www.referat.ro proiectrealizareasiprodusuluicamasapentrubarbati 91089

15
TEMA PROIECTULUI TEMA PROIECTULUI Proiectarea si realizarea produsului “Camasa pentru “Camasa pentru barbati” barbati” (marimea 50) si caracterizarea „masinii simple de „masinii simple de cusut”. cusut”. 1

Upload: mary-bowers

Post on 13-Jun-2015

1.196 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

sdasdasd

TRANSCRIPT

Page 1: Www.referat.ro ProiectrealizareasiprodusuluiCamasapentrubarbati 91089

TEMA PROIECTULUITEMA PROIECTULUI

Proiectarea si realizarea produsului “Camasa pentru barbati” “Camasa pentru barbati” (marimea 50) si

caracterizarea „masinii simple de cusut”. „masinii simple de cusut”.

1

Page 2: Www.referat.ro ProiectrealizareasiprodusuluiCamasapentrubarbati 91089

PLANUL PROIECTULUIPLANUL PROIECTULUI

Memoriu justificativ

CAP. ICAP. I

11. Alegerea descrierea produsului

22. Materiale de baza si auxiliare folosite la confectionarea produsului ales

CAP. IICAP. II

11. Realizarea tiparului clasic

22.Realizarea sabloanelor

CAP.IIICAP.III

Caracterizarea utilajului masina simpla de cusut

1.1. Caracteristici tehnico functionale

2.2. Organe de lucru

AnexeAnexe

BibliografieBibliografie

MEMORIU JUSTIFICATIVMEMORIU JUSTIFICATIV

Imbracamintea este un bun vestimentar pe care oamenii il folosesc pentru apararea corpului de intemperii si in scop estetic.

Moda cuprinde un ansamblu de gusturi, preferinta si deprinderi care predomina la un moment dat in cadrul societatii.

Imbracamintea ca obiect vestimentar difera de la o zona geografica la alta in functie de factorii climatici si nationali care domina regiunile respective. La acesti factori se mai adauga un element important moda timpului.

Moda cuprinde si alte sfere de influenta: imbracamintea, marochinaria, mobila, transporturile, cladirile, etc.

Fiecare perioada de influenta a modei are o durata mai mare sau mai mica in functie de factorii care au impus-o.

La sfarsitul perioadei de „la moda” intervine fenomenul de „demodat”.Frumusetea imbracamintei este asamblul de forme, armonii si culori pe care

trebuie sa le indeplineasca vestimentatia oamenilor.

2

Page 3: Www.referat.ro ProiectrealizareasiprodusuluiCamasapentrubarbati 91089

Producerea imbracamintei trebuie sa asigure acesteia conditia de fiabilitate.Fiabilitatea este caracteristica unui produs de a indeplini o functie data, in

anumite conditii pentru o anumita perioada de timp.Mentenabilitatea exprima posibilitatea produsului defect de a putea fi intretinut si

reparat si repus in stare de functionare.Atat fiabilitatea cat si mentenabilitatea sunt factori care asigura disponibilitatea

produsului.Prima parte a proiectului se refera la proiectarea clasica a produsului „Camasa

pentru barbati”. La partea a doua s-a ales prezentarea „Masinii simple de cusut”.S-a urmarit indentificarea caracteristicilor tehnico-functionale ale masinii,

enumerarea si descrierea organelor de lucru.

CAPITOLUL ICAPITOLUL I

1.1. . ALEGEREA SI DESCRIEREA PRODUSULUI. ALEGEREA SI DESCRIEREA PRODUSULUI

Camasa pentru barbati se poate confectiona cu guler clasic si cu maneca lunga sau scurta.

In proiect am ales o camasa clasica cu maneca lunga si mansete simple. Gulerul este construit dintr-o bucata dublata cu material de fond si este intarit cu insertie la fel ca si mansetele. Pe umeri este prevazuta cu o platca care se dubleaza cu material de fond. Spatele este croit mai larg si se monteaza cu platca prin incretire sau prin formarea de cute care sa asigure lejeritatea miscarilor la purtat .Gulerul camasii barbatesti este clasic, fiind format dintr-un singur detaliu care cuprinde atat pelerina cat si bentita.

2. MATERIALE DE BAZA SI AUXILIARE FOLOSITE LA2. MATERIALE DE BAZA SI AUXILIARE FOLOSITE LA CONFECTIONAREA PRODUSULUI ALESCONFECTIONAREA PRODUSULUI ALES

Dupa importanta pe care o au in componenta produsului materialele utilizate pot avea functia de baza fiind numite materiale de baza, sau functie auxiliara, numite materiale auxiliare.

3

Page 4: Www.referat.ro ProiectrealizareasiprodusuluiCamasapentrubarbati 91089

MATERIALE DE BAZAMATERIALE DE BAZA

Sunt materialele care indeplinesc functia principala la produs si sunt intrebuintate la confectionarea fetei produsului.

