MARILE DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din secolul al XVI-lea au constituit o etapa decisiva in domeniul cunoasterii globului pamantesc ale caror multiple consecinte, pe plan economic si social, politic si stiintific, au exercitat o insemnata inraurire asupra dezvoltarii societatii . Pana in epoca marilor descoperirii geografice, europenii cunosteau mai bine, Orientul Apropiat si nordul Africii, aveau cunostinte vagi despre restul Asiei si Africii, iar navigatia spre Islanda si Groenlanda era limitata la popoarele scandinave. Arabii aveau cunostinte mai intinse asupra Africii tropicale si a Asiei si navigau, prin Oceanul Indian, spre Arabia, Africa orientala si Asia de Sud si Sud-Est. Nici europenii si nici arabii nu aveau insa o imagine de ansamblu asupra globului pamantesc.Calatoriile facute de europeni in Asia in secolele XIII-XV si descrierile lasate de ei, indeosebi Cartea minunilor lumii de Marco Polo , au jucat un anumit rol in cunoasterea de catre europeni a Asiei si indeosebi a Orientului Indepartat. CAUZELE MARI LOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

In .sec al XV-lea si al XVI-lea orasele continua sa se dezvolte; comertul intre tarile europene si tarile din afara Europei se largeste. Burghezia dornica de castiguri obtine materii prime,ieftine,metale pretioase,mirodenii etc.Pentru aceasta trebuiau explorate tinuturi necunoscute sau gasite drumuri mai sigure si mai scurte spre locurile de unde se aduceau marfurile cautate de europeni.Multe din aceste marfuri provenite din India si China erau aduse in Europa de catre negustori bizantini si italieni care le cumparau de arabi. Drumul lung si nesigur ca si numeroase vami faceau ca aceste marfuri sa fie rare si foarte scumpe. Pe de alta parte primejdia turceasca ameninta existenta vechiului drum comercial dintre Europa si Orient. Incercarile de a gasi un nou drum pe mare spre India au contribuit la marile descoperiri geografice.Cauzele marilor descoperiri geografice pot fi grupate in:a) politice-Anul 1453 marcheaza un moment de cotitura in istoria europei.Doua evenimente cu consecinte importante se produc in acest an:sfarsitul Razboiului de o suta de ani si cucerirea Constantinopolului de catre turci.Primul are ca efect consolidarea celor doua state civilizate implicate in razboi,Franta si Anglia,iar cel de-al doilea,blocarea legaturilor economice ale europenilor cu Orientul.b) economice-Noua situatie din Europa occidentala,de dupa 1450,favorizeaza dezvoltarea mestesugurilor si a comertului.Aceasta dezvoltare era franata de aur si argint.Setea de metale pretioase,necesare schimburilor internationale,a constituit principalul imbold economic al marilor descoperiri geografice.c) religioase-Expeditiile portugheze si spaniole organizate de statele catolice aveau si un scop de evanghelizare a populatilor necrestine.d) tehnice-Desigur,toate aceste cauze enumerate mai sus nu puteau conduce la descoperirea de noi teritori,daca nu se inregistrau unele procese in constructia si manevrarea corabiilor,in modernizarea mijloacelor de orientare de care dispuneau navigatorii.e) evolutia cunostintelor geografice- S-au facut progrese insemnate in redarea imaginii geografice a lumii,mai ales in ceea ce priveste Europa,nordul Africii si Orientul Apropiat.

