www.referat.ro-niccolo machiavelli - principele.doc8b852

7/30/2019 Www.referat.ro-niccolo Machiavelli - Principele.doc8b852

1/7

NICCOLO MACHIAVELLI PRINCIPELE

- RECENZIE -Il Principe este un mic tratat care a facut oclolul lumii s i

despre care s -au scr is b ibl ioteci int reg i . Aces t t rata t, care es te in

real itate o suma de reguli , de norme, de sfaturi, un fel de memorial ,

poate fi considerat ca un adevarat program de redesteptare nationala, ca

un act de incredere in destiul propriei patrii , in realitatea ei, in viitorul

ei luminos.

Niccolo Machiavelli a fost intelectualul cel mai reprezentativ al

epocii sale. Umanismul machivelian creator de state a deshis o imensa

perspectiva. Cunoscand istoria, legile ei, Machivelli este constient ca

numai in cadru l e i real se poate amel io ra dest inu l in tregi i omenir i ,

precum si al omului individual.

Intre Dante si Alfieri, vocea lui Machivelli a intonat singura un

inal t ideal . Si nu poate sa nu f ie remarcata, drept o mare ciudatenie,

soa rt a l it erara a acestei car ti care a s ta rn it cele mai p as io na te s i

furtunoase polemici in lume. Stilul lui Machiavelli este in concordantadeplina ca meandrele gandirii sale, pe care le urmareste indeaproape in

t oa te r it mu ri le s al e. S ti lu l d in P ri nc ip e s e r ev en di ca d e l a a rt a

g ra vo ri lo r i n a ra ma s au i n o te l. F ra ze le s al e c ap at a c ar ac te ru l

sentintelor sau proverbelor si sunt demne de a fi scrise in marmura.

Stilul operelor lui Machivelli este si o adevarata batalie, dusa de

catre autor impotriva cuvintelor, pentru ordonarea lor intr-o arhiectura

car poate aminti uneori de caracterist ici le prozei lat ine. In Principe,

aceasta lupta cunoaste supremul sau triumf. Sinceritatea pasionata care

l-a caracterizat in gandire, tentativele reusite de a nota imediat, de a o

t ranscr ie impres ia in expresie exacta s i p recisa , u rmata de v iz iuea

clara, niciodata confuza, a planului uei lucrari, au facut intr-adevar din

Machiavell i un maesru al s t i lu lui l i terar , caracterist ic i tal ian , care cu

greu va putea sa fie vreodata depasit .

1


2/7

Expunerea clara a faptelor, determinata de riguroasa sa logica,

g ases te imediat o forma corespu nzatoa re , f ar d e a rt if ic ii , r ap id a,

nervoasa, naturala in marea ei sobrietate, Proza lui Machiavelli isi afla

in s in e p ro pr ia -I a rt a, culoa re , lumin a carcter is ti ca , d ar mai a les

aceas ta cal it at e sup rema d e a adera imediat l a r itmu ri le g an di ri i

autorului. Concordanta dintre meditatie si expresie este armonica, stilul

alternand dupa desfasurarea gandirii .

Om al epocii sale, reprezentant al ideilor contemporane, al

n es tinsei Ren as te ri , N icco lo Machiav el li l -a p utut avea mod el p e

Cesare Borgia, figura politica centrala din Cinquecento, simbolul fortei

care vrea sa domine.

O imensa dezbatere, de-a lungul celor cinci secole care au

trecut de la nasterea scriitorului, a oscila intre doi poli adversi. Intr-o

parte pendulau afirmatorii machiavellismului, cuvant sinonim cu

amorl ita tea pol i tica, ia r de partea caela lta erau sust inator i i f igur ii

austerului republican, teoreticianu ratiunii de stat (cu toata duritaea ei

u neor i con ju nc tu ra la ), a ine resu lu i colec tiv a l p at ri ei care p oa te

predomina orice interes individual.

Scris in 1513, t ratatul a fost dedicat : Ad magnificum

Laurent ium Medicem, f iu l lu i P iet ro dei Medic i, nepo t a l unu i a l t

Lorenzo, Magnificul.

