Vicepreşedintele Con si liu -lui Judeţean Braşov, MihaiPascu, şi şeful Agenţiei pen-tru Dezvoltare Regională(ADR) Centru, Simion Creţu, au semnat contractulde finanţare nerambursabilăpentru modernizarea, rea bi -litarea şi echiparea Ambula-toriului de la Spitalul deObs tetrică şi Ginecologie„Dr. I.A. Sbârcea”.

Prin Programul Ope ra ţionalSectorial (POR), pe exerciţiulfinanciar 2007–2013, în Re-giunea Centru s-a aprobat fi-nanţarea prin fonduri struc-turale a reabilitării unui sin-gur spital, cel din sta ţiu neaCovasna. Pentru ce le lal te ju-deţe s-au aprobat fonduridoar pentru modernizareaambulatoriilor din spi tale.

1,7 milioane de leinerambursabili

Durata de implementare acontractului este de 11 lunişi poate începe de la momen-tul semnării contractului.Oricum, trebuie precizat căacest contract este valabiltimp de cinci ani.

Valoarea totală a proiectuluieste de 2.169.119,60 lei, dincare suma de 1.700.200 lei esteeligibilă. Consiliul Ju de ţeanBraşov va plăti din fonduri pro-prii partea de co-finanţare –34.004 lei (2%), TVA aferentcheltuielilor eligibile – 408.048lei şi valoarea neeligibilă a pro-iectului – 60.871,60 de lei.

Dacă nu se bătea palma cuBiserica Evanghelică, sepierdea finanţarea prin PORşi de la Banca Mondială.

Un element esenţial pentruaprobarea finanţării pentruAmbulatoriul de la Materni-tate a fost rezolvarea regimu-lui de proprietate. Este vorbade cumpărarea clădirii vechişi a terenului, parte din el fi-ind necesar pentru Ambula-toriu, pentru amenajarea ram-pei de acces pentru per soane-le cu dizabilităţi locomotorii,chestiune care revine în sar-cina Consiliului Judeţean.

„Reabilitarea şi dotarea spi-talelor şi a ambulatoriilor prinfonduri nerambursabile a re-prezentat o oportunitate pen-tru autorităţile locale, atât dinmediul urban cât şi cele dinmediul rural. Bugetul alocatacestui domeniu s-a dovedita fi insuficient în faţa nevoi-lor de finanţare ale oraşelor

ce au reuşit să depună proiec-tele în termen. Este cel de-alşaptelea proiect contractat lanivelul Regiunii Centru pen-tru finanţarea unui ambulato-riu, celelalte fiind localizateîn judeţele Alba, Sibiu, Har-ghita, Mureş şi Covasna. Prinfondurile contractate până înprezent, vorbim de peste21,13 milioane euro, vomreuşi să implementăm proiec-te de reabilitare şi dotare pen-tru o parte din infrastructurade sănătate din Regiunea Cen-tru. Condiţiile de spitalizaresau aparatura folosită în spi-talele şi ambulatoriile publicesunt destul de departe de stan-dardele minime europene,însă cetăţenii din zonele aron-date spitalelor renovate prinfondurile Regio beneficiazădeja de servicii medicale decalitate, aşa cum presa a pututobserva recent la Sibiu”, a de-clarat domnul Simion Creţu,director general ADR Centru.

„Reprezentanţii BisericiiEvanghelice au fost înţelegă-tori şi au acceptat să ne vândăimobilul la un preţ convenitde evaluatorii ambelor părţi,fiind rezolvată astfel o proble-mă de interes pentru întreagacomunitate. Cu obţinerea fi-nanţării pentru acest proiect,la care se adaugă şi cel fi -nanţat de Banca mondială,de apro ximativ 6 milioane deeuro, care vor veni pentru rea-bilitarea, consolidarea şi mo-dernizarea clădirii vechi a Spi-talului de Obstetrică şi Gine-

cologie «Dr. I.A. Sbârcea»,instituţia va deveni una carepoate oferi servicii la nivel eu-ropean. Vreau să mai anunţfaptul că, din bugetul Consi-liului Judeţean pentru 2013,am dat drumul la licitaţie, pen-tru înlocuirea lifturilor vechide la Maternitate, atât cel pen-tru personal, cât şi cel pentruterţi. Mai mult, anul viitor,vom continua alo-carea de fon-duri pentrurecomparti-mentarea sa-loanelor dinc l ă d i r e anouă”, amai pre-c i z a tMihaiPascu.

Agenţia de Plăţi pentru Dez-voltare Rurală şi Pescuit aplătit până în iulie 2013,aproximativ 5 miliarde de

euro din fondurile alocate deUniunea Euro peană pentruPro gramul Național de Dez-voltare Rurală. pag. 4

Artera centrală de pătrun-dere în Schei, Uliţa Mare,s-a numit în documentelemedievale germane „Ager-

gasse” şi str. „Ştefan celMare”, str. „Emil Socaciu”,„30 Decembrie”, iar astăzistrada „Prundului”. pag. 8

În 2012, gradul de utilizare alocurilor de cazare a fost dedoar 20.05%. Cauza princi-pală este turismul „la negru”.

Pentru a identifica cele maibune soluții, Instituția Pre fec -tului a organizat o ședință cuoperatori din turism. pag. 5

Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului

Ziarul administraţiei publice braşovene Nr. 6 – 1–15 iulie 2013

Proiecte pentru fermierii brașoveni Uliţa mare – artera de pătrundere în ScheiMăsuri împotriva turismului „la negru”

S-a semnat contractul pentru modernizarea Ambulatoriului de la Maternitatea Brașov

„Consiliul Judeţean Bra şov a depus la ADRCen tru, la Alba-Iulia, aplicaţii pentru mo-dernizarea ambulatoriilor de la Spitalulde Pediatrie şi de la Spitalul de Obstetri-că şi Ginecologie «Dr. I.A. Sbârcea». Pro-cedura de evaluare a durat foarte mult,pentru că au existat foarte multe cereri definanţare, iar fondurile au fost limitate.Cu toate acestea, Consiliul Judeţean Braşov a reuşit să semneze acest contractde finanţare prin POR, axa prioritară 3,do meniul major de inter venţie 3.1”.

Mihai Pascu,vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov

Finanțare europeană

2

Investiţii importante cubani europeni la TărlungeniTărlungeniul este una din-tre cele mai mari comunedin Braşov, cu o populaţiede 8.320 de locuitori. Co-muna este compusă din pa-tru sate: Tărlungeni, Căr-piniş, Purcăreni şi Zizin.

Tărlungeniul este una dintrelocalităţile care se dezvoltăfoarte rapid atât din punct devedere demografic, cât şi ur-banistic. Numai în aşa-zisulcartier Izvor (la intrarea dinspre Braşov, pe stânga)s-au construit sau sunt în cursde ridicare peste 200 de case.

Infrastructură de 2,4milioane de euro

Având în vedere aceastăsituaţie, edilii au luat din timpmăsurile care se impun şipentru a asigura utilităţile şiinfra structura necesară.

„În 2010 am depus un pro-iect la Agenţia de Plăţi pentruDezvoltare Rurală şi Pescuit(ADPR), pe măsura 3.2.2, învaloare de 2,4 milioane deeuro, care va fi finalizat înacest an, în septembrie. Prac-tic, sunt cinci proiecte, inte-grate într-un proiect mai am-plu, care are componente atâtde infrastructură, cât şi socia-le. Problema cea mai mareeste derularea acestui proiect,pentru că de la bugetul local atrebuit să asigurăm în avanscota de TVA, ceea ce a împo-vărat foarte mult comunitatea.

De aceea, fac apel şi peaceastă cale la cei de la Mi-nisterul Agriculturii şi de laMinisterul de Finanţe ca în ca-zul proiectelor europene de-rulate de instituţii publice săse facă cu taxare inversă laTVA, pentru că se poate ajun-ge la un blocaj care nu facebine nimănui: nouă, că nu pu-tem realiza investiţiile propu-se şi României ca imagine, cănu derulează proiectele con-tractate”, a declarat primarulcomunei, Kiss József.

Pod peste TărlungUna dintre investiţiile rea-

lizate cu banii de la ADPReste construirea podului pes-te Tărlung, care scurtează ac-cesul locuitorilor din vatra sa-tului, prin Târgul de maşini,către drumul judeţean careface legătura dintre Săcele şiTărlungeni. „Investiţia era demare necesitate, pentru cămulţi locuitori trebuiau săfacă un ocol mare pentru a

ajunge spre şi dinspre Săce-le”, precizează viceprimarulSeverius Florin Beşchea.

Alte două investiţii impor-tante sunt cele referitoare laalimentarea cu energie elec-trică şi realizarea reţelei deiluminat public în cartierulScriitorilor.

Creşă la Zizin şi cămincultural la Purcăreni

Un obiectiv extrem de ne-cesar din punct de vedere so-cial este noua creşă de la Zi-zin. „Aici sunt foarte mulţicopii de vârstă preşcolară, iarcreşa este construită potrvitnormelor europene. Băilevor fi dotate conform cerin-ţelor pentru copiii preşcolari,dormitoare, bucătărie, salăde mese, locuri de joacă.Probabil este cea mai moder-nă creşă din judeţ”, spune vi-ceprimarul Beşchea.

Cel de-al cincilea proiectrealizat cu bani europeni estereabilitarea şi modernizareacăminului cultural din Purcă-reni. „Până în septembrie,când este termenul de finali-zare a proiectului mare şi oda-tă cu începerea anului şcolar,trebuie să angajăm personalatât pentru creşă, cât şi pentrucăminul cultural. Primăria şiConsiliul Local s-au obligatca pentru o perioadă de cel pu-ţin cinci ani să menţină acti-vitatea în aceste două institu-ţii”, precizează primarul Kiss.

Finanțare blocată la Fondul de Mediu

Din păcate, probleme marisunt cu banii nerambursabilicare ar trebui să vină de la

Fondul de Mediu, pentru lu-crările de canalizare. DacăPrimăria şi-a făcut temele şia depus documentaţia la timpşi a semnat contractul de fi-nanţare, după începerea lu-crărilor cei de la Bucureşti auînceput să creeze problemecu decontarea banilor.

„Practic, noi am derulatprima etapă, am depus docu-mentele justificative la Fon-dul de Mediu, iar ei nu vinsă facă recepţia pentru a neda banii, iar constructorul,firesc, ne presează să-i facemplata pentru lucrările efec-tuate. Contractul prevede că70% din bani vin de la Fon-dul de Mediu, iar 30% de labugetul local”, explică vice-primarul Beşchea stadiul lu-crărilor în acest caz.

