zeii greci

18
7/21/2019 Zeii Greci http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 1/18  Zeii Greci Grecii antici au destinat fecărui lucru câte un zeu; au existat zeul binelui, zeul răului, zeul ocului, zeul soarelui, zeul iubirii, zeul războiului. Ei au inventat un zeu căruia îi aduceau orande chiar şi atunci când voiau să li se realizeze anumite interese şi-l imlorau rin intermediul reo!ilor care s-au imus oamenilor, retinzând că ei ar f mi"locitori între oameni şi resuuşii zei. #i, ceea ce este şi mai ciudat, reo!ii le-au inoculat oamenilor convin$erea că zeii ar acceta să fe mitui!i. %ar cauza crea!iei duă cum retindeau aceştia ar f ost invidia şi uradintre zei, ceea ce a condus la războaie îndelun$ate între aceştia, fecare zeu având artizanii,ostaşii rorii şi a"utoarele sale din rândul siritelor rele şi al diavolilor. %ar oamenii se străduiau să dobândească mul!umirea tuturor zeilor,închiuindu-şi că altel îşi vor vărsa mânia asura lor,şi de aceea îi coleşeau cu daruri şi cu orande, entru a dobândi izbăvirea şi ericirea e care le romiteau reo!ii &n mitolo$ia $reacă zeii anteonului caătă însuşiri omeneşti, însă rămân, înainte de toate, ersonifcări ale or!elor universului, care ac!ionează asura vie!ii şi destinului oamenilor, exlicând ceea ce are inexlicabil într-un mod ra!ional. Ei sunt mai mult sau mai u!in schimbători şi, cu toate că uneori ar a avea sim!ul dretă!ii, sunt adesea meschini sau răzbunători. 'umea mitolo$iei

Upload: kolya-nour

Post on 05-Mar-2016

70 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Totalitatea zielor greci

TRANSCRIPT

Page 1: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 1/18

  Zeii Greci

Grecii antici au destinat fecărui lucru câte un zeu; au existat zeulbinelui, zeul răului, zeul ocului, zeul soarelui, zeul iubirii, zeulrăzboiului. Ei au inventat un zeu căruia îi aduceau orande chiar şiatunci când voiau să li se realizeze anumite interese şi-l imloraurin intermediul reo!ilor care s-au imus oamenilor, retinzândcă ei ar f mi"locitori între oameni şi resuuşii zei. #i, ceea ceeste şi mai ciudat, reo!ii le-au inoculat oamenilor convin$erea căzeii ar acceta să fe mitui!i. %ar cauza crea!iei duă cumretindeau aceştia ar f ost invidia şi uradintre zei, ceea ce acondus la războaie îndelun$ate între aceştia, fecare zeu avândartizanii,ostaşii rorii şi a"utoarele sale din rândul siritelor releşi al diavolilor. %ar oamenii se străduiau să dobândeascămul!umirea tuturor zeilor , închiuindu-şi că altel îşi vor vărsa

mânia asura lor,şi de aceea îi coleşeau cu daruri şi cu orande,entru a dobândi izbăvirea şi ericirea e care leromiteau reo!ii

&n mitolo$ia $reacă zeii anteonului caătă însuşiri omeneşti, însărămân, înainte de toate, ersonifcări ale or!elor universului, careac!ionează asura vie!ii şi destinului oamenilor, exlicând ceea ceare inexlicabil într-un mod ra!ional. Ei sunt mai mult sau maiu!in schimbători şi, cu toate că uneori ar a avea sim!ul

dretă!ii, sunt adesea meschini sau răzbunători. 'umea mitolo$iei

Page 2: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 2/18

$receşti este comlexă, lină de monştri, războaie, intri$i şi zeicare intervin în ermanen!ă.

 Zeus

(eus este )*atăl zeilor +i oamenilor) +i conducătorul zeilor dee untele lim. El este zeul cerului +i ul$erelor în mitolo$ia$reacă. molo$ul său roman este uiter, omolo$ul hindus este%ndra +i omolo$ul etrusc este *inia.