Pentru confectionarea imbracamintei se pot folosi diferite materiale de baza in functie de produs si de destinatia acestuia: tesaturi, tricoturi, blanuri, piei naturale sau sintetice si textile netesute.

TESATURILETESATURILE

Sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor textile.Tesaturile prezinta o buna stabilitate si rezistenta la purtare.

Dupa natura provenientei lor, tesaturile pot fi:din bumbacdin in si canepadin lanadin matasedin fire sintetice.

MATERIALE AUXILIAREMATERIALE AUXILIARE

Principalele materiale auxiliare sunt:

captuselileintariturileata de cusutfurniturilegarniturile

In functie de produs si model, materialele auxiliare pot lipsi din componenta produsului.

4

Page 5: Www.referat.ro ProiectrealizareasiprodusuluiCamasapentrubarbati 91089

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

1. REALIZAREA TIPARULUI CLASIC1. REALIZAREA TIPARULUI CLASIC

CAMASA PENTRU BARBATICAMASA PENTRU BARBATI

-- Dimensiuni principale

a.a. Constructia tiparului de camasa. Calculul dimensiunilor de baza

- in lungime:

- in latime:

Trasarea liniilor de baza

5

Page 6: Www.referat.ro ProiectrealizareasiprodusuluiCamasapentrubarbati 91089

Trasarea liniilor de contur

Platca spatelui

b.b. Constructia gulerului

6

Page 7: Www.referat.ro ProiectrealizareasiprodusuluiCamasapentrubarbati 91089

c.c. Constructia manecii

d.d. Constructia mansetei

2. REALIZAREA SABLOANELOR2. REALIZAREA SABLOANELOR

Sabloanele reprezinta copia tiparelor de baza la care se adauga rezervele de cusaturi si tivuri.

In intreprinderile de confectii se folosesc sabloane originale si sabloane de lucru.

7

Page 8: Www.referat.ro ProiectrealizareasiprodusuluiCamasapentrubarbati 91089

Sabloanele originale se confectioneaza din hartie.Aceste sabloane nu sunt folosite pentru lucru in sectiile de productie, ci se pastreaza in cadrul serviciului tehnic, fiind utilizate pentru controlul sabloanelor de lucru.

Sabloanele de lucru se utilizeaza in cadrul sectiilor de productie la croirea produselor sau ca sabloane ajutatoare la operatii de rihtuire, trasare a conturului sau la coaserea diferitelor garnituri.

Pentru fiecare detaliu al imbracamintei se confectioneaza un sablon, care trebuie sa aiba forma si dimensiunile detaliului reprezentat. Sabloanele pot fi confectionate din: carton, tabla, placaj sau placi sintetice.

Fiecare detaliu din completul de sabloane este marcat cu:denumirea produsului si numarul de modelmarimea (talie, grosime)denumirea detaliuluinumarul piesei din completul de sabloane,de cate ori se va incadra pe material

Pentru detaliile care urmeaza a se croi pe fir dublu se va reprezenta indicatia „fir dublu” .

CAPITOLUL IIICAPITOLUL III

CARACTERIZAREA UTILAJULUI „MASINA SIMPLA DE CUSUT”CARACTERIZAREA UTILAJULUI „MASINA SIMPLA DE CUSUT”

1. CARACTERISTICI TEHNICO-FUNCTIONALE1. CARACTERISTICI TEHNICO-FUNCTIONALE

Masina simpla de cusut este utilizata pentru executarea cusaturilor tighel, formate din doua fire de ata montate una la ac si cealalta la suveica.

Aceasta masina este actionata de un motor electric cu o putere P de la 0.25.....0,4 KW, asigurand o viteza de coasere de la 2000 pana la 6000 impunsaturi/min.

Masina functioneaza cu ace avand finetea de 100 pentru materiale groase si 80 pentru materiale subtiri.

Cusatura realizata are pasii reglabili de la 0 la 4,5 mm pentru materiale groase si de la 0 la 3,5 mm pentru materiale subtiri.Ca parti principale se deosebesc: masa de lucru care sustine corpul ce incorporeaza organele de lucru si mecanismele functionale. Rolul masinii simple in procesul de productie este de a realiza cusatura tighel necesara coaserii la operatiile de asamblare si fixare a detaliilor la imbracaminte. Cusatura tighel este caracterizata prin aspect identic si dimensiuni egale pe ambele fete ale materialului cusut. Cele doua fire se impletesc prin puncte de legatura aflate la mijlocul grosimii straturilor. Intre punctele de legatura ale celor doua fire se formeaza pasul P, care are o lungime variabila de la 0 la 5 mm.

Tighelul simplu este caracterizat de o cusatura cu elasticitate redusa, fiind utilizat la coaserea imbracamintei din tesaturi. In final, cusatura trebuie sa aiba legaturi formate pe mijlocul grosimii straturilor cusute, astfel incat acestea sa fie ascunse in interiorul materialului. Abaterea de la aceasta conditie tehnica, constituie o dereglare in

8

Page 9: Www.referat.ro ProiectrealizareasiprodusuluiCamasapentrubarbati 91089

functionarea masinii. Tichelul simplu este utilizat la diferite cusaturi, dintre care cele mai importante sunt cusaturi de incheiat, fixat si bordat.