Lucrările au început înaceastă primăvară şi ar trebuifinalizate, conform contractu-lui, în februrie 2015, dar dejaacest termen nu mai poate firespectat. În prezent, se lucrea-ză la extinderea şi mărirea ca-pacităţii de apă din satul Căr-piniş, pentru că aici nu existădebit suficient şi s-au contruitmai multe case în zonă, iar laieşirea spre Prejmer vor fi dateîn folosinţă cinci ferme de cur-cani, unde vor lucra 50 de per-soane. Tot din aceste motivese va monta şi un transforma-tor electric, pentru a creşte ca-pacitatea din zonă.

Strategia de dezvoltare „Noi am gândit ca pe raza

comunei Tărlungeni să exis-te «mănunchiul» de utilităţi,astfel încât să venim în aju-torul celor care vor să vină

aici, fie că este vorba de per-soane fizice sau juridice.Avem gata la această oră ali-mentarea cu gaz metan, apă,reţeaua de distribuţie a ener-giei electrice şi am începutcanalizarea, iar când va figata va fi racordată la staţiade epurare de la Prejmer, di-mensionată regional, pentrulocalităţile Prejmer, Tărlun-geni, Budila, Teliu şi VamaBuzăului”, a precizat vice-primarul Beşchea.

El a precizat că tot la ni-vel regional a fost rezolvatăşi funcţionează fără proble-me colectarea gunoiului me-najer, prin firma Hidro Sal,la care acţionarii sunt loca-lităţile amintite anterior.Resturile menajere sunt adu-se la staţia de sortare con-

struită între Prejmer şi Căr-piniş, iar de aici reziduurilesunt duse la groapa ecolo -gică a Braşovului.

Tradițiile nu au fost uitateLa Zilele Tărlungeniului,

care au loc în ultimul week -end din iulie, tradițiile suntpuse în valoare. Elevii șco -lilor din comună au înființatansamburi de dans specificeromânilor, maghiarilor și ro-milor. Nu în ultimul rând,copiii învață de mici dansul„Borica”, care este însoțit deun întreg ceremonial. „Bori-ca” se mai joacă astăzi înlocalitățile Zizin, Săcele și,în mod special, în Purcăreni.Acesta este jucat numai debăieți și datează de câteva secole.

„Borica” îmbină armonioselementele dansului popularmaghiar, român, turc șibulgar, fiind influențat deCălușul românesc, de la carea împrumutat anumite ele-mente. Dansul în cerc sem-nifică ciclicitatea anotim pu -rilor și a vieții. Cercetărilefăcute de specialiștii Mu-zeului de Etnografie Brașovîn ultimii ani evidențiază faptul că, în ciuda treceriitimpului, oamenii locului auînvățat să ducă mai departeaceastă tradiție, păstrându-imulte dintre caracteristicileoriginale. Acest obicei a su-ferit în timp modificări, păs -trând însă elemente și struc-tura de tip arhaic.

Jocul „Borica” îndeplineao funcţie augurală, era un rit

de fertilitate adresat familiei,gospodăriei, pământului, ani -malelor și totodată, un obiceide inițiere a flăcăilor, de tre-cere de la o categorie de vârstă la alta. La joc parti cipătineri cu vârste de 15-16 ani,buni dansatori. Data de des -fășurare a obiceiului este atreia zi de Crăciun, în ziua„Sfinților Prunci” (Aproszen-tek napja) sau chiar AjunulCrăciunului. Pentru ei, dar nunumai, s-a pus la punct o salăde sport și bază sportivă valoroasă.

Demersuri pentruintegrarea romilor

La nivelul comunei suntaproximativ 1.400 de copii,dintre care 1.000 sunt romi.

„Trebuie spus că avem ocolaborare excelentă întrePrimărie și școli. Avemechipa de fotbal de seniori,care este din acest an în Ligaa doua, dar avem și echipede juniori și de pitici. Maimult, intenționăm să di ver -sificăm activitățile clubuluisportiv, în sensul de a aveași alte discipline sportive,cum ar fi tenisul de câmp,voleiul sau baschetul, încontextul în care baza mate-rială este pusă la punct laaceastă oră”, a precizat pri-marul Kiss József.

Nu doar prin sport se încearcă integrarea copiilorromi. La nivelul comunei s-auderulat mai multe programeîmpreună cu Asociația Ovi-diu Rom, pentru sprijinireafamiliilor sărace și a romilor.În comună şi-au declarat ofi-cial etnia peste 2.400 de romi.

„Chiar zilele viitoare o ca-ravană medicală va veni înlocalitate și cu ajutorul spe -cialiștilor le facem analizegratuite celor care nu auposibilități materiale sau nuse pot deplasa la Brașov. În-cercăm să le venim în ajutorla cât mai mulți dintre ei. Deasemenea, facem întâlniridese la școală între profesori,părinți și copii, pentru a-i facesă înțeleagă că șansa lor deviitor este școala. Evitândabsenteismul și promovândexamenele, copiii își pot asi-gura un viitor, găsindu-și unloc de muncă și integrându-se în societate. Credem căaceasta este soluția pentru arezolva problemele comuni -tății rome din localitate”,spune viceprimarul Beșchea.

Primarul Kiss József vrea mai mult sprijin guvernamental pentru derularea proiectelor europene

Viceprimarul Severius Florin Beşchea

Ziarul Astra

Fonduri europene pentru Liceul din FeldioaraAgenția pentru DezvoltareRegională Centru a anun-țat semnarea unui noucontract de finanțare, în va-loare de peste 7,35 milioanede lei, ce va obține fonduridin bugetul ProgramuluiOperațional Regional prindomeniul major de inter -venție 3.4.

La sediul ADR Centru dinAlba Iulia, primarul SorinTaus și directorul generalADR Centru, Simion Crețu,au semnat contractul definanțare al proiectului „Rea-bilitarea, modernizarea, ex-tinderea și echiparea LiceuluiTeoretic „Petru Rareș”, corpC, clasele I-IV”, prin care sevor aloca Liceului Teoreticpeste 5,87 milioane de leifonduri nerambursabile.

Este cel de-al patrulea pro-iect contractat la niveluljudețului Brașov pentru rea-bilitarea școlilor, prin toateaceste proiecte fiind solici-tate peste 27 milioane de leifonduri nerambursabile.

Perioada prevăzută pentrurealizarea proiectului este de18 luni. Beneficiarul urmă-rește prin acest proiect îm-bunătățirea calității infra -

structurii de educație prinreabilitarea, modernizarea șiechiparea Școlii cu claseleI-IV din comuna Feldioara,pentru asigurarea unuiproces educațional la stan-darde europene și a creșteriiparticipării populației șco-lare la procesul educaționalîn comună. Investițiile ce vorfi realizate vor asigura pre-mizele creșterii capacității deșcolarizare ale unităților deînvățământ obligatoriu, îm-bunătățind astfel condițiilede acces la educație. Din bu-getul total al proiectului, depeste 7,35 milioane de lei, sevor realiza lucrări de reabi-litare, modernizare și echi-pare a corpului C de clădire.

Liceul se va extinde cu uncorp de clădire nou, care vaadăposti funcțiunile necesaredesfășurării activității. Deasemenea, din bugetul pro-iectului este prevăzută reali-zarea unei platforme ecolo-gice de depozitare a guno-iului, precum și rezolvareaaccesului în școală prin con -s tru irea unei rampe pentrupersoanele cu diza bilități șia unei alei pietonale de la in-trarea în incintă, până la nouaintrare în școală, și, de aco-

lo, până în zona din carepleacă rampa.

„Am reușit să finanțăm,până în prezent, la nivelulRegiunii Centru, 30 de școli,licee, colegii, grupuri școlareprin domeniul major de in-tervenţie 3.4 al ProgramuluiOperational Regional. Vor-bim de peste 130 milioanede lei fonduri nerambursabi-le, pe care îi alocăm pentru

construirea sau renovareaunor clădiri și a noii săli declasă, racordarea acestor uni-tăți de învățământ la utilitățiși dotarea cu mobilier sauechipamente școlare perfor-mante. Toate aceste fondurisunt bine cheltuite, pentrucrearea confortului necesarși a unor condiții de studiuce le dau elevilor posibilita-tea să se poată concentra pe

acumularea de noi cunoș -tinţe și de a se perfecționa.Prin echipa de care dispune,ADR Centru va oferi Primă-riei din Feldioara, ce estebeneficiarul finanțării, spri-jinul necesar pentru a ducela bun sfârșit acest proiect”,a declarat Simion Creţu, di-rector general ADR Centru.

„Acest proiect vizeazămodernizarea infrastructurii

şcolare şi se referă la LiceulPetru Rareş din Feldioara,corpul C Clasele I-IV, cu-noscut sub numele de Şcoa-la Agricolă. Clădirea e foar-te veche, uzată fizic şi mo-ral, astfel încât ea necesitade mai multă vreme îmbu-nătăţiri, reparaţii şi reabili-tări. Primăria a întocmit încăde acum câţiva ani un studiuîn acest sens. Investiţia va în-cepe în scurt timp, după cese va contracta lucrarea învederea executării ei”, a pre-cizat primarul din Feldioara.

Creşterea numărului deelevi, îmbunătățirea condi-țiilor de studiu, creșterea ca-lității procesului de învățare,condiții de studiu perfor-mante, susținerea cadrelordidactice în procesul de în-vățare, stimularea educațieiși a cercetării, dar și mul-țumirea părinților, sunt câte-va din rezultatele calitativeurmărite în pregătirea uneigenerații mai bune.

Șanse mai mari pentru unviitor mai bun și dezvoltareaunor generații cu respectpentru valori sunt, de ase-menea, obiective de calitatestabilite de beneficiarulacestui proiect.

Primarul din Feldioara, Sorin Taus (dreapta), la semnarea contractului de finanțare

3

Centrul istoric din Codlea va fi refăcut cu bani europeniȘeful ADR Centru, Si-

mion Crețu, a semnat, zile-le trecute, contractul de fi-nanțare pentru refacereaCentrului Istoric din mu -nicipiul Codlea, pe axa prioritară „Sprijinirea dez-voltării durabile a orașelor– poli urbani de creștere”din Programul OperaționalRegional.

Valoarea proiectului estede 3 milioane de euro, la carese vor adăuga din fonduriproprii 272,590 milioane delei (fonduri neeligibile).

„Aceste proiecte, care va-lorizează obiectivele locale,dar care asigură și accesul fa-cil al locuitorilor din zonă laservicii social-culturale - bi-blioteci, muzee, case de cul-tură - sunt integrate în con-ceptul modern de dezvoltareurbană. Acesta este un proiectsemnificativ pentru Polul deCreștere Brașov, chiar dacăeste cel de-al 23-lea semnat,

deoarece pune accentul pemodernizare, pe întinerireacentrului unui oraș, pentru cavechea Primărie și construc -țiile din vecinătatea acesteiasă beneficieze de resursefinanciare europene. Am reu -șit să finanțăm, până în pre -zent, alte 22 de cereri definanțare din Zona metro -politană Brașov, și toate aces-te proiecte, care solicită pes-te 78 milioane euro, asigurăinvestiții totale de circa128  milioane euro pentrucrearea confortului necesarși condițiilor moderne de traiîn vechile orașe transilvane,în beneficiul locuitorilor șial celor care ne viziteazăregiunea”, a declarat SimionCrețu, director general ADRCentru.

