www.referat.ro celulaprocariota eucariota 1b40b

10
 Comparaţie între celula animală şi vegetală Comparţie a stucturilor între celule animale şi vegetale Celulă tipică animală Celulă tipică vegetală Organite  Nucleu  Nucleol (în nucleu) Reticul endolasmatic rugos  (RE) Reticul endolasmatic neted Ribozomi Citoschelet Aparat Golgi Citoplasmă Mitocondrii Vezicule Vacuole Lizozomi Centrozom Centrioli  Nucleu  Nucleol (în nucleu) Reticul endoplasmatic rugos (RE) Reticul endoplasmatic neted Ribozomi Citoschelet Aparat Golgi (dictiozomi) Citoplasmă Mitocondrii Vezicule Vacuolă centrală Cloroplast and other plastids - Tonoplast (central vacuole membrane) Peroxizomi Glioxizomi Additional structures Cili  Flagel Membrană Plasmatică Membrană Plasmatică Perete Celular  Plasmodesmata Flagel (numai la gameţi)

Upload: daniela

Post on 12-Jul-2015

352 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b

5/11/2018 Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-celulaprocariota-eucariota-1b40b 1/10

 

Comparaţie între celula animală şi vegetală

Comparţie a stucturilor între celule animale şi vegetale

Celulă tipică animală Celulă tipică vegetală

Organite  Nucleu 

 Nucleol (în nucleu)

Reticul endolasmatic rugos 

(RE)

Reticul endolasmatic neted 

Ribozomi 

Citoschelet 

Aparat Golgi 

Citoplasmă 

Mitocondrii 

Vezicule 

Vacuole 

Lizozomi 

Centrozom 

Centrioli 

 Nucleu 

 Nucleol (în nucleu)

Reticul endoplasmatic rugos (RE)

Reticul endoplasmatic neted 

Ribozomi 

Citoschelet 

Aparat Golgi (dictiozomi)

Citoplasmă 

Mitocondrii 

Vezicule 

Vacuolă centrală 

Cloroplast and other plastids 

-

Tonoplast (central vacuole

membrane)

Peroxizomi 

Glioxizomi 

Additional

structures

Cili 

Flagel 

Membrană Plasmatică 

Membrană Plasmatică 

Perete Celular  

Plasmodesmata 

Flagel (numai la gameţi)

Page 2: Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b

5/11/2018 Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-celulaprocariota-eucariota-1b40b 2/10

 

Comparaţie între celula procariotă şi eucariotă

 

Principalele diferenţe intre celulele procariote şi eucariote

Procariote Eucariote

Tipul de

organisme bacterie  protiste, ciuperci, plante, animale

Dimensiuni ~ 1-10 µm ~ 10-100 µm

Tip de nucleu nucleoid; nu un nucleu veritabilnucleu adevărat cu dublă

membrană

ADN circular  molecule liniare (cromozomi) cu

 proteine histone

ARN şi sinteza

 proteinelor cuplată cu citoplasma

sinteza de ARN în nucleu

sinteza de proteine în citoplasmă

Ribosomi 23S+16S+5S 28S+18S+5,8S+5S

Structura

citoplasmaticăstructură simplă

structură complexă cu membrane

intracitoplasmatice şi citoschelet

Mişcarea

celulelor flagelară făcută de flagelină

flagelară şi ciliară făcută de

tubulină

Metabolism anaerob de obicei aerob

Page 3: Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b

5/11/2018 Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-celulaprocariota-eucariota-1b40b 3/10

 

Mitocondrii nu au de la una până la numeroase

Cloroplaste nu au la alge şi la plante

Organizarede obicei celule izolate, dar pot

forma şi colonii

celule izolate, colonii, organisme

evoluate cu celule specializateDiviziunea

celulelor diviziune simplă

Mitoză (pentru celulele somatice)

Meioză (la formarea gameţilor )

 

Procariote

Structura celulelor procariote

Celulă procariotă tipică(FIG.1)

Celulele procariote au o organizare structurală mai simplă, dar un potenţial ecologic şi

fiziologic comparabil cu cel al celulelor eucariote.

