Cele zece tratate de pace care au schimbat istoria Romaniei. Cum au fost modificate granitele tarii, in functie de interesele Marilor Puteri

Alin Ion,

Mai tot timpul, Romania a fost la mana Marilor Puteri, care si-au impartit teritoriile in functie de propriile interese. Impreuna cu Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judetean de Istorie Gorj, am selectat cele mai importante zece tratate care au marcat trecutul tarii si care au contribuit, intr-un fel sau altul, la stabilirea actualelor granite.

Tratatul de la Passarowitz din 1718. Muntenia pierde Banatul si Oltenia

Tratatul de la Passarowitz din 21 iulie 1718 a fost incheiat ca urmare a razboiului dintre Imperiul Otoman si Imperiul Habsburgic si Republica Venetiana. Imperiul Otoman este invins si, prin urmare, a pierdut Banatul Timisoarei, Serbia de Nord, inclusiv Belgradul, nordul Bosniei si Oltenia in favoarea Casei de Habsburg. Voievozii de atunci, Ioan Mavrocordat in Tara Romaneasca si Grigore III Ghica in Moldova, au protestat fata de tratatul, dar fara niciun rezultat.

Tratatul de la Belgrad de 1739

Tratatul de la Belgrad a fost semnat la 18 septembrie 1739, in Belgrad intre Imperiul Otoman si Imperiul Habsburgic. Prin acesta s-a pus capat conflictului de doi ani (1737-1739), in care habsburgii, impreuna cu

Imperiul Rus, au luptat impotriva otomanilor. Din aceasta confruntare, Imperiul Otoman a iesit invingator si prin pacea de la Belgrad, Austria a renuntat la toate cuceririle sale la sud de Dunare si Sava si inapoia Tarii Romanesti, Oltenia, care fusese luata prin Tratatul de la Passarowitz din 1718. De asemenea, Rusia se obliga sa-si retraga trupele din Moldova.

Tratatul de pace la Bucuresti din 1812, prin care Imperiul Tarist a pus stapanire peste Basarabia

Pacea de la Bucuresti din 1812 a fost incheiat intre Imperiul Rus si Imperiul Otoman, la terminarea razboiului ruso-turc din 1806 - 1812.

Razboiul a inceput la 18/28 octombrie 1806, dupa ce tarul Alexandru I a ordonat trupelor sale sa traverseze Nistrul si sa ocupe Tarile Romane. Imperiul Otoman a fost invins in anul 1811 prin luptele de Ruse si Slobozia, iar apoi incep negocierile de pace care se incheie prin semnarea Tratatului de la Bucuresti din 1812. Astfel, Imperiul Otoman a cedat Imperiului Rus un teritoriu de 45.630 km.p., cu 482.630 de locuitori, 5 cetati, 17 orase si 695 de sate. In componenta Imperiului Rus au trecut tinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lapusna, Greceni, Hotarniceni, Codru, Tighina, Carligatura, Falciu, partea rasariteana a tinutului Iasilor si Bugeacul. Autoritatile tariste au denumit in 1813 noua regiune ocupata Bessarabia.

Tratatul de pace de la Iasi din 1792, prin care Imperiul Rus isi extinde teritoriile

In 1787, Poarta Otomana a cerut Rusiei, in mod ultimativ, sa cedeze Crimeea, sa inceteze orice demersuri in favoarea Moldovei si a Munteniei. Rusia a respins aceste pretentii, iar Turcia a declansat ostilitatile. Ostile rusesti reusesc sa castige lupte importante impotriva turcilor la Birlad si Maxineni. Astfel, Hotinul, Iasiul si Galatiul au fost eliberate de sub ocupatia otomana. Poarta Otomana este silita sa ceara pace. Rusia a acceptat si a fost incheiata Pacea ruso-turca de la lasi, din 1792. Turcia renunta la pretentiile asupra Crimeei, iar Rusia anexa teritorii intinse intre Bug si Nistru, astfel incat hotarele Imperiului Rus au ajuns pana la Nistru.

Tratatul de pace de la Paris din 1856, fundament pentru Unirea Principatelor

Congresul de la Paris din 1856 a incercat sa puna bazele unei noi ordini europene, dupa Razboiul Crimeii, care a urmarit ingradirea puterii rusesti mai ales in sud-estul Europei. Pentru Romania, Tratatul de Pace a reprezentat fundamentul prin care s-a putut realiza Unirea Principatelor de la 1859. Influenta ruseasca a fost eliminata, iar trupele tariste nu au mai putut strabate teritoriul Principatelor fara acordul puterilor garante. Sud-estul Basarabiei a fost cedat Principatului Moldovei, astfel ca s-a reusit indepartarea Rusiei de gurile Dunarii. Prin tratatul incheiat s-a stabilit ca libera circulatie pe Dunare sa se desfasoare sub atenta supraveghere a Comisiei Europene a Dunarii. Puterile din centrul Europei urmareau scoaterea Dunarii de sub influenta ruseasca.