Sunt cuprinse următoarelelucrări în proiect: reabilitareaclădirii vechii primării, ce vafi transformată în MuzeulTradițiilor Codlene și al

administrației locale; reabili-tarea Casei de Cultură ce seva transforma în CentrulCultural și va avea la subsolo scoală populară de meștericeramiști și alte activitățimeștesugărești; reabilitareabibliotecii municipale ce seva transforma în Centrul deInformare și Documentare șiva avea o secție de audiobook, recenzie cărți etc.;amenajări exterioare pe strada Măgurii – tronsonulcuprins între str. Lungă șistr. 9 Mai, ce va cuprindereabilitarea pietonalului, acarosabilului, zonele verzi,mobilier urban, iluminatpublic și arhitectural.

Reabilitarea la clădiri vaconsta în refacerea hidro -izolației orizontale și verti -cale a fundației clădi rilor șiîndepărtarea infiltrațiilorcare au deteriorat demisolulla cele trei clădiri, consoli-darea fundaţiilor şi a elemen-

telor structurale deteriorate,refacerea acoperişului şi aşarpantei, refacerea finisa-jelor interioare si exterioa-

re, a tâmplăriei, refacereaanca dra mentelor și a ele-mentelor arhitecturale, refa -cerea insta lațiilor interioare

inclusiv montare sisteme desupraveghere. Toate clădi-rile vor fi introduse în cir-cuitul turistic.

Ziarul Astra

740 de proiecte au fost finanțatepentru fermierii brașoveniAgenţia de Plăţi pentru Dez-voltare Rurală şi Pescuit(APDRP) a plătit până în iu-lie 2013, aproximativ 5 mi-liarde de euro din fondurilealocate de Uniunea Euro -peană pentru ProgramulNațional de Dezvoltare Ru-rală 2007 – 2013 (PNDR).

Astfel, procentul de ab sorb -ție a fondurilor ne ram bur sa -bile acordate prin ProgramulNațional de Dezvoltare Ru-rală este de aproximativ 58%din totalul fondurilor aloca-te de Uniunea Europeană.

La nivelul Oficiului Ju -deţean de Plăţi pentru Dez-voltare Rurală şi Pescuit(OJPDRP) din Brașov, au fostselectate peste 780 de proiec-te, în perioada 2008–2013.Au fost contractate circa 740de proiecte, în valoare de cir-ca 186 milioane de euro, aprecizat șeful OJPDRP Bra -șov, Nicoleta Buta.

De la demararea PNDR înanul 2008, Agenţia de Plăţipentru Dezvoltare Rurală şiPescuit a gestionat 141.625de cereri de finanţare, în valoare de peste 17,95 de miliarde de euro. Până laaceas tă dată, au fost selec-tate, pentru a primi finanţa-re nerambursabilă, 87.307

proiecte cu o valoare de pes-te 6,13 miliarde de euro,ceea ce reprezintă un gradde angajare de 83,48% afondurilor publice dis po -nibile (finanțarea UniuniiEuropene și cofinanțareaGuvernului României).

Măsura 112 „Instalarea ti-nerilor fermieri” s-a bucurat,încă de la lansarea acesteia,de un interes foarte mare.Astfel, până în acest mo-ment, au fost depuse 22.494de cereri de finanţare. Din-tre acestea, până în prezent

au fost semnate contracte definanţare cu 11.111 tinerifermieri. Valoarea tuturorproiectelor contractate estede aproximativ 266,4 mi lioa -ne de euro, iar plățile efec -tuate către tinerii fermieridepășesc 172,8 milioane deeuro.

Pentru Măsura 121 „Mo-dernizarea exploataţiiloragri cole” APDRP a primit7.851 cereri de finanţare, dincare au fost contractate 1.983de proiecte cu o valoare nerambursabilă de aproxi-

mativ 749 milioane de euro.Această sumă reprezintă71,79% din alocarea finan-ciară totală de 1,04 miliardede euro pentru această mă-sură de finanţare. Totodată,au fost efectuate plăţi totale,către beneficiarii acestei mă-suri, de aproximativ 445 mi-lioane de euro.

În cazul Măsurii 123 „Creş -terea valorii adăugate a pro-duselor agricole şi forestie-re”, 2.639 beneficiari au so-licitat fonduri, fiind semna-te până în prezent 1.002 con-

tracte de finanţare cu o va-loare totală nerambursabilăde 770 de milioane de euro.Aceste sume includ Sche-mele de Ajutor de Stat vala-bile doar pe parcursul anu-lui 2008, dar şi noua Sche-mă N578 din anul 2010.Pentru beneficiarii Măsurii123 au fost efec tuate plăți de238 de milioane de euro, iarpentru Schemele de Ajutorde Stat XS13/2008 șiXS28/2008 de peste 76 mi-lioane de euro. Pentru pro-iectele Schemei N578 aufost plătiți peste 38 milioa-ne de euro. În cazul Măsu-rii 123, valoarea proiectelorcontractate reprezintă apro-ximativ 71% din totalul depeste 1 miliard de euro banipublici ne ram bur sabili alo -cați până în anul 2013.

În ceea ce privește Măsu-ra 221 „Prima împădurire aterenurilor agricole”, careare ca scop creşterea supra-feţei de pădure cu rol de pro-tecţie împotriva inundaţiilor,a solurilor şi suprafeţelor depăduri cu rol de protecţie îm-potriva factorilor naturali, aufost depuse 52 cereri de finanţare, din care au fostcontractate 34 proiecte cu ovaloare nerambursabilă de3,24 milioane de euro.

Măsura de „Sprijin pentrucrearea şi dezvoltarea de mi-cro-întreprinderi” (Măsura312), a înregistrat 9.499 decereri de finanţare depuse,fiind contractate până în pre-zent 2.823 de proiecte, cu ovaloare nerambursabilă deaproximativ 346 milioane deeuro, reprezentând aproxi-mativ 67% din suma aloca-tă. Până în prezent au fostefectuate plăţi în valoare depeste 215 milioane de euro.

Pentru „Încurajarea acti-vităţilor turistice” (Măsura313) au fost depuse 3.703 decereri de finanţare şi au fostcontractate 974 proiecte, învaloare de 154 milioane deeuro. Pentru proiectele con-tractate prin această Măsurăau fost plătiţi 45,6 de mi li -oa ne de euro.

Cât privește măsura de re-novare şi dezvoltare a sate-lor (Măsura 322), până înacest moment au fost depu-se peste 3.225 de cereri definanţare, suma alocată prinPNDR acestei Măsuri, pânăîn anul 2013, respectiv 1,72miliarde de euro. Au fostcontractate până în prezent800 de proiecte cu o valoa-re nerambursabilă de 1,72 demiliarde de euro fiind plătiţipeste 1 miliard de euro.

Ziarul Astra4

Noi locuri de muncă în comuna CristianFirma austriacă Alpine

Bau, care execută lucrărilepe primul tronson al ocoli-toarei, a intrat oficial în in-solvenţă, astfel că derulareaproiectului este pusă subsemnul întrebării, şantierulriscând să fie închis.

„Am discutat cu reprezen-tanţii Companiei de Drumuri,care gestionează lucrările, şise pare că există o prevederecontractuală prin care în ca-zul în care firma intră în in-solvenţă, contractul încetea-ză. Astfel, şantierul va trebuisă intre în conservare până cese va desemna un nou con-structor. Este un lucru răupentru noi”, a explicat prima-rul George Scripcaru.

Acesta a precizat că, înmomentul de faţă, lucrărilepe acest tronson sunt execu-tate în proporţie de 65%, darîn aceste condiţii şantierul vafi închis pe o perioadă nede-terminată. Lucrările ar fi tre-buit finalizate cel târziu în

vara acestui an,însă, CompaniaNaţională de Au-tostrăzi şi Dru-muri Naţionale(CNADNR) a de-contat cu ţârâitalucrările, ţinândcont că şi Progra-mul OperaţionalSectorial Trans-port, prin careacest proiect erafinanţat, a fostblo cat o perioadă,astfel că ultimul termenavansat de reprezentanţiiacesteia pentru finalizareasectorului de drum era oc-tombrie 2013.

Se lansează licitaţiapentru tronsonul al II-lea

O veste bună pe care pri-marul a primit-o de laCNADNR este că în perioa-da următoare se va lansa li-citaţia pentru dublarea celuide-al doilea tronson al oco-

litoarei, care face legătura în-tre DN 11 şi DN 13 şi are olungime de 6,5 km. „Urmea-ză să se publice anunţul peSistemul Electronic de Achi-ziţii Publice”, a precizatScripcaru. Cel mai bine s-alucrat pe tronsonul III, undestadiul de finalizare a lucră-rilor este de peste 83%, iar,teoretic, după cum a precizatconducerea CNADNR, dinluna iulie acest segment ar fitrebuit deschis traficului.

Probleme la primul tronson al ocolitoareiÎn luna iulie grupul fran -

cez Hutchinson, filialaBra șov, a inaugurat, laCris tian, a doua clădire deproducție.

Creșterea suprafeței deproducție la 10.000 m2 adu -ce cu sine și o ofertă maimare de locuri de muncă,urmând ca până în 2014uzina să ajungă la un numărde 800 de angajați. In ves -tiția Grupului Hutchinsonla Cristian se ridică, în mo -mentul de față, la 15 mi-lioane de euro.

Grupul Hutchinson estemembru al grupului petro-lier Total, fiind unul dintreliderii mondiali din indus-tria cauciucului, are 98 defiliale în lume, în 23 dețări, cu mai mult de 31.000de angajați. Uzina din Ro-mânia a fost construită în2007 pe o suprafață deproducție de 6000 m2.Obiectul de activitate estefabricarea componentelor

de cauciuc, în prinicipalpentru industria auto. Uzi-na este specializată înprocesele de fabricație acomponentelor de cauciucpentru etan șei zare de pre-cizie (garnituri, inele), deetanșeizare a caroseriei șiantivibrații (bucșe, fixareamotorului).

Obiectivul HutchisonBra șov este de a oferi so -luții inovatoare care să răspundă noilor provocăridin industria auto. Printreclien ții grupului francezse numără: Dacia-Renault,Ford, Mercedes, Mahle,Bosch, Valeo, ZF sau Behr.47% din producție estedestinată pieței românești,restul fi ind exportată.