Primele unsprezece capitole comenteaza tipurile de principate

cae exi st a, e redi ta re , cucer it e. P rinc ip atelor eclez iast ice care au

caracter is t ic i p rop i ile es te dedicat un capi tol specia l . Trei capi tole

ulter ioare t rateaza despre act iunile de cucerire si de consolidare ale

principatelor (statului). Acesta se opune cu fermitate folosirii trupelor

d e m er ce na ri , c ar e , d up a p ar er ea l ui , n u a u n imi c i n c omu n c u

interesele nationale ale unui stat.

Nucleul cartii i l constituie modul de comportare al prncipelui

cu supusi i s i p r ie ten i i sa i . In aces te cap i to le , se va judeca s i an l iza

adevarul efectiv, dezvoltandu-se celebra teza machiavielliana conform

careia u n p rinc ip e est e mai b in e sa f ie t emut sau iub it . N icco lo

2


3/7

Machiav ie l li sust ine ca in trucat es te g reu sa impaci aces te doua

lucruri , este mult mai sigur pentru tine sa fii temut decat iubit.

Un al t subiect asupra caruia autorul revine in mai multe

capito le si asupra caruia insista i l reprezinta moduri le prin care poti

ajunge principe. Fie ca este ereditar, f ie ca dintr-un simplu part icular

sa ajungi principe, f ie sa f i i numit s i sust inut de catre una din part i

(armata sau poporul), tema este dezbatuta cu lux de amanunte.

In ceea ce priveste principatele noi, in care principele este

nou exista posibi l i tatea ca greutat i le pe care le va in tampina pentru

pastrarea lor sa fie mai mari sau mai mici, in functie de priceperea

acestora. Totusi , dupa cum sustine si Niccolo Machiaviel l i , daca ar

reusi sa devina principe din simplu particular, lucru care presupune fie

i ns us ir i pe rs ona le ,f ie impr ej ura ri nor oc oas e r educ e mul t di n

respectivele greutat i .Cu toate acestea ,cei care reusesc sa pastreze cel

mai mul t p uterea sun t ce i care au fo st a jutat i d e imprejurar il e

favorabile.

Deasemenea ajung sa fie principi aceia cu insusiri deosebita.

Acest ia obtin principatul cu greutate dar i l conduc cu usurinta, iar

greutatile pe care le intampina in cucerirea lui decurg din legiuirile si

orandiuri le noi pe care sunt nevoit i sa le in troduca pentru a-si instari

statul si a-si asigura stapanirea. In acest caz exemplele sunt multe , dar

d intre ele se remarca cel al lu i Hieron din Siracuza care a fost atat de

capabil incat s-a scis despre el ca : quod nihil i l l i deerat

ad regnandum praeter regnum deoarece nimic nu-i l ipsea pentru a

domni afara de un regat".

Au mai fost inclusi principi care se sprijineau doar pe vointa

si pe soarta norocoasa a acelora le-au dat puterea acestea f i ind insa

nestatornice si schimbatoare. Acest ia nu-si pastrau locul deoarece nu

erau oameni capabili si inteligenti sa comande.

Cu toate aceste exista insa si moduri nu tocmai obisnuite de

prelua conducerea unui principat s i anume crima si nelegiuire. Si aceste

t ipuri sunt exemplif icate insa nu sunt la fel de placute auzului ca si

3


4/7

celelalte , acestea sfarsindu-se tragic, existand insa si cateva exceptii ..