De asemenea, suzeranitatea otomana era mentinuta, dar Principatelor Romane li se acorda dreptul de a avea propriile Constitutii si Adunari legislative. Turcia a fost obligata sa respecte administratia independenta a principatelor Moldovei si Valahiei, deplina libertate a credintei si legislatiei, comertului si navigatiei. A fost stabilita convocare de Divanuri Ad-hoc, pentru exprimarea dorintei populatiei asupra unirii. Principatele avea voie sa aiba propria ostire pentru siguranta interna si paza hotarelor.

Tratatul de la Berlin din 1878, recunoasterea Independentei Romaniei

Tratatul de la Berlin s-a incheiat ca urmare a Razboiul de Independenta al Romaniei (Razboiul Ruso-Romano-Turc) din 1877-1878. Romania a intrat in razboi alaturi de Imperiul Tarist si a avut un rol important in castigarea razboiului. Cu toate acestea, la negocierile Tratatului ruso-turc de la San Stefano, delegatul roman trimis nu a fost lasat sa participe. Principatele Unite Romane, Serbia si Muntenegru au fost recunoscute ca state independente, iar Bulgaria a devenit autonoma. Imperiul Otoman ceda Rusiei Dobrogea, pe care aceasta din urma isi rezerva dreptul de a o schimba cu partea Basarabiei. Tratatul de la San Stefano, prin modul in care fusese incheiat si prin prevederile sale, leza interesele Marilor Puteri europene, creand un dezechilibru strategic in regiune in beneficiul Imperiului Tarist. In aceste conditii, s-a impus reluarea negocierilor de pace in numele pastrarii echilibrului de forte paneuropean, astfel ca in iulie 1878 s-a desfalurat Congresul de Pace de la Berlin.

Prin Tratatul de la Berlin, din 13 iulie 1878, s-a recunoscut independenta Romaniei, creandu-se, astfel, premisele pentru Unirea din 1918. Delta Dunarii, Insula Serpilor si Dobrogea, pana la linia de la est de Silistra - sud de Mangalia, au intrat in componenta statului roman. In schimb, Rusia a primit cele trei judete din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad, Ismail.

Romania a devenit, prin Tratatul de la Berlin, un stat suveran, egal in drepturi cu celelalte state independente si isi putea infaptui politica externa si interna.

Cele sapte mari puteri europene participante au fost: Germania, Marea Britanie, Austro-Ungaria, Franta, Imperiul Otoman, Italia si Rusia. Cel care a dat dovada de abilitate diplomatica deosebita si care a influentat decisiv luarea hotararilor a fost cancelarul german Otto von Bismarck.

Independenta Romaniei a fost conditionata de modificarea articolului 7 din Constitutie prin acordarea de drepturi politice si civile tuturor locuitorilir tarii care nu erau supusi straini, in sensul inlaturarii restrictiilor religioase privind dobandirea cetateniei romane. De asemenea, o alta conditie era rascumpararea de catre statul roman a cailor ferate de la doua companii din Imperiul Austro-Ungar care se ocupase de construirea tronsoanelor Suceava - Iasi - Roman si Roman-Bucuresti-Virciorva.

Tratatul de Pace de la Bucuresti din 1913

Cele doua razboaie balcanice finalizate cu infrangerea Turciei si a Bulgariei s-au incheiat prin pacea de la Bucuresti, din 10 august 1913.

Bulgaria, Grecia, Serbia si Muntenegru au format o alianta balcanica impotriva Turciei pentru intregirea granitelor. Razboiul se incheie, surprinzator, prin victoria aliantei celor patru tari, insa intre acestea apar neintelegeri care pornesc de la pretentiile exagerate ale Bulgariei. Astfel, Bulgaria viza sa aiba iesire la Marea Egee si teritorii care apartineau Greciei, dar si Macedonia. In aceste conditii, a izbucnit al doilea razboi in Balcani, din care victorioasa a iesit Bulgaria impotriva Serbiei si Greciei. Romania se alatura celor doua tari invinse pentru a stabili echilibrul in zona. Armata romana nu a purtat nicio lupta, pentru ca, luata prin surprindere, Bulgaria capituleaza. In urma conflictului s-a incheiat Tratatul de Pace de la Bucuresti prin care Bulgaria era obligata sa cedeze Romaniei intreaga zona a Dobrogei. Este vorba de o suprafata de circa 6.959 km.p., cu o populatie de 286.000 locuitori, care cuprindea cetatea Silistrei si localitatile Turtucaia, pe Dunare, si Balcic, la Marea Neagra.