Prezent la inaugurareacelei de-a doua clădiri auzinei, prefectul MihaiMohaci a declarat: „Crea-rea de locuri de muncă esteproblema numărul unu aEuropei şi a lumii. Consi-

der că este o mare şansăpentru Brașov şi pentruRomânia să se afle pe har-ta investiţiilor CompanieiHutchinson. Dorim săacordăm tot sprijinul pen-tru ca investiţia să fie pro-fitabilă, să se dezvolte încontinuare, să existe noi lo-curi de muncă, să existenoi investiţii în tehnologie.Când se creea ză locuri demuncă și se dezvoltăcapacitatea de producție,economia mer ge , cererea șioferta func ționează. Prac-tic, se creea ză destine,oamenii pot să își constru-iască un viitor. Acest lucrunu poate decât să ne bucurepe toți. Sunt foarte mândrude faptul că un lider mon-dial cum este Hutchinsoninvesteşte în județul Bra-șov şi are încredere înBrașov; sunt foarte hotărât,alături de autorităţile loca-le, să sprijinim tot timpulasemenea iniţiative”.

Măsuri împotriva turismului„la negru” din BrașovJudețul Brașov este unuldintre județele din țară cuo intensă activitate turis -tică, contribuția turismuluila PIB-ul județului fiind de5 la sută.

Mai mult decât atât, județulBrașov are a doua capa citatede cazare din țară și cea maimare din Regiunea Centru,42,3% (23.784 locuri de ca-zare acreditate) din structu-rile de cazare din regiunefiind la Brașov.

În județ predomină pen-siunile agroturistice (40.2%- 256 acreditate), pensiuni-le turistice (28,6% – 197acre ditate), urmate de ho -teluri (100 acreditate) și vileturistice (78 acreditate).

Cu toate acestea, din da-tele oficiale, în anul 2012,gradul de utilizare a locuri-lor de cazare a fost în mediede doar 20.05%, situațiaurmând același trend și în2013 – în luna aprilie aces-ta fiind de doar 13,7%.

Cauza principală a aces-tui fapt este turismul „lanegru” și, implicit, con cu -rența neloială. Gradul deevaziune fiscală din dome-niul turismului a atins o cotăalarmantă de 40%, conformdatelor deținute de Serviciul

de Investigare a Fraudelor.Pentru a identifica cele maibune soluții de estompare aturismului „la negru” și aevaziunii fiscale, dar și pen-tru a informa operatorii dinturism despre noile regle -mentări, Instituția Prefec -tului a organizat o ședință delucru cu peste 150 de opera-tori economici din turism.

La această ședință au fostinvitați și primarii din lo ca -litățile preponderent turisti-ce. Întâlnirea a reunit atâtoperatorii economici, cât șireprezentanți ai Ministeruluipentru Întreprinderi Mici șiMijlocii, Mediu de Afaceriși Turism, ai Direcției Sa ni -tar Veterinare și Pentru Si -gu ranța Alimentelor, Co mi -sa riatului Județean pentruProtecția Consuma torilor,Direcției de Sănătate Publi-că, Gărzii de Mediu, Inspec -toratului de Poliție și aiautorităților din turism.

Fiecare dintre instituțiilemenționate au prezentat ma-teriale informative relevan-te pentru a instrui operatoriiîn privința asigurării calitățiiserviciilor din turism, pu -nân du-se accent pe im por -tan ța comunicării între insti -tuții și operatorii economicicu scopul de a reduce tu ris -

mul „la negru” și a evaziuniifiscale.

„Sunt mulți proprietari deunități de cazare care îșidesfășoară activitatea înmod ilegal. Nu plătesc im -po zite, fac concurență ne -loială și nu pot fi verificațide organele de control, pen-tru că asta ar însemna să lefie încălcată proprietatea,aceștia nefiind persoane ju-ridice. Pentru a limita acestfenomen, polițiștii vor apelala turiști, de la care vorîncerca să obțină declarațiisau alte informații relevan-te. Cu scopul de a ne asigu-ra de furnizarea serviciilorde calitate în turism și în ve-derea eradicării turismuluila negru și a evaziunii fis-cale, a fost emis un ordin deprefect pentru demarareaacțiunilor de control al ope-ratorilor economici din tu-rism. Echipa de control vafi alcătuită din reprezentanțiai Direcției Sanitar Vete ri -nare și Pentru SiguranțaAlimentelor, ComisariatuluiJudețean pentru ProtecțiaConsuma torilor, Direcțieide Sănătate Publică și aiGărzii de Mediu. Echipa decontrol va verifica: ser vi cii -le de cazare din unitățile deprimire turistică (legalitatea

funcționării operatoruluieconomic prestator de ser-vicii de cazare, asigurareaconformității serviciilor decazare prestate în structuri-le de primire turistică prinrespectarea condițiilor șicri teriilor prevăzute de le -gis lația specifică) și calita-tea serviciilor prestate înuni tățile de alimentație pu -bli că (dotare saloane decon sumație și bucătării,calitatea alimentelor și bău-

turilor servite consumatori-lor, informarea consumato-rilor). Turismul joacă un rolcheie în economia județuluiși nu este corect față deoperatorii economici care îșidesfășoară activitatea înlegalitate să tolerăm activi -tățile ilicite. Vom depunetoate eforturile pentru a era-dica turismul «la negru»,toate instituțiile abilitate vorcolabora în acest sens. Pen-tru a veni în întâmpinarea

operatorilor economici dinturism și pentru a creștestandardele de calitate, Ins -tituția Prefectului oferă totsprijinul acestora și doreștesă existe o comunicare câtmai eficientă între operatoriieconomici și instituțiilestatului. Doar prin calitateși colaborare județul Brașovpoate atrage un număr multmai mare de turiști”, ne-adeclarat prefectul județului,Mihai Mohaci.

Pe parcursul trimestrului II,în județul Brașov, la Servi-ciul Public Comunitar pen -tru Eliberarea și EvidențaPașapoartelor Simple, aufost depuse 7.223 de cereripentru eliberarea pașa poar -telor simple temporare șielectronice, numărul aces to -ra scăzând comparativ cuaceeași perioadă a anului tre-cut (7.785 de cereri).

Astfel în ultimele 3 luni aufost eliberate 5.979 de pa șa -poarte și au fost emise 1.828pașapoarte noi. În aceastăperioadă au fost înregistrate5.015 cereri de eliberare aunor noi pașa poarte în loculcelor declarate pierdute, fu-rate sau deteriorate, din care:7 furate, 495 pierdute, 31 de -te rio rate și 4.482 anulate. Înceea ce privește activitateape linie de C.R.D.S (cetățeniromâni care și-au stabilit do-miciliul în străinătate) s-au

înregistrat și soluționat 300de cereri în trimestrul II alanului 2013. Numărul cere-rilor primite prin misiunilediplomatice și oficiile con -su lare s-a men ținut constantfiind primite și prelucrate unnumăr de 826 de cereri.

Cererile pentru restabili-rea domiciliului în Româniaau fost în număr de 39. Con-form Legii nr. 248/2005,dreptul la liberă circulație afost suspendat pentru un nu-măr de 217 persoane. Unuinumăr de 20 de persoane lis-au retras pașapoartele.

Serviciul Public Comu -nitar pentru Eliberarea șiEvidența Pașapoartelor Sim -ple Brașov își desfășoarăactivitatea în municipiulBra șov, str. Tur nu lui nr. 13,dar și în regim de ghișeumobil în municipiul Fă gă raș,în fiecare zi de joi a săptă-mânii.

Ziarul Astra 5

Peste 7.000 de cereri de eliberare a pașapoartelor

SIF Transilvania scoate la vânzare Cetățuia Brașovului la prețul de cinci milioane de euro

SIF Transilvania a propusPrimăriei Braşov cedarea Ce-tăţii oraşului în schimbul unorterenuri şi imobile în valoarede circa 5 milioane de euro,primarul George Scripcaruspunând, luni, că oferta so-cietăţii i se pare „prea ridica-tă”, însă vrea să găsească so-luţii pentru preluarea cetăţii.

Primarul Braşovului, Ge-orge Scripcaru, a declarat, înşedinţa de Consiliu Local, căSIF Transilvania a făcut oofertă municipalităţii în carearată că este dispusă să ce-deze Cetatea Braşovului înschimbul unor terenuri şiimo bile a căror valoare să fiecuprinsă între 4,9 şi 5,2 mi-lioane de euro.

„Am primit o adresă de laSIF prin care suntem anun-ţaţi că ei sunt dispuşi să ce-deze cetăţuia în schimbulunor terenuri şi imobile învaloare de 4,9 – 5,2 milioa-

ne de euro. Oferta lor mi separe prea ridicată, însă nedorim să rezolvăm cumvaaceastă situaţie şi să preluămcetatea”, a spus Scripcaru.Primarul a precizat că va so-licita o reevaluare a monu-mentului în speranţa că pre-ţul propus de SIF Transilva-nia ar putea scădea. Primă-ria Braşov poartă negocieripentru preluarea Cetăţii ora-şului încă de anul trecut.

Cetatea a intrat în circuitulturistic în 1982, fiind admins-trată atunci de Oficiul Naţio-nal de Turism (ONT). ONTs-a privatizat după 1990 şi s-a divizat în SC Postăvarul SAşi SC Poiana SA, care au pre-luat unităţile turistice şi de ca-zare din imo bilele de patri-moniu din Braşov, printrecare şi Cetatea Braşovului.

În prezent, Societatea de In-vestiţii Financiare (SIF) Tran-silvania este acţionar princi-

pal al Cetăţii, iar societateaAro Palace este cea care o ad-ministrează şi foloseşte înscop comercial o parte dintrespaţiile monu mentului istoric.

Cetățuia de pe Strajă, sauDealul Cetății cum e numit as-tăzi, a fost un punct importantde apărare, situat însă în afaracetății Brașovului. Prima con-strucţie datează din 1524 şieste un turn în formă de semi-cerc. La începutul secolului alXV-lea, exista aici doar unturn de veghe, care a fost com-pletat în 1524 cu un bastionde lemn cu patru turnuri.

În 1529 în timpul luptelordintre regele Ferdinand şi Já-nos I. pentru tronul Ungariei,cetatea este ocupată şi dis-trusă de Petru Rareş. Ziduri-le ei au fost refăcute, dar pes-te puţin timp au fost nimici-te într-un incendiu. În 1625cetatea a fost reconstruită şitot în acea perioadă s-a să-

pat şi puţul de 81 m adânci-me din curtea cetăţii. Forti-ficaţia patrulateră cu bastioa-ne italieneşti în colţuri, dea -supra cărora au fost construi-te turnuri de apărare a avuto singură intrare accesibilăprintr-un pod mobil.