Celula procariotă este învelită de un perete rigid, lipoproteic, acesta conţine sacul

mureinic, inexistent în celulele eucariote. Plasmalema este cel de-al doilea înveliş al

celulei, de natură lipoproteică. Aceasta are rol în respiraţie, nu se poate invagina pentru a

forma vezicule, prin care să incorporeze soluţii nutritive de la exterior sau particule

solide. Aceste fenomene sunt denumite pinocitoza şi fagocitoză.

Membrana Citoplasmatică- aceasta este de natură lipoproteică, cu o structură funcţională

complexă, constituind un criteriu de deosebire a celulei procariote faţă de celula

eucariotă. Datorită grosimii constante şi suprafeţei limitate de peretele celular care o

înconjoară, membrana citoplasmatică prezintă ca singură posibilitate de a-şi mări

suprafaţa de invaginare şi pliere sub formă de mezozom. Plasmalema nu este permeabilă

 pentru macromolecule; singurele particule care o pot traversa sunt fragmentele de ADN şi

enzimele extracelulare.

Page 4: Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b

5/11/2018 Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-celulaprocariota-eucariota-1b40b 4/10

 

 

FIG.1

O altă componentă a celulei procariote este citoplasma care ocupă aproape tot spaţiul

celular. Citoplasma este o mixtură complexă de soluţii perfecte şi coloidale al unor 

substanţe minerale şi organice, dizolvate în apă. Nu posedă un citoschelet proteic, format

din microtubuli şi microfilamente şi nu prezintă curenţi plasmatici. Se caracterizează

 printr-o stare coloidală de gel permanent, stare care exclude existenţa curenţilor 

citoplasmatici şi asigură menţinerea structurii nucleului care este lipsit de membrană

limitantă.

Celula nu posedă organite înconjurate de membrane; la unele bacterii membrana

 plasmatică formează mezosomi care au rol în respiraţia celulară şi în ancorarea

moleculelor de ADN.

La bacteriile fotosintetizante se observă la microscop mici vezicule înconjurate de

membrane, la nivelul lor se găsesc pigmenţi asimilatori, aceste vezicule sunt denumite

cromatofori.În citoplasma cianobacteriilor se găsesc veziculele aplatizate, înconjurate de membrane,

numite tilacoide.

În tilacoide se află pigmenţi clorofilieni, iar pe suprafaţa lor sunt plasaţi pigmenţi

 proteici, ficocianina şi ficoeritrina, care maschează pigmenţi clorofilieni.

Page 5: Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b

5/11/2018 Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-celulaprocariota-eucariota-1b40b 5/10

 

În ciuda relativei lor simplităţi, potenţialele metabolice ale celulelor procariote actuale

sunt comparabile cu cela ale celulelor eucariote. Mai mult decât atât, metabolistul

 bacterian este de sute şi mii de ori mai intens decât cel al celulelor eucariote. Această

capacitate metabolică este determinată de valoarea înaltă a raportului suprafaţă/volum,

ceea ce facilitează schimburile celulei cu mediul ambiant. Remarcabil este şi faptul că

natura substanţelor pe care le catabolizează este foarte mare; pot metaboliza şi substanţe

toxice precum: cauciuc, asfalt, petrol, detergenţi etc. Unele etape ala ciclului azotului şi

sulfului sunt realizate în exclusivitate de celulele procariote (bacteriile fixatoare de azot).

O altă carectesistică a metabolismului bacterian este plasticitatea: bacteriile pot trece cu

usurinţă de la aerobioză la anaerobioză, de la autotrofie la heterotrofie, ceea ce la conferă

o mare capacitate adaptativă.

În citoplasmă se gasesc numeroşi ribozomi, care sunt mai mici decât cei de la eucariote,dar îndeplinesc aceaşi funcţie, de sinteză proteică.

Celulele procariote se divid de câteva ori pe oră în timp ce eucariotele, cu creştere foarte

rapidă, se divid doar de două ori pe zi.

Celulele procariote nu au un nucleu adevărat, materialul genetic este constituit dintr-o

singură moleculă de ADN, această molecula reprezintă cromozomul sau genomul

 bacterian, cunoscut sub denumirea de nucleoid.

Multiplicarea celulelor se face prin sciziparitate ( forma primitivă de diviziune directă).