(eus este coilul lui /ronos +i 0hea, +i cel mai mic dintre ra1ii lui.&n cele mai multe tradi1ii el este căsătorit cu 2era, de+i, laoracolul 3odona, consoarta lui este 3ione . &n conormitate cu%liada, el este tatăl 4roditei de 3ione.El este cunoscut entruescaadele sale erotice de e urma cărora au rezultat urma+ievlavio+i +i eroi, inclusiv 4tena, 4ollo +i 4rtemis, 2ermes,5erseona , 3ion6sos, 5erseu, 2ercule, Elena din *roia, inos,uzele, 4res, 2ebe +i 2eaistos. 7alter 8ur9ert subliniază în

cartea sa, 0eli$ie $reacă: )/hiar +i e zeii care nu sunt coiii luinaturali îi cre+te ca un *ată ) 5entru $reci, el a ost re$ele zeilor +ial universului. 5ausanias a observat că ) (eus-re$ele cerului estecomun tuturor oamenilor). &n *heo$onia lui 2esiod , (eus atribuiedierite roluri zeilor. &n %mnurile lui 2omer el este men1ionat ca +eal zeilor. imbolurile sale sunt ul$erul, vulturul, taurul +i ste"arul.&n lus, a1ă de mo+tenirea indo-euroeană, are anumite trăsăturiicono$rafce din culturile rientului i"lociu, cum ar f scetrul.

(eus este recvent descris de arti+ti $reci: în icioare, cu a+imari înainte, cu un ul$er nivelat în mâna dreată ridicată saua+ezat e un tron în măre1ie. &n le$ende se sune că 5rometeu acreat oamenii.(eus a încercat să-i suună +i i-a obli$at să leaducă "ertă.amenii l-au ăcălit +i bat"ocorit oerindu-i doar oase+i $răsime de taur.3ret edeasă, a izbucnit o iarnă nărasnică.&ntr-o noate, 5rometeu urase ocul din vatrazeului 2eaistos entru a-l duce oamenilor e ământ. /ând (eus

a a<at că titanul 5rometeu îi urase ocul, a hotărât să-ledesească $reu e creatorul oamenilor. (eus a hotarat sa

Page 3: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 3/18

distru$a întrea$a omenire rintr-un oto.5otoul a durat = zile +i= no1i +i a inundat între$ 5ământul,uci$ând orice fin1ă.3ar înurma otoului au suravie1uit cu a"utorul arcei unculu:3eucalion +i so1ia sa.3uă oto,ace+tia au recreat oamenii+i animalele. 3e atunci, oamenii se suun zeilor olimieni,construindu-le temle +i oerindu-le "erte +i racticând ceremonii

 în onoarea lor.

Page 4: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 4/18

Page 5: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 5/18

  Heracle

2eracle - numit de catre romani 2ercules - era ful lui (eus si al4lcmenei. 5entru a se uni cu 4lcmene, (eus a luat chiul si

 înatisarea sotului ei, 4mhitr6on, lecat sa lute îmotrivateleboenilor. 3in unirea 4lcmenei cu (eus s-a nascut 2eracle, iardin unirea 4lcmenei cu 4mhitr6on, sosit imediat dua aceea, s-anascut %hicles, rate $eaman cu 2eracle.

3ându-si seama de ori$inea divina a lui 2eracle, 4mhitr6on aconsimtit sa-l creasca în casa sa, alaturi de %hicles. Gelozia 2ereiata de 4lcmene s-a maniestat însa de timuriu, înca înainte denasterea coilului. >iindca (eus - ca sa-si ocroteasca viitorul fu -a$aduise re$atul 4r$osului rimului urmas care se va naste din5erseu, 2era a îndemnat-o e fica ei, %lith6ia, care atronanasterile, sa întârzie nasterea lui 2eracle si sa o $rabeasca înschimb e cea a lui Eur6stheus, ful lui thenelos. 3atorita acestuiat, Eur6stheus se naste la sate luni, revenindu-i lui 4r$osul, iar2eracle e urtat zece luni în ântece de 4lcmene.

ânia 2erei continua sa se reverse si dua nastere, de dataaceasta însa asura coilului. &ntr-o noate, când cei doi rati sea<au în lea$anul lor, ea le trimite doi seri cu $ândul sa-l ucida e2eracle. >ara sa-si iarda cumatul, 2eracle, desi avea numaizece luni, îi auca e fecare cu câte o mâna si îi su$ruma, în timce %hicles, în$rozit, trezeste toata casa cu tietele lui. Este unsemn în lus entru 4mhitr6on cu rivire la ori$inea divina acoilului. El îl creste însa mai dearte în casa sa, ca e roriul

sau fu. /ând 2eracle creste, el îsi însaimânta arintele,uci$ându-si dascalul, e 'inus, si acest at îl determina e4mhitr6on sa-l trimita e 2eracle la tara sa-i azeasca cirezile .