În 1688 aici s-a refugiatdin faţa habsburgilor o partedintre braşoveni. În 1690 ar-matele imperiale s-au stabi-lit în cetate, şi mulţi ani larând au asuprit oraşul. În1773 Iosif II. a ordonat refa-cerea cetăţii, iar după 9 ani aoferit-o oraşului spre cumpă-rare. Oraşul nu a cumpărat-o, aşadar o perioadă a func-ţionat ca şi închisoare pentruprizonierii turci şi francezi,iar în timpul epidemiei deciumă aici era o secţie pen-tru cei cu simptomele bolii.

Din 1981, după o amplă res-taurare, a devenit un complexturistic cu specific medieval.

6

Iulian Cătălui

Ziarele Braşovului de altădatăBraşovul s-a impus drept capitală economică, socială şi multiculturală în urmă cu mulţi ani

În bilanţul primului semes-tru al anului 1979, întreprin-derea „Tractorul”-Braşov în-registra o restanţă de peste2.300 de tractoare, precizajurnalistul A.T., mai ales da-torită „slabei ritmicităţi a pro-ducţiei” din ultima lună.

Deşi a livrat cu 1.600 tonepiese turnate mai mult decâtîn primele 6 luni ale anului1978, turnătoria din „Trac-torul” se afla pe mai depar-te sub plan. Situaţie simila-ră şi la numărul de formerealizate (162.000 faţă de134.500 în 1978).

Conducerea turnătorieitractoriene, inginer MihaiMălăcea, şef secţie coordo-nator şi inginer Şerban Bu-zescu, şef secţie schimb,considerau că în ultima pe-rioadă lucrurile au decursmai bine, în sensul că „mon-tajul general nu a avut de su-

ferit, primind zilnic pieseleturnate de care avea nevoie”.

În altă ordi-ne de idei, A.T.a consemnatfaptul că „în-trecerea socia-listă” era maibine realizată,determinând oa d e v ă r a t ă„emulaţie înmuncă”. Înfrunte se men-ţinea atelierulde miezuri,care a „prins” olună (iunie1979) bună,după ce, nu cumultă vreme înurmă, era con-siderat un „locîngust”. Aici,colectivul, înfrunte cu ing.

Aurelian Apostol, subing.Dan Luchian, maiştrii D-tru

Brânduş, Ion Maniga şi Stan-cu Stoian, reglorii Ion Bog-dan, Szabo Francisc şi PetruSava, a făcut eforturi susţinu-te, contribuind decisiv la „rea-lizarea stocurilor tampon”.

Cât priveşte propagandavizuală, a cărei lipsă A.T. aconstatat-o cu alte ocaziuni,trebuie zis că a fost destulde bine pusă la punct, întoc-mindu-se „grafice sugestiveprivind planul zilnic, pro-ducţia realizată, rebutul, altelozinci mobilizatoare”.

Aşadar, turnătoria de fon-te speciale din „Tractorul”Braşov avea posibilitatea sădepăşească cele mai bunerealizări obţinute în semes-trul I-1979. Dar, pentruaceasta, poate cea mai im-portantă condiţie era să seevite „opririle accidentale”.

„Drum Nou” 10 iulie 1979

Turnătoria de la „Tractorul”se află pe un drum ascendent

În seara zilei de 2 iulie1971, în sala Teatrului Dra-matic se deschidea cea de-aII-a ediţie a „Festivalului mu-zicii de cameră” din Braşov.

La concertul inaugural auparticipat tovarăşii Ştefan An-toniu, secretar al Comitetuluipopular judeţean Braşov alP.C.R., Victor Negoescu, vi-cepreşedinte al Uniunii com-pozitorilor, Wilhelm Berger,secretar al Uniunii Compozi-torilor, Erhard Ragwitz, com-pozitor din R.D.G., compozi-torul Tudor Ciortea şi muzi-cologul Viorel Cosma.

Cuvântul de deschidere afost rostit de tov. NicolaeCălinoiu, directorul Direc-ţiei muzicii a C.S.C.A., carea declarat că evenimentul de

la Braşov este de o„deosebită importanţăîn viaţa muzicală a în-tregii ţări”, permiţând,într-un interval limitatde timp, trecerea în re-vistă a „celor mai deseamă rezultate obţi-nute peste an, atât pelinie de creaţie, cât şica interpretare, pu-nând în valoare, toto-dată, înjghebările ca-merale mai noi, cu de-

buturi promiţătoare”. Astfel, solişti consacraţi,

debutanţi ca şi invitaţi de pres-tigiu de peste hotare, şi-au datîntâlnire cu muzica de came-ră pe scena braşoveană, „ani-maţi de dorinţa de a reînviagustul pentru acest gen demuzică de o deosebită profun-zime şi frumuseţe”, a înche-iat apoteotic tov. Călinoiu.

În continuare, tov. prof. IonGhiran, preşedintele Comite-tului pentru cultură şi artă aljudeţului Braşov, a urat suc-ces tuturor participanţilor laaceastă „prestigioasă mani-festare”. A urmat apoi con-certul inaugural care s-a bu-curat de un succes deosebit.

„Drum Nou” 3 iulie 1971

Deschiderea Festivaluluimuzicii de cameră Braşov 1971

Întreprinderea de Indus-trializarea Sfeclei de ZahărBod se număra în iulie 1986printre „unităţile fruntaşe înîntrecerea socialistă”, preci-za reporterul Z. Fokt, astfel,pe primele 6 luni ale acestui„prim an al cincinalului dez-voltării intensive”, planulproducţiei fusese depăşit cupeste 20 de milioane lei peseama creşterii productivi-tăţii muncii – indicator lacare prevederile au fost de-păşite cu peste 33.370 lei pefiecare „om al muncii”.

Fokt zicea că prea puţinicititori ai „Drum Nou” ştiaucă aceste rezultate briliantes-au obţinut paralel cu exe-cutarea unor „lucrări de re-mont”, care nu însemnauceva de genul: „cal achizi-ţionat pentru nevoile arma-tei”, ci cu totul altceva. Ceanume? Care? Cum?

Potrivit tov. ing. ec. Mi-hail Popa, directorul între-prinderii bodene, „timpul deimobilizare a instalaţiilor înreparaţii se reduce în modsimţitor”; paralel cu repara-ţiile capitale executându-seo serie de lucrări de moder-nizare, care vor fi condus,

indubitabil, la „sporirea pro-ductivităţii instalaţiilor câtşi a randamentelor”. Dintreele, Wilhelm Loker le făceacunoştinţă muncitorilor za-hărbodeni şi cititorilor„DN” cu „placarea utilaje-lor cu uzură mare cu tablede inox”, fapt care condu-cea ineluctabil la prelungi-rea duratei de funcţionare.

Tot sub conducerea lui Lo-ker dar şi a lui AlexandruBagy se executau „şnecuri(transportoare pentru mate-riale pulverulente sau în for-mă de pastă, format dintr-unarbore prevăzut cu una saumai multe palete elicoidale,potrivit DEX, n.n.) de ali-mentare a preselor de borhotşi se modernizau presele deborhot şi instalaţiile de difu-zie D.D.S.” Un alt colectiv,condus de Ion Guşoi, a în-cheiat, tot atunci, lucrările deremont la aparatele vacuum.

Ce mai, judeţul Braşov pu-tea să se „autoaprovizione-ze cu borhotul necesar fura-jării animalelor” şi cu zahă-rul necesar aprovizionăriipopulaţiei.

„Drum Nou” 3 iulie 1986

Remontul Întreprinderii de ZahărBod va fi scurtat cu o lună de zile

Articolul lui R. Pleşa se re-ferea mai mult la propagan-da vizuală, de tip comunist,evident, la gazeta de stradă,la lozincile comunistoide şipanourile expuse, în iunie-iu-lie 1978, în „zile fierbinţi”,vorba viitorului defunct regi-zor Sergiu Nicolaescu, pen-tru agricultura braşoveană, laHomorod, judeţul Braşov.

Astfel, gazeta de stradă,distinsă cu menţiune pe ju-deţ în întrecerea gazetelor deperete, atenţionau, printr-unarticol mobilizator, măsuri-le ce erau luate pentru „în-cheierea recoltării furajelorîn cele mai bune condiţii”.

De asemenea, gazeta seocupa şi de modul în caremembrii cooperatori partici-pau activ la „lucrările de în-treţinere a culturilor”, publi-când „lista codaşilor”, a ce-lor care nu prea înţelegeaucă „zahărul se face din sfe-clă, iar culturile de sfeclă tre-buie prăşite şi bine întreţinu-te pentru a se putea obţinerecolte cât mai mari”.

Erau date şi câteva nume de„codaşi” homorodeni, pre-cum: Petru Stoica de la nr. 86,Maria Horwath de la 148, Va-

sile Cozoncea de la 257, sauBenedek Tomas de la 393.

Profesoara Steluţa Şona,responsabila „colectivului deredacţie” al gazetei de stra-dă homorodiene zicea că ceitrecuţi pe această „listă nea -gră” nu rămâneau indife-renţi, ci dimpotrivă veneau,cică, să-i roage pe ăia de lagazetă că se vor achita deobligaţiile pe care le aveau.

Panourile expuse în locurivizibile şi confecţionate cugust aveau în vedere explica-rea unor aspecte referitoare laplata muncii în C.A.P., în ce-lebrul acord global şi altele.

Toarşu’ Nicolae Gridan, se-cretar adjunct al comitetuluicomunal de partid, declara căprin modul în care au fostconcepute textele celor 20 depanouri expuse, se dorea săse atragă atenţia oamenilorasupra datelor care-i intere-sau. Astfel, la panoul privind„plata muncii în acord global”s-a făcut un calcul asupra ve-niturilor obţinute de un coope-rator care executa la timp şide calitate atât lucrările de în-treţinere cât şi de recoltare.

„Drum Nou” 8 iulie 1978

Ce am văzut în aceste zile pe drumurile Homorodului

Cositul fâneţelor naturaledevenise în iulie 1986 o lu-crare „extrem de urgentă”,vitală chiar, şi la C.A.P. dincomuna Cincu, pentru că, fi-ind lăsate să mai crească, ier-burile de pe dealuri au înce-put să... îmbătrânească, iar înloc de fân mult, ferma zoo-tehnică va fi având la iarnăfân puţin şi de slabă calitate.

Fuseseră depozitate dejavreo 220 de tone aduse de peterenurile cosite, iar săteniidin Cincu mai lăsaseră pecâmp în brazde şi căpiţe vreo50 de tone de fân care maitrebuia încă uscat.

Cu ochii după soare, cin-canii au uitat de restul supra-feţei ocupată de fâneţe, zi-cea reporterul de la „DN”,Ion Tocanie. Problema ur-gentării recoltării furajelor afost pusă pe ordinea de zi aunei şedinţe a comitetuluicomunal de partid, în cadrulcăreia s-a făcut o „temeini-că analiză a modului în carese desfăşoară lucrările” şi

s-au stabilit măsuri concre-te pentru urgentarea lor.

