zacaminte metalifere.doc

7/27/2019 ZACAMINTE METALIFERE.doc

http://slidepdf.com/reader/full/zacaminte-metaliferedoc 1/22

ZACAMINTE METALIFERE

Zacamintele de substante minerale utile sunt corpuri geologice, localizate inscoarta terestra, unde ocupa spatii bine definite si imbraca diverse forme, mai multsau mai putin regulate. In mare, un zacamant constituie o acumulare naturala desubstante minerale utile, exploatabila.

Elementele care definesc un zacamant sunt:

- natura substantei minerale utile;

- forma si dimensiunile zacamantului;

- structura si textura minereului;

- procesul genetic de acumulare;

- tipul de formare;

- pozitia zacamantului in scoarta terestra.

Substanta minerala utila (smu) reprezinta produse naturale folosite ca

atare sau prelucrate, formate si acumulate in scoarta terestra prin procese

geologice. Dupa continut si utilitate ele pot fi substante:

- matalifere;

- nemetalifere;

- energetice;

- hidrominerale.

Minereul este un agregat natural de minerale care formeaza masa unui

zacamant si care constituie o substanta utila sau contine una sau mai multe

substante valorificabile. Iata cateva exemple de tipuri de minereu: minereu aurifer,

minereu polimetalic, minereu de fier, minereu de aluminiu, minereu de carbune,

petrol sau sare. In sens restrans, notiunea de minereu se refera numai la

agregatele de minerale din care se pot extrage unul sau mai multe metale (daca

ne referim la minereuri metalifere).

1



e poate defini notiunea de minereu un agregat de unul sau mai multe

minerale din care se pot extrage anumite elemente (metale sau metaloizi) ori

minerale necesare industriei, in conditii rentabile.

Dupa numarul elementelor sau mineralelor valorificabile, minereurile pot fi

simple sau complexe.

Partile componente ale unui minereu sunt:

- minerale utile care constituie sau contin substante de interes economic;

- minerale de ganga, adica constituenti fara interes economic ai

minereului sau partea sterila (dupa procesul de prelucrare).

A. Zacaminte ortomagmatice

1 Textura masiva, adica o masa compacta de minerale metalice

cu o dispunere intamplatoare (ex. zacamintele de cromit si magnetit).

2 Textura diseminata (pestrita) – substanta utila, singenetica cu roca, este

dispersata neuniform in masa acesteia. Ea are un aspect particular in textura

patata sau de leopard in care apar zone de concentratie mai mare alaturi de zone

de concentratie mai mica !

3 Textura de imre!natie este caracteristica zacamintelor postmagmatice(hidrotermale si pneumatolitice) in care mineralizatia nu este singenetica cu rocagazda.

4 Textura in benzi (rubanata sau in slire ) este caracteristica printre altelezacamintelor de cromit. Ea se prezinta sub un aspect vargat, cu o alternanta deminerale inchise si deschise la culoare

5 Textura nodulara reprezinta concentrarea minereului sub forma de noduli deforma sferica, semisferica sau alungita

6 Textura breci"asa are un aspect caracteristic din elemente mineraleangulare si este prezenta indeosebi la minereurile supuse unei activitatitectonice

#. Zacaminte pegmatitice

2



1. macr"textura masi$a (nu exista nici o regula de aran"are a mineralelor

componente).

2. macr"textura z"nara (concentrica sau paralela).