?rmarindu-l mai dearte cu mânia sa divina, 2era îi ia mintile si, într-un delir urios, îl determina sa-si ucida coiii. &n urmasavârsirii acestei crime, eroul consulta oracolul din 3elhi. 5entruisasire, 4ollo îi orunceste sa-i slu"easca tim de doisrezeceani lui Eur6stheus. 'a cererea acestuia, care îl une la elurite

munci, 2eracle savârseste cele douasrezece mari ate de vite"iecunoscute sub numele de isravile lui 2eracles.

Page 6: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 6/18

Page 7: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 7/18

Page 8: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 8/18

  Apollo

4ollo sau este în mitolo$ia $reacă +i în mitolo$ia romană, zeulzilei, al luminii +i al artelor, rotector al oeziei +i al muzicii,conducătorul corului muzelor, ersonifcare a oarelui. Era numit

+i 5hoebus-4ollo.Era ful lui (eus +i al lui 'eto. 5entru că 2era, din $elozie, îireuzase lui 'eto un loc unde să oată na+te, 5oseidon a scos laiveală, din valurile mării, insula 3elos. 4colo, duă nouă zile +inouă no1i de chinuri, 'eto a adus e lume doi $emeni: e 4ollo+i e 4rtemis.

/rescând miraculos de reede, la numai câteva zile duă na+tere,

4ollo, al cărui arc +i ale cărui să$e1i deveniseră temute, a lecatla 3elhi, unde a ucis +arele 56thon, odinioară us de 2era să ourmărească e 'eto +i care ulterior devenise saima între$ului1inut. 3uă aceea, 4ollo a înfin1at acolo roriul său oracol,instaurând totodată +i ocurile 5itice. @*ot de la acest atrovenea +i denumirea urtată de zeu, aceea de 56thiusA.

4ollo a iubit numeroase nime +i muritoare, rintre care e

3ahne, /irene, aressa, /assandra +i uneori chiar tineri ca26acinthus +i /6arisus. (eul era înă1i+at ca un tânăr rumos +i înalt, cu o statură zveltă +i imunătoare. 4ollo era considerat cao divinitate temută, răzbunătoare, care, "ustifcat sau nu,răsândea molimi sau edesea cu să$e1i aducătoare de moartee oricine îi stătea îmotrivă.Era socotit totodată zeu vindecător,riceut în arta lecuirii, +i tatăl lui 4scleios. ai târziu, el adevenit zeul muzicii, al oeziei +i al artelor rumoase.

4ollo era zeul invocat în călătorii de cei care navi$au e mare,care rote"a ora+ele +i noile construc1ii. e sunea că îmreună cu4lcathous ar f a"utat la reconstruirea cetă1ii e$ara, care usesedistrusă. &n sâr+it, 4ollo era considerat ca zeu al luminii @de aici+i eitetul de 5hoebusA +i era identifcat adesea cu însu+i oarele.Era serbat în numeroase centre ale lumii $rece+ti: la 3elhi,3elos, /laros, 5atara etc.

4vând, a+a cum s-a arătat, un rol reonderent în mitolo$ia$reacă, 4ollo a ost îmrumutat de timuriu +i de alte neamuri.

Page 9: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 9/18

Era, de ildă, onorat de vechii etrusci +i mai târziu a ost adotat+i de romani. &n cinstea lui s-au instituit la 0oma 'udi 4ollonares,+i tot acolo, e vremea îmăratului 4u$ustus, i se aduceauonoruri deosebite.

Page 10: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 10/18

Page 11: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 11/18

  Achilles

Achilles, celebru erou $rec @cunoscut din IliadaA, care a articiat

la războiul troian. Era ful zei!ei  *hetis şi al muritorului 5eleus.