Pacea de la Buftea din 1918, prin care Romania cedeaza Cadrilaterul si Dobrogea

Pacea de la Buftea a fost un tratat semnat de Romania cu Puterile Centrale, in timpul Primului Razboi Mondial. Dupa lovitura de stat din 7 noiembrie 1917, cand bolsevicii, condusi de Lenin si cu suportul financiar al Germaniei, au preluat puterea prin inlaturarea guvernului republican democrat al lui Kerenski, Rusia s-a retras din Razboi. Lasat singur, Guvernul roman, refugiat la Iasi, este nevoit sa incheie tratatul de pace, prin care Romania a trebuit sa retrocedeze Dobrogea de sud, Cadrilaterul, si sa cedeze o parte a Dobrogei de nord Bulgariei. Restul Dobrogei urma sa fie controlat si ocupat de Germania si Bulgaria, desi ramanea in proprietatea Romaniei. De asemenea, Romania a fost nevota sa cedeze Austro-Ungariei controlul asupra trecatorilor Muntilor Carpati, iar Romania a fost obligata sa concesioneze Germaniei toate exploatarile petroliere pe 90 de ani.

Tratatului de la Trianon, Versaille 1920, sau ziua de doliu de Ungariei

Dupa capitularea neconditionata a Germaniei, din noiembrie 1918, din Primul razboi Mondial, si incheierea Armistitiului de la Belgrad, Ungaria trebuia sa-si retraga trupele in teritoriul strict national. Statul maghiar nu a respectat, insa, aceasta intelegere.

Nou proclamata Republica Ungara a Sfaturilor, dupa venirea la putere a comunistilor, nu recunostea Armistitiul de la Belgrad, iar la data 20 iulie 1919, armata maghiara a realizat primul atac asupra trupelor romane aflate la est de Tisa. Contraofensiva armatei romane a venit la scurt timp, cu acceptul Puterilor Aliate si Asociate. ,,Armata romana a zdrobit bolsevismul in Ungaria, protejand aceasta tara si populatia ei de masacrele comuniste. Campania Armatei romane in Ungaria in 1919, a fost, cum pe drept i s-a spus, si o campanie pentru ,,linistea Europei", amenintata atunci de extinderea bolsevismului

", spune istoricul Gabriela Vasilescu.

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 intre Puterile Aliate invingatoare in primul razboi mondial si Ungaria, in calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat invins in primul razboi mondial. Tratatul a fost semnat in Palatul Marele Trianon de la Versailles de catre 16 state aliate, inclusiv Romania, pe de o parte si de Ungaria de alta parte. Tratatul de la Trianon recunostea unirea la Romania a Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului.,,El a facut dreptate istorica in litigiul Romaniei cu expansionismul si extremismul maghiar. Ziua in care s-a semnat Tratatul de Pace de la Trianon, a fost proclamata de catre oficialitatile maghiare de atunci, zi de doliu national. Ungaria a declarat ca a semnat tratatul, fiind silita de imprejurari, insa nerecunoscandu-l",mentioneaza istoricul Gabriela Vasilescu.

Tratatul de pace de la Paris din 1947, stabilirea actualelor granite

Conferinta de Pace de la Paris (29 iulie - 15 octombrie 1946) a fost urmata incheierea Tratatelor de Pace, de pe 10 februarie 1947, dintre Aliati si statele Axei, in urma celui de-Al Doilea Razboi Mondial. De partea Aliatilor erau: Statele Unite, Marea Britanie, Franta, Uniunea Sovietica, Polonia, Grecia, Iugoslavia si Cehoslovacia.

Desi a luptat in ultima parte a razboiului impotriva Germaniei, Romania a fost inclusa in partea tarilor invinse, din cadrul Axei: Italia, Romania, Ungaria, Bulgaria si Finlanda. Tratatul de la Paris consfinteste actualele granite ale Romaniei, care si-a primit inapoi Transilvania de Nord, care a fost data de Hitler Ungariei prin Dictatul de la Viena (1940), dar Romania a pierdut Bucovina de Nord si Basarabia in favoarea Uniunii Sovietice.Potrivit articolului 21, toate fortele militare aliate urmau sa fie retrase din Romania, in termen de 90 zile de la intrarea in vigoare a tratatului. Tratatul a obligat Romania sa plateasca 300 milioane dolari SUA, timp de opt ani, in bunuri: produse petroliere, cereale, lemn, vase maritime si fluviale, utilaj divers si alte marfuri.

Cititi si

Pretul Romaniei grandioase: 60 de tone de aur investite in barajul de la Stanca-Costesti, 32.000 de oameni chinuiti la Canal si WC-ul pretios al dictatorului

Dezbatere ,,Historia": Romanul de care se temeau toti japonezii din Pacific