Apoi îl șterg cu un

ștergar alb și îl îmbrac cu hainele de îngropăciune. În tot timpul cât îl spăl și îl imbrac mă rog lui Dum-nezeu și la Maica Precista, fîcând semnul crucii, ca să-l ierte Dumne-zeu și pe el și pe mine, astfel: Maică Precistă și Doamne Hristoase ajută-mă și-mi dă putere să-l câștig și-i dă iertare de păcate lui și mie. Hainele de îngropăciune cu care se îmbracă mortul nici nu se încing nici nu se îmbumbă ca soțul sau soția rămasă în viață să se poată căsători. Dacă hainele sunt încinse sau îmbumbate pe mort, soțul rămas în viață nu se mai poate căsătorii, � indu-i legată căsătoria. După îmbrăcare se pune pe un pat sau pe o scândură groasă și se așează sub grinda casei, de aici zicala: stare-ar sau vedea-l-aș sub grinda casei. Când se pune în sicriu acesta este întâi uns cu usturoi ca mortul să-și piardă mirosul.

În sicriu se pun � ori de fân ca să-i � e mirosul fânului plăcut, puțină tămîie ca să fugă cel rău, și să nu se apropie de mort. Aiul pus în sicriu face ca lucrul nebun al celui rău să n-aibă putere asupra mortului. Dacă mortul se întâmplă să � e strigoi, fapt care se cunoaște că are o codiță mică, atunci se ia leuștean și odolean.

Acestea se pisează bine amestecân-du-se cu 9 bucăți de găinaț negru. Cu acest amestec se unge ușa de la tinda și de către drum. Acest obicei datează de când o femeie și-a înju-rat copilul zicând: Ducă-te dracului. Dracul l-a dus. Într-o zi dracul a zis către el: fratele tău face ospăț (nun-tă). El s-a băgat în sobă (cameră) unde era mamă-sa și i-a zis: Mamă, dacă tu-mi capeți lapte de vacă nea-gră eu pot veni cu tine acasă. Dracul în timpul jocului la ospăț jucând a zis: Să știe românii de ce nu este bun odoleanul și leușteanul! Mama copi-lului a � ert laptele de vacă neagră și a băgat în el odolean și leuștean.

Cu acest lapte a fost scăldat copi-lul. În lapte s-a mai pus și tămâie. O unghie n-a ajuns în lapte și dracul când a venit să ducă copilul nu l-a mai putut lua, dar i-a smuls unghia de la picior care nu fusese scălda-tă în laptele cu odolean și leuștean. Copilul dus de dracul a mai poves-tit că dracul în țara lui are de toate numai pâine nu are, iar când naște femeia vrea să-i fure copilul.

După ce mortul se pune în sicriu, acesta se leagă ca să nu vină stri-goi în felul următor: se ia tămâie și un ban în mână și se spune așa: Îți plătesc cu acest ban mai întâi capul meu, apoi capul gazdei cășii și pe al găzdăriței.

( continuare în numărul următor al ziarului)

Bocsig, file de istorieSpicuiri din monografia localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile

Tradiții, obiceiuri și superstiții.>>> pag. 5

VOCEA BOCSIGULUI pag. 7

VOCEA BOCSIGULUI

Printr-un program național de în-registrare cadastrală, Primăria Co-

munei Bocsig, în colaborare cu Agenția Națională de Cadastru și

Publicitate Imobiliară, a demarat o acțiune de cadastrare și întabulare

gratuită pentru cetățeniCe câștigi ca cetățean

al comunei?1. Vei fi înregistrat GRATUIT în ca-

dastru şi cartea funciară2. Toată lumea va şti că TU eşti pro-

prietar.3. Laşi moştenire copiilor tăi o propri-

etate SIGURĂ.4. Poţi obţine credite bancare în

timp SCURT.5. Poţi vinde proprietatea ta RAPID

şi sigur.6. Eşti PROTEJAT de orice confl ict

legat de proprietatea ta.7. Accesezi mai uşor FONDURI

EUROPENECe trebuie să faci

pentru a benefi cia de acest pro-gram?

1. Mergi la punctul de informare de la Primărie2. Mergi la Primărie cu actele de

proprietate pentru a obţine copii le-galizate.3. Pregăteşte actele necesare in-

tabulării şi înmânează-le echipei noastre.4. Colaborează cu echipa noastră

atunci cînd va veni la tine, permite-i accesul pe proprietatea ta, verifi că datele din fi şa de date care îţi va fi prezentată.5. Mergi la Primărie după afi şarea

rezultatelor lucrărilor de cadastru şi verifi că dacă informaţiile despre pro-prietatea ta sunt corecte.6. Depune cerere de rectifi care dacă

datele publicate nu sunt corecte. Ce-rerea de rectifi care poate fi făcută în termen de 60 de zile de la data publi-cării documentelor tehnice ale cadas-trului, la sediul Primăriei (Comisia de soluţionare a cererilor de rectifi -care).