CALATORIILE LUI VASCO DA GAMA

Prima calatorie

La 8 iulie 1497 de pe puntea corabiei-amiral, Sao Gabriel, Vasco da Gama dduse semnalul de pornire micii lui flote, compus din partu corbii. inta spre care pornea era India. Bartolomeu Dias, ncercatul navigator, a ales chiar el cele trei caravale: Sao Gabriel, de 100 de tone, Sao Miguel de 50 de tone, Sao Rafael de 120 de tone, precum i o nav de transport de 200 de tone. Pentru c fr ndoial expediia urma s poarte i lupte, pe toate corbiile au fost montate cte dou rnduri de bombarde. Pentru c nu se tia ct va dura cltoria, n corbii au fost asezate provizii pentru trei ani de zile. Pentru zilele de post s-a luat orez, brnz i pete srat. Pentru cpitani au fost alese cele mai bune instrumente de navigaie, ale timpului, i se pare c i o ntreag bibliotec documentar i de hri. n ceea ce privete echipajele, au fost selecionai numai marinari ncercai i care cunoteau bine i o meserie ce putea fi de folos att la bordul corbiilor, ct i pe uscat. Numrul lor era de 200. Au mai fost luai i vreo zece condamnai la moarte, care fuseser graiai cu condiia s nsoeasc expediia i s efectueze aciunile ntradevr riscante, ca recunoaterile n aezrile de pe coastele necunoscute, unde ei erau lsai o vreme s se informeze urmnd a fi luai la ntoarcerea corabiei. Coducerea acestei att de pregtite expediii nu a fost ncredinat navigatorului Bartolomeu Dias ci unui personaj aproape necunoscut, mai ales ca navigator i explorator: VASCO DA GAMA. El provenea dintr-o familie de mici nobili ce-i aveau reedina n micul ora de pe coast, Sinues. El a luat parte la mai multe cltorii dealungul coastelor de vest ale Africii. n dimineaa zilei de 8 iulie, dup o slujb religioas, corbiile ridicar pnzele i luar largul. La 15 iulie trecur pe lng arhipelagul Insulelor Canare. n noaptea de 16 spre 17, trecur de Tropicul Racului. Din seara zilei de 3 august i pn la 4 noiembrie amiralul i oamenii si nu au mai vazut pmntul Africii. La 22 noiembrie Vasco da Gama trecu de Capul Bunei Sperane aflndu-se pe drumul spre Indii. n ziua de 25 noiembrie mica flot arunc ancorele n golful cel botez Sao Braz (Mossel-Bay) unde rmase 13 zile. La 16 decembrie corbiile lui da Gama trecur de ultimul padrao ridicat de Bartolomeo Dias. De Crciun ajunser n dreptul unei coaste mpdurite pe care, n cinstea srbtorii, o botezar, Natal (Crciun). Peste o sptmn avu loc o ntlnire cu negrii care, pn atunci, nu mai vzuser oameni albi. Att de bine s-au neles localnicii cu portughezii nct Vasco da Gama a botezat regiunea: Terra da Boa Gente (ara oamenilor buni). Dup o alt sptmn de navigaie, la apropierea corbiilor de coast, ali localnici le ieir n cale. n timp ce fceau noi provizii portughezii vzur venind cu brcile, pe un fluviu din apropiere, civa negrii care purtau n jurul oldurilor i aveau i capul acoperit cu pnzeturi viu colorate i care le oferir spre vnzare esturi de bumbac i de mtase diferite att ca estur ct i ca ornamentare de cele africane. Erau primele elemente ale unei civilizaii orientale cu care s-a ntlnit Vasco da Gama aici n Africa. De acum amiralul portughez era sigur c este pe drumul cel bun: drumul pe care veneau mrfurile din orient. El botez locul Rio dos Bons Signaes (Rul semnelor bune). La 1 martie portughezii au ajuns n rada primului mare port de pe coasta de rsrit a Africii, Bozambic. La 24 aprilie pornir cu pnzele n vnt spre aceanul Indian.n 23 de zile mica flot portughez mpins de musonul de sud-est trecu marea i n ziua de 18 mai n faa ochilor europenilor uimii apru coasta Malabarului cu nalta falez a Ghtilor orientali. Ca semn de bun augur, portughezii au fost primii cu averse cumplite care le ngreunau naintarea i orientarea. n curnd apru un ora : Calicut. inta cltoriei lui Vasco da Gama fusese atins. Portughezii ajunseser n India. Era n ziua de 20 mai 1498. Data aceasta deschidea o pagin nou n istoria Portugaliei, dar i n istoria Indiei i a Orientului ndeprtat care vor face acum conotin cu noii venii: Europenii. Oraul Calicut era socotit, cel puin de negusttorii arabi i indieni, al cincilea port al lumii i era capitala unui principat ce se ntindea dealungul coastei de vest a Indiei numit Malabar. n cele trei luni ct a stat Vaso da Gama n India, oamenii lui au putut numra numai la Calicut peste 1500 de corbii de comer care plecau i veneau zi i noapte n port. n ce privete corbiile, europenii constatar c ale lor erau mai rezistente, mai bine dotate cu utilaj nautic i fr ndoial mai bine narmate.La 15 septembrie, conform obiceiului lor, portughezii au ridicat nu departe de Calicut, un padrao. La 20 septembrie escadra portughez atinse insulele Laccadive, de unde lu ap i primi la bord i un european, care a fost rebotezat cu numele de Gaspar da Gama la ntoarcerea n Portugalia. El a participat apoi la expediia urmtoare condus de Cabral.La 5 octombrie amiralul Vasco da Gama puse capul corbiei sale spre vest i, urmat de celelalte dou, lu drumul Africii. Drumul a fost greu pentru c, necunoscnd regimul vnturilor (musonul) n aceast parte a lumii, pn s vad coasta Africii el a plutit tot timpul cu vntul din fa sau din borduri. n vremea aceasta, la bordul corbiilor, boala marilor cltorii pe mare era dezlnuit: scorbutul fcea ravagii. La 2 ianuarie matelotul de pe catarg strig cuvntul salvator:"Pmnt" se vedea un ora pe coasta african. Era Magadoxo (Mogadiscio). Amiralul ns nu se hazard n portul necunoscut, ci se ndrept spre Melinda unde ajunge la 7 ianuarie. La 1 februarie mica escadr era n dreptul insulei Mozanbic iar la 3 martie n golful Sao Braz. La 20 martie Vasco da Gama dubl Capul Bunei Sperane pornind n ultima etap a drumului, spre ar, etap pe care o i parcurse foarte repede. La 25 martie ajunse la Rio Grande. De acum cele doua corbii care mai rmaser, se separar. Cpitanul Coelho i urm drumul ajungnd la 10 iulie 1499 la Lisabona iar da Gama se ndrept spre factoria de la Santiago din Insulele Capului Verde de unde nemaiputnd continua drumul, pe corabia amiral, se urc mpreun cu fratele su muribund, cpitanul de corabie Paolo da Gama, pe o caravel ce mergea spre Portugalia. Vasco da Gama a ajuns la Lisabona la 29 august 1499, unde a fost primit cu mari onoruri.Din aceast cltorie remarcabil din cei peste 200 marinari, ci formau echipajele celor 4 corbii la plecare, se mai ntoarser doar 50 de oameni.