C. Zacaminte pirometasomatice1 Textura c"ncreti"nar % c"ncentrica (orbiculara) consta in paturi

alternante de compozitie mineralogica diferita

2 Textura in c"carde % este vorba despre substitutia partiala si zonara a

silicatilor cu diferite minerale metalice

&. Zacaminte hidrotermale

1 Texturi z"nare, adica depuneri ritmice din solutii. #enzile concentrice se

dispun in "urul unei mineralizatii mai vechi sau in "urul unor fragmente de

brecii

2 Textura de imre!natie' adica prezenta postmagmatica a unor

mineralizatii de pirita, calcopirita, aur nativ, galenit in roca gazda

3 Textura atata, adica o aglomerare locala de minerale metalice pe roca

gazda

4 Textura in !e"de ! umplerea golurilor captusite cu druze de minerale

metalice

5 Textura aciculara ! prezenta aciculelor de minerale de aceeasi

compozitie minerala

6 Textura ibr"asa ! asa cum arata si denumirea, are un aspect de pasla,

fragmentele fibroase de minerale sunt prezente fara o dispozitie anume

7 Textura ""litica ! este vorba de prezenta unor oxizi si hidroxizi de fier si

aluminiu cu aspect de oolite

Texturi c"l"m"re – depunerea ritmica a coloizilor minerali in geode;

! "lte tipuri de texturi

Mineralogia z a camintelor metalifere

In general zacamintele sunt de doua feluri:

- zacaminte metaliere

3



- zacaminte nemetaliere;

$a randul lor, zacamintele metalifere pot fi de mai multe tipuri:

*. zacaminte de ier si metalele alia+el"r er"ase

,. zacamintele metalel"r neer"ase-. zacaminte de metale reti"ase

. zacaminte de metale radi"acti$e

/. zacaminte de metale rare

0. zacamintele elementel"r min"re.

Zacaminte de ier si metalele alia+el"r er"ase

#xizi$ carbonati%

%agnetit: &e' &e

*ematit: &e'

$imonit: (&e *)

Ilmenit: &e+i

iderit : &e

&ul'uri si arseniuri

-cestea sunt mai putin importante pentru fier si mai mult importante pentru

sulf, seleniu si arseniu.

irotina: &e/0x

irita: &e'

%ispichel : &e-s

$ollingit: &e-s'

%arcasita: &e'

4



Zacaminte de man!an (Mn)

e cunosc peste /12 de minerale de mangan, dar foarte putine constituie

minereu industrial.

#xizi%

iroluzit: %n'

silomelan: (#a*') %n1/2

%anganit: %n (*)

In conditii de alterare oxizii pot trece usor in carb"nati1

3odocrozit: %n

3odonit: a%n4 5i1/16

pessartin: %n -l' 5i46

Zacaminte de cr"m (Cr)

-ceste zacaminte se asociaza in special cu rocile ultrabazice ! dunite, peridotite.

romit: &er '4

%agnezio0romit: (%g,&e) r '4

rom0preotit: (%g,&e) r-l4

-lumocromit: (&e,%g) (r-l)'4

Zacaminte de Nic2el (Ni)

entlandit: (&e,7i)89

%illerit: 7i

7ichelina: 7i-s

5



Zacaminte de c"balt (C")

In general cobaltul este recuperat ca subprodus al minereurilor de 7i, u, -g.

obaltina: o-s

afflorit: o-s'

Eritrina: o 5-s46' 9*'

Zacaminte de m"libden (M")

e cunosc peste '2 de minerale, dar numai cca. trei sunt mai importante.

%olibdenit: %o'

ulfenit: b 5%o46

oelit: a 5%o46

Zacaminte de 3"lram sau tun!sten (4)

olframit: (&e, %n) 4

cheelit: a4 ( 92 < )

Zacaminte de titan (Ti)

+itaniul este prezent in aproape toate rocile care alcatuiesc scoarta terestra. El

formeaza de regula numai oxizi si silicati.

+itanati (picromerit, manganoilmenitul)

Ilmenit si magnetit

Ilmenit si hematite in concresteri

3util: +i'

Zacaminte de $anadiu (5)

6



=anadinit: b1 5 l (4) 6

atronit: =4

arnotit: >'(?')'(=4)' *'

Metale neferoase

Zacaminte de curu (Cu)

In natura exista peste /@1 de minerale de cupru. &oarte putine au

importanta industriala

upru nativ: u

ovelina: u

alcozina: u'

alcopirita: u&e'

#ornit: u1&e4

#ournonit: bub

+etraedrit: (u,&e,An,-g)/' (b,-s)4

uprit: u'

%alachit: u' (*)' ()'

-zurit: u (*)' ()'