Ce activități se derulează prin

acest program?1. Înfi ințarea de puncte de informare 2. Colectarea copiilor legalizate ale

actelor necesare intabulării.3. împreună cu fi ecare cetățean se

identifi că limitele proprietăţilor4. Se publică statutul de proprietar.5. Se întabulează gratuit proprieta-

tea fi ecărui cetățenMenționăm că acest program cu-

prinde în aceastăprimă fază întabu-larea a unor parcele prestabilite de către Ofi ciul de Cadastru, urmând ca, gradual, raportat la tranșele de fi nanțare alocate de guvern, să fi e prevăzute pentru întabulare și alte parcele ale comunei. În această pri-mă etapă au fost stabilite pentru a in-tra în acest proiect aproximativ 300 ha.

Program gratuit de realizare cadastru și înregistrare în Cartea Funciară!

Pe data de 27 mai 1935 Pr. Au-gustin Pop OSBM care ţinea Misiuni populare la Bocsig în acea perioadă, înaintează Episcopiei de Lugoj un raport despre Rafi la Găluţ, în care aceasta este defi nită de călugărul bazilian drept “o fi inţă favorizată de Dumnezeu”, negăsind nicio explicaţie naturală pentru stigmate. Din 31 ianuarie 1936 stigmatele au sângerat

tot la două săptămâni, câte 3 zile, până în 15 aprilie 1939, când Rafi la Găluţ a murit. În 1948 Episcopia de Lugoj a iniţiat o nouă anchetă, încredinţată Pr. Vasile Borda. Acesta a încercat să adune informaţii de la toţi cei care au cunos-cut-o pe Rafi la.Calităţile Rafi lei Găluţ recunoscute de con-

temporani erau: evlavie, ascultare, răbdare, mortifi cări, curăţie, modestie, credinţă simpli-tate, apostolat laic, iubirea aproapelui, stig-mate şi viziuni, chiar daruri profetice. În 1979 se reface mormântul Rafi lei Găluţ, la cheltuieli contribuind şi Prea Sfi nţitul Episcop Ioan Plos-caru de la Lugoj, care s-a ocupat în perioada comunistă de strângerea tuturor documentelor referitoare la fecioara stigmatizată de la Bocsig.După 1939 numeroşi credincioşi greco-catoli-

ci, romano-catolici dar şi de alte confesiuni, vin şi se roagă la mormântul Rafi lei Găluţ cerându-i mijlocirea în nevoile lor sufl eteşti şi trupeşti.

Ra� la Găluţ, Fecioara stigmatizată de la

Bocsig (1910 – 1939)>>> pag. 3

Pelerinaj la mormântul Rafilei Găluț

CMYKVOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 8

Mopedele , scuterele , atv-urile si alte autovehicule dotate cu motoare de capacitate mica a caror viteza de deplasare nu de-paseste 45km/h, iar capacitatea cilindrica nu este mai mare de 50 centimetri cubi , pot � conduse pe drumurile publice numai cu permis de conducere

Începând cu data de 19 ianuarie 2013 a intrat în vigoare Legea 203 din 2012, prin care a fost modi� cată şi completată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 195 din 2002 privind circulaţia pe dru-murile publice.

Una dintre cele mai importante modi� cări constă în accea că mo-pedul a fost inclus în categoria au-

tovehiculelor, astfel că pentru a � condus pe drumurile publice este nevoie de permis de conducere cat-egoria ,,AM”.

Conducerea mopedelor pe dru-murile publice fără a deţine permis de conducere constituie infracţiune si se pedepseşte cu închisoarea de la 1 (unu) la 5 (cinci) ani inchisoare.

De asemenea, mopedul trebuie să � e înregistrat la Consiliul local al comunei pe raza căruia domiciliază proprietarul. Este interzisă circulaţia pe drumurile publice a mopedelor care nu corespund din punct de ve-dere tehnic, al căror termen de va-labilitate a inspecţiei tehnice peri-odice a expirat.

Este interzisă circulaţia pe drumu-rile publice a mopedelor care nu co-respund din punct de vedere tehnic, al căror termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expirat.