A doua calatorie

n 1502 o alt mare flot era pregtit de drum, 20 de corbii, dintre care cele mai multe nave de rzboi. Comanda o avea amiralul Indiilor, Vasco da Gama. El era ajutat de doi cpitani ncercai Estevao da Gama i Vicente Sondre. Drumul a fost greu din cuza deselor furtuni. Pe coasta de rsrit a Africii, da Gama vizit pe sultanii cunoscui n a prima cltorie. Cu cei mai importani renoi tratatele comerciale i de alian. Dup ce trecu i prin apropierea Melindei, al crui sultan i era bun prieten, Vasco da Gama porni spre est, ajungnd la 3 octombie 1502 la Cananor. Aici cu o mare cruzime ce era de altfel obinuit n aceast epoc, Vasco da Gama atac incendiind o mare corabie ce ducea pelerini de la Mecca. Din cteva sute de oameni doar 20 de tineri au fost salvai. Acetia, devenind mai trziu cretini, n Portugalia, vor lupta, ca soldai, sub steagurile regelui.Rajahul din Cananor primi cu cinste pe amiralul portughez. El se oferi chiar s ridice, pentru europeni, n apropierea oraului un fort. Apoi flota portuhgez se ndreapt spre Calicut. n timp ce rajahul ncerca s se opun atacurilor crudului portughez, corbiile de transport portugheze erau ncrcate la Cananor i la Cochin cu preioase mirodenii i cnd totul a fost gata amiralul, lsnd n apele Indiei o mic flot compus din 7 corbii, sub comanda cpitanului Sondre, porni spre Europa. La Lisabona ajunse n 11 octombrie 1502. Expediia condus de amiralul Indiilor aduse un mare ctig. Valoarea mrfurilor era de un milion i jumtate de maravedis de aur, o sum important pentru vremea aceea. i beneficiul coroanei fu mare, inndu-se seama c regele i rezervase monopolul celor mai preioase produse i putea ncasa pn la 5/8 din valoarea celorlalte mrfuri. Vasco da Gama i-a avut partea lui, iar regele i mri i pensia ce i-o acordase.