Cruzimile sunt rau folosi te atunci cand sunt putine la inceput , iar cu

vremea se inmultesc in loc sa dispara. Putini sunt aceia care reusesc sa

gaseasca o cale de scapare. Niccolo Machiavielli incearca sa imprime o

parere personala cititorului: Acela care ocupa un stat trebuie sa se

g an de as ca d in ai nt e l a t oa te c ru zi mi le p e c ar e v a f i n ev oi t s a l e

savarseasca s i pe toate sa le faca d in t r -o data , pen t ru ca sa nu f ie

nevoit sa le repete in fiecare zi

Daca am discuta despre principi, s i modali tat i lelor de

c on du ce re , v om a du ce i n d is cu ti e, c um a f a cu t- o s i Ni cc ol o

Machiavielli , principatele, care sunt create fie prin vointa poporului,f ie a ce lo r mar i, in funct ie de p r ile ju r ile o fer i te . Ajuns p r incipe

datori ta celor mari se mentine mai greu in functie decat cel care a

ajuns datorita poporului. In aceste circumstante, se ajunge in momentul

in care ce i mar i i s i dadeau seama ca nu po t sa rez is te poporu lu i s i

aduceau un principe la adapostul carui isi satisfaceau poftele. Poporul

deasemenea , vazand ca nu poate sa se impotr iveasca ce lo r mar i , la

randul lui , acorda faima si stima unuia singur si-l face principe pentru

ca acesta, cu puterea lui, sa-l apere.

Dar clasificarea principatelor nu se opreste aici. Principatele

ecleziastice se pot obtine fie prin insusiri proprii , fie prin imprejurari

n or oc oa se s i s e p ot p as tr a s i f ar a u na s i f ar a a lt a. P ri nc ip at el e

ecleziast ice se sust in pe baza oraduiel i lor foarte vechi , in temeiate pe

rel ig ie . P rinc ip ii i si p as tr eza p uterea ind iferen t d e mod al it at ea

deconducere si deasemenea sunt singurii principi care au state si nu leapara, au supusi si nu-I guverneaza. Statele, desi nu sunt aparate, nu le

sunt luate. Dupa cum spune si Niccolo Machiavielli aceste principate

sunt sigure si fericite.

Un alt lucru care merita sa fie mentionat ar fi acele lucruri

pentru care principii merita sa fie laudati sau aspru dojeniti. Niccolo

Machiavielli declara ca ar fi minunat daca ar exista un principe care

sa aiba toate insusirile bune. Bineinteles, pe langa faptul ca nimeni nupoate avea toate insusirile bune si sa le si practice, nu cred ca ar fi

4


5/7

recomandat totusi un astfel de principe. Si totusi depinde ce considera

fiecare ca insemna insusire buna. Pentru ca poti sa f ii curajos si

cutezator, binvoitor si apropiat, milos, si in acest caz nu cred ca este

recomandat pentru un principe sa aiba o astfel de insusire. A fi milos

nu ar f i recomandat pen t ru un p r incipe ce l pu t in in momentele de

cumpana , justitie si altele.

Darnicia, iarasi nu se poate practica fara ca ea sa fie cunoscuta,

fara ca sa-I dauneze. Cum de la tine nu poti da deoarece risti sa ajungi

in pragul falimentului, trebuie sa iei de la cei bogati si sa dai la saraci;

ceea ce nu le-ar micsora faima, ci le-ar aduce mai multa glorie, dar in

randurile unora. Pentru ca ceilalti te vor uri si dispretui, iar un principetrebuie sa se fereasca tocmai de a nu fi dispretuit si urat, iar darnicia

duce si la una si la cealalta.

Concluzia la care ajunge Niccolo Machiavielli este aceea ca un

principe nu trebuie sa teama de conspiratori atunci cand poporul ii este

favorabil.Dar in cazul in care poporul ii este dusman si-l

uraste,principele trebuie sa s e teama de orice lucru si orice om.

Astfel ca principele trebuie sa se straduiasca sa-si creeze prin

orice actiune faima de om m,are si desavarsit , in primul rand.Astfeli de

oameni,mai a les un p r incipe t rebu ie sa a iba in ju ru l lu i oameni cu

minti sraluci te.Din tratatul lu i Niccolo Machiaviell i reiese ca exista

trei feluri de minti omenest i :unele care in teleg singure,altele care

pricep ceea ce altii inteleg si le expica apoi lor,s i in sfarsit,ultimele

care nu in te leg n ici s ingure ,n ici p r in a l t i i.Cele de p r imul fe l sunt

desavars ite ,ce le de-a l doi lea fe l sunt foar te bune,iar cea de-a t reia

categorie sunt fara nici un folos.