Concluzia care s-a desprinsa fost că organizaţia de par-tid şi conducerea C.A.P. Cin-cu „n-au acţionat cu hotărâ-rea necesară la mobilizareatuturor forţelor din comună,la cositul şi adunatul fânului,rezumându-se mai mult lautilizarea vindroverului (ma-şină de secerat, n.n.) din sec-ţia S.M.A. şi la echipa de co-saşi angajată din afară”.

Mai surprindea un lucru:cu toate că producţiunea defân era mai mică decât în alţiani, iar în ferma zootehnică„nu s-a însilozat nici un kgde furaje”, conducerea unită-ţii nu s-a străduit să însămân-ţeze la timp culturile duble pecele 24 de hectare planifica-te, ca astfel de pe această su-prafaţă să se obţină o canti-tate mai mare de nutreţuri.

„Drum Nou” 13 iulie 1986

Şi la C.A.P. din Cincu fânarele trebuie umplute

Ziarul Astra

7

Brassói Lapok 1970

Brassói Napló 1933

Se aduce la cunoştinţabraşovenilor un evenimentaniversar deosebit: împlini-rea a 50 de ani de la deschi-derea Librăriei Ciurcu – pri-ma librărie românească dela Braşov.

Întemeietorul acestei insti-tuţii, numit „ostaşul neobo-sit al culturii braşovene” afost Nicolae Ciurcu. Libră-ria Ciurcu, deschisă în 1880,era pentru elevii şcolilor ro-

mâneşti din Ardeal sinonimcu şcoala şi cartea, pentru căde aici îşi procurau rechizi-te, manuale şi cărţi de lectu-ră. Articolul elogiază pe ma-rele librar braşovean, arătândmeritele acestuia în popula-rizarea literaturii române înrândul braşovenilor.

Gazeta de Transilvania,nr. 69, 6 iulie 1930

Duminică (28 iunie 1931)a avut loc în prezenţa oficia-lităţilor, dezvelirea monu-mentului eroilor săceleni, că-zuţi în războiul pentru reîn-tregirea României. Au parti-cipat din partea Guvernului:miniştri, secretari, prefecţiiar din partea autorităţilor lo-cale: generali de armată, pre-fectul judeţului, comandan-ţii Poliţiei şi Jandarmeriei,alături de o seamă de perso-nalităţi culturale braşovene:Nicolae Căliman – preşedin-tele Asociaţiei „Astra”, dr.

Victor Jinga – profesor uni-versitar, I. Al. Bran-Lemeny– poet, Gheorghe Moroianu– deputat şi rector al Acade-miei Comerciale din Cluj.

Au participat la evenimentun număr impresionant desăceleni, îmbrăcaţi în portultradiţional mocănesc. Dupăterminarea discursurilor, aurmat defilarea armatei şi aşcolilor, în acompaniamen-tul muzicii de fanfară, ofe-rite de Regimentul 89.

Gazeta de Transilvania,nr.68, 3 iulie 1931

Librăria Ciurcu din Braşov

Dezvelirea monumentuluieroilor săceleni

Fotografie de grup a ofiţerilor români din Sinaia

Mihaela LUPU

S-au afişat în sfârşit re-zultatele de la bacalaureat.Elevii de la clasa de ma-ghiară de la Liceul Unirease bucură de rezultatelebune. Din 79 de candidaţiau picat doar 4 elevi. Înschimb dintre candidaţii dela clasele de la seral au pro-movat 16 elevi din 26.

Despre organizarea exa-menului de bacalaureat, des-făşurare şi rezultate îşi ex-primă părerile preşedinţii co-misiilor de bacalaureat nr.14 şi 15, profesorul de ma-tematică Tóth Sándor res-pectiv chimistul Kröbl Pál.

Profesorul Tóth a făcutparte de multe ori din comi-siile de bacalaureat şi afirmăcă în anul în curs examene-le s-au desfăşurat conformprevederilor legale. Condu-cerea liceului a asigurat bunadesfăşurare, iar elevii s-audovedit pregătiţi şi serioşi.

Pentru Kröbl Pál este pri-ma oară când face partedintr-o comisie de examina-

re de bacalaureat. El a apre-ciat legătura dintre elevi şiprofesori plină de respect, pedurata celor 9 zile de exami-nare nu a întâlnit situaţii ten-sionate în săli. Acest fapt su-bliniază experienţa, pregăti-rea şi devotamentul profeso-rilor de la Liceul Unirea.

Despre noul sistem de exa-minare părerile profesorilor,elevilor şi ale părinţilor suntîmpărţite. Rezultatele de la ba-calaureat nu mai asigură con-tinuarea studiilor superioare,doar reflectă pregătirea elevi-lor la terminarea liceului.

La toate facultăţile din ţarăse intră pe bază de examende admitere. Ambii profesorisunt de părere că ar fi efi-cient ca examenele la toatemateriile impuse să se dea înaceeaşi zi pentru a reduceperioada bacalureatului şiemoţiile elevilor.

SZIKSZAY Jenő. Ilyen volt,milyen legyen az érettségi.

În: Brassói Lapok, an 2, nr. 26, 2 iulie 1970

Bacalaureatul

Cam de un an Casa deCultură a Studenţilor s-amutat în locaţie nouă şi şi-aschimbat conducerea. RaduDorel, noul director, esteîntrebat de reporter despreevenimentele organizate încadrul Casei de Cultură şinivelul acestora.

Având în vedere că înBraşov există doar profilpolitehnic, trupele studen-ţeşti braşovene nu se ridicăla nivelul celor din Cluj sauBucureşti şi sunt cataloga-te ca fiind la un nivel decasă de cultură. Singurii

care au obţinut rezultate peplan naţional sunt cei dintrupa de dansuri populare(locul II naţional).

Se pune întrebarea dacăevenimentele organizate încadrul Casei de Cultură aStudenţilor reuşesc să atra-gă şi publicul braşovean, caşi comparaţie fiind specta-colul de teatru prezentat detrupa de teatru amatori astudenţilor de la arhitecturădin Bucureşti sau spectaco-lul Ionescu susţinut de ele-vii Liceului Unirea apreciatfoarte mult de braşoveni.

Răspunsul nu este îmbu-curător, reprezentaţiile stu-denţilor abia trezesc inte-resul celorlaţi studenţi. Ex-cepţie ar fi spectacolul Par-nas’70, clădit pe momenteaudio-vizuale, un specta-col experiment sub îndru-marea lui Vladimir Bîrsan,care a reuşit să convingăaudienţa. Studenţii sunt in-teresaţi în primul rând demuzica uşoară, Casa deCultură a Studenţilor deţi-nând o colecţie impresio-nantă de discuri şi aparatu-ră audio. Din păcate Clu-

bul de Film nu se bucurăde acelaşi interes.

Conducerea Casei de Cul-tură caută soluţii pentru aatrage mai mulţi studenţi îndiverse activităţi culturaleprin colaborări cu persona-lităţi din viaţa culturală şi ar-tistică braşoveană, elocven-tă fiind în acest sens pregă-tirea formaţiei de dansuri po-pulare de către maestrul co-regraf Ioan Corneliu Vasiliu.LÉNÁRT Zsuzsa. Miért csak

„kultúrotthon-szín vo -nalon”? În: Brassói Lapok,

an 2, nr.27, 9 iulie 1970

De ce doar la un „nivel de Casă de Cultură”?Examenele se desfăşoară

în faţa a două comisii, la Li-ceul Şaguna şi Liceul Me-şotă. Preşedintele comisiei57 de la Liceul Şaguna esteprofesorul universitar dinBucureşti, O. Onicescu.

Aici sunt examinaţi eleviide la Liceul Şaguna, LiceulMeşotă, Liceul românesc dela Gheorgheni şi de la Liceulde Fete „Principesa Elena” dinBraşov. Comisia 58 este con-dusă de profesorul universitarG. Giuglea din Cluj şi sunt tes-

taţi elevii de la liceele roma-no-catolice din Braşov, Mier-curea Ciuc, Târgu Secuiesc,de la Colegiul Reformat dinSfântu Gheorghe şi de la Li-ceul român din Făgăraş.

La proba scrisă din cei 69de elevi maghiari au promo-vat 61. Proba orală este încurs de desfăşurare.Folynak az érettségi vizsgák

Brassóban. În: BrassóiNapló, nr.1, 2 iulie 1933

Se desfăşoară examenele de Bacalaureat la Braşov

Comunitatea evreilor bra-şoveni a investit mereu cumare dăruire în cultură şieducaţie. Mai nou lucreazăla un plan nou pentru cons -truirea unei şcoli (pentruclasele elementare) care săcorespundă cerinţelor peda-gogice, celor de igienă şi es-tetică, să aibă sală de sportşi sală festivă. Până acumau reuşit să strângă 700 000

lei. Uniunea Femeilor Izrae-lite doreşte şi construcţiaunei grădiniţe şi a unei băipentru copii. Este menţio-nat şi faptul că în ultimele6 luni Uniunea a oferit 5300de mese gratuite elevilor,dar şi persoanelor fără unloc de muncă.

Modern elemi iskolát épít abrassói zsidóság. În: Brassói

Napló, nr.1, 2 iulie 1933

Comunitatea evreilor din Braşovconstruieşte o şcoală modernă

O pagină întreagă dedica-tă fabricii Colorom, ea fi-ind recunoscută atât în ţarăcât şi pe piaţa internaţiona-lă, exportând produse în 20de ţări.

Directorul Miron Vulcuconduce fabrica de 10 ani şiprezintă realizările pe ulti-mele 5 luni. Faţă de anul tre-cut se produc 54 de sorti-mente noi, a crescut capaci-tatea de producţie prin utili-zarea noii linii de fabricaţie,respectiv prin o mai bună ex-ploatare a celor existente.

Conform planului de dez-voltare a fabricii, s-a pus înfuncţiune cu două săptă-mâni înainte de termennoua linie tehnologică pen-tru producerea dispersilu-lui, o substanţă secundarăfolosită în producerea colo-ranţilor. Există o echipă decercetători în cadrul fabri-cii, ei au obţinut locul treila concursul judeţean al in-

ventatorilor, şi pe baza pro-punerilor acestui grup s-aueconomisit 3 234 000 lei.

Colectivul format din in-ginerii A. Dumitru Dobres-cu, Ileana Berindei, PanaitStănculescu, Schiller Radu,Langfeld Horst, Felix Chi-ra, Moser Werner după omuncă de cercetare intensăa realizat vopseaua ABR di-rect-negru. Acest produs în-locuieşte o vopsea din im-port, şi astfel se economi-sesc 528 000 de lei pe an.În momentul respectiv a în-ceput producţia industrialăpentru acest sortiment.