PRIMUL INCONJUR AL LUMII-MAGELAN

Calatoria lui Magelan- una din maretele infaptuiri ale omenirii- inaugureaza circunavigatiile ,care ocupa o sectiune importanta in istoria descoperirilor geografice. Calea aratata de ilustrul navigator este urmata de un numar tot mai mare de expeditii care intreprind explorari pe spatii vaste, stabilind legaturi maritime intre continente. Personalitatea conducatorilor acestor expeditii ,mijloacele ce le folosesc difera ,rezultatele calatoriilor se deosebesc. Primul ocol al Pmntului a fost condus de navigatorul portughez Ferdinand Magellan. Magellan s-a nscut la Oporto (conform altor date, la Sabrosa), Portugalia n 1480, ntr-o familie de nobili de condiie modest. A fost ndrumat de mic spre cariera armelor. Rmas orfan de la vrsta de 10 ani, a fost educat la curtea regal. A studiat navigaia i n 1505 s-a nrolat n marin, unde a slujit coroana portughez participnd la mai multe btlii navale, ntre altele la cea de la Diu, din 1509, care i-a adus Portugaliei supremaia n Oceanul Indian. Timp de civa ani, a fcut i comer pe cont propriu, dar ntr-una din cltorii, pe cnd se ntorcea n Portugalia, corabia lui a fost surprins de o furtun puternic lng Capul Bunei Sperane i s-a scufundat cu toate bogiile de pe ea. Rmas teafr, dar ruinat, Magellan a fost luat de o corabie n trecere i dus n Indii, de unde a revenit n Portugalia doar peste civa ani, n 1513. Nu dup mult timp, ns, a plecat s lupte n Maroc, cu care Portugalia era n rzboi. La ntoarcere, cade n dizgraia regelui Manuel din cauza unui presupus scandal n care ar fi fost implicat n Maroc. Renun la cetenia portughez i pleac n Spania, la Sevilla, unde i ofer serviciile regelui spaniol, Carol Quintul. i propune suveranului s-i finaneze o expediie spre insulele cu mirodenii, convingndu-l c cel puin o parte din aceste insule se afl n zona de influen a Spaniei din partea nc nedescoperit a lumii. Regele accept i, n septembrie 1519, 5 corbii sub comanda lui Magellan - San Antonio, Santiago, Trinidad, Victoria, si Concepcion - avnd la bord aproape 300 de oameni, ridic pnzele i pornesc spre vest. Un nobil italian luat n expediie, Antonio Pigafetta, a pstrat un jurnal al acestei calatorii pline de pericole, rscoale i privaiuni. Fiind un strin printre ceilali cpitani spanioli, Magellan a avut de nfruntat numeroase probleme, deoarece acetia unelteau mpotriva lui. Ca i Columb naintea sa, Magellan credea c poate ajunge la insulele cu mirodenii din Orientul ndeprtat navignd spre vest. Navele lui au trecut ecuatorul pe 20 noiembrie 1519 i au vzut Brazilia pe 6 decembrie. Magellan s-a gndit c nu este nelept s se apropie de teritoriile portugheze din moment ce naviga sub steag spaniol i a ancorat lng Rio de Janiero de astzi pe 13 decembrie. Antonio Pigafetta scria n jurnalul su c acolo au fost salutai de un trib de indieni - Guarani - de dou ori mai nali dect europenii i care fugeau att de repede, nct nici un alb nu i-ar fi putut ajunge. Acetia credeau c oamenii albi sunt zei i i-au acoperit de bunti. Dup ce s-au ncrcat cu de toate, corbiile i-au continuat drumul spre sud, atingnd Patagonia (Argentina de astzi) n martie 1520. Una dintre nave, Santiago, a fost trimis n recunoatere mai departe spre sud, dar s-a pierdut ntr-o furtun. n august, Magellan a decis c a venit timpul s coboare mai spre sud, n cutarea unei treceri spre partea cealalt a continentului. n octombrie a vzut o strmtoare. Era strmtoarea care avea s-i poarte numele. n timpul trecerii, a izbucnit o rebeliune, iar cpitanul de pe San Antonio i-a ntors nava napoi spre Spania, lund cu el cele mai multe din proviziile flotei. Cele trei corbii rmase au ieit din strmtoare n ocean pe la sfritul lui noiembrie. Magellan credea c insulele cu mirodenii vor fi gsite dup un voiaj scurt, dar au navigat 96 de zile fr a vedea pmntul. Condiiile la bordul navelor erau ngrozitoare. Echipajul supravieuia cu rumegu, buci de piele i obolani. n cele din urm, n ianuarie 1521, au zrit o insul, unde s-au oprit pentru a srbtori. n martie, au atins Guamul. Au navigat spre Filipine, ajungnd acolo la 28 martie. Dup ce a fost ntmpinat de regele insulei, Magellan s-a lsat prostete atras ntr-un rzboi tribal i a fost ucis n btlie pe 27 aprilie 1521. Sebastian del Cano a preluat comanda navelor i a celor 115 supravieuitori. Din cauz c nu aveau destui oameni pentru a conduce cele 3 corbii, a dat foc lui Concepcion. Au navigat ctre Moluccas (Insula Mirodeniilor) n noiembrie, ncrcnd mirodenii valoroase. Pentru a fi sigur c cel puin o nav va ajunge napoi n Spania, del Cano a trimis nava Trinidad spre est, prin Pacific, n timp ce Victoria a continuat spre vest. Trinidad a fost interceptat de flota portughez i cei mai muli dintre membrii echipajului au fost ucii. Victoria a reuit s ocoleasc portughezii din Oceanul Indian si din jurul Capului Bunei Sperane. Pe 6 septembrie 1522, la aproape trei ani dup ce i-a nceput cltoria sa istoric, Victoria i 18 dintre membrii rmai ai echipajului (Pigafetta era printre ei) au ajuns in Spania. Ei au fost primii care au fcut nconjurul lumii.