2. ORGANE DE LUCRU2. ORGANE DE LUCRU

Organele de lucru ale masinii de cusut sunt cele care participa direct la formarea cusaturii.Acul –Acul – indeplineste rolul de a transporta firul prin straturile de material si de a forma bucla de impletire. Este alcatuit din butucul 1, care se monteaza in tija – suport, tija 2, varful 3, prevazut cu orificiul 4, ce conduce firul, santurile 5 si 6 ce au rolul de a proteja firul in timpul coaserii. Dimensiunile acului difera in functie de finetea firului de ata, de finetea materialului de cusut si de operatia ce se executa.Finetea acului este data prin gradul de subtirime si se exprima in sutimi de milimetru. Se utilizeaza ace avand finetea de 70 la 150, crescand din 10 in 10 sutimi de milimetru.Conducatorul de fir –Conducatorul de fir – are rolul de a conduce firul de la ac si de a-l tensiona dupa ce a fost impletit cu firul de la suveica. In functie de numarul firelor de ata de la ac, conducatorul de fir poate fi prevazut cu unul sau doua orificii.Apucatorul –Apucatorul – indeplineste functia de a prinde bucla formata de ac si de a o impleti cu firul de la suveica. La masina simpla apucatorul efectueaza doua rotatii pentru fiecare rotatie a arborelui principal, in care: la prima rotatie prinde bucla si o infasoara pe suveica, iar la a doua rotatie iese din bucla si merge in gol. Ca parti componente, apucatorul este alcatuit din: corpul 1, carligul de prindere 2 si locasul 3 pentru montarea pe axul suport.Suveica –Suveica – are rolul de a purta firul inferior si de a-l tensiona pentru formarea cusaturii. Ca parti componente suveica este alcatuita din corpul 1, locasul 2 de stabilizare in carcasa, suportul 3 al bobinei cu fir, dispozitivul 4 de tensionare a firului, portita 5 pentru asigurarea in carcasa.Transportorul –Transportorul – indeplineste functia de a transporta materialul in timpul coaserii, fiind compus dintr-o cremaliera dintata 1 prevazuta cu 2 sau 3 randuri de dinti, suportul 2 al cremalierei si locasul 3 de montare in suport. Pentru transportarea materialului, transportorul efectueaza o miscare complexa: ridicare – inaintare – coborare - retragere dupa care ciclul este reluat.Piciorusul –Piciorusul – este organul lucrator care preseaza straturile de material pe transportor in vederea realizarii transportului. Ca parti componente, piciorusul este alcatuit din: talpa 1 montata la suportul 2, orificiul 3 prin care patrunde acul si locasul de montare 4 prin care se fixeaza in tija. Piciorusul simplu are talpa si suportul dintr-o singura piesa. Piciorusul cu articulatie are talpa articulata la suport. Piciorusul cu rola are in locul talpii o rola de presare.

9

Page 10: Www.referat.ro ProiectrealizareasiprodusuluiCamasapentrubarbati 91089

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

Gheorghe CionteaGheorghe Ciontea- Utilajul si tehnologia meseriei, confectioner imbracaminte din tesaturi si tricoturi.- Manual pentru clasele IX – X, Licee industriale cu profil de Industrie usoara si anii

I – II Scoli Profesionale Editura Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti 1994.

Gheorghe CionteaGheorghe Ciontea- Utilajul si tehnologia meseriei, confectioner imbracaminte din tesaturi si tricoturi.- Manual pentru Licee de industrie usoara, clasele a-XI-a si a –XII-a si Scoli

profesionale, anul III Editura Didactica si Pedagogica R.A. Bucuresti 1993.

Gheorghe CionteaGheorghe Ciontea- Proiectarea imbracamintei- Manual pentru clasele IX – X, Licee industriale cu profil de industrie usoara si anii

I – II, Scoli profesionale , Editura Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti 1993.

Gabriela Neagu (coordonator),Simona Moisin, Lucia CiubotariuGabriela Neagu (coordonator),Simona Moisin, Lucia Ciubotariu- Utilaje si tehnologii de profil, pregatire generala tricoter confectioner.- Manual pentru Scoala profesionala anul II, Editura Economica Preuniversitara,

2000.

Viorica Papaghiuc, Irina Ionescu, Ioan NeaguViorica Papaghiuc, Irina Ionescu, Ioan Neagu- performante in domeniul coaserii materialelor textile, Editura Gheorghe Asachi, Iasi

1999.- Masini si instalatii pentru croit si confectionat, Editura Universitatii „Lucian Blaga”

Sibiu 2002.- Prospecte de prezentare ale firmelor constructoare de masini de cusut Brother si

Pfall.

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate

10