Împreună pentru o comună curată!Vă rugăm să nu mai transportați

sau să nu mai aruncați deșeuri, de orice fel, pe marginea drumurilor, canalelor și pe pășunile comunei, deoarece doar astfel putem asigura întreținerea curățeniei .

De asemenea, atenționăm cetățenii că în containerele de care dispun pentru adunarea gunoiului nu au voie să depoziteze rumeguș, cenușă, crengi, coceni, iarbă etc, deoarece societatea de salubrizare care colectează gunoiul din aceste containere nu le va mai ridica gu-noiul � indcă astfel de deșeuri nu sunt primite la goapa de gunoi au-torizată din județul Arad.

Suntem în perioada curăț eniei de toamnă, în acest sens administrația locală inițiind deja acticvitățile spe-

ci� ce acestui sezon, printr-o serie de acțiuni de strângere vegetație uscată și decolmatare șanțuri de pe domeniul pblic.

Revine însă în sarcina cetățenilor, ca buni gospodari, să se preocu-pe de curățarea periemetrelor din fața caselor, precum și curățarea șanțurilor aferente, pentru a asigu-ra prin aceasta o pregătire pentru sezonul rece și a preveni astfel în-fundarea șanțurilor cu resturi vege-tale, evitând posibile inundații.

Totodată, atenționăm despre necesitatea curățării coșurilor locuințelor, de asemenea o activita-te speci� că acestui anotimp.

Primăria Bocsig

Mare Atenție!

Dorim să mulțumim tuturor cetă-țenilor care au înțeles că plata ta-xelor și impozitelor locale repre-zintă o obligativitate stabilită prin legislație națională.

Știm că este di� cil pentru multă lume să reușească să-și plătească la zi obligațiile � scale locale, dar dacă nu fac acest lucru, asupra sumelor datorate se cumulează dobânzi și penalități de întârziere, toate aces-tea ne� ind stabilite de noi, ci prin cadrul legislativ național. Noi doar

suntem obligați să punem în practi-că prevederile legislative naționale.

De aceea, atenționăm pe cei care au întârzieri la plata taxelor și im-pozitelor locale, că dacă nu vor veni să stingă aceste debite, suntem obligați să derulăm procedurile de executare silită a restanțierilor lu-cru pe care nu-l dorim.

Facem apel la cei care au restațe, să vină și să își stingă debitele.

Vă mulțumim.Primăria Bocsig

Plata taxelor și impozitelor locale,obligativitate prin legislația națională

Colțul de religie:Sfi nții Arhangheli Mihail și Gavril

Sfi nţii Arhangheli Mihail şi Gavri-il sunt sărbătoriţi pe 8 noiembrie. Este ziua pe care Biserica o dedică îngerilor, de aceea numele complet al acestei zile este Soborul mai-marilor Arhistrategi (căpetenii) Mihail şi Gavriil şi a tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri.

Sfantul Arhanghel MihailÎn limba ebraică, numele său înseam-

nă „Cine este ca Dumnezeu?”. El este cel care „strigă”: „Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Luci-fer, cel care era cu noi: cel ce era lu-mina, acum întuneric s-a făcut. Că cine este ca Dumnezeu?”, şi aşa s-a întocmit soborul, adică adunarea şi unirea tutu-ror îngerilor. Pe seama sa se pune şi că-lăuzirea lui Lot şi a familiei acestuia la ieşirea din Sodoma, precum şi protecţia specială a poporului lui Israel. Îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mus-tră pe vrăjitorul Valaam şi îl eliberează din închisoare pe Sfântul Apostol Petru. Conform Scripturii, toţi morţii vor ieşi din morminte la glasul trâmbiţei Sfân-tului Arhanghel Mihail.

Sfântul Arhanghel Gavriil În limba ebraică, Gavriil înseamnă

„bărbat-Dumnezeu”. Numele său con-ţine concentrat vestea că Dumnezeu Se va face bărbat, că va asuma fi rea ome-nească. Vesteşte Sfi nţilor Părinţilor Ioachim şi Ana naşterea Maicii Dom-nului, îi descoperă lui Zaharia naşterea Inaintemergatorului. Păstorilor le ara-tă că li S-a născut Prunc, pe Iosif, lo-godnicul Mariei, îl întăreşte ca să nu se îndoiască de nimic, călăuzeşte Sfânta Familie în Egipt şi aduce femeilor mi-ronosiţe vestea Învierii Domnului.În iconografi a ortodoxă, Sfi nţii Arhan-

gheli Mihail şi Gavriil sunt pictaţi pe cele două uşi laterale ale catapetesmei, ca păzitori ai uşilor raiului. Mihail este redat la miazănoapte, iar Gavril la mia-zăzi. În iconografi a bizantină, Arhanghe-

lii Mihail şi Gavriil sunt cu două aripi, semn al apartenenţei lor la lumea ce-rească. Arhanghelul Mihail este repre-zentat purtând în mâna o sabie de foc, pentru că el pedepseşte păcatul, pedep-seşte nedreptatea şi apără pe cei drepţi. El pedepseşte popoare rele şi apară popoare bune care împlinesc voia lui Dumnezeu. Sfântul Arhanghel Mihail este pomenit în cărţile Vechiului Tes-tament că fi ind prezent mai ales acolo unde Dumnezeu pedepseşte nedrepta-tea şi nelegiuirea sau apară pe cei ne-vinovaţi: el aduce pedepsele asupra lui Faraon şi asupra egiptenilor, care ţineau în robie poporul lui Israel; el pedepseş-te nelegiuirile din Sodoma şi Gomora, el este cel ce apară oştirea credincioa-să a lui Dumnezeu şi se arată lui Iosua Navi, conducătorul poporului ales după

moartea lui Moise, zicând: „eu sunt conducătorul oştirilor cereşti“ (Iosua Navi 5, 13-14). Arhanghelul Gavriil este reprezentat

în iconografi a noastră purtând în mâna o fl oare de crin alb, ca simbol al purită-ţii, al bucuriei şi binecuvântării, pentru că el aduce neamului omenesc vestea cea bună a întrupării Fiului lui Dumne-zeu, Care ne aduce mântuirea.

Obiceiuri si traditii de Sfi ntii Arhangheli Mihail si GavriilIn credinta populara, Arhanghelul Mi-

hail este un personaj mai venerat de-cat Arhanghelul Gavriil. El poarta che-ile raiului, vegheaza la capul bolnavilor - daca acestora le este sortit sa moara, sau la picioarele lor - daca le este hara-zit sa mai traiasca. In trecut, in societatea traditionala,

Arhanghelii erau cinstiti pentru ca „ei sunt pazitorii oamenilor de la nastere si pana la moarte, rugandu-se lui Dumne-zeu pentru sanatatea acestora”. Arhan-ghelii, in viziunea populara, asista si la Judecata de Apoi, sunt patroni ai ca-sei, ard pacatele acumulate de patimi-le omenesti fi resti si purifi ca, prin post, constiintele. In zonele muntoase, Arhanghelii sunt

sarbatoriti si ca patroni ai oilor. Exista obiceiul ca in dimineata zilei de 8 no-iembrie, sa se faca o turta mare din fai-na de porumb, numita „turta arietilor” (arietii fi ind berbecii despartiti de oi). Aceasta turta era aruncata in tarla oilor, odata cu introducerea berbecilor intre oi. Daca turta cadea cu fata in sus era semn de bucurie in randul ciobanilor, considerandu-se ca in primavara toate oile vor avea miei, iar daca turta cadea cu fata in jos, era mare suparare.

Sarbatoarea Soborul Sfi ntilor Mihail si Gavriil

Aceasta sarbatoare a fost la origine o simpla aniversare anuala a sfi nti rii unei biserici a Sfantului Arhanghel Mi-hail, ridicata la termele lui Arcadius din Constantinopol. Astfel, ea apare in cele mai vechi sinaxare ca fi ind o sarbatoare numai a Arhanghelului Mihail. Mai tar-ziu ea a de venit o sarbatoare comuna a tuturor Sfi ntilor Ingeri.In Mi neiele ortodoxe intalnim alte pa-

tru zile liturgice consacrate pomenirii Sfi ntilor Arhangheli sau unor minuni facute prin pu terea lor: - La 6 septembrie, se savarseste po-

menirea unei minuni facute de Sf. Ar-hanghel Mihail, la Chones, in Colosse din Frigia; - La 26 martie, a doua zi dupa praznicul

Buneivestiri, praznuim Soborul (Aduna-rea) mai-marelui voievod Gavriil; - La 13 iulie, praznuim al doilea So-

bor al Ar hanghelului Gavriil, care este la origine ziua sfi ntirii unei bi serici ves-tite a Sfantului Arhanghel Gavriil;

Având în vedere că pe data de 8 noiembrie a avut loc marea sărbătoare

a S� nților Arhangheli Mihail și Gavril urăm tuturor cetățenilor

care au sărbătorit onomastica Multă Sănătate

și un sincer și căldurosLa Mulți Ani!

Primar, Viceprimar, Consiliul Local