CONSECINTELE MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Descoperirea Americii si a caii maritime spre India si formarea inperiilor coloniale portughez, spaniol si olandez au avut ca urmare largirea considerabila a comertului international, Europa extinzandu-si relatiile cu Africa si mai ales cu Asia de sud-est si America.Europa a reusit sa scape de monopolul impus de arabi in comertul cu mirodenii si au pus bazele comertului transatlantic cu Lumea Noua.In urma comertului cu Lumea Noua, cu Asia de sud-est si cu Africa, tarile aflate pe tarmurile Oceanului Atlantic au devenit principalele puteri comerciale si maritime ale lumii.Ca urmare a descoperirii Americii, in America s-au introdus plante din Europa precum : graul, secara, meiul, orzul, vita de vie, maslinul, diversi pomi fructiferi , trestia de zahar, precum si unele animale, ca : boul, bivolul, calul, magarul, oaia, pasari de curte. Iar din America s-au introdus in Europa unele plante, ca : porumbul, cartoful, ananasul, tutunul, iar dintre pasari , curcanul.Exploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile teritorii au dus la un puternic aflux de metale pretioase spre Europa care a avut puternice consecinte economice si sociale.Prin impulsul pe care l-au dat productiei mestesugaresti si manufacturiere, comertului transoceanic, activitatii bancare, expansiunii maritime si comerciale, marile descoperiri geografice au creat conditii favorabile dezvoltarii relatilor capitaliste in Europa apuseana.In acelas timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta crescanda intre statele Europei apusene, pentru suprematia maritime si comerciala si pentru colonii. Lupta s-a intensificat in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, ducand la razboiul maritima hispano-englez , care a culminat cu infringerea de catre englezi a Invincibilei Armada, in anul 1588 si la razboiul Olandei impotriva Spaniei si Portugaliei, care a dus , in cursul primei jumatati a secolului al XVII-lea, la ocuparea de catre olandezi a celei mai mari parti a imperiului colonial portughez din Asia de sud-est.Marile descoperiri geografice au avut in general urmari negative pentru popoarele din Africa, America si Asia cu care au venit in contact statele europene . Marile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul cunostintelor omenesti. In aproximativ jumatate de veac , de la sfarsitul secolului al XV-lea la mijlocul secolului al XVI-lea, orizontul geografic al europeenilor s-a largit considerabil , de la cunosterea directa a Europei, Orientului Apropiat si a nordului Africii, la aceea a globului terestru in ansamblul sau. Totodata s-a realizat, ca urmare a descoperirii de catre europeni a unor tari si popoare necunosute pana atunci lor, o impresionanta acumulare de cunostinte in cele mai variate domenii: botanica, zoologie, medicina, istorie, lingvistica, religie, obiceiuri etc. Powered by http://www.referat.ro/cel mai complet site cu referate