4tunci când s-a născut, 4chilles a ost cuundat în între$ime decătre mama sa în aele t6xului, entru a deveni invulnerabil. %-arămas aară doar călcâiul de care-l !inea *hetis. /oil find, el a

ost încredin!at centaurului /hiron, care l-a crescut e muntele5elion. ?lterior, entru a-l îmiedica să articie la războiul troian

- unde ştia că-şi va $ăsi moartea, aşa cum rorocise /alchas, şi încercând să zădărnicească îmlinirea destinului - *hetis şi-a

trimis ful la curtea lui '6comedes, re$ele doloilor, care l-a !inut

ascuns, de$hizat în veşminte emeieşti, rintre ficele lui. ?nadintre ele, 3eidamia, i-a născut lui 4chilles un fu,

e Beotolemus@sau 56rrhusA. &ntre tim însă $recii re$ăteau

războiul îmotriva *roiei. 'a chemarea lui d6sseus, 4chilles sealătură armatelor $receşti, în runtea mirmidonilor. 'a desăr!ire,o dată cu lecarea <otei din 4ulis, *hetis îi dăruieşte lui 4chilles

armele divine ăurite de 2ehaestus şi caii lui 5oseidon. &n

lutele care se desăşoară sub zidurile cetă!ii, vite"ia, cura"ul şi îndrăzneala lui 4chilles devin le$endare. 4şa se scur$ nouă ani.

&ntr-al zecelea, certându-se cu 4$amemnon din ricina unei

sclave - 8riseis, care-i usese luată de către cel dintâi - 4chillesreuză să mai lute şi se retra$e în cortul său. &n absen!a lui,$recii sueră o serie de înrân$eri. 'a toate ru$ămin!ile lor şi lainsisten!ele lui 4$amemnon, 4chilles rămâne neîndulecat. Bumai

moartea bunului său rieten5atroclus  îl determină să reintre în

lută. ăvârşeşte cu acest rile" adevărate minuni de vite"ie şi,ocrotit de scutul ăurit de 2ehaestus, seamănă $roaza rintre

duşmani. 4chilles îl ucide alături de mul!i al!ii şi e 2ector, cel

mai viteaz dintre fii lui 5riamus, şi-i târăşte cadavrul, le$at decarul său, rin ulbere în "urul cetă!ii. /u $reu ob!ine îndureratul5riamus truul lisit de via!ă al fului său. 5rintre multele victime

ale lui 4chilles se numără 5enthesilea, re$ina amazoanelor,

care venise în a"utorul troienilor, aoiemnon, ful 4urorei. &ncele din urmă însă eroul moare şi el, ucis de o să$eată otrăvită, cu

Page 12: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 12/18

care 5aris, ratele lui 2ector, l-a ochit, a"utat de 4ollo, în

călcâiul rămas vulnerabil. 4iax şi d6sseus au reuşit să-i aducătruul în tabăra $recilor, care l-au înmormântat cu mare cinste e

malul mării. 

Page 13: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 13/18

Page 14: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 14/18

  Afrodita

Afrodita Zeiţa iubirii şi a frumuseţii, prezentată în Iliada ca fiica lui Zeus şi aDionei. Scriitorii mai târzii povestesc însă că sa născut din spuma mării, de unde

iar proveni şi numele !"laton,Cratylos#. "otrivit lui $esiod (Teogonia, %&&#,Afrodita sar fi născut din membrul viril al lui 'ranos, pe care (ronos la aruncatîn mare. "lămădinduse în mi)ocul valurilor, sar fi deplasat mai întîi către insula(itera, iar mai apoi către (ipru, unde a ieşit din apă, făcînd să răsară sub tălpilesale o iarbă moale. "otrivit unei alte versiuni !Aelianus, De natura animalium#,Afrodita sar fi născut dintro scoică, şi tot întro scoică a fost dusă în insula (itera.*n epoca clasică, scoica era sacră pentru această zeiţă, inclusiv datorită asocierii cu

 +erites, sinurul fiu de se- bărbătesc al lui +ereu, care trăia în adîncurile mării şi acărui tovarăşă a fost zeiţa înainte de a ieşi din spuma mării, întrucît +erites a

refuzat să o urmeze pe pămînt, Afrodita la transformat în scoică.

ntrodusă imediat după ivirea sa pe pămînt în lumea zeilor, Afrodita a devenit soţialui $efaistos, pe care, însă, potrivit versiunii /omerice a mitului, la trădat foartecurînd cu Ares. Din unirea Afroditei cu Ares sau născut $armonia, ce personificăec/ilibrul dintre tendinţele contrarii ale părinţilor săi şi a fost soţia lui (admos,întemeietorul 0ebei, şi, de asemenea, 1obos şi Deimos, 2ros şi Anteros. (apabilăsăi domine pe toţi zeii 3limpului !cu e-cepţia Atenei, Artemisei şi a $estiei#,