La Colorom Codlea ar-monia culorilor se aliază cuarmonia muncii de creaţieşi cercetare, un aliaj măsu-rat în devotamentul şi tena-citatea personalului.

Bartha Árpád. Színekharmóniája. Colorom Cod-lea. În: Brassói Lapok, an 2,

nr.26, 2 iulie 1970

Armonia culorilor – Colorom Codlea

DINU Eva

Ofiţerii Batalionului de vâ-nătoare din Sinaia conduşi deloc.-col. Berindeiu, au vizitatBraşovul, prilej cu care au fă-

cut o şedinţă foto pe câmpuri-le de luptă de lângă Ghimbav.

Cu toate că timpul a fost ne-favorabil, fotografiile au ieşit

bine. Fotograful braşoveanHeinrich Lang expune foto-grafiile în vitrina atelierului săuşi va tipări cărţi poştale cu

aceste ima gini, pe care le vavinde cu 30 bani/bucata.

Gazeta de Transilvania,nr.147, 5 iulie 1912

Uniformă obligatorie la Gimnaziul românesc

Direcţiunea Gimnaziuluiromân din Braşov (LiceulAndrei Şaguna) anunţă cădin 1 septembrie toţi „stu-denţii” claselor V-VIII vorfi obligaţi să poarte unifor-mă şi chipiu.

Uniforma se va confec-ţiona din stofă de culoare„vânătă închisă” după mo-delul stabilit de direcţiune.

Cei care mai au în bunăstare modelul vechi de uni-formă, o mai pot purta încăun an.

Măsura se introduce cuintenţia „de a face imposi-bil luxul, ce adeseori s-aconstatat chiar şi la eleviisăraci”.

Gazeta de Transilvania,nr.149, 7 iulie 1912

Ziarul Astra

Ziarul Astra8

Uliţa mareArtera centrală de pătrundere

în Schei, Uliţa Mare, s-a numit îndocumentele medievale germane„Agergasse” şi str. „Ştefan celMare”, str. „Emil Socaciu” şi, îna -inte de revoluţie, „30 Decembrie”,iar astăzi strada „Prundului”.

De la poarta Schei în sus eraunişte locuri libere numite „Zwin-ger” sau „Parkchen” şi aici mem-brii breslei cojocarilor făceauexerciţii de tragere cu arma sâm-băta după vecernie. Tot aici bre-slaşii îşi ţineau serbările periodi-ce. Până în 1925 aici era un res-taurant „Zum Schneider-Zwin-gwer” (Zwingerul Croitorilor).Ridicându-se aici noua aripă a In-stitutului Forestier la 1925, a fostdărâmat o parte din zidul Cetăţii.

Totuşi documentele medievaleconfirmă pentru această zonă nu-meroşi contribuabili români. În re-gistrele de dare din 1494 apar numeca Petraşcul, Tatul, Vassy „in mon-te” (din munte?), Vâlcul. În regis-trul din 1540-1554 găsim pe StanMaikena, Dymitro al lui Vasie,Dussa, Barzan (desigur Bârsan),Vassie Sytta, Dimitrie Corlad. Încel din 1559-1561, în perioada ve-nirii aici a diaconului Coresi cu ti-parul său, găsim pe Mircan, Şindri-lă, Stan Costea, Fraţii Văsii, OpreaHoban, Stan Sohan, Roman, Goci-man, Stan Luca, Stanca Oţoţoi. În-tre 1581-1592 mai aflăm pe Furcă,Stan Călcătoare şi Stan Popa. În1585 găsim pe Sava, Silda, Hotvi-zul. În 1688 aflăm pe Vasile Fai-năbună, Dimitrie Racnea, Flore Sa-sul, Stoica Ototoiul, Ioan Bubruza.În 1697, între alţii, pe popa Oprea,iar în 1725 soţia lui Petru Hars. Fie-care nume consemnat aici aminteş-te de familii de prestigiu din Schei.

Lipită de Poarta Mureşenilor (ri-dicată la 1827) s-a zidit şcoala să-sească de gimnastică. Pe partea denord, spre Ciocrac se deschide stra-da Baiulescu, fosta C. Parhon şipână de curând „Bicazului”. Prinnumele ei strada amintea de doimari cărturari, Bartolomeu Baiu-lescu şi fiul său dr. Gheorghe Ba-iulescu. La capătul străzii impre-sionează o clădire cu aspect arhi-tectonic deosebit, aparţinătoare fos-tului avocat Balcăş. Aici a locuit oscurtă perioadă de timp poetul RaduTeculescu cu soţia Lavinia, fiul fol-cloristului Horia Teculescu (fost di-rector al liceului din Sighişoara şicoleg şi prieten cu Lucian Blaga).

Prima clădire (Prundului nr. 1),ridicată în stil neoromânesc, avânddouă intrări (către Aleea Bredi-ceanu şi Baiulescu) a fost de la1920 sediul Dispensariului Am-bulatoriu al Societăţii pentru Pro-filaxia Tuberculozei, având caprim preşedinte pe Elena A. Mu-reşianu, urmată de Ana Atanasiuînrudită cu mureşenii (era fiicapreotului Toma Vasiliu din Ceta-te, cumnat cu Andrei Mureşianu).I s-a adăugat în acelaşi spaţiu o adoua societate filantropică „Lea-gănul Principele Mircea” sub pa-tronajul Casei regale a României.

Continuând drumul, tot pe par-tea de nord, după Biserica Evan-ghelică aflăm casa clădită de dr.Liviu Câmpeanu, locuită apoi de

dr. Şerban Oprişescu, lângă ea Spi-talul de Neurologie, fosta Casă aAsigurărilor Sociale, apoi Mater-nitatea, clădită pe un teren al Şco-lii Superioare Române de Comerţ(„Andrei Bârseanu”), demolată în1914, pentru a fi construită aceas-tă clădire modernă după planurilearhitectului Ion Ionescu la 1937.

Lipită de această clădire estecasa veche a senatorului Gross,unde, după moartea senatorului,văduva acestuia închiria camerepentru profesorii burlaci de laŞcoala de Comerţ şi Liceul Şagu-na. Între 1880-1883 aici au locuitprofesorii bucovineni Ciprian Po-rumbescu, Lazăr Nastasi, IpolitIlasievici, dar şi braşovenii An-drei Bârseanu şi I. C. Panţu.

Strada se deschide spre nord cuo altă străduţă, Virgil Oniţiu, iarcasa de pe colţ, la nr. 9 a fost ridi-cată de directorul Şcolii de Comerţ,Arsenie Vlaicu. La parterul ei func-ţiona banca „Braşoveana”, condu-să de el, însă după puţin timp a datfaliment. La parter era şi frizeria luiTichy, apoi depozitul librăriei Ciur-cu (aflată la nr. 15), unde un nepotal Ciurculeţilor, Nicolau şi mai peurmă Paulat, vindeau cărţile răma-se în depozitul editurii Ciurcu.

Pe partea dreaptă este casa na-tală a cunoscutului pictor paşop-tist, Mişu Popp (1827-1892), pe fa-ţada căreia, de curând, FundaţiaPrima Şcoală Românească a aşe-zat aici o placă comemorativă,amintind de valorosul cărturar, carea pictat la Braşov Biserica „Sf.Treime” de Pe Tocile şi icoana dehram Sfântul Nicolae a bisericii dinSchei, iar la Bucureşti bisericile:Curtea veche, Sf. Gheorghe Nou,capela cimitirului „Şerban Vodă”.

Casa cu etaj de la nr. 13 a fosta profesorului Ioan Balea, unde alocuit mult timp şi profesorul Ni-colae Bogdan, originar din Hă-ghig, ajuns mai târziu director alLiceului de fete din Cluj. Casa ur-mătoare este a fostului comerciantIon Avrigean, care avea jos o pră-văliuţă „cu de toate”. În casa ur-mătoare a locuit profesorul degeografie Dionisie Făgărăşanu dela gimnaziu. În continuare estecasa inspectorului şcolar Grigo-re Popescu (decedat în 1960), carefusese căsătorit cu Maria Bogdan,cumnata marelui istoric NicolaeIorga, directoarea Şcolii profesio-nale a Reuniunii Femeilor Româ-ne (după moartea Marei Baiules-cu). În a ceiaşi casă a locuit şi Vir-gil Oniţiu, directorul gimnaziu-lui, motiv pentru care strada dinpreajmă a şi primit numele său.

Pe partea stângă, tot pe terenulfostei Şcoli de comerţ s-au ziditalte case de către directorul băncii„Albina” Gheorghe Curcă, de se-cretarul Eforiei Şcolilor, RomulusDogaru, unde a locuit şi IancuSpuderca, expeditor al „GazeteiTransilvaniei”. La nr. 15, dupăanul 1900 funcţiona ca sediu al li-brăriei şi casei de editură Ciurcu,unde, până nu demult, mai locu-iau descendenţi ai familiei Ciur-cu. Primul sediu al acestei vestitecase de editură era pe Podul Bătu-şelor, apoi pe str. Hirscher nr. 11.

La nr. 17 era o mică librărie alui Ion Chiroiu, mort de tânăr,care a publicat şi un volumaş depoezii. Deasupra locuia familiaChifa. Unul din copii, Emil Chi-fa a fost poet bine apreciat în vre-mea lui, prin anii 1890-1900.

În partea opusă se află clădireamonumentală a primului gimnaziuromânesc din Transilvania, Cole-giul „Andrei Şaguna”. Prima clă-dire, alături de gimnaziu este a Băi-lor Eforiei, ridicată între anii 1853-1856, prin strădania protopopuluiIon Popazu, cu eforturi financiarevenite din partea Bisericii Sf. Ni-colae din Schei şi Bisericii „Ador-mirea Maicii Domnului” din Ce-tate, o clădire unică pe acea vreme,ridicată după planurile arhitectuluiRobert Ruebenbauer, având în pla-nul original şi „o sală de conversa-ţie şi restaurant”. Între anii 1885-1890 mai exista o baie (e adevărat,mai rudimentară) mai sus de cur-tea de gimnastică a gimnaziului.Prima casă de lângă băile Eforieieste casa în care s-a născut ŞtefanOctavian Iosif, purtând şi azi con-semnat pe placa de pe frontispiciuurmătorul text: „În această casăs-a născut şi a copilărit poetul Şte-fan Octavian Iosif (1875-1913),cântăreţ al frumuseţilor patriei şial vieţii poporului”.