Prin urmare, un principe prudent trebuie sa urmeze o a treia

cale,alegandu-si in stat sfetnici,dandu-le numai acestora dreptul de a-I

spu ne adevaru l s i n umai in l eg at ra cu luc ru ri le d espre care e l i i

intreaba si nu privitor la altele.

Pornind de la ideea infi in tari i colonii lor s i a in tret ineri i

acestora fara cheltu iala, sau cu una prea mica , prin metode nu prea

5


6/7

c in st it e l i s e i au o go arele s i casele u no ra p en tru a f i d ate n oi lo r

locuitori, care sunt insa numai o foarte mica parte din noul stat.

Niccolo Machiavielli ajunge la concluzia ca aceia carora le-

a i facu t rau nu vor f i n ic iodata p r imejd ios i deoarece sun t raz le t i s i

s ar ac i, ia r c ei la lt i vo r f i s up us i s i c umi nt i d e t ea ma s a n u l i s e

intample s i l or ceea ce s -a int amplat celor care au fos t j efui ti d e

bunuri. Tot el constata ca pe oameni trebuie sa-I iei cu binele, sau

sa-I distrugi cu totul , fiindca ei se razbuna pentru un rau usor care le-a

fost pricinuit , dar nu se pot razbuna in schimb pentru ceva grav.

Printre cele mai importante sfaturi date de Niccolo Machiavelli

se numara si urmatoarele:

- Atunci cand o domnie es te veche s i ne in t rerup ta ,

amintirea innoirilor si a cauzalor care le-au produs se

pierde, deoarece o schimbare este intotdeauna punctul

de p lecare a l unei schimbari u rmatoare, de care se

leaga si pe care o sustine.

- Acela care este cauza puteri i cuiva se prabuseste el

insusi : in adevar, puterea celui lal t , el a facut-o f ie

prin viclenie, fie prin violenta, s i atat una cat si

cealal ta sunt primejdioase pentru cel care a devenit

puternic.

- In republici, relatiile dintre oameni sunt mai vii , ura

si dorinta de razbunare mai puternice, iar amintirea

vechilor libertati nu ingaduie cetatenilor si nici nu lepoate ingadui nici o clipa de ragaz; asa incat mijlocul

cel mai sigur est to t acela de a le n imici sau de a te

stabili acolo.

- Se insea la ace la care c rede ca o amen ii mar i u it a

insultele trecute pentru beneficiile prezente pe care le

obtin.

6


7/7

- Principele t rebuie sa se poarte in asa fel cu supusi i

lu i , incat n ici o inptamplare, n ici buna , n ici rea, sa

nu-l faca sa se schimbe.

-Un pr incipe in te lep t t rebu ie sa se gandeasca s i sa

gaseasca un mod de guvernare prin care cetatenii lui,

oricat si in orice fel de imprejurare, sa aib nevoie de

s ta t s i de e l ; in cazu l aces ta e i i i vor f i c red incios i

intotdeauna.

Referitor la intrebarea daca trebuie sa fii iubit sau temut, prin afirmatia

ca oamenii iubesc asa cum vor ei s i se tem dupa cum vrea principele,

asa incat un principe intelept trebuie sa se sprijine pe ceea ce depinde

de el iar nu pe ceea ce depinde de altii . Autorul considera ca straduinta

unui principe rebuie sa fie numai aceea de a ocoli ura supusilor lui.

Personal, consider ca e mai bine pentru un principe sa fie temut, decat

iubit, deoarece oamenii i i respecta mai mult pe cei de care se tem, iar

castigarea respectului supusilor poate fi o buna metoda de a-I supune.

In realitate, in macheviallismul din Principe, gandirea timpurilor

moderne isi gaseste una din principalele sale radacini.

Referinte:

Niccolo Machiavelli Principele, Editura MONDERO, 2002

Mihai NicolaescuPolitica,jungla prezentului, Editura ANOTIMP,1997

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai complet site cu referate

7
http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/

www.referat.ro-niccolo machiavelli - principele.doc8b852

Documents