Afrodita este leată de toate întîmplările mitoloice care au în centru tema iubirii4tradiţia aminteşte iubirea sa pentru Dion5sos, "oseidon şi $ermes, din lumeadivină, şi pe aceea pentru Adonis şi An/ise dintre muritori. Din draostea dintreAfrodita şi Anc/ise, un preafrumos păstor troian, sa născut 2nea, care a avutmereu în Afrodita o ocrotitoare plină de înţeleere.

Dacă Afrodita trezea iubirea oriunde ar fi apărut, ea era, de asemenea, ţinta ostilităţii şi eloziei zeiţelor olimpiene. Dintre acestea, cea mai îndîr)ită sa arătat$era, din cauza aleerii lui "aris, care ia acordat Afroditei şi nu reinei zeilor,mărul frumuseţii.

Afrodita apare în mit şi ca zeiţă subpămînteană !de multe ori, zeităţile /toniene sîntleate de cele ale fertilităţii#, iar în această postură este venerată alături de zeul$ermes. De asemenea, era ocrotitoarea naviaţiei. 6a Sparta, în (ipru, în (itera şiîn alte locuri era venerată ca zeiţă a războiului, eventual cu trimitere la anumitemodele orientale.

Page 15: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 15/18

Page 16: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 16/18

  Persefona

5erseona este în mitolo$ia $reacă zei1a care stăâne+te în timuliernii, alături de 2ades, lumea umbrelor, find însă în timul verii+i zei1a ertilită1ii. Era fica lui (eus +i a 3emetrei. &n mitolo$iaromană, 5erseona este venerată sub numele de

 

Proserpina.

'e$enda desre 5erseona încee atunci când 2ades, zeul mor1ii,s-a îndră$ostit de rumoasa fică a lui (eus +i a 3emetrei. Ctiindcă 3emetra, zei1a culturii +i a roadelor câmului, mama5erseonei, nu va f niciodată de acord cu o căsătorie, 2ades acerut-o de so1ie lui (eus. Beutând să-+i reuze roriul rate,acesta a consim1it la căsătoria dintre 2ades +i 5erseona, cu

condi1ia ca 2ades însu+i să o oată duce în re$atul său e ată@Dore, adică ata, care este +i numele ei ini1ialA, +tiind rea bine că5erseona este ăzită cu mare aten1ie de mama ei, 3emetra. &ntr-o zi, e când cule$ea îmreună cu oceanidele <ori la oaleleB6sei, 5erseona a ost răită de 2ades +i dusă în %nern. 0omaniimen1ionează Enna, e insula siciliană, dret locul răirii. 3emetraa ost însă atât de diserată de disari1ia ficei sale iubite încât aărăsit limul +i tim de nouă zile a lăsat să se ve+te"ească

 întrea$a ve$eta1ie care era sub oblăduirea ei. &ntr-un târziu, (eusa ost nevoit să-i destăinuie rin 2ecate lui 3emetra unde se a<ă5erseona +i să mi"locească un comromis cu 2ades, devenit întretim so1ul acesteia. 3e+i eliberată din %nern, 5erseona a rămasle$ată de lumea umbrelor, deoarece a aucat să mănânce acoloun sâmbure de rodie. 4cest at i-a ost trădat lui 2ades de către4scalaos. &n fecare iarnă ea trebui deci să se întoarcă în %nern +isă etreacă o treime a anului acolo. 3e aceea iarna este

anotimul deznăde"dii 3emetrei, cel în care ve$eta1ia moare. /astăânitoare a lumii umbrelor, 5erseona e rerezentată de obicei

 îmreună cu 2ades, e un tron dublu. 4tributul ei este o ăclie,simbol al ini1ierilor eleusine.

&n arta romană aare tema unirii 5erseonei cu 3ionis, ca 'iberacu 'iber. 4laiul lor nu1ial, ormat din satiri +i menade, se

 întâlne+te des ca relie e rontoanele sarcoa$elor.

Page 17: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 17/18

Page 18: Zeii Greci

7/21/2019 Zeii Greci

http://slidepdf.com/reader/full/zeii-greci-56da06360c174 18/18