Este interesant si bine de retinut ca elementul cupru (u) este cuprins si inalte minerale precum blenda, pirita, mispichel, galena, auripigment,

Zacaminte de lumb (6b) si zinc (Zn)

Balena: b #lenda: An

7



#ournonit: 'b u' b' Crtzit: An

amesonit: 1b b' mithsonit: An

eruzit: b -nglezit: b4

alamina: An'i4 *' %alachit: u' ()(*)'

Zacaminte de staniu (Sn)

e cunosc cca. '2 de minerale de staniu (cositor) care formeaza oxizi, sulfuri si

sulfo0saruri.

asiterit: n'

tanin: u'&en4

*arzenbergit: n (foarte rar)

%ontesit: bn41

Zacaminte de aluminiu (Al)

orindon: -l'

Diaspor si #oehmit: -l' *'

Bibbsit si *idrargilit: -l' *'

-lunit: >al (4)' (*)@

7efelin: 7a (-li4)

$eucit: > (-li4)

Zacaminte de bismut (#i)

#ismut nativ: #i (este termometru geologic avand p.t. 'F/2 )

#ismutina: #i'

8



Balenobismutina: b#i'4

+etradimit: #i'&e'

#ismutit: (i)'

Zacaminte de mercur (7!)

%ercur nativ: *g

inabru: *g

alomel: *gl

Zacaminte de arseniu (As)

%ispichel: &e-s

$ollingit: &e-s'

Enargit: u -s4

$a acestea mai pot fi adaugate si o serie de arseniuri de 7i si o sisulfosaruri de argint.

Zacaminte de stibiu (antim"niu % Sb)

tibina: b'

Metale pretioase

Zacaminte de aur (Au)

Aurul apare de obicei sub forma nativa (sau aproape nativ si intr-o masura mai

redusa asociat cu telururi! seleniuri ± "b! #i$

Aur nativ: Au

%lectrum: (Au!A& ' Au 73!54 )* A& 2+!42 ) (dupa unii autori ar&intul poate

a,un&e pana la 45 )



"ilvanit: (Au! A& .e4

/a&0a&it: Pb3Au (.e! "b4"5 ' 8

Aurostibit: Au"b2

Zacaminte de ar!int (A!)

e cunosc in natura peste 11 de minerale in care argintul apare in

combinatie. El se extrage de obicei din zacamintele de u,b0An.

-rgint nativ: -g (/22 <)

-rgentit: -g'

roustit: -g' -s

irargirit: -gb

Zacaminte de platina (Pt) si metale asociate (Os ,Ir,Pa,Rh,Ru )

latina nativa: t (/22 <) ! foarte rar

Iridiu !osmic: (Ir, s)

latino0paladiu: (t, d)

ooperit: (t, d, )

$aurit: (3u')

Zacaminte de metale radioactive

Zacaminte de uraniu (U) si radiu (Rd)

In natura se cunosc peste /22 de minerale de uraniu. ele mai importante

sunt

1+



urmatoarele:

?raninit: ?' (+h)

echblenda: m?' n?

amarsGit: (H,Er,&e,%n,a,?,+h,Ar) (7b,+a)' (,*)@

?ranotil: a*' 5?' (i4)6' 1*'

Zacaminte de thoriu (h)

+horianit: +h'

+horit: +hi4

%onazit: (e, $a.)4 cu 10'9 < +h'

enotim: H4 cu ',1 < +h'

Aircon: Ari4 cu ',1 < +h'

Zacaminte de metale rare

Zacaminte de tantal (a) si niobiu (!b)

ei mai importanti reprezentanti sunt:

olumbit (niobit): (&e,%n) (7b,+a)'@

+antalit: (&e,%n) (+a,7b)@@

Zacaminte de beriliu ("e) sau gluciniu

*ambergit: #e'(*)#

risoberil: #e-l'4

=arietatea verde, transparenta se numeste smaragd (smarald).

=arietatea albastra transparenta se numeste acvamarin.

11



Zacaminte de zirconiu (Zr)

Airconul: Ari4

#addelegit: Ar'

Eudialit:(7a,a,&e)@Ar5(*,l)65(i8)'6

Zacaminte de litiu (Li)

$epidolit: >$i' -l 5(&,*)'6 5i4/26

podumen: $i-l (i'@)

Ainnalditt: >(&e'J

'0/$i'0 -l')(-l'0/i@0F'2)(*/0'&0')

Zacaminte de elemente minore

admiu (d).

Baliu (Ba): se gaseste in blenda si germanit.

Bermaniu (Be): se gaseste in minereurile de u, b, An.

Indiu (In): se gaseste in blenda.

3eniu (3e): se asociaza cu molibdenul (%o).

esiu (s): se gaseste in pegmatite (roci).

3ubidiu 3b): se asociaza cu cesiu si litiu.

candiu (c): se gaseste in diobsid si hornblenda.

eleniu (e): se asociaza cu sulful nativ.

+elurul (+e): se gaseste in combinatii cu -g, u, *g si b.

ipuri de zacaminte

12



In general, zacamintele de afiliatie magmatica (magmatogene) se impart in

trei mari grupe, fiecare dintre ele cu anumite subtipuri:

- zacaminte lic2id8ma!matice

- zacaminte "stma!matice

- zacaminte $ulcan"!en8sedimentare.

Zacamintele lichid magmatice

%le se mai numesc ortoma&matice! propriu-ise sau de se&re&atie$ Aceste acaminte

repreinta concentratiile de minerale utile care au cristaliat direct din ma&ma! unele

inaintea celor mai multi dintre silicati! in faa protocristaliarii! altele concomitent sau mai

tariu! in faa meocristaliarii$ lasa se&re&atiei ma&matice cuprinde patru tipuri de

acaminte: protoma&matice (ma&matice timpurii! de licuatie (miscibilitate! de carbonatite

si isteroma&matice (ma&matice tardive$

oncentrarea mineralelor metalice se poate produce in timpul cristaliarii ma&melor

prin:

- cristaliare timpurie (protocristaliare*

- concentrare &ravitationala (meocristaliare*

- separarea tarie din topiturile reiduale$

Aacamintele de aceste tipuri pot fi masive sau diseminate. -cestea se

prezinta sub forma de corpuri tabulare si lentile, localizate in intruziuni de roci

bazice si ultrabazice, de obicei la mare adancime.

Zacaminte postmagmatice

#$ Zacaminte hidrotermale (de depunere)

Intruziunile magmatice pe cale de consolidare, dega"a solutii apoase fierbinti

(hidrotermale) cu o mare concentratie de elemente metalice. -ceste solutii circula

ascendent prin goluri si fisuri. $a o schimbare a conditiilor fizice (+, ) si chimice

(reactii cu rocile traversate), rezulta depuneri mineralizate sub forma de agregate,

care umplu treptat caile de circulatie. In acest fel, privite de "os in sus, iau nastere

zacaminte de minerale metalice din ce in ce mai sarace (cu depuneri din ce in ce

13



mai scazute). rincipalele concentratii sunt de n, , %o, 7i, o, %o, -u, -g, $i,

#i, u, b, An, b si *g. -ceste zacaminte au, firesc, forma golurilor sau spatiilor

libere pe care le umplu: filoane, volburi, retele, coloane de brecii, cu o mare

varietate structurala si texturala.

"$ Zacaminte hidrotermale diseminate (porfirice)

$a intruziunile subvulcanice acide (in special), incarcatura metalica se

concentreaza in zona apicala sub forma de granule minerale, cuiburi si pelicule pe

fisuri. &iind vorba de o diseminare, este evident faptul ca aceasta are loc odata cu

punerea in loc a rocii. u alte cuvinte aceste diseminari sunt singenetice in masa

intruziunii si a rocilor incon"uratoare. %ineralizarea se realizeaza fara aport metalic

din afara intruziunii, in roci cu alteratii specifice. 3ezulta in acest caz zacaminte de

u, %o, -u si -g, fara limite bine stabilite si cu un continut relativ scazut.

%$ Zacaminte hidrotermale de substitutie (metasomatice)

olutiile hidrotermale dega"ate de intruziunile acide, transporta incarcatura

metalica in afara corpului magmatic. -ceste solutii dizolva mineralele din rocile

carbonatice pe care le inglobeaza in chimismul lor si le inlocuieste cu mineralele

metalice din propriul lor chimism. 3ezulta in acest mod acumulari masive si

diseminate de &e, b0An0-g si u. Aceste acaminte au forme nere&ulate! alun&ite in

sensul de circulatie a solutiilor mineraliatoare$

&$ Zacaminte de contact (pirometasomatice)

%ineralele metalice se formeaza in aureolele de contact ale intruziunilormagmatice acide si intermediare sub influenta temperaturii si cu aportul desubstanta din fluidele dega"ate in timpul procesului de diferentiere magmatica si alconsolidarii rocilor. 3ezulta astfel corpuri de minereu cu forme neregulate sidimensiuni variate. %area ma"oritate a acestor acumulari sunt de &e, %o0#i0,n, u. Ele se gasesc la contactul dintre rocile magmatice si cele carbonatice,care sunt transformate in sGarne

'$ Zacaminte pegmatitice

14



-ceste zacaminte au luat nastere in faza telecristalizarii din magmele

reziduale imbogatite in 7a', >', $i', *' si elemente volatile. egmatitele (ca

roci) se formeaza de regula in zonele apicale si la periferia rocilor granitice si

sienitice. -ici se concentreaza mineralele metalice prin cristalizarea fractionata a

fluidelor magmatice. 3ezulta astfel cuiburi neregulate de dimensiuni reduse,

dispuse zonar in pegmatite, mase lenticulare, coloane sau dKGe0uri de roci cu ?,

+h, 7b, +a, n, si pamanturi rare (+3).

$ Zacaminte reziduale

-ctiunea agentilor externi si biologici duce da dezagregarea rocilor si

mineralelor preexistente. &unctie de compozitia chimica a rocilor, clima, relief si

regimul apelor freatice, o parte din materialul dezagregat este indepartat mecanic

sau in solutie, iar restul (rezidul ), se concentreaza pe loc sub forma de minerale

insolubile sau ca noi minerale (inclusiv metalice), stabile in conditii de suprafata.

ot rezulta astfel zacaminte de &e, -l in depozite carstice (calcaroase), %n, 7i,

o, -l in laterite, n pe seama greisenelor (deseori sub forma de pungi, lentile

metrice, mase stratiforme, corpuri neregulate cu oxizi si silicati hidratati).

Zacaminte vulcanogensedimentare

*$ Zacaminte de concentratie mecanica (aluvionare)

%aterialul solid rezultat prin dezagregare (minerale si agregate de minerale)

este antrenat de apa si vant. El este depus sub forma de aluviuni fluviatile, iar

restul este transportat pana la bazinul de varsare (lacustru sau marin). %ineralele

metalice se concentreaza sub forma de aluviuni la schimbari ale conditiilor de

transport (viteza J debitul apei, directia de curgere a apei) si functie de forma,

dimensiunea, greutatea granulelor pot forma zacaminte aluvionare (placersuri). In

aluviunile marine, concentratia se face cu a"utorul valurilor si curentilor marini. De

regula aceste aluviuni sunt bogate in minerale grele (hematit, magnetit, rutil,

ilmenit), minerale pretioase (aur, platina, argint), dar si metale rare.

I Zacaminte sedimentare

15



parte din materialul solubil si in suspensie rezulta prin alterarea scoartei

continentale si este transportat si depus in mari si bazine lacustre. In functie de

conditiile fizico0chimice de sedimentare precum si de activitatea bacteriana,

metalele formeaza noi minerale care se acumuleaza in sedimente. -portul de

metale, intensitatea depunerii si stabilitatea conditiilor de mediu duc la formarea

zacamintelor sedimentare stratiforme cu extindere mare. Ele sunt in general

acumulari de &e,%n,u,b0An,? si =

+$ Zacaminte de infiltratie artea solubila a rocilor descompuse in zona de alterare este antrenata in

afara locului de origine prin intermediul circulatiei apelor subterane. -cestea se

infiltreaza in formatiunile permeabile din "ur. $a schimbarea conditiilor fizico0

chimice ale solutiilor, din acestea se depun noi minerale care ocupa locul prin care

circula apa. 3ezulta astfel asa zisele LcapcaneM cu minerale de ?, =, u.

$ Zacaminte hidrotermal sedimentare

-pele marine infiltrate descendent se incalzesc datorita fluxului termic si datorita

aciditatii crescute. Ele dizolva selectiv metalele din rocile strabatute si impreuna cu

solutiile fierbinti dega"ate din profunzime, circula ascendent in zonele de concentratie sub

forma de solutii hidrotermale cu incarcatura metalica. olutiile hidrotermale se revarsa in

mediu marin si se acumuleaza prin sedimentare, in "urul izvoarelor marine zacaminte

(acumulari) de &e, %n, u, b0An etc.

-$ Zacaminte vulcanosedimentare

-ctivitatea vulcanica submarina dega"a in mediu acvatic eluvii incarcate cu

metale. In ariile de revarsare se acumuleaza prin sedimentare, sub forma de

maluri si sulfuri, oxizi si carbonati metalici, datorita schimbarii bruste de

temperatura, presiune si chimism. eismele vulcanice provoaca adesea alunecari

marine. In acest timp iau nastere curenti de fund. rin urmare, malurile cu

acumulari se disperseaza sau concentreaza. 3ezulta astfel mineralizatii masive

sau diseminate de u, b0An, &e si %n.

16



Metalogeneza Romaniei

roterozoic

- b0An: %untii 3odnei;

- u, &e: Dobrogea;

- %n: %untii emenic;

- irita, An: %untii oiana 3usca.

aleozoic in'erior

Cambrian:

- u, b0An, pirita: &undul %oldovei, rucea, $esul ?rsului (arpatii

rientali), %edias;

- u: #alan, &agul etatii;

- %n: Iacobeni, osna;

- #aritina: *oldita.

Silurian:

- irita: Izvorul epii;

17



- &e: 3usaia.

lte substante minerale utile:

- u,b,An: %untii #istritei;

- &e: %untii oiana 3usca;- An,u: %untii 3odnei;

)ezozoic

!riasic

- &e: Iulia (Dobrogea entrala);

- b,An ± u: omova (Dobrogea de 7ord);

- &e, u: Delnita (#anat).

"urasic

- b, An ± -u: 7imaia (%untii $otrului);

- %n,&e: %oneasa (-puseni);

-

&e: olotca (arpatii rientali);- %o J +.3. (pamanturi rare): Ditrau (arpatii rientali);

- irita J u: 3osia 7oua (#anat);

- u: azanesti (-puseni), #aia de -rama (arang);

- &e (+i,=): azanesti, iungani (-puseni).

Cretacic

- u,b,An: Bemenea (arpatii rientali);

- irita J u: %estecanis (arpatii rientali);

- -l, bauxita: ornet (-pusenii de nord ! adurea raiului);

- %n: ircusti (-puseni);

- b,An,u: =orta (-puseni);

- -l, bauxita: ohodol (ampeni) ! -puseni;

- -l, bauxita silicioasa: haba0onor (-puseni).

"lte s*m*u*%

18



- u,%o: %untii odru %oma;

- #auxita: adurea raiului;

- %n: %untii odru %oma;

- &e: Dobrogea;

- u,b,An: %untii %etaliferi.

+eozoic (,ainozoic )

aleogen (#aleocen)

- &e J b,An,u: cna de &ier, +incova;

- &eJb,An,u: %agura =atei, Izvorul %uresului, #udureasa (-puseni si

rientali);

- u ± %o: %oldova 7oua (#anat);

- irita J u: %oldova 7oua (#anat);

- u, %o ± : ravita, iclova (#anat);

- b,An,u,%o ± -u,-g, #i,,#: +incova, #aita #ihor, 3uschita, asca,

#ocsa (#anat si -puseni);

aleogen ($ocen)

- -u: =aliug (#anat);

- &e: apus (-puseni).

+eogen (%iocen) ! %untii -puseni

- -u, -g ± b,An: ainel, #adita, 3osia %ontana;

- uJ-u,%o: 3osia oeni, Deva;

- uJ -u,-g,b,An ± Be: -rama;

- b,An ± -u,-g : #aia de -ries, oranda0*ondol, #ocsa;

- -u,-g ± +e ± b,An: #aia de -ries, *anes, acaramb;

- *g: Izvorul -mpoiului;

- u ± Be: araul lui -vram.

+eogen (%iocen) ! arpatii rientali

1



- b,An,u ± -u,-g: Ilba, 7istru;

- u: %ermezeu;

- -u,-g ± b,An,u: taneni, asar;

+eogen (#liocen) ! %untii -puseni:

- -u: =artop.

+eogen (#liocen) ! arpatii rientali

- u: acmuleu;

- -u,-g ,b,An,u ± b: #aia prie, avnic, +oroiaga, +arna, uior;

- *g: Ivo;

- &e: *erculian, $ueta, %aldaras;

- *g: antimbru.

'tape operationale in cercetarea zacamintelor

-ucrari geologice

Studii si cercetari !e"l"!ice undamentale

-ceste studii stabilesc orientarea cercetarilor in etapele urmatoare si prin

urmare, au importanta si valoarea lor. -cestea cuprind urmatoarele etape

operationale:

a. pregatire;

b. cartare;

c. prospectiune;

d. explorare;

e. exploatare.

Metodica evaluarii rezervelor

2+



A. Clasiicarea rezer$el"r de substante minerale utile

/. 3ezerve geologice (3g)

'. 3ezerve exploatabile (3e).

.3ezerve industriale (3i).

*. Rezer$e !e"l"!ice (R!)

Cate!"ria A1

-ceste rezerve prezinta cel mai inalt grad de cunoastere si prin urmare sunt

cele mai sigure. Bradul de cunoastere impune date complexe asupra urmatoarelor

elemente: contur, forma, continut, continuitate, hidrogeologie, determinarea rocilor

din culcus, coperis (acoperis), compozitie mineralogica, tehnologii de exploatare,

preparare, sorturi industriale, steril etc..

Cate!"ria #1

-ceste rezerve sunt aproximative, dar ca grad de cunoastere se apropie

foarte mult de primele.

Cate!"ria C*1

-cestea sunt rezerve informative. Ele se calculeaza pentru toate cele trei

clase de zacamant (I; II; III). Informativ se cunosc: conturul, forma, grosimea, tipul

rocilor incon"uratoare, compozitia, calitatea, modul de preparare tehnologica,

domenii de utilizare etc..

Cate!"ria C,1

-ceste rezerve au un caracter tot informational. Ele sunt cercetate cu lucrari

de explorare izolate sau nu sunt cercetate deloc si se estimeaza prin extrapolarea

de la rezervele de categorie superioara. entru acest tip de rezerve se cunosc

numai conditiile de zacamant, caracteristicile calitative, prepararea si fluxul

tehnologic precum si domeniul de utilizare.

21



Cate!"ria 61

-ceste rezerve reprezinta rezervele de prognoza si ele se estimeaza pe

baza factorilor si conditiilor geologice generale. Ele se mai pot estima si in

extinderea rezervelor de categoria '.

,. Rezer$e exl"atabile (Re)

-ceste rezerve sunt cunoscute si sub numele de rezerve de bilant. Ele

constituie obiectul exploatarii pe baza unui proiect adecvat.

Re 9 Rb % ierderi

.$ Rezerve industriale (Ri / Rb)

antitatea de materie prima minerala care se obtine direct din mina. &ata de

Re, la rezervele industriale se tine seama de pierderile cantitative, calitative si

dilutie.

zacaminte metalifere.doc

Documents