Eucariote

Structura celulelor eucariote(FIG.2)

Celulele eucariote sunt formate din:

Membrana

Membrana celulară(membrana plasmatica, plasmalema) este o structură celulară, ce

delimitează si compartimentează conţinutul celular. Constituie o bariera selectiva pentru pasajul moleculelor şi ionilor. Este o structură bidimensionala continua (grosime de 6-9

nm) cu proprietaţi caracteristice de permeabilitate selectivă, ce conferă individualitate

celulei).

 Istoric

www

Page 6: Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b

5/11/2018 Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-celulaprocariota-eucariota-1b40b 6/10

 

Membrana celulară a fost pentru prima dată observată de Robert Hooke, însă acesta a

considerat-o parte integrală a unei celule unitare. Abia în 1855 Karl Wilhelm von Nägeli

şi Carl Eduard Cramer au emis ipoteza existenţei unei membrane celulare responsabile

 pentru secreţia extracelulară şi menţinerea presiunii intracelulare. În 1935, Hugh Daveson 

şi James Frederic Danielli au sugerat structura bilipidică a membranei celulare, iar în

1972, Nicholson şi Singer au formulat modelul mozaicului fluid. Acest model a fost

modificat datorită descoperirii unor structuri ce compartimentalizează membrana

celulară. Acestea cuprind: zonele de joncţiune intercelulară; "barierele" membranare

formate de complexe multiproteice sau de specializări ale citoscheletului subcortical;

subdomenii membranare cu o compoziţie proteo-lipidică specifică, cum ar fi cele

insolubile in detergenţi (lipid rafts). Aceasta organizare complexă a membranei este

importantă, între altele, pentru polaritatea celulei şi pentru organizarea semnalelor primitedin exterior.

FIG.2

Celula eucariotă. Organite celulare: (1) nucleol (2) nucleu (3) reticul endoplasmatic

granular (4) vezicule,(5) reticul endoplasmatic rugos, (6) aparatul Golgi, (7) citoschelet,

Page 7: Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b

5/11/2018 Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-celulaprocariota-eucariota-1b40b 7/10

 

(8) reticul endoplasmatic neted, (9) mitocondrie, (10) vacuole, (11) citoplasma, (12)

lizozom, (13) centriol.

Structură

Membrana celulară este formată din lipide si proteine.(FIG.3)

Elementul structural fundamental al membranelor celulare este dublul strat lipidic care se

comportă ca o barieră impenetrabilă pentru majoritatea moleculelor aqua-solubile.

Proteinele membranare, asociate dublului strat lipidic, asigura funcţionalitatea

membranei.

FIG.3

Perete celular

Peretele celular este o structură ce înconjoară membrana plasmatică a celulelor de plante 

şi bacterii, având rolul principal de a păstra forma celulelor şi de a le conferi rezistenţă

mecanică. La plante este format mai ales din celuloză, iar la bacterii din complexe

lipopolizaharidice, cum este de exemplu mureina.

Citoplasma şi componentele subcelulare

Page 8: Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b

5/11/2018 Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-celulaprocariota-eucariota-1b40b 8/10

 

Citoplasma reprezintă mediul intracelular , situat între membrana celulara şi nucleu, al

unei celule, constituind masa fundamentală a acesteia. În citoplasmă se află organite

comune, precum citoschelet, organite celulare, ribozomul, mitocondrie, centrozomul,

aparat Golgi, vacuolă, lizozomul, plastida, reticul endoplasmatic, precum şi organite

specifice (neurofibrile, miofibrile, corpul Nisl) aflate în citosol, fluidul vâscos în care se

 petrec toate reacţiile intracelulare.

Rol

Structura

Citoplaasma este alcatuita din doua parti : hialoplasma, granuloplasma si incluziuni

ergastice Hialoplasma este formata din: citosol si citoschelet Starile hialoplasmei sunt :

-starea de sol(apoasa)->este starea opima de functionare a hialoplasmei -starea de

gel(vascoasa)Granuloplasma este formata din organite citoplasmatice ancorate de citoschelet.

Organitele provin din : -mediul extern, introduse prin fagocitoza; Ele au rezistat digestiei

si au ramas ca simbionzi intracelulari. -compartimentarea hialoplasmei de biomembrane ,

 provenite din reticulul endoplasmatic si aparatul Golgi.

Organitele pot fