ziarul comunei bocsig august 2016

8
CMYK Bocsigului VOCEA Publicația locală a comunei Bocsig Numărul 66 Anul 2016 AUGUST Apare lunar şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier VOCEA BOCSIGULUI A sunat din nou clopo- ţelul. Un nou an şcolar a început. Clasele au prins din nou viață, vocile ele- vilor răsunând iarăși în acest nou an școlar. Cei mai mici dintre elevi, plini de emoție și cu buchete de flori în mână, au intrat pentru prima dată în clasele care patru ani de acum încolo îi vor găzdui. Părinții și ei prezenți, i-au încurajat și i-au predat spre pregătire profesorilor. De acum încolo acești profesori vor fi al doi- lea părinte pentru fiecare dintre elevi. Noul an școlar a înce- put cu mare fast, printr- un careu ce a avut loc în curtea școlii, în prezența primarului Ciul Ioan Flo- rin, a domnului director, a preotului paroh al Bise- ricii Ortodoxe din Boc- sig, a cadrelor didactice, elevii, însoțiți depărinți, întâlnindu-se din nou cu activitatea școlară. A fost un moment al emoțiilor, dar și al bu- curiei, un moment unic în viață pentru fiecare școlar. Clasele au prins viață! A început un nou an școlar >>> pag. 4 Arena din Bocsig a renăscut! Spunem că arena din Boc- sig a renăscut fiindcă, odată cu începerea noului cam- pionat, terenul de fotbal a prins din nou viață, a ieșit din amorțeală, a redevenit punctul central al zilelor de sfârșit de săptămână. Acum, dacă este duminică, se joacă meciurile echipei , care evo- luează în liga a V-a, seria B din campionatul județean de fotbal. Așadar, au reînceput emo- țiile iubitorilor sportului rege din comună, iar adrena- lina curge din nou pe arena bocsigană. >>> pag. 7

Upload: moss-sergiu

Post on 13-Apr-2017

186 views

Category:

Entertainment & Humor


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: ZIARUL COMUNEI BOCSIG AUGUST 2016

CMYK

BocsiguluiVOCEAPublicația locală a comunei Bocsig

Numărul

66Anul 2016

AUGUST Apare lunar şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier

VOCEA BOCSIGULUI

A sunat din nou clopo-ţelul. Un nou an şcolar a început. Clasele au prins din nou viață, vocile ele-vilor răsunând iarăși în acest nou an școlar.

Cei mai mici dintre elevi, plini de emoție și cu buchete de � ori în mână, au intrat pentru prima dată în clasele care patru ani de acum încolo îi vor găzdui. Părinții și ei prezenți, i-au încurajat și i-au predat spre pregătire profesorilor. De acum încolo acești

profesori vor fi al doi-lea părinte pentru fi ecare

dintre elevi. Noul an școlar a înce-

put cu mare fast, printr-un careu ce a avut loc în curtea școlii, în prezența primarului Ciul Ioan Flo-rin, a domnului director, a preotului paroh al Bise-ricii Ortodoxe din Boc-sig, a cadrelor didactice, elevii, însoțiți depărinți, întâlnindu-se din nou cu activitatea școlară.A fost un moment al

emoțiilor, dar și al bu-curiei, un moment unic în viață pentru fi ecare școlar.

Clasele au prins viață!A început un nou an școlar

>>> pag. 4

Arena din Bocsig a renăscut!Spunem că arena din Boc-

sig a renăscut � indcă, odată cu începerea noului cam-pionat, terenul de fotbal a prins din nou viață, a ieșit din amorțeală, a redevenit

punctul central al zilelor de sfârșit de săptămână. Acum, dacă este duminică, se joacă meciurile echipei , care evo-luează în liga a V-a, seria B din campionatul județean de

fotbal.Așadar, au reînceput emo-

țiile iubitorilor sportului rege din comună, iar adrena-lina curge din nou pe arena bocsigană. >>> pag. 7

Page 2: ZIARUL COMUNEI BOCSIG AUGUST 2016

VOCEA BOCSIGULUI pag. 2

VOCEA BOCSIGULUI

28 august- reeditarea sărbătorii bocsigane „Festivalul Dansului Călușăresc”

Am intitulat astfel titlul despre ziua de sărbătoare din 28 august, deoarece, în această zi de duminică Bocsigul a sărbătorit din nou, � ind reeditat parctic „Festivalul Dansului Călușeresc”.

Astfel, primarul Ciul Ioan Florin a dorit readucă în prim plan ansamblulco-munei noastre și călușerii bocsigani, dar și frumoasele cântece ale tarafului bocsigan, anume pentru a avea o zi cu soare în care comunitatea noastră locală să se bucure de un frumos spectacol fol-cloric, deoarece, după cum vă amintiți, în data o� cială a sărbătorii comunei a fost furtună mare( de Rusalii). Ziua de sărbătoare organizată așadar duminică 285 august a reușit să surprindă pe toată lumea prin organizare, dar și prin programul propus, invitat special � ind nimeni altul decât îndrăgitul interpret Cornel Borza.

Despre toate acestea, primarul Ciul Ioan Florin ne-a declarat: a fost o zi special pregătită pentru concetățenii mei. Am dorit să avem reprezentații folclorice cu participarea formațiilor noastre de dansuri, dar și în compania unor interpreți de muzică populară! Sper din toată inima că toți cei prezenți s-au simțit bine, s-au bucurat de ceea ce a fost pregătit pentru aceată zi, mai ales că de această dată vremea a ținut cu noi și ne-am putut bucura împreună deo zi însorită și frumoasă. Consider că programul a fost plăcut pentru toată lumea, m-am străduit să � e așa și sper că tuturor le-a plăcut. Doresc să mulțumesc celor care s-au implicat în organizare, angajaților primăriei, consilierilor locali, celor care au pus umărul la pregătirea și buna desfășurare a zilei de sărbătoare.

Deschiderea o� cială s-a realizat pe sce-nă, când primarul Ciul Ioan Florin, ală-turi de o� cialitățile invitațe, a salutat pe cei prezenți, invitându-i pe toți la specta-col, distracție și voie bună.

Astfel, am avut plăcerea de a avea ca invitați pe senatorul Fifor Mihai, depu-tatul Dorel Căprar și consilierul județean Tripa Florin, care prin prezența lor și-au

arătat aproprierea și sprijinul pentru co-muna noastră.

Cât privește spectacolul folcloric, sce-na a răsunat continuu sub asaltul dan-satorilor ansamblului și călușarilor boc-sigani, iar cântecul s-a auzit peste tot în Bocsig. A fost cu adevărat zi de sărbă-toare în comună!

Page 3: ZIARUL COMUNEI BOCSIG AUGUST 2016

VOCEA BOCSIGULUI pag. 3

VOCEA BOCSIGULUI

Atmosfera întregii zile a fost una a bucuriei, în care � ecare s-a simțit bine.

Cât privește publicul, acesta a fost unul numeros, scaunele din fața scenei � ind ocupate încă de la începerea spectacolului. Tera-sele au fost și ele pline, ceea ce înseamnă că am avut la Bocsig o zi a bucuriei și distracției, pe placul celor veniți la sărbătoare.

Am putea scrie multe rânduri, dar vă lăsăm pe dumneavoastră, cititorii noștri, să reintrați în atmosfera acelor zile, prin cele câteva imagini surprinse cu această ocazie, scuzându-ne că, datorită unor proble tehnice nu am reușit să csuprindem decât câteva instantanee de la specta-col organizat la � nalul lunii au-gust.

28 august- reeditarea sărbătorii bocsigane „Festivalul Dansului Călușăresc”

Page 4: ZIARUL COMUNEI BOCSIG AUGUST 2016

CMYKVOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 4

A început școala! E toamnă iar … și ne place toamna! șopteau emoționați ele-vii în curtea Școlii Gimnaziale din Șofronea, luni, 12 septem-brie, 2016. Chiar dacă în locul vacanței de vis, cu soarele care zâmbea ziua intreagă, acum sunt gutuile pline de puf, mus-tul dulce și zile de studiu intens, elevii au fost bucuroși și au trăit, cu sufl etul la gură, emoția primei zile de școală.Reven la școală în fi ecare

toamnă, dornici de reîntâlnirea cu cărțile, cu colegii, cu dom-nii profesori și învățători, chiar dacă gândurile lor se mai înto-arc, din când în când, la minun-atele zile ale vacanței. Mintea și sufl etul elevilor se deschid din nou spre frumusețea cunoașterii, a învățăturii, fără de care nicio vacanță nu ar mai veni!Anul școlar 2016-2017 și-a de-

schis așadar larg porțile, iar for-fota și veselia din curtea școlii,

dar și din sălile de clasă primi-toare, promit de pe acum un an școlar încununat de succese.Eevi, nu uitați: doar prin

educaţie veţi putea fi proprii voştri stăpâni şi veţi putea face alegerile potrivite pe mai de-parte in viaţa personală. Nico-lae Iorga spunea: ” Şcoala este tot ce vezi şi tot ce auzi. Ea tre-buie să te înveţe să fi i propri-ul tău dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru.” Aşadar, parafrazân-du-l pe marele om de cultură, dragi elevi, să aveţi încredere că ceea ce veţi realiza la școală, va însemna enorm de mult de mult pentru formaea voastră profesională, pentru viitorul vostru!Vă lăsăm acum în compania câ-

torva imagini de la deschiderea acestui an școlar de la școala din Bocsig, imagini care grăiesc de la sine despre emoțiile des-chiderii claselor de curs pentru elevii bocsigani.

>>> pag. 1

Clasele au prins viață!A început un nou an școlar

Urez tuturor elevilor să aibă un an plin de succe-se și cu multe împliniri. Școala, ca și etapă impor-tantă a vieții reprezintă locul în care � ecare elev se formează ca personalitate, își descoperă aptitudinile, își dezvoltă comunica-rea, se pregătește pentru viață. Școala reprezintă instituția fundamenta-lă unde se acumulează cunoștințele necesare

pentru reușita în viitor a � ecărui elev de astăzi. De aceea, școala trebuie lua-tă foarte în serios de că-tre � ecare elev și eu sper că toți elevii care învață la instituțiile școlare ale comunei noastre vor face acest lucru. Avem dascăli dedicați, bine pregătiți, care cu siguranță vor face tot posibilul pentru ca elevii să bene� cieze de o pregătire școlară cât mai bună.

Cu siguranță că cei mai mici dintre elevi au pășit cu emoție pragul școlii, iar auzul primu-lui clopoțel a reprezen-tat ceva nou pentru ei. Sper ca aceste emoții să dispară cât mai repede și cei mai mici dintre elevi să formeze un colectiv

unit, să-și asculte dascălii și să învețe cât mai bine. Îmi doresc ca și pe vii-tor instituțiile școlare ale comunei Bocsig să-i pre-gătească cât mai bine pe acești minunați copii, ast-fel încât să acumuleze ba-gajul de cunoștințe nece-sar pentru viitor, instițuții pe care le voi sprijini în continuare în tot ceea ce întreprind pentru asigu-rarea unui climat școlar îndreptat spre pregătire și performanță.

Părinților le doresc să aibă copii cât mai silitori, elevilor să obțină note cât mai mari, iar dascălilor să se bucure numai de rezul-tate bune cu elevii pe care îi pregătesc.

Primar Ciul Ioan Florin

Primar Ciul Ioan Florin

Page 5: ZIARUL COMUNEI BOCSIG AUGUST 2016

CMYK VOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 5

Noul an şcolar vine cu schimbări majore. Anul viitor, prima sesiune a examenului de Bacalaureat se va în-cheia pe 24 iulie, în timp ce a doua va avea ca punct � nal data de 21 august. La admitere în liceu, ponderea me-diei claselor V-VIII în calculul me-diei de admitere a fost redusă la 20% (de la 25%), iar examenul pentru de-� nitivare în învăţământ se va organi-za în perioada vacanţei de primăvară (luna aprilie).

Anul şcolar 2016-2017 are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 169 de zile lucrătoare, şi se structurează în două semestre: semestrul I (12 septembrie 2016 – 3 februarie 2017) şi semestrul al II-lea (13 februarie 2017 – 16 iunie 2017).

Vacanţele elevilor sunt programate astfel:

•vacanţa de iarnă (24 decembrie 2016 – 8 ianuarie 2017)

•vacanţă intersemestrială (4 -12 februa-rie 2017)

•vacanţa de primăvară (19 – 30 aprilie 2017)

•vacanţa de vară (17 iunie – 10 sep-tembrie 2017)

De asemenea, în săptămâna 29 oc-tombrie – 6 noiembrie 2016, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă. Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar se în-cheie în data de 26 mai 2017, iar pen-tru clasa a VIII-a, în data de 9 iunie 2017.

O atenţie specială a fost acordată

programului naţional „Şcoala alt-fel”, al cărui program de desfăşurare a fost � exibilizat. Programul se va întinde pe durata a 5 zile lucrătoare, lăsând la decizia comunităţii şcolare perioada pentru derularea program-ului, după cum urmează: 21 noiem-brie – 2 decembrie 2016, 27 febru-arie – 31 martie 2017 şi 15 mai – 9 iunie 2017 (învăţământul preşcolar şi primar), respectiv 17 octombrie – 2 decembrie 2016, 27 februarie – 31 martie 2017 şi 15 mai – 9 iunie 2017 (învăţământul gimnazial, liceal, pro-fesional şi postliceal).

Intervalul aferent programului „Şcoala altfel” nu coincide cu perioa-da în care se susţin tezele semestria-le. Acestea vor avea loc, de regulă, la � nalul semestrelor, după parcurgerea programei şcolare cu cel puţin trei săptămâni înainte de � nalul semestru-lui. Etapele naţionale ale olimpiade-lor şcolare se organizează, de regulă, în perioada vacanţei de primăvară, potrivit calendarului olimpiadelor naţionale şcolare.

În ceea ce priveşte examenele naţionale, au fost optimizate calen-darele de desfăşurare pentru a evi-ta suprapunerile şi suprasolicitarea activităţilor de organizare. Mai exact, prima sesiune a examenului de Baca-laureat din anul 2017 se va încheia pe 24 iulie, în timp ce a doua va avea ca punct � nal data de 21 august.

O altă modi� care, valabilă şi în cazul Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, vizează

eliminării prevederii conform căreia nota � nală după soluţionarea contestaţiilor se modi� că numai în cazul în care, între nota iniţială şi nota de la contestaţii există o diferenţă de minimum 0,5 puncte.

În procesul de admitere în învăţământul liceal de stat, ponderea mediei claselor V-VIII în calculul me-diei de admitere a fost redusă la 20% (de la 25%) tocmai pentru a accen-tua importanţa Evaluării Naţionale la � nalul clasei a VIII-a. De asemenea, repartizarea computerizată a elevilor în clasa a IX-a se va realiza într-o singură etapă, urmată de o perioadă dedicată rezolvării cazurilor speciale, conform metodologiei.

Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar respon-sabil cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, vor re-specta şi aplica următoarele norme de conduită colegială:

• relaţiile profesionale trebuie să se bazeze pe respect, onestitate, sol-idaritate, cooperare, corectitudi-ne, toleranţă, evitarea denigrării, sprijin reciproc, con� denţialitate, competiţie loială, interzicerea frau-dei intelectuale şi a plagiatului;

• orice membru al personalului di-dactic va evita lezarea libertăţii de opinie, vizând convingerile politice şi religioase;

•orice membru al personalului di-dactic va evita practicarea oricărei forme de discriminare în relaţiile cu ceilalţi colegi;

• între persoanele din sistemul de învăţământ preuniversitar responsa-bile cu instruirea şi educaţia se inter-zice solicitarea de servicii personale

de orice tip de la colegi care sunt sau urmează să � e în proces de evaluare, angajare sau promovare;

• în evaluarea competenţei profe-sionale se vor utiliza criterii care au în vedere performanţa şi rezultatele profesionale;

• încurajarea diseminării cunoştinţelor profesionale, în ve-derea atingerii unor standarde su-perioare de calitate în activitatea didactică;

• orice cadru didactic trebuie să evite, prin a� rmaţii, aprecieri sau acţiuni, să afecteze imaginea profesională şi/sau socială a oricărui alt membru al cor-pului profesoral, cu excepţia situaţiilor prevăzute şi formalizate de actele nor-mative în vigoare ( evaluările anuale, comisia de disciplină etc.);

• întreaga activitate a persoanelor din sistemul de învăţământ preuni-versitar, responsabile cu instruirea şi educaţia, trebuie să permită acce-sul la informaţiile care interesează pe toţi membrii comunităţii şcolare, po-sibilii candidaţi, instituţiile cu care entitatea colaborează şi publicul larg, asigurând astfel o informare corectă şi facilitarea egalităţii de şanse, pre-cum şi asigurarea accesului echitabil la resursele şcolare şi ale sistemului de învăţământ;

• reacţia publică – prin drept la replică, discurs public, întrunire etc. -, atunci când o anumită situaţie creată de către membrii comunităţii educaţionale sau de către oricine alt-cineva din afara acesteia afectează imaginea unităţii/instituţiei şcolare, sistemului de învăţământ preuniver-sitar românesc, oricărei persoane, membră a comunităţii educaţionale.

Clasele au prins viață!A început un nou an școlar

Am avut luni în pauza competițională când atmosfera din Boc-sig nu era parcă ea însăși, lipsind discuțiile aprinse cu privire la rezultate, evoluții sau pronosticuri vizând echipa! O atmosferă prin care se trăiește fotbal și culorile echi-pei au un loc aparte în inima � ecăruia. Aceasta este Bocsigul, unde dacă este we-ekend, suporterii adevărați sunt la teren!

Începerea campionatului a readus cu el

însă nu doar bucuriile, dar și emoțiile, căci echipa noastră a reînceput lupta pen-tru � ecare punct pus în joc.

Pe teren au reînceput luptele aprige, în timp ce tribuna s-a reanimat de spectato-rii veniți să susțină echipa, dar mai ales să trăiască„fenomenul” alături de jucători și staful tehnic.

Toată lumea a redevenit una cu echipa, scandările au reînceput a se face auzite, galeria a revenit la viață. Se trăiește din nou la cote maxime, sportul rege s-a re-întors acolo unde-i este locul: pe arena din Bocsig, loc de bucurie maximă sau de tristețe intensă, dar mai presus de orice, de dragoste totală pentru sportul cu balo-nul rotund! Un sport al pasiunii și impli-cării totale

Arena din Bocsig a renăscut!

>>> pag.1

>>> pag. 8

Page 6: ZIARUL COMUNEI BOCSIG AUGUST 2016

VOCEA BOCSIGULUI pag. 6

VOCEA BOCSIGULUI

Bocsig, file de istorieSpicuiri din monografia localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile

În trecutul zbuciumat al poporu-lui român din Translivania, viața spirituală și culturală s-a desfășurat în biserică și în jurul bisericii. Limba, obiceiurile și tradițiile, jo-curile și aproape toate manifestă-rile culturale au fost ca un zid de despărțire între noi românii care ne-a despărțit de străini și ne-a fe-rit de înstrăinare. La fel portul ro-mânesc a fost întotdeauna semnul distinctiv care ne-a deosebit de celelalte naționalități cu care am conviețuit.

Evenimentele însemnate din viață ca: nașterea, căsătoria, moartea, di-ferite sărbători, munci etc, erau îm-binate cu anumite obiceiuri, fiind denumite tradiții și superstiții.

Obiceiuri în legătură cu nașterea

În trecut când trebuia să nască o femeie, se așeza pe vatra camerei un lepedeu de cânepă pe care se așeza femeia gravidă ce trebuia să nască. Îndată după naștere moașa tăia buricul copilului, îl lega cu ață de cânepă și punea pe el o cocușă de ceară curată. După tăierea bu-ricului, acesta era îmbîiat într-o albie numită ciupă, de unde și nu-mele de ciupăire. În apa de ciupăit se turna și apă sfințită de la Bobo-tează sau adusă de la preot, apoi urma înfășatul în scutec. Scutecele erau legate cu o sfoară împletită din tort de lână și legată împrejurul copilului cu balțuri. Mai târziu fața era confecționată dintr-o pangli-că cumpărată. Apoi moașa lua co-pilul și-l închina la icoană zicând: Doamne Ție ți-l predau

Ție ți-l închinDoamne păzește-l

Și creștelDoamne iarta-mă și pe mine

C-a venit în astă lumePrin mâinile mele.

Moașa mergea la ciupăit de 2 ori pe zi, dimineața și seara. Dacă copii erau gata să moară, moașa îl boteza stropindu-l cu apă sfințită zicând: Botează-se robul lui Dumnezeu în numele Tatălui și al Fiului și al sfântului Duh. Dacă murea, preotul întreba pe moașă: Puteți mărturisi că a fost închinat și botezat? La răs-punsul afirmativ, preotul îl înmor-mânta ca și pe copiii botezați. Nu era îngăduit ca mama lehusa să dea lui să sugă fără conciu în cap, nici să meargă afară fără să aibă un fie în mână, cuțit, foarfeci, etc, pentru

ca să nu se dea și de copil farmece-le și vrăjitoriile. Dacă lehuza pierde laptetele, moașa sau altă femeie îi pregătea o pogace din făină cu un diametru de 5 cm pe care trebuia s-o mânânce împreună cu o ciulie de ai, după care îi revenea laptele.

Se credea că la nașterea unui co-pil, afară, pe trânaț sau în camera alăturată vin ursitorile să ursească viața noului născut. Sunt 3 ursitori: una de bine, una de rău și alta care neutraliza facerea de rău. Ursirea începea cu ursitoare cea bună, după care urma cea rea și pe urma a tre-ia. Ursitoarele întâi urseau câți ani va trăi, ce averea va avea etc. Cea de rău îi ursea toate nenorocirile, bo-lile etc, ce se vor abate peste el iar cea de a treia neutraliza ursirea de rău. În vechime se dadea mare cin-ste ursitoarelor. La orice nenoro-cire poporul spunea: i-a fost urzit. Pentru a înbuna pe ursitoare, încă înainte de naștere femeile rude cu ceea ce avea să nască se pregă-teau să facă cinste ursitoarelor. În acest scop, nevastele tinere alese de moașă, cumpără pentru cel ce se va naște atâtea cămășuțe câte îi vor trebui până la 6 ani. Fac 2 perne mari cu trei plapume și alte 2 perini mici, două plapume sau cergi din lână, 20 de scutece, un earceaf foar-te scump pentru a acoperi fața co-pilului. Apoi se face un colac mare care se pune într-un lighean sau pe un vlid mare de pământ. Pe colac se pun plăcinte în 20 de feluri care se așează pe fața colacului în rânduri, până ajung la înălțimea de aproape 1 metru. Deasupra se acoperă cu o cârpă de dălin sau cu felegă lucra-tă cu aleasă cucipcă la capete de o palmă lată. Cinci femei îmbrăcate de sărbătoare duc toate aceste da-ruri la casa unde s-a născut copilul ca atunci când vor veni ursitoarele să le găsească acolo și să-i ursească numai de bine.

În timpul lehuziei femeile vecine și rudele vin pui de găină fiert și supă într-o oală de pământ, o sticlă de vin sau rachiu și un blid cu pan-cove sau umflături.

Cel mai important obicei în legă-tură cu nașterea este botezul care se făcea la 8 zile.

Înainte de a pleca la biserică i se făcea baie de către mamă, era îm-brăcat în hainele cele mai bune. La biserică era dus de către cel care a asistat la naștere și care pe lângă

plata în bani, mai primea în ziua botezului și alte cadouri, ștergari, fețe de masă sau i se prestau servi-cii agricole de către tatăl nou năs-cutului.

Dacă era copil înainte de a pleca cu el la botez, cumătra și celelalte femei îl provocau pe tatăl copilu-lui să joace ca să fie și el jucăuș. Pe vremuri, a nu știi juca era o mare deficiență.

Dacă era fată, mama era îndemna-tă să joace, să ia furca și să toacă și acul să facă cipcă pentru ca fetița să fie harnică și jucăușă.

În casa celui botezat, de dimineață se pregăteau mâncărurile. Vestite-le sarmale cu carne de porc, pan-cove, rachiu de prune și vin. De la biserică spre casă copilul era adus de cumătra care ajungând la poatra de la stradă era întâmpinată de că-tre mama copilului pe care nașa o întreba: Pe câți ani ne lași în casă? Pe patru ani. Asta însemna că peste 4 ani părinții copilul vor mai avea un alt băiat. Apoi cumătra intra cu copilul în camera mamei punân-du-l pe vatra casei spunând: să fii gras, bun ca și cuptorul. După ace-ea îl atingea de oglindă zicând: Să fie cina ta ca pe masă, după care îl așeza din nou pe vatra casei zicând: cui trebuie să vină și să-l ia. Mama sau tata se repezeau atunci și-l luau de jos, îl puneau în pat lângă mama care-i dă să sugă.

După acest ceremonial urma masa. Pe la mijlocul mesei se con-steau cadourile. De data asta cu-mătrul printr-o urare îi învita pe particiapanți să cinstească pe noul botezat. La botezul acestui nou născut am fost chemați noi ca să ne veselim:

C-un pahar de băuturăC-un blid de mâncare

De la două pân-la nouăDe-or fi zece, toate-or trece

Ca dumnezeu să alduiască pe noul botezat trebuie ca și noi să-l cin-stim din ce ne-a dat Dumnezeu. Cumătra îl cinstește cu o cămașă iar cumătrul cu un purcel. Fratele mamei cu o mioară etc. Pe rând fie-care participant aduce darul și cin-stea cuvenită.

CăsătoriaCel mai însemnat act din viața

omului este căsătoria, care în trecut se celebra cu mult fast și de care sunt legate multe obiceiuri. Căsătoriei îi premergea: cerutul fetei sau toc-meala. După ce tinerii s-au înțeles, părinții feciorului, într-o seara,

însoțit de rude apropiate, se duceau la părinții fetei și după ce schimbau câteva vorbe, se punea pe masă o sticlă de rachiu sau vinm apoi tatăl feciorului începea: Înainte de a ne cinsti, trebuie să vă spunem pentru ce am venit. După cum bine știți, noi avem un păunaș gata de-nsurat, iar voi aveți o păuniță, și-am venit să vă întrebăm dacă aveți plăcerea de feciorul nostru ori ba și dacă ați vrea să ne dați fata după păunașul nostru. Părinții fetei sau una dintre rudele ei răspundeau că întâi să în-trebe pe tineri dacă vor să se ia la olaltă și dacă le place unuia de ce-lălalt. După răspunsul afirmativ al neamurilor urma așa numita toc-meală. Părinții feciorului spuneau: feciorul nostru are n. holde de pă-mânt arabil în rituri sau în âarinp. După moartea noastră lui îi rămâne casa și telecul, carul, plugul, gra-pa cu doi boi, vacă etc. La acestea părinții fetei răspundeau că și ei dau fetei lor holde de pământ arabil , o vacă, oi etc. De multe ori părinții feciorului nu erau mulțumiți cu partea ce voiau să o dea fetei și se prefăceau că pleacă, fata începea să plângă și atunci de cele mai multe ori intervenea mama fetei care mai adăuga fie cantitativ fie la partea de hotar în care voiau să-i dea zestrea. În semn de înțelegere începeau să închine facând urări: Să le dea Dumnezeu noroc, etc. Urma apoi discutarea și stabilirea nunții. După stabilirea nunții urmau pregătirile de nuntă. Atât mirele cât și mireasa își alegeau dintre prieteni sau rude anumiți feciori numiți pălăscași/ chemători la nuntă. La fel ei erau împodobiți cu panglici, flori etc. Pe căciuli la cloape se prindea o pană grecească cu flori albe și roșii cu un fel de spic în vârf cumpărată de la greci-macedo-români. Pe pălască era legată o batistă pe care scria:

Bună ziua oameni de omenie!Mulțămim Dumneavoastră!

X vă poftește la nuntăLa un pahar de băuturăLa un scaun de hodinăUn prânz de mâncare

De la doup Pân-la nouăDe-or fi zece

Toate-or treceLa mulți ani!

Dacă invitatul accepta invitația gusta puțin din rachiu sau din pa-lască. Dacă nu intenționatu să par-ticipe, refuzau închinarea și gusta-rea.,

Tradiții, obiceiuri și superstiții.

>>> pag.8

Page 7: ZIARUL COMUNEI BOCSIG AUGUST 2016

VOCEA BOCSIGULUI pag. 7

VOCEA BOCSIGULUI

Arena din Bocsig a renăscut!

Ne-a plăcut faptul că încă de la primul meci al campionatu-lui disputat acasă la Bocsig, în compa-nia celor din Gurahonț, echipa noastră a fost încurajată de spectatorii prezenți, ceea ce înseamnă că spiritul bocsigani-lor a rămas același, vulcanic, în unitate și loialitate față de echipă. Este un sentiment frumos, aparte, des-

pre care ne place să amintim în ziarul local, deoarece este o trăsătură care ca-racterizează comunitatea bocsigană, o trăsătură ce este impregnată în fi rea oa-menilor de pe la noi, fi ind parcă o genă ce dă unicitate fi ecăruia. Așa dorim să

rămână și în generațiile ce vin din urmă și suntem convinși că așa va și fi . „Căștigăm, ne bucurăm, pierdem, ne

întristăm, dar suntem mereu o adevă-rată echipă! Așa suntem noi, cei din comuna Bocsig! O echipă, o mare familie!”-spunea primarul Ciul Ioan Florin. Frumos-asta înseamnă unitate, loialitate, prietenie!Am fost și noi prezenți la meciul dis-

putat la Bocsig cu „Syeaua Grăniceri”, partidă de unde vă și prezentăm ima-gini, pentru a lăsa o dâră de istorie des-pre echipa de fotbal din Bocsig a aces-tui an de grație 2016.

>>> pag. 5

1 VULTURII SOCODOR 18 12 3 3 60-28 392 AVÂNTUL TIRNOVA 18 12 3 3 50-22 393 PODGORIA GHIOROC 18 12 2 4 49-29 384 VIITORUL ŞEPREUŞ 18 11 3 4 51-29 365 UNIREA GURAHONT 18 10 1 7 63-37 316 CS INEU 18 10 1 7 51-44 317 CRIŞUL ALB BUTENI 18 9 1 8 44-48 288 RECOLTA APATEU 18 8 0 10 41-50 249 VIITORUL SATU NOU 18 7 0 11 42-57 2110 ZIMANDU NOU 18 6 2 10 51-58 2011 CETATE DEZNA 18 6 1 11 37-46 1912 OLIMPIA BOCSIG 18 4 5 9 32-44 1713 STEAUA GRĂNICERI 18 4 2 12 27-64 1414 FLACĂRA ŢIPAR 18 2 2 14 30-72 8

Clasament Liga a V-a Seria B

Page 8: ZIARUL COMUNEI BOCSIG AUGUST 2016

CMYKVOCEA BOCSIGULUI

VOCEA BOCSIGULUI pag. 8

CăsătoriaÎn ziua nunții, aceasta începea separat

la casa mirelui și separat la casa miresei. Nuntașii mirelui, în frunte cu muzica se duceau apoi după cumetri. Se-ntor-ceau apoi la casa mirelui de unde ple-cau după mireasă. În fruntea nuntașilor era purtat un steag, format dintr-o pră-jină lungă pe vârful căreia erau fi xa-te marame, ștergări, etc. Cel ce ducea steagul se numea stegar și avea grijă ca nuntașii să nu se răslețească în ritmul dansului ridicând și coborând steagul, înconjura nunta. În urma steagului era mirele cu nașii. Fiecare nuntă avea un vornic care o conducea și răspundea de ordine. Alături de stegar în dreapta și în stânga erau pălăscașii, îmbrăcați și împodobiți cu panglici, putând țovuri îmbodobite cu panglici colorate, mara-me de la fete, etc. Pe tot parcursul dru-mului se cânta, chiuia și juca. Ajunși la casa miresei, poarta era închisă și păzi-tă. Cei dinlăuntru întrebau:

- Ce cătați la casa noastră, ce-ați pierdut?

- Avem un fecior de crai,Și-i căutăm o crăiasăCare este-n astă casă!

Și vă rugăm să ne-o dați!- Ce acte-aveți să ne arătați

crăiasa să v-o luați?- Pe acest colț de hârtieNumele crăiesii scrie.-S-o vedem, s-o vedemNoi încredere n-avem!

-Alte acte ne-arătațiCrăiasă să v-o luați!

- Iată-n sticla cu răchieNumele crăiesii scrie

În timpul acesta se aduc mai multe femei și fete care sunt refuzate-pe rând până când li se aduce mirea-sa. Pălăscașii mirelui când ridica în sus pălasca strigând:- Asta-i pășușul! Poarta de la uliță se

deschide. Toți nuntașii intră în curte. Vornicul înainte de a veni mireasa joa-că strigând: - Am venit după mireasă Dacă nu ne lasă-n casă!Mireasa este îmrăcată în haine albe,

purtând pe cap o cunună numită „cu-nuna miresei”. Capul miresei este des-coperit. Se intră în casă unde se juca și se horea. După aceea vornicul rostea rugăciune „Tatăl nostru” și se porneau la cununie. Întâi la primărie pentru cu-nunia civilă apoi la biserică. Pe drum se cânta „Hora Miresei”:

Ia-ți mireasă ziua bunăHaidam și dainam, fecioară

De la casă de la mumăBate ceasu, bate unu

Merg maică să mă cununu.Bate ceasu, bate doi,

Eu plec maică de la voi.Bate ceasu, bate tri,

Eu merg maică de aciBate ceasu, bate patru,

Eu plec la bărbatu.Bate ceasu, bate cinci,Eu plec maică de aici.Bate ceasu, bate șasă,

Eu plec maică-naltă casă.Bate ceasu, bate șapte,

Eu merg maică mai departe.Bate ceasu, bate opt,

Eu merg maică în alt loc.Bate ceasu, bate nouă,

Eu plec maică-ncasă nouă.Bate ceasu, bate zece,

Hai maică de mă petrece.Ieși mireasă din cămară,Și-ți scate hanele-afară,

Cele bune cele rele,Care ai fetit cu ele,

Plângeți fată părul tău,În casă la taică-tău,

Plângeți fată chica ta,În casă la maică-ta.Rămâi taică sănătos,

Ca un măr putregăcios.Rămâi maică sănătoasă,Ca o pară viermănoasă.

Scoală cumetre-n picioareȘi-mbăltește-o dalbă fl oare

Aci i se punea pe cap băltul, o sto-fă albă. Pe drum către biserică se cân-tă se joacă și descântă. După cununie nuntașii venind spre casa mirelui cân-tau:

Haidam și dainam, cununăAsta-i fata omului,Norocul feciorului,

Plânge-mă mamă cu sete, Că ți-am ieșit dintre fete,

Numai nu mă plânge rău,Că mi-am ales ce-am vrut eu.

Taică, taică dragul meuSă nu fi i supărat rău

C-așa a lăsat Dumnezeu,Să mă duc la soțul meu.

Așa a lăsat precistaCa să-mi învelesc chica.

În vremurile mai de mult, nuntașii miresei nu mergeau la casa mirelui odată cu nuntașii mirelui, ci după mie-zul nopții seduceau cu alai așa zișii co-rintei, cu care prilej jucau și mireasa, pe bani. Mireasa era însoțotăpe tot dru-mul către casa mirelui de os urată, care deobicei era o nevastă mai tânără. La casa mirelui, mireasa era păzită dedia-văr( apărătorul miresei). El era îmbră-cat în două stergări lucrate la război anume pentru acestfel de ocazii.Acestea erau prinse pe umeri în for-

mă de cruce.( continuare

în numărul viitor al ziarului)

Ne propunem cât mai multe investiții în comună!

În � ecare mandat de primar pe care l-am avut, una dintre prioritățile mele a reprezentat-o implementarea în comună a unei strategii de dezvoltare locală coe-rente, bazată pe o structurare co-rectă a bugetului local, precum și pe obținerea unor fonduri supli-mentare de investiții, prin proiec-te europene, prin atragerea unor sume de la Consiliul Județean sau prin programe guvernamentale. Ca urmare a acestui mod de gândire administrativă, s-a reușit punerea în practică a unor proiecte de mo-dernizare a comunei, proiecte care au vizat toate cele localitățile a� ate în aria noastră administrativă: Boc-sig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Car-tier.

Astfel, putem vorbi de străzi asfal-tate, trotuare amenajate, rețea de apă extinsă, clădiri administrative reabilitate, investiții în școli, ilumi-nat public, pietruire străzi, amenaja-rea de noi locuri de joacă pentru co-pii, a unor noi zone de agrement în comună, terenuri sintetice desport construite, parc complex de utila-jeetc.

Toate aceste investiții s-au putut re-aliza prin combinarea celor trei sur-se de venituri la care am făcut re-ferire în paragraful anterior: buget local, fonduri europene, programe de � nanțare prin Consiliul Județean și Guvern. Spre exemplu: cu fonduri europene s-a � nanțat reabilitarea școlii mici din Bocsig, achiziționarea de utilaje pentru comună( tractor, buldoexcavatoare, remorci, vidanje-ră etc), s-a amenajat terenul sintetic desport de la Răpsig; prin progra-mul național, guvernamental PNDL s-au obținut sumele necesare asfal-tării de străzi în Bocsig, Răpsig, Boc-

sig Cartier; de la Consiliul Județean Arad am obținut co� nanțări pen-tru derularea unor investiții în co-mună, cum ar � cele de construi-re a Căminului Cultural din Bocsig Cartier; prin bugetul local am reali-zat în unele cazuri completarea sur-selor de co� nanțare pentru � nali-zarea anumitor investiții, precum și � nanțarea totală a unor proiec-te concrete necesare modernizării comunei, putând da aici ca exem-ple asfaltarea unor străzi în Mâne-rău și Răpsig, pietruirea de străzi în comună, amenajarea prin pavare de trotuare, reabilitarea instituțiilor de învățământ , etc.

Am făcut precizările de mai sus pentru ca toată lumea să înțeleagă și să cunoască principalele surse de � nanțare pentru lucrările derula-te în comună, pentru a a asigura o transparență totală actului adminis-trativ.

Pot să vă spun că nu s-a ratat nici o ocazie pentru atragerea unor sur-se suplimentare bugetului local în vederea realizării de investiții opor-tune și de real interes pentru comu-na Bocsig și comunitatea noastră locală, lucru pe care îl vom urmări spre realizare și pe parcursul aces-tui nou mandat al meu de primar.

Pentru noi, ca și comună, este im-portant să avem la dispoziție cât mai multe resurse � nanciare pen-tru a putea implementa noi pro-iecte de dezvoltare a comunei, de-ziderat pentru care, împreună cu aparatul administrativ al primări-ei și Consiliul Local, vom muncii în continuare.

Ne propunem cât mai multe investiții în comună, din buget lo-cal sau fonduri suplimentare, atra-se în baza unor proiecte, investiții prin care să asigurăm un progres continuu și sustenabil pentru co-muna Bocsig.

Primar Ciul Ioan Florin

Împreună pentru o comună curată!Vă rugăm să nu mai transportați

și să nu mai aruncați deșeuri, de orice fel, pe marginea drumurilor, canalelor și pe pășunile comunei, deoarece doar astfel putem asigura întreținerea curățeniei .De asemenea, atenționăm cetățe-

nii că în containerele de care dis-pun pentru adunarea gunoiului nu

au voie să depoziteze rumeguș, cenușă, crengi, coceni, iarbă etc, deoarece societatea de salubrizare care colectează gunoiul din aceste containere nu le va mai ridica gu-noiul fi indcă astfel de deșeuri nu sunt primite la goapa de gunoi au-torizată din județul Arad.

Primăria Bocsig

Primar Ciul Ioan Florin

>>> pag. 4

Bocsig, file de istorieSpicuiri din monografi a localității Bocsig, lucrare

realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile

Tradiții, obiceiuri și superstiții.