Până la construirea gimnaziu-lui (1851) şi a caselor din preaj-mă, acest loc era viran, iar stradaîncepea din dreptul actualei străziLuca Arbore (în vechime numităPietroasa). Aici, renumitul căpi-tan Ilie Birt ridicase o troiţă la1730, dar a fost distrusă de auto-rităţi. Casa a fost clădită în 1856,în condiţiile în care Eforia şcola-ră a gimnaziului românesc cum-păra băile orăşeneşti de la JohannBeer pentru a le moderniza în sco-pul obţinerii de venituri atât de ne-cesare susţinerii vieţii şcolare.

În anul în care se construia casa(1856), Ştefan Iosif (tatăl poetului,1831-1918) venea de la studii, ab-solvind gimnaziul din Sibiu şi Aca-demia Comercială din Viena, în-locuind la catedra gimnaziului bra-şovean pe arhitectul Emanuel Ni-cefor, plecat la Iaşi. Devenit direc-tor, după moartea lui Virgil Oniţiu(1875) Ştefan Iosif primeşte îngă-duinţa de a locui aici, întrucât casaa fost cumpărată de mitropolitulAndrei Şaguna cu 4.000 de florinide la văduva Paraschiva Popovicitocmai pentru a fi folosită ca lo-cuinţă pentru directorii gimnaziu-lui abia înfiinţat. Primul locatar fostprimul director al gimnaziului, Ga-vril Munteanu. Aici a locuit o scur-tă perioadă şi Andrei Mureşianu,pe vremea în care era profesor lagimnaziul romano-catolic de pestrada Mureşenilor (pe atunci str.Vămii). Apoi a locuit şi profesorulde educaţie fizică Petru Roşca.

Casa următoare era a negustoru-lui Teodor Nicolau, care făcea par-te din familia cunoscuţilor cărturaribraşoveni Nicolau (Nicola Nico-lau, autor al primului manual de„Geografia sau scrierea pământu-lui”, vol. I-II, Buda 1814-1815) şilângă ea fabrica de parchete Kopo-ny, apoi casa lui Andrei Popovici

Ţânţăreanu, mică, cu obloane delemn la stradă „stropită de toate tră-surile care treceau în sus sau în jos”dărâmată de fiul său, Mihai Popo-vici, pentru a construi pe locul ei omăreaţă clădire (astăzi sediulS.R.I.). Construită într-un frumosstil empiric de arhitectul roman Ce-zar Poppovits din Viena, care a clă-dit şi spitalul Elias în Bucureşti,casa avea la stradă şi o magaziepentru unelte de grădină, dar gene-ralul Iancu Popovici a amenajat-oapoi ca locuinţă. Casa următoareera a pielarului Durr şi lângă ea estecasa familiei de negustori Bărbier,clădită la 1712 de Florea Sasul, darla 1944 casa a fost demolată, ridi-cându-se clădirea de azi. Strada setermină pe partea de sud cu prăvă-lia-băcănie, numită înainte „La pi-sica neagră” (azi sediul RAT).

Reluând drumul pe partea stân-gă a Prundului, aflăm mai multecase ridicate tot în perioada în cares-a construit şi clădirea Băilor Efo-riei. Casa de la nr. 13 a fost a co-merciantului Ion Avrigeanu, careavea o mica „boldă”, de unde ele-vii liceului se alimentau chiar şicu lucruri interzise de şcoală (tu-tun şi băutură). La nr. 17 era micalibrărie a poetului Ion Chiroiu,mort de tânăr, reuşind să publicedoar un mic volumaş de poezii. Încamerele de deasupra locuia unalt poet, Emil Chifa, apreciat pela 1890 de presa timpului. Casaurmătoare (nr. 19) a fost a lui Ghi-ţă Navrea, mult timp administra-tor al Băilor Eforiei şi socrul cu-noscutului cărturar Aurel Ciortea.

În casa de la nr. 23 a lui NicolaeArdelean a funcţionat între 1910-1915 Gazeta Transilvaniei, pe cândredactori erau Victor Branisce şiIonica Brotea, iar administrator Ni-culita Flustureanu şi expeditor Ian-cu Spuderca (închis de comuniştila Seghedin şi Vacz). Casa urmă-toare de la nr. 25, căreia i se spu-nea „La Gasca” era de fapt un res-taurant, aparţinând negustoruluiDumitru Orghidan. În casa de lân-gă ea, la nr. 27 se afla „cuptorul”(brutăria) veciniei, în proprietatearentierului Petru Popovici din fa-milia „Ţânţărenilor”. La nr. 29 stă-tea funcţionarul de bancă VasileBadea, iar în casa următoare (lanr. 31) tâmplarul de lux Vasile Po-povici, al carui fiu era profesor laliceul Şaguna. Tot aici a locuit şiavocatul Nicolae Manoiu (ginere-le lui Popovici) şi Emil Socaciu, se-cretarul general al Primăriei Bra-şov (alt ginere al lui Petre Popo-vici). Fratele său, Costi Popovicilocuia în casa următoare (la nr. 35)şi aici a locuit Mihai Popovici (altfrate), care a ajuns ministru în tim-pul Marii Unirii, însoţindu-l pe Fer-

dinand la Alba Iulia pentru încoro-nare. În această casă a locuit pro-fesorul şagunist Iosif Maxim.

Casa de la nr. 37, care face colţcu strada Pietroasa (Steingasschen),numită apoi Spătarul Luca Arbore,a aparţinut directorului Şcolii Su-perioare de Comerţ, Ioan Pricu. Încasa de la nr. 41 s-a născut mareleacademician Nicolae Teclu.

Urmează Internatul liceului Şa-guna, clădire ridicată în 1911 pe lo-cul casei dăruite de comerciantulmecenat Andrei Buntoiu şi soţiaElena, zidit în stil românesc dupăplanurile arhitecţilor Gheorghe Du-şoiu şi Ioan Leucă, prin strădaniadirectorului Virgil Oniţiu. Ideea rea-lizării acestui internat s-a născut în1874, când căpitanul bucureşteanGeorge Cristureanu dona bisericiiSf. Nicolae o mare sumă de banipentru a fi folosiţi spre găzduirea şişcolarizarea elevilor veniţi din pro-vincie. Dania s-a completat cu ceaa negustorilor braşoveni Dimitrieşi Zoe Ienciovici, oferită în acelaşiscop. În ziua de 3 septembrie 1901soţii Andrei şi Elena Buntoiu dinBraşov lasă prin testament toatăaverea lor în valoare de 150.000 co-roane pentru necesităţile şcolare aleliceului „Andrei Şaguna” şi pentruînfiinţarea unui internat. Inimosuldirector Virgil Oniţiu face tot po-sibilul pentru a obţine aprobărilenecesare de la autorităţile civile şibisericeşti, adăugând fondurilorexistente şi alte fonduri cu numeledonatorilor: „Cristureanu”, „Ste-riu”, „Diamandi Manole” şi „MasaStudenţilor” şi ca urmare, în anul1910, după planurile arhitecţilorDuşoiu şi Leucă, se începe cons -trucţia clădirii, cheltuielile ridicân-du-se la 200.000 coroane. Inaugu-rarea internatului s-a făcut în anul1911, în prezenţa mitropolituluiIoan Meţianu (fost şagunist), a pro-topopului Vasile Saftu (eroul de la1918), a directorului Virgil Oniţiuşi a protopopului Ioan Pricu, prilejcu care se aşează „piatra unghiu-lui”, actul de fondare fiind scris pepergament. Ca prim director al in-ternatului a fost ales profesorul I.Petrovici (care vizitase în prealabil20 de internate din Muntenia) şi doipedagogi din rândul profesorilorşagunişti. În primul an internatulgăzduia 92 de elevi şi tot în acelaşian şaguniştii fac prima excursie „decercetare” în Italia, sub conducereadirectorului Virgil Oniţiu, din rân-dul excursioniştilor făcând parte şiviitorul mare poet Lucian Blaga.Acest internat, după cum ne infor-

mează Sextil Puşcariu, ridicat dinobolul braşovenilor, strâns pentru„masa studenţilor”, cu deosebire deV. Oniţiu, vrednicul director al li-ceului Şaguna, care introdusese obi-ceiul să se dea „cununile eterne”,adică sumele de bani ce se cheltu-iesc pe flori, pe sicriele morţilor.Din aceşti bani puteau lua masa fiiisărmani de ţărani care veneau laşcolile din Braşov. Clădirea a fostfolosită drept internat până în anul1967, când devine pentru puţintimp sediul Liceului Economicunit cu Liceul Pedagogic, apoi se-diu al Şcolii Normale „Andrei Mu-reşianu” de azi.

Strada care duce spre nord eranumită până nu demult Henri Bar-busse, iar azi, după vechiul nume,str. Bisericii Sf. Nicolae. Dar săcontinuăm călătoria noastră pe stra-da Prundului (pe Uliţa Mare de al-tădată) şi mai sus de casa Proda-nescu să aflăm casa lui Ioan Buca(de la nr. 17), al cărui ginere Sevi-leanu a avut idea de a scrie zilnicfiecare faptă a sa, numărându-şiadeseori şi paşii făcuţi într-o zi, lă-sând astfel sute de caiete de însem-nări în colecţia de manuscrise dela Muzeul Bisericii Sf. Nicolae. Ur-mează casa mare, cu etaj, cu 4apartamente, cu două porţi de fierforjat şi cu o grădină mare în funda fostului epitrop al Bisericii Sf.Nicolae, Dumitru Pascu Brânzaru(de la nr. 51), dăruită bisericii pen-tru a înfiinţa aici un orfelinat. Aşas-a născut „Orfelinatul Dumitru şiMaria Pascu”. Aici au locuit şipreotul Nicolae Bârsan de la Bise-rica Sf. Treime-Bariţiu, plecat înAmerica. Tot aici au locuit maimulţi profesori de la gimnaziu şiprotopopul dr. Vasile Saftu.

În casa următoare de la nr. 53,tot a bisericii Sf. Nicolae, a locuitdoctorul Ţânţăreanu şi apoi preo-tul Andronic Androne, fost dascălal şcolii din Schei, apoi protopo-pul Vasile Voina şi o perioadă afost şi oficiul protopopesc. În casade la nr. 55, tot a bisericii, cu un te-ren în faţă, era o grădiniţă, desfiin-ţată în 1958. Aici a locuit parohulbisericii, Ioan Prişcu. Atât casaaceasta, cât şi cea a protopopilorVasile Voina şi Vasile Saftu aveauieşire prin fundul grădinii spre bi-serică. În casa următoare, la nr. 57a locuit protopopul Ioan Petric, bi-necuvântat cu cei zece copii ai săi.La parterul clădirii era altădată cir-cumscripţia de poliţie a Scheiului.

(va urma)Pr. prof. dr. Vasile Oltean

Așteptăm sugest i i le Dumneavoastră la sediul Agenției de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov,str. Apullum nr. 3, tel. 0268/470.505, fax: 0268/470.504 sau laadresa de e_mail: contact@addjb.ro