yoga and the bible

V I A æ A V E Ç N I C Å

INTRODUCERE

Cartea aceasta a fost scriså mai ales pentru occidentali, care spre deosebire de orientali, ar putea fi într-o mare måsurå neçtiutori cu privire la acest subiect. æelul ei este de a prezenta într-un limbaj simplu unele din principiile de bazå ale acestei Yoga, çtiinÆa spiritualå a Maeçtrilor, împårtåçitå de multe secole de Maeçtrii spirituali autentici din est. Deçi este un fapt puÆin cunoscut în occident, aceastå Yoga este strict asemånåtoare în esenÆa ei cu învåÆåturile spirituale fundamentale ale Bibliei creçtine.

ïn anii din urmå, "Yoga" a devenit un termen obiçnuit în lumea occidentalå. ïnså cei mai mulÆi occidentali cunosc sau practicå posturile Hatha Yoga, care este cea mai rudimentarå formå a disciplinei spirituale yoghine. Hatha Yoga este foarte beneficå pentru sånåtatea trupeascå çi pentru seninåtatea minÆii, dar joacå un rol neînsemnat în dezvoltarea conçtiinÆei spirituale superioare. Patru alte forme principale de Yoga sunt îndeajuns de larg cunoscute în lumea occidentalå:

1. Bhakti Yoga, yoga devoÆiunii. Ea exclude toate riturile çi ceremoniile çi urmåreçte uniunea cu Dumnezeu numai prin puterea iubirii.

2. Karma Yoga, yoga acÆiunii. Ea le impune adepÆilor ei necesitatea de a-çi face datoria, în orice împrejurare, fårå teama de reproç sau açteptarea vreunei recompense. Idealul urmårit de karma yoga este datoria corect îndeplinitå çi spiritul de detaçare. Ea respinge ideea renunÆårii çi ståruie ca fiecare så-çi îndeplineascå în întregime datoria care îi revine, înså fårå a urmåri roadele acÆiunilor respective.

3. Jnana Yoga. Aceastå yoga urmåreçte concentrarea çi liniçteçte mintea prin metode simple çi fireçti de disciplinå çi control mental.

4. Ashtang Yoga sau Yoga octuplå, numitå de asemenea Raja Yoga, sistemul descris de înÆeleptul indian clasic, Patanjali. Acesta este un sistem de pregåtire yoghinå cuprinzåtoare, care include atât posturi fizice cât çi discipline mentale. MulÆi dintre adepÆii ei se înalÆå pânå la nivele relativ înalte de conçtiinÆå spiritualå.

Yoga Cuvântului divin, sau Shabad Yoga (yoga sunetului divin), descriså în aceste pagini, este cel mai înalt dintre sistemele indiene de yoga. æelul ei este în întregime spiritual iar menirea ei este de a-l face pe discipol apt så atingå mântuirea sau eliberarea în timp ce tråieçte aici pe påmânt. Sistemul ei de meditaÆie çi celelalte practici spirituale îi duc pe adepÆii ei la stadiile cele mai înalte de conçtiinÆå spiritualå.

Nimic din ceea ce este cuprins în cartea aceasta nu este doar pårerea sau concepÆia scriitorului. El nu are nici un fel de pretenÆie în ceea ce îl priveçte çi nu pretinde pentru sine nici un fel de încredere. Fiecare din faptele prezentate çi fiecare afirmaÆie este preluatå din învåÆåturile Maeçtrilor, care nu vorbesc despre ceea ce cred ei înçiçi, ci despre ceea ce au experimentat çi au våzut ei înçiçi çi prin urmare cunosc de la prima surså. Iar fiecare fapt çi fiecare afirmaÆie au fost mereu confirmate, de nenumårate ori, de cåtre Maeçtri çi de discipolii lor, atât în trecut cât çi acum, în actualul çi practicul secol douåzeci.

1

Y O G A Ç I B I B L I A

Pe scurt, aceastå carte nu compileazå teorii sau speculaÆii. Este expunerea unor fapte. Chiar dacå existå unii care nu le pot crede, aceste fapte nu-çi pierd nici o iotå din adevårul lor. Pentru cei care se întâlnesc pentru prima datå cu ele, unele din afirmaÆiile conÆinute în aceastå carte pot pårea dogmatice sau chiar neverosimile. Dupå toate probabilitåÆile, acest lucru este inevitabil. Dar studiind învåÆåturile Maeçtrilor, cititorului i se recomandå ca cel puÆin pentru moment så renunÆe la orice idee preconceputå çi så adopte o atitudine de cercetare lipsitå de prejudecåÆi. Nu trebuie så-çi închidå toate uçile stabilind dintru început cå nu mai existå nimic nou de aflat. Pentru cei mai mulÆi dintre noi mai sunt totuçi "multe lucruri în ceruri çi pe påmânt" la care nici nu viseazå filozofia noastrå.

ïn cåutarea adevårului, omul a interpretat greçit multe fenomene çi adesea nu a fost dispus så accepte nimic altceva, în afara cunoçtinÆelor care i-au parvenit aureolate de prestigiul tradiÆiei din vechime. Majoritatea oamenilor de pe acest påmânt mårunt sunt înclinaÆi cåtre materialism. Acesta a fost direcÆia cåtre care au fost îndemnaÆi prin precepte çi prin exemplu. Ideile despre o viaÆå mai înaltå care le-au fost disponibile au fost atât de vagi încât adesea ei au respins învåÆåturile, deçi în acelaçi timp aveau o dorinÆå profundå de a çti cum trebuie tråitå viaÆa pentru a împlini destinul omenesc çi Æelul Creatorului. Dacå cititorul descoperå cå învåÆåtura înfåÆiçatå în aceastå carte prezintå pentru el un interes vital, este mai bine så adopte atitudinea marelui savant Alexander Agassiz, care spunea:

"Cercetåtorul în domeniul çtiinÆei så se açeze înaintea faptelor asemenea unui copil çi så le analizeze."

Aceasta este atitudinea necesarå çi ea este salutatå de cåtre Maeçtri. Ei cer fiecåruia din cei interesaÆi în mod sincer, så påtrundå în propriul lor laborator de experienÆå çi så experimenteze, iar acolo îçi vor demonstra sieçi adevårul acestor învåÆåturi.

ïn legåturå cu activitatea Maeçtrilor, nu se pune în nici un fel problema prozelitismului. Asemenea atitudine nu are nici o utilitate çi nu este îngåduitå în acest domeniu de cercetare. Dar cei care nu se mulÆumesc cu abstracÆii çi speculaÆii, cei care au tânjit dupå o îndrumare specificå çi practicå în domeniul spiritual çi care simt cå de aici ar putea afla ceva mai multe decât se pot açtepta din partea religiilor sau filozofiilor contemporane, aceçtia pot descoperi în ÇtiinÆa Spiritualå înfåÆiçatå în aceastå carte, exact ceea ce cautå. ïn efortul de a face principiile spirituale mai uçor de înÆeles pentru cei care nu sunt familiarizaÆi cu ele, sunt folosite pe parcursul cårÆii cuvintele familiare ale lui Iisus. Acestea le sunt cunoscute tuturor cititorilor occidentali çi în acelaçi timp ele exprimå aceleaçi adevåruri fundamentale împårtåçite de toÆi Maeçtrii spirituali adevåraÆi din toate epocile.

2

7


ïn continuare este dezbåtut sensul acestor adevåruri, aça cum a fost el explicat de Maeçtrii din trecut çi de cei contemporani, din orient. Vom constata cå învåÆåturile lor çi cele ale lui Iisus sunt esenÆialmente asemånåtoare. Sunt incluse multe din cuvintele Maeçtrilor orientali, întrucât ele pot prezenta un real interes pentru cititor; iar mulÆi din cercetåtorii occidentali au considerat util så afle în ce fel sunt exprimate adevårurile afirmate de Iisus, în termenii specifici folosiÆi de alÆi mari Maeçtri. ïntre altele sunt cuprinse unele citate din Adi Granth - scriptura religiei sikh. Deçi puÆin cunoscutå în occident, aceasta este una din cele mai remarcabile cårÆi sfinte din lume; ea cuprinde multe dezbateri edificatoare asupra adevåratei spiritualitåÆi çi a metodelor prin care este atinså. Adi Granth a fost compilatå de un Maestru care a tråit în sec. XVI, Guru Arjan Dev çi de unii din succesorii såi. Mai sunt prezentate unele citate din Bhagavad Gita, care este cinstitå de Hinduçi drept adevåratå cålåuzå pentru o viaÆå çi o evoluÆie spiritualå, întocmai cum este cinstit Noul Testament de cåtre Creçtini.

Autorul doreçte så-çi manifeste îndatorarea faÆå de alte cårÆi scrise în limba englezå despre învåÆåtura Maeçtrilor, fårå de care aceastå carte nu ar fi putut fi elaboratå. ïi este îndatorat în mod deosebit Dr. Julian P. Johnson, care, sub îndrumarea çi inspiraÆia lui Hazur Maharaj Sawan Singh Ji, unul din cei mai mari Maeçtri recenÆi, a scris Cu un Mare Maestru în India çi Calea Maeçtrilor Spirituali. Alte opere de o deosebitå valoare sunt Spiritual Gems, o culegere de scrisori ale Maestrului Sawan Singh; Light on Sant Mat, al Maestrului Charan Singh; Sar Bachan sau "EsenÆa ïnvåÆåturilor" al Maestrului din sec XIX, Huzur Soami Ji Maharaj din Agra, care este menÆionat în aceastå carte simplu, ca Soami Ji, aça cum este cunoscut actualmente în India; çi Misticismul, Calea Spiritualå, de Lekh Raj Puri.

CAPITOLUL I

C A U T Å Ç I V E I G Å S I

“ïntreabå çi vei afla; cautå çi vei gåsi;bate çi Æi se va deschide.

Cåci oricine cere, ia; cel care cautå, aflå çi celui care bate, i se va deschide.”

MATEI 7:7-8

Aceste cuvinte vorbesc despre intensa nåzuinÆå a sufletului cåtre o viaÆå mai înaltå çi mai desåvârçitå, atât de acut resimÆitå acum pretutindeni de cei cu o gândire mai profundå, fiind cunoscutå tuturor celor care au aspirat la spiritualitate în toate epocile vastei istorii a lumii.

3


Ele vorbesc despre cåutarea spiritualå a omenirii, veche de când lumea, despre cercetarea care nu s-a încheiat niciodatå asupra adevårurilor vieÆii omeneçti çi ale vieÆii veçnice, asupra realitåÆii imuabile de deasupra çi de dincolo de trivialitatea existenÆei omeneçti.

Oamenii din lumea întreagå cautå aståzi, poate cu mai multå îndârjire decât oricând în trecut, adevårurile fundamentale ale vieÆii çi semnificaÆia esenÆialå a existenÆei omeneçti. MulÆi tânjesc dupå certitudine, într-o lume în care adeseori pare cå singurul lucru sigur este incertitudinea. Cåci, aça cum spune poetul, “Numai schimbarea este veçnicå.” ïn Æårile contemporane din vest viaÆa pare så ofere orice, în afara unui sens. ïn pofida progresului såu intelectual çi çtiinÆific, omul modern continuå så bâjbâie în beznå atunci când este vorba de problemele spirituale çi nu çtie încotro så caute lumina. Omul modern a descoperit cå progresul material, oricât de benefic ar fi, nu poate face nimic pentru satisfacerea aspiraÆiile sale mai înalte. Çi, în mare måsurå ca urmare a progresului çtiinÆific, omul este în prezent fråmântat çi nefericit çi, gândindu-se la viitor, tråieçte mai curând cu spaimå decât cu speranÆå. Cunoaçterea de cåtre omenire a lumii materiale vizibile a atins un nivel de neînchipuit; dar cunoaçterea lumilor invizibile ale spiritului este mai reduså decât în oricare din epocile trecute ale istoriei.

Oamenii de bun simÆ din toate Æårile constatå cu amåråciune pråbuçirea valorilor tradiÆionale, dezorientarea spiritualå çi degradarea moralå a lumii actuale, çi se stråduiesc så gåseascå acele valori spirituale certe pe care så se poatå baza ei înçiçi. Cåci pânå çi în acest univers çtiinÆific-materialist al secolului xx, oamenii continuå så simtå cå au un suflet. ïnså acest simÆåmânt, în sine, este de prea puÆin ajutor practic. Cei care nåzuiesc la spiritualitate îçi pun în continuare întrebarea: ce trebuie så întreprindem pentru a ne regåsi sufletele?

Sunt necesare råspunsuri limpezi çi practice çi la alte probleme pe care le ridicå religia çi filozofia çi pe care acestea nu le rezolvå în mod satisfåcåtor. De ce ne aflåm aici çi care este scopul existenÆei noastre? Care este Æelul final al strådaniilor çi eforturilor omeneçti? Ce ar trebui så facem pentru a ne “mântui”? Existå undeva, cineva care så çtie cu siguranÆå ce trebuie så facem pentru a realiza, cu certitudine çi fårå greç, fågåduinÆele fåcute de cåtre religie: mântuirea, intrarea în împåråÆia cerurilor çi comuniunea cu Tatål Ceresc?

Pentru om nu existå nici o problemå mai importantå decât aceea de a afla cine çi ce este el cu adevårat, ce loc ocupå în univers, care este relaÆia între el çi Creatorul suprem çi ce cale trebuie så urmeze pentru a îndeplini voia Tatålui çi a dobândi ceea ce în Biblie este denumit mântuirea

MAEÇTRII SPIRITUALI CONTEMPORANI

Existå aståzi în lume o surså adevåratå de cunoaçtere cu privire la aceste întrebåri fundamentale ale vieÆii omeneçti çi ale vieÆii spirituale?

4

7


Råspunsul este: da. Cuvintele lui Iisus sunt la fel de adevårate aståzi, çi sunt adevårate în acelaçi fel în care erau atunci când le-a rostit. ImpåråÆia cerurilor este la îndemâna noastrå aståzi ca çi în trecut, çi aståzi, aici pe påmânt, existå de asemenea aceia care pot så le arate tuturor celor care nåzuiesc, cum så ajungå acolo. Çi aståzi, ca întotdeauna, existå o metodå concretå prin care poate fi împlinitå nåzuinÆa spiritualå. Cåci existå aståzi pe påmânt, aça cum au existat în toate epocile trecute, Maeçtri spirituali desåvârçiÆi care cunosc råspunsurile la aceste întrebåri çi la toate întrebårile fundamentale la care omenirea cautå råspunsuri. Acest lucru nu este doar adevårat, ci çi cu desåvârçire raÆional pentru orice om a cårui minte nu este înglodatå în prejudecåÆile dobândite în decursul vieÆii. Dacå recunoaçtem faptul cå Dumnezeu çi-a trimis un Fiu iubit pentru a ajuta omenirea în suferinÆå, nu este cu totul raÆional så acceptåm faptul cå Dumnezeu poate så ne arate çi acum infinita Sa iubire, în acelaçi fel? De fapt, nu existå în Noul Testament, cu excepÆia a una sau douå posibile inseråri ulterioare, nici o afirmaÆie în care Iisus så fi revendicat o filiaÆiune divinå exclusivå. Aceste inseråri au fost introduse în dogma creçtinå doar la mult timp dupå moartea lui.

“Este o eroare fatalå så se presupunå cå existå un singur Fiu al lui Dumnezeu, sau Hristos, çi cå nu poate exista decât unul”, spune Dr. J. Johnson în cartea sa Cu un Mare Maestru Spiritual în India. “Printr-o astfel de presupunere, omul îçi închide orice perspectivå. Mai mult decât atât: nu existå nici o justificare raÆionalå pentru o asemenea presupunere. Ea este cu totul lipsitå de orice motivaÆie sau suport logic. Nu numai cå nu realizeazå nimic pozitiv, dar produce un råu considerabil.

“Este, dealtfel, o viziune foarte måruntå çi limitatå a Tatålui suprem. El ar trebui så fie foarte sårac în resurse pentru a fi trimis în aceastå lume un singur mare ïnvåÆåtor, pe parcursul milioanelor de ani ai existenÆei ei.”

Guru Nanak, un mare Maestru spiritual indian, spune:

“ïn toate timpurile, El îçi are în lume sfinÆii care îi împlinesc misiunea de îndurare.”

Iubirea çi puterea Tatålui suprem sunt nemårginite, iar Æelul planului Såu divin este de a aduce înapoi în cåminul lor de obârçie pe cei deveniÆi apÆi de a se întoarce acolo, graÆie experienÆelor lor påmânteçti. Aceastå reîntoarcere poate fi înfåptuitå numai cu ajutorul çi sub îndrumarea unui Maestru spiritual contemporan. Prin urmare, ca parte a planului divin, pe påmânt au existat întotdeauna unul sau mai mulÆi Maeçtri spirituali întrupaÆi, cåtre care omenirea - fiii risipitori ai lui Dumnezeu - så se poatå îndrepta pentru ajutor.

5


MulÆi oameni în orient çi un numår din ce în ce mai mare în occident sunt acum conçtienÆi de acest lucru. Totuçi, dintre cei care au fost educaÆi în religia creçtinå, mulÆi ezitå så se adreseze unui Maestru spiritual în fiinÆå în prezent, crezând cå aceasta presupune abandonarea propriei religii. Nimic mai departe de adevår.ExperienÆa obiçnuitå pe care o au discipolii occidentali ai unui Maestru spiritual contemporan este så descopere cå veneraÆia lor pentru ïnvåÆåtorul Iisus a devenit cu mult mai mai mare, pe måsurå ce au început så înÆeleagå mai profund çi mai cuprinzåtor adevårata naturå a divinitåÆii çi a misiunii lui. Din învåÆåturile Maeçtrilor lor çi mulÆumitå progresului spiritual pe care îl realizeazå cu ajutorul învåÆåturilor acestora, ei çtiu çi înÆeleg cu mult mai multe despre iubirea, mila, compasiunea çi strålucita spiritualitate a lui Iisus çi a altor Maeçtri care au fost trimiçi pe påmânt de cåtre Tatål nostru al tuturor. Nimeni, deci, nu trebuie så renunÆe la credinÆa în Iisus, dacå påçeçte pe calea Maeçtrilor spirituali contemporani. Pe calea aceasta, el va deveni mai curând un Creçtin mai bun. In mod asemånåtor, adepÆii oricårei religii devin, spun Maeçtrii, adepÆi mai buni çi mai credincioçi ai acelei religii, decât au fost înainte: musulmanul devine un musulman mai bun, budistul un mai bun budist, hindusul un hindus mai bun.

Mai mult, adeptul oricårei religii poate studia cu un Maestru spiritual fårå a se înstråina de propria sa religie çi fårå a renunÆa la ritualurile propriei sale biserici. Maeçtrii nu instituie culte sau biserici noi çi sunt binevoitori faÆå de toate religiile existente. Ei sunt preocupaÆi doar de a le ajuta discipolilor lor så realizeze un progres spiritual real. Este o problemå personalå a fiecårui discipol çi este legatå numai de cåutarea adevårului spiritual.

Discipolii unui Maestru spiritual întrupat în prezent, aça cum a fost çi situaÆia discipolilor lui Iisus, nu sunt nevoiÆi så se bazeze pe speculaÆii, teorii iscusite sau credinÆå oarbå. Nici nu sunt nevoiÆi så accepte promisiunile religiei numai pe încredere, fårå nici o dovadå pozitivå çi concludentå asupra adevårului lor. Ei aflå çi au dovada incontestabilå, prin propria lor experienÆå interioarå, cå promisiunile sunt adevårate çi cå pot fi realizate aici çi acum. Pentru ei începe o viaÆå mai frumoaså çi mai subtilå; ei au pornit în cålåtoria lor Acaså, destinul final al întregii omeniri.

6

7


Aceste afirmaÆii le pot pårea surprinzåtoare celor care nu sunt familiarizaÆi cu Maeçtrii spirituali çi cu lucrarea lor. Dar ele se bazeazå pe experienÆa a multe mii - chiar a sute de mii de oameni care tråiesc actualmente în lume. MulÆi dintre aceçtia se aflå în India çi în alte Æåri din est, în care cunoaçterea cåii spirituale care duce în împåråÆia cerurilor s-a påstrat vie de-alungul secolelor istoriei cunoscute a lumii. Dar existå aståzi de asemenea un numår din ce în ce mai mare de discipoli în occident, care au dovedit prin propria lor experienÆå cå fågåduinÆele lui Iisus çi ale altor mari Maeçtri spirituali sunt realitåÆi care pot fi încercate, verificate çi împlinite nu dupå moarte, ci aici çi acum. Testarea çi verificarea afirmaÆiilor pe care le fac Maeçtrii poate fi realizatå de toÆi cei care aleg så urmeze calea aråtatå de ei. Oricine se angajeazå pe calea aceasta dupå o serioaså chibzuinÆå, în conformitate cu propria alegere çi voinÆå libere çi o urmeazå cu deplinå sinceritate çi devoÆiune, este în måsurå så-çi dovedeascå sieçi cå împåråÆia cerurilor este accesibilå, cå viaÆa veçnicå este o realitate, cå se poate dobândi adevårata mântuire çi cå viaÆa poate fi plinå de o bucurie, fericire çi siguranÆå mult mai mari decât tot ceea ce au cunoscut pânå acum. Cel care evolueazå pe aceastå cale va fi în måsurå så spunå, cu timpul, nu “eu cred”, ci “eu çtiu”.

CEI CARE CAUTÅ ADEVÅRUL

Pentru cei mai mulÆi, primul pas în cercetarea despre care vorbeçte Iisus, este cåutarea a ceva în care så poatå crede fårå nici o îndoialå; a ceva care så nu fie acceptat numai din credinÆå oarbå; a ceva care nu doar så înalÆe çi så spiritualizeze inima, mintea çi sufletul, ci så satisfacå deplin cele mai exigente cerinÆe ale raÆiunii çi inteligenÆei. Drept urmare, sunt mulÆi cei pentru care principiile religiilor organizate nu mai sunt satisfåcåtoare. Mårturie sunt multele mii de oameni aparÆinând marilor naÆiuni ale lumii, constrânçi så caute cunoaçterea spiritualå çi calea mântuirii, pe care nu le pot afla în doctrinele çi dogmele religiilor organizate. În marea maså a oamenilor, nu sunt mulÆi cei care cautå. Ei sunt acele suflete rare, care de regulå au venit în aceastå lume având înclinaÆii spirituale. Krishna - Hristosul hindus - spune în Bhagavad Gita (Cântul Ceresc):

“ïntre mii de oameni, poate doar unul tinde spre desåvârçire.”

Sunt relativ puÆini cei care, în mod cu adevårat serios, se aflå în cåutarea adevåratei cåi spirituale. AbsorbiÆi de realitatea iluzorie a lumii materiale, în marea lor majoritate oamenii sunt deplin mulÆumiÆi så se afunde în satisfacÆii care îi înåbuçå din punct de vedere spiritual. Dar dincolo de rutina existenÆei cotidiene existå o modalitate mai înaltå çi mult mai subtilå de a tråi. Iar atunci când omul înÆelege însfârçit adevårul obârçiei sale spirituale, începe så înÆeleagå scopul fundamental çi esenÆial al vieÆii sale pe påmânt. Acest scop este evoluÆia spiritualå.

De-alungul timpului, toÆi cei însetaÆi de adevår, presimÆind existenÆa acestei vieÆi mai înalte, au strigat cåtre Dumnezeu, cum a fåcut-o cel care a scris, acum câteva mii de ani, una din Upaniçadele Indiei:

“ De la irealitate poartå-ne cåtre Realitate, De la întuneric adu-ne la Luminå, De la moarte, du-ne la Nemurire.”

7


Cei care cautå, au descoperit cå lumea materialå nu este singura lume. Ei çi-au dat seama cå intelectul omenesc neajutorat nu va fi capabil niciodatå så descopere singur råspunsurile la întrebåri. Ei au simÆit cå ceea ce vedem este numai o fracÆiune din ceea ce existå în realitate. ïntrezårind adevårul, oprimaÆi de meschinåria çi deçertåciunea vieÆii, aceçtia sunt constrânçi så caute realitatea spiritualå çi finalitatea care se aflå dincolo de aparenta lipså de sens a existenÆei omeneçti obiçnuite. ÇtiinÆa spiritualå a Maeçtrilor îl ajutå pe cel care cautå cu sinceritate så vadå existenÆa în profunzime, så perceapå Æelul spiritual aflat înapoia întâmplårilor lumeçti çi så înÆeleagå armonia divinå çi sensul care se aflå mai presus de toatå dezordinea aparentå a vieÆii omeneçti. Ea confirmå prin experienÆå personalå ceea ce susÆine în esenÆa sa Creçtinismul, precum çi celelalte mari religii din lume. In acelaçi timp ea satisface deplin aspiraÆiile cele mai înalte çi mai nobile ale fiinÆei omeneçti.

Semnul care îl vesteçte pe un adevårat cåutåtor al spiritualitåÆii este o adâncå çi ståruitoare nåzuinÆå cåtre adevårul spiritual çi experienÆa spiritualå, ceea ce îl îndreaptå pe calea care duce la iniÆierea de cåtre un Maestru desåvârçit. Dar dacå este sau nu pregåtit, aceasta o poate afla numai dupå ce întâlneçte un Maestru, cåci numai el poate çti acest lucru. In mod obiçnuit, în prezent, printre oamenii cu un anumit nivel de inteligenÆå çi cu o fire bunå, se întâmplå rar ca cel care solicitå iniÆierea så nu fie pregåtit pentru cale. Dacå nu este pregåtit, el nu va bate la uçå.

Cei care bat la uçå sunt de obicei aceia care au cheltuit o mare parte din viaÆå în cåutarea adevårului çi care au ajuns la concluzia cå viaÆa în aceastå lume este o experienÆå durå çi amarå. Este çtiut cå omul se adreseazå lui Dumnezeu mai ales la nevoie. Atunci când cel care cautå este foarte sincer çi serios, aceasta este o indicaÆie cå este pregåtit pentru cale. “Când eçti serios în hotårârea de a fi bun çi curat, Dumnezeu Æi-l va trimite pe Satguru (Cel care împårtåçeçte lumina), pe adevåratul ïnvåÆåtor.” - afirmå Sri Ramakrishna, un înÆelept din Bengali care a tråit în sec. XIX.

Pentru astfel de oameni este suficientå cea mai micå aluzie la faptul cå în zilele noastre existå Maeçtri spirituali întrupaÆi. In timp ce pentru cei care au pentru aceastå problemå un interes sau o curiozitate exclusiv intelectualå, nici un fel de argument sau de pledoarie nu ar fi în måsurå så-i determine så caute un Maestru. La fel de adevårat ca çi în zilele profetului Ieremia :

“Må vei cåuta çi må vei gåsi (doar) atunci când må vei cåuta cu toatå inima ta.”

Ieremia 29:13

MulÆi au constatat cå aceastå cåutare este îndelungatå. Au petrecut ani de-a rândul studiind literatura diferitelor religii atât din est cât çi din vest, a diferitelor sisteme de yoga çi de ocultism, çi a diferitelor societåÆi care se stråduie så explice tainele çi sensul existenÆei omeneçti çi a relaÆiilor dintre om çi Dumnezeu. Biblioteci întregi pot fi citite în stråduinÆa de a gåsi cheia, dar tot ce se obÆine sunt teorii sau påreri. Çi din nou, cel ce cautå poate striga, împreunå cu poetul John Donne:

“Vai, ce råspuns pråfuit primeçte sufletul în viaÆa aceasta, când el tânjeçte dupå înÆelegere...”

8

7


Adeseori cåutarea pare a fi fårå speranÆå, iar cel ce cautå se poate simÆi îndemnat så renunÆe; çi doar în cele din urmå så afle cu o neaçteptatå promptitudine, cå în zilele noastre existå Maeçtri întrupaÆi çi cå existå o Cale. ïn cele din urmå, cel care aspirå cu sinceritate la marea bogåÆie a adevårului spiritual - nestemata de mare preÆ - çi o cautå cu neobositå stråduinÆå, o va gåsi, aça precum a fågåduit Iisus. ïnså nåzuinÆa trebuie så fie sincerå. Este singura cale, çi este cea adevåratå. Cåci pentru a proteja calea de cercetåtorii animaÆi de curiozitate superficialå çi de cei care nu sunt încå pregåtiÆi, începând de la o anumitå treaptå, cunoaçterea este ascunså.

FågåduinÆa lui Iisus cå toÆi cei care cautå vor gåsi, poate fi asemuitå cunoscutului precept råsåritean:

“Când discipolul este pregåtit, ïnvåÆåtorul apare.“

Cei care aspirå så devinå discipolii unui Maestru spiritual adevårat, îl cautå. Când reuçesc så afle un Maestru adevårat, cåutarea lor ia sfârçit, cåci Maestrul le va aråta drumul cåtre lumina veçnicå a lui Dumnezeu. Mai mult, Maestrul fiind în fiinÆå în acest timp, påçeçte acum pe påmânt, ascultat, iubit çi venerat de discipolii såi precum a fost Iisus acum douå mii de ani. Cåci, pentru a stråbate calea, discipolul are nevoie de un Maestru spiritual viu, contemporan lui.

ïn trecut, aflarea unui Maestru spiritual era fåcutå în mod deliberat mai dificilå decât este acum. Discipolii erau acceptaÆi numai în urma celor mai severe probe. Aståzi, Maeçtrii çi-au modificat atitudinea. In ultimii ani ei i-au acceptat, de fapt, pe toÆi cei care au solicitat iniÆierea, în afara celor având o karma prea grea, faptele vieÆilor lor trecute fiind prea rele. Este întrucâtva çi o urmare a faptului cå aståzi acei cåutåtori care au atins nivelul de a fi apÆi pentru Cale, sunt cu mult mai mulÆi.

ïn realitate, Maeçtrii înçiçi vegheazå în permanenÆå asupra celor care aspirå la o viaÆå mai înaltå çi care cautå calea, dupå puterile lor. Asemenea celui care stând noaptea pe vârful unui munte vede luminile care sclipesc în jur, mai aproape sau mai departe, Maestrul spiritual poate vedea lumina interioarå a celui care este cu adevårat în cåutarea lui Dumnezeu. Atunci când aceastå luminå este destul de strålucitoare çi puternicå, çi cel care cautå este pregåtit, Maestrul se îngrijeçte ca acesta så ajungå în apropierea sa. Acest adevår este exprimat foarte frumos în parabola fiului risipitor, în care Iisus spune:

“Çi încå departe fiind el, tatål såu l-a våzut çi i s-a fåcut milå çi alergând, a cåzut pe grumazul såu çi l-a sårutat.”

9


ïncunoçtiinÆarea poate fi primitå prin mijlocirea unui prieten sau printr-o împrejurare favorabilå, sau prin orice alt mijloc. Cåile Domnului sunt necunoscute. Dar oriunde s-ar afla cel care cautå, fie çi pe cea mai izolatå insulå, Maestrul îl va vedea çi va gåsi o modalitate de a-l vesti despre cale. Binecuvântat mai presus de orice este acel cåutåtor care a gåsit un Maestru adevårat çi este acceptat de el în turma sa. Aceasta este cea mai mare binecuvântare pe care o poate primi un om. Cåci atunci când aflå un Maestru desåvârçit, el aflå adevårul adevårurilor çi fericirea realå, pe care omenirea le-a cåutat cu deznådejde în toate timpurile. Eliberarea definitivå a sufletului såu din întunecatele lumi ale materiei este atunci cu desåvârçire sigurå. Nimic în lume nu poate împiedica acest lucru. Nemårginita dragoste çi compasiune pentru omenirea în suferinÆå, manifestate de Maestrul spiritual, îl determinå så-l îndrume pe discipol pe calea care duce la viaÆa veçnicå.

Putem deci privi înainte cu speranÆa çi cu încrederea cå ne va fi aråtatå calea, cu ajutorul unui Maestru spiritual viu, încât ascensiunea noastrå spiritualå så fie sigurå. Cu ajutorul unui Maestru spiritual întrupat în prezent, Calea cåtre viaÆa veçnicå este deschiså.

10

7


C A P I T O L U L 2

ïNVÅæÅTURA MEA ESTE A CELUI CARE M-A TRIMIS

Deci le-a råspuns Iisus çi a zis:“ïnvåÆåtura mea nu este a mea, ci a Celui

care m-a trimis. De vrea cineva så facå voia Lui,va cunoaçte despre învåÆåtura aceasta dacå este de la

Dumnezeu, sau dacå eu vorbesc de la mine însumi.” Ioan 7:16-17

Marii ïnvåÆåtori ai tuturor timpurilor au împårtåçit cu toÆii aceeaçi învåÆåturå, metoda identicå de eliberare a sufletului din cåtuçele minÆii çi

materiei çi de intrare în împåråÆia cerurilor, cât timp ne aflåm în continuare aici pe påmânt, în corpul fizic. Calea predicatå de Iisus discipolilor såi apropiaÆi

este aceeaçi Cale împårtåçitå aståzi de Maeçtrii spirituali desåvârçiÆi de acum.

Aceastå Cale este numitå aici calea Maeçtrilor çi întrucât ea este o metodå raÆionalå çi çtiinÆificå de a realiza progresul spiritual continuu çi sigur cåtre ståri de conçtiinÆå din ce în ce mai înalte, este numitå çtiinÆa spiritualå a Maeçtrilor. In India ea este numitå çi Sant Mat, ceea ce înseamnå Calea - sau ïnvåÆåturile SfinÆilor. ïn sanscritå, Sant înseamnå un Maestru spiritual de cel mai înalt ordin, iar Mat înseamnå cunoaçtere prin experienÆå individualå nemijlocitå. Este cunoscutå çi drept credinÆa Radha Soami, denumire a Creatorului suprem fårå de nume, Dumnezeu. Sensul exact al acestor cuvinte este “Domnul sufletului”, Radha semnificând suflet, iar Soami - Domn.

11


ÇtiinÆa spiritualå sau Yoga Maeçtrilor spirituali, învåÆåtura Celui care i-a trimis pe Maeçtri în lumea aceasta, este çtiinÆa supremå a tuturor çtiinÆelor, cåci ea se ocupå de adevårurile ultime ale naturii umane çi ale destinului omului, de Æelul final al oricårei existenÆe omeneçti. Ea îl învaÆå pe cercetåtor, printr-o metodå de experimentare îndrumatå çtiinÆific, în ce fel så realizeze contactul direct çi permanent cu Creatorul såu. Este o çtiinÆå fireascå bazatå pe legi care, deçi au existat din totdeauna, îndeobçte nu sunt cunoscute. Çi este cea mai sublimå dintre çtiinÆe, întrucât transformå muritori obiçnuiÆi în fiinÆe divine.

Dupå cum spunea unul dintre cei mai mari Maeçtri spirituali din trecutul recent, Huzur Maharaj Sawan Singh Ji: “Pe scurt, este o metodå practicå de separare a sufletului din amestecul såu cu trupul çi cu mintea çi apoi de unire cu Obârçia sa, cu Creatorul suprem.” Ea a fost descriså de asemenea drept “o metodå çtiinÆificå çi spiritualå de a accede çi de a cunoaçte împåråÆia cerurilor, tråind în continuare aici în corpul omenesc.”

Pentru ca o metodå de evoluÆie spiritualå çi de realizare a unei vieÆi mai înalte så nu fie consideratå doar vorbårie goalå, ci drept un sistem practic çi çtiinÆific, ea trebuie, pentru a-çi demonstra valabilitatea, så le ofere dovezi indiscutabile tuturor celor care sunt dornici så o testeze çi så o practice. ÇtiinÆa Maeçtrilor spirituali îndeplineçte aceastå condiÆie, cåci atingerea unor ståri superioare de conçtiinÆå, eliberarea din robia minÆii çi a materiei çi intrarea în împåråÆia cerurilor, în timp ce încå tråim aici pe påmânt, nu sunt teorii deçarte sau vise.

Ele sunt realizåri concrete care pot fi obÆinute, verificate çi demonstrate de toÆi cei care sunt dornici så urmeze preceptele simple ale Maeçtrilor spirituali.

Pentru a urma aceastå cale nu se cere nici credinÆå oarbå, nici încredere oarbå. Dacå cel care o parcurge urmeazå în continuare îndrumårile date de Maestrul spiritual în timpul iniÆierii, va obÆine prin propriile sale experienÆe interioare dovada certå a progresului såu spiritual çi confirmarea indiscutabilå a adevårurilor enunÆate de cåtre Iisus çi de toÆi ceilalÆi mari îndrumåtori spirituali.

Pentru cei mai mulÆi, unele din adevårurile cuprinse în aceastå învåÆåturå vor fi noi, dar ea nu pretinde nicidecum credulitate. ïnvåÆåtura se bazeazå pe unele adevåruri fundamentale, care în general nu sunt cunoscute în vest, dar nu este necesar ca ele så fie acceptate numai pe încredere. Dimpotrivå, metoda aceasta îi oferå cercetåtorului interesat, posibilitatea de a verifica pentru sine însuçi oricare din postulatele ei. Ea nu propune ca ceva så fie crezut altfel decât în faÆa unei evidenÆe depline. Este o metodå çtiinÆificå çi ea oferå rezultate verificabile cu o exactitate matematicå. Tråim aståzi într-o epocå predominant çtiinÆificå çi intelectualå, iar timpurile noastre pretind o explicare raÆionalå çi rezonabilå a problemelor spirituale. Sunt mulÆi cei care au aflat în çtiinÆa spiritualå a Maeçtrilor aceastå explicare raÆionalå çi çtiinÆificå.

12

7


Oricine studiazå çi practicå aceastå çtiinÆå sub îndrumarea çi cu ajutorul unui învåÆåtor cu adevårat competent, va primi confirmarea mereu mai convingåtoare a existenÆei lui Dumnezeu çi a adevårului propriei sale divinitåÆi, prin experienÆa sa nemijlocitå. ÇtiinÆa Maeçtrilor spirituali este verificabilå prin acelaçi fel de analize çi demonstraÆii ca çi oricare din çtiinÆele fizice. Metodele ei sunt la fel de exacte çi rezultatele la fel de uniforme ca çi în oricare din celelalte çtiinÆe cunoscute. ïn toate erele lumii, printre toate rasele çi în toate Æårile, toÆi cei care folosesc metodele ei ajung exact la aceleaçi rezultate.

Faptul cå lucrarea spiritualå a Maeçtrilor este o çtiinÆå exactå este foarte dificil de sesizat pentru cei din apus, obiçnuiÆi så considere religia çi spiritualitatea doar o chestiune de credinÆå çi de încredere. ïnså cititorii cårora le este adresatå aceastå carte vor descoperi cå çtiinÆa Maeçtrilor cuprinde în ea esenÆa çi adevårul tuturor religiilor existente în lume. Çi ea le då adepÆilor ei nu numai speranÆå pentru viitor, ci çi certitudine deplinå çi realizare în prezent. Acest lucru este posibil pentru cå Maeçtrii nu sunt doar niçte predicatori, ci pot fi caracterizaÆi mai exact drept oameni de çtiinÆå înalt calificaÆi. Ei deÆin cunoaçterea unor legi pe care savanÆii materialiçti le ignorå cu desåvârçire - çi ei folosesc aceste legi pentru a gråbi dezvoltarea spiritualå a discipolilor lor.

S-a spus cå o çtiinÆå sau o filozofie limitatå conduce adesea la ateism; în timp ce o cunoaçtere cuprinzåtoare îl aduce pe om înapoi la Dumnezeu. ÇtiinÆa spiritualå a Maeçtrilor este acea cunoaçtere cuprinzåtoare în cåutarea cåreia s-au aflat mulÆi. Cåci Æelul ei çi rezultatul inevitabil al practicårii ei este de a-l aduce pe om înapoi la Dumnezeu.

Deçi învåÆåtura Maeçtrilor merge mult mai departe decât oricare dintre religiile actuale ale lumii, existå puÆine sau nesemnificative contradicÆii între ea çi preceptele fundamentale ale religiilor organizate. Cititorul onest va remarca aceasta çi nu va permite unor idei preconcepute så-i împiedice cercetarea. Calea Maeçtrilor este oferitå ca un adaus la ceea ce el deÆine deja, indiferent cårei organizaÆii religioase îi aparÆine. Ea nu urmåreçte çi nu doreçte så înlåture ceea ce el posedå deja, ci are ca scop så-i împårtåçeascå o luminå în plus, prin confirmarea acestora.

Acesta este un studiu care oferå cercetårii çtiinÆifice adevårate cea mai preÆioaså råsplatå, cåci furnizeazå mijloacele de a asigura omului cea mai profundå çi durabilå fericire. Ea le oferå celor care sunt în suferinÆå, atât mângâiere cât çi certitudine, atât pacea minÆii cât çi pacea sufletului, cåci ea demonstreazå cå existå o cale deschiså tuturor - deschiså acum - çi care duce la viaÆa veçnicå, comoarå çi bucurie veçnicå.

ÇtiinÆa materialå contemporanå cautå så aducå toate explicaÆiile pe fågaçul cauzelor fizice, care pot fi perceptibile simÆurilor çi minÆii omeneçti. Dar çtiinÆa Maeçtrilor afirmå çi demonstreazå cå imperceptibilul çi atot-puternicul spirit este cauza principalå çi fundamentalå a toate. Iar prin metodele ei de demonstraÆie çtiinÆificå furnizeazå cele mai pozitive dovezi pentru tot ceea ce proclamå toate religiile - çi ajunge apoi cu mult mai departe decât toate.

13


Aça cum a afirmat Iisus, calea aceasta nu este învåÆåtura nici unui Maestru anume, ci este învåÆåtura Tatålui suprem, care îi trimite pe Maeçtri în lume pentru a ajuta omenirii. Aceasta este metoda reîntoarcerii la Dumnezeu çi a apropierii de El, instituitå nu de om, ci de însuçi Creatorul suprem. Ea este la fel de veche ca çi creaÆia, fiind împårtåçitå de Maeçtri încå de pe când primul sfânt a pus piciorul pe aceastå planetå, acum milioane de ani. Cåci fiinÆe omeneçti cu inteligenÆå superioarå au tråit pe acest påmânt o perioadå de timp incomparabil mai mare decât îçi imagineazå istoricii çi arheologii de aståzi. Calea aceasta, în timpurile mai apropiate de noi, era taina celor mai înalte mistere ale vechiului Egipt çi ale Greciei.

Este o metodå desåvârçitå, care nu s-a schimbat în trecut çi nu se va schimba în viitor, cåci a fost de la început o çtiinÆå desåvârçitå, instituitå çi practicatå de oameni ai lui Dumnezeu desåvârçiÆi ei înçiçi, care nu greçesc niciodatå. Studiul scrierilor înÆelepÆilor aratå cå indiferent în ce erå sau Æinut au apårut, ei toÆi au urmat çi au revelat lumii chiar aceastå cale spiritualå. Calea a fost întotdeauna aceeaçi, pentru cå ea este planul lui Dumnezeu de mântuire a întregii omeniri. Din aceste considerente yoga spiritualå a Maeçtrilor a fost numitå de unii "religia lui Dumnezeu însuçi". Faptul cå este într-adevår aça îi va fi limpede celui care citeçte çi înÆelege adevårurile expuse în aceastå lucrare. Vorbind despre aceste adevåruri, Maestrul Sawan Singh spune:

“Aceastå metodå de ascensiune spiritualå este fireascå, se aflå în interiorul tuturor, este plånuitå de Dumnezeu çi este la fel de veche cât çi creaÆia. Acesta este planul Creatorului çi nimeni nu-i poate schimba, modifica sau så-I adauge ceva. Este la fel de vechi ca omul. Creatorul, atunci când l-a creat pe om, a proiectat aceastå Cale în el.”

De mult, cu foarte mult timp în urmå, înaintea celor care au întemeiat cele mai timpurii religii - Buda, Zoroastru, çi necunoscuÆii scriitori ai Vedelor - era cunoscut çi propovåduit acest adevår simplu, cå omul ajutat de un Maestru deplin realizat, se poate contopi conçtient cu divinitatea, în timp ce tråieçte în corpul såu fizic.

ïnvåÆåtura Maeçtrilor este numitå uneori religie, dar spre deosebire de religiile ortodoxe, ea nu are organizaÆie, nici preoÆi, nici dogme, nici ritualuri, ceremonii çi nimic ce ar trebui så fie crezut fårå o dovadå evidentå. ïntreaga sa structurå se bazeazå pe cunoaçterea pozitivå pe care çi-o poate dovedi sieçi fiecare discipol. Prin aceasta ea diferå în mod semnificativ de religiile ai cåror credincioçi se bazeazå de obicei numai pe fågåduinÆe çi pe credinÆe. Sistemul acesta este strict çtiinÆific, în aceeaçi måsurå ca çi çtiinÆele fizice sau chimia, sau oricare dintre celelalte çtiinÆe aplicate. Çi în acelaçi timp el este însåçi esenÆa religiei adevårate.

Oricare dintre religii are douå aspecte: cel exoteric, adicå exterior çi cel ezoteric, sau interior. Istoria religiilor aratå cå la începuturile ei, fiecare religie se închega în jurul unui om-Dumnezeu spiritualizat, sau Maestru, aflat în legåturå nemijlocitå çi permanentå cu Dumnezeu. Acestuia îi era încredinÆatå misiunea de a propovådui învåÆåtura, çi puterea de a-i aduce pe discipoli în contact cu realitatea interioarå, de a-i învåÆa cum se pot înålÆa, cum pot întra în împåråÆia cerurilor çi så ajungå în comuniune cu Creatorul lor.

14

7


Aceastå formå ezotericå a fiecårei religii continua så fie practicatå atâta timp cât Maestrul sau adepÆii lui avansaÆi din punct de vedere spiritual se aflau pe påmânt pentru a-i învåÆa çi a-i cålåuzi pe cei care nåzuiau la spiritualitate. ïnså atunci când conducerea trecea în mâinile unora mai puÆin evoluaÆi, lipsitå de prezenÆa spiritualå çi de puterea omului-Dumnezeu, religia îçi pierdea capacitatea de a le da adepÆilor ei contactul direct çi conçtient cu Creatorul lor. Apoi, treptat, ea se limita în din ce în ce mai mult la crezuri, dogme, rituri, rugåciuni çi ceremonii. Intrarea în împåråÆia cerurilor devenea, în linii mari, o speranÆå care putea fi realizatå dupå moarte, mai curând decât o anume experienÆå personalå vitalå, aici çi acum, realizabilå prin puterea spiritualå a Maestrului întrupat.

Dar întrucât existå pe påmânt Maeçtri întrupaÆi care tråiesc acum, existå de asemenea acum çi o religie vie, o religie interioarå sau ezotericå, la fel de dinamicå çi plinå de putere divinå cum era religia creçtinå în zilele lui Iisus, religia budistå în timpul vieÆii lui Buda, sau religia musulmanå, atunci când Mahomed îçi instruia primii discipoli în Arabia.

ïn Æårile occidentale sunt mulÆi cei care, auzind sau citind despre calea Maeçtrilor spirituali, au pus întrebarea fireascå: în ce relaÆie se aflå ea cu Creçtinismul?

Råspunsul este acesta: calea este identicå cu Creçtinismul, dacå prin acest termen înÆelegem învåÆåturile spirituale ale lui Iisus. ïnvåÆåturile Maeçtrilor nu se schimbå cu trecerea timpului. Ele sunt aceleaçi acum ca çi în trecut çi în viitor. Maeçtrii desåvârçiÆi care tråiesc aståzi împårtåçesc exact aceleaçi adevåruri spirituale ca çi cele pe care le-a predicat Iisus, atunci când påçea pe acest påmânt. Dar çtiinÆa spiritualå a Maeçtrilor nu este totuçi Creçtinism, dacå prin acest termen se înÆelege sistemul de dogme çi teologia creatå de alÆi oameni çi nu de Iisus, în decursul secolelor care au trecut dupå prezenÆa lui Iisus aici pe påmânt.

Calea interioarå sau ezotericå a oricårei religii din lume este una çi aceeaçi. Adevårurile spirituale, principiile çi practicile care stau la baza lor sunt identice. Aceste adevåruri au fost împårtåçite de fondatorii tuturor religiilor din lume çi aståzi sunt împårtåçite de cåtre Maeçtrii spirituali care sunt acum cu noi. Astfel, nu numai Creçtinismul, dar çi Judaismul, Budismul, Hinduismul, Mahomedanismul çi Taoismul, toate au fost întemeiate de Maeçtri care au transmis, într-o oarecare måsurå, aceastå çtiinÆå spiritualå a Maeçtrilor, aça cum este descriså în aceastå carte.

O comparaÆie între tezele cuprinse în aceastå lucrare çi cele ale întemeietorilor diferitelor religii din lume care au împårtåçit cunoaçterea ezotericå, va demonstra cå aceasta este realitatea.

15


ïn orice caz, învåÆåtura ezotericå nu este fåuritå de om, ci de cåtre Dumnezeu. Cåci de fiecare datå întemeietorii religiilor çi adevåraÆii Maeçtri nu au împårtåçit propria lor învåÆåturå, ci învåÆåtura sau doctrina Celui care i-a trimis în lumea aceasta. Iar acesta este un sistem vechi de când lumea, firesc çi desåvârçit, plånuit de Creator în scopul precis de a-l elibera pe om din robia corpului çi a minÆii çi de a-i da posibilitatea så atingå çi så se bucure de împåråÆia cerurilor aici çi acum, precum çi în viitor. Numai Maeçtrii în viaÆå ne pot aråta cum så realizåm acest lucru aici çi acum, în timp ce toate religiile se orienteazå cåtre speranÆa de dupå moarte.

CAPITOLUL 3

M U L T E L O C A Ç U R I…

“ïn casa Tatålui meu multe locaçuri sunt...” Ioan 14:2

Cele ce ochiul n-a våzut çi urechea n-a auzit,çi la mintea omului nu s-au suit, pe acestea le-a gåtit

Dumnezeu celor ce-l iubesc pe El.” Corinteeni 2:9

Pentru a înÆelege lucrarea Maeçtrilor spirituali - çi menirea esenÆialå çi Æelul vieÆii omeneçti, este necesar så avem cunoçtinÆå, cel puÆin în linii generale, de structura marelui univers de universuri, din care universul fizic este doar partea inferioarå, cea mai întunecatå çi cea mai micå. Aceastå cunoaçtere, aça cum este ea împårtåçitå de marii sfinÆi çi Maeçtri din est, este prezentatå aici pe scurt.

ProporÆiile universului sunt cu mult mai mari çi mai vaste decât cele pe care çi le imagineazå savanÆii contemporani çi majoritatea oamenilor care tråiesc acum în lumea aceasta. Cåci deasupra çi dincolo de universul material al stelelor, sorilor, planetelor çi galaxiilor cunoscute astronomilor, existå un numår aproape infinit de lumi mai înalte çi mai subtile, pe care nu le poate vedea nici un astronom, oricât de puternic ar fi telescopul såu. Guru Nanak spune:

“Existå milioane de ceruri çi milioane de universuri, Al cåror numår învåÆaÆii çi înÆelepÆii nu-l pot socoti.”

16

7


Iar Maulvi Rum afirmå:

“Intelectul çi creierul încremenesc atunci când încearcå så înÆeleagå întinderea creaÆiei Lui. Acest univers ar pårea asemenea unui fir de pår într-un ocean.”

Aceste lumi mai înalte sunt inaccesibile oricårui instrument fåcut de mânå omeneascå, întrucât ele sunt dincolo de limitele universului material çi sunt alcåtuite dintr-o substanÆå mai subtilå, care nu este decelabilå prin mijloace materiale. Dar Maeçtrii sunt foarte obiçnuiÆi cu ele, pentru cå le stråbat mereu, zi de zi. Ei le-au parcurs de nenumårate ori çi le cunosc la fel de bine cum cunoaçtem noi acele pårÆi ale lumii acesteia în care am tråit, sau pe care le-am frecventat de multe ori. Çi mulÆi dintre discipolii Maeçtrilor care tråiesc acum pe påmânt, fac çi ei adeseori asemenea cålåtorii, dacå nu chiar zilnice, în aceste lumi înalte, neînchipuit de frumoase, fiecare dintre ele având mai multå luminå çi splendoare decât cea de mai jos, oferind o existenÆå mai fericitå celor care le locuiesc.

Maeçtrii învaÆå cå marele univers este împårÆit în trei mari zone. Ele sunt cunoscute sub denumirile de Sat Desh, care înseamnå Æinutul real sau permanent, Brahmand çi Pind, cel din urmå fiind universul fizic. In fiecare din aceste zone existå mai multe regiuni principale, subîmpårÆite fiecare într-un numår aproape nesfârçit de subdiviziuni, în raport cu gradul lor de spiritualitate sau de transcendenÆå. Acestea sunt multele locaçuri din casa Tatålui.

SAT DESH, PRIMA MARE DIVIZIUNE

ïn cea mai înaltå zonå cereascå existå numai spirit pur, neamestecat cu nici un fel de materie. Este regiunea Spiritului universal çi aici, în starea cea mai purå çi deplin spiritualå a creaÆiei, sufletul omenesc se aflå acaså çi este în elementul såu de origine, susÆinut în permanenÆå de undele de viaÆå, de iubire çi putere care emanå de la Creatorul suprem. Aceastå regiune este cåminul nostru adevårat, numele prin care Maeçtrii îl menÆioneazå atât de ades. Numele indian al acestei cele mai înalte diviziuni importante a marelui univers este Sat Desh, ceea ce semnificå Æinutul real sau permanent. De aici, lumina, viaÆa, iubirea çi puterea Creatorului suprem se revarså în exterior çi coboarå pentru a påtrunde çi a susÆine toate lumile de mai jos.

Sat Desh este regiunea adevårului, a realitåÆii ultime, supremul paradis al paradisurilor. Este locul unde sålåçluiesc un numår infinit de fåpturi spirituale pure sau suflete, de o frumuseÆe çi majestate divinå, care nu cunosc nici moartea, nici suferinÆa çi nici imperfecÆiunea. Printre acestea se aflå mulÆi dintre cei care çi-au încheiat vieÆile påmânteçti çi s-au reîntors la cåminul lor spiritual, cu ajutorul unui Maestru desåvârçit. Cåci toÆi sfinÆii çi Maeçtrii desåvârçiÆi vin fie din Sat Desh, fie au acces instantaneu acolo chiar în timp ce se aflå aici pe påmânt, prin puterea acordatå lor.

Aça cum afirmå Maeçtrii, aceste regiuni nu pot fi descrise cu vreo precizie oarecare, întrucât în limbajul omenesc nu existå forme-gânduri sau cuvinte care ar putea exprima splendoarea çi frumuseÆea lor. Noi cei ce tråim în lumea aceasta materialå inferioarå suntem prea mårginiÆi ca înÆelegere. Marele sfânt din sec. XIX, Soami Ji din Agra, vorbind despre Sat Desh, spune cu simplitate:

17


“Ce frumuseÆe çi ce slavå! Cum le-aç putea descrie? Nu se aflå aici nimic în stare så sugereze måcar o idee. Iubirea joacå rolul suprem. Totul este Iubire.”

Aceastå mare diviziune este incomensurabil de vastå, atât de nemårginitå ca întindere încât nici un fel de percepÆie a dimensiunilor ei nu poate fi transmiså înÆelegerii omeneçti. Tot ceea ce pot spune Maeçtrii este cå ea este practic nelimitatå. ïn acelaçi timp, lumina ei este atât de strålucitoare, încât un soare ca al nostru, dar de o mie de ori mai mare, ar apare nu mai mult decât o micå patå întunecatå.

O încercare de a sugera dimensiunile ei ar fi poate så o comparåm cu universul fizic, din care astronomii de pe påmânt pot vedea doar o parte. Acesta conÆine miliarde de stele çi de galaxii, fiecare galaxie aflându-se la milioane de ani-luminå de oricare alta. Unii astronomi considerå cå existå probabil în univers la fel de multe stele câte fire de nisip se aflå pe plajele lumii. Soarele nostru, centrul sistemului nostru solar, este doar una dintre aceste stele. Cu toate acestea, dacå acest vast univers fizic ar fi plasat în Sat Desh, ar apare nu mai mare decât “un fir de pår într-un ocean.”

Lumile superioare sunt denumite adeseori planuri, dar imaginea unor planuri orizontale aflate unul deasupra altuia nu sugereazå o idee corectå. Mai curând universul fizic - cea mai de jos mare diviziune - ar trebui imaginat ca o sferå, iar apoi så ne imaginåm lumile superioare ca sfere de dimensiuni din ce în ce mai mari, care înconjurå çi se întrepåtrund cu sfera universului fizic. O imagine asupra dimensiunii relative a celor trei sfere poate fi sugeratå de afirmaÆia Maeçtrilor cå universul fizic este numai o picåturå în oceanul lui Brahmand, marea diviziune imediat superioarå lui. Aceastå mare diviziune este, la rândul ei, doar o picåturå în nemårginitul ocean al Sat Desh. Cea mai înaltå regiune din Sat Desh este numitå de Maeçtri, Radha Soami Dham, ceea ce înseamnå låcaçul Domnului Dumnezeului suprem, Radha Soami. Acesta este locul unde sålåçluieçte Tatål suprem, care deçi fårå de nume, este numit de sfinÆi çi Maeçtri, Radha Soami sau Domnul Sufletului. El este milostivul creator çi susÆinåtor a tot ceea ce vieÆuieçte în întregul mare sistem de universuri.

BRAHMAND - A DOUA MARE DIVIZIUNE

Cea de a doua mare diviziune a marelui univers este numitå de Maeçtri, Brahmand. Denumirea aceasta înseamnå “oul lui Brahm” çi este legatå de aproximativa ei asemånare cu o sferå alungitå. Este situatå înåuntrul, çi este înconjuratå, de Sat Desh.

SubstanÆa lui Brahmand este în cea mai mare parte spirit, dar împreunå cu el existå o oarecare cantitate de materie mai subtilå sau spiritualizatå. Este cea mai finå formå de materie çi include materia constitutivå a minÆii, extrem de subtilå çi amestecatå într-o micå måsurå cu substanÆå spiritualå. Este numitå regiunea spiritual-materialå, întrucât aici spiritul este preponderent. Coborând înså prin ea, pe måsura apropierii de lumile materiale, substanÆa ei devine mai denså çi este amestecatå cu din ce în ce mai multå materie. ïn zona de jos a Brahmand, mintea este cea care dominå asupra spiritului.

18

7


Aceastå mare regiune este de o vastitate care depåçeçte puterea de imaginaÆie a minÆii omeneçti, dar ea este foarte micå în comparaÆie cu Sat Desh. Iar de un interes deosebit este faptul cå partea de jos a Brahmand este regiunea raiului çi a cerurilor majoritåÆii religiilor lumii.

PIND - UNIVERSUL FIZIC - A TREIA MARE DIVIZIUNE

A treia mare diviziune este numitå de cåtre Maeçtri, Pind. Este universul dens, material sau fizic, în care tråim noi acum. Aici predominå materia denså, cu o micå proporÆie de minte çi o mai micå proporÆie de spirit. Cantitatea de spirit este cea strict necesarå pentru a menÆine viaÆa regiunii, cåci aceastå realitate trebuie înÆeleaså: spiritul este singura viaÆå adevåratå care existå, iar orice altå existenÆå este dependentå pentru a-çi continua existenÆa, de puterea animatoare a spiritului. Fårå spirit, materia este inertå sau moartå. Precum spune Iisus:

“Duhul este cel care då viaÆå; trupul nu foloseçte la nimic.” Io

an 6:63

Aceastå regiune cuprinde toate stelele çi sorii cu planetele lor, între care çi påmântul. Dar toate milioanele nenumårate de sori, stele çi galaxii cunoscute acum astronomilor, reprezintå o foarte reduså porÆiune a marelui întreg al regiunii Pind. Mai sunt multe alte milioane, dincolo de posibilitatea de cuprindere a telescoapelor astronomilor.

Imensitatea universului fizic uluieçte imaginaÆia omeneascå. Acesta este o lume în care påmântul nostru este o planetå måruntå, care se roteçte în jurul unui soare mårunt; este un univers cu miliarde de planete, stele çi galaxii de dimensiuni neînchipuit de vaste, despårÆite de noi çi de fiecare din celelalte prin distanÆe de neimaginat, gonind cu viteze înspåimântåtoare prin spaÆiul nemåsurat. Totuçi, întreaga suprafaÆå a Pind, universul fizic, nu reprezintå mai mult decât câteva fire mårunte de praf care plutesc în cerul lui Brahmand. Pind este atât de deficitar în substanÆå spiritualå, încât se aflå într-o stare de semi-moarte, de întunecime adâncå çi de inerÆie grea, în comparaÆie cu regiunile cereçti de deasupra. Aceste condiÆii sunt råspunzåtoare de multiplele vitregii pe care le experimentezå muritorii în aceste lumi inferioare, cåci nivelul de fericire adevåratå, de pace, armonie çi bucurie este determinat de proporÆia de spirit prezentå.

Lumea aceasta este cel mult o slabå reflectare a sublimei frumuseÆi çi realitåÆi a regiunii astrale çi a lumilor mai subtile care se aflå deasupra ei. Din lumina spiritualå adevåratå, aici nu se poate percepe decât o slabå licårire, în întunericul aproape deplin. Probabil cå regiunea astralå era cea pe care Platon o numea “Lumea Prototipurilor”, faÆå de care considera lumea fizicå drept o lume de umbre. Din aceastå descriere succintå a structurii çi dimensiunilor marelui univers de universuri, cititorul poate sesiza într-o oarecare måsurå imensitatea de necuprins a multelor låcaçuri din casa Tatålui çi poziÆia neînsemnatå çi umilå pe care o ocupå universul fizic çi cei care îl locuiesc.

19


C A P I T O L U L 4

TOATE LUCRURILE PRIN EL S-AU FÅCUT

“La început era Cuvântul çi Cuvântul era laDumnezeu çi Dumnezeu era Cuvântul. Toate prin el

s-au fåcut; çi fårå el nimic nu s-a fåcut din ce s-a fåcut.Intru el era viaÆa çi viaÆa era lumina oamenilor.”

Ioan 1: 1-4

Aceste cuvinte miçcåtoare çi pline de semnificaÆie ale Sfântului Ioan, descriind Cuvântul divin al lui Dumnezeu, sunt dintre cele mai cunoscute din întreg Noul Testament. Dar se poate spune fårå riscul de a greçi, cå adevåratul lor sens este unul din cele mai puÆin cunoscute dintre toate adevårurile cuprinse în învåÆåturile Bibliei.

Dacå oricare grup reprezentativ de Creçtini din apus ar fi întrebat ce anume a înÆeles Sf. Ioan prin Cuvântul care era cu Dumnezeu çi era Dumnezeu? - s-ar primi, dupå toate probabilitåÆile, o diversitate de råspunsuri. O cercetare a enciclopediilor çi a cårÆilor despre religia creçtinå ar duce la un rezultat asemånåtor. Dintre toate råspunsurile primite, cel mai frecvent ar fi, probabil, cå Biblia însåçi este Cuvântul lui Dumnezeu, cåci ea a fost numitå adesea Cuvântul revelat al lui Dumnezeu. Aceastå pårere este probabil cea mai general acceptatå în lumea apuseanå de aståzi.

Pentru Maeçtrii spirituali, atât cei din trecut cât çi cei actuali, Cuvântul la care se face referire în acest paragraf are o semnificaÆie fundamental diferitå. Cåci, la fel ca çi Iisus, ei au afirmat întotdeauna cå acest Cuvânt al lui Dumnezeu nu este un cuvânt rostit sau scris, sau o învåÆåturå. Este ceva cu totul diferit.

Ce este, prin urmare, Cuvântul divin?

Este putere, puterea spiritualå creatoare çi susÆinåtoare, omniprezentå çi atotputernicå a Domnului Dumnezeului suprem. Emanând de la Creator în forma unui curent, suflu sau undå de vibraÆii spirituale cu o putere de o intensitate incomensurabilå, el curge fårå încetare, påtrunzând çi saturând toate lumile çi toate fiinÆele çi lucrurile create. ïn Biblie, aceastå putere este numitå de asemenea çi Sfântul Duh, Spiritul Sfânt, Mângâietorul, iar în unele pasaje, Numele lui Dumnezeu.

ïn versetele cu care începe Evanghelia sa, Sfântul Ioan vorbeçte despre Cuvânt ca fiind marele suflu creator, revårsarea dinamicå a puterii Tatålui suprem, Creatorul tuturor marilor diviziuni ale marelui univers, precum çi a subdiviziunilor lor fårå de numår, a puternicilor lor conducåtori çi a mulÆimii nesfârçite de suflete care le locuiesc. Aça cum afirmå Sf. Ioan, acesta este Cuvântul, puterea emanatå de la Dumnezeu, cea care a creat universul; çi este aceeaçi putere care acum îl susÆine çi care este viaÆa tuturor lucrurilor din el.

20

7


Toatå viaÆa çi energia din univers vin de la Cuvântul Divin. Este o forÆå mai puternicå decât tot ceea ce este cunoscut pe påmânt, cåci este puterea din spatele tuturor celorlalte puteri. Toate celelalte forÆe sunt finite, dar ea este infinitå. Este puterea fundamentalå unicå a universului. Ea se manifestå sub înfåÆiçarea multor forme de energie aparent diferite, dar dacå descifråm izvorul lor originar, se vådeçte cå toate sunt esenÆialmente una singurå - puterea dinamicå a lui Dumnezeu. Ea råmâne ascunså, dar suprem activå, înapoia oricårei alte energii. Cuvântul este forÆa incalculabilå care controleazå miçcårile açtrilor pe orbitele lor. Este fantastica putere care leagå laolaltå particulele în nucleul atomic - cea mai mare forÆå descoperitå de oamenii de çtiinÆå din prezent. In el se aflå toatå energia universului, fie latentå sau dinamicå. El cere doar condiÆii potrivite pentru a se exprima pe sine ca forÆå dinamicå sau ca Dumnezeu în acÆiune, aça cum l-au numit unii Maeçtri din est. El are multe modalitåÆi de exprimare, majoritatea încå necunoscute oamenilor de çtiinÆå contemporani.

Aici este locul så menÆionåm cå aceastå forÆå covârçitoare, Cuvântul Divin al lui Dumnezeu, este factorul fundamental în Yoga sau çtiinÆa spiritualå a Maeçtrilor. Este chiar baza învåÆåturilor tuturor Maeçtrilor adevåraÆi çi elementul care deosebeçte metoda lor de dezvoltare spiritualå, de toate celelalte metode. Este singurul factor dupå care poate fi recunoscut un Maestru adevårat, pentru cå nu este çi nu poate fi Maestru autentic decât cel care împårtåçeçte çi practicå Cuvântul divin. Maeçtrii spirituali folosesc Cuvântul pentru marile lucråri pe care le înfåptuiesc aici pe påmânt; pe parcursul prezentei lucråri este înfåÆiçat modul în care o fac ei. Este de fapt scopul principal pentru care a fost scriså aceastå carte.

Ca çi electricitatea în aer, Cuvântul sau Duhul Sfânt al lui Dumnezeu este omniprezent. El påtrunde universul çi este imanent în fiecare individ çi în oricare alt lucru creat. OmniprezenÆa sa ajutå la înÆelegerea omniprezenÆei lui Dumnezeu.

In ultimii ani, savanÆii au descoperit cå energia existå pretutindeni çi cå ea este prezentå în fiecare atom de materie din întregul univers. Einstein a aråtat cå materia çi energia sunt de fapt doar forme diferite ale aceluiaçi lucru. SavanÆii nu mai vorbesc despre energie çi materie separat. Ele sunt identice, çi este astfel pentru cå orice materie este constituitå din atomi care conÆin nemårginita energie a lui Dumnezeu. Tot ceea ce existå în lumea materialå este energie, vibraÆii de câmp într-o formå sau alta. Pânå çi pietrele çi stâncile sunt påtrunse de viaÆa divinå a atomilor lor. Atât de uriaçå este aceastå putere încât, aça cum afirmå savanÆii, este suficientå cantitatea conÆinutå într-o linguriÆå de apå pentru a ridica o greutate de cinci milioane de tone de la nivelul mårii, pe vârful muntelui Everest.

21


Realizând descoperirile atomice, savanÆii l-au aflat pe Dumnezeu în acÆiune sau Cuvântul lui Dumnezeu, în toatå materia, deçi ei încå nu sunt conçtienÆi de acest fapt. Unii dintre ei çi-au afirmat convingerea cå aceastå cutremuråtoare energie este tainica putere a lui Dumnezeu. Dar aceçtia sunt în minoritate. De mare interes este faptul cå savanÆii, prin cercetarea lor materialå, au descoperit energia fundamentalå a universului - çi însåçi aceastå energie este factorul de bazå al învåÆåturilor Maeçtrilor. De fapt, prin rezultatul descoperirilor lor cu privire la natura realå a materiei, savanÆii au demonstrat çtiinÆific realitatea spiritualå a omniprezenÆei lui Dumnezeu. Ei au aråtat cå întreaga lume materialå este edificatå din energia lui Dumnezeu çi este saturatå de ea.

Acest lucru este valabil de asemenea çi pentru corpul nostru fizic, pentru aer cât çi pentru toate obiectele materiale care ne înconjoarå, çi astfel noi suntem cu çi în Dumnezeu în fiecare moment al vieÆii noastre. El nu se aflå departe. Oriunde altundeva ar fi, El este întotdeauna aici, cu - çi în fiecare dintre noi. Dumnezeu este totul în toate, çi nimeni nu poate fi aparte de Dumnezeu. Nu existå niciodatå separare de Dumnezeu.

De fapt, materie solidå ca atare nu existå. Cåci dacå totul este constituit din energie, unde este atunci materia solidå? SavanÆii contemporani ne-au aråtat cå astfel de lucruri aparent solide ca mese çi scaune sau giganÆi zgârie-nori din oÆel çi beton, sunt compuçi din atomi care conÆin spaÆii libere çi energie sub formå de sarcini electrice. Dar savanÆii nu ne-au spus deocamdatå cå aceastå energie este Cuvântul sau Duhul Sfânt al Creatorului suprem çi Pårinte al nostru, chiar acel Tatå atotputernic pomenit atât de ades de preaiubitul Domn Iisus în timpul misiunii sale pe påmânt.

Nu numai Biblia creçtinå, ci çi scripturile celorlalte religii majore afirmå de asemenea cå Verbul sau Cuvântul este Creatorul çi susÆinåtorul universului. Vedele hinduse spun cå cele paisprezece pårÆi ale universului au fost create de “Nad” sau Cuvântul Divin; iar Coranul spune cå Universul a fost creat de “Kalma” sau Cuvântul lui Dumnezeu. Maeçtrii indieni au considerat întotdeauna Cuvântul drept creatorul çi susÆinåtorul a toate. Guru Nanak spune:

“Din Shabad (Cuvânt) provine påmântul, din Shabad provine cerul, din Shabad emanå toatå lumina. Intreaga creaÆie se sprijinå pe Shabad, iar acest Shabad, O Nanak, îçi are sålaç în noi toÆi." "CreaÆia, Distrugerea çi Re-crearea sunt înfåptuite de Shabad.”

ïn Adi Granth este scris:

“Shabad a creat, Shabad a distrus; çi Shabad a adus din nou în fiinÆå CreaÆia.”

“Nam (Cuvântul) susÆine toate lumile çi universurile.”

Shams-i-Tabriz susÆine acelaçi adevår, spunând:

“Sunetul acesta (Cuvântul) a creat întregul univers çi el a iscat toatå lumina".

Marele Maestru din sec. XIX, Sawan Singh Ji, din Beas, Punjab, vorbind despre aceasta, afirmå:

22

7


“Cuvântul este baza care sprijinå toatå structura vizibilå çi invizibilå a Universului. Toate s-au nåscut din acest Cuvânt... Cuvântul a fost, este acum çi va fi de-apururea Realitatea fundamentalå.”

Iar ïnvåÆåtorul Iisus, afirmând cu tårie cå acest Cuvânt este nepieritor çi va fi din vecie în vecie, spune:

“Cerul çi påmântul vor trece, dar cuvintele mele (Cuvântul), nu vor trece.”

Matei 24:35

VIAæA ÎNTREGULUI

Cuvântul este de asemenea çi propria noastrå forÆå vitalå, cåci orice viaÆå vine de la el. Este însåçi esenÆa çi fiinÆa tuturor lucrurilor, inclusiv a noastrå, viaÆa a tot ceea ce fiinÆeazå. Nu existå nici o fåpturå în toate lumile materiale care så nu-çi primeascå viaÆa çi energia din acest flux vital. Cåci Dumnezeu este viaÆå, forÆå vitalå conçtientå, çi fårå El nimic nu ar putea tråi nici o singurå clipå, nici måcar så existe; Dumnezeu, manifestat în Duhul Sfânt, este singura viaÆå, întocmai cum seva este adevårata viaÆå a copacului. ForÆa vitalå a Cuvântului existå în toate çi susÆine toate fiinÆele omeneçti, bune sau rele, bogaÆi sau såraci, sfinÆi sau påcåtoçi, bårbaÆi, femei çi copii. Nici o fiinÆå omeneascå nu este lipsitå de ea. Guru Nanak spune:

“Acest Shabad, O Nanak, sålåçluieçte în noi toÆi.”

Iisus, vorbind despre Cuvânt ca fiind viaÆa tuturor fiinÆelor create çi de asemenea viaÆa spiritualå inerentå fiecårui om, a spus:

“Duhul (Duhul Sfânt sau Cuvântul) este cel care då viaÆå; trupul nu foloseçte la nimic; cuvintele ce vi le-am spus sunt duh çi sunt viaÆå.”

Pare în afara oricårei îndoieli cå adevåratul mesaj transmis de Iisus a fost:

“Cuvântul despre care vå vorbesc, este duh çi este viaÆå.”

Astfel încât iubirea çi viaÆa çi puterea de la Dumnezeu care a adus la viaÆå universul este propria noastrå viaÆå adevåratå, energia spiritualå interioarå care susÆine forma exterioarå. Acest flux de forÆå vitalå divinå curge în permanenÆå în fiecare electron al fiecårui atom al corpului fiecårui individ. El circulå prin sistemul nervos omenesc asemenea unui curent de luminå, care este imperceptibil pentru ochii fizici, din cauza înaltei sale frecvenÆe de vibraÆie. De fapt, cel care då viaÆå trupurilor noastre çi le susÆine este Cuvântul sau Sfântul Duh. Fårå prezenÆa sa nevåzutå, corpurile noastre çi ale tuturor fåpturilor vii ar înceta imediat så funcÆioneze çi ar deveni bucåÆi inerte de materie.

FiinÆa Supremå este båtaia inimilor noastre çi sângele care pulseazå în vinele noastre. El este respiraÆia noastrå çi aerul pe care îl respiråm. Astfel, Dumnezeu sålåçluieçte în noi çi este însåçi viaÆa noastrå. Este atât de aproape încât ne aude cea mai slabå çoaptå, vai, chiar înainte de a o çopti. Acesta este adevårul care l-a inspirat pe Tennyson când a scris:

“Tu så-i vorbeçti, cåci El aude, Çi duh, Duhului, poate vorbi. Mai apropiat îÆi este El ca råsuflarea,

23


Mai la-îndemânå decât mâna ta.”

Tennyson exprimå acelaçi adevår fundamental în versurile:

“De vrei så-l auzi pe Cel Nenumit, cufundå-teïn peçtera-Templu a sinelui tåu;Aici, de te vei apropia de-altar,Vei afla poate cå Cel Nenumit are glas,ïn care ai stårui, dacå-ai fi înÆelept.”

Suntem la fel de aproape de Dumnezeu cum vom fi întotdeauna. Este doar necesar så çtim aceasta prin experiment çi din experienÆå, ceea ce devine întru totul realizabil pentru toÆi cei care urmeazå calea Maeçtrilor spirituali.

Menirea finalå al vieÆii omeneçti este de a descoperi aceastå viaÆå sau Duh Sfânt al lui Dumnezeu, de a o înfåptui çi de a fi purtaÆi de ea în înalt, în cåminul nostru originar. Guru Nanak afirmå cu tårie aceasta, când spune:

“Scopul venirii tale în lume este de a dobândi comoara de nepreÆuitå valoare, Elixirul VieÆii, care te binecuvânteazå cu viaÆå nepieritoare. Acest Nectar al VieÆii (Cuvântul sau Duhul Sfânt), l-ai putea sorbi numai prin harul Maestrului.”

Atunci când va veni timpul, omul va afla cå în tainicele adâncuri ale propriei sale fiinÆe existå viaÆa çi iubirea çi înÆelepciunea, puterea çi pacea lui Dumnezeu. Pe scurt, Cuvântul Divin al lui Dumnezeu.

C A P I T O L U L 5

VÄNTUL SUFLÅ…"Vântul suflå încotro voieçte çi tu auzi glasul lui,

dar nu çtii de unde vine, nici unde se duce.Astfel este cu oricine e nåscut din Duh."

Ioan 3:8

“Cuvântul pe care îl auziÆi nu este al meu24

7


ci al Tatålui care m-a trimis.” Ioan 14:24

La prima vedere ar pårea cå nu existå nici o legåturå între cele douå citate de mai sus. Totuçi, amândouå afirmaÆiile se referå la acelaçi mare adevår - Cuvântul lui Dumnezeu - care este în esenÆå çuvoiul colosalei revårsåri de nemårginitå iubire, viaÆå çi putere, emanând fårå încetare de la Creatorul suprem al universului.

Cuvântul lui Dumnezeu este çi a fost din totdeauna cel mai important factor al învåÆåturilor Maeçtrilor - atât al învåÆåturilor lui Iisus, cât çi al Maeçtrilor din prezent. Sub nume diferite el este menÆionat în scripturile tuturor marilor religii ale lumii, dar înÆelesul såu real le-a fost cunoscut doar câtorva dintre adepÆii acestor religii.

Scripturile hinduse îl numesc Anahad Shabd, sau Muzica ne-iscatå (Fårå de început), çi de asemenea Akash Bani - Glasul Ceresc. Mahomedanii îl numesc Kalma sau Cuvântul çi Kalam-i-Ilahi, sau Glasul lui Dumnezeu. Zoroastru voebeçte despre Sraosha, semnificând “Sunetul din Cer”. Filozofii greci din primele timpuri, care au aflat tainele spirituale ale Indiei, s-au referit la el ca Logos, în timp ce unii îl numeau Muzica sferelor. Socrate vorbeçte despre el, fiind sunetul interior care îl transportå în tårâmuri de o frumuseÆe transcendentå çi divinå. Maeçtrii actuali îl numesc Nam, ceea ce înseamnå Nume sau Cuvânt (al lui Dumnezeu); îl numesc de asemenea Shabd, care înseamnå Sunet, sau în mod deosebit Sunet spiritual. ïn limba englezå Cuvântul este denumit Curentul Audibil al VieÆii, sau suflul Sunetului.

Cuvântului, care este Dumnezeu în acÆiune dinamicå, îi sunt atribuite aceste nume pentru cå el poate fi auzit de fiinÆele omeneçti al cåror auz interior a fost deçteptat de cåtre un Maestru spiritual desåvârçit. Capacitatea de a auzi curentul Sunetului este acordatå de Maestru fiecårui discipol, în momentul iniÆierii. Discipolii unui Maestru pot vedea de asemenea lumina vibraÆiilor Cuvântului. Cåci Tatål suprem se manifestå în mod esenÆial fiinÆelor omeneçti sub forma luminii çi a sunetului interior, amândouå fiind inerente çi emanând din fluxul Sunetului.

Pentru discipol, faptul cå Sunetul poate fi auzit este unul din factorii de importanÆå vitalå. Cåci atunci când aude muzica sacrå çi sublimå a fluxului Sunetului, îl aude pe însuçi Dumnezeu. Curentul Audibil al VieÆii, aça cum au aråtat Maeçtrii, este “limbajul nerostit” al lui Dumnezeu çi “Cuvântul Såu nescris”. Termenul de curent al Sunetului este nou pentru cei mai mulÆi cititori occidentali çi din aceastå cauzå identitatea sa cu termenii familiari folosiÆi în Biblie trebuie deplin clarificatå. Fluxul Sunetului este Duhul Sfânt sau Sfântul Spirit din Biblie çi este “Cuvântul” despre care vorbeçte Sf. Ioan. In întreaga Biblie, de câte ori se folosesc termenii Duhul Sfânt sau Sfântul Spirit, ei se referå la fluxul Sunetului sau Cuvântul. ïn aceastå lucrare termenii aceçtia sunt folosiÆi cu acelaçi înÆeles.

25


Sfânta Treime a Bisericii, Tatål, Fiul çi Sfântul Duh, este treimea Tatålui suprem, a Maestrului întrupat çi a curentului Sunetului, Cuvântului lui Dumnezeu sau Duhului Sfânt. Açadar, a deveni “umplut de Duhul Sfânt” înseamnå a auzi çi a împårtåçi Fluxul Audibil al VieÆii, a ajunge deplin contopiÆi în el çi a fi una cu el sau una cu Dumnezeu. Realizarea acestui fapt då posibilitatea unei înÆelegeri mai bune a sensului çi naturii adevårate a Sfintei Treimi, despre care este vorba atât de des în doctrina Bisericii Creçtine.

Vibrând çi rezonând neîncetat în întinderile nemårginite ale spaÆiului çi în acelaçi timp în fiecare atom çi în fiecare fåpturå omeneascå, armoniile cereçti ale suflului Sunetului sunt auzite de Maeçtrii spirituali çi de discipolii lor sub forma unei muzici de o încântare de nedescris. FrumuseÆea suavå a acestei muzici exercitå o influenÆå a cårei forÆå de atracÆie este irezistibilå çi care îl înalÆå pe discipol çi treptat îl poartå, etapå dupå etapå, prin toate multele locaçuri ale casei Tatålui såu pânå când, în sfârçit, atinge cu siguranÆå cåminul såu veçnic - cel mai înalt dintre ceruri.

Aceasta este, înfåÆiçatå foarte pe scurt, metoda de mântuire hotårâtå de Creatorul suprem Dumnezeu, din timpuri imemoriale. Cuvântul, împreunå cu întreaga sa putere spiritualå de a ne ridica pânå la o viaÆå cu mult mai înaltå, mai bunå çi mai fericitå, råsunå în fiecare clipå înåuntrul fiecårei fiinÆe omeneçti. Dar este nevoie de ajutorul unui Maestru spiritual viu pentru a-i auzi muzica.

“Vântul suflå... çi tu auzi glasul såu” este cea mai specificå descriere a glasului ceresc al lui Dumnezeu, fåcutå de Iisus. Aceastå referire la a auzi este consideratå de Maeçtrii orientali ca o evidenÆå indiscutabilå a faptului cå Iisus vorbea de Suflul Sunetului - muzica veçnicå a Cuvântului lui Dumnezeu. Maestrul Sawan Singh confirmå acest fapt, spunând :

“Din Biblie avem cunoçtinÆå cå Iisus era adeptul suflului Sunetului. Chiar çi acum, dacå mergi în interior îl întâlneçti pe cale. Pentru a-l înÆelege pe Iisus çi çtiinÆa sa, så mergem înåuntru çi så-l întâlnim.”

Sunt multe alte afirmaÆii atribuite lui Iisus, în care el se referå probabil la faptul cå Verbul (Cuvântul) este audibil çi poate fi ascultat de cei cårora le-a fost deschiså calea. Aceste afirmaÆii au fost ulterior interpretate de traducåtori çi de unii care nu cunoçteau adevårul, çi formulate astfel încât så arate cå Iisus se referea la cuvintele sale vorbite, la învåÆåtura sa exterioarå. Dar este prea puÆin probabil ca în fiecare din aceste cazuri el så nu se fi referit la “Cuvântul nerostit”, la Curentul Sunetului. Iatå doar câteva exemple:

“De ce nu înÆelegeÆi vorbirea mea? Tocmai pentru cå nu puteÆi da ascultare cuvântului meu." (Cuvântului meu...) Ioan 8:43

“Cel care este de la Dumnezeu ascultå cuvintele lui Dumnezeu; de aceea voi nu ascultaÆi, pentru cå nu sunteÆi de la Dumnezeu.” (Cel care este de la Dumnezeu aude Cuvântul lui Dumnezeu…) Ioan 8:47

“Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh çi sunt viaÆå.” (Cuvântul pe care vi l-am spus este duh çi este viaÆå)

26

7


Ioan 6:63

Maeçtrii din est au vorbit întotdeauna despre minunatul sunet al Duhului Sfânt:

“Un Sunet vibreazå în întreaga creaÆie. Atunci când îÆi vei deschide auzul låuntric, vei auzi un Sunet continuu care te va purta dincolo de toate îngrådirile minÆii çi ale materiei. Preaiubitul meu îÆi vorbeçte tot timpul. Dar vai! tu nu îi auzi Glasul.”

Çah Niaz

“Adu Bolta cereascå sub piciorul tåu, O! tu, om temerar, çi ascultå Cântul melodios care vine din cerurile de sus”

Maulvi Rum

“Încuind cele trei porÆi (ochi, urechi çi gurå), ascultå Muzica lui Anahad Shabad (Muzica fårå de început). Adi

Granth

Oricine aflå un Maestru spiritual adevårat çi se dedicå practicii spirituale simple pe care o împårtåçeçte el, va intra în contact cu Duhul Sfânt; çi fåcând aceasta, va auzi Cuvântul lui Dumnezeu. Acesta este primul pas pe calea spiritualå, çi este unul din faptele demonstrate ale çtiinÆei spirituale a Maeçtrilor. Nu este o teorie. Este un fapt dovedit prin experienÆå çi confirmare personalå çi verificat mereu de multe mii de discipoli. Fiecare discipol iniÆiat îl poate verifica prin sine însuçi, dacå se consacrå practicii. El nu poate da greç, dacå îçi îndeplineçte lucrarea.

Cel mai însemnat adevår care trebuie înÆeles cu privire la Suflul Sunetului este cå acesta este însuçi Dumnezeu çi cå se aflå acum înåuntrul fiecårei fåpturi omeneçti. Este Creatorul suprem manifestat çi în manifestare. Nu este doar o emanaÆie a lui Dumnezeu, ci este Dumnezeu însuçi. Dumnezeu nu este static. Este în mod suprem dinamic, iar Curentul Sunetului este energia sa dinamicå çi forÆa vitalå conçtientå, într-un proces continuu de manifestare. Este forma omniprezentå a lui Dumnezeu, care curge în - çi prin toate, de la cel mai înalt pânå la cel mai umil, çi care învåluie çi påtrunde totul în univers.

“Fluxul Audibil al VieÆii este forma veçnicå a lui Dumnezeu çi se aflå permanent în fiecare dintre noi”, spune Maestrul Sawan Singh.

Dar deçi Cuvântul sfânt este înåuntrul fiecåruia dintre noi, noi nu putem så-i auzim muzica sau så-i vedem lumina, pentru cå din punct de vedere spiritual suntem orbi çi surzi. Acesta este faptul la care se referå Iisus atunci când spune:

“AveÆi ochi çi nu vedeÆi, aveÆi urechi çi nu auziÆi.”

Numai dupå acceptarea noastrå çi dupå instruirea de cåtre un Maestru desåvârçit, vederea çi auzul låuntric ne sunt deschise çi devenim în cele din urmå conçtienÆi de divinitatea radioaså din interiorul nostru. ïn Adi Granth se spune:

“Fårå un Satguru (un Maestru desåvârçit viu) nimeni nu poate dobândi Nam (Cuvântul sau Curentul Sunetului). ïnsuçi Dumnezeu a conceput astfel universul.”

27


Çi dupå toate probabilitåÆile, acesta este adevårul afirmat de Iisus discipolilor såi, atunci când le spune:

“Vouå vå este dat så cunoaçteÆi taina împåråÆiei lui Dumnezeu.... Semånåtorul seamånå cuvântul.”

Marcu 4:11 ;14

De-alungul secolelor, mereu, în toate epocile, oamenii au întrebat: cum îl putem cunoaçte pe Dumnezeu? Desigur cå El poate fi cunoscut indirect, prin deducÆii, în multe moduri çi pe multe cåi, ca çi prin existenÆa legilor naturii sau gingåçia dragostei omeneçti. Dar aceasta nu este suficient.

Pentru virtual toÆi oamenii, Dumnezeu nu este încå decât o idee abstractå, un concept intelectual. Ce se cere este ca acest concept mental så se transforme în ceva real pentru experienÆa omeneascå. Iar aceasta se poate realiza numai fåcându-l pe om capabil de a-l vedea çi de a-l auzi pe Dumnezeu, pentru cå este necesarå vederea çi auzul personal pentru ca ceva sau cineva så devinå real pentru fåpturile omeneçti.

Este posibil acest lucru? Råspunsul Maeçtrilor este un neîndoielnic: da! Dumnezeu poate fi cunoscut nemijlocit, våzând înåuntrul nostru lumina çi auzind înåuntrul nostru melodia care ne încântå sufletul, a Cuvântului Såu, Curentul Sunetului. Cåutând så-i convingå pe muritori så accepte aceste fapte çi så påçeascå pe Calea Luminii, Maulvi Rum îndeamnå:

“O, cautå Muzica aceea care niciodatå nu piere; O, cautå Soarele acela care nu apune niciodatå!”

Acel Soare, lumina radioaså a Suflului Audibil al VieÆii este vizibilå numai celui ai cårui ochi au fost deschiçi de cåtre Maestrul spiritual; iar acea muzicå este auzitå numai de cel cåruia Maestrul i-a deschis auzul låuntric. In general, lumea este neçtiutoare de frumuseÆea transcendentå a acestor manifeståri ale existenÆei lui Dumnezeu. Doar Maeçtrii çi discipolii lor pot auzi acea armonie cereascå çi pot vedea lumina cereascå. Shams-i-Tabriz spune:

“Trebuie så-l vedem pe Dumnezeu cu propriul nostru ochi låuntric çi så auzim glasul Lui cu auzul nostru låuntric. Trebuie så stråpungem vålul întunecat dinlåuntru çi så contemplåm slava Lui.”

Cel care ne poate face apÆi så realizåm aceasta este Maestrul spiritual întrupat în prezent.

In esenÆå, Dumnezeu însuçi este fårå de înfåÆiçare. El nu poate fi descris în vreo limbå muritoare, pentru cå nici o limbå din lumea aceasta nu cuprinde noÆiunile, ideile sau conceptele necesare pentru a-l înfåÆiça pe El. Omul, câtå vreme este limitat la Påmânt, este prea mårginit ca înÆelegere pentru a fi în stare så cuprindå infinita lui majestate çi glorie. Dar Dumnezeu în acÆiune, în forma fluxului vital atotputernic al curentului Sunetului, este o forÆå vibratorie care påtrunde fiecare atom din univers manifestându-se sub forma luminii çi a sunetului. Atunci când un Maestru spiritual contemporan a deschis ochii çi auzul låuntric al discipolului såu, el îl poate cunoaçte pe Dumnezeu în mod nemijlocit, våzându-i lumina çi auzindu-i Cuvântul sau Sunetul. Çahul Niaz spune:

28

7


“ïntregul univers este plin de acest Glas, doar de-ai putea så-Æi deschizi auzul (interior) çi så-l asculÆi."

Glasul acesta ceresc este Tatål Atotputernic, coborând în fiecare om pentru a-i da luminå çi putere spiritualå, iar în cele din urmå pentru a-l conduce în cåminul såu veçnic, dupå ce l-a purificat çi l-a pregåtit pentru acel cåmin. El este legåtura dintre om çi Dumnezeu.

Adevårata închinare înseamnå a asculta acest Glas al lui Dumnezeu cu evlavie çi devoÆiune çi a ne låsa absorbiÆi în el. De mult le-a devenit limpede teologilor cât çi multor altora, cå Dumnezeu nu cere închinare pentru cå are nevoie de ea sau o doreçte, ci pentru cå este mijlocul prin care sufletul omului se poate întoarce la obârçia sa, de unde a coborât. Adevårata rugåciune este acea stare sau împrejurare în care omul se înfåÆiçeazå smerit înaintea Creatorului såu. Este recunoaçterea sau conçtiinÆa cå existå o putere de necuprins, mai mare decât toate celelalte puteri, çi cå aceastå putere este plinå de bunåvoinÆå çi beneficå pentru toate fåpturile, cât çi pentru om. Atunci când putem auzi Glasul lui Dumnezeu înåuntrul nostru çi îi simÆim forÆa de spiritualizare, suntem în prezenÆa Creatorului çi atunci ne închinåm cu adevårat.

Iubirea, viaÆa çi puterea lui Dumnezeu, devenite manifeste çi dinamice în covârçitoarea putere spiritualå a curentului Sunetului, reprezintå realitatea supremå çi esenÆialå a întregului univers; çi în acelaçi timp este factorul principal çi cel mai important în çtiinÆa spiritualå a Maeçtrilor. Este însåçi baza sistemului lor çi elementul care deosebeçte metoda lor de evoluÆie spiritualå çi de eliberare - de toate celelalte religii, sisteme spirituale sau oculte din ziua de aståzi, cât çi de sistemele obiçnuite de Yoga practicate în India. In afarå de aceasta, nu trebuie pierdut din vedere faptul cå metoda Maeçtrilor spirituali este metoda întemeiatå çi poruncitå de însuçi Creatorul suprem pentru izbåvirea çi eliberarea tuturor celor care aspirå cu adevårat la spiritualitate.

Cunoaçterea çi practicarea doctrinei curentului Sunetului este semnul care nu då greç prin care poate fi cunoscut çi deosebit un Maestru desåvârçit, de toÆi ceilalÆi. Cåci nimeni nu este çi nu poate fi Maestru spiritual de cel mai înalt ordin, cu puterea de a-i elibera sau de a-i ”mântui” pe toÆi cei care vin la el, dacå nu-i învaÆå çi nu le împårtåçeçte discipolilor lui darul suflului Sunetului sau Duhului Sfânt. Guru Arjan Dev spune:

“Acceptå-l ca ïnvåÆåtor numai pe cel care te poate contopi în Adevår, te poate face så cunoçti nepåtrunsul çi te uneçte cu Suflul Sunetului.”

“ Satguru (Maestrul adevårat) este cel cåruia îi stå în putere så ne acorde contopirea cu Infinitul în timp ce ne aflåm în trupurile noastre finite.”

Swami Ji din Agra enunÆå acest adevår astfel:

“Cel care îÆi då cunoaçterea Shabad-ului (Cuvântul), acela este ïnvåÆåtor desåvârçit. Fii pulberea picioarelor lui.”

29


Asemenea vântului despre care vorbeçte Iisus, curentul Sunetului nu este perceptibil ochiului trupului fizic. Vedem efectele vântului, îi simÆim forÆa çi îl auzim, dar el råmâne mereu o putere nevåzutå. La fel este çi curentul Sunetului, care este viaÆa spiritualå çi energia lui Dumnezeu çi glasul Creatorului suprem. Atunci când cineva îl aude cu propriul såu auz låuntric, viaÆa i se transformå, pentru cå aceastå experienÆå aduce cu sine conçtiinÆa prezenÆei lui Dumnezeu, ceea ce creazå credinÆå totalå. Aceastå credinÆå este de nezdruncinat, pentru cå se bazeazå pe experienÆa directå care nu poate fi contestatå. Dupå cum spune Sf. Pavel, care a fost în måsurå el însuçi så vadå lumina çi så audå sunetul låuntric:

“CredinÆa vine din auzire, iar auzirea din cuvântul lui Dumnezeu (Cuvântul).” Romani 10:17

Iar în acest mod care naçte o credinÆå de neclintit în Dumnezeu çi în prezenÆa lui låuntricå, Cuvântul îi redå religiei locul ei adevårat - çi anume, cel mai important lucru din viaÆa individului. Cåci atunci când existå o credinÆå deplinå în Dumnezeu bazatå pe experienÆå personalå incontestabilå, religia sau aspiraÆia spiritualå devine preocuparea supremå a omului, singura çi unica nåzuinÆå care poate da vieÆii un Æel adevårat, valoare çi sens.

C A P I T O L U L 6

EU ÇI TATÅL MEU UNA SUNTEM

“Eu çi Tatål meu una suntem.” Ioan 1o:30

“Cel ce m-a våzut pe mine, a våzut pe Tatål.” Ioan 14:9

“Tatål este în mine çi eu în Tatål.” Ioan 1o:38

30

7


MulÆi Creçtini acceptå ca indiscutabil faptul cå Iisus a fost Fiu al lui Dumnezeu çi una cu Tatål. Aceste afirmaÆii cum sunt cele de mai sus, sunt acceptate ca exprimåri exacte ale realitåÆii. Çi, într-adevår, întocmai aceasta sunt.

Între oamenii cu înclinaÆii spirituale din Æårile orientale, Iisus este venerat de asemenea ca un adevårat Fiu al Tatålui. Dar, aça cum s-a subliniat deja, existå o diferenÆå izbitoare între punctul lor de vedere çi cel al multor Creçtini din apus. Pentru popoarele din est, Iisus este doar unul dintre mulÆii fii iubiÆi çi aleçi ai lui Dumnezeu, care au fost trimiçi pe acest påmânt din tårâmurile înalte. In concepÆia popoarelor orientale, Maeçtrii spirituali din toate timpurile, ca çi cei din prezent, sunt fii ai lui Dumnezeu, aça cum a fost Iisus, trimiçi aici de Tatål suprem pentru a împlini lucrarea Lui.

Este demn de menÆionat faptul cå învåÆåturile Maeçtrilor din est, cu toatå smerenia çi iubirea care îi caracterizeazå pe toÆi aceçti mari purtåtori de luminå, afirmå întotdeauna adevårul susÆinut mai sus de Iisus: toÆi Maeçtrii desåvârçiÆi sunt una cu Tatål çi sunt fiii Såi iubiÆi. Maulana Rum spune:

“Maeçtrii sunt copiii lui Dumnezeu. Când se aflå în prezenÆa Lui, sau când sunt absenÆi, mereu se aflå sub ochii Såi.”

Sri Ramakrishna foloseçte o comparaÆie plinå de culoare pentru a descrie filiaÆiunea Maeçtrilor:

“Avatarurile (ïntrupårile divine ale lui Dumnezeu sau Maeçtrii spirituali) sunt nåscuÆi cu puteri divine çi însuçiri divine. Ei pot accede çi pot råmâne în oricare stadiu de Realizare, de la cel mai înalt pânå la cel mai de jos. ïn Palatul unui Rege, un stråin poate intra numai în încåperile exterioare, dar fiul Regelui, PrinÆul Palatului, este liber så meargå în orice loc.”

ïn Adi Granth se spune:

“Tatål çi Fiul sunt asemenea.”

Iar Guru Nanak afirmå:

“Slujitorul lui Dumnezeu devine însuçi Dumnezeu; nu te låsa înçelat de trupul såu omenesc.”

Maeçtrii desåvârçiÆi nu sunt doar fii ai lui Dumnezeu; ei sunt de asemenea una cu Dumnezeu. Ei toÆi sunt una cu Tatål, iar cine vede un Maestru desåvârçit din prezent, îl vede pe Tatål, la fel de neîndoielnic cum l-au våzut discipolii lui Iisus. Iisus a afirmat aceasta foarte råspicat, în råspunsul såu cåtre ucenicul såu Filip, care i-a spus: “Doamne, aratå-ne pe Tatål çi ne va fi de-ajuns.” La aceasta, Iisus i-a råspuns:

“De atâta vreme sunt cu voi çi nu m-ai cunoscut, Filipe? Cel ce m-a våzut pe mine a våzut pe Tatål. Cum zici tu: “Aratå-ne pe Tatål?” Nu crezi tu cå eu sunt întru Tatål çi Tatål este întru mine? Cuvintele pe care le rostesc nu le spun de la mine, ci Tatål - care råmâne întru mine - face lucrårile Lui. CredeÆi mie cå eu sunt întru Tatål çi Tatål întru mine, iar de nu, credeÆi-må pentru lucrårile acestea.”

Ioan 14:9-1

31


Maeçtrii din est au exprimat de multe ori, fiecare în modul såu, acest adevår fundamental:

“Acum eu sunt una cu Tine, çi contemplând aceastå Identitate, mintea mea este împåcatå... Dumnezeu s-a sålåçluit El însuçi în Guru.”“M-am adåpostit la tine, O ïnvåÆåtorule; tu eçti una cu atot-puternicul çi înduråtorul Dumnezeu.”

Guru Nanak

“Dumnezeu çi Kabir au devenit Unul çi nu poate nimeni så deosebeascå între cei doi.”

Kabir Sahib

“Så fie cunoscut de asemenea cå Taina låuntricå este cunoscutå numai unui Sat Guru, sau celui cåruia el i-a dezvåluit-o. Sant Satguru nu se bazeazå pe cuvinte sau învåÆåturi sau scripturi. El însuçi este FiinÆa Supremå în forma omeneascå.” Soami Ji

“MåreÆia Maestrului Spiritual este de nedescris. El este izvorul Elixirului VieÆii (curentul Sunetului). El a fost înaintea CreaÆiei çi înaintea începutului tuturor ciclurilor timpului. El este ïnsuçi Dumnezeu.”

Guru Arjan Dev

“Dumnezeu çi Maeçtrii Såi una sunt, de aceasta så nu te îndoieçti. Una sunt, asemenea valului care se înalÆå deasupra apei çi din nou se contopeçte cu ea.”“ïnvåÆåtorul (Guru), care este Dumnezeu, trebuie adorat din toatå inima çi din tot sufletul tåu; cåci El este cel ce då viaÆå çi El susÆine totul.”

Adi Granth

“Dumnezeu vine sub înfåÆiçarea unui om (Maestrul spiritual); El vine pentru a deçtepta lumea.

Bulleh Shah

Shams-i-Tabriz exprimå acest adevår într-un mod deosebit de plastic:

“Dumnezeu cel Atotputernic (Tatål suprem) s-a açezat înapoia unei uçi ferecate (dincolo de atingerea intelectului sau a simÆurilor). Apoi, tåinuit în spatele unei aparenÆe omeneçti (a Maestrului spiritual), vine så deschidå uça.”

ïnåuntrul Maestrului este ascuns Dumnezeu. Un Maestru spiritual desåvârçit çi însåçi FiinÆa supremå sunt una, cu singura deosebire cå Maestrul a luat corp omenesc çi într-o oarecare måsurå este limitat de acel corp. Din punct de vedere spiritual, Maestrul nu are nici un fel de limitare. FiinÆa sa interioarå este una cu FiinÆa supremå care a creat çi conduce universul. Maulvi Rum spune:

32

7


“Dacå tu nåzuieçti la contopirea cu Dumnezeu, O, açterne-te la picioarele Maeçtrilor. Câteva clipe în apropierea lor sunt mai bune decât o sutå de ani de rugåciuni sincere. ïnlåuntrul Maeçtrilor este templul çi se aflå Dumnezeu pe care så-l cinsteçti çi så-l adori.”

Marele ïnvåÆåtor Soami Ji din Agra scrie în Sar Bachan:

“Forma omeneascå a Maestrului desåvârçit are menirea de a-l face cunoscut pe El. Forma sa adevåratå este una cu cea a lui Dumnezeu, cåci el se bucurå mereu de beatitudinea sfintei prezenÆe a lui Sat Purush.”

Domnul Dumnezeul suprem este infinit çi nu poate fi våzut cu ochii fizici. Dar El este focalizat sau localizat în sfinÆii çi în Maeçtrii såi çi poate fi våzut çi cunoscut våzându-i çi cunoscându-i pe ei. Din acestea ne putem face o imagine a imensitåÆii puterilor unui Maestru spiritual desåvârçit. Fårå nici o îndoialå, este cel mai magnific dintre oameni. ïn timp ce discipolilor såi el le apare ca un binevoitor, modest çi iubitor prieten çi ca o fiinÆå omeneascå, puterile sale sunt virtual nelimitate. Maestrul spiritual îçi påråseçte corpul fizic dupå voie çi se aflå în aceeaçi clipå în Sat Desh. El este acaså în toate regiunile marilor diviziuni ale universului.

In India se vorbeçte adesea despre Maeçtrii spirituali desåvârçiÆi ca sfinÆi, acest cuvânt fiind luat din cuvântul sanscrit Sant, care are acelaçi înÆeles. Dar trebuie precizat cå aceasta nu are nici o legåturå cu sfinÆii canonici, cum sunt cei ai bisericii. Denumirea se referå exclusiv la acel suflet înalt care çi-a dezvoltat puterile spirituale latente, s-a înålÆat pânå la unitatea cu Creatorul suprem çi acum este în måsurå så-çi îndrume discipolii spre aceeaçi realizare sublimå. ïn India un astfel de sfânt este numit Sant Sat Guru, termen folosit uneori çi în aceastå carte. Literalmente, înseamnå un sfânt care este un adevårat îndrumåtor çi învåÆåtor spiritual, cum nu se aflå altul mai înalt aici pe påmânt.

ïntrucât toÆi Maeçtrii spirituali desåvârçiÆi sunt fii ai lui Dumnezeu çi una cu Dumnezeu, rezultå cå aceasta este valabil de asemenea cu privire la Maeçtrii desåvârçiÆi întrupaÆi în prezent. Dacå nåzuim la Dumnezeu, trebuie så-l cåutåm aici; iar dacå nåzuim så-l slåvim pe Dumnezeu, trebuie så-l slåvim în aceçtia. Nu existå altå formå a lui Dumnezeu în fiinÆå în lumea aceasta, decât persoana Maestrului desåvârçit; prin urmare nu ne putem închina lui Dumnezeu aici direct în nici un alt mod decât slåvindu-l pe Maestru.

Pentru milioane de oameni din est, poate mai båtrâni çi mai înÆelepÆi decât noi, aceastå metodå de a se închina lui Dumnezeu, atât de stråinå milioanelor de oameni din vest, este singura metodå adevåratå, logicå çi raÆionalå. Dr. Julian P. Johnson vorbeçte convingåtor despre aceasta în cartea sa “Cu un Mare Maestru spiritual în India” :

33


“Cel ce scrie acestea a urmårit adeseori mulÆimile care se adunau în jurul Maestrului, printre care mulÆi oameni de culturå, oferind cea mai fenomenalå demonstraÆie de credinÆå. Am cåutat så analizez aceasta de multe ori, cu propriile mele elemente psihologice. Adesea i-am våzut cu ochii înlåcrimaÆi, cu mâinile împreunate într-o atitudine de venerare, având pe feÆe strålucirea bucuriei çi a iubirii. Nimic asemånåtor nu se poate întâlni nicåieri pe påmânt.

“Nu am întâlnit nicåieri asemenea adoraÆie minunatå, spontanå çi fericitå, ca cea oferitå Maestrului, iubitului Satguru. Pe feÆele lor, a multor mii într-o mare mulÆime, se manifestau laolaltå bucuria çi recunoaçterea fericitå. ïntovåråçitå uneori de lacrimi de încântare, strålucirea din ochii lor pårea stråluminatå de iradierea celui de al nouålea cer. ïn aceasta era veneraÆie amestecatå cu o desåvârçitå înÆelegere çi iubire.

“Ei çtiu cu certitudine pe cine çi ce anume slåvesc. CredinÆa lor nu este teologicå. Dumnezeul lor viu se aflå aici, înaintea ochilor lor, çi El nu este o simplå teorie. Pentru oamenii aceçtia, Maestrul spiritual este totul, este çi Dumnezeul din ceruri çi Cel veçnic viu, împreunå çi întrupat în aceastå formå omeneascå. Nici cei mai iscusiÆi çi mai analitici dintre filozofii lor nu gåsesc nimic contradictoriu în ideia lui Dumnezeu çi a omului, manifestaÆi deplin într-o formå care se aflå chiar înaintea lor. Pentru ei acesta este de fapt lucrul firesc, çi ei nu-çi pot imagina exprimarea deplinå a iubirii divine pe påmânt în vreun alt mod.

“Atunci când îl våd pe Maestru çi învaÆå så-l iubeascå, ei çtiu cå depind de el pentru a avea viaÆå veçnicå. ïn sufletele lor ei çtiu cå våzându-l acum, aståzi, ei au deja viaÆå fårå de sfârçit. Nu este o speranÆå îndepårtatå, ceva vag çi de neatins, despre care så se îndoiascå. Este ceva ce deÆin acum. Çi atunci cum så nu fie plini de bucurie?

“Ar fi prostesc så numim aceasta devoÆiune oarbå. S-ar råsfrânge în mod nefericit asupra capacitåÆii, inteligenÆei çi onestitåÆii intelectuale a celui care ar afirma aça ceva. Dacå aÆi putea fi martorii unei asemenea devoÆiuni, aÆi percepe cå aceasta este devoÆiunea inteligentå a sufletului. CredinÆa în Maestrul spiritual este o bucurie vie, care nu se aseamånå cu nimic altceva pe påmânt.

“ïn prezenÆa Maestrului, totul este luminå. Nu poate råmâne nici o umbrå, çi ea poartå în sine evidenÆa interioarå a adevårului çi a realitåÆii. Ridicatå în înalt de aceastå realitate, inima capåtå aripi de vultur. Çi totuçi, nimic altceva în afara experienÆei personale nu l-ar fi convins probabil pe discipolul respectiv despre aceastå realitate sublimå. Nu este de presupus ca altceva så-l fi determinat så o accepte spontan.”

34

7


Este adevårat cå fiecare om are asemånare cu Tatål suprem - sufletele noastre sunt picåturi din nemårginitul ocean al FiinÆei Sale. ïnså oamenii obiçnuiÆi nu sunt conçtienÆi de natura lor interioarå divinå. Ei çi-au pierdut conçtiinÆa acestei unitåÆi. Maestrul spiritual este înså în permanenÆå conçtient de ea. Aceasta este una dintre însuçirile care îl diferenÆiazå de oamenii obiçnuiÆi. Maestrul spiritual cunoaçte relaÆia sa cu Tatål çi este în måsurå så-çi exercite în mod conçtient puterile sale ca fiu al lui Dumnezeu.

Iar Maestrul este însuçi Dumnezeu. Cåci Creatorul infinit este spirit universal. El devine dinamic în Maeçtri çi astfel råspândeçte divina Sa strålucire între oameni. Maestrul îl manifestå pe Dumnezeu; dar el nu-l manifestå pe Dumnezeu în totalitate, în acest unic trup omenesc. Çi omul obiçnuit este de asemenea o scânteie de esenÆå divinå; înså el nu s-a dezvoltat încå pânå la acea luminå radioaså, strålucitoare, care a devenit Maestrul spiritual.

Adevårul cå Maeçtrii spirituali adevåraÆi sunt fii ai lui Dumnezeu çi una cu Dumnezeu nu trebuie acceptat doar pe încredere. Ca çi toate celelalte afirmaÆii în legåturå cu çtiinÆa spiritualå a Maeçtrilor, ea poate fi demonstratå çi verificatå deplin ca fiind adevåratå. Atunci când discipolii unui Maestru întrupat în prezent au acces în tårâmurile superioare, sunt în måsurå så-l întâlneascå aici pe Maestrul lor, så vadå cu proprii ochi forma lui astralå sau radiantå çi så afle prin propria lor experienÆå cå Maestrul çi Dumnezeu sunt una. ïnså aici pe påmânt, unde putem vedea doar materia brutå, aça precum spune Maulvi Rum:

“Soarele este ascuns dupå paravanul omenesc (corpul).”

FORMA REALÅ A MAEÇTRILOR SPIRITUALI

Existå încå o cale anume prin care Maeçtrii sunt una cu Creatorul suprem. Acesta este faptul cå fiinÆa låuntricå a fiecårui Maestru desåvârçit este Cuvântul, Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, Suflul Audibil al VieÆii. Adevårata lor esenÆå este divinul curent al Sunetului, care este viaÆa, iubirea çi puterea lui Dumnezeu în acÆiune. Vorbind despre acest adevår, unul dintre Maeçtri spune:

“SfinÆii çi Maeçtrii apar în exterior asemenea fiinÆelor omeneçti obiçnuite, dar în sinele lor låuntric ei sunt uniÆi cu Shabdul sau Curentul Vital Audibil; mai curând, ei sunt Shabdul întrupat. Nu existå nici o diferenÆå între sfinÆi çi Shabd sau Dumnezeu. Dumnezeu este marea, iar sfinÆii sunt valurile ei. Valurile se înalÆå din mare, existå în ea çi la urmå sunt contopite în ea. ïn mod asemånåtor, sfinÆii sunt nåscuÆi din Shabd, preiau trup, îi învaÆå pe oameni înÆelepciunea Shabdului, iar în cele din urmå se întorc çi se contopesc în Shabd. Ei ne unesc din nou cu Shabdul çi astfel îi iubim. Ei ne fac asemenea lor, ne înalÆå la aceeaçi înålÆime spiritualå pe care au atins-o ei înçiçi.”

Iisus a afirmat acelaçi adevår atunci când le-a spus ucenicilor såi:

“Am purces de la Tatål, çi am venit în lume: iaråçi las lumea çi må duc la Tatål.”

Ioan 16:28

Iar Biblia vorbeçte despre imanenÆa Verbului (Cuvântului) în ïnvåÆåtorul Iisus, în fragmentul care spune:

35


“Iar Iisus fiind plin de Duhul Sfânt (Cuvânt), s-a întors de la Iordan.” Luca

4:1

Çi în Biblie se mai spune:

“Çi Cuvântul s-a fåcut trup çi s-a sålåçluit printre noi.” Ioan

1:14

Acelaçi adevår este afirmat çi în Adi Granth, unde se spune:

“Shabad (curentul Sunetului) este ïnvåÆåtorul, iar sufletul este discipolul acestei Muzici.”

Maestrul Sawan Singh din Beas enunÆå astfel acest adevår:

“Forma realå a Maestrului spiritual este Cuvântul. El este pretutindeni prezent çi este susÆinåtorul a toate câte existå, vizibile sau invizibile. Cuvântul preia forma omeneascå pentru a-i uni pe oameni cu sine însuçi, pentru cå oamenii nu ar putea înÆelege pe nici o altå cale decât printr-o fåpturå asemenea lor. Sfântul Ioan spune cå Verbul s-a fåcut trup çi s-a sålåçluit printre noi.”

Este o idee înålÆåtoare aceea cå, potenÆial, fiecare om este un Maestru çi prin aceasta, potenÆial, este asemenea lui Dumnezeu, dupå cum Maestrul este una cu Dumnezeu. Omul trebuie doar så se dezvolte çi så se realizeze. Treapta de Maestru este scopul suprem al întregii evoluÆii omeneçti, çi singura menire a prezenÆei noastre aici pe påmânt este de a putea creçte pânå la înålÆimea spiritualå a Maeçtrilor, care sunt adevåraÆii supra-oameni.

“FiÆi, dar, voi desåvârçiÆi, precum Tatål vostru cel ceresc este desåvârçit.”

Matei 5:48

Oamenii au nevoie doar de un Maestru întrupat pentru a-i ajuta så se dezvolte çi så atingå acest Æel. Le trebuie doar lumina calitåÆii de Maestru a altui om, pentru a aprinde lumina înlåuntrul lor.

IUBIREA MAESTRULUI SPIRITUAL

Fiind una cu Dumnezeu, Maeçtrii spirituali împårtåçesc toate calitåÆile Lui, dintre care cea mai mare este iubirea divinå. Mai presus de orice altceva, Maeçtrii sunt iubirea lui Dumnezeu întrupatå. Dumnezeu este iubire - un nemårginit ocean de iubire çi de îndurare - iar Maeçtrii, fiind una cu Dumnezeu, sunt asemenea Lui, nemårginiÆi în iubirea lor pentru discipoli çi pentru întreaga omenire. Iubirea lor depåçeçte orice înÆelegere çi este dicolo de orice limitåri.

“Dumnezeu este iubire; iar cel care sålåçluieçte în iubire sålåçluieçte în Dumnezeu, çi Dumnezeu în el.”

36

7


ïn stråduinÆa de a exprima acest fapt într-un fel accesibil minÆii omeneçti obiçnuite, scripturile indiene spun cå iubirea unui Maestru pentru discipolii såi este de o mie de ori mai mare decât cea a unei mame pentru copilul ei. Ea este întruparea infinitei çi divinei iubiri a lui Dumnezeu. Pentru discipolii unui Maestru desåvârçit, cuvintele unuia dintre psalmii creçtini cei mai iubiÆi au un înÆeles cu totul deosebit, cåci ele exprimå iubirea nemårginitå a Maestrului:

“Nu çtiu unde îçi înalÆå insulele Sale palmierii stufoçi în azur;

Çtiu doar cå nu pot råtåci dincolo de ocrotirea çi de iubirea Lui.”

Iar cuvintele Psalmistului din Vechiul Testament îi aduce acelaçi mesaj celui care a ajuns sub ocrotirea unui Maestru adevårat:

“De mi-aç lua aripile zorilor çi m-aç låsa la cel mai de pe urmå Æårm al mårii,

çi acolo mâna Ta må va cålåuzi çi dreapta Ta må va susÆine.” Psalm

139:9

Iubirea Maestrului desåvârçit pentru discipolii såi este atât de mare, încât pentru fiinÆele omeneçti obiçnuite este greu sau chiar imposibil de cuprins. Numai dupå ce discipolul realizeazå un oarecare progres pe aceastå cale, adevårul çi sensul iubirii desåvârçite çi nesecate a Maestrului devine treptat limpede, iar fiinÆa discipolului se påtrunde de recunoçtinÆå çi de mulÆumire pentru un dar atât de nepreÆuit.

Maeçtrii din est au încercat mereu så exprime în cuvinte iubirea nestråmutatå a Maestrului pentru cei pe care i-a luat în turma sa çi îi conduce cåtre cåminul lor ceresc. Guru Nanak spune:

“Asemenea mamei care, dând naçtere unui fiu, îl creçte, fårå a-çi lua ochii de la el nici în caså, nici afarå, hrånindu-l çi dezmierdându-l mereu, la fel çi Satguru se ocupå de discipolul såu cu grijå çi cu iubire.”

Bu-Ali descrie astfel iubirea de la Dumnezeu, revårsatå prin Maestrul spiritual:

“Nu çtii nimic despre harul lui Dumnezeu: El se uitå la tine clipå de clipå, ca un îndrågostit. Dacå Æi-ai da seama de iubirea Lui, ai socoti cå este mai arzåtoare decât a ta însuÆi.”

Discipolul îçi då seama, dupå ce a parcurs o oarecare distanÆå pe aceastå cale, cå nu are în lume nici un alt prieten çi ocrotitor asemenea Maestrului såu iubit, nici aici çi nici dupå aceea. Dupå cum spune Soami Ji din Agra:

“Numai un Maestru desåvârçit çi Cuvântul sunt cei doi prieteni adevåraÆi pe care îi ai. Dåruieçte-le inima çi alungå din ea orice altceva.”

Sufletul îl iubeçte pe Dumnezeu cu ardoare, dar Dumnezeu çi Maestrul care este fiul Lui, iubesc sufletul cu çi mai mare intensitate.

37


C A P I T O L U L 7

EU SUNT CALEA ...

“Eu sunt Calea, Adevårul çi ViaÆa;nimeni nu vine la Tatål meu decât prin mine.”

Ioan 14:6

In zilele în care Iisus îi transmitea omenirii acest mesaj, el era în måsurå så le arate adepÆilor såi Calea care duce la cåminul nostru adevårat. La aceasta se referå el în afirmaÆia de mai sus. Dar trebuie så remarcåm cå el nu afirmå nicåieri cå va mai purta sau cå va mai putea purta discipoli la Tatål dupå plecarea sa de pe påmânt.

ïn timpul secolelor care au urmat încetårii din viaÆå a lui Iisus, cuvintele lui au fost adeseori råstålmåcite, iar în cele din urmå biserica a formulat acea doctrinå care spune cå nimeni, niciodatå, nu se va putea întoarce în tårâmurile de sus decât cu ajutorul lui Iisus însuçi. ToÆi ceilalÆi Maeçtri au fost ignoraÆi çi de fapt eliminaÆi.

S-a subliniat deja cå au existat mult mai mulÆi mari Maeçtri spirituali decât cei câÆiva cunoscuÆi celor mai mulÆi oameni din vest - çi fiecare din ei a fost Calea cåtre viaÆa veçnicå. Acest lucru este reafirmat aici çi analizat mai în profunzime, fiind de o importanÆå capitalå pentru oamenii de aståzi.

38

7


Este firesc ca lumea apuseanå så nu cunoascå succesiunea neîntreruptå de Maeçtri care au binecuvântat lumea cu divina lor prezenÆå în decursul secolelor, pentru cå majoritatea dintre noi am fost învåÆåÆi din copilårie cå Iisus a fost singurul Fiu al lui Dumnezeu care a venit pe påmânt. Dar în fapt au fost mulÆi alÆii, çi dacå vreun cititor are vreo îndoialå asupra acestui lucru, så studieze documentele çi scripturile Maeçtrilor çi sfinÆilor din est, mai ales ale celor din India çi Persia. El va putea descoperi acolo elemente noi, care îi vor lårgi orizontul çi eventual îi vor modifica ideile acceptate anterior. Punctul de vedere al celor din occident se poate datora întrucâva afirmaÆiei din Evanghelia Sf. Ioan care spune:

“Dumnezeu a iubit lumea atât, încât pe fiul Såu cel unu-nåscut l-a dat.” Ioan 14:6

Pentru a clarifica problema deplin, trebuie så spunem cå acest punct de vedere pur çi simplu nu coincide cu faptele istorice, aça cum le sunt çi cum le-au fost cunoscute milioanelor de oameni care au tråit timp de mii de ani în alte pårÆi ale lumii. O altå afirmaÆie din Biblie care ne este familiarå a contribuit de

asemenea la convingerea celor din occident cå Iisus a fost singurul ïnvåÆåtor spiritual în decursul vastei istorii a påmântului. Este propria afirmaÆie a lui

Iisus:

“Cåci învåÆåtorul vostru este unul: Hristos.” Matei

25:10

Comentând aceastå afirmaÆie, Maestrul Sawan Singh spune:

“Fiecare sfânt a spus acelaçi lucru. Cuvântul este Hristosul latent din fiecare. Oamenii sunt în beznå çi nu înÆeleg cå în interior çi în exterior ei sunt Cuvântul - carne, luminå, viaÆå. Dacå ei ar putea percepe în ei înçiçi Cuvântul, ei ar fi în luminå çi vii în ïmpåråÆia lui Dumnezeu în ceruri. Iisus a fost Hristosul, în virtutea cuprinderii de el a Cuvântului çi prin aceasta a depåçit slåbiciunea cårnii çi a fost în måsurå så-i aducå çi pe alÆii la nivelul lui.”

39


MulÆi dintre cei din apus vor recunoaçte cu uçurinÆå cå fondatorii celorlalte mari religii ale lumii, precum Krishna - Hristosul hindus, Zoroastru, Buda çi Mahomed, au fost comparabili cu Iisus. Dar în afarå de aceçti bine cunoscuÆi Maeçtri, pe acest påmânt au mai fost mulÆi alÆi mari fii ai luminii. Deçi aproape cu totul necunoscuÆi în vest, numele lor çi faptele pe care le-au såvârçit în perioada coborârii lor în aceastå lume le sunt familiare milioanelor de oameni care tråiesc în India çi în alte Æåri din est. Printre aceçti mari Maeçtri spirituali din trecut au fost unii care au tråit çi au predicat în perioada în care avea loc Renaçterea în Europa, din sec. XIII pânå în sec. XVI. Atunci a avut loc în India un proces de deçteptare spiritualå cu o largå råspândire, întemeiat de Guru Nanak, fondatorul religiei Sikh, de Kabir Sahib, poetul-Æesåtor din Benares çi de mulÆi alÆi mari çi bine cunoscuÆi Maeçtri. In aceeaçi perioadå a avut loc çi în Persia o renaçtere spiritualå asemånåtoare, conduså de Maulvi Rum çi de Shams-i-Tabriz. Un alt Maestru persan a cårui influenÆå este puternic resimÆitå çi aståzi este marele Maestru din sec. XV, Hafiz. Sunt cunoscuÆi çi veneraÆi mulÆi alÆi Maeçtri indieni importanÆi, ca Dadu Ji, Paltu Sahib, Jagjiwan Sahib, Nabja Ji, Soami Ji, Baba Jaimal Singh, Sawan Singh Ji Maharaj, Sardar Bahadur Jagat Singh, çi Maharaj Charan Singh din Beas; unul dintre Maeçtrii spirituali întrupaÆi în prezent este Master Gurinder Singh Ji. Au mai existat înså mulÆi alÆii.

Misiunea tuturor acestor Maeçtri în timpul vieÆii lor pe påmânt a fost, çi este çi aståzi, de a-i iniÆia pe cei care cautå Calea çi de a-i ajuta så o urmeze. Aceasta a fost de asemenea çi o parte a misiunii lui Iisus. Dar dupå ce a påråsit acest påmât, opera sa de iniÆiere çi cålåuzirea a noi discipoli a luat sfârçit. Aceasta nu înseamnå cå el nu mai joacå un rol în planul divin pentru aceastå lume, ci doar cå misiunea sa pe påmânt, de a îndruma noi discipoli pe calea cåtre cåminul lor adevårat, este încheiatå.

Existå çi alte pasaje în Noul Testament, în care Iisus aratå limpede cå misiunea sa de a împårtåçi adevårul çi de a-i iniÆia pe cei pregåtiÆi, putea fi îndeplinitå numai în timpul scurtei sale vieÆi într-un corp fizic. ïn citatele care urmeazå, cuvintele din parantezå sunt adåugate pentru a clarifica acest înÆeles. ïn Ioan 9:4-5 Iisus spune:

“Trebuie så fac pânå este ziuå lucrårile Celui care m-a trimis pe mine: cå vine noaptea, când nimeni nu poate så lucreze.” (Trebuie så fac în timpul cât tråiesc...). (Numai..)”Atât cât sunt în lume, Luminå a lumii sunt.”

Çi de asemenea în Ioan 12:35-6 se aflå afirmaÆia:

“ïncå puÆinå vreme Lumina este cu voi. (înainte de a vå påråsi). UmblaÆi cât aveÆi Luminå, ca så nu vå prindå întunericul (spiritual); cåci cel ce umblå în întuneric nu çtie unde merge. Cât aveÆi Lumina (cât timp sunt cu voi), credeÆi în Luminå, ca så fiÆi fii ai Luminii.”

40

7


In orient este îndeobçte cunoscut faptul cå atunci când viaÆa påmânteascå a unui Maestru ia sfârçit, misiunea anume pe care Tatål suprem l-a trimis så o îndeplineascå este de asemenea sfârçitå. Lucrarea realå pe care o are de împlinit fiecare Maestru în planul acesta påmântesc dureazå numai atâta timp cât acesta tråieçte într-un trup omenesc çi se terminå odatå cu sfârçitul acestei durate de viaÆå omeneçti. Maestrul îçi asumå înfåÆiçarea omeneascå pentru a înfåptui o anume lucrare pe care nu o poate îndeplini fårå aceastå înfåÆiçare. Lucrarea este de a-i iniÆia çi de a-i cålåuzi pe cei ce sunt în cåutarea cåii spirituale çi care sunt pregåtiÆi pentru ea, în timpul în care Maestrul se aflå pe påmânt.

Atunci când viaÆa påmânteascå a unui Maestru ia sfârçit, lucrarea sa pe påmânt este terminatå, dupå cum ia sfârçit lucrarea oricui altcuiva pe påmânt. Maestrul continuå så-çi îndrume din tårâmurile superioare discipolii. Dar el nu mai iniÆiazå alÆi discipoli. Misiunea aceasta este îndeplinitå de cåtre succesorii såi.

ïn est se susÆine adeseori acest fapt cu argumentele cå un doctor care a tråit acum o mie de ani nu-i poate ajuta unui bolnav de acum; nici nu poate folosi cineva, pentru a-i rezolva un caz din ziua de aståzi, serviciile unui avocat care a tråit în Grecia anticå sau la Roma. Oricât de mari generali au fost Cezar çi Hannibal, ei nu pot conduce armate la luptå în ziua de aståzi. Atât Cezar çi Hannibal, cât çi doctorii çi avocaÆii de demult, atunci când au plecat de aici çi-au terminat pe acest påmânt lucrårile în care erau iscusiÆi. Acest fapt råmâne în întregime valabil în cazul marilor Maeçtri spirituali. Nu este posibil pentru un Maestru care a påråsit acest påmânt acum mulÆi ani så iniÆieze discipoli din ziua de aståzi, dându-le instruirea çi îndrumarea de care au nevoie pentru a realiza progrese constante pe calea spiritualå.

Este astfel nu pentru cå puterile Maestrului ar fi limitate, ci pentru cå fiinÆele omeneçti sunt limitate. Maestrul are toate puterile Tatålui suprem, la a cårui poruncå vine pe acest påmânt ca înfåptuitor al planului divin. Cåci pentru a lua contact cu noi, pentru a ne vorbi çi a ne învåÆa, Maestrul trebuie så preia forma omeneascå. Noi nu putem recepÆiona ceea ce vrea el så ne transmitå decât dacå el este într-un corp omenesc çi în acest fel poate så comunice cu noi. Maeçtrii în viaÆå care înfåptuiesc acum lucrarea Tatålui sunt Hristoçi moderni, fraÆii mai mari çi mântuitori ai omenirii.

Pentru conducerea treburilor universului, Domnul Dumnezeul suprem îçi trimite puterile Sale prin conducåtorii diferitelor regiuni, în lumile inferioare, prin mijlocirea Cuvântului Såu, fluxul de forÆå atotputernicå. Fiecare conducåtor, în propria sa sferå, este centrul de distribuire a forÆelor vitale creatoare çi susÆinåtoare ale Cuvântului. Ei toÆi îçi îndeplinesc propria lor misiune în conformitate cu voia celui Preaînalt.

41


Exponentul Cuvântului Såu prin care puterea Sa infinitå se råspândeçte pe acest påmânt este Satguru sau Maestrul desåvârçit. El îçi îndeplineçte misiunea conform poruncilor celui Preaînalt însuçi. Maeçtrii sunt trimiçii çi împuterniciÆii Såi pe påmânt çi au o anume îndatorire, aceea de a le aråta Calea celor care sunt pregåtiÆi, de a-i elibera de robia çi întunericul acestei lumi çi de a-i înålÆa la libertatea spiritualå çi la lumina regiunilor spirituale superioare. Aceasta este principala lor îndatorire çi le-a fost încredinÆatå pentru cå nu existå altå cale prin care sufletele întemniÆate în corpuri omeneçti så poatå scåpa de sålbåticia acestei lumi, så stråbatå în înalt prin multele locaçuri ale Tatålui çi så se întoarcå însfârçit în cåminul lor adevårat.

Existå Maeçtri adevåraÆi care tråiesc aståzi în lume, iar cei care îi cautå cu toatå sinceritatea, îi vor gåsi. Acest lucru este repetat aici mereu, pentru cå el este nou pentru mulÆi oameni din occident, iar printre ei s-ar putea afla mulÆi care gåsind din întâmplare aceastå carte, så afle aici confirmarea prezenÆei Maeçtrilor în a cåror cåutare s-au aflat de fapt.

“Vå închipuiÆi cå Dumnezeu s-a aråtat pe Sine omului numai în acele zile de demult când Iisus stârnea un obscur colÆ al imperiului Roman sau când Buda mergea cu strachina de cerçit?” - spune Paul Brunton în lucida sa carte, “Calea Secretå”.“Dacå Dumnezeu nu se poate aråta iaråçi pe Sine aståzi, atunci puterile Lui au devenit ciudat de mårginite çi absolutul s-a restrâns dintr-odatå la finit. Nu este mai firesc så credem cå El este gata så se reveleze pe Sine tuturor celor care se preocupå så îndeplineascå acele condiÆii prealabile revelaÆiei? Cel Veçnic i-a vorbit omului în trecut çi poate så-i vorbeascå iaråçi.”

MulÆi occidentali, atunci când li se vorbeçte despre necesitatea de a avea un Maestru viu, întreabå: de ce, dacå Dumnezeu este omniprezent çi atotputernic, este nevoie de ajutorul unui Maestru pentru a-l afla?

Este o întrebare foarte logicå çi ea pretinde un råspuns precis çi limpede. Råspunsul pe care îl dau Maeçtrii este cå Tatål suprem a prevåzut aceastå metodå ca parte din planul divin pentru izbåvirea çi eliberarea celor care tråiesc în lumile materiale. Prin urmare este o lege pe care a fåurit-o însuçi Tatål suprem: este nevoie de un contact omenesc, chiar dacå înalt spiritualizat, prin care Creatorul poate comunica cu cei pregåtiÆi çi dornici de a se angaja pe adevårata cale a ascensiunii spirituale. Acest contact uman este Maestrul viu, iar Maestrul este factorul cel mai însemnat în planul de mântuire al Tatålui suprem. Dupå cum a spus çi Iisus:

“Nimeni nu vine la Tatål, decât prin mine.”

Ioan 14:6

42

7


Atunci când Iisus a fåcut aceastå afirmaÆie, ea era adevåratå pentru el çi pentru timpul lui, cåci atunci el era Maestrul viu. ïnså cu timpul cuvintele acestea au fost råstålmåcite, astfel cå multå lume crede aståzi cå Iisus este încå singurul în måsurå så aducå sufletele înapoi la Tatål. Maeçtrii afirmå înså cå nu aceasta este realitatea. Este necesar un Maestru viu, aça cum el era necesar çi în timpul vieÆii lui Iisus pe påmânt. ïn aceastå ordine de idei trebuie menÆionat faptul cå dragostea çi respectul pe care le au Maeçtrii pentru Iisus çi înÆelegerea lor a misiunii sale påmânteçti sunt cu mult mai mari decât ale noastre.

Dumnezeu însuçi, în forma Sa transcendentå, nu le vorbeçte oamenilor nemijlocit. El în mod obiçnuit nu-i învaÆå zi de zi çi nu le råspunde la nenumåratele lor întrebåri, într-un mod care så le mulÆumeascå pe deplin intelectul. Pentru a face toate acestea, fiinÆa omeneascå aça cum este ea alcåtuitå, are nevoie de o altå fiinÆå omeneascå. ïn Adi Granth, Maestrul întrupat de atunci spune exact aça cum a spus çi Iisus:

“Am venit så vå port înapoi la Cel care v-a trimis în lume.”

Iar Maestrul Soami Ji din Agra spune, în Sar Bachan:

“ïnfåÆiçarea omeneascå a Sant Sat Guru are drept scop contactul cu omenirea. Forma sa realå este una cu cea a lui Dumnezeu, cåci el se bucurå în permanenÆå de binecuvântarea Tatålui suprem.”

MåreÆia unui Maestru adevårat nu poate fi înÆeleaså çi apreciatå de inteligenÆa omeneascå mårginitå, care poate percepe numai forma lui omeneascå. Maeçtrii au înså puteri divine care sunt cu mult dincolo de percepÆia omeneascå. Din punct de vedere spiritual ei nu au nici un fel de limitare, dupå cum Dumnezeu însuçi nu are nici o limitare. Interior, Maeçtrii sunt una cu Duhul Sfânt universal, çi prin ei acÆioneazå o forÆå nevåzutå çi copleçitoare; ei sunt Cuvântul personificat, sau cum spune paragraful Biblic: “Cuvântul întrupat care sålåçluieçte printre noi.” Cuvântul, sau iubirea çi puterea lui Dumnezeu în manifestare este esenÆa lor, fiinÆa lor låuntricå, de care ei sunt permanent çi deplin conçtienÆi.

Puterea spiritualå a Duhului Sfânt al Tatålui suprem are nevoie de un canal, de un focar prin care så poatå ajunge la mintea çi la sufletul omului, dacå acesta este apt de a fi deçteptat la viaÆa spiritualå. Spiritul este pretutindeni prezent, dar el trebuie concentrat printr-un anume conductor de transmitere pentru a fi eficace în planul påmântesc. Electricitatea existå, dar cât timp nu este transformatå çi concentratå printr-un generator, nu va circula prin conductori çi nu va deveni luminå çi putere efectivå.

La fel se petrec lucrurile çi cu Duhul Sfânt sau Cuvântul; el trebuie så foloseascå un conductor sau un fir prin care så curgå çi så se reveleze pe sine celor care nåzuiesc la lumina sa. Pentru a ajuta fiinÆele omeneçti så înceapå ascensiunea cåtre cåminul lor veçnic, El trebuie så foloseascå drept conductor o altå fiinÆå omeneascå. Prin urmare, Dumnezeu îi foloseçte pe unii dintre fii Såi deosebiÆi, Maeçtrii, drept conductori prin care puterea Sa poate ajunge la aceia dintre oameni care sunt în cåutarea adevårului. Precum a spus Iisus:

“Nu eu, ci Tatål meu care este în cer, face lucrurile acestea.”

43


ïnså aici pe påmânt trebuie så aibå formå omeneascå. Aici trebuie så existe un conductor, un canal uman prin care Tatål poate vorbi çi fåptui çi så-çi manifeste puterea Sa.

Maestrul spiritual nu este trupul. El este puterea divinå care acÆioneazå prin mijlocirea corpului såu. Aceastå putere nemårginitå, spun scripturile indiene, “lucreazå fårå mâini, vede fårå ochi, merge fårå picioare çi aude fårå urechi.” Este puterea nevåzutå a lui Dumnezeu, iar pentru a veni în atingere cu ea trebuie så ajungi în preajma unui Maestru desåvârçit. Pentru a atinge cunoaçterea lui Dumnezeu este obligatoriu så ne adresåm cuiva care are cunoaçterea lui Dumnezeu çi a experimentat aceasta. Numai cel care are experienÆa conçtientå, sau realizarea comuniunii cu Dumnezeu, poate împårtåçi cunoaçterea lui Dumnezeu. ïnåuntrul Maestrului sålåçluieçte marea çi unica putere a lui Dumnezeu, iar prin el fiinÆele omeneçti pot accede la aceastå putere. Låuntric, Maestrul este una cu spiritul universal çi lui îi este încredinÆatå misiunea de a aduce oamenii în contact nemijlocit cu Dumnezeu.

Marii Maeçtri s-au stråduit adeseori så explice dubla lor naturå, de om-Dumnezeu. Soami Ji, sfântul din Agra, scria:

“Aceçti ochi ai lui våd de-alungul veçniciei çi dincolo de ea.”-

“Trupul Maestrului se aflå în lumea aceasta materialå, dar sufletul lui sålåçluieçte în tårâmurile înalte.”- spune Shams-i-Tabriz.

Iar Maulvi Rum, exprimând acelaçi adevår, spune:

“Cu un fel de vorbire se adreseazå Maestrul fiinÆelor din sferele înalte çi cu o altå limbå le vorbeçte muritorilor asemenea nouå.”

Fiecare cuvânt rostit de un Maestru adevårat este expresia unui adevår imuabil, adus aici din lumile înalte. ïn Maestru sålåçluieçte uriaça putere a lui Dumnezeu çi prin Maeçtri, fiinÆele omeneçti pot ajunge çi ele så poatå lua contact cu aceastå putere. ForÆa atotputernicå se aflå în corpul Maestrului, folosindu-l ca pe un vehicol al manifestårii Sale, devenind astfel accesibilå oamenilor.

Discipolii cåii Radha Soami - çi din aceçtia sunt mulÆi - care au progresat într-o måsurå pe cale çi care au acces de multe ori împreunå cu Maestrul lor în lumile înalte, cereçti, au aråtat modul în care aceste cålåtorii spirituale dezvåluie dubla naturå a Maestrului. Descrierea acestei experienÆe este adaptatå dupå cartea “Cu un Mare Maestru în India”:

Cel care îl priveçte pe Maestru doar ca pe un om, spun aceçti discipoli, nu are cum så-çi facå nici o imagine despre adevårata sa måreÆie. ïnså atunci când cineva cålåtoreçte împreunå cu el pe calea pe care se înalÆå în regiunile cereçti, numai atunci poate fi el våzut aça cum este în realitate. Ei spun cå acolo nu este o întâmplare rarå så vezi sute de mii de suflete, toate strålucind cu propria lor luminå, dar toate urmându-l pe el çi închinându-i-se cu o evlavie plinå de iubire.

44

7


Discipolii care au fåcut aceste cålåtorii spun cå mulÆimile care îl însoÆesc pe Maestru în tårâmurile cereçti se ridicå la milioane de suflete chiar. Çi cu cât te înalÆi alåturi de el, cu atât mai måreÆ se vådeçte a fi. El este cu adevårat çi literalmente împåratul împåraÆilor regiunilor de luminå çi spiritualitate purå. ïnså întors iar pe påmânt, el nu spune nici un cuvânt despre aceste cålåtorii frecvente, iar printre discipolii såi el apare doar ca un pårinte råbdåtor çi iubitor care se ocupå de copiii såi nevârstnici.

Aflându-se în permanenÆå în lumile cele mai înalte, Maeçtrii au cea mai înaltå cunoaçtere çi sunt în måsurå så o transmitå. Ei transmit ceea ce cunosc nu din auzite sau citind cårÆi, ci din experienÆa lor nemijlocitå. Dupå cum a spus Iisus:

“Adevår, adevår zic Æie, cå noi ceea ce çtim vorbim çi ce am våzut mårturisim.”

-Ioan 3:11-

Kabir subliniazå acelaçi adevår atunci când îi råspunde astfel unui înÆelept (Pandit), foarte iscusit în domeniul învåÆåturilor religioase:

“O Pandit, noi doi nu ne putem pune de acord în privinÆa concluziilor, cåci tu vorbeçti despre lucruri pe care le-ai citit în cårÆile sacre, în timp ce eu vorbesc din propria mea experienÆå realå, adevåratå.

Iar Guru Nanak spune:

“O, omule, ascultå învåÆåturile sublime ale sfinÆilor. Ei transmit ceea ce au våzut cu proprii lor ochi.”

ïnsemnåtatea supremå a Maestrului spiritual este limpede înfåÆiçatå de Dr. Julian P. Johnson în cartea sa Cu un Mare Maestru în India. El spune:

“Acest mare adevår îl copleçeçte pe cel care progreseazå în practicå. El îçi då seama din ce în ce mai mult cå Maestrul este însuçi focarul çi esenÆa sistemului. Fårå el nu existå nimic. Iar aceasta înseamnå cå el trebuie så fie un Maestru în fiinÆå acum, nu unul din trecut.”

“Nici un suflet nu ar putea fi salvat vreodatå din ghearele Iluziei (Maya, iluzia acestei lumi care ecraneazå vederii noastre realitatea divinå) çi din roata naçterilor çi a morÆilor (a reîncarnårilor viaÆå dupå viaÆå), fårå un Maestru spiritual viu. Nu existå altå cale çi nu a existat vreodatå altå cale pentru nici un singur suflet. Fårå intervenÆia personalå çi ajutorul unui Maestru în fiinÆå, nimeni, nici acum çi nici în trecut, nu a fost în stare så reteze legåturile minÆii çi ale materiei çi så se înalÆe cåtre regiunile superioare. Pentru eliberarea noastrå suntem cu toÆii în întregime dependenÆi de graÆia lui.”

Maestrul Sawan Singh se referå çi el adeseori la necesitatea absolutå a unui Maestru spiritual întrupat în prezent:

45


“Numai omul a fost înzestrat de cåtre Atotputernicul cu facultåÆile prin a cåror dezvoltare poate atinge înaltul, cu condiÆia så fie iniÆiat de un Maestru desåvârçit çi så se stråduiascå din greu pentru a-çi înålÆa sufletul cåtre tårâmurile înalte. ïnså fårå un Maestru desåvârçit, oricât s-ar strådui, nimeni nu poate face un asemenea progres în lumea spiritualå.”

Cuvântul, forÆa vitalå în vibraÆie a curentului Sunetului se aflå înåuntrul omului, dar cheia o are Maestrul spiritual. Cât timp el nu foloseçte aceastå cheie, Cuvântul çi Calea råmân înapoia unor uçi încuiate. ïnså odatå ce Maestrul a acordat iniÆierea çi a deschis ochii låuntrici ai discipolului, acesta poate auzi acordurile fascinante de dincolo de aceastå lume ale muzicii divine çi îçi poate începe cålåtoria cåtre lumile cereçti. Cåci curentul Sunetului este literalmente Calea pe care ne înålÆåm çi ne reîntoarcem la cåminul nostru etern.

Nici un suflet nu poate scåpa vreodatå din aceastå întunecatå lume materialå fårå o includere conçtientå în - çi o legåturå individualå cu - fluxul puterii lui Dumnezeu. El trebuie så se contopeascå pe sine în acel flux vital çi astfel împreunå cu el så se avânte în sus, sau så fie purtat în înalt, ridicându-se spre eliberarea spiritualå sau mântuire. Cålåtoria în înalt nu poate fi realizatå în nici un alt mod. Prin darul suflului vital pe care ni-l fac Maeçtrii çi prin identitatea lor interioarå cu acesta, ei sunt Calea. Iar fårå ajutorul Maestrului, noi nu putem afla Calea. Acesta este modul în care Iisus çi alÆi Maeçtri spirituali sunt Calea çi sunt în måsurå så îndrepte paçii noçtri pe calea care duce în înalt. Nu existå altå modalitate de a ne såvârçi cålåtoria acaså.

Açadar, este posibil så ne angajåm pe aceastå cale numai cu ajutorul unui Maestru viu; iar Maestrul este necesar în continuare drept cålåuzå, pe måsurå ce sufletul se înalÆå din ce în ce mai sus în tårâmurile de luminå. Nimeni nu poate îndeplini aceastå strålucitå cålåtorie - suprema aventurå a sufletului - singur çi fårå sprijin. Despre aceasta în Adi Granth se spune:

“Ia aminte, fårå ajutorul ïnvåÆåtorului nimeni nu-l aflå pe Dumnezeu; nenumårate stråduinÆe vor fi fost în zadar, dacå nu l-ai întâlnit pe ïnvåÆåtor.”

Maulvi Rum relevå acelaçi lucru:

“Oricui doreçte så stea în preajma lui Dumnezeu, spune-i så se açtearnå la picioarele Maestrului.”

46

7


Faptul cå pe påmânt s-au aflat în permanenÆå Maeçtri spirituali desåvârçiÆi, din care cea mai mare parte au tråit în India, ne face så înÆelegem de ce India a fost numitå adeseori “leagånul religiei”. MulÆi din cei care tråiesc în India au o naturå mai sensitivå decât cei din vest, minÆile lor sunt mai puÆin sceptice çi neliniçtite, çi mai adeseori înclinate cåtre devoÆiunea religioaså. ïn vest oamenii fac eforturi uriaçe pentru a dobândi succes financiar sau în afaceri. Dar în India çi în alte Æåri orientale sunt cu miile cei care fac eforturi de nedescris pentru a afla tainele çtiinÆei sufletului. ïn acest domeniu de cunoaçtere, fåcând din cercetarea spiritualå preocuparea ei de cåpåtâi, India a cålåuzit restul lumii de-alungul istoriei scrise; çi cunoscând, acolo unde alÆii ghiceau, ea a trasat calea. Iar mulÆi dintre contemporanii noçtri au impresia cå spiritualitatea esticå va contribui din nou la a elibera lumea vesticå de materialismul ei.

O analizå care sublinizå foarte limpede contrastele majore dintre est çi vest face L. Adams Beck în “Relatare despre Filozofia orientalå”:

“Estul... spiritual çi înclinat cåtre lumea de dincolo, domol, tolerant faÆå de toate credinÆele çi filozofiile, miçcându-se pe vaste orbite spirituale în jurul soarelui central. Vestul neråbdåtor, gråbit, lumesc, absorbit de activitåÆi practice çi vremelnice, încåpåÆânat, dispreÆuitor faÆå de alte popoare çi credinÆe, iubitor de avere, mai puÆin de dragul averii cât de dragul dobândirii ei, mai tânår, nemåsurat mai tânår în preferinÆe çi în dezvoltare psihicå, decât estul.

ïn India sufletul a fost de la bun început liber så aleagå ceea ce i-a plåcut, fiecare dintre cåi urmând vreun aspect diferit al Celui Unic, pe care în tainiÆele inimii ei India l-a adorat întotdeauna. De aceea, perspectiva spiritualå era universalå. Fiecare lua nestânjenit ceea ce îi era necesar. Copiii erau acaså la ei în Casa Tatålui, în timp ce Europa se pleca sub biciul unei zeitåÆi capricioase ale cårei cåi erau dincolo de orice înÆelegere.”

Astfel încât aståzi, ca çi cu mii de ani în trecut, în orient este foarte bine çtiut cå Maestrul viu çi numai Maestrul viu îi poate aråta calea celui care este în cåutarea ei çi îl poate aduce pânå la Tatål suprem. Cåci Maeçtrilor le este binecunoscutå calea care ne duce dincolo de suferinÆele acestei lumi, spre binecuvântatele tårâmuri ale påcii çi luminii. Aceasta este o cale spiritualå çi în acelaçi timp una çtiinÆificå. Unul dintre marii Maeçtri indieni a numit-o “çtiinÆa contopirii sufletului individual cu Creatorul såu”. Ea le poate da adepÆilor ei nu numai pacea minÆii çi a sufletului, dar mai presus de orice le poate da cunoaçterea directå a lui Dumnezeu çi îi poate face una cu Dumnezeu. Çi oricât de puÆin ar putea fi realizat în prezent, acesta este destinul final al celor care sunt cu adevårat sinceri în cåutarea spiritualitåÆii.

ïn încheierea acestui capitol mai trebuie subliniat cå nici un Maestru adevårat nu acceptå niciodatå bani pentru ajutorul çi învåÆåtura sa. El tråieçte din propriul såu venit, oricare ar fi el, çi nu depinde în nici un fel de sprijinul celorlalÆi. Atât cel bogat cât çi cel lipsit, cel sus-pus cât çi cel de jos, toÆi primesc din partea Maestrului aceeaçi atenÆie afectuoaså, fårå nici un gând de platå.

47


De altfel, acesta este testul simplu al unui Maestru desåvârçit. Dacå întâlniÆi pe cineva care spune cå este Maestru, dar cere platå pentru învåÆåturile sale spirituale, puteÆi fi siguri deîndatå cå nu este un adevårat Maestru care så vå poatå uni cu Cuvântul çi så vå conducå înapoi în cåminul nostru spiritual. Referitor la aceasta Guru Nanak spune:

“Nu te pleca înaintea celui care îçi spune Guru sau Pir, çi care cerçeçte. Doar cel care munceçte pentru pâinea sa çi chiar împarte câte ceva din ceea ce câçtigå drept milostenie, acela cunoaçte Calea.”

Dupå cum natura le oferå tuturor oamenilor lumina, apa, aerul çi alte bunuri fårå nici o platå, la fel çi Maeçtrii împårtåçesc învåÆåtura Celui care i-a trimis în lume, darul spiritualitåÆii realizate, fågåduinÆa sigurå a mântuirii.

C A P I T O L U L V I I I48

7


CA SÅ FIæI MÄNTUIæI“Vå spun acestea ca så fiÆi mântuiÆi.”

Ioan 5:34

Cuvântul “religie” vine de la verbul latin “religare” care înseamnå “a lega din nou”, adicå a lega iaråçi sau a reuni sufletul cu Creatorul såu. Are întrucâtva acelaçi înÆeles ca çi cuvântul indian “yoga”, care înseamnå “uniune” - uniunea cu Dumnezeu.

Atunci când Iisus le-a spus celor pe care i-a primit ca discipoli cå vor fi mântuiÆi, el înÆelegea prin aceasta cå le va aråta cum så afle Calea de întoarcere pentru a se uni cu Dumnezeu. El le va da cheile împåråÆiei çi le va îndruma paçii pe calea care îi va duce în låcaçul Tatålui, care îi iubeçte cu iubire nemårginitå çi açteaptå reîntoarcerea lor. Acesta este scopul real al tuturor religiilor adevårate - så dea posibilitate fiinÆelor omeneçti care se luptå çi suferå, så-çi afle drumul înapoi cåtre uniunea efectivå cu Creatorul lor.

“Religia înseamnå uniunea sufletului individual cu izvorul såu,” spune Master Sawan Singh Ji. El adaugå: “în practica realå, religie este a te înålÆa urmând curentul Sunetului.”

De ce din totdeauna omul a fost animat de o nåzuinÆå spiritualå nestinså, care se naçte din profunzimile sale? Pentru cå omul real, sinele låuntric sau sufletul este una cu Dumnezeu çi tânjeçte så se reîntoarcå la El. Cåci omul, dacå s-ar cunoaçte pe sine, este çi a fost mereu o fiinÆå spiritualå, strålucind çi iradiind de la Dumnezeu. ïn aceastå existenÆå omeneascå pe påmânt, marea tragedie pentru imensa majoritate a oamenilor este cå a pierdut orice cunoaçtere a acestei realitåÆi çi nu çtiu, nici nu se preocupå så afle ceva despre calea strålucitå care îi poate conduce înapoi la Tatål lor çi la adevåratul lor cåmin.

Religia, ne spun bisericile, are drept Æel final råscumpårarea çi mântuirea omenirii. Iar aceasta - mântuirea fåpturilor omeneçti, a fiecåreia în parte - este ceea ce le-a oferit Iisus celor care îi ascultau cuvintele. Acesta este çi darul pe care îl oferå Maeçtrii spirituali din zilele noastre tuturor celor care doresc så-l primeascå.

Dupå cum se întâmplå adesea în problemele teologice, nu se înÆelege foarte limpede ce semnificaÆie are “mântuirea”. Aceasta se datoreazå în parte faptului cå “salvare” derivå din limba latinå çi nu transmite întregul înÆeles al cuvântului grecesc original, folosit de cei care au scris Evangheliile. Acest cuvânt era cu mult mai apropiat de înÆelesul cuvântului folosit de Iisus.

Cuvântul grec soteria înseamnå pur çi simplu “întoarcere negreçitå” (certå). Aceasta este tot. Odatå ce ne-am încheiat råtåcirile chinuitoare în lumile inferioare çi am învåÆat lecÆiile, ne-a sosit timpul pentru o “întoarcere negreçitå” în tårâmul Tatålui, de unde am coborât acum foarte mult timp. Misiunea Maeçtrilor spirituali este de a trezi omenirea la viaÆa spiritualå çi de a aduce oamenilor mântuirea, oferindu-le acum çi aici “întoarcerea sigurå” în adevåratul lor cåmin, unde vor fi reuniÆi cu cerescul lor Tatå çi Creator.

49


Maeçtrii vin pe acest påmânt pentru a acorda libertate sufletelor întemniÆate, pentru a deçtepta çi a aduce la viaÆå sufletele care au pierdut contactul cu Dumnezeu, din cauza îndelungatei lor apropieri de minte çi de materie - çi pentru a le elibera din robia acestei lumi. Ei redeçteaptå legåtura de iubire dintre suflet çi Creatorul såu çi netezesc calea reunirii. Ei înçiçi au atins mântuirea, iar învåÆåturile çi îndrumarea lor pot så-i ducå, çi îi duc çi pe ceilalÆi, la mântuire. Ei înfåptuiesc aceasta punând sufletele în contact cu puterea spiritualå a Cuvântului, a Duhului Sfânt. In decursul vremurilor, toÆi marii Maeçtri au afirmat rolul lor de mântuitori ai celor pregåtiÆi çi dornici de a-i urma. Iisus a fåcut afirmaÆii repetate cu privire la aceastå parte a misiunii sale påmânteçti:

“Vå spun acestea ca så fiÆi mântuiÆi.” Ioan

5:34

“Eu sunt uça; de va intra cineva prin mine, se va mântui.” Ioan

10:9

“Cåci Fiul Omului a venit så caute çi så mântuiascå pe cel pierdut.” Luca

19:10

“Cåci n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Såu în lume ca så judece lumea, ci ca så se mântuiascå, prin el, lumea.”

Ioan 3:17

Adi Granth cuprinde multe referiri la rolul Maeçtrilor de mântuitori ai omenirii:

“El (Maestrul) este mai presus de viaÆå çi de moarte çi pentru binele nostru vine el în lume. Ne då viaÆa, ne insuflå credinÆa çi ne uneçte cu Dumnezeu.”“Fårå Sat Guru nimeni nu l-a aflat pe Dumnezeu; fårå Sat Guru niciodatå, nimeni, nu-l va afla.”“ïnvåÆåtorul este mijlocitorul, el îl poartå pe om la Dumnezeu.” “ïnvåÆåtorul este corabia, çi ïnvåÆåtorul este Cåpitanul coråbiei. Fårå ïnvåÆåtor nimeni nu depåçeçte oceanul lumii. Prin harul ïnvåÆåtorului îl aflåm pe Dumnezeu; fårå ïnvåÆåtor nu este mântuire.”“Dumnezeu însuçi îçi açeazå propria Putere în Maestru, çi acest purtåtor de cuvânt al lui Dumnezeu are puterea de a mântui milioane”.“Numai cu o fårâmå, sau cu un gråunte din Puterea sa, el (Maestrul), poate salva milioane de suflete.”Dupå cum spune Hafiz:

“Dacå ceea ce cauÆi este uniunea cu Dumnezeu, O tu, omule credincios, atunci vino så te adåposteçti la Maestru, Domnul celor douå lumi, çi implorå ajutorul lui. Atunci cu adevårat vei tråi în pace.”

Guru Nanak spune:

“Dacå am fi putut afla prin noi înçine uniunea cu Dumnezeu, de ce så fi suferit chinurile despårÆirii? Nu, doar prin Maeçtri îl putem cunoaçte pe El, O Nanak, çi putem tråi adevåratul extaz.”

50

7


Sri Ramakrishna afirmå:

“Atunci când vine un Maestru adevårat (pe acest påmânt), nenumåraÆi sunt cei care îçi aflå mântuirea adåpostindu-se la el.”

Iar marele Maestru Sawan Singh Ji scrie:

“Singura misiune çi singurul interes al SfinÆilor este de a-i face pe oameni så meargå înlåuntrul lor çi cu ajutorul Cuvântului Adevårat så ajungå la Cåminul lor spiritual, de unde au venit. Principiile Sant Mat sunt veçnice çi neschimbåtoare; toÆi SfinÆii, din timpuri imemoriale, cei din aceastå Æarå sau din oricare alta, au împårtåçit aceeaçi doctrinå a Cuvântului, ca unic mijloc de mântuire adevåratå.”

Maestrul spiritual viu este însuçi miezul çi sufletul, çi esenÆa Cåii de mântuire poruncitå de Pårintele suprem. Fårå iubirea çi sprijinul unui Maestru viu, nici un suflet nu poate fi eliberat vreodatå din lumea materialå çi så se întoarcå la cåminul såu veçnic. Numai Maestrul este împuternicit de Dumnezeu så ne arate drumul înapoi çi så ne cålåuzeascå pe Cale.

Pentru a primi ajutorul Maestrului spiritual, omul trebuie så-çi dea seama de propria sa neajutorare, de neputinÆa sa absolutå de a se ridica în regiunile superioare fårå permanentul çi imensul ajutor spiritual al Maestrului. Acesta este un factor atât de important, iar pentru mulÆi este un principiu atât de nou, încât necesitå o deosebitå subliniere.

“MulÆimile de oameni sunt prinse fårå speranÆå în angrenajul minÆii çi al materiei”, spune Dr. Julian P. Johnson în prefaÆa sa la Sar Bachan. “Individul nu este în stare så scape prin sine însuçi çi så-çi obÆinå eliberarea. El se poate doar zbate, iar zbaterea îl laså, de obicei, într-o situaÆie mai precarå decât înainte. Nici un fel de mijloace - nici studiul, nici ceremoniile religioase, nici ritualurile, pelerinajele sau rugåciunile, nu îl pot scåpa. Nici måcar faptele bune çi milostenia nu îl pot salva. Mai mult, el trebuie så çtie cå nici însuçi Dumnezeu nu îl poate mântui, dacå el conteazå ca Dumnezeu så facå aceasta prin intervenÆia Sa directå... Tatål are o metodå foarte preciså de a-çi îndeplini lucrarea Sa. Metoda divinå çi fireascå nu då posibilitate nici unui fel de înlocuitori. Aceastå condiÆie a sufletului izolat, de neajutorare çi de neputinÆå, este chiar prima lecÆie care trebuie însuçitå."

"Aceasta ne duce apoi cåtre al doilea mare adevår, care este o încununare fireascå a primului, çi anume la necesitatea vitalå a unui Maestru viu.”

“Pentru a dobândi mântuirea, pentru a realiza eliberarea din roatå (din ciclul naçterilor çi al morÆilor)... fiecare suflet trebuie så afle un Guru, sau Maestru. Aceasta este metoda divinå. Lucrarea (mântuirii) nu poate fi înfåptuitå pe nici o altå cale. Maestrul este Domnul vieÆii çi al morÆii. El este în måsurå så mântuiascå; iar fårå el nu existå scåpare.”

Din nou trebuie så accentuåm aici faptul cå trebuie så ne angajåm pe calea care duce la salvare în timpul acestei vieÆi çi nu dupå moarte. Contactul cu Maestrul çi curentul Sunetului trebuie så se petreacå în timp ce tråim pe acest påmânt. Kabir Sahib, un mare sfânt, spune:

51


“ïn timpul vieÆii tale cautå realizarea (lui Dumnezeu), O frate. Cåci omul trebuie så înÆeleagå în timp ce tråieçte, så cunoascå în timp ce tråieçte çi cât timp tråieçte trebuie så atingå mântuirea. Dacå ïl vei afla aici, atunci ïl vei întâlni çi în viaÆa de apoi.”

Maestrul Sawan Singh Ji este çi mai categoric:

“Nådejdea în mântuirea de dupå moarte este forma cea mai subtilå de a se înçela pe care o practicå omul asupra sa. Dacå în timpul vieÆii nu existå Mântuire, ea nu va apare dupå moarte. Cel care în viaÆå este analfabet, nu va deveni savant dupå moarte.”

Çi acelaçi lucru l-a înÆeles çi Apostolul Pavel, scriindu-le Corinteenilor:

“LuaÆi aminte, acum este timpul potrivit; luaÆi aminte, acum este ziua mântuirii.”

Nu s-a intenÆionat så ne resemnåm çi så nådåjduim la mântuire dupå moarte. Reîntoarcerea certå poate fi înfåptuitå, çi potrivit cu planul divin al Creatorului ea trebuie înfåptuitå cât timp suntem încå în viaÆå. Aceasta se face urmând stråvechea cale a Maeçtrilor. Maeçtrii, inclusiv Iisus, au încredinÆat omenirea mereu despre aceasta. Fiecåruia din discipolii lor ei le spun:

“Vino, så ne întoarcem acaså la noi. De ce så tråim în Æinut stråin?”

Atunci când, cu ajutorul Maestrului, discipolul începe så audå sunetul ceresc al curentului Sunetului, o nåzuinÆå nouå, mai înaltå, îi cuprinde mintea çi inima. Devine nemulÆumit de vechiul såu fel de viaÆå çi începe så aspire la ceva mai înalt çi mai subtil. Iubirea sa pentru Maestru çi pentru Tatål suprem care acÆioneazå prin Maestru sporeçte çi devine curând cel mai important lucru din viaÆa sa. Nu existå altå experienÆå pe påmânt care så aibå o asemenea semnificaÆie ca bucuria de a te afla în senina çi binecuvântata lui prezenÆå, împårtåçindu-te din iubirea sa çi påtrunzându-te de lumina sa spiritualå; simÆind în interiorul tåu blânda înså irezistibila Putere divinå mereu în acÆiune, purificându-Æi çi curåÆindu-Æi mintea çi sufletul, re-creiându-te în forma propriei sale imagini divine. Nu existå bucurie care så se poatå asemåna cu aceea de a afla prin experienÆa ta directå cå Maestrul tåu iubit este cel care te conduce pas cu pas pe calea întoarcerii sigure - calea care duce în cele din urmå la cåminul etern, a cårui splendori, bucurie çi beatitudine sunt de nedescris în limbaj påmântesc çi depåçesc cuprinderea minÆii omeneçti.

52

7


C A P I T O L U L I X

O æ A R Å D E P Å R T A T Å

“Çi nu dupå multe zile, adunând toate,fiul cel tânår s-a dus într-o Æarå depårtatå çiacolo çi-a risipit averea, tråind în desfrânåri.”

Luca 15:13

ïn parabola fiului risipitor, Iisus condenseazå povestea întregii omeniri. Aceasta este povestea coborârii sufletului din cåminul såu de obârçie din Sat Desh - Æinutul real, a råtåcirilor lui timp de nenumårate ere în lumile inferioare çi a întoarcerii sale finale în casa Tatålui såu.

ToÆi ceilalÆi mari Maeçtri au povestit aceeaçi istorie în feluri diferite. Este o poveste pe care ei trebuie så o spunå atunci când îçi îndeplinesc misiunea de a-i învåÆa pe oameni cå ei sunt fiinÆe spirituale, care tråiesc acum într-o lume foarte imperfectå, cu mult mai joaså faÆå de cea din care au venit la începuturi.

53


ïn orient, eroul principal al povestirii - sufletul - este adesea asemuit cu o frumoaså çi bogatå prinÆeså care råtåceçte departe de palatul ei. Aflându-se în împrejuråri noi çi stråine, i se întunecå mintea çi în cele din urmå îçi leapådå veçmintele regale, se înveçmânteazå în zdrenÆe çi se întovåråçeçte cu måturåtorii çi cu slugile (mintea çi simÆurile). Trebuie så remårcåm aici cå povestea lui Adam çi a Evei este doar o altå versiune a aceleiaçi alegorii. “Cåderea omului” çi “påcatul originar” care a urmat, atât de greçit interpretate, au fost folosite de unele biserici drept fundamentul pe care au edificat un întreg sistem teologic fåurit de om, dar ele sunt doar o altå versiune a coborârii sufletului din adevåratul såu cåmin, “în Æara îndepårtatå” a lumii materiale.

COBORÄREA SUFLETULUI

La început, aça cum s-a mai subliniat, toÆi cei care au tråit sau tråiesc acum pe acest påmânt, sålåçluiau ca fåpturi spirituale sau suflete în Sat Desh, regiunea Spiritului pur. La aceasta se referå Hafiz, Maestrul persan, când spune:

“O Hafiz, Cåminul tåu stråmoçesc este cel mai înalt cer spiritual.”

Acesta a fost locul nostru de obârçie, în care Tatål suprem ne-a adus în fiinÆå în chip de suflete distincte çi nemuritoare, înainte cu ere nenumårate, fiecare suflet fiind din însåçi esenÆa Tatålui. Dupå cum spune una din Upaniçadele indiene:

“Acesta este adevårul: La fel cum scânteile dintr-un foc încins se împråçtie în mii de direcÆii, la fel, O frate, sunt fåurite suflete vii din Creatorul indestructibil, çi la El se reîntorc.”

Fiecare suflet este o scânteie din flacåra divinå, iar relaÆia dintre suflet çi Creatorul suprem a fost, çi este mereu, o relaÆie de iubire intenså.

Timp de vecii am sålåçluit în adevåratul nostru cåmin. ïnså Tatål suprem i-a dat fiecårui suflet individualitate, ceea ce poartå în sine în germene egoism potenÆial ; de asemenea i-a dat çi liber arbitru, libertatea de a alege, datå de Dumnezeu pentru a lua calea care duce cåtre sus, sau în jos. Iar în cele din urmå, nenumårate suflete au îndråznit mai mult, asemenea fiului risipitor, çi au pornit så exploreze frumuseÆile çi încântårile lumilor de mai jos de Sat Desh. Treptat, în decursul unei lungi perioade de timp, aceste suflete au coborât prin diferite sfere çi în cele din urmå multe dintre ele au ajuns în universul fizic. Noi, cei care ne aflåm acum aici pe påmânt, suntem unele dintre acele suflete. Noi suntem, de fapt, fiii risipitori.

Istoria nu ne spune de cât timp s-a petrecut coborârea sufletului, cåci durata existenÆei civilizaÆiilor istorice cunoscute nouå este foarte scurtå, de ordinul a cinci sau çase mii de ani. Dar Maeçtrii, a cåror cunoaçtere a istoriei omeneçti pe acest påmânt se întinde pe o perioadå cu mult mai vastå, spun cå mulÆi dintre cei care se aflå acum pe påmânt sunt veniÆi aici în diferite forme de multe milioane de ani.

54

7


Am coborât din lumile superioare çi am ajuns în cele din urmå în lumea aceasta. Iar odatå aflaÆi aici, am fost absorbiÆi de panorama fascinantå a spectacolului çi am pierdut orice amintire despre Tatål nostru. Maeçtrii ne asemuiesc uneori cu un copil care se duce cu tatål såu la târg Æinându-l de mânå, dar laså mâna tatålui çi råtåceçte fericit privind la nenumåratele atracÆii ale târgului, sperând chiar cå tatål nu îl va gåsi pentru a-l duce acaså.

Pe parcursul coborârii sale sufletul s-a oprit un timp oarecare în regiunea minÆii universale, iar aici a ajuns sub influenÆa conducåtorului acestei regiuni, Kal, pe care Maeçtrii îl numesc puterea negativå. Totodatå, fiecårui suflet individual i-a fost asociatå o minte individualå, provenitå din mintea universalå. Aceastå minte individualå este din esenÆa lui Kal çi ea slujeçte chiar çi în prezent ca unealtå a lui Kal, cât timp ne preocupåm de problemele noastre zilnice aici pe påmânt. Ea acÆioneazå pentru a ne menÆine îngrådiÆi în lumea materialå, dezvoltând în noi dorinÆe çi ataçamente lumeçti care så ne izoleze de suflul Sunetului, pentru a-l uita pe Tatål nostru çi a çterge orice amintire despre originea noastrå divinå çi despre cåminul nostru real din Sat Desh. Cåci una din menirile lui Kal este de a ne menÆine întemniÆaÆi în lumea materialå pânå când, purificaÆi çi deveniÆi înÆelepÆi prin diferite experienÆe, începem så cåutåm calea care ne poate duce cåtre viaÆa mult mai subtilå a regiunilor superioare.

Aflat în tårâmul minÆii universale, sufletul s-a înveçmântat de asemenea cu înveliçul corpului cauzal sau mental, necesar pentru a putea funcÆiona în acea lume aça-zis mentalå sau cauzalå çi a comunica cu cei aflaÆi acolo. Mintea este alcåtuitå dintr-o foarte finå çi subtilå formå a materiei, çi se aflå într-o foarte strânså comuniune cu sufletul. Ea poate fi consideratå drept o foarte subtilå învelitoare sau un veçmânt care acoperå sufletul. Corpul cauzal sau mental este compus çi el din materie foarte finå. El poate fi considerat drept o porÆiune a minÆii însåçi, dar care constituie un al doilea înveliç în jurul sufletului. Acest corp este cel mai înalt çi mai subtil instrument de acÆiune al omului, în afarå de însåçi mintea. Prin acest corp sufletul intrå în contact cu toate nivelele inferioare ale vieÆii, acÆionând prin intermediul corpurilor astral çi fizic.

Atunci când sufletul devine asociat cu mintea care are tendinÆa de a se îndrepta cåtre exterior çi în jos, diametral opuså naturii tendinÆelor sufletului cåtre interior çi în sus, are loc prima fazå a aça-numitei “cåderi a omului”. Acum sufletul ajunge pentru prima datå supus influenÆelor minÆii çi materiei, cåci atât mintea cât çi corpul cauzal sunt alcåtuite din materie, deçi cu un înalt grad de fineÆe. Asocierea cu mintea çi cu materia, care stânjenesc în foarte mare måsurå sufletul în a se exprima pe sine, este simbolizatå de uniunea lui Adam, sufletul divin çi nemuritor al omului, cu Eva, care devine un simbol al materiei. Dupå aceastå uniune, entitatea izolatå nu a mai fost spirit pur, aça cum era în tårâmurile luminoase, înalte, ale cåminului såu. Uniunea aceasta l-a fåcut, de fapt, så capete o dublå naturå çi l-a determinat så decadå pânå la primul stadiu, acela de complacere în plåcerile simÆurilor. Cåci numai dupå ce sufletul a fost unit cu mintea çi cu corpul cauzal, individul a fost pentru prima datå capabil de îngåduinÆa dåunåtoare faÆå de propriile porniri. Atunci, materia çi mintea au început så întunece într-adevår spiritualitatea proprie sufletului.

55


Din regiunea minÆii universale, înveçmântat în noile sale înveliçuri, sufletul çi-a continuat coborârea cåtre urmåtoarea regiune de mai jos - planul astral. Aici i-a fost necesarå însuçirea unui corp astral pentru a funcÆiona çi a comunica cu alÆii. Acest corp astral reflectå, în formele çi în coloritul såu, caracterul adevårat al individului. ToÆi cei care au capacitatea så-l perceapå, pot vedea imediat puritatea sau alte calitåÆi ale posesorului såu. In planul astral apårem toÆi aça cum suntem de fapt çi nu poate exista nici o dezamågire. Corpul astral posedå cele cinci simÆuri, exact ca çi corpul fizic.

Råmas pentru o perioadå în regiunea astralå, sufletul a coborât apoi în lumea materialå, iar aici i-a fost necesar un corp fizic. Cu adåugirea acestui corp, sufletul a fost înveçmântat în patru înveliçuri - corpul fizic, corpul astral, corpul cauzal çi mintea. Iar cu fiecare din înveliçurile pe care çi le-a adåugat, lumina sa a scåzut - çi astfel a fost çi mai izolat de Cuvântul dåtåtor de viaÆå, de puterea Creatorului såu. Totodatå, în aceastå lume sufletul este asociat cu mintea iubitoare de plåceri çi este nevoit så ia legåturå cu lumea materialå prin minte çi prin cele cinci simÆuri. ïn alt fel nu ar putea percepe çi primi impresii de la obiectele materiale çi de la oamenii de care este înconjurat aici.

In aceste condiÆii, sufletul aflat foarte departe de cåminul såu de origine, izolat çi påråsit, este prada tuturor dorinÆelor lumeçti çi înjositoare ale minÆii, ale simÆurilor çi ale celor cinci patimi nefaste - pofta, mânia, låcomia, ataçamentul çi orgoliul. Rezultå un conflict de neînlåturat, cåci în fiecare fiinÆå omeneascå are loc o neîncetatå luptå între aspiraÆiile nemuritoare ale sufletului çi dorinÆele materiale ale minÆii. Aceasta este în prezent condiÆia spiritualå a omenirii, a fiilor risipitori ai Tatålui suprem, aflaÆi acum în lumea aceasta atât de depårtatå de patria lor.

“Din ce cauzå a fost nevoit sufletul så-çi piardå supremaÆia? - întreabå Maestrul Sawan Singh Ji - “Pentru cå a pierdut legåtura cu Cuvântul çi s-a întovåråçit cu mintea.”

ïn ce mod îçi poate sufletul recâçtiga supremaÆia? Fiind din nou conectat cu Cuvântul divin. Iar, aça cum s-a mai spus, aceasta este misiunea pentru care Tatål suprem îçi trimite sfinÆii çi Maeçtrii jos, în întunericul lumilor materiale. Celor care aspirå în mod sincer la eliberare, Maestrul în fiinÆå le va dezvålui calea strålucitå care ne duce din acest Æinut depårtat, înapoi în patria noastrå aflatå în cele mai înalte Æinuturi cereçti.

ïn toate timpurile, Maeçtrii au fost cuprinçi de compasiune în faÆa jalnicei condiÆii a fiinÆelor omeneçti aflate în lumea aceasta, în comparaÆie cu existenÆa lor anterioarå din regiunile de o puritate çi fericire radioaså ale Sat Desh. Çi din toate timpurile au fåcut tot ceea ce au putut pentru a-i îndemna pe cei care råtåcesc în aceastå lume întunecatå, så înceapå cålåtoria înapoi spre cåminul lor adevårat. Maulvi Rum, din Persia, le spunea celor pregåtiÆi så-l asculte:

“Adu-Æi aminte, tu cel venit din fericitele Tårâmuri spirituale, de care acum nu-Æi mai aminteçti. De când ai uitat acele Æinuturi, eçti neajutorat çi zbuciumat.”

56

7


Iar Shams-i-Tabriz, un alt mare Maestru persan, se stråduieçte så convingå omenirea neçtiutoare çi îndåråtnicå, îndemnând-o:

“ïnalÆå-te iaråçi la pajiçtile acelea unde ai fost la început, cåci ai råtåcit îndestul în aceastå pustietate.”

Çi fiecare dintre Maeçtrii desåvârçiÆi a transmis acelaçi mesaj, la care cei mai mulÆi oameni au råmas surzi. Dar în cele din urmå toÆi cei care nåzuiesc cu sinceritate la spiritualitate vor auzi mesajul, cåci acesta este Æelul planului divin al Creatorului. Iar iubirea çi compasiunea Celui Preaînalt nu slåbesc çi nu sfârçesc niciodatå. El este cu adevårat atoate-înduråtor çi nesfârçit de råbdåtor. Oricât timp le va trebui fiilor çi fiicelor risipitoare pentru a se deçtepta çi a-çi începe cålåtoria spre caså, în palatul Tatålui lumina va fi în permanenÆå aprinså çi Tatål îi va açtepta, pregåtit så-i întâmpine pe råtåcitori, Acaså.

C A P I T O L U L X

N Å S C U T D I N T R U P

“Ce este nåscut din trup, trup este;çi ce este nåscut din Duh, Duh este.”

Ioan 3:6

Aici, în lumea materialå, în care sinele real al omului este întemniÆat într-un trup de carne, cea mai mare parte a omenirii se aflå în întuneric spiritual, deçi acest fapt este arareori conçtientizat. Cât timp suntem nåscuÆi din carne, sufletul este lipsit de contactul cu Cuvântul dåtåtor de viaÆå çi în cele mai multe cazuri este cu desåvârçire izolat de fericitele lumi superioare. Mai mult, datoritå asocierii sale cu mintea, sufletul a uitat originea sa divinå. Drept urmare, oamenii nu sunt conçtienÆi de îndatorirea lor principalå çi primordialå, de a se îndepårta de lumea aceasta çi de a se reîntoarce în låcaçul infinit superior al Pårintelui Preaînalt.

Dacå omul çi-ar cunoaçte adevåratul sine - sufletul, çi-ar da seama cå în propriul såu domeniu de acÆiune çi atunci când este eliberat de minte, acesta are o forÆå covârçitoare. ïnså aici, în lumea materialå grosolanå çi denså, puterea sa este înåbuçitå, ca çi cum ar fi sufocatå sub înveliçurile minÆii çi ale celorlalte corpuri.

Maeçtrii spun cå atunci când sufletul se naçte într-un trup de carne, el se aseamånå cu o lampå având o strålucire intenså, dar care este învelitå în nenumårate fâçii de material dens - care sunt mintea, corpul cauzal, corpul astral çi grosolanul corp fizic. Strålucirea radioaså a sufletului este intactå, dar ea nu poate stråbate prin înveliçuri. Acestea îl înåbuçå într-o mult mai mare måsurå decât îçi poate închipui omul çi determinå forÆele sale de acÆiune çi de exprimare så funcÆioneze cu doar o fracÆiune din marele lor potenÆial.

57


ïn aceste condiÆii, cei mai mulÆi dintre oameni, din punct de vedere spiritual, sunt practic morÆi. Dar ei nu çtiu aceasta. Ei nu çtiu, de exemplu, cå deasupra çi dincolo de lumea aceasta existå nenumårate alte lumi cu mult superioare, pline de luminå, splendoare çi de adevåratå bucurie. Ei nu-çi dau seama cå pânå çi cea mai bunå dintre vieÆile posibile în lumea aceasta nu este decât o poveste mohorâtå çi tristå în comparaÆie cu viaÆa mai liberå, mai fericitå çi cu mult mai spiritualå a acestor lumi superioare. Ei nu çtiu cå, privitå din acele lumi, lumea noastrå le apare Maeçtrilor çi multor discipoli ai lor care ajung acolo, ca un maidan murdar sau ca un cartier de periferie acoperit de norii deçi creaÆi de gândurile rele ale oamenilor. Ei nu çtiu cå este posibil så påtrunzi în acele lumi înalte çi så le cunoçti, chiar în timp ce tråieçti în acest corp omenesc, çi cå aceasta este calea pe care orice om poate çi trebuie så o urmeze, la timpul cuvenit.

ïn mod relativ, toate lucrurile din aceastå lume sunt schimbåtoare çi perisabile. Toate experienÆele omeneçti sunt tranzitorii çi întreaga desfåçurare a vieÆii noastre în trup nu este decât unul din multele scurte episoade ale istoriei vechi de nenumårate ere a sufletului nostru, spiritual, minunat de frumos çi care, asemenea Creatorului såu, este nemuritor çi veçnic. Nu suntem aici pentru a råmâne aici pe vecie. De fapt, în planul divin al eliberårii noastre, lumea materialå este doar un loc de excursie, în care råmânem pentru scurte perioade, din timp în timp, pe parcursul cålåtoriei noastre înapoi cåtre cåminul nostru veçnic. Dupå cum spune, pe bunå dreptate, Omar Khayam în Rubaiyat:

“Acesta este doar un Cort unde se odihneçte pentru o zi Un Sultan trimis în tårâmul MorÆii. Sultanul se înalÆå înapoi, iar întunecatul Farrash se întoarce, spre a-l pregåti pentru alt Oaspete.”

Bucuriile acestei vieÆi nu sunt doar efemere, ci prea adeseori ele se transformå în amåråciune çi deziluzie. De fapt, atunci când evoluåm çi începem så cunoaçtem adevårul cu ajutorul çi sub îndrumarea Maestrului, începem så ne dåm seama cå fericirea lumeascå nu este decât o iluzie, un miraj; cåci ceea ce a pårut a fi bucurie, este o plåcere de o clipå, care adeseori aduce dupå sine o suferinÆå oarecare. Aça cum afirmå Maeçtrii, çi aça cum o confirmå experienÆa generalå, în realitate plåcerile lumii acesteia nu aduc pace durabilå sau bucurie. Guru Nanak spune:

“Lumea întreagå este în suferinÆå çi chin; fericit este doar cel care råmâne în Nam (Cuvânt).”

Iar Sehjo Bai, vestita femeie sfântå din Rajahstan spune:

“Pe toÆi cei bogaÆi i-am aflat nefericiÆi; cei såraci sunt chipul însuçi al nefericirii. Sehjo! numai cei ce-l iubesc pe Dumnezeu sunt în pace, pentru cå au aflat taina Numelui.”

58

7


ïn realitate, existå o singurå bucurie realå, o singurå fericire, din cele care le sunt accesibile fåpturilor omeneçti, care este adevåratå, care nu se sfârçeçte niciodatå prin dezamågire, prin urmåri dureroase, remuçcåri sau regrete. Aceasta este bucuria ascultårii melodiilor divine ale curentului Sunetului çi aceea de a fi îndrumaÆi de ele spre cåminul Tatålui - al Pårintelui nostru.

“FraÆi ai mei”- spune Guru Nanak- “cu adevårat fericiÆi sunt numai cei care ajung în cåminul lor veçnic.”

Aici în lumea aceasta, puÆine sunt acele situaÆii scutite total de suferinÆå; iar pentru mulÆi, aça cum o spune scriitorul francez Albert Camus, viaÆa pe acest påmânt poate fi descriså drept “lunga torturå de a tråi çi de a muri.” Mai curând sau mai târziu, viaÆa ne aplicå tuturor lovituri grele, care ne dezgustå sau ne mâhnesc. Mai devreme sau mai târziu, cu toÆii trebuie så ne plângem lacrimile.

ViaÆa omeneascå çi plåcerile acestei lumi au acest aspect caleidoscopic. Aståzi suntem, mâine am plecat. ïn viaÆa aceasta veçnic schimbåtoare, fericirea coexistå cu suferinÆa, prosperitatea cu neçansa, belçugul cu lipsurile, comuniunea cu despårÆirea, sånåtatea cu boala, bucuria cu neliniçtea; una urmeazå celeilalte, asemenea actelor dintr-o pieså.

Çi noi suntem asemenea actorilor din pieså. Asemenea actorilor, acordåm importanÆa supremå îndeplinirii rolurilor noastre omeneçti, stråduindu-ne pentru reuçitå, pentru bani sau pentru faimå, în orice rol suntem distribuiÆi, ajungând atât de implicaÆi în joc încât uitåm de viaÆa noastrå adevåratå, viaÆa spiritului. Jocul vieÆii materiale ajunge så ne absoarbå deplin, la fel cum piesa le apare actorilor întrutotul realå, atunci când ei se identificå total cu rolurile lor. ïnså jocul vieÆii omeneçti dureazå o clipå - o etapå vremelnicå în drama mult mai amplå a sufletului nemuritor.

CâÆi dintre actori sunt cu adevårat fericiÆi? CâÆi oare, sub måçtile cuviincioase pe care le prezintå lumii, nu duc vieÆi cu adevårat disperate, aça cum afirmå Thoreau? Çi câÆi dintre cei care în exterior par a fi senini çi echilibraÆi, låuntric sunt plini de îndoialå çi de nesiguranÆå, de pustiu, de singuråtate çi amåråciune, de regrete pentru trecut çi de spaime pentru viitor? Majoritatea gânditorilor care au cugetat la problemele acestei lumi au ajuns la concluzia cå ea este un loc într-adevår jalnic. ïn prezent, poate mai mult decât în orice altå perioadå, omenirea pare a se fi råtåcit; pare a fi ales, adesea intenÆionat çi cu revoltå, calea greçitå. Lumea pare så încerce aståzi toate cåile, în afara celei drepte.

S-a spus cå aståzi lumea este saturatå de rezultatele activitåÆii intelectuale çi çtiinÆifice - çi de cele ale inactivitåÆii spirituale. Ceea ce este în orice caz sigur, este cå întunericul spiritual predominå acum în lume, iar pentru multe milioane de fiinÆe omeneçti viaÆa constå în cea mai mare parte din încercåri, lacrimi çi necazuri; iar pentru alÆii ea este o tragedie.

“Cåci lumea, ce pårea Så ni se açtearnå înainte asemenea unui Æinut de vis,Atât de feluritå, de încântåtoare, de fragedå,Nu are de fapt nici bucurie, nici iubire, nici luminå,

59


Nici siguranÆå, nici liniçte, nici sprijin la nevoie;Çi ne aflåm aici ca çi pe-un câmp de luptå întunecat,Stråbåtut de nedesluçite semnale de-ncåierare çi de fugå,Unde armii neçtiutoare se înfruntå-n noapte.”

Astfel a descris lumea englezul Matthew Arnold. Çi deçi rechizitoriul såu pare aspru, sunt destui care, prin experienÆele lor de aici, confirmå mårturia sa. Aceste adevåruri, ca çi altele împårtåçite de-alungul vremurilor de cåtre Maeçtrii spirituali, le sunt stråine çi uneori neplåcute majoritåÆii celor din occident. Cåci ei sunt dispuçi så susÆinå, împotriva oricårei evidenÆe, cå “totul merge cel mai bine, în cea mai bunå dintre lumile posibile” çi cå “Dumnezeu - fie la el în cer; în lume, totul e în ordine”.

Aceasta este filozofia care le este necesarå unora çi este desigur filozofia susÆinutå oficial de organizaÆiile religioase cele mai importante din vest. ïnså cei care gândesc, sunt conçtienÆi cå în aceastå lume multe lucruri sunt departe de a fi desåvârçite. Iar adevårul este cå lumea aceasta, dupå cum afirmå çi Maeçtrii, nu s-a intenÆionat så fie desåvârçitå çi nici måcar aproape de desåvârçire. Este una din cele mai de jos pårÆi ale întregii CreaÆii, iar unul din scopurile ei este de a sluji drept çcoalå de corecÆie pentru suflete îndåråtnice. Lumea aceasta este mai curând o çcoalå, un spital sau o închisoare. Dar nu este nicidecum un rai. Totuçi, puÆini sunt cei dispuçi så accepte acest adevår fundamental, cel puÆin atunci când le este înfåÆiçat pentru prima datå.

Nu am intenÆionat så descriu prea sumbru viaÆa oamenilor. Unele bucurii pot fi aflate çi aici. Dar lumea aceasta este mai ales un teren de experienÆå. Ea este, cu adevårat, grådiniÆa de copii a lui Dumnezeu. Maeçtrii o numesc “temniÆa din minte çi materie, a sufletului”.

“Aceastå lume, care este o pustietate, a fost luatå din greçealå drept locuinÆå”, spune Soami Ji în Sar Bachan.“Lucrurile ei bune care sunt toate efemere, sunt luate drept adevårate çi reale, iar ceea ce este real într-adevår, este complet pierdut din vedere.”

Aici am verificat cu toÆii într-un fel sau altul cå påmântul nu este destinat a fi un loc de fericire neumbritå, dupå cum cred atâÆia. IntenÆia lui Dumnezeu a fost de a pune la încercare caracterul nostru, adesea pânå la limitå, în timp ce ne aflåm aici pe påmânt.

MINTEA ÇI SUFLETUL

Atunci când ne naçtem din trup, în cele mai multe cazuri suntem nåscuÆi pentru o viaÆå în care sufletul nostru este dominat într-o mare måsurå de minte çi de ataçamentul pentru lucrurile acestei lumi, care îi este ei propriu. ïn aceste condiÆii sufletul, numit uneori çi sinele martor, poate veghea la tot ceea ce se petrece, dar nu poate controla întotdeauna pornirile neînfrânate çi îndåråtnice ale minÆii. Caracterizând situaÆia sufletului, una din Upaniçade spune:

“Nevåzut, dar våzând, neauzit dar auzind, neperceput dar percepând, necunoscut dar cunoscând, acesta este Sinele tåu, conducåtorul låuntric, cel nemuritor.”

60

7


Trebuie så ne amintim mereu cå sufletul este entitatea realå vie, realitatea de prim ordin. El este alcåtuit din esenÆa Celui Unic, adevåratul nostru Dumnezeu. ïnså mintea este inertå atâta vreme cât nu este activatå de suflet, fiind o realitate de ordinul doi, alcåtuitå din esenÆa lui Kal, puterea negativå. Kal este puternic, în aceastå privinÆå nu existå nici o îndoialå; înså el poate folosi numai puterile limitate care i-au fost atribuite de Domnul Dumnezeul suprem.

Trebuie så ne amintim de asemenea cå singurul lucru pentru care am fost nåscuÆi în aceastå lume este eliberarea sufletelor noastre din robia minÆii çi a materiei. Relativ vorbind, nimic altceva nu conteazå çi nu meritå så ne preocupe. Auto-desåvârçirea, care în mare måsurå înseamnå purificarea minÆii, este îndatorirea noastrå principalå, datoria cea mai sacrå. Este ceea ce ne repetå în permanenÆå Maeçtrii, mereu çi mereu.

Privitå din punctul de vedere al Maeçtrilor, viaÆa pe acest påmânt este în mare måsurå o luptå între suflet çi minte. Cåci atunci când suntem nåscuÆi în trup, sufletul se aflå în "teritoriu inamic". Iar inamicii sunt mintea çi bunii ei prieteni, simÆurile, çi cele cinci patimi nefaste - pofta, mânia, låcomia, ataçamentul pentru lucrurile çi oamenii påmânteçti, çi orgoliul, vanitatea sau egoismul. Mintea este cea care prin neîncetata ei activitate çi prin ataçamentul ei faÆå de lucrurile çi persoanele påmânteçti se interpune între suflet çi Dumnezeu. Acesta este marele obstacol - pânå când vine timpul çi ea este subjugatå çi antrenatå så se concentreze asupra lucrurilor spirituale.

“Riguros vorbind,”- spune Maestrul Sawan Singh Ji, “noi tråim o viaÆå nefireascå. Sufletul, îmbinat cu mintea çi cu materia, este o anomalie. Sufletul, prinÆesa de sânge regal, complåcându-se în tovåråçia slujitorilor çi a måturåtorilor (mintea, simÆurile çi cele cinci patimi nefaste), aceasta este o anomalie.”

In aceastå situaÆie, sufletul funcÆioneazå cu obstacole de maximå severitate. El poate fi frumos, pur çi puternic din punct de vedere spiritual, dar la marea majoritate a oamenilor el se aflå sub influenÆa çi dominaÆia minÆii. Iar mintea, dupå cum s-a mai spus, este cel mai periculos çi mai decis duçman. FuncÆia principalå a minÆii este de a sluji ca instrument al sufletului, în toate contactele lui cu lumea materialå. Este un instrument extrem de eficient, cu condiÆia så fie Æinut sub supraveghere. Ea poate fi un bun slujitor, dar dacå obÆine supremaÆia, este un ståpân råu çi corupt. Pentru marea maså a oamenilor mintea este ståpânul, iar ei urmeazå cu bucurie imboldurile simÆurilor.

61


Trebuie så înÆelegem pe deplin faptul cå mintea are o strânså afinitate cu simÆurile çi se desfatå manifestându-se pe sine prin cele cinci patimi rele. Aceste patimi pâmânteçti sau dorinÆe, cu care fiecare om este familiar, au fost înfåÆiçate drept fiare sålbatice care cutreierå lumea în cåutarea celor pe care i-ar putea devora. Ele sunt principalele instrumente folosite de puterea negativå çi de agentul ei de aici de pe påmânt, vlåstarul ei mintea, pentru a ne înlånÆui de lumea materialå. Ei se stråduiesc în permanenÆå så ne îndrepte spre obiectele simÆurilor çi spre ceea ce numesc Maeçtrii “josnicia plåcerilor senzuale”. Iar senzualitatea - spun Maeçtrii - este moarte, în timp ce spiritualitatea este viaÆa. Astfel, la mulÆi, dacå nu la majoritatea oamenilor, simÆurile çi unul sau altul din cei cinci duçmani - patimile rele - dominå mintea, iar mintea la rândul ei înrobeçte sufletul. Se întâmplå adeseori ca sufletul så fie cu totul neputincios så-çi supravegheze propriul såu instrument mental. Atunci când acest instrument, constrâns så urmeze cele cinci patimi, devine de nesupus çi de neståpânit, sufletul este neputincios.

Maeçtrii comparå uneori mintea cu un elefant sålbatic. Ea se nåpusteçte fårå opreliçte acolo unde îi convine ei çi târåçte sufletul dupå sine. Alteori ei asemuiesc mintea ståpânitå de cele cinci patimi rele cu o cåmilå fårå frâu. Este gata în orice clipå så o ia la fugå çi så goneascå, çi poate goni nebuneçte, pânå la propria ei nimicire. In aceste situaÆii sufletul este neputincios. El poate sta deoparte çi så sufere neçtiut, în timp ce mintea se desfatå cu propriul ei dezmåÆ.

Mintea este puternicå çi subtilå atunci când se manifestå în domeniul ei propriu, înså atunci când colaboreazå cu simÆurile, mintea împiedicå sufletul så se reîntoarcå în regiunile superioare unde îçi are originea çi îl întemniÆeazå aici. Ocupatå în permanenÆå cu gânduri çi cu dorinÆe legate de oameni, desfåtåri çi activitåÆi ale lumii materiale, ea formeazå un vål des, care se açterne între suflet çi muzica cereascå a Cuvântului. Acesta este temeiul pentru care înÆelepÆii indieni au spus mereu cå “mintea este vålul” çi cå mintea este “ucigaçul realului”. Soami Ji din Agra spune în Sar Bachan:

“Sufletul este (în aceastå lume) înconjurat de duçmani. Chiar çi mintea îl pândeçte ca o pisicå pe çoarecele pe care se pregåteçte så-l devoreze.”

Båtålia dintre suflet çi mintea cu pasiunile ei explicå natura paradoxalå a omului. El este o creaturå ciudatå, în stare så se înalÆe pânå la cele mai înalte culmi ale nobleÆei çi aspiraÆiilor spirituale, çi totodatå la fel de capabilå de a påcåtui pânå la treapta cea mai josnicå. Mintea este cauza înrobirii noastre, ea fiind dominatå de dorinÆe çi de ataçamentele ei faÆå de lume çi de trecåtoarele ei plåceri. Sufletul, veçnic tânjind så se reîntoarcå în propria sa caså, chiar neçtiut, este mijlocul eliberårii noastre. Omul obiçnuit, învåluit în permanenta activitate a minÆii, priveçte spectacolul lumii çi uitå cå are un suflet, sau pentru a fi mai riguroçi, cå este un suflet. Guru Arjan Dev, cel de al cincilea Guru Sikh, spune:

“Când mintea este nåucitå de nenumårate dorinÆe çi întunecatå de avariÆie, în ea nu mai råmâne nici un loc pentru Dumnezeu.”

62

7


Cauza pentru care noi, nåscuÆi din trup, suntem atât de deplin înglodaÆi în materialism, este aceea cå mintea este ataçatå orbeçte de lumea materialå. Iar inamicul de moarte al progresului spiritual al oamenilor este acest materialism care alimenteazå în ei dorinÆa de lumea materialå.

Mintea, ca duçman neîmpåcat al sufletului, este o idee nouå pentru mulÆi oameni din vest. Acest lucru pare de necrezut, pentru cå el contrazice convingerile lor de o viaÆå. Totuçi, realitatea aceasta este o parte a planului divin al Creatorului suprem. Acest plan prevede ca evoluÆia omului så se desfåçoare prin depåçirea lumilor materialå çi mentalå, pânå la victoria finalå a sufletului asupra forÆelor minÆii çi ale materiei. Nu s-a plånuit, spun Maeçtrii, ca noi så ne recåpåtåm automat divinitatea, fårå nici un efort din partea noastrå. Sensul este så ne întårim pe noi înçine luptându-ne pentru luminå - çi noi suntem nevoiÆi så luptåm. Iar începutul luptei este dominarea minÆii çi transformarea ei în slujitor supus al adevåratului nostru sine.

Aici este locul så spunem cå mintea nu poate fi niciodatå supuså prin subjugare sau prin stråduinÆa de a suprima puternicele ei dorinÆe. Aceasta, pur çi simplu, nu ne este posibil. Subjugarea poate avea un succes temporar. Focul este doar acoperit cu cenuçå, iar atunci când vântul pasiunilor va sufla, el se va încinge din nou. Materialismul minÆii nu poate fi depåçit folosind propria ei armå material-mentalå çi mintea nu poate fi cuceritå pe propriul ei teren. Asemenea lui Anteu, atâta timp cât poate atinge påmântul, ea prosperå çi creçte çi mai viguros. Doar atunci când este ridicatå de la sol de o forÆå çi mai puternicå, slåbeçte çi în cele din urmå, sucombå.

Pentru a subjuga mintea în mod constant, ei trebuie så i se ofere ceva care så o bucure mai mult decât plåcerile lumeçti, iar unicul lucru care o poate face este muzica divinå çi puterea spiritualå a suflului Sunetului. Prin urmare, nici una din metodele prin care se urmåreçte dezvoltarea spiritualå, fårå a avea ca factor de bazå al sistemului de exerciÆii spirituale suflul Sunetului, nu a reuçit vreodatå så contracareze tendinÆa descendentå a minÆii çi a simÆurilor. Dar, îndatå ce mintea experimenteazå bucuria ascultårii muzicii divine, ea devine cu adevårat ataçatå de aceasta çi interesul ei pentru plåcerile simÆurilor, atât de dåunåtor pentru suflet, ia sfârçit. Cuvântul lui Dumnezeu, sau curentul Sunetului, este singurul mijloc eficient pentru a domina mintea în mod constant; este modalitatea prin care omul, care se stråduie din greu så scape din greaua încleçtare a bunilor prieteni ai minÆii - cele cinci patimi rele, poate så-i domine çi så se elibereze pe sine de dorinÆele lumeçti çi de tendinÆele de a se înjosi. Mintea este o forÆå care ne poate înlånÆui de påmânt, dar de asemenea ne poate ajuta så ne eliberåm, în funcÆie de modul cum este folositå. MulÆi oameni o folosesc pentru a se elibera, fie în mod inconçtient, fie deliberat, dar cei care urmeazå calea Maeçtrilor o folosesc în mod conçtient, pentru a-çi redobândi libertatea pierdutå. Ne-am ataçat de lumea aceasta gândind în permanenÆå la lucrurile lumeçti. Dar putem scåpa din lumea materialå în acelaçi mod, adicå meditând la Dumnezeu çi la lumile superioare, în felul pe care ni l-au împårtåçit Maeçtrii desåvârçiÆi, astfel fiind capabili de a ne ataça de curentul Sunetului divin.

63


EsenÆa sinelui nostru real o constituie însuçirile divine. Puritatea, pacea çi fericirea sunt caracteristicile veçnice ale fiinÆei noastre låuntrice. Prin urmare, setea interioarå a omului de a se dezvolta spiritual nu poate fi potolitå de plåcerile acestei vieÆi påmânteçti. Fårå a înceta vreodatå complet, dupå zile çi ani de bucurii care se schimbå în durere, de liniçte care devine furtunå - nåzuinÆa veçnicå a sufletului care cheamå dinåuntrul templului cautå så se facå cunoscutå omului exterior. Omul înså nesocoteçte divinul såu îndemn çi refuzå så ia în seamå delicatele sale ståruinÆe.

Limitat de corpul såu, înçelat çi dominat de minte, omul este mårginit. Dar în ceea ce priveçte sufletul såu, el este nelimitat. Tåinuitå în interiorul omului se aflå o nestematå preÆioaså, dar el nu çtie aceasta. Bhikha Sahib spune:

“Nimeni nu este sårac, o Bhikha. ToÆi au rubine în desaga lor. Dar ei nu çtiu så dezlege nodul, de aceea sunt såraci.”

Pretutindeni în lumea de aståzi, cei mai mulÆi au uitat de existenÆa sublimului çi seninului lor sine låuntric, iar vieÆile le sunt fråmântate. Dar sinele, în lunga çi råbdåtoarea sa veghe, nu ne-a uitat niciodatå.

“Dumnezeu se aflå în fiecare om”- spune Sri Ramakrishna, “dar nu toÆi oamenii se aflå în Dumnezeu. De aceea suferå ei.”

Primul pas pentru eliberarea sufletului din captivitatea sa este dominarea minÆii, care este ataçatå de plåcere. Guru Nanak spune:

“Dominå mintea çi vei domina lumea.”

Maulvi Rum, våzând limpede jalnica stare spiritualå în care se aflå omenirea, aratå care este calea cåtre o viaÆå mai înaltå, mai bunå, spunând:

“Cel care îçi înfrâneazå carnea, porunceçte soarelui çi norilor.”

Controlul çi purificarea minÆii, îndeplinite cu ajutorul unui Maestru întrupat acum çi a suflului Sunetului, duc la eliberarea sufletului çi la accesul în tårâmurile spirituale. Maestrul Sawan Singh Ji, vorbind despre acest aspect al cåii, spune:

“Progresul spiritual depinde în primul rând de antrenarea minÆii. La omul obiçnuit, sufletul se aflå sub controlul minÆii, mintea este controlatå de simÆuri, iar simÆurile sunt ademenite de obiectele simÆurilor. ïn acest mod, atenÆia råtåcind de la un obiect la altul, se menÆine (în lumea materialå). Calea corectå ar fi aceea ca simÆurile så nu alerge dupå obiecte, mintea så nu fie ademenitå de simÆuri, iar sufletul så capete autoritate asupra minÆii çi så o foloseascå drept instrument în slujba scopurilor sale. Se cuvine ca sufletul så capete supremaÆia asupra minÆii, în loc så råmânå sclavul ei. De ce çi-a pierdut sufletul supremaÆia? Pentru cå a pierdut contactul cu Cuvântul çi s-a asociat cu mintea. De aceea, existå o singurå modalitate eficientå (de a face sufletul capabil så-çi redobândeascå supremaÆia) çi aceasta este de a pune din nou sufletul în contact cu Cuvântul.”

64

7


Cum så realizåm acest lucru în modul cel mai simplu çi eficient - aceasta este ceea ce ne învaÆå Maeçtrii desåvârçiÆi; iar acest mijloc este calea pe care

însuçi Pårintele Preaînalt a prevåzut-o în mod special pentru cei care sunt pregåtiÆi så i se încredinÆeze. C CA P I T O L U L X

I

ïMPÅRÅæIA CERURILOR SE AFLÅ ïNLÅUNTRU

“Iatå, împåråÆia lui Dumnezeu este înlåuntrul vostru.” Luca 17:21

“Cåci noi suntem templu al Dumnezeului celui viu.” II Corinteeni 6:16

Unul din adevårurile fundamentale asupra cårora a ståruit Iisus este imanenÆa împåråÆiei lui Dumnezeu, faptul cå ea se aflå înåuntrul fiecårei fiinÆe omeneçti. Acesta este çi unul din preceptele de bazå ale învåÆåturilor tuturor celorlalÆi mari Maeçtri, inclusiv ale celor care se aflå pe acest påmânt aståzi. ToÆi spun, asemenea lui Iisus, cå împåråÆia cerurilor nu este nicidecum un loc îndepårtat, sau o stare de conçtiinÆå care poate fi atinså doar dupå moarte. Ei le împårtåçesc discipolilor lor çi le çi dovedesc cå împåråÆia este o realitate foarte actualå, în care se poate accede çi care poate fi cunoscutå chiar în viaÆa aceasta. Discipolii de aståzi, asemenea celor din trecut, au învåÆat cum så caute înåuntrul lor înçiçi çi astfel så afle împåråÆia aici çi acum.

AfirmaÆia cå trebuie så påtrundem înåuntru îi pune çi i-a pus întotdeauna pe mulÆi în încurcåturå. De fapt, aceasta înseamnå cå lumile superioare pot fi atinse retrågându-ne mai întâi atenÆia de la lumea exterioarå çi concentrând-o apoi în interiorul nostru. Aceasta se realizeazå prin concentrarea atenÆiei în cel de al treilea ochi, numit în mod obiçnuit centrul ochiului, care se aflå între cele douå sprincene. Când reuçim så ne concentråm întreaga atenÆie în acel punct, atenÆia se aflå în realitate, literalmente, în totalitate înåuntrul nostru. Lumea exterioarå a fost astfel cu desåvârçire excluså çi temporar uitatå. Mintea çi sufletul discipolului au påråsit lumea exterioarå în totalitate çi “au mers înåuntru”.

Orice om posedå cel de al treilea ochi, o poartå personalå care se deschide asupra strålucirii eterne. Dacå discipolul îçi påstreazå atenÆia fixatå ferm asupra ei, sufletul çi mintea îçi concentreazå treptat toate forÆele aici. Atunci când concentrarea este deplin realizatå, mintea çi sufletul trec printr-o deschidere interioarå în dreptul frunÆii, numitå “A zecea Poartå”, påråsesc corpul çi se înalÆå într-o regiune superioarå. Trecând astfel prin “poarta luminii” din interior, sufletul påtrunde într-una din nenumåratele împåråÆii ale cerurilor, sau låcaçuri ale casei Tatålui. ïn care anume accede el, depinde de treapta de evoluÆie spiritualå pe care a atins-o. ïmpåråÆia este desemnatå pe drept cuvânt drept “o lume interioarå”, çi este numitå astfel întrucât pentru a o atinge este necesar mai întâi så mergem înåuntru.

Astfel, în timp ce corpul fizic este închisoarea sufletului, el este în acelaçi timp templul Dumnezeului celui viu. Çi de fapt s-a urmårit ca omul så-l adore pe Dumnezeu în acest templu. Acest adevår a fost predicat de asemenea de toÆi marii Maeçtri care au vizitat acest påmânt. Adi Granth scrie:

65


“Templul lui Dumnezeu este trupul, în care se formeazå mårgåritarele cunoaçterii”,

çi de asemenea:

“Prin harul Maestrului îÆi dai seama cå înåuntrul tåu este templul lui Dumnezeu.”

Un sfânt Mahomedan, Maghrabi, spune:

“Preaiubitul sålåçluieçte înåuntrul tåu, O omule neçtiutor, iar tu îl cauÆi afarå, dintr-un loc în altul. Dacå Preaiubitul este înåuntrul nostru iar noi mergem aiurea pentru a-L afla, toate stråduinÆele noastre vor fi zadarnice. Cel neçtiutor se închinå în temple; adevåraÆii credincioçi påtrund mereu în templele vii, trupurile lor.”

Corpul omenesc este o alcåtuire cu mult mai minunatå decât se çtie în general. Suntem alcåtuiÆi într-un mod cu adevårat miraculos. Dar puÆini sunt cei care cunosc cât de minunat este alcåtuit acest templu al corpului omenesc. Sfântul Augustin scrie în Mårturisirile sale:

“Omul cålåtoreçte pentru a vedea înålÆimile munÆilor çi valurile mårii, fluvii largi çi întinderea oceanelor, dar se nesocoteçte pe sine, cununå a minunilor.”

Pe scurt, corpul omenesc este un microcosmos, sau un mic univers, o reproducere sau un rezumat al macrocosmosului, care este vastul univers al universurilor. Omul este microcosmosul, iar universul este macrocosmosul, çi cele douå sunt inter-conectate într-un mod foarte strâns. ïn interiorul fiecårui corp omenesc existå unele pårÆi sau centri care corespund unor porÆiuni sau regiuni asemånåtoare ale lumilor spirituale superioare; iar fiecare parte din om, din corpurile sale fizic, astral çi cauzal, se aflå într-o relaÆie anume cu o parte anumitå a universului exterior çi cu lumile superioare. Aceçti centri interiori din om pot sluji drept mijloace de comunicare cu regiunile care le corespund în lumile exterioare din spaÆiu çi cu regiunile cereçti.

Aceasta se datoreazå faptului cå omul, corespunzåtor instruit çi antrenat de un Maestru desåvârçit, este capabil så-çi påråseascå corpul çi så realizeze comunicarea conçtientå cu oricare - çi cu toate pårÆile universului - cu acele vaste, minunate çi fericite regiuni locuite de mulÆimi nenumårate de fiinÆe asemenea nouå, sau superioare nouå.

“Tot ce se aflå în univers existå de asemenea çi în trup,”- spune Maestrul Pipa Sahib. ”Oricine cautå în trup, într-adevår va gåsi.”

Iar Maestrul Sawan Singh Ji subliniazå:

“Omul este o creaÆie minunatå. El poartå cu sine nu doar istoria sa trecutå, ci çi întreaga creaÆie - vizibilå çi invizibilå - çi însuçi Creatorul a toate se aflå înåuntrul lui; iar el a fost dåruit cu capacitatea de a vedea tot ceea ce se aflå în el çi de a fi una cu Creatorul såu.”

66

7


Fiecare dintre noi çtim cå creierul fizic se aflå în contact cu toate pårÆile corpului prin sistemul nervos. ïntr-un mod similar, existå în corpul astral anumiÆi centri prin intermediul cårora omul poate intra în contact cu întreaga lume astralå. De asemenea, alÆi centri slujesc drept puncte de plecare pentru comunicarea cu lumile superioare çi subtile care le corespund. Acest contact se stabileçte, iar diferiÆii centri sunt deçteptaÆi prin concentrarea atenÆiei în punctul sau în centrul ales, sub îndrumarea Maestrului. Prin atenÆia focalizatå în oricare din centrii daÆi, conçtiinÆa este deçteptatå în acel centru, iar de acolo conçtiinÆa deçteptatå se îndreaptå în sus cåtre acele lumi subtile çi mult mai frumoase care sunt corelate cu centrul respectiv. Sfântul Augustin, care a påtruns înåuntrul corpului çi astfel çi în lumile de dincolo, formuleazå acest adevår:

“Am ajuns cu trupul, prin trup, la El care este mai presus de trup.”

Aceasta se petrece cu fiecare discipol al unui Maestru desåvârçit contemporan cu el.

Noi nu suntem limitaÆi doar la acest corp fizic, chiar atunci când încå fiinÆåm în el. Suntem întemniÆaÆi în corp numai pentru cå nu çtim cum så ieçim din el. Sufletul este îngrådit în limitele trupului çi dacå nu învåÆåm cum så ne retragem sufletul din aceastå îngrådire, nu putem vedea lumile superioare çi nici nu dobândim adevårata cunoaçtere sau fericirea realå. Numai Maestrul desåvârçit ne poate aråta cum så o facem. Aça cum spune Maulvi Rum:

“ïn afarå de sfinÆi çi de Maeçtri, cine altul poate libera omenirea din îngrådirea acestei cutii vråjite (corpul)?”

Maeçtrii ne învaÆå cum så ne câçtigåm libertatea, iar parcursul care ne elibereazå începe înåuntrul templului corpului omenesc. Când pragul templului este depåçit, cu ajutorul çi îndrumarea Maestrului, sufletul se aflå pe sine în împåråÆiile cereçti. Aici el aflå cunoaçterea spiritualå, transcendentalå, conçtiinÆa cosmicå, lumina divinå çi pe Dumnezeul cel viu.

ïn timpul iniÆierii, Maestrul îi då noului discipol îndrumåri exacte asupra a ceea ce are de fåcut pentru a intra în prima dintre împåråÆiile cereçti, care este planul astral. ïn aceastå regiune çi în partea inferioarå a regiunii de deasupra ei, cel de al doilea stadiu al cåii ascensiunii Maeçtrilor, sunt situate toate cerurile çi raiurile religiilor organizate ale lumii. Metoda de concentrare çi de meditaÆie pe care o împårtåçesc Maeçtrii adevåraÆi, este acea båtaie în uçå, despre care vorbeçte Iisus când spune:

“Bate çi Æi se va deschide.”

Matei 7:7

Atunci când este practicatå corect, sub îndrumarea Maestrului, metoda aceasta niciodatå nu då greç în a deschide “cea de a zecea poartå”. Dacå practicantul reuçeçte så realizeze concentrarea çi så meargå în interior, una dintre primele sale experienÆe noi este de a auzi în interiorul såu melodia suflului Sunetului. Kabir Sahib spune, referitor la aceasta:

“ïnchide-Æi ochii, urechile çi gura çi ascultå subtila Muzicå eternå.”

67


Iar Maulvi Rum, îndemnându-l pe discipol så practice forma de meditaÆie împårtåçitå de Maeçtrii desåvârçiÆi, spune:

“O, închide-Æi ochii, urechile, çi buzele; dacå nu vei afla taina lui Dumnezeu, så râzi de mine.”

Concentrându-ne înåuntrul nostru, putem auzi sunetul transcendent çi atotputernic al Cuvântului. Deçi muzica sa este omniprezentå, nu putem intra în contact cu ea fårå så învåÆåm cum så privim înåuntru sau så mergem în interior. ïn sensul acesta Glasul etern se aflå înåuntrul nostru; el se aflå în regiunile spirituale subtile la care putem cåpåta acces numai dacå ne focalizåm conçtiinÆa înåuntrul sinelui nostru. ïn Adi Granth se spune:

“ïnåuntrul sinelui nostru se aflå adevårata Melodie Cereascå.”

ïn acelaçi timp în care discipolul începe så audå sunetul divin, începe de asemenea så vadå lumina cereascå - radioasa luminå a lui Dumnezeu care inundå regiunile superioare cu strålucirea ei cereascå. Pentru început, el vede un vast cer înstelat cuprinzând ceea ce vechile scripturi vedice din India descriau ca fiind calea Zeilor. Apoi vede miliardele de lumini strålucitoare ale aça numitelor lumi solarå çi lunarå. Toate se aflå între lumea materialå çi regiunile astrale pure.

Ajungând în regiunea astralå, discipolul vede lumina spiritualå, care este centrul acestei regiuni. ïntregul nostru univers este susÆinut de razele sau vibraÆiile forÆei care se iscå din aceastå luminå. De aici ia naçtere un sunet ceresc. ïn Adi Granth se spune:

“ïnåuntrul nostru se aflå Flacåra, iar în Flacåra aceea este Sunetul interior care ne inspirå iubirea pentru Dumnezeul cel adevårat.”

Iar Maestrul Paltu Sahib exprimå aceasta cu urmåtoarele cuvinte:

“Din flacåra Fåcliei se iscå un Glas, dar numai cel care se aflå în transa cunoaçterii transcendente îl aude, çi nimeni altul nu îl poate auzi.”

Aceasta este experienÆa la care se referå Iisus atunci când spune:

“De aceea, ochiul tåu de va fi singur, tot trupul tåu va fi luminat.”

Matei 6:22

Adicå, atunci când discipolul îçi concentreazå întreaga atenÆie în cel de al treilea ochi, ochiul unic, el începe så vadå cu ajutorul permanent al Maestrului, luminile interioare sau cereçti ale lumilor spirituale. Pe måsurå ce evolueazå, vede lumina cu mult mai mare çi mai strålucitoare a lumilor çi mai înalte. Çi vorbind despre experienÆa pe care o tråieçte fiecare discipol al unui Maestru întrupat, atunci când merge înåuntru, Iisus spune:

“Eu sunt lumina lumii. Cel ce îmi urmeazå mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieÆii.”

Ioan 8:12

68

7


Pe parcursul întregii istorii, fiecare dintre Maeçtrii adevåraÆi a fost lumina lumii. Ei au înåuntrul lor lumina çi viaÆa spiritualå a Duhului Sfânt al Pårintelui suprem al nostru al tuturor. Atunci când discipolul îçi concentreazå atenÆia asupra Maestrului såu, merge în lumina sa çi vede în interior strålucitoarea luminå spiritualå. Pentru el nu mai poate fi întuneric. Acesta este un adevår elementar al cåii Maeçtrilor, çi chiar çi acum, în acest materialist secol xx, el este cunoscut çi experimentat zilnic de mii de discipoli. Ei au deschis înåuntrul lor porÆile luminii, cålåuziÆi de îndrumårile çi ajutorul interior al Maestrului lor. Ei posedå, aici çi acum, lumina vieÆii veçnice, pentru cå çi-au urmat cu încredere Maestrul întrupat. Guru Nanak vorbeçte astfel despre lumina pe care o vede discipolul, atunci când se înalÆå pânå la primele lumi cereçti:

“Zi çi noapte stråluceçte lumina cea curatå, iar discipolul ïnvåÆåtorului cunoaçte aceastå luminå interioarå.”

ïn Adi Granth se spune de asemenea:

“Pentru oricine, care prin harul lui Dumnezeu gåseçte un Sat Guru, în templul minÆii sale lumineazå lumina spiritualå.”“Zi çi noapte arde lampa veçnicå...Cel a cårui lampå lumineazå, în loc înalt se va duce.”

Iar Maestrul Sur Das Ji spune:

“ïn propriul meu sine L-am aflat. Curentul Sunetului då lumina, iar Maestrul aratå calea.”

Guru Arjan Dev scrie:

“Unindu-må cu Nam (Cuvântul), am våzut lumini imense, mai mari ca milioane de sori strålucind laolaltå.”

Sfântul Augustin de asemenea vorbeçte despre aceastå experienÆå. El spune:

“Am påtruns în chiar Sinele meu låuntric, Tu fiindu-mi cålåuzå, çi am izbutit pentru cå Tu mi-ai fost Ajutorul. Çi am påtruns çi cu ochiul sufletului meu am våzut (aça s-a petrecut), deasupra chiar a ochiului sufletului meu, deasupra minÆii mele, Lumina Statornicå. Nu lumina asta obiçnuitå pe care orice trup o poate privi, nici ca çi cum ar fi fost una mai mare dar de acelaçi fel, ca çi cum strålucirea ei ar fi fost de multe ori mai strålucitoare çi måreÆia ei ar fi umplut tot spaÆiul. Nu astfel a fost lumina aceasta, ci alfel, da, cu totul altfel decât toate acestea... Cel care çtie Adevårul çtie ce este lumina aceea, iar cel care cunoaçte aceasta cunoaçte Veçnicia.”

Ultima frazå din Mårturia Sfântului Augustin prezintå un interes deosebit, întrucât întregeçte spusele lui Iisus:

“Çi veÆi cunoaçte Adevårul çi Adevårul vå va face liberi.”

69


Adevårul fundamental, realitatea care se aflå în spatele tuturor aparenÆelor este Cuvântul sau Duhul Sfânt, curentul Sunetului, care este atotputernica çi omniprezenta manifestare a lui Dumnezeu în acÆiune. El este de asemenea viaÆå çi luminå, puterea care a creat lumina soarelui çi luminile mult mai strålucitoare ale lumilor cereçti. Sfântul Augustin spune despre vederea luminii cereçti: “Cel care o cunoaçte, cunoaçte Veçnicia.” Adicå, liberat de grozava robie a trupului çi a lumii materiale, sufletul începe så se elibereze pe sine din ghearele minÆii, iar în cele din urmå se înalÆå spre Æelul såu final, al eliberårii depline de toate influenÆele materiale joase - condiÆie a existenÆei sale în cåminul såu adevårat.

Unii Maeçtrii au înfåÆiçat în mod impresionant diferenÆa dintre lumea aceasta çi lumea superioarå în care discipolul ajunge pentru început, dupå ce a påtruns înåuntru. Lumea de aici, spun ei, este plinå de suferinÆå, de egoism, de cruzime, låcomie çi alte påcate çi cu greu se poate afla aici fericire realå. Dar cel care intrå înåuntru çi se înalÆå, dacå va cåuta acolo, în lumea imediat superioarå, suferinÆå, egoism sau cruzime, îi va fi cu neputinÆå så le afle. ïn lumea aceea ele nu existå.

FORMA RADIANTÅ A MAESTRULUI

Atunci când discipolul atinge tårâmul astral, îl întâlneçte acolo pe propriul såu Maestru în forma sa astralå. Aceasta este o formå superioarå a Maestrului såu, pe care el îl cunoaçte çi îl iubeçte în planul påmântesc. Se aseamånå cu forma fizicå a Maestrului, dar este incomparabil mai frumoaså çi stråluceçte cu radioasa luminå a spiritului. ïntâlnirea aceasta este comparabilå cu revelaÆia copleçitoare de care a fost învrednicit grupul ales dintre ucenicii lui Iisus, în momentul schimbårii sale la faÆå.

Prima formå pe care o vede discipolul este forma astralå a Maestrului; pe måsurå ce progreseazå, el va vedea forme din ce în ce mai înalte, mai pure çi mai luminoase. Atunci când este atins cel mai înalt dintre ceruri - cåminul nostru adevårat - fiinÆa Maestrului este una cu însuçi Tatål suprem. Realizarea acestei întâlniri interioare cu Maestrul spiritual devine posibilå ca parte din planul divin al salvårii; în vest este aproape complet necunoscut faptul cå în timpul iniÆierii, forma astralå a Maestrului omniprezent se instaleazå în interiorul discipolului, în cel de al treilea ochi, care este reçedinÆa sufletului çi poarta de acces în lumile superioare.

Atunci când discipolul reuçeçte så meargå înåuntru çi ochiul såu interior este deschis, el poate vedea însfârçit lumina interioarå çi totodatå forma astralå a Maestrului. Fårå îndoialå cå forma radiantå se aflå mereu împreunå cu discipolul, din chiar momentul iniÆierii sale, dar el nu o poate percepe decât dedicându-se meditaÆiei zilnice cu conçtiinciozitate çi prin harul Maestrului, iar atunci ochii såi interiori sunt deschiçi. Din acel moment discipolul îl poate vedea pe iubitul såu Maestru în tårâmurile interioare, la fel ca çi în lumea materialå exterioarå.

70

7


ïntâlnirea interioarå cu Maestrul såu reprezintå un moment de cotiturå în noua naçtere çi viaÆå a discipolului. Din acel moment, întregul curs al vieÆii sale se schimbå; cåci începând de atunci, Maestrul çi discipolul nu se mai despart niciodatå, pânå în clipa în care Maestrul çi-a terminat misiunea çi l-a adus pe discipol în prezenÆa Tatålui såu din ceruri, Domnul suprem al tuturor divinitåÆilor. Iisus se referå la întâlnirea discipolului cu forma radiantå a Maestrului, atunci când spune:

“Cel ce are poruncile mele çi le påzeçte, acela este care må iubeçte; iar cel ce må iubeçte pe mine va fi iubit de Tatål meu çi-l voi iubi çi eu çi må voi aråta lui.“

Ioan 14:21

Dacå discipolul îçi iubeçte Maestrul çi practicå ceea ce l-a învåÆåt el, va intra cu siguranÆå în împåråÆia luminii, unde îl va întâlni pe Maestru în forma sa radiantå. Aceasta este o parte a naçterii spirituale, care este o råsplatå sau un rezultat al practicårii statornice. Maestrul se manifestå întotdeauna celor care îl iubesc çi care påçesc în lumina sa. Forma astralå a Maestrului este omniprezentå. Ea poate fi våzutå în aceeaçi clipå de cåtre o mie, sau de cåtre o sutå de mii de discipoli. Discipolii contemporani care au avut aceastå experienÆå - çi ei sunt mulÆi - vå pot spune cå în aceastå lume nu existå o bucurie atât de mare ca cea pe care o încearcå discipolul întâlnindu-l pentru prima datå pe Maestru în forma sa astralå. Este încununarea multor vieÆi de zbucium. Este semnalul biruinÆei în îndelunga luptå cu mintea çi cu materia. Atunci discipolul - spune Maestrul - a parcurs jumåtate din calea cåtre încununarea tuturor strådaniilor sale pentru eliberarea spiritualå. Cåci Maestrul îl ia în grija sa pe discipol pentru întreg restul cålåtoriei sale spirituale. Vorbind despre întâlnirea discipolului cu Maestrul såu în forma sa radiantå, Iisus spune:

“Iatå, eu cu voi sunt, în toate zilele, pânå la sfârçitul veacurilor”. Matei

28:20

Aceasta este o descriere realå a relaÆiei dintre oricare Maestru desåvârçit çi discipolii såi. Discipolul nu mai poate fi niciodatå singur, sau însingurat. Maestrul îi este prietenul, cel care îi vrea binele - çi tovaråçul, nu pe viaÆå, ci pentru veçnicie. Mai mult decât atât, el este prietenul care revarså asupra fiecårui discipol o iubire care depåçeçte pe cea a oricårei fiinÆe omeneçti. Maestrul niciodatå nu va înceta så iubeascå un discipol çi nu-l va påråsi, chiar dacå acesta l-ar uita sau s-ar dezice de el.

Pentru aceastå legåturå este de foarte mare importanÆå faptul cå Maestrul îi întâmpinå pe discipoli în momentul morÆii lor çi îi întovåråçeçte atunci când påråsesc aceastå viaÆå påmânteascå. Oriunde s-ar afla discipolul, Maestrul vine la el în forma sa radiantå, cu un timp oarecare înaintea sfârçitului acestei vieÆi çi îi spune cå mai este puÆin pânå la final. Apoi, îndatå ce discipolul îçi påråseçte corpul fizic, Maestrul însuçi îl poartå pânå la regiunea cereascå pentru care l-a fåcut apt progresul såu pe calea aceasta. Aici, mereu sub îndrumarea Maestrului såu, el îçi continuå pregåtirea pânå când este gata så se înalÆe çi mai departe. Aceastå întovåråçire divinå este descriså astfel de cåtre Guru Nanak:

71


“O Nanak, sfârçeçte cu falsii prietenii çi cautå un Sat Guru desåvârçit. Primii îÆi Æin tovåråçie doar în viaÆa asta, dar celålalt te întovåråçeçte chiar çi dupå moarte.”

Cât timp discipolul tråieçte în lumea materialå, Maestrul spiritual este cel mai real prieten al såu, care îl învaÆå çi îl îndrumå. Apoi, atunci când el påråseçte aceastå lume, Maestrul în forma sa astralå îl întovåråçeçte ca prieten çi cålåuzå. El nu îl påråseçte niciodatå pe discipol, pânå când nu a atins Æelul final. ïn Adi Granth este scris:

“ïnchinå-te adevåratului Maestru çi uneçte-te cu Nam (Cuvântul). Dacå vei face aceasta, Maestrul te va întâmpina în clipa plecårii tale din corp.”

De aici se poate vedea cå celui care reuçeçte så meargå înåuntrul templului çi så intre astfel în împåråÆia cerurilor, i se deschide calea pentru ca sufletul såu så-çi înceapå cålåtoria în înalt çi pentru întoarcerea sa negreçitå - çi i se acordå o asistenÆå spiritualå atotputernicå.

Moartea nu mai prezintå spaimå pentru cel care a fost iniÆiat çi care a învåÆat cum så meargå înåuntru. Oamenii se tem de moarte pentru cå nu çtiu în ce constå. ïn plus, mintea ortodoxå modernå este înclinatå så creadå cå ceea ce se aflå dincolo de porÆile morÆii nu poate fi cunoscut - cå aceasta este o problemå de credinÆå çi de speranÆå, nu de fapte care pot fi dovedite.

ïnså Maeçtrii çi discipolii lor çtiu cu exactitate ce este moartea çi ce se aflå dincolo de ea. Ei au depåçit de multe ori marea separaÆie çi pot vorbi nu despre ceea ce cred sau sperå, ci despre ceea ce au våzut çi au cunoscut deja. Aceasta rezolvatå odatå pentru totdeauna problema consideratå de majoritatea oamenilor drept cea mai inexplicabilå dintre problemele cu care se confruntå fiinÆele omeneçti - problema morÆii çi a ceea ce se aflå dincolo de ea. Marele Maestru Kabir Sahib spune:

“Oamenii se tem de moarte, dar eu o açtept cu bucurie. O, cât aç dori så pot muri curând çi så merg la Domnul meu preaiubit.”

Maeçtrii de aståzi, care cunosc nu numai semnificaÆia morÆii ci çi sensul vieÆii veçnice, sunt gata så-çi împårtåçeascå cunoaçterea tuturor celor dornici så-i asculte. Mai mult, ei sunt gata så le arate celor care cautå cu sinceritate, cum pot dobândi aceaçi cunoaçtere çi cum o pot pune în practicå pentru a birui moartea çi a dobândi viaÆa veçnicå.

Asemenea lui Iisus çi tuturor celorlalÆi Maeçtri din toate timpurile, ei spun:

”Eu sunt reînvierea çi viaÆa. Cel care crede în mine, chiar dacå ar fi mort, va tråi. Iar oricine tråieçte çi crede în mine nu va muri niciodatå.”

72

7


C A P I T O L U L X I I

CEEA CE SEMENI

“Orice seamånå omul, aceea trebuie så culeagå.”“Nu judecaÆi, ca så nu fiÆi judecaÆi. Cåci cu judecata

cu care judecaÆi veÆi fi judecaÆi,çi cu måsura cu care måsuraÆi vi se va måsura.”

Matei 7:1-2

ïn cuvintele acestea Iisus çi apostolul Pavel enunÆå legea karmei, imuabila lege a cauzei çi efectului, care conduce orice viaÆå omeneascå çi o cålåuzeçte spre scopul ei spiritual.

73


ïmpreunå cu legea karmei este legea corelatå cu ea a reîncarnårii, potrivit cåreia fiecare suflet se încarneazå din timp în timp în diferite corpuri, întorcându-se mereu în lumea materialå pentru a parcurge aici multe vieÆi. ïn orient acest lucru este numit roata naçterilor çi a morÆilor. Aceste douå legi sunt atât de strâns legate, încât nu pot fi concepute una fårå cealaltå, pentru cå fiecare din ele joacå un rol în desfåçurarea celeilalte. ïnså pentru claritate ele vor fi prezentate aici separat.

Cuvântul “karma” vine dintr-o rådåcinå sanscritå care înseamnå “fåptuire”. Este legea fåptuirii sau a acÆiunii çi a rezultatelor acÆiunii. Ea pretinde ca fiecare executant de acÆiuni så primeascå cu exactitate çi univoc dreapta pedeapså sau råsplata pentru fiecare din gândurile çi faptele sale, fie bune sau rele.

Gânduri sau fapte bune produc o karma bunå, care se evidenÆiazå sub forma fericirii sau a çansei de diferite feluri - materialå, mentalå sau spiritualå - în viaÆa respectivå, sau într-una viitoare. Gânduri sau fapte rele înseamnå o karma rea, care trebuie plåtitå prin îndurarea unor nefericiri, chinuri sau suferinÆe echivalente.

Este o lege pe care nimeni nu o încalcå, pentru cå nimeni nu o poate încålca. Este o lege la fel de sigurå în funcÆionarea ei ca çi legea gravitaÆiei. Datoritå inexorabilei - dar riguros echitabilei funcÆionåri a legii karmice, fiecare ins culege roadele faptelor sale trecute, bune sau rele, iar în viitor va culege binecuvântårile sau rigorile generate de acÆiunile sale prezente. CondiÆiile vieÆii noastre prezente, aparent bune sau rele, fericite sau nefericite, sunt urmårile propriilor noastre acÆiuni din trecut. Gândurile çi dorinÆele noastre, pure sau impure, ne determinå vieÆile çi de asemenea destinele. Ceea ce gândim çi dorim, aceasta suntem çi aceea devenim. Cåci gândurile çi dorinÆele sunt lucruri, iar ele ascultå de legea naturii dupå care analogul då naçtere analogului. Gândurile noastre tainice çi dorinÆele inimii sunt rugåciunile noastre permanente, fie bune sau rele; iar legea karmei vegheazå ca rugåciunile acestea så ne fie împlinite. Mai devreme sau mai târziu cu toÆii suportåm urmårile.

Pentru a clarifica cele spuse, så vedem ce anume este cu totul greçit în gândire çi acÆiune, çi ce este fundamental bun - în conformitate cu douå principii fundamentale ale învåÆåturilor Maeçtrilor.

Primul principiu este:

Tot ceea ce are caracterul sau însuçirea uneia dintre cele cinci patimi rele - dorinÆa, mânia, låcomia, ataçamentul çi orgoliul - sau care stânjeneçte sau întârzie în orice mod evoluÆia sufletului cåtre libertatea spiritualå - este greçit.

Aceasta este o cålåuzå sigurå, care îi poate ajuta discipolului så discearnå între gândurile çi emoÆiile sale contradictorii çi så aleagå acele gânduri çi acÆiuni care îi vor crea o karma bunå. Al doilea principiu cålåuzitor este:

74

7


Orice creazå karmå rea este greçit çi orice creazå karmå bunå este corect.

ïn ultimå analizå, legea karmei nu este decât legea cauzei çi a efectului, cu care suntem familiarizaÆi fiecare dintre noi. Principiul care stå la baza ei este simplu çi logic çi anume cå orice gând sau faptå trebuie så fie urmate de consecinÆele lor fireçti çi legitime. Lumea pe care nu o vedem, lumea nevåzutå a gândului, este adevårata lume a cauzelor. Lumea pe care o vedem în jurul nostru este lumea efectelor. Este la fel de esenÆial så ne controlåm gândurile, cât çi så ne controlåm acÆiunile. Cåci gândurile care de obicei ne populeazå mintea çi care pornesc de la noi sub forma vorbirii sau a acÆiunilor, ne determinå fericirea sau nefericirea viitoare çi progresul nostru spiritual sau decåderea. Trebuie så cåutåm så ne ståpânim gândurile aça cum am face-o dacå întreaga lume ar fi în måsurå så ni le descifreze.

Fiecare zi este ca o brazdå care se întinde înaintea noastrå. Gândurile, dorinÆele çi acÆiunile noastre sunt seminÆele pe care le låsåm så cadå în fiecare clipå, chiar dacå nu çtim ce anume seminÆe sådim. Atunci când brazda s-a umplut, începem alta, mereu alta. Fiecare zi ne oferå o nouå brazdå, çi astfel pânå la sfârçitul vieÆii semånåm, semånåm mereu. Çi tot ceea ce am semånat råsare, creçte çi rodeçte, fie în viaÆa aceasta, fie într-una care va urma.

Aici trebuie så adåugåm înså cå legea karmei funcÆioneazå numai în zonele unde acÆioneazå mintea çi materia. ïn tårâmul minÆii çi al materiei karma este universalå. Dar, aça cum s-a subliniat, existå un univers întreg de lumi mai înalte unde spiritul pur este suprem çi unde nu existå karma. Cåtre aceste lumi îi poartå Maestrul pe discipolii såi.

Uneori se spune cå a crede în legea karmei înseamnå fatalism, dar nimic nu este mai departe de adevår. Fatalismul este o stare letargicå, în care oamenii considerå cå nefericirea lor “este voia Celui de Sus. Noi nu putem face nimic prin noi înçine. ProvidenÆa ne-a menit soarta aceasta nefericitå.”

Dimpotrivå, legea karmei a proclamat întotdeauna mesajul libertåÆii oamenilor. Dacå cineva s-a înjosit pe sine prin gândurile çi faptele sale rele, este logic så credem cå el va fi în stare de asemenea så se înalÆe pe sine prin acÆiunea gândurilor çi a faptelor sale bune. Dacå omul se poate înlånÆui pe sine de acest påmânt, tot el se poate cu certitudine elibera pe sine.

Legea karmei, care poate fi numitå çi legea destinului, aratå, în opoziÆie cu fatalismul, cå destinul omului este în întregime propria sa creaÆie. Omul este cel care îçi plåmådeçte propria soartå. Fåcând aceasta el acÆioneazå în armonie cu planul divin al propriei sale renaçteri spirituale.

Aceastå lege nu este o forÆå oarbå. Ea are de îndeplinit o menire, iar aceastå menire este de a educa çi de a duce la evoluÆie. Ne aflåm aici pentru a învåÆa - så învåÆåm cå scopul vieÆii omeneçti este evoluÆia spiritualå; iar legea ne ajutå çi uneori ne constrânge så învåÆåm aceastå lecÆie. ExperienÆele pe care ni le-am creat noi înçine çi pe care le suportåm, sunt lecÆiile care în cele din urmå ne vor învåÆa. Adeseori învåÆåm în mod inconçtient, fårå a ne da seama pe moment ce ni se întâmplå, totuçi învåÆåm.

75


Este adevårat cå mulÆi dintre noi par a învåÆå mai curând din suferinÆå decât din bucurie. Aceasta se întâmplå pentru cå arareori învåÆåm destul dintr-o singurå experienÆå, oricât de amarå ar fi. LecÆia trebuie repetatå pânå când ea se imprimå în minte çi în inimå, pânå când a fost definitiv çi irevocabil asimilatå, iar noi am fost curåÆaÆi prin focul purificator. Durerile çi eforturile ne trezesc la realitate çi ne ajutå så creçtem. ïn cele din urmå devenim conçtienÆi de adevåratul nostru sine, realizåm faptul cå suntem copiii spirituali ai lui Dumnezeu çi înÆelegem cå iubirea lui Dumnezeu a fost acea forÆå care ne-a purtat çi ne-a cålåuzit. Cåci iubirea este singura putere de care se foloseçte Tatål suprem în îndeplinirea planului såu de mântuire.

Din cauzå cå noi ignoråm aceastå lege inexorabilå çi, cu inteligenÆa noastrå obiçnuitå, nu suntem în stare så desluçim vreo cauzå directå a suferinÆelor noastre, tindem uneori så învinuim în întregime soarta, sau un Dumnezeu “nedrept” pe care îl consideråm crud sau pårtinitor. Nici o clipå nu ne trece prin minte cå suportåm urmårile propriilor noastre gânduri çi acÆiuni trecute. Dar omul de aståzi este produsul gândurilor çi acÆiunilor sale de ieri. Omul obiçnuit tinde så-i atribuie lui Dumnezeu relele pe care le datoreazå propriei sale voinÆe libere. Dar de fapt Dumnezeu nu are nevoie så ne pedepseascå. Suntem ocupaÆi în permanenÆå så ne fåurim propria noastrå pedeapså.

ïnapoia tuturor lucrurilor existå un plan divin çi el cuprinde fiecare dintre vieÆile noastre. ViaÆa noastrå este pur çi simplu o educare spiritualå, iar suferinÆa provocatå de acÆiunile noastre trecute este o parte din aceasta. Dumnezeu nu ne-a påråsit niciodatå çi tot ceea ce se petrece este în vederea evoluÆiei spirituale finale a individului çi a omenirii. Cele mai îngrozitoare experienÆe sunt uneori mijlocul de a scoate la ivealå un bine neçtiut, iar cele mai grele suferinÆe au întotdeauna înapoia lor un scop pozitiv çi constructiv. Çi aça cum sunt toate celelalte în lumea materialå, suferinÆa nu poate dura în permanenÆå. Mai devreme sau mai târziu ea trebuie så se sfârçeascå, aça cum ia sfârçit noaptea atunci când apar zorile çi lumineazå cerul dimineÆii.

Din legea karmei putem învåÆa cå aici totul este lege çi ordine. Este ciudat cå în aceastå epocå çtiinÆificå este greu uneori så convingi oamenii cå viaÆa este guvernatå de lege, la fel ca çi materia. ïn occident sunt mulÆi oameni familiarizaÆi deja cu legea karmei, ca urmare a largului interes din ultimii ani pentru studiul religiilor çi filozofiilor orientale. Aceastå lege este baza tuturor çcolilor de gândire din orient çi este acceptatå fårå dubii de mai mult de jumåtate din rasa omeneascå.

Propovåduind legea, Iisus a explicat karma în termenii cei mai simpli: så primim ceea ce am meritat, sau så recoltåm ceea ce am semånat. Dacå un agricultor seamånå seminÆe de grâu, recolteazå grâu; iar dacå seamånå seminÆe de ciulini, în mod logic, el nu se poate açtepta la nimic altceva, cåci datoritå funcÆionårii legilor naturale va rezulta o recoltå de ciulini. ïn agriculturå nimeni nu s-ar putea açtepta la altceva.

76

7


Dar legea karmei opereazå exact în acelaçi fel în domeniul faptelor omeneçti. Dacå semånåm seminÆele dragostei, bunåvoinÆei, blândeÆei, dreptåÆii, corectitudinii çi unor gânduri çi acÆiuni bune, vom fi råsplåtiÆi printr-o binevenitå recoltå de råspuns de acelaçi fel din partea celorlalÆi. Dar dacå manifeståm mânie, urå, egoism, dacå înçelåm sau våtåmåm çi altele asemånåtoare, atunci vom fi victimele aceluiaçi tratament repartizat de legea karmei prin intermediul celorlalÆi. Datoriile karmice trebuiesc plåtite, cu toate cå teologii susÆin cå altul a plåtit deja pentru noi. ïn oricare din cazuri, råsplata sau pedeapsa pot fi primite în viaÆa actualå, sau într-o oarecare altå viaÆå viitoare. Guru Nanak spune:

“ViaÆa noastrå este ogorul unde sunt semånate seminÆele karmei.”

ïn cartea sa “Lumina Asiei”, povestea vieÆii çi a învåÆåturilor lui Buda, Sir Edwin Arnold descrie acÆiunea legii karmei cu o remarcabilå simplitate, frumuseÆe çi claritate:

“Nimeni nu o nesocoteçte:Cine o ignorå pierde, câçtigå cel ce o slujeçte;

Cu pace, fericire - binele neçtiut ea råsplåteçte,Cu chinuri - råul ce se tåinuieçte.Nu çtie ce-i mânia nici iertarea,

Ea plåÆi deplin adevårate cumpåneçte; Cântarul ei fårå de greç le cântåreçte.

De timp nu-i paså: chiar mâine ea va judeca,sau peste multe zile, sau cândva.Prin ea, cuÆitul ucigaçului pe dânsul îl stråpunge;Pe cel ce judecå cu strâmbåtate nu are cine-l apåra;Limba cea mincinoaså îçi osândeçte singurå minciuna;

HoÆul çi tâlharul se strecoarå furiçat spre a-înapoia ce-au luat.

Astfel e-aceastå lege ce duce spre dreptate,çi nimeni nu o poate împiedica sau abate ;miezul ei e Iubirea, sfârçitul ei e Pacea,

dulceaÆa perfecÆiunii. Ea e ståpâna ta!Cåci, fraÆi ai mei, ce bine spune Cartea! viaÆa ta este urmarea dreaptå a fostei tale vieÆi;Greçelile trecute aduc necaz çi-urâtÇi fericire-aduce tot binele trecut.Ce semånåm, aceea vom culege.

Priveçte-acele Æarini: unde e grâu - chiar grâu s-a semånat.Unde s-a semånat porumb, porumb s-a recoltat.

Çtiu cum ni se-alcåtuieçte Soarta, Bezna çi Tåcerea

TREI FELURI DE KARMA

Maeçtrii disting trei feluri de karma: cea a destinului, rezerva de karma çi karma nouå.

77


Karma destinului este cea care a fost creatå prin acÆiunile fåptuite într-una sau în mai multe vieÆi trecute, çi care trebuie achitatå în aceastå viaÆå. De regulå nu existå scåpare în privinÆa ei, chiar pentru cel iniÆiat de un Maestru viu.

Karma de rezervå este cea acumulatå pe parcursul multor vieÆi çi care încå nu a fost rezolvatå. ïn fiecare existenÆå påmânteascå este epuizatå doar o parte de karma çi de obicei ea nu este suficientå pentru a achita în întregime datoriile karmice ale cuiva. Ceea ce nu este achitat se påstreazå drept karma de rezervå. Aceasta este repartizatå de cåtre ståpânul karmei, dupå cerinÆe.

De exemplu, omul poate så-çi achite în întregime karma destinului care i-a fost repartizatå într-o viaÆå anume. Aceasta înså nu-l va elibera în mod necesar, din roata naçterilor çi a morÆilor. Ståpânul karmei, Kal sau puterea negativå, îl va împovåra îndatå cu o parte oarecare din karma sa de rezervå.

Karma nouå este cea pe care o producem acum, prin gândurile çi acÆiunile noastre de zi cu zi. Putem achita în întregime aceastå karma în viaÆa de acum, sau parte din ea poate fi adåugatå depozitului nostru de karma de rezervå. ïn acest caz, ea va trebui achitatå în urmåtoarea viaÆå sau în alta care va urma.

Trebuie menÆionat aici cå atunci când Maestrul întrupat în prezent iniÆiazå un discipol, el preia de la puterea negativå administrarea karmei discipolului. Acest lucru are un efect extrem de benefic asupra lui, cåci Maestrul va rândui astfel lucrurile încât discipolul så fie eliberat cât de curând posibil de uriaça povarå de karma adunatå în tot cursul vieÆilor sale trecute.

AcÆiunile din vieÆile noastre trecute determinå destinul nostru din aceastå viaÆå. Ele determinå circumstanÆele generale ale vieÆii noastre, felul familiei çi al vieÆii noastre familiale, mediul în care ne naçtem çi cel în care ne vom afla atunci când vom creçte, precum çi cele mai importante evenimente ale vieÆii noastre. ïn plus, acÆiunile trecute determinå speranÆele çi dorinÆele noastre înåscute, care sunt parte a însåçi naturii noastre. Aceasta diferå extrem de mult de la un om la altul. Dar în fiecare caz îl îndeamnå pe individ så gândeascå, fårå voia sa, anumite gânduri, så încerce anume dorinÆe çi så îndeplineascå acele acÆiuni care îl vor face så primeascå råsplata sau pedeapsa pentru acÆiunile sale trecute, bune sau rele.

ïn timp ce astfel ne împlinim destinul pe care noi înçine ni l-am creat, beneficiem totodatå de voinÆa liberå, de puterea de a alege ce anume dorim så gândim sau så înfåptuim, modelându-ne astfel viitorul. A fost alegerea noastrå modul în care am gândit çi am acÆionat în trecutul care ne-a creat destinul actual. Çi de asemenea în viaÆa actualå putem folosi voinÆa noastrå liberå pentru a ne modela un viitor mai bun.

78

7


MulÆi au fost dezorientaÆi de mult-dezbåtuta problemå: are omul cu adevårat voinÆa liberå de a alege, sau toate opÆiunile sale sunt predeterminate de ereditatea çi de mediul såu, asupra cårora nu are nici un control? Råspunsul este cå omul are liber arbitru çi cå acesta este unul din cele mai preÆioase daruri ale sale. Cåci dacå este folosit corect, este un factor esenÆial al evoluÆiei sale cåtre destinul såu spiritual final. Dacå omul îçi poate controla çi îndruma voinÆa sa liberå, el devine creatorul conçtient al karmei sale viitoare çi prin aceasta, pentru a folosi o expresie popularå, este ståpânul propriului såu destin. Dacå înså omul uitå de sinele såu superior çi alege calea satisfacerii dorinÆelor sale materiale çi animalice, este liber så o facå. Dar va culege ceea ce a semånat. Dacå opteazå pentru o viaÆå dreaptå, atât cât este el în stare; pentru a merge înåuntrul såu çi a asculta în permanenÆå "çoapta uçoarå, delicatå" a conçtiinÆei sale, pe care Dumnezeu a sådit-o acolo, atunci va începe så se înalÆe, încet dar sigur, cåtre spiritualitate.

Planul divin al eliberårii noastre duce cåtre o treptatå dar sigurå deçteptare, ca rezultat al experienÆelor karmice çi al impactului acestor experienÆe asupra opÆiunilor privind conduita noastrå de viaÆå. Acest lucru se petrece în concordanÆå cu principiul conform cåruia experienÆa este cel mai bun învåÆåtor, iar experienÆa omeneascå este cea care modeleazå caracterul omenesc.

Atunci când legea karmei este corect înÆeleaså, devine limpede cå orice împrejurare, experienÆå sau categorie de circumstanÆe determinate de o acÆiune trecutå, are drept scop de a-l face pe om capabil så înveÆe din experienÆå, din greçelile sale trecute. Dacå lecÆia nu este însuçitå de prima datå, în mod inevitabil ea se repetå. Prin asemenea lecÆii insul este ajutat în mod viguros så depåçeascå slåbiciunile, greçelile, atitudinile rele sau ideile materialiste care îi împiedicå progresul spiritual.

Sunt unii care dau atenÆie avertismentelor imediat. AlÆii nu le iau în seamå. Dar dupå repetate “lovituri ale soartei”, care sunt de fapt lovituri similare date de noi altora în vieÆi trecute, începem så învåÆåm. Când în cele din urmå devine limpede çi neîndoielnic faptul cå o acÆiune greçitå comiså aståzi trebuie plåtitå fie în viaÆa aceasta, fie într-una viitoare, aceasta devine cea mai puternicå piedicå în repetarea unor astfel de acÆiuni. SuferinÆa determinatå de acÆiunea legii karmice este un învåÆåtor puternic çi convingåtor. SuferinÆa este dania grea pe care trebuie så o plåtim pentru înÆelepciune. Pe calea aceasta vom ajunge în cele din urmå la stadiul de a avea o inimå smeritå çi pocåitå; îar în final, nu ne vom putea precupeÆi mulÆumirile pentru fiecare moment de suferinÆå purificatoare prin care am trecut. Dar nu trebuie så uitåm niciodatå cå aceastå karma cuprinde atât binele cât çi råul, darul anilor çi zilelor fericite, cât çi asprimea suferinÆei sau bolilor mentale sau fizice. Cel care a meritat binele, trebuie så primeascå çi va primi binele. Nimic nu poate anula acÆiunea legii çi så o împiedice så-l ajungå.

79


Atunci când ne dåm seama cå tot ceea ce ni se întâmplå, bun sau råu, a fost mai înainte dobândit sau creat doar de noi înçine, çtim cå nu putem face pe nimeni altcineva råspunzåtor pentru nimic din ceea ce înduråm. Cu toÆii avem tendinÆa de a-i învinui pe alÆii pentru ceea ce merge råu în existenÆa noastrå. Dacå înså suntem pregåtiÆi så ne asumåm råspunderea propriilor noastre datorii karmice çi nu-i acuzåm pe alÆii, atunci ne va fi mai uçor så-i iertåm pe cei care, cu sau fårå voia lor, ne dåuneazå sau ne fac vreun råu. Cåci vom înÆelege cå sunt folosiÆi ca instrumente de cåtre ståpânul karmei çi tot ceea ce ne-au fåcut este rezultatul unei acÆiuni similare din trecut a noastrå înçine.

Scopul principal al legii karmice este de a ne împinge så realizåm progrese spirituale. Cel care porneçte aståzi nu face decât acel pas pe care alÆii, probabil, vor trebui så-l facå mâine. Omul este creat dupå chipul lui Dumnezeu çi prin planul divin al Creatorului el este neîncetat propulsat spre realizarea finalå a divinitåÆii sale. Desåvârçirea de sine este menirea pentru care ne aflåm în lume. Este prima çi cea mai sacrå îndatorire a noastrå. Iar discipolul devine curând conçtient de ceea ce este valabil atât pentru el cât çi pentru toÆi ceilalÆi, çi anume cå nici un efort nu este irosit, nici o stråduinÆå nu se pierde fårå a ne face så evoluåm çi cå fiecare efort de a face ceea ce este bine ne duce mai departe pe calea progresului spiritual.

Orice aspiraÆie sau nåzuinÆå spiritualå se petrece în conformitate çi ascultå de o lege superioarå. Ea nu este niciodatå pierdutå. Nu are importanÆå dacå nu vedem imediat rezultatele. Ele vor apare la timpul potrivit, ca binecuvântåri nepreÆuite. Rezultatul fiecårui gând înalt çi nobil are efecte care Æintesc departe çi într-o bunå zi îÆi dai seama cå pânå çi cel mai slab imbold pentru o viaÆå superioarå pe care l-ai avut, te-a ajutat la eliberarea spiritualå.

Care este scopul final al legii karmice? Este acela de a-l purifica pe individ çi a-l aduce în cele din urmå cåtre un Maestru întrupat, care îl va elibera de datoriile sale karmice çi îl va purta înapoi în cåminul såu spiritual. Aceasta este cea mai mare çanså pe care o poate avea cineva, cea mai înaltå råsplatå pentru a fi acÆionat în aça fel încât så creeze o karma bunå. Cåci atunci când Maestrul este gåsit, neîntârziata eliberare din roata naçterilor çi a morÆilor precum çi din suferinÆa vieÆii omeneçti, este sigurå. Din momentul iniÆierii Maestrul preia de la puterea negativå responsabilitatea datoriilor karmice ale discipolului. Acesta este una din cele mai mari fapte de iubire pe care Maestrul le îndeplineçte pentru cei care îl urmeazå. Apoi, Maestrul se îngrijeçte de rezolvarea datoriilor karmice ale discipolului çi o face cu nesfârçitå îndurare çi blândeÆe, uçurându-i povara atât cât este cu putinÆå.

Apoi, Maestrul îl poartå pe discipol, prin mijlocirea meditaÆiei, în tårâmurile superioare, aflate dincolo de autoritatea puterii negative çi a legii karmice. Calea mântuirii, calea întoarcerii negreçite la cåminul adevårat al sufletului se deschide liberå înaintea sa, ducând cåtre tårâmuri spirituale din ce în ce mai înalte, luminate de lumina Cuvântului çi de iradierea prezenÆei permanente a Maestrului.

80

7


C A P I T O L U L X I I I

DACÅ VEæI VOI

“Çi dacå veÆi voi så înÆelegeÆi, el este Ilie, cel ce va så vinå.

Matei 11:14

Din ceea ce s-a spus despre karma, se poate vedea cå ne este necesarå mai mult decât o viaÆå pentru a ne achita multele noastre fapte trecute çi pentru procesul treptat de purificare, cel care ne aduce în cele din urmå la Maestru, iar prin el cåtre cunoaçterea lui Dumnezeu çi a împåråÆiei lui Dumnezeu.

Reîncarnarea este numitå în orient awaghawan sau "venirea çi plecarea". Este veçnica succesiune sau “roatå” a naçterilor çi a morÆilor prin care trebuie så treacå fiecare suflet pe calea sa cåtre desåvârçirea finalå çi cåtre divinitatea sa. Cât timp individul tråieçte în lumile inferioare aflate sub autoritatea legii karmei, nu poate scåpa de aceste “veniri” çi “plecåri”. Numai un Maestru desåvârçit poate pune capåt istovitoarei serii de vieÆi, pe durata cårora sufletul nemuritor al omului este întemniÆat într-un corp material çi este înçelat de cåtre minte çi simÆuri.

Cuvintele lui Iisus evidenÆiazå faptul cå el a fost îndeaproape familiarizat cu acÆiunea legii karmei. Mai mult, este neîndoielnic cå el a fost la fel de familiarizat çi cu legea reîncarnårii. Aceasta poate pårea doar o ipotezå, întrucât doctrina Bisericii Creçtine de aståzi nu recunoaçte reîncarnarea; dar nu este aça. Este un fapt real cå orice Maestru cunoaçte aceastå lege çi poate vedea în ce fel acÆioneazå ea, din poziÆia privilegiatå a lumilor superioare în care se aflå el. ïn realitate, istoria religiilor aratå cå reîncarnarea este una din cele mai vechi doctrine çi sunt cu mult mai mulÆi cei care o privesc drept o parte inseparabilå çi logic necesarå a religiei, decât cei care nu cunosc nimic despre ea sau care o contestå.

Ea a fost amånunÆit explicatå în scrierile sacre ale vechii Indii, respectate çi aståzi de cåtre indienii moderni. A fost împårtåçitå de cei mai înalÆi filozofi ai Greciei antice. Milioane de budiçti în orient, în China, Japonia, Birma, Thailanda çi din alte Æåri, cred acum în reîncarnare aça precum au crezut stråmoçii lor înainte. SfinÆii mahomedani cred çi le vorbesc credincioçilor despre ea. Maulvi Rum spune:

“Ne-am nåscut iar çi iar, precum iarba în påçunile verzi.

81


Am cunoscut multe vieÆi çi nenumårate trupuri.”

Legea aceasta constituie de asemenea o parte a religiei iudaice çi ea nu a dispårut din credinÆa aceasta. Iisus a crezut-o çi a propovåduit-o çi el. ïn Biserica Creçtinå timpurie a fost cunoscutå çi învåÆatå çi a fost proclamatå de cåtre cei mai respectaÆi conducåtori ai Bisericii.

Trebuie så reamintim cå Iisus era el însuçi evreu, çi prin urmare deplin cunoscåtor al credinÆelor evreilor. Una din acestea era reîncarnarea. Pentru ei, Moise, Adam, Noe, Set çi alÆii se întorseserå pe påmânt, iar în timpul vieÆii lui Iisus se credea cå profetul Ilie (forma greacå a numelui Eliahu) avea så se mai întoarcå. ïn propriile sale învåÆåturi, în consemnårile parÆiale pe care le deÆinem aståzi, Iisus nu neagå niciodatå doctrina reîncarnårii. Dimpotrivå, el o crede çi o propovåduieçte în mod limpede, atunci când spune cå Ioan Botezåtorul este în fapt Ilie din timpul trecut pe care îl açteaptå lumea.

“Çi dacå veÆi voi så înÆelegeÆi, el este Ilie cel ce va så vinå,” Mat

ei 11:4

“Eu înså vå spun vouå, cå Ilie a çi venit, dar ei nu l-au cunoscut.” Matei

17:12

Din cuvintele: “Dacå veÆi voi så înÆelegeÆi”, s-ar pårea cå în timpul misiunii lui Iisus, ca çi în ziua de aståzi, mulÆi se îndoiau de adevårul reîncarnårii. Acest lucru este perfect posibil çi se datora neîndoielnic activitåÆii autoritåÆilor religioase çi preoÆilor. Cåci din toate timpurile preoÆii au potrivit lucrurile astfel încât ei så-çi poatå påstra puterea de a-i ameninÆa pe oameni cu pedepse cumplite în viaÆa de apoi. Çi dacå toÆi oamenii ar fi fost în deplinå cunoçtinÆå despre legea karmei çi a reîncarnårii, puterea preoÆimii de a înspåimânta oamenii ar fi slåbit sau ar fi dispårut. Pentru cå atunci oamenii ar fi çtiut fårå umbrå de îndoialå cå pedeapsa çi-au atras-o ei înçiçi.

Ca çi Iisus, Apostolul Pavel spunea despre Esau çi Iacov cå ei ar fi tråit çi mai înainte; iar mai târziu, mari conducåtori creçtini ca Origene, Synesius çi alÆii, au crezut çi i-au învåÆat pe ceilalÆi cå reîncarnarea este o realitate. Ioan, autorul Apocalipsei, spune în cap. 3:12, cå într-una din viziuni i s-a spus cå oricine depåçeçte lumea materialå, nu va mai fi nevoit “så coboare” din împåråÆia cerurilor. Adicå nu va mai trebui så se reîncarneze çi så mai parcurgå alte vieÆi în lumile inferioare. Astfel, pânå la câteva secole dupå Iisus, credinÆa în reîncarnare fåcea parte din Creçtinism. Cu trecerea timpului înså, au apårut nenumårate dispute çi controverse asupra cuvintelor atribuite lui Iisus, cu privire la care din ele erau autentice çi deci care ar fi trebuit incluse în Noul Testament.

Când citim o carte asemenea Noului Testament, trebuie så avem în vedere cå el conÆine multe inseråri, adåugiri, traduceri greçite çi chiar denaturåri. Abia dupå câteva secole de la moartea lui Iisus unele scrieri au fost adunate çi compilate de cåtre un consiliu auto-ales, ca fiind Noul Testament. Alte scrieri cu privire la Iisus çi la învåÆåturile sale au fost înlåturate în mod arbitrar de acest consiliu.

82

7


ïn timpul colocviilor consiliului au avut loc multe controverse înverçunate asupra a care dintre scrieri ar putea fi considerate relatåri exacte a ceea ce a propovåduit cu adevårat Maestrul. Unii din membri au insistat ca doctrina reîncarnårii så fie incluså în Creçtinism. Ei nu ar fi fåcut-o dacå nu ar fi fost îndreptåÆiÆi de unele spuse çi învåÆåturi consemnate ale lui Iisus. Aceçti conducåtori timpurii ai bisericii s-au aflat înså în minoritate çi drept consecinÆå doctrina reîncarnårii a fost excluså, iar referinÆele la ea fåcute de Iisus nu au fost îngåduite så aparå în Noul Testament.

ïn sprijinul doctrinei ei, biserica aducea argumentul cå dacå oamenii ar fi convinçi cå vor tråi de mai multe ori, tentaÆia lor de a se împåca cu situaÆia aparentå prezentå çi de a ceda dorinÆei de a se deda plåcerilor simÆurilor çi altor plåceri lumeçti ar fi prea puternicå, împiedicându-i de la aspiraÆiile mai înalte. Dar, de fapt, ce altå motivaÆie care så ne împiedice så facem lucruri greçite este mai puternicå decât certitudinea faptului cå orice faptå rea, de orice fel, ne va face negreçit så suferim? Iar o cunoaçtere adâncå a reîncarnårii çi a karmei este cea mai puternicå forÆå care îl va face pe om så se conformeze în fapt, comportamentului etic pe care îl cunoaçte teoretic.

Legile karmei çi reîncarnårii oferå singura explicaÆie raÆionalå pentru multe fenomene care i-au derutat pe gânditori în decursul secolelor, çi care îi deruteazå çi aståzi pe cei mai mulÆi.

De exemplu, de ce unii copii se nasc în familii înstårite, iar alÆii în familii nevoiaçe? De ce unii oameni au chiar din copilårie un caracter nobil çi sunt evoluaÆi, în timp ce alÆii sunt necinstiÆi, vicleni çi interesaÆi? De ce unii båtrâni, cu o inteligenÆå reduså, supravieÆuiesc ca o povarå pentru sine çi pentru alÆii, în timp ce unii copii frumoçi, plini de bucurie çi de fågåduinÆe, mor de timpuriu? De ce unii se nasc sånåtoçi çi voinici, în timp ce alÆii au vreun handicap fizic sau mental, sau se chinuiesc întreaga lor viaÆå din cauza unor boli? De ce unii copii se nasc cu o inteligenÆå superioarå, în timp ce alÆii sunt mårginiÆi fårå speranÆå? Toate aceste inegalitåÆi dintre oameni cu privire la caracterul, mediul, sånåtatea lor, etc., sunt rezultatele karmei, consecinÆele gândurilor, dorinÆelor çi faptelor trecute. Numai karma çi reîncarnarea oferå o explicaÆie raÆionalå çi într-adevår satisfåcåtoare. DiferenÆele dintre vieÆile çi çansele oamenilor nu se datoreazå unor hotårâri arbitrare ale zeilor sau unei necunoscute “voinÆe divine”. Ele sunt urmarea destinului pe care ni l-am fåurit fiecare.

De exemplu, så cercetåm cazul copilului care moare la o vârstå fragedå çi îçi laså pårinÆii copleçiÆi de amåråciune. MulÆi considerå cå aceasta este una din cele mai crude lovituri pe care le poate aplica “destinul”. ïn cazul acesta trebuie så înÆelegem cå de la bun început copilului i-a fost atribuit chiar acest interval de viaÆå pe påmânt, datoritå karmei sale anterioare. Atunci când timpul atribuit i s-a terminat, copilul trebuie så påråseascå viaÆa påmânteascå.

83


Çi din punctul de vedere al pårinÆilor, naçterea çi scurta viaÆå a copilului împreunå cu durerea pe care au resimÆit-o la plecarea lui, a fost tot un episod karmic, adus în viaÆa lor de vreun eveniment trecut. Vreun fel oarecare de karma a trebuit plåtitå sau echilibratå între cei trei implicaÆi. Atunci când a fost achitatå, episodul s-a încheiat çi datoria karmicå de un anume fel a fost total sau parÆial anihilatå. Çi poate cå prin durerea lor amândoi pårinÆii, sau numai unul, au câçtigat o înÆelegere mai adâncå, sau compasiune, sau vor fi îndemnaÆi så caute cu mai multå ardoare calea spiritualå.

Sau så analizåm situaÆia mult mai frecventå a unei cåsnicii nefericite care se sfârçeçte prin despårÆire çi divorÆ çi care îi laså pe ambii soÆi cu o mare amåråciune. Cåsåtoria a avut loc pentru cå trebuia achitatå o datorie karmicå de vreun fel oarecare, sau a fost o lecÆie karmicå pe care trebuiau så çi-o însuçeascå amândoi.

ïn nenumårate vieÆi am încercat så aflåm adevårata fericire. Am cåutat-o în avere, în celebritate, în plåcerile simÆurilor çi în multe alte feluri materiale çi lumeçti. ViaÆå dupå viaÆå am fost absorbiÆi de luptele noastre, de speranÆele noastre, de spaimele çi aspiraÆiile noastre. Dar ignorând scopul adevårat aflat la baza existenÆei noastre, adevåratul obiectiv al vieÆii noastre pe påmânt - ne-am irosit timpul orbecåind çi poticnindu-ne. Toate aceste activitåÆi au creat karma çi ne-au adus în punctul în care ne gåsim aståzi. Çi vom mai continua în acelaçi fel orb çi neçtiutor, pânå când vom produce destulå karma bunå pentru a ajunge la un Maestru întrupat. El ne va scuti atunci pentru totdeauna de reîncarnare.

S-a subliniat mereu cå învåÆåturile Maeçtrilor sunt o çtiinÆå spiritualå çi cå discipolii unui Maestru îçi pot dovedi fiecare sieçi adevårul fiecårei afirmaÆii. Acest lucru este valabil pentru legea karmei çi a reîncarnårii, la fel ca çi pentru toate celelalte. Dovada decisivå çi convingåtoare este primitå atunci când discipolul, cålåuzit de Maestrul såu, ajunge în lumile superioare çi acolo vede el însuçi acÆiunea karmei çi a reîncarnårii în propria sa viaÆå çi în vieÆile altora. Atunci când se realizeazå un oarecare progres pe cale, lucrul acesta devine posibil.

ïn acel stadiu fiecare este în måsurå så-çi vadå cu claritate propriile vieÆi trecute çi atunci este în måsurå så çtie fårå nici o îndoialå cå a mai tråit çi înainte. Çtie de asemenea unde çi când a tråit, çi învaÆå din propriile sale reuçite çi eçecuri karmice. El poate vedea cu precizie cum a acÆionat legea karmei çi a reîncarnårii în lunga succesiune a vieÆilor sale çi cum a suferit sau s-a bucurat conform cu debitele çi creditele sale. ïn acel moment marea lege a karmei nu mai este o teorie, ci un fapt verificat prin cunoaçtere çi realizare nemijlocite. ïnainte de a atinge acest stadiu, discipolul poate afla o confirmare îndestulåtoare a existenÆei legii karmei çi reîncarnårii din relatårile martorilor oculari, a celorlalÆi discipoli mai avansaÆi. Din când în când, într-un scop pozitiv, Maeçtrii le acordå discipolilor mai avansaÆi îngåduinÆa de a le relata çi celorlalÆi despre experienÆele lor din lumile superioare.

84

7


Existå o singurå justificare a existenÆei noastre pe påmânt çi anume aceea de a ne pregåti calea ascensiunii noastre spirituale, încât printr-o karma destul de bunå så devenim demni de a întâlni un Maestru întrupat, çi cu ajutorul såu så ne întoarcem în cåminul nostru de obârçie. Câtå vreme nu reuçim acest lucru, ne reîntoarcem iar çi iar. Dar atunci când reuçim, am atins Æinta supremå a oricårei vieÆi omeneçti. Eliberarea noastrå neîntârziatå çi definitivå din încercårile, chinurile çi tragedia vieÆii în lumea materialå este atunci sigurå.

ïn prezent, condiÆiile sunt mai favorabile decât în multe din secolele care au trecut, pentru ca Maeçtrii spirituali så dobândeascå audienÆå, cåci sunt mulÆi cei care au ajuns så fie pregåtiÆi pentru aceasta. Atunci când un numår de oameni cu mult mai mare vor fi pregåtiÆi, vor veni mai mulÆi Maeçtri în diferite pårÆi ale lumii. Nu se poate produce nici un fel de iluminare pânå când oamenii nu sunt suficient de evoluaÆi pentru a-l asculta pe ïnvåÆåtor; iar oamenii nu ajung så fie evoluaÆi pânå când experienÆele lor karmice nu îi pregåtesc.

Din timpuri imemoriale cele mai înalte facultåÆi ale omului au fost anesteziate de cåtre minte çi simÆuri. Omul tråieçte viaÆa animalelor, iar vicleana sa minte lumeascå îi då justificåri bine întemeiate pentru o astfel de viaÆå. Maestrul îçi poate striga în urechile oamenilor mesajul såu divin çi aceasta doar så-i plictiseascå. Ei nu doresc så fie deranjaÆi. Ei nu preÆuiesc un Maestru, dacå nu chiar îl alungå sau îl ucid, cum se çtie cå s-a petrecut.

Pânå când omul nu ajunge la un anumit stadiu de cunoaçtere, el pur çi simplu nu poate, sau nu doreçte så asculte ce are de spus un Maestru. El este absorbit într-o formå sau alta de activitate materialå, iar tendinÆele sale spirituale sunt suprimate sau acoperite de interesele sale superficiale. Pentru un Maestru ar fi o pierdere de timp så încerce så-l lumineze. Acesta este motivul pentru care marii Maeçtri nu çi-au putut oferi mesajul lumii întregi. Ei nu au putut så o facå. Oamenii nu i-ar fi acceptat.

Morile lui Dumnezeu macinå încet, dar macinå extrem de fin. Acestea sunt morile karmei çi ale reîncarnårii. Erå dupå erå, pietrele de moarå karmice macinå çi purificå minÆile oamenilor, iar în cele din urmå, fiecare dintre cei aflaÆi cu sinceritate în cåutarea spiritualitåÆii va vedea lumina çi va alerga cu inima plinå de bucurie çi cu mâinile întinse, pentru a o întâmpina.

.

85


C A P I T O L U L X I V

NÅSCUT DIN DUH“Ce este nåscut din trup, trup este; çi ce este nåscut din Duh,

duh este.Nu te mira cå Æi-am zis: trebuie så vå naçteÆi de sus.”

Ioan 3:6-7

“Adevårat, adevårat zic Æie: de nu se va naçte cineva de sus, nu va putea

så vadå împåråÆia lui Dumnezeu.” Ioa

n 3:3

Cea de a doua naçtere, sau naçterea spiritualå a unei fiinÆe omeneçti este evenimentul cel mai important din toatå seria existenÆelor sale påmânteçti. Este scopul cåtre care a evoluat în permanenÆå, deçi în cea mai mare parte din timp inconçtient, de-alungul tuturor vieÆilor sale în lumea materialå.

Atunci când ne naçtem din spirit, råtåcirile noastre în lumea întunecatå a materiei çi ignoranÆei iau sfârçit. Sufletul divin, sau spiritual, Æinut în captivitate atâta timp, este în cele din urmå eliberat din încleçtarea minÆii, a simÆurilor çi a celor cinci patimi rele çi este capabil så se înalÆe çi så-çi înceapå calea de întoarcere la cåminul såu adevårat. Atunci când am început så påçim pe calea Maeçtrilor, am început så stråbatem calea destinului nostru adevårat çi så înaintåm cu bucurie çi încredere spre împåråÆia strålucitå pe care o vom atinge în cele din urmå cu toÆii.

Aceasta este mântuirea, întoarcerea negreçitå în casa Tatålui. Maeçtrii nu doar oferå discipolului acest dar, ci stabilesc çi o perioadå limitå pentru realizarea lui. Atunci când cineva a fost iniÆiat, el este sigur cå va dobândi eliberarea sau mântuirea în decursul a puÆine vieÆi. Desigur, mulÆi ating sfârçitul cåii - cea mai înaltå regiune cereascå - într-o perioadå de timp mai scurtå. Dar, toÆi, fårå excepÆie, vor atinge Æinta în decursul perioadei unui mic numår de vieÆi.

INIæIEREA ESTE PRIMUL PAS

86

7


Primul pas pentru a fi nåscut din nou este iniÆierea de cåtre un Maestru desåvârçit, întrupat în prezent; este momentul în care Maestrul uneçte sufletul cu Cuvântul, atot-puternicul flux al vieÆii spirituale. Unul dintre marii Maeçtri indieni denumeçte iniÆierea çi ceea ce urmeazå apoi, aça cum s-a mai spus înainte, “çtiinÆa unirii sufletului individual cu Creatorul såu”.

ïn momentul iniÆierii este sådit în discipol germenele vieÆii spirituale, çi asemenea seminÆei fizice el va creçte cu siguranÆå çi va aduce roade. Procesul se petrece conform cu legea naturalå çi cu cea spiritualå, iar rezultatele sunt inevitabile. Mai târziu, sufletul este înålÆat prin forÆa Curentului Vital Audibil çi ridicat deasupra conçtiinÆei trupeçti, astfel încât la timpul cuvenit el dobândeçte conçtiinÆa cosmicå, iar naçterea spiritualå este deplin realizatå. IniÆierea este începutul unei vieÆi noi, superioare, a unei viziuni noi çi mai cuprinzåtoare, çi a unei înÆelegeri mai profunde.

S-au scris nenumårate cårÆi despre a doua naçtere la care se referå Iisus, dar adevårata sa esenÆå çi naturå sunt în continuare neclare pentru cei mai mulÆi oameni din occident. Se presupune, într-un fel, cå acest lucru se realizeazå de cåtre Duhul Sfânt. Dar ce anume se petrece çi cum se petrece, nu este decât o presupunere vagå. ïnså Maeçtrii pot explica natura çi sensul naçterii spirituale. Ei çtiu cu precizie în ce anume constå. Cåci Maeçtrii, de-alungul întregii istorii a umanitåÆii, au fost împuterniciÆii divini ai Tatålui suprem, trimiçi pe aceastå planetå pentru a acorda a doua naçtere celor ce nåzuiesc la ea cu adevårat çi care sunt pregåtiÆi pentru ea. Ei pot împlini acest lucru pentru cå au acces liber la sufletele oamenilor. Puterea lor spiritualå çi iubirea lor regeneratoare pot påtrunde prin celelalte înveliçuri çi ajung în interior, la suflet, instruindu-l prin comunicare directå de la suflet la suflet. Referindu-se la acest fapt, Maestrul Sawan Singh Ji spune:

“SfinÆii, dacå vor, le pot transmite çi altora magnetismul lor. Prin cuvânt, atingere sau privire, ei pot folosi puterea pe care o au. Ei pot så nu utilizeze organele exterioare, ci în locul lor pot folosi mintea sau chiar sufletul, çi så impresioneze mintea çi sufletul celuilalt, fårå ca acela så fie conçtient. Aceasta este mai curând regula, decât excepÆia.”

Puterea Maeçtrilor de a ajunge la suflet este de cea mai mare însemnåtate, cåci pe aceastå cale ei pot contacta çi aduce la luminå puterea divinå dinåuntrul sinelui nostru. Maeçtrii pot så ignore sau så evite mintea - çi så-çi înfåptuiascå acÆiunea spiritualå direct asupra sufletului. ïn acest fel ei dezvoltå sau elibereazå treptat înåuntrul nostru o forÆå spiritualå de care nu eram conçtienÆi pânå atunci, care devine cu timpul factorul principal al vieÆilor noastre.

Este greu de conceput acest lucru, înså viaÆa omeneascå de pe acest påmânt este moarte, în comparaÆie cu viaÆa de o puritate, fericire çi spiritualitate radioaså a lumilor superioare. Maeçtrii au definit întotdeauna naçterea fizicå drept o moarte, cåci ea înseamnå cå sufletul care stråluceçte çi radiazå de la Dumnezeu prin natura sa adevåratå, trebuie så coboare din nou în beznå. Atunci când sufletul påråseçte oricare din regiunile superioare çi coboarå în lumea materiei, este o coborâre în întuneric çi în moarte relativå. Hazrat Inayat Khan spune:

87


“Cel care depinde de ochii såi (fizici) pentru a vedea, de urechile sale pentru a auzi çi de gura sa pentru a vorbi, este deja mort.”

Naçterea adevåratå are loc atunci când sufletul este conectat cu grandioasa realitate luminoaså a Curentului Sunetului sau a Duhului Sfânt, de cåtre un Maestru desåvârçit. Astfel, iniÆierea este primul pas în procesul divin plånuit, care elibereazå omul din moartea relativå a lumii materiale, prin care îi este creatå posibilitatea deçteptårii spirituale sau a naçterii din duh, pentru ca apoi så se înalÆe spre a tråi viaÆa spiritualå çi infinit de fericitå a tårâmurilor spirituale din care a coborât cu mult timp înainte. Existå o singurå dovadå definitivå cå acestea sunt realitåÆi, o singurå autoritate supremå care poate verifica dincolo de orice îndoialå toate acestea - çi anume autoritatea experienÆei personale; a cunoaçte prin sine însuçi acest fapt, a-l verifica în acest mod devine posibil prin iniÆierea de cåtre un Maestru desåvârçit çi prin practicarea meditaÆiei, pentru care acesta îçi instruieçte discipolii.

Lumea contemporanå occidentalå este convinså cå meditaÆia are o utilitate nesemnificativå. ïnså cei care considerå pierdere de timp a se consacra meditaÆiei spirituale înainte de a se îngriji de treburile lumeçti, pun lucrurile secundare pe primul plan iar pe cele principale le neglijeazå.

EvoluÆia spiritualå nu este un lucru aleator sau întâmplåtor, ci un efort statornic çi regulat, iar meditaÆia zilnicå, în conformitate cu instrucÆiunile Maestrului, este calea veche de când lumea çi mereu verificatå, cåtre o asemenea evoluÆie. MeditaÆia îndeplinitå astfel, împreunå cu ajutorul larg acordat de Maestru, duce în final la o schimbare în viaÆa discipolului, care este aproape un miracol. ToÆi Maeçtrii le spun discipolilor aça cum le-a spus Iisus celor mai apropiaÆi ucenici:

“Vouå vå este dat så cunoaçteÆi tainele împåråÆiei.“ Matei

13:11

Aceasta nu este o speculaÆie filozoficå. Este un fapt real, pe care fiecare discipol îl descoperå ca fiind real, pe måsurå ce progreseazå pe cale. SemnificaÆia esenÆialå a naçterii este de a ieçi la luminå. Aceasta este exact ceea ce realizeazå noua naçtere.

Odatå ce sufletul a fost unit de cåtre Maestru cu muzica cereascå a Duhului Sfânt, iar discipolul a învåÆat så asculte zi de zi acordurile sale sublime çi înålÆåtoare, el este treptat ridicat de cåtre acesta în tårâmurile luminii. Iisus se referå la Cuvânt sau la Suflul Sunetului atunci când spune:

“Ceea ce se naçte din Duh, Duh este.” (Duhul Sfânt sau divinul Curent al Sunetului)

Ioan 3:6

88

7


Spiritul sau Sfântul Duh, dupå cum s-a mai spus, este sacrul çi sublimul Suflu al Sunetului, çuvoiul de iubire çi putere care emanå necontenit de la Tatål suprem, întotdeauna în legåturå cu El. ïn acest citat este afirmat tocmai acest lucru: spiritul sau sufletul omului este nåscut din nou çi împuternicit så creascå pânå la deplina sa maturitate çi splendoare, prin acÆiunea Sfântului Duh - în forma Sunetului sau a Curentului Vital Audibil. Nu poate exista o nouå naçtere fårå forÆa Curentului de Sunet sau a Duhului Sfânt, iar acesta nu poate fi contactat pânå când nu a fost gåsit un Maestru întrupat în prezent, care poate “armoniza låuntric” discipolul, cu el.

Apoi, la fel cum un nou-nåscut creçte treptat ajungând copil, apoi tânår, iar cu timpul vârstnic - çi sufletul creçte treptat în cunoaçterea lumilor superioare. IniÆierea este clipa supremå a noii naçteri. Dar desåvârçirea acestui proces este foarte lentå, o foarte treptatå ieçire la luminå. Omul nu este nici bun nici înÆelept, dintr-odatå. El se desåvârçeçte pe sine lent, cu ajutorul çi cålåuzirea Maestrului, çi urcând treptat, în cele din urmå atinge culmea realizårii omeneçti çi spirituale.

Magnificele melodii ale Sunetului Divin nu pot fi auzite de auzul fizic. Ele sunt auzite mai întâi de auzul corpurilor noastre interioare - çi pe acesta Maestrul începe så-l deschidå în timpul iniÆierii. Este un sunet ceresc, o muzicå spiritualå çi o luminå cereascå atât de subtile çi de o vibraÆie atât de înaltå, încât nu pot fi percepute de simÆurile fizice. Nici nu pot fi descrise într-un mod adecvat în limbaj omenesc. Se spune în Adi Granth:

“Fårå de ochi este våzut, çi fårå de urechi este auzit.”

Guru Nanak spune:

Cuvântul este dulce mai presus de orice cuvinte. El este cu adevårat nectarul nemuririi - cåci dacå îl sorbim ne va face nemuritori. ïn timp ce plåcerile påmânteçti ne leagå de roata naçterilor çi a morÆilor, Cuvântul ne elibereazå de roatå çi ne conferå nemurirea. Cel care a gustat nectarul såu gåseçte toate plåcerile lumii insipide çi cu totul fårå valoare.

Discipolul unui Maestru desåvârçit poate auzi muzica cereascå råsunând puternic çi limpede, în timp ce alÆii, care nu au fost iniÆiaÆi, nu o pot auzi. Maulvi Rum exprimå acest lucru astfel:

“El aude înlåuntrul såu sute de glasuri; dar despre acestea, un om care ar sta chiar alåturi de el, nu ar avea nici o bånuialå.”

ïnså chiar çi un discipol trebuie så atingå mai întâi un grad oarecare de puritate înainte de a auzi Sunetul în întreaga sa amploare, frumuseÆe çi slavå. Maulvi Rum subliniazå acest lucru, spunând:

“Urechile tale nu vor auzi aceste Melodii, pentru cå Æi-au fost mânjite de fapte rele.”

Dupå iniÆiere sau naçterea spiritualå, Maestrul îi ajutå discipolului, folosind multe çi felurite mijloace subtile çi eficiente, så-çi purifice mintea çi så o elibereze din robia simÆurilor çi de atracÆia pentru lumea materialå. Maulvi Rum spune:

“Asemenea lui Dumnezeu, Guru acÆioneazå fårå membre; çi fårå a vorbi le då lecÆii discipolilor såi .”

89


Marele sfânt indian din sec. xix, Soami Ji Maharaj din Agra, spune în Sar Bachan:

“Cei care doresc så se bucure de fericirea Nam (Cuvântul sau Curentul Sunetului) în practica lor, trebuie så abandoneze orice altå practicå çi så caute sprijin cu hotårâre la Sat Guru, care este atot-puternic; el va face aceastå fåpturå omeneascå purå çi integrå. Adicå, îi va curåÆa mintea, care acum este plinå de dorinÆe de satisfacere a simÆurilor çi mânjitå cu tina poftei, mâniei, låcomiei, ataçamentului çi egoismului. Va înlåtura de asemenea infirmitåÆile çi bolile din cauza cårora fiinÆa omeneascå nu poate gusta dulceaÆa Nam-ului (Curentul Sunetului) çi îi va acorda fericirea împreunå cu El.”

Mai târziu, atunci când discipolul începe så audå Sunetul, muzica lui spiritualå acÆioneazå de asemenea ca purificatoare a minÆii çi a sufletului, pânå când în final toate acÆiunile rele ale trecutului çi karma pe care au creat-o, sunt curåÆate. Guru Nanak foloseçte o comparaÆie limpede:

“Atunci când hainele se murdåresc, sunt spålate cu såpun; atunci când mintea este mânjitå cu påcate, se curåÆå cu Nam.”

Pe måsurå ce Duhul Sfânt påtrunde întreaga fiinÆå a discipolului, el începe så descopere cine çi ce este el cu adevårat. PuÆin câte puÆin ajunge så-çi dea seama cå el nu este un prizonier al trupului, nici prins pe veci în plasa neîncetatelor gânduri çi nici victima nefericitå a pasiunilor repede trecåtoare. Treptat, çi în etape lente, începe så descopere cå el este de fapt o fiinÆå veçnic çi pur divinå - este un nemuritor sine spiritual.

Discipolul aflat sub influenÆa spiritualå subtilå çi puternicå a Cuvântului, eliminå ceea ce este meschin çi personal çi îçi descoperå divina çi neîngrådita sa naturå. AtracÆia pentru lume care înainte, în stare de veghe, îi ocupa toate gândurile, începe så slåbeascå çi så disparå. Suflul Sunetului, care îi copleçeçte fiinÆa låuntricå prin frumuseÆea çi forÆa sa spiritualå, îl poartå dincolo de domeniul intelectului çi îl înalÆå în lumile veçnicei splendori, lumini çi realitåÆi. Pentru aceasta s-a nåscut el, de fapt, çi nu doar pentru a îndeplini circuitul de rutinå al vieÆii cotidiene çi al vieÆii domestice. Iar acesta este rezultatul inevitabil al faptului de a te naçte din nou din spirit.

A FI NÅSCUT DIN NOU - ÇI KARMA

Deci, iniÆierea de cåtre un Maestru desåvârçit în fiinÆå acum aduce cu sine evidenÆa neîndoielnicå a realitåÆii naturii sufletului çi a noii sale naçteri din duh.

90

7


Mai este încå un mod prin care Maestrul, prin nemårginita sa iubire, îi ajutå discipolului så realizeze Æelul eliberårii spiritului. ïn timpul iniÆierii Maestrul preia de la puterea negativå conturile karmice - creditul çi debitul karmic ale discipolului. Din clipa în care Maestrul preia grija sufletului, ciclul karmic al cauzei çi efectului încep så ia sfârçit odatå pentru totdeauna. Din acel moment, Maestrul este cel care administreazå lichidarea karmei discipolului, plata datoriilor acumulate pe durata vieÆilor sale trecute çi a celei actuale. Treptat, çi cu nesfârçitå iubire çi îndurare, Maestrul îl ajutå så achite toate karmele sale, eliberându-l astfel de necesitatea de a se întoarce în planul påmântesc. Karma de rezervå, care constå din datoriile acumulate çi neachitate în nenumårate vieÆi trecute, este “arså” treptat, prin puterea Suflului Sunetului. Procesul acesta este asemånat cu a pune seminÆele într-un vas çi a-l açeza pe foc. Cåldura face ca seminÆele så se spargå çi så-çi piardå capacitatea de a mai germina.

De regulå, o parte a noii karme create în viaÆa aceasta a fost deja achitatå înaintea momentului iniÆierii. ïn ceea ce priveçte partea råmaså, Maestrul îl instruieçte pe discipol în ce fel så acÆioneze pentru a nu mai crea o altå karma. Acest lucru se realizeazå prin efortul såu de a decide ce så facå çi ce så nu facå; prin eliminarea defectelor sale, în urma unei cecetåri çi analize zilnice; çi acÆionând tot timpul în numele Maestrului, ca instrument sau reprezentant al såu. Aceasta îl va obliga, desigur, så facå numai ceea ce crede ca va încuviinÆa Maestrul. Totodatå, Maestrul poate hotårî iertarea faptelor rele såvârçite în partea de început a acestei vieÆi.

AcÆionând în permanenÆå în numele Maestrului sau acÆionând ca instrument al såu, este un mod de a tråi care nu mai creazå deloc karma nouå. Discipolul care doreçte så nu mai creeze nici un fel de karma, så acÆioneze ca reprezentant al Maestrului atunci când îçi îndeplineçte activitåÆile zilnice. Atât timp cât procedeazå astfel, el nu va mai crea karma nouå, cåci el acÆioneazå exclusiv ca reprezentant al altcuiva, iar råspunzåtor pentru faptele reprezentanÆilor såi este ståpânul lor - conform legii. Dar discipolul trebuie så se comporte astfel nu în mod superficial, ci din toatå inima, mintea çi sufletul såu. ïntr-adevår, toate acÆiunile, toate amånuntele activitåÆilor sale personale, ale vieÆii sociale, trebuiesc îndeplinite în numele Maestrului såu. Aceasta, în mod obligatoriu, îl va determina så facå doar ceea ce crede cå Maestrul ar încuviinÆa. Çi atunci, de fapt, acÆioneazå Maestrul çi nu discipolul.

Asupra karmei destinului, cea atribuitå acestei vieÆi, Maestrul nu intervine. Ea este ca çi o sågeatå lansatå în våzduh, care nu mai poate fi aduså înapoi. Discipolul trebuie så îndure, fie binele fie råul care i-au fost destinate pentru aceastå existenÆå påmânteascå. Este înså o mare diferenÆå între cantitatea de suferinÆå çi de bucurie pe care le experimenteazå discipolul care a fåcut un oarecare progres pe calea spiritualå, çi experienÆele celui care nu a ajuns pe cale. Discipolii care pot merge înåuntru çi så acceadå pânå la un nivel oarecare, sunt în stare så facå faÆå cu mai multå uçurinÆå suferinÆelor trupeçti çi mentale, grijilor lumeçti, spaimelor çi speranÆelor cauzate de precedentele lor karme atribuite acestei vieÆi.

91


ïn ceea ce priveçte karmele discipolului, Maestrul acÆioneazå întotdeauna cu nemårginitå iubire çi îndurare çi conform cu ceea ce apreciazå ca fiind benefic pentru discipol. El poate solicita discipolului så-çi efectueze toatå karma sa de rezervå. Pe de altå parte, în marea sa iubire, poate prelua asupra sa o parte din aceastå karma çi din altele. Orice cale ar adopta, Maestrul nu permite niciodatå ca povara så devinå excesiv de grea.

Acesta este unul din avantajele nemåsurate ale calitåÆii de discipol.

CA P I T O L U L X V

P R I N C U V Ä N T

“Acum sunteÆi curaÆi prin cuvântulpe care vi l-am spus.”

Ioan 15:3

Este cert cå în citatul de mai sus, ca çi în multe altele, fie traducerea, fie interpretarea cuvintelor originale ale lui Iisus, este incorectå. Conform traducerii, afirmaÆia aceasta se referå la cuvintele pe care le-a rostit Iisus. Dar, de fapt, Iisus a folosit termenul “Cuvântul”, pentru a se referi la Cuvântul lui Dumnezeu sau Fluxul Vital al Sunetului. Çtiind cå Iisus a fost în contact cu Suflul Sunetului çi cå l-a împårtåçit discipolilor såi iniÆiaÆi, este probabil ca el så fi spus: “Acum sunteÆi curaÆi prin Cuvântul despre care v-am spus.”

92

7


ïn acest enunÆ Iisus se referå la puterea purificatoare a Cuvântului. Acesta este unul din mijloacele cele mai eficiente prin care Curentul Sunetului îndeplineçte un rol de importanÆå majorå în eliberarea sufletului din lumea materialå çi în ajutorarea lui pentru a se înålÆa. El purificå mintea de dorinÆele inferioare. Numai Curentul Sunetului sau Duhul Sfânt are forÆa de a supune complet çi definitiv mintea çi de a o purifica deplin de pornirile ei rele. Mintea poate fi total dominatå numai cu ajutorul unei puteri care îçi are obârçia dincolo de zona minÆii - çi acesta este Sunetul Divin care emanå din tårâmurile superioare de spiritualitate purå.

Omul poate lupta din råsputeri så-çi purifice mintea çi så-çi uite dorinÆele, distracÆiile çi plåcerile lumeçti ale simÆurilor, dar pur çi simplu nu este în stare så se smulgå çi så se elibereze definitiv, fårå ajutorul forÆei purificatoare a Curentului Sunetului. Cuvântul, sau Duhul Sfânt, este singurul în måsurå så supunå patimile lumeçti çi så instaureze supremaÆia spiritului asupra cårnii. El este supremul mijloc de purificare a lumii acesteia çi a tuturor celorlalte. Maestrul indian Soami Ji din Agra exprimå acest adevår, spunând:

“Ascultând Curentul Sunetului mintea este supuså; altfel, ea nu se supune nici dupå milioane de cazne. Numai ascultând Curentul Sunetului poate fi ea supuså.”

Iar în Adi Granth, scripturile religiei Sikh, este scris:

“Shabad (Cuvântul) arde toate dorinÆele, iar discipolul unui Guru aflå în sinele såu lumina.”

Atunci când sufletul unui discipol este pus în contact cu muzica purificatoare çi atotputernicå a Curentului Sunetului de cåtre un Maestru desåvârçit, el este ridicat în sferele superioare, iar toate tendinÆele inferioare sunt purificate. Cele cinci patimi sau duçmani ai omului - dorinÆa, mânia,låcomia, ataçamentul çi orgoliul - sunt înlåturate de cåtre muzica transcendentå. Astfel încât doar ascultând acordurile divine ale Curentului Vital Auzit putem birui în cele din urmå toate ispitele çi så devenim cu adevårat o inimå purå. Este esenÆa supremå a eliberårii fiecårui suflet. Shams-i-Tabriz spune:

“Muzica iubirii Lui vine pe neaçteptate çi te elibereazå din încleçtarea låcomiei çi a dorinÆei.”

Atunci când intrå în contact cu muzica aceasta din alte lumi çi o ascultå zi de zi, ea începe så transfigureze întreaga naturå a omului. Ea îi dezvåluie înåuntrul såu o divinå nemårginire çi o tainicå splendoare. Lent dar cu certitudine, el este eliberat de tot ceea ce este meschin çi egoist çi devine conçtient de natura sa divinå çi nelimitatå. Pe måsurå ce este absorbit în sublima melodie care påtrunde în suflet, fascinaÆia lumii materiale începe så påleascå çi så-çi piardå strålucirea çi el începe så-çi descopere sinele adevårat, care este sufletul nemuritor, scânteie din lumina divinå.

FORæA MAGNETICÅ A CUVÄNTULUI

93


Curentul Sunetului nu este numai suprema forÆå purificatoare, ci çi forÆa magneticå sau de atracÆie prin care Tatål suprem ne înalÆå, ne elibereazå de impuritåÆile lumii acesteia çi ne aduce înapoi cu siguranÆå, în cele din urmå, în cåminul etern. Aceastå putere care vine de la Dumnezeu, ne poartå înapoi la Dumnezeu.

Curentul Sunetului are douå aspecte, o undå centrifugå çi o undå centripetå. Ele radiazå de la Dumnezeu cåtre lume çi se întorc înapoi la Dumnezeu. ïntreaga viaÆå çi forÆå purtate de curent pânå la extremele limite ale creaÆiei par a curge înafarå, çi purtatå tot de el, întreaga viaÆå pare a se reîntoarce la izvorul ei. Discipolii unui Maestru sunt interesaÆi de cel de al doilea aspect al curentului, cåci prin mijlocirea curentului de întoarcere la Dumnezeu ei se pot întoarce la cåminul lor de obârçie.

Aceasta ne va aminti cå înÆelesul prim al cuvântului religie este a lega din nou sufletul cu Dumnezeu. Curentul Sunetului este singurul çi unicul lucru din lume care poate, çi care realizeazå acest lucru. Çi întrucât ne leagå de Dumnezeu, este singura çi unica religie realå. Atunci când cineva l-a aflat çi s-a contopit în el, orice alt lucru din domeniul religiei este doar un substitut sau o reprezentare simbolicå a realitåÆii interioare care este Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. Maulvi Rum, vorbind despre puterea magneticå a Curentului Sunetului, spune:

“Dacå Æi-açi împårtåçi fie çi o clipå aceste Melodii, sufletul tåu mort s-ar înålÆa din mormânt.”

Mormântul sufletului este trupul omenesc. Sufletul este, dacå putem spune astfel, înmormântat în corp; dar Curentul Sunetului are puterea de a-l înålÆa din mormântul såu påmântesc, dupå cum magnetul poate atrage un ac. Prin Cuvântul divin, sufletul, “pasårea cereascå”, poate fi eliberat din colivia înveliçului fizic çi îçi poate redobândi libertatea vieÆii spirituale çi cåminul såu etern. ïntrucât în esenÆa lor, sufletul çi Curentul Sunetului sunt una, ambele fiind spirit pur, curentul poartå sufletul în înalt prin atracÆia pe care au una pentru cealaltå cele ce au o aceeaçi naturå. Când ascultåm muzica transcendentå îl cunoaçtem cu adevårat pe Dumnezeu, iar atunci orice închinare exterioarå se vådeçte deçartå.

Faptul cå sufletele îçi pot dobândi salvarea doar dacå vin în contact cu un Maestru desåvârçit çi dacå învaÆå de la el taina Cuvântului nu este un lucru nou, dupå cum çtim. El le-a fost cunoscut multora, în decursul timpului, de-alungul întregii istorii a omenirii. El le poate pårea nou celor din occident, dar acest lucru nu este semnificativ. Adevårul existenÆei çi a forÆei sale råmâne - çi el este veçnic.

O FERICIRE STATORNICÅ

Pe måsurå ce sunetele spirituale ale Curentului Sunetului înalÆå sufletul, discipolul ajunge så înÆeleagå în cele din urmå sensul fericirii adevårate çi statornice. Pentru cå acum este însfârçit capabil så se lase absorbit în fericirea care copleçeçte sufletul, a stårii divine, care îi este accesibilå lui çi întregii omeniri. Comoara Cuvântului este nesecatå. Ea le då muritorilor cea mai înaltå, cea mai purå çi cea mai intenså bucurie çi fericire.

94

7


Chiar înaintea iniÆierii sale, cel care va deveni discipol are o înÆelegere profundå a faptului cå fericirea adevåratå nu poate fi aflatå în îngåduinÆa acordatå simÆurilor çi nici chiar în satisfacÆiile mai înalte ale minÆii. Toate plåcerile simÆurilor çi chiar cele ale minÆii sunt trecåtoare çi efemere. Ele nu dåinuie. Au durata unei clipe çi apoi dispar. Nimic din ceea ce este påmântesc nu poate satisface cu adevårat. Mai mult decât atât, în aceastå lume se întâlneçte foarte rar fericirea neumbritå. Toate bucuriile omeneçti sunt amestecate cu tristeÆe. Prea adesea se întâmplå ca trecåtoarele plåceri lumeçti så se sfârçeascå cu amåråciune çi suferinÆe. Bucuriile acestei lumi par adeseori îmbietoare, dar la fel de des, urmårile lor sunt amare. Existå o singurå bucurie çi fericire care nu este urmatå de nici un fel de platå çi aceasta este suprema fericire a Cuvântului divin.

Treptat începem så ne dåm seama cå adevårata pace çi fericire nu depind de condiÆiile exterioare, ci de cele låuntrice. Atunci când ajungem în contact cu Suflul Sunetului devenim capabili så dobândim, în interior, fericirea pe care o cåutam mereu în exterior. Cåci atunci când ascultåm Glasul lui Dumnezeu, ne aflåm tot mai aproape de starea de sublimå çi radioaså fericire în care sinele adevårat çi Tatål suprem sålåçluiesc mereu. Fericirea statornicå se bazeazå pe certitudinea pe care ne-o då cunoaçtere conçtientå a lui Dumnezeu çi a prezenÆei Sale înåuntrul nostru. Pe aceasta ne putem baza cu încredere deplinå. ïn Adi Granth se spune:

“ïn uniunea sufletului cu Shabad este bucuria; în cunoaçterea Celui Atotputernic este Beatitudinea.”“Fericit må aflu, cåci ïnvåÆåtorul meu a manifestat înåuntrul meu Shabad-ul.”“Anahad Bani (Muzica Ne-iscatå sau Cântul Fårå de început) împårtåçeçte nectarul fericirii çi då minÆii çi trupului pace.”

Iar Kwaja Hafiz vorbeçte despre bucuria pe care o resimt toÆi cei care aud muzica cereascå:

“Dacå Muzicianul nostru (Dumnezeu), i-ar cânta fie çi un singur sunet, preotul pios ar cådea în extaz çi ar dånÆui.”

Guru Nanak exprimå astfel acelaçi adevår:

“ïntreaga creaÆie este în suferinÆå; doar acela este fericit, care este în contact cu Cuvântul.”

“Glasul lui Dumnezeu råsunå din bolta templului (trupul omenesc), dar lumea adormitå nu-l aude. O! mulÆimi care råmâneÆi surde la chemarea sa, priviÆi la fericirea celor puÆini care sunt deçteptaÆi, care ascultå Glasul lui Dumnezeu çi sunt uniÆi cu El.”

Iisus se referea la aceastå înaltå çi mereu prezentå fericire când le-a spus discipolilor såi:

“Acestea vi le-am spus pentru ca bucuria mea så fie în voi çi ca bucuria voastrå så fie deplinå.”

Ioan 15:11

Iar în altå împrejurare le-a spus celor care îl ascultau:

“FericiÆi sunt cei care ascultå Cuvântul lui Dumnezeu.”

95


Luca 11:28

ToÆi marii Maeçtri sunt senini çi în cel mai înalt înÆeles voioçi, cåci ei toÆi sunt plini de lumina, bucuria çi iubirea radioaså a Cuvântului. Iar adevårata religie este de a fi plini de aceastå bucurie. Cåci adevårata religie este cea care îngåduie sufletului så descopere çi så ia parte conçtient la eterna çi radioasa fericire a nemårginirii.

Pentru toÆi cei nevoiÆi så tråiascå în nenumåratele constrângeri çi griji ale zilelor noastre, Yoga spiritualå a Maeçtrilor oferå o cale care duce la o pace låuntricå din ce în ce mai mare çi la o stare de fericire deplin statornicitå. Calea Maeçtrilor duce la dezvoltarea puterii spirituale çi conferå, în acelaçi timp, posibilitatea de a duce o viaÆå seninå çi lipsitå de griji. Modul de viaÆå çi practica spiritualå pe care le împårtåçesc Maeçtrii desåvârçiÆi ai Cuvântului sunt de fapt cele mai minunate fundamente practice pentru viaÆa omeneascå. Darurile pe care le conferå acestea sunt pacea minÆii çi seninåtatea inimii, cea mai înaltå îndrumare pentru rezolvarea problemelor vieÆii cotidiene, uniunea interioarå cu divinul çi iubitul Maestru în orice moment - çi contactul de zi cu zi cu puterea fericitå çi înålÆåtoare a Duhului Sfânt sau Curentului Sunetului.

Odatå ce v-aÆi încredinÆat pe sine în mâinile Maestrului çi Duhului Sfânt, începeÆi o viaÆå mai înaltå. Låuntric veÆi avea o liniçte statornicå çi o seninå fericire, necunoscute mai înainte, chiar dacå viaÆa exterioarå v-ar fi în continuare departe de desåvârçire. Nu aveÆi cum så vå îngrijiÆi voi înçivå de problemele pe care le aveÆi, mai bine decât o face Maestrul sau Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. Iar çtiinÆa spiritualå a Maeçtrilor vi-i dåruieçte atât pe Maestru cât çi Sfântul Duh.

ïndatå ce am ajuns în contact cu Curentul Sunetului, viaÆa înceteazå de a mai fi o problemå mohorâtå çi grea çi începe så fie påtrunså de o exaltare divinå. Discipolul çtie atunci cå viaÆa nu mai poate coborî niciodatå pânå la monotonie çi la banalitate. Chiar de la început apar momente deosebite, atunci când discipolul experimenteazå frânturi din existenÆa superioarå la care poate accede omul. Atunci îçi då seama cå cele mai înalte aspiraÆii ale sufletului pot deveni realitate, cå iubirea çi pacea çi fericirea sunt cu adevårat dreptul såu înåscut. Când cel care mediteazå ajunge în lumile superioare - iar în prezent sunt multe sute de mii de oameni, discipoli ai unui Maestru, care au realizat acest lucru, el atinge adevåratul extaz. Cåci Dumnezeu, care prin Fiul Såu iubit, Maestrul spiritual, radiazå infinitå iubire çi bucurie, le dåruieçte sigura, adevårata çi veçnica bucurie.

96

7


Aceastå fericire nu poate fi luatå. Nici o forÆå de pe acest påmânt nu este suficientå pentru a se atinge de ea sau a o diminua. Este un tezaur inestimabil de care nimeni nu-l poate lipsi pe discipol. Este prezentå pentru viaÆa sa întreagå çi pentru dupå aceastå viaÆå, çi pentru orice împrejurare. Nimeni nu mai poate fi din nou nefericit dupå ce a luat parte deplin la aceastå nesfârçitå, dåtåtoare de viaÆå, muzicå a sferelor; aceasta întrucât Cuvântul este un inepuizabil ocean de fericire, de iubire infinitå çi pace. Dacå este tråitå fie çi o picåturå din aceastå fericire adevåratå, plåcerile pe care le pot produce lucrurile lumeçti apar lipsite de orice valoare. Cel care ascultå muzica aceasta nu va mai fi niciodatå singur, sau însingurat. Ori încotro ar råtåci, Creatorul suprem va fi cu el pretutindeni, îmbårbåtându-i în permanenÆå inima çi înålÆându-i sufletul cu sunetele din altå lume ale Muzicii divine. El se va bucura în permanenÆå, în cel mai adevårat înÆeles al cuvântului, de nepreÆuita binecuvântare a prezenÆei lui Dumnezeu însuçi.

Fårå a intra în contact direct conçtient cu Curentul Sunetului, nu existå posibilitatea unui continuu progres spiritual çi a unei fericiri statornice. ïnså atunci când este ascultat çi auzit zilnic, el îl va purta pe discipol dincolo de oceanul minÆii çi al materiei, acolo unde totul este iubire çi fericire mai presus de ceea ce pot imagina puterile limitate ale unui muritor.

NESTEMATA DE MARE PREæ

Trebuie så ne amintim mereu cå omul este doar un locuitor temporar pe aceastå micå planetå numitå Påmânt. Dar îndatå ce Maestrul i-a acordat nestemata de mare preÆ, Cuvântul, ochii îi sunt deschiçi. ïncepe atunci så vadå cå lumea aceastå nu este cåminul såu çi cå aici nu este decât un fiu råtåcitor, un slujitor printre stråini, în timp ce departe sus, în palatul Tatålui såu, lumina arde pentru el în permanenÆå. ïnÆelege atunci cå aceastå lume nu este decât o pustietate întunecatå în comparaÆie cu adevåratul såu cåmin.

“Lumea aceasta , care este o pustietate, a fost greçit luatå drept locuinÆå.”

Stând la picioarele Maestrului, el ne aminteçte mereu cå mai sus çi dincolo de måruntele limite ale acestei infime fårâme de praf cosmic, existå lumi de o frumuseÆe çi luminå de neînchipuit, în care locuiesc mulÆimi nesfârçite de suflete, desåvârçit de fericite. ïn cuvinte pline de cåldurå, din inimå, Maestrul spune cå putem cerceta aceste lumi dupå plac, çi chiar în timpul acestei vieÆi.

Pentru marea maså a oamenilor, porÆile cåtre acest univers sunt ferecate çi de nepåtruns, cåci ei nu vor så afle nimic despre el. ïnså pentru cei care sunt pregåtiÆi pentru cale, poarta se deschide de la sine. Cåci cheia care este Cuvântul se aflå în påstrare la Maestru, el oferå tuturor celor pregåtiÆi aceastå cheie, care este legåtura dintre om çi Creatorul såu. Folosind cheia în mod corect, omul muritor poate descuia poarta çi så porneascå pe calea care duce tot mai sus, prin toate universurile de lumi mai subtile çi mai înalte, cåtre regiunile nemuririi. Atunci, cu adevårat, el realizeazå cea mai mare çanså pe care o poate avea un om. Adi Granth spune:

97


“Fårå Shabad (Cuvânt), este beznå înlåuntrul omului. ïn mâinile Sat Guru se aflå Cheia, çi nimeni altul nu poate deschide poarta; çi numai cu cel mai mare noroc poate fi aflat Guru.”

Iisus, vorbindu-le ucenicilor înaintea iniÆierii çi fiind påtruns de Duhul Sfânt, le-a spus:

“Çi vå voi da cheile împåråÆiei cerurilor.” Matei

16:19

Atunci când un Maestru îi då unui discipol cheile împåråÆiei çi acesta îçi îndeplineçte practica sa spiritualå, mai devreme sau mai târziu muzica divinå a Cuvântului devine atât de fermecåtoare, încât toate lucrurile din lumea materialå se îndepårteazå pentru el într-un plan secundar. Apoi, melodia çi puterea cereascå îl ridicå cu o asemenea forÆå încât întreaga lume materialå devine lipsitå de realitate çi fårå interes. Prin puterea Curentului Sunetului, care este cu Dumnezeu çi este Dumnezeu, sufletul este literalmente împins în sus cåtre tårâmurile înalte de unde a coborât “muzica ne-iscatå”. Çi pe aceastå cale, Maestrul çi Cuvântul elibereazå sufletul din lumea materialå çi din cåtuçele minÆii çi ale simÆurilor.

C A P I T O L U L X V I

“NE IZBÅVEÇTE DE CEL RÅU.”

“Çi ne izbåveçte de cel råu.” Matei 6:13

98

7


ïn lumina celor expuse pânå acum, putem aråta în acest moment care este explicaÆia Maeçtrilor cu privire la cauza existenÆei aça-numitului råu, în lumea aceasta. Esteo întrebare care a tulburat, desigur, minÆile oamenilor, de la începutul timpurilor. Cåci oamenii s-au întrebat întotdeauna: dacå Dumnezeu ne iubeçte cu adevårat, cum de ne supune relelor lumii acesteia çi suferinÆelor prin care trecem aici? Iar aståzi, în mod deosebit, întrucât tråim într-un secol violent, care a fost martorul tuturor genurilor de råu, urå, suferinÆå çi distrugeri, este o tendinÆå mai puternicå decât oricând de a ne întreba dacå am fost uitaÆi de Dumnezeu, sau dacå El ne iubeçte cu adevårat.

ÇtiinÆa spiritualå a Maeçtrilor då o explicaÆie care clarificå deplin çi neîndoielnic cum çi din ce cauzå pot exista, çi existå asemenea condiÆii în lumea materialå, cu toate cå lumea aceasta çi tot restul universului sunt conduse de un Pårinte suprem de o infinitå îndurare çi iubire. Mai mult, aceastå çtiinÆå ne aratå limpede çi cu precizie ce avem de fåcut pentru a fi eliberaÆi de råu.

Cheia råspunsului constå în faptul cå lumea aceasta - întregul univers fizic - a fost creat, çi acum este guvernat nu de cåtre Domnul suprem al întregii creaÆii, ci de cåtre un conducåtor subordonat care el însuçi este imperfect, în comparaÆie cu puritatea çi perfecÆiunea Tatålui suprem. Acesta este conducåtorul care a fost denumit Kal, puterea negativå, mintea universalå çi ståpânitor al karmei. Faptul acesta, în întregime necunoscut majoritåÆii celor din occident, trebuie înÆeles çi asimilat. Kal, puterea negativå, a creat çi acum conduce o lume relativ imperfectå, care nu s-a intenÆionat niciodatå a fi locul desåvârçitei fericiri omeneçti. SituaÆia aceasta existå totuçi prin Voia celui atoate-çtiutor çi binefåcåtor Creator suprem. Ea apare chiar necesarå, întrucât fiinÆele omeneçti au decåzut într-atât faÆå de starea lor iniÆialå de puritate çi perfecÆiune absolutå.

PermiÆând explicarea multor lucruri care au derutat mereu limitata înÆelegere omeneascå, acestea laså înså fårå råspuns întrebarea fundamentalå: de ce un Dumnezeu suprem drept çi iubitor a creat un astfel de sistem care, cel puÆin aparent, permite så li se facå råu çi så fie chinuiÆi în toate felurile copiii Såi påmânteçti, pe care El îi iubeçte? Råspunsul la aceasta este cå sistemul este cel mai bun çi cel mai înduråtor cu putinÆå pentru realizarea scopului în vederea cåruia a fost plånuit.

Primul lucru care trebuie înÆeles, çi înÆeles în profunzime, este cå toÆi cei care acum mult timp au coborât în aceastå lume materialå çi de atunci s-au reîncarnat mereu, se aflå aici în scopul absolut necesarei purificåri çi a antrenamentului spiritual, astfel încât la timpul potrivit, curåÆaÆi prin experienÆele lor påmânteçti, så fie pregåtiÆi pentru a se reîntoarce în cåminul lor de obârçie. Lumea aceasta este o çcoalå pregåtitoare în care suportåm un strict necesar curs de disciplinå çi de educare. Cåci noi suntem imperfecÆi, chiar cei mai buni dintre noi; cu mult mai imperfecÆi decât ne dåm seama, în comparaÆie cu starea noastrå iniÆialå de înaltå çi purå spiritualitate. Çi este aça pentru cå de ere nenumårate am urmat propriile noastre tendinÆe, sau mai precis impulsurile minÆii noastre înclinate cåtre ceea ce este inferior.

99


Ne-am putea nega imperfecÆiunea, aça cum mulÆi ar tinde så o facå. Dar dat fiind infimul nostru intelect çi cunoaçterea noastrå mårginitå, aceasta are prea puÆinå pondere. Ceea ce pentru noi ar putea fi, de exemplu, superior çi magnific, prea bine poate fi josnic çi fårå adevåratå valoare din punctul de vedere al milioanelor de fiinÆe slåvite care tråiesc în stadiile superioare.

Apoi, trebuie så înÆelegem cå procesul prin care am devenit imperfecÆi s-a desfåçurat pe o perioadå de multe milioane de ani. Coborârea noastrå din starea de spiritualitate purå a fost lentå, iar pe parcursul ei am fåcut fiecare pas prin propria noastrå voinÆå liberå.

Singura modalitate prin care poate fi înÆeleaså corect situaÆia noastrå prezentå de cåtre cei care nu sunt edificaÆi asupra ei, este de a descrie pe scurt ce s-a petrecut cu fiii risipitori råtåciÆi din Sat Desh, atunci când au ajuns pentru prima datå în lumea materialå.

CELE PATRU PERIOADE ALE TIMPULUI

Maeçtrii spun cå existå patru perioade ale timpului, sau patru vârste care se succed permanent în aceeaçi ordine, în timpul care se scurge între dezintegrårile universului fizic. Acestea sunt Vârsta de Aur, Vârsta de Argint, Vârsta de Aramå çi Vârsta de Fier. Dintre acestea, Vârsta de Aur este cu mult superioarå celorlalte, iar fiecare din vârstele care se succed este progresiv inferioarå. Fiecare vârstå dureazå multe milioane de ani, Vârsta de Aur fiind cea mai lungå, iar cele urmåtoare fiind din ce în ce mai scurte.

Atunci când cei care coboarå din Sat Desh sosesc pentru început în lumea materialå, ei mai påstreazå ceva din spiritualitatea lor iniÆialå. Comparatå cu masa omenirii de aståzi, de exemplu, spiritualitatea lor este la un nivel extrem de înalt. Din aceastå cauzå la început a existat o Vârstå de Aur, în timpul cåreia oamenii påçeau pe påmânt ca adevåraÆi copii ai lui Dumnezeu. Ceea ce numim aståzi råu sau påcat era practic necunoscut, cåci în lume nu a putut exista råul pânå când spiritualitatea omenirii nu a scåzut considerabil, dupå trecerea unei perioade de timp uriaçe.

Treptat, cu trecerea milioanelor de ani, spiritualitatea oamenilor a scåzut lent. Aceasta se datoreazå asocierii sufletului cu mintea iubitoare de plåceri çi cu simÆurile, çi îngåduinÆei faÆå de plåcerile simÆurilor çi faÆå cele cinci patimi rele, care a fost consecinÆa acestei asocieri. ViaÆå dupå viaÆå, folosindu-çi libertatea pentru a urmåri ceea ce credeau cå le va aduce fericire, oamenii s-au lepådat de spiritualitatea lor esenÆialå çi au acÆionat din ce în ce mai des în mod egoist çi sub dominaÆia simÆurilor. Aça cum ar spune teologii, ei au påcåtuit. Prin aceasta au semånat acei germeni care în vieÆile urmåtoare s-au dezvoltat sub forma privaÆiunilor, nenorocirilor, bolilor, necazurilor, umilinÆelor çi altor întâmplåri pe care omul le denumeçte råul. Noi, cei care ne afåm aståzi pe påmânt, am semånat vânt în vremuri de demult, iar acum culegem furtunå.

100

7


Dar calea cåtre eliberarea de aceastå lume a fost mereu accesibilå omenirii, cåci unul sau mai mulÆi Maeçtri au fost mereu prezenÆi pe påmânt çi au putut fi aflaÆi de cåtre cei care i-au cåutat cu adevårat. Aceasta este o parte din planul Creatorului, de a trimite aici Maeçtri în toate epocile, astfel încât så-i pregåteascå pentru cålåtoria în înalt pe cei care tânjesc så se întoarcå acaså. Ar putea fi unii, çi poate chiar mulÆi, care så ridice problema: de ce a permis Creatorul omenirii, în general, så degenereze? De ce nu a preîntâmpinat aceasta?

O parte a råspunsului este cå am fost înzestraÆi de cåtre Creator cu liber arbitru. El nu ne-a fåcut asemenea marionetelor. Ne-a fåcut suflete care au dreptul så cerceteze çi så experimenteze tot ceea ce vor. Unii au ales, de exemplu, så råmânå în Sat Desh. AlÆii au optat pentru a explora regiunile de mai jos. Creatorul, care ne-a dat liber arbitru, ar fi putut preveni påråsirea Sat Desh numai anulând voinÆa noastrå liberå.

O altå parte a råspunsului este cå procesul îndelungat çi progresiv de degenerare în lumea materialå este o parte necesarå a orânduirii Naturii, care astfel este menÆinutå în existenÆå. Oricine coboarå atât de jos ca aceastå lume, devine automat supus ei. Diferitele Vârste trebuie så vinå çi så treacå, aça cum a fost de la început stabilit de cåtre Creator. Iar experienÆa degradårii este, aparent, o condiÆie prealabilå necesarå pentru procesul de regenerare spiritualå care îi urmeazå. S-ar pårea cå omul trebuie så înveÆe prin experienÆå greu dobânditå, sau nu învaÆå deloc.

PUTEREA NEGATIVÅ

Pe parcursul tuturor nenumåratelor sale vieÆi, omul s-a aflat, desigur, în regiunea care este conduså direct de cåtre Kal, puterea negativå. ïnså, dupå cum s-a mai spus, Kal conduce în strictå concordanÆå cu voinÆa atotputernicå a Creatorului suprem.

ïngrijindu-se de marele univers, Pårintele suprem - prin Cuvântul Lui care se råspândeçte, transmite iubirea çi puterea Sa prin intermediul conducåtorilor diferitelor regiuni. Pe aceastå cale El ajunge în exterior çi în jos în permanenÆå, chiar çi în lumea materialå inferioarå. Iar în acest proces, iubirea çi puterea Sa trec prin Kal, la fel ca çi prin ceilalÆi conducåtori. Astfel încât Kal, cunoscut drept puterea negativå, transmite de fapt puterea pozitivå çi iubirea Pårintelui suprem în conducerea de cåtre el a lumilor inferioare. Acest lucru trebuie avut în vedere în permanenÆå, pentru cå datoritå suferinÆelor çi aça-zisului råu din cauza cåruia suferim aici, existå o tendinÆå fireascå de a-l privi pe Kal drept un tiran din cale afarå de crud çi drept un conducåtor care nu este verosimil så îndeplineascå Voia unui Tatå iubitor.

Atâta timp cât ne aflåm în domeniul puterii negative, suntem supuçi legilor ei. Acestea sunt aça numitele legi ale Naturii, çi complexele legi ale naturii omeneçti. ïn acelaçi timp, desigur, toÆi oamenii sunt supuçi legii karmei, pe care Kal o administreazå cu scrupuloaså dreptate çi exactitate.

101


ïn calitate de putere negativå, Kal are cu siguranÆå însuçiri negative, în comparaÆie cu puritatea çi perfecÆiunea desåvârçite a Domnului suprem, puterea pozitivå. Dar în comparaÆie cu fiinÆele omeneçti, el este o fåpturå puternicå çi slåvitå, strålucitor de luminå çi de iubire, bunåtate, înÆelepciune çi forÆå. Pentru noi, el este o fiinÆå de o majestate çi o måreÆie de neînchipuit. Dar în marele univers al universurilor, Kal este un umil slujitor cu puteri delegate çi strict limitate, alocate lui de cåtre adevåratul Domn Dumnezeu, Creatorul suprem a toate.

ïndatorirea lui Kal, care acÆioneazå întotdeauna potrivit cu Voia Pårintelui suprem, este de a administra treburile celor trei regiuni inferioare - tårâmul minÆii universale, planul astral çi universul fizic; çi de a-i menÆine pe oameni, çi sufletele lor care sunt asemenea lui Dumnezeu, în lumea materialå, pânå când experienÆele îi vor fi purificat în asemenea måsurå încât så tânjeascå dupå eliberare çi så fie pregåtiÆi så înceapå cålåtoria înapoi la cåminul lor adevårat. Çi multe din experienÆele acestea purificatoare sunt de felul pe care fiinÆele omeneçti îl calificå drept chinuitor çi råu.

Pentru a-çi împlini îndatoririle Kal foloseçte mintea iubitoare de plåcere çi cele cinci patimi rele - mânia, dorinÆa, låcomia, ataçamentul çi orgoliul. Mintea, în special, este un instrument foarte puternic. Maeçtrii o considerå drept puterea negativå la scarå reduså, sau drept agent al puterii negative. ïmbiindu-ne çi ispitindu-ne în permanenÆå, aceçti agenÆi ai puterii negative ne îndeamnå så cåutåm fericirea în plåcerile simÆurilor, în satisfacerea dorinÆelor lumeçti sau în realizarea ambiÆiilor lumeçti. Drept urmare, cea mai mare parte din omenire este în întregime absorbitå în cåutarea desfåtårilor lumeçti sau a Æelurilor materiale, ceea ce o face så uite de existenÆa sufletului çi de necesitatea unei nåzuinÆe çi a unui efort spiritual.

Puterea negativå este înså imperfectå çi drept urmare plåcerile ei lumeçti sunt la fel de imperfecte. Ele nu oferå o satisfacÆie de duratå, iar multe din ele creazå o reacÆie de vinovåÆie, de remuçcare, gelozie, mânie, nefericire çi chiar jale çi disperare. Acestea fac parte dintre lucrurile pe care le consideråm chinuitoare çi rele - çi adesea învinuim pentru ele un Dumnezeu nedrept, deçi ele pot fi urmarea propriilor noastre acÆiuni trecute. Scopul lor final, dupå cum s-a mai spus, este de a face ca fiinÆele omeneçti så depåçeascå lumea aceasta çi så nåzuiascå la un fel de viaÆå mai înalt çi mai desåvârçit.

ïn mod obiçnuit, omul poate fi determinat så-çi deschidå ochii numai prin experienÆe amare, çi atunci el începe så caute calea iubirii çi a luminii. Cu cât mai repede se realizeazå aceasta, fårå îndoialå, cu atât mai bine. Çi acest lucru se petrece adeseori: cu cât råul cunoscut drept suferinÆå este mai acut, cu atât urmårile lui sunt mai bune. ïn acest caz, suferinÆa este o binecuvântare mascatå.

ïn completarea celorlalte îndatoriri ale sale, aça cum s-a mai spus, Kal este de asemenea ståpânul karmei çi el este cel care dirijeazå operaÆiile legii karmice. De aceea, îndatorirea lui este så vegheze ca ceea ce noi le facem altora, så ne fie fåcut çi nouå, la timpul cuvenit. Ca urmare a acestora apar în vieÆile oamenilor bolile, nedreptatea evidentå, falsii prieteni, såråcia çi dificultåÆile de tot felul.

102

7


Dacå am fi în cunoçtinÆå de cauzå asupra acestora, am çti cå ele nu sunt nedreptåÆi sau rele pe care ni le impune un Dumnezeu necunoscut, sau “mâna destinului”. Acestea sunt nedreptåÆi çi rele pe care noi înçine, într-un moment sau altul, li le-am impus altora. Tatål suprem nu trimite în mod arbitrar asupra noastrå nenorociri, boli, sau orice alte experienÆe dureroase sau “rele”. Noi le aducem în vieÆile noastre prin exercitarea liberului nostru arbitru.

Lumea materialå, aça cum s-a subliniat, este înainte de toate o çcoalå de instruire, iar aça numitul “råu” este unul din pedagogii strict necesari. Fårå el nu am învåÆa niciodatå çi nu am începe niciodatå cåutarea Cåii care duce înapoi la casa Tatålui nostru. Se poate înÆelege cu uçurinÆå cå dacå în aceastå lume ar exista numai fericire, oamenii ar fi mulÆumiÆi cu ea çi nu ar face efortul de a descoperi lumile superioare. Iar conform legilor stabilite de cåtre Creator, efortul individual este esenÆial. Nu s-a planificat så fim transformaÆi automat în îngeri, fårå ca noi înçine så facem vreun efort.

Legile pe care le aplicå puterea negativå, împreunå cu propriile noastre påcate, produc urmårile care ni se par chinuitoare çi rele; asupra acestui lucru nu existå nici o îndoialå. Privite într-o perspectivå mai largå, ele sunt întru totul benefice, pentru cå au drept urmare cel mai mare bine posibil pentru noi, dezvoltarea spiritualå, evadarea din aceastå lume întunecatå çi joaså çi întoarcerea finalå în patria noastrå din Sat Desh.

ïnså chiar în timp ce tråiesc în domeniul lui Kal, potrivit planului Creatorului, oamenilor le este håråzit så cunoascå multå fericire çi relativ puÆinå suferinÆå. Maeçtrii spun cå scopul planului este de a le da oamenilor cât de multå fericire este cu putinÆå, fårå a dåuna Æelului final de a-i îndruma înapoi cåtre Æinuturile spirituale. ïntregul plan a fost alcåtuit de Creatorul nostru pentru binele nostru, iar cei care îçi primesc încercårile cu o înÆelegere corectå, vor beneficia de ele.

MulÆi se vor întreba, fårå îndoialå, de ce procesul de decådere çi de eliberare ulterioarå a omului trebuie så fie atât de lung çi de chinuitor? De ce, întrucât Creatorul este atotputernic, nu purificå sufletele într-o secundå, în loc de a le låsa så råtåceascå ere nenumårate în întunecatele lumi materiale? Maeçtrii spun cå metoda Tatålui suprem este cea mai bunå, cea mai înduråtoare çi de fapt singura cale corectå faÆå de legile vieÆii stabilite de cåtre Creator, pentru a ne da posibilitatea så ne redobândim spiritualitatea iniÆialå. Conform cu aceste legi, singura metodå potrivitå este de a le da posibilitatea celor care au o spiritualitate reduså, så tråiascå în regiunea în care au deplinå libertate de acÆiune çi de alegere. ïn felul acesta, çi numai astfel vor învåÆa din experienÆele lor inevitabile, lecÆiile necesare, pe deplin çi pentru totdeauna.

Renaçterea spiritualå - spun Maeçtrii - nu trebuie înfåptuitå într-o clipå, prin atribuirea unei spiritualitåÆi mai înalte, (nu chiar aceea strålucitor de purå a Sat Desh, desigur), unui ins de o spiritualitate joaså. Aceasta ar fi doar un izvor de suferinÆå pentru el. Cel care ar primi aceastå stare superioarå, departe de a fi bucuros, ar fi mai curând nefericit, nefiind încå apt pentru ea. Folosind o comparaÆie pitoreascå, Maeçtrii spun cå dacå unei vaci i s-ar da dintr-odatå spiritualitatea unei fiinÆe omeneçti, consecinÆa ar putea fi doar nefericirea vacii.

103


Pentru a fi în concordanÆå cu legile Creatorului, terenul trebuie mai întâi pregåtit de propriile eforturi ale omului. Iar pregåtirea çi eforturile acestea sunt realizate în cel mai corect çi potrivit mod posibil, prin experienÆele proprii în regiunile puterii negative, unde omul poate acÆiona exact cum doreçte, iar apoi poate observa rezultatul acÆiunilor sale.

Poate cå acum este mai clar în ce mod a apårut aça-zisul råu în lume çi scopul existenÆei lui. El este menit de cåtre Tatål suprem pentru folosul nostru, ca parte a planului såu divin çi ca unicå experienÆå justå çi aplicabilå, în conformitate cu legile imuabile, care ne poate purifica çi pregåti pentru cålåtoria de întoarcere cåtre caså. ExplicaÆia råului çi a luptei noastre împotriva lui este curåÆirea celei care este duçmanul nostru, mintea înclinatå spre plåceri çi sådirea în noi a nåzuinÆei de a ne înålÆa deasupra lumii materiale inferioare, de a cåuta calea care så ne conducå pânå la adevårata çi veçnica noastrå destinaÆie. ïn spusele Apostolului Pavel este mai mult decât un mårunt adevår:

“Cåci pe cine iubeçte Domnul îl ceartå.” Evrei

12:6

Maeçtrii, din punctul lor de vedere infinit mai înalt, våd în råu numai un stadiu de nedesåvârçire, o fazå de creçtere çi un necesar imbold pentru evoluÆia individului. Dar omul obiçnuit are un punct de vedere mai limitat, el nu este în måsurå så vadå planul în ansamblu çi rolul de învåÆåtor pe care îl joacå aça-zisul råu, în acest plan. Lui, de obicei, råul îi apare drept ceva care nu-i place. Astfel, cel care este cu desåvârçire imoral se bucurå de imoralitate çi îi place - pânå când începe så se sature sau så-i fie sufletul scârbit. ïnså cel care, prin experienÆele sale karmice a evoluat pânå la stadiul în care a depåçit imoralitatea, are aversiune faÆå de ea çi o priveçte ca pe un lucru råu.

Astfel, Tatål suprem, care plånuieçte pe parcursul veçniciei renaçterea çi purificarea copiilor Såi, priveçte pedeapsa pentru faptele rele ca pe un bine relativ, sau un bine mai mic, care odatå ce lecÆia a fost însuçitå complet îl va fi învåÆat pe cel ticålos så caute calea spiritualå. Acesta este destinul tuturor celor care sunt în cåutarea spiritualitåÆii. Dacå cineva rateazå experienÆa aceasta divinå în cursul acestei vieÆi, Atotputernicul va avea în continuare grijå de el, cu nesfârçitå iubire çi îndurare. El nu se gråbeçte çi le då copiilor såi rågazul necesar. Procesul de purificare poate dura multe vieÆi. Dar, la timpul cuvenit, cu toÆii vor fi curåÆaÆi çi aduçi la nivelul de la care, cu dragå inimå çi cu mare bucurie vor împlini Æelul Tatålui.

Din înaltul punct de vedere al Celui suprem, nu existå astfel de lucru ca råul. Cåci El çtie ce este bine cu adevårat pentru fiecare, iar planul Såu divin lucreazå fårå încetare pentru cea mai înaltå fericire a tuturor, redeçteptarea treptatå çi mântuirea.

104

7


Din toate acestea se poate vedea cå tot ceea ce consideråm a fi råu în lumea aceasta, inclusiv suferinÆa de orice fel, are drept scop final de a-l aduce pe cel care suferå pe calea iubirii çi a spiritualitåÆii. Aceasta este calea Maeçtrilor. Cåci numai Maeçtrii, împreunå cu puterea Cuvântului divin ne pot elibera de råu pentru totdeauna çi ne pot scåpa de supremaÆia puterii negative. ïn momentul iniÆierii Maeçtrii preiau råspunderea pentru vieÆile çi pentru karma noastrå çi din acel moment ne aflåm sub protecÆia lor çi apåraÆi de voinÆa puterii negative çi de aça-numitul råu.

ïn pofida faptului cå ne aflåm nemijlocit sub conducerea puterii negative, este de asemenea adevårat cå Tatål suprem se aflå în lumea aceasta çi este în noi. De fapt, El este cel care ne cålåuzeçte soarta çi nu puterea negativå; El foloseçte puterea negativå doar ca pe un instrument necesar pentru a-i aduce pe fiii Såi råtåciÆi înapoi în cåminul lor divin. Mai devreme sau mai târziu, adevåraÆii cåutåtori ai spiritualitåÆii vor ajunge la nivelul la care întâlnirea cu un Maestru desåvârçit çi eliberarea de råu care este consecinÆa ei, sunt asigurate. Este la fel de sigur ca çi faptul cå soarele va råsåri mâine dimineaÆa.

Este doar o problemå de timp, de experienÆe çi de achitare a karmei.

105


C A P I T O L U L X V I I

DIN MOARTE SPRE VIAæÅ

“Cel ce ascultå cuvântul (Cuvântul) meu çicrede în Cel ce m-a trimis are viaÆå veçnicåçi la judecatå nu va veni, ci s-a mutat din

moarte la viaÆå.” Ioan 5:24

“Mor în fiecare zi.” I Corinteni 15:31

Aceastå afirmaÆie de mai sus, fåcutå de cåtre Iisus, a fost interpretatå în general ca având înÆelesul: dacå am asculta çi am lua seama la învåÆåturile sale aça cum sunt date în Noul Testament, am putea avea acces dupå moarte la o viaÆå mai înaltå çi poate veçnicå.

Dar de departe cel mai probabil înÆeles este acesta: cei pe care Iisus îi va uni cu Suflul Sunetului, cu Cuvântul, vor trece de la moartea relativå a vieÆuirii în corp, la experienÆa unei vieÆi cu mult mai subtile într-una dintre lumile mai înalte, sau cereçti. Aceasta este, desigur, ceea ce se petrece întotdeauna cu discipolii unui Maestru întrupat, dupå ce au înaintat întrucâtva pe cale.

Pentru Iisus, ca çi pentru ceilalÆi Maeçtri, viaÆa glorioaså a împåråÆiei cerurilor nu era câtuçi de puÆin un lucru îndepårtat, care så se poatå realiza numai dupå moarte. Dimpotrivå, ea era o realitate foarte prezentå, în care se ajunge aici çi acum. ToÆi marii Maeçtri au împårtåçit acest adevår în mod absolut identic çi le-au aråtat discipolilor lor cum så påtrundå çi så cunoascå lumile cu o viaÆå superioarå, în timp ce tråiesc pe påmânt în acest trup.

Atunci când Iisus a vorbit despre aceasta, mesajul lui nu a fost înÆeles. Çi întotdeauna a fost la fel. Chiar çi în ziua de aståzi, printre oamenii care se presupune cå ar fi cu mult mai luminaÆi decât cei de acum douå mii de ani, puÆini sunt în måsurå så înÆeleagå cå acesta este adevårul. Lor li s-a vorbit despre un cer în care pot merge dupå moarte çi aceasta le pare întru totul adevårat. Dar când li se spune cå pot intra în cele mai înalte împåråÆii acum, în timp ce se aflå în trup çi în deplinåtatea conçtienÆei, tind så priveascå aceastå afirmaÆie ca neverosimilå, dacå nu chiar absurdå.

106

7


Totuçi, unul din punctele cele mai importante ale mesajului lui Iisus a fost acesta: så se treacå în deplinå conçtienÆå de la moartea în lumea aceasta joaså, la viaÆa nemårginitå a uneia din înaltele împåråÆii ale Tatålui; çi acesta a fost întotdeauna unul din punctele esenÆiale ale mesajului oricårui Maestru adevårat care împårtåçeçte sensul real al Cuvântului lui Dumnezeu. ïn ceea ce îi priveçte pe aceçti Maeçtri çi pe discipolii lor, ei nu se ocupå de doctrine sau teorii pe jumåtate înÆelese, ci de o experienÆå zilnicå, vitalå çi dåtåtoare de viaÆå.

Acum trebuie så înÆelegem încå un fapt: experienÆa de a accede în lumile înalte, fiind în trup, experienÆå pe care o împårtåçesc Maeçtrii Cuvântului, este identicå cu cea care are loc în clipa morÆii. Singura diferenÆå este aceea cå discipolii unui Maestru efectueazå experienÆa de bunå voie, în timp ce procesul morÆii este involuntar. Moartea vine la timpul prestabilit pentru ea prin karma individualå çi în realitate, continuitatea vieÆii nu este întreruptå atunci când råsuflarea påråseçte corpul, mai mult decât se întrerupe continuitatea vieÆii copilului atunci când are loc incidentul naçterii. Aça-numita moarte este mijlocul prin care viaÆa oamenilor este eliberatå, devenind mai intenså, mai realå. Atunci când acest lucru este înÆeles, se poate înÆelege sensul pe care l-au avut cuvintele Apostolului Pavel când a spus: “Eu mor în fiecare zi.” Fåcând exact ceea ce fac discipolii din ziua de aståzi, el îçi liniçtea mintea în timpul meditaÆiei sale zilnice çi îçi påråsea corpul, pentru a se înålÆa în lumile mai senine çi mai subtile ale împåråÆiei Tatålui.

Atunci când discipolul stråpunge vålul, trece prin “a zecea poartå” – care, de fapt “nu este mai groaså decât o aripå de fluture”, merge înåuntru çi se înalÆå spre lumile superioare, iar corpul råmâne în aceeaçi poziÆie în care l-a abandonat. Procesele vitale sunt încetinite pânå aproape de oprire, dar corpul este mai departe în stare perfectå, pânå când posesorul este gata de a se întoarce la el. El poate råmâne în afara corpului timp de ore întregi, sau chiar zile, dar se poate întoarce în orice moment la el dupå plac çi så-çi reia viaÆa zilnicå pe påmânt.

ïn tot acest timp, discipolul nu este niciodatå adormit sau inconçtient - nici o singurå clipå. De fapt, adevårul este cu totul opus. Pentru început, nu doar cå începe så creadå în împåråÆiile cerului, ci så le parcurgå çi så le cunoascå; iar noua existenÆå pe care o cunoaçte çi la care ia parte, este plinå de viaÆå çi luminå çi bucurie. El vede viaÆa dintr-o poziÆie privilegiatå, cu o viziune proaspåtå, cu noi speranÆe, el se desfåçoarå în sfere de gândire çi de experienÆå mai înalte. Atunci când s-a realizat aceastå experienÆå, toate bogåÆiile, plåcerile, posibilitåÆile lumii materiale, devin neînsemnate în comparaÆie cu ea. Trecând porÆile morÆii, discipolul moçteneçte nemurirea.

Moartea este cel mai important duçman al omenirii, iar puterea lui Dumnezeu întrupatå în Maestru - çi care se transmite prin Maestru, îngåduie biruinÆa asupra morÆii, prin iniÆierea în tehnica retragerii sufletului din trup, încå în timp ce suntem în viaÆå.

Sufletul, care în aceastå experienÆå se înalÆå deasupra conçtiinÆei trupeçti, iradiazå în toatå imaculata sa puritate çi ajunge la conçtiinÆa cosmicå. ïn scripturile indiene ascensiunea sufletului este numitå “Duaya Janma”, sau a doua naçtere, adicå naçterea din spirit, diferitå de cea din carne.

107


ïn lumea superioarå în care discipolul påtrunde la început çi unde îi vede pe mulÆi dintre cei care au atins înalte trepte ale forÆei çi puritåÆii spirituale, îçi simte propria fiinÆå extinzându-se cu o infinitå sete de creçtere çi de mereu mai multå creçtere, în cunoaçterea lui Dumnezeu çi a cåilor Lui. Acum nimic altceva nu mai conteazå pentru el. Tot restul este superficial, iar påmântul este perceput numai ca o çcoalå de pregåtire pentru suflet. Singurul lucru pe care îl simte real çi durabil este doar prezenÆa çi puterea çi viaÆa çi fericirea lui Dumnezeu, çi de a exista în prezenÆa Sa, çi în aceasta este toatå bucuria çi desåvârçirea çi mulÆumirea.

Discipolul a descoperit acum o lume mai strålucitå çi mai luminoaså, unde soarele nu apune niciodatå, norii nu întunecå, inimile nu sunt niciodatå sfårâmate: o lume ai cårei locuitori sunt dornici, mai presus de orice altceva, de Voia lui Dumnezeu çi unde Voia Sa Sfântå este våzutå ca fiind culmea çi esenÆa a tot ce este bun çi adevårat çi frumos. ïn aceastå lume de sus existå frumuseÆe, mai presus de puterea cuvintelor påmânteçti sau de cuprinderea minÆii påmânteçti. Existå o strålucire a culorilor çi luminii, pe care un artist påmânteçte-mårginit nu a fost niciodatå în putere så o înfåÆiçeze, çi o atot-cuprinzåtoare atmosferå de bucurie çi de încântare, de adoraÆie, de iubire, çi de viaÆå trepidând, care face de ruçine viaÆa påmânteascå.

“Cele ce ochiul n-a våzut çi urechea n-a auzit çi la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a gåtit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El.”

I Corinteni 2:9

Atunci când un discipol trece de la moarte la viaÆå çi accede într-una din lumile înalte, vede cå tot ceea ce este considerat frumos pe påmânt, este doar o reflectare slabå çi imperfectå a lucrurilor mult mai frumoase çi înalte care populeazå împåråÆia cerurilor. La aceasta se referå Platon când spune cå lumea materialå este o slabå reflectare a lumii Ideilor (lumea astralå). Discipolul care accede în lumile superioare, vede çi cunoaçte adevårul despre lumea fizicå çi despre lumile mai înalte, mai radioase, adevår pe care l-a întrezårit Shelley atunci când medita la moartea prietenului såu:

“Pace, pace! El nu e mort, nu doarme, Ci s-a trezit - din somnul vieÆii.

Çi noi suntem cei care, pierduÆi în zbuciumate-nchipuiri,Purtåm cu nålucirile zadarnicul råzboi.El s-a înålÆat deasupra beznei nopÆii noastre.”

ExperienÆa zilnicå a trecerii de la moarte la viaÆå duce la încetarea oricårei spaime în faÆa morÆii. Cåci Maestrul çi discipolii çtiu ce urmeazå dupå moarte, la fel cum cunosc orice lucru banal din aceastå viaÆå. Ei au învåÆat cum så treacå dupå voie prin porÆile morÆii, så vadå ce se aflå acolo çi så se întoarcå la viaÆa lor påmânteascå obiçnuitå, oricând çi atât de des cât o doresc. Modul de ”a muri în fiecare zi” çi a trece astfel de la moarte la viaÆå le-a fost familiar întotdeauna marilor Maeçtri spirituali din est. Aceast lucru este limpede demonstrat de multele lor referinÆe la aceastå chestiune. Mai jos sunt date doar câteva din foarte multe exemple:

Maulvi Rum, marele mistic Persan, scrie:

108

7


“ïnalÆå-te, O suflet, çi urcå înainte de moartea ta; priveçte-Æi împåråÆia çi Cåminul veçnic.”“Dacå râvneçti la viaÆå, atunci înainte de moarte så mori, O frate.”“Taina de a muri înaintea morÆii este cå dupå astfel de moarte vei dobândi divine binecuvântåri.”“Tu eçti astfel pentru cå afarå de corpul acesta (fizic) ai un alt corp (astral). Så nu fii deci temåtor de a påråsi corpul tåu muritor.”Guru Nanak a exprimat în repetate rânduri acelaçi adevår:

“Astfel de practicå spiritualå så urmezi, O Nanak, încât så mori chiar în timp ce tråieçti.”“Du-te în timp ce eçti viu acolo unde ai de mers dupå moarte.”“Våzând fårå ochi (fizici), auzind fårå urechi, mergând fårå picioare, lucrând fårå mâini, vorbind fårå limbå, astfel murind în timp ce tråieçti: pe calea aceasta, O Nanak, îl vei cunoaçte pe Dumnezeu, cunoscând voia Sa.”

Kabir Sahib înveçmânteazå aceeaçi gândire cu cuvintele:

“Moartea, de care oamenii sunt atât de îngroziÆi, pentru mine este izvor de pace çi bucurie.”

Dadu Sahib, un alt mare Sfânt, exclamå:

“O Dadu! ïnvaÆå så mori cât eçti viu, cåci la urmå toÆi trebuie så moarå.”

Bulleh Shah a scris:

“Dacå înaintea morÆii tale vei muri, aceastå moarte va aduce roade (divine).”

Profetul Mahomed spune în Coran:

“ïnaintea morÆii tale så mori.”“Oricine moare înaintea morÆii sale, va fi mântuit de o lume de chin; oricine se înalÆå deasupra lumii (materiale), este liberat de lume.”

Aceste citate au fost prezentate într-o oarecare abundenÆå, pentru cå ele aratå cu atâta claritate cå modalitatea de “a merge înåuntru” çi “a muri în fiecare zi” pentru a intra în împåråÆia cerurilor çi a experimenta roadele naçterii spirituale, a fost cunoscutå çi împårtåçitå nu numai de Iisus çi de Apostolul Pavel, ci de asemenea de toÆi marii Maeçtri din est. Acesta este un fapt încå neînÆeles cu adevårat în Æårile occidentale, deçi în orient el a fost cunoscut de secole de cåtre foarte mulÆi.

CredinÆa unui discipol, atunci când el a avut odatå aceastå experienÆå, nu mai poate fi clåtinatå de scepticismul celorlalÆi, cåci el a våzut cu proprii såi ochi çi çi-a dat seama cå învåÆåtura Maeçtrilor este adevår. Moartea a devenit un act voluntar çi el çtie cå viaÆa strålucitå de dincolo de vål este un fapt real. Lumea materialå îi apare ca fiind un vis; înså conform îndrumårilor Maestrului såu, el se întoarce çi îçi continuå existenÆa lumeascå. Dar lucrurile materiale çi-au pierdut pentru el vraja lor, iar lumea materialå nu mai are puterea de a-l interesa, ca înainte.

109


Cåci procesul de a muri zilnic çi a trece astfel de la moarte la viaÆå, aça cum învaÆå Maeçtrii desåvârçiÆi, aduce o bucurie care depåçeçte închipuirea celor care sunt legaÆi çi limitaÆi de materia fizicå.

C A P I T O L U L X V I I I

VIAæA VEÇNICÅ

“Cel ce ascultå Cuvântul meu...are viaÆå veçnicå.”

Ioan 5:24

“Çi aceasta este viaÆa veçnicå:110

7


så te cunoascå pe Tine, singurulDumnezeu adevårat.”

Ioan 17:3

Se poate înÆelege acum cå çtiinÆa spiritualå a Maeçtrilor nu este o religie ortodoxå, un sistem de rituri çi de ceremonii, sau un corp de dogme çi crezuri. Este o metodå în întregime spiritualå çi çtiinÆific demonstrabilå, de a gåsi çi a parcurge pânå la capåt calea care duce la Dumnezeul cel adevårat çi la adevåratul nostru cåmin ceresc de viaÆå veçnicå. Sunt mulÆi cei care, cu ajutorul unui Maestru întrupat în timpul vieÆii lor, au ajuns în patria lor, urmând aceastå cale anume. AlÆii, çi anume cei care doresc cu destul de multå ardoare så o urmeze, vor gåsi cu siguranÆå calea.

Calea Maeçtrilor nu este un termen imaginar sau simbolic. Este un drum anume pe care discipolul îl parcurge în tovåråçia Maestrului såu, care a stråbåtut de multe ori întreagul parcurs al drumului. Calea aceasta îl conduce pe cel care a pornit pe ea, de pe påmânt, tot mai sus, într-o împåråÆie cereascå dupå alta, fiecare dintre ele de o mai mare strålucire a frumuseÆii çi splendorii, pânå când în cele din urmå Maestrul îl aduce pe discipol în Sat Desh, regiunea vieÆii spirituale eterne.

ViaÆa în aceste lumi superioare, tårâmurile vieÆii veçnice, de nedescris în limbajul påmântesc, este infinit çi incomensurabil superioarå vieÆii de aici de pe påmânt. De fapt nu este posibilå nici o comparaÆie, pentru cå în spiritul lor, în substanÆa çi în aspectul lor, lumile acestea sunt cu totul diferite de tot ce este cunoscut aici.

Dar asupra unor fapte relatate de Maeçtrii, care numesc aceste lumi cåminul lor, cititorul poate så nu se îndoiascå. Nici unul dintre cei care s-a înålÆat pânå la a participa la viaÆa veçnicå a Dat Desh, nu a avut vreo pårere de råu vreodatå, påråsind în urma sa viaÆa cu mult mai joaså çi mai limitatå de aici de pe påmânt. Cåci nimeni nu este vreodatå nefericit în Sat Desh, sau så sufere de vreun råu sau de o imperfecÆiune care s-ar putea imagina. Pentru cei de acolo nu existå supårare sau moarte. ViaÆa în cåminul nostru adevårat este o viaÆå desåvârçitå din toate punctele de vedere; iar mulÆimile fårå numår de spirite pure care vieÆuiesc aici, pot fi caracterizate în termeni påmânteçti ca fiind radios çi desåvârçit de fericite.

Ce s-ar mai putea adåuga? ToÆii marii Maeçtri ai Cuvântului au spus cå viaÆa în Sat Desh este însåçi desåvârçirea. Iar desåvârçire înseamnå cå nu poate exista ceva mai bun.

ïNCEPUTUL CÅLÅTORIEI CÅTRE ïNALT

111


ïn momentul iniÆierii, discipolul ajunge în punctul de plecare al acestei cålåtorii cåtre caså. Cu sprijinul mereu prezent al Maestrului, el va sfårâma acum fiecare verigå a lanÆului care îl leagå de lumile inferioare çi înålÆându-se pe aripile forÆei divine care este Cuvântul, va atinge regiunile vieÆii veçnice. Aceastå cålåtorie este începutå în timp ce discipolul tråieçte pe påmânt în corpul fizic. Cåci, dupå cum s-a accentuat de multe ori, noi nu suntem limitaÆi la corpul nostru fizic nici chiar în timp ce tråim în el. Suntem întemniÆaÆi în corp doar pentru cå nu çtim cum så ieçim din el. Una din primele lecÆii pe care le predau Maeçtrii discipolilor lor, este cum så påråseascå corpul dupå dorinÆå çi så ajungå în tårâmurile superioare.

Metoda începe de fapt cu practicarea zilnicå a meditaÆiei, în care atenÆia este concentratå çi focalizatå în cel de al treilea ochi - poarta de intrare în lumile superioare. Mai devreme sau mai târziu, în funcÆie de progresul realizat, corpul astral al discipolului, împreunå cu corpul cauzal, cu mintea çi sufletul, vor depåçi “cea de a zecea poartå” din frunte çi vor intra în regiunea astralå. Aceasta este situatå imediat deasupra limitelor universului fizic. Se aflå în partea inferioarå a Brahmand, a doua mare diviziune.

Discipolul se aflå acum “în situaÆia cuiva care a fost toatå viaÆa sa închis într-o temniÆå pe jumåtate întunecatå çi a fost chiar acum eliberat,” spune Dr. J. Johnson în cartea sa, "Cu un mare Maestru în India". “El påçeçte afarå din zidurile închisorii într-un parc frumos, sau o grådinå din faÆa închisorii, gata så înceapå cålåtoria acaså. De fapt, acum este gata så înceapå cu adevårat så tråiascå; libertatea lui este îmbåtåtoare, încântåtoare. ïn acest moment cålåtorului i se dåruiesc atâtea impresii noi încât este de-adreptul uluit. Este cu desåvârçire beat de încântare. Este conçtient de o minunatå creçtere a forÆelor sale. Viziunea sa este lucidå. SpaÆiul este desfiinÆat. Timpul a dispårut; de acum, toate evenimentele se açtern cu limpezime înaintea sa, clar conturate, din trecut, prezent çi viitor.

“El înÆelege acum natura nerealå, fantomaticå, a lumii de jos din care tocmai a scåpat. ïntrezåreçte jalnicele ei limitåri, spectacolul ei efemer, iluzoriu, panorama naçterilor çi a morÆilor sub roata karmei - sau a legii cauzei çi efectului. Toate acestea sunt acum limpezi pentru conçtiinÆa sa iluminatå - çi totuçi a fåcut doar primul pas pe calea Maeçtrilor. Cåci calea regalå începe chiar cu primul pas prin cea de a zecea poartå, în afara corpului fizic, în prima zonå astralå.”

Aceasta este interpretarea corectå a faimosului “mit al peçterii” al lui Platon.

Aici îl întâlneçte discipolul pentru prima datå pe Maestrul såu în forma sa astralå. ïncepând din acest moment, forma radiantå este însoÆitorul såu permanent çi îl conduce pe drumul spre înalt. Discipolul se aflå acum într-o lume necunoscutå vreodatå înainte çi despre a cårei existenÆå cei mai mulÆi oameni nu çtiu nimic. Dar aceasta este o lume care se impune cålåtorului ca fiind mult mai realå decât lumea materialå. Ea este în acelaçi timp mult mai subtilå çi mai frumoaså, plinå de luminå çi de bucurie.

112

7


Aici se petrec întâmplåri de o mare varietate, de o frumuseÆe care trezeçte evlavia, se aflå peisaje, râuri çi munÆi, pajiçti, påduri çi clådiri. Existå de asemenea o mulÆime de oameni, din fiecare naÆiune çi trib de pe påmânt. Discipolul comunicå cu ei, cåci aici toate limbajele sunt înÆelese de cåtre toÆi. Lumina çi culorile acestei lumi depåçesc toate cele ce existå pe acest biet påmânt, oricât de frumos ne-a pårut el înainte. Toate acestea sunt våzute de cåtre discipol pentru prima datå cu alÆi ochi, de care nu s-a folosit în mod conçtient înainte. Acum funcÆioneazå în corpul såu astral, folosind simÆurile sale astrale pentru a comunica, întru totul la fel cum îçi folosea înainte simÆurile fizice.

Cålåuzit de Maestru în forma lui astralå, discipolul intrå acum în Capitala de o frumuseÆe de neimaginat, Sahansdal Kanwal, care înseamnå “Lotusul cu o Mie de Petale”, un minunat Æinut de luminå çi frumuseÆe, de nedescris în limbajul påmântesc. Aici se aflå o mie çi una de lumini sclipitoare, un centru luminos mai mare, înconjurat de altele o mie. Fiecare luminå are o culoare sau o nuanÆå diferitå çi toate sunt înmånunchiate împreunå în forma unei uriaçe flori de lotus cereçti.

Acest radios grup de lumini care strålucesc intens, dar cu o luminå delicatå, este numit çi “Koh-i-Noor”, sau “Muntele de Luminå”. El este de fapt centrala energeticå a universului fizic. Din ea, ca dintr-un uriaç dinam, porneçte puterea care creazå, susÆine çi controleazå întreaga creaÆie de mai jos decât lumea astralå, toate milioanele de sori, stele çi galaxii, fiecare din ele miçcându-se pe orbita ei statornicitå - çi tot ceea ce constituie imensitatea de necuprins a universului fizic. Guru Nanak spune cå în regiunea astralå,

“Zi çi noapte stråluceçte Flacåra purå, iar ucenicii unui Guru cunosc lumina aceasta låuntricå... Prin harul unui Guru este perceputå aceastå Flacårå.”

Vorbind despre aceastå luminå, Paltu Sahib spune:

“ïn ceruri este o fântânå întoarså, iar în ea arde o fåclie. Fåclia arde fårå ulei çi fårå feçtilå, çi este mereu aprinså, zi çi noapte çi în toate cele çase anotimpuri çi douåsprezece luni.Cel care l-a aflat pe Sat Guru vede Lumina aceea; celor care nu au un Sat Guru ea le råmâne nevåzutå.”

CÅLÅTORIA CONTINUÅ

Discipolul poate petrece câteva luni, sau chiar ani, stråbåtând lumile astrale, înainte de a progresa pânå la urmåtoarea regiune de mai sus. Durata depinde de karma sa, de greutåÆile pe care le aflå în sine însuçi çi de pregåtirea generalå cu care a pornit pe cale. Totuçi, s-ar putea ca Maestrul så-l poarte pânå la a doua regiune a cåii, tårâmul minÆii universale, unde discipolul funcÆioneazå în corpul såu mental sau cauzal.

Prea mult din ce se aflå acolo nu poate fi redat în limbaj omenesc, pentru cå pe påmânt nu existå nimic cu care så se poatå asemui. Se poate spune doar cå pe måsurå ce discipolul se înalÆå tot mai sus pe cale, în mod continuu, începe så vadå cu un ochi din ce în ce mai limpede miracolul çi slava planului lui Dumnezeu. Cu fiecare pas mai sus, majestatea operei Creatorului se ridicå înaintea ochilor såi într-o mai vastå çi copleçitoare splendoare.

113


Atunci când atinge aceastå regiune, discipolul se descoperå pe sine în posesia unor puteri neobiçnuite çi a unei înÆelegeri de care nu a beneficiat niciodatå pânå atunci. De fapt, el se dezvoltå pe måsurå ce avanseazå. Acesta este motivul pentru care este necesarå adeseori o perioadå de timp considerabilå pentru a ajunge în regiunile superioare. Pentru a putea accede în atmosfera lor spiritualå mai înaltå çi mai purå, trebuie ca pregåtirea så fie treptatå. Lumea cauzalå, cåminul minÆii universale, este locul unde sinele sau sufletul discipolului înlåturå mintea de care, mai sus, nu mai are nevoie pentru a comunica sau pentru a intra în contact cu lumea din jur. Sufletul sau spiritul singur, liber de corpul material, de corpul astral çi de corpul cauzal, se înalÆå cåtre regiunea urmåtoare, al treilea stadiu al cåii Maeçtrilor.

Când ajunge în a treia regiune, discipolul dobândeçte din nou un mare spor al puterii sale spirituale çi a înÆelegerii sale. Pe måsurå ce se înalÆå, existå înså o dificultate din ce în ce mai mare de a descrie ceea ce vede çi aude în regiunile superioare. Ele sunt atât de departe çi de diferite de påmânt... NoÆiunile din regiunile superioare sunt dincolo de posibilitatea de a fi sesizate de cåtre locuitorii påmântului çi nu pot fi transmise în nici un limbaj påmântesc.

Atingerea celei de a treia regiuni înseamnå un stadiu important al evoluÆiei sufletului. El abandoneazå aici ultimele råmåçiÆe ale impuritåÆilor påmânteçti çi, deplin purificat, funcÆioneazå fårå nici un corp de nici un fel. Aici este în måsurå så se vadå pentru prima datå pe sine aça cum este cu adevårat çi cum a fost dintotdeauna - spirit pur, copil al Domnului suprem, o picåturå din ocean. Aici este pentru prima datå cu desåvârçire nestingherit çi liber. Iar din aceastå regiune nu se mai întoarce pentru a se naçte pe påmânt din nou.

Din acest moment, toate nåzuinÆele sufletului se îndreaptå cåtre înalt. Sufletul depåçeçte atracÆia çi nostalgia sa pentru regiunile inferioare çi este neråbdåtor så se înalÆe mai departe. Fiind liber acum de toate impuritåÆile, sufletul ajunge aici la strålucirea a doisprezece sori ca al nostru, iar acum se înalÆå cu repeziciune cåtre regiunile cu mult mai desåvârçite de mai sus.

Ståpânul sau conducåtorul celei de a patra regiuni este cunoscut ca Sohang, iar înÆelesul numelui este “Ceea ce eçti tu, sunt eu”. Atunci când discipolul atinge cea de a patra regiune çi zåreçte majestuasa splendoare care te emoÆioneazå prin måreÆie a ståpânului ei, cunoaçterea sau realizarea îl copleçesc cu o bucurie imenså: “Eu sunt Acela! Acela sunt eu!” ïn acel moment de împlinire sublimå, discipolul cunoaçte - çi çtie pentru totdeauna cå el este una cu acel UNU suprem. Guru Nanak spune:

“ïn Sohang cunoaçte-te pe tine însuÆi prin taina Cuvântului.”

114

7


Regiunea a patra este poarta de intrare în låcaçul conducåtorului celei de a cincea regiuni, care se numeçte Sach Khand, Regiunea Adevåratå sau Nepieritoare. Aceasta este partea inferioarå a Sat Desh, cea mai înaltå regiune spiritualå, de o vastitate çi splendoare de nedescris, Æinutul adevårat sau permanent. Ståpânul såu, care este Sat Purush (Domnul Adevårat sau Dumnezeu), este Tatål nostru al tuturor çi a tuturor regiunilor de mai jos. El este iubire nemårginitå çi luminå, înÆelepciune, inteligenÆå çi putere. ïmpåråÆia Sa este pierduta lume de frumuseÆe, luminå, pace çi bucurie, pe care o cautå orice om çi nu o poate afla niciodatå pe acest påmânt.

Discipolul a atins acum tårâmul nemuririi çi al adevårului. El a cunoscut adevårul, prin graÆia Maestrului såu - çi cu siguranÆå cå aceasta l-a fåcut liber. Pânå çi în regiunile inferioare ale Brahmand, el mai este expus în continuare så reîntoarcå pe påmânt çi så renascå pentru a muri. Dar atunci când atinge regiunea pur spiritualå a Sat Desh, a cårei primå zonå este cea de a cincea regiune a cåii Maeçtrilor, nu mai existå întoarcere pe påmânt, decât dacå este trimis ca mântuitor. Cåci Sat Desh este regiunea vieÆii veçnice.

Aici, discipolul primeçte cu prisosinÆå råsplata pentru lungul såu drum de pregåtire çi pentru devotamentul faÆå de Maestrul såu. Devine el însuçi sfânt; iar misiunea Maestrului såu în privinÆå acestei cålåtorii ia sfârçit. Maestrul l-a adus în cåminul såu adevårat, îndeplinindu-çi fågåduinÆa:

“Eu sunt Calea, Adevårul çi ViaÆa.” Ioan

14:6

REGIUNILE MAI INALTE

Dar sufletul nu a parcurs încå partea cea mai frumoaså, sublimå, a cålåtoriei sale. Deasupra celei de a cincea regiuni, aça cum s-a spus, mai sunt încå trei regiuni cereçti, fiecare din ele de o splendoare cu totul de necuprins. De aici înainte înså, conducåtorul celei de a cincea regiuni preia råspunderea cålåuzirii sufletului pânå la sfârçitul cålåtoriei sale. Prin marea sa iubire çi luminå, el îndrumå sufletul prin toate regiunile de mai sus. Mai întâi, sufletul este contopit cu însåçi esenÆa ståpânului celei de a cincea regiuni, împårtåçind astfel toate atributele sale. Se înalÆå apoi la cele trei regiuni de mai sus.

ïn cele din urmå, la sfârçitul ultim al cålåtoriei sale, sufletul ajunge la Radha Soami Dham, låcaçul Domnului Dumnezeului suprem, Regiunea Celui Nenumit, pe care deçi nu-l poate descrie nici un nume, este numit Radha Soami, Dumnezeul Sufletului. El este Domnul suprem a tot ceea ce existå.

115


Nici un gând omenesc nu poate cuprinde gloria Domnului Dumnezeului suprem; nici un limbaj omenesc nu poate vorbi despre El. El este cel fårå de formå, atoate-cuprinzåtor, omniprezentul Unu. El este oceanul impersonal de iubire, infinit, în care de fapt ne aflåm cu toÆii. De la El purcede toatå viaÆa çi spiritualitatea, tot adevårul, toatå iubirea çi puterea. ToÆi ståpânitorii tuturor regiunilor sunt manifeståri ale Sale, El preluând forme - çi forme multe, pentru a putea fi îndeplinite binecuvântatele Sale planuri în toatå nesfârçita creaÆie. ToÆi sunt forme ale Lui; dar nici una nu-l exprimå în întregime, în totalitatea Sa. El poate lua milioane de forme, dar El însuçi råmâne lipsit de formå, impersonal, atoate-påtrunzåtor. El este spiritul universal, viaÆa universalå; esenÆa spiritualå a tot ceea ce existå. ïmpåråÆia Sa cereascå este oceanul infinit çi veçnic al realitåÆii çi spiritualitåÆii.

Despre cea mai înaltå dintre toate regiunile, Soami Ji din Agra spune:

“Sufletul a våzut acum cele trei regiuni de deasupra Sach Khand (Regiunea Adevåratå) çi ståpânitorii care le conduc pe fiecare. I-a våzut pe ei çi çi-a unit propria fiinÆå cu ei. Tot ceea ce poate spune este cå aici în aceste Regiuni Sfinte: iubirea joacå rolul suprem. Totul este iubire.”

Sufletul a ajuns acum la sfârçitul cåii SfinÆilor. El a fost condus, etapå cu etapå, de la nivelele inferioare ale acestei planete întunecate, Påmântul, pânå la cele mai înalte tårâmuri de spiritualitate, puritate çi fericire. Pe parcursul cålåtoriei discipolul s-a transformat dintr-o fiinÆå omeneascå limitatå, mânatå de dorinÆele inferioare ale minÆii çi ale celor cinci patimi påmânteçti, într-o divinitate de o slavå, înÆelepciune çi putere de neînchipuit.

Cu ajutorul Maestrului çi prin puterea spiritualå a Cuvântului, çi-a lepådat trupul muritor çi a devenit nemuritor. El acum cunoaçte çi este una cu Domnul adevårat çi contopindu-se pe sine cu El, a devenit o parte a vieÆii veçnice a tårâmurilor înalte. Ce anume a devenit el acum, va råmâne pentru totdeauna dincolo de puterea de înÆelegere a locuitorului obiçnuit al påmântului.

Privind în urmå la viaÆa sa mårginitå çi jalnicå pe påmânt, poate cå îçi va aminti uneori momentul când l-a întâlnit pe Maestrul såu pentru prima datå, a privit în ochii såi radiind de spiritualitate, care revarså iubire çi compasiune pentru întreaga omenire çi i-a ascultat cuvintele:

“Vino, så ne întoarcem la Casa noastrå. De ce så tråieçti într-o Æarå stråinå?”

Statura çi misiunea Maestrului, sau a Sfântului, acum sunt evidente.

Itinerarul mântuirii, întoarcerea negreçitå în regiunile superioare, niciodatå nu pot fi realizate fårå el, nici în aceastå viaÆå, nici dupå moartea omeneascå. Din aceastå cauzå Maestrul desåvârçit este necesitatea supremå pentru cel care tinde så atingå aceste regiuni. De aceea calea cåtre aceste regiuni este numitå calea SfinÆilor. Fericit cu adevårat este acel suflet care se încredinÆeazå unui Sfânt çi întreprinde ascensiunea în tovåråçia sa. Este cel mai binecuvântat dintre toÆi fiii oamenilor.

Asemenea suflete, spun Maeçtrii, vieÆuiesc în veçnica fericire.

116

7


117

yoga and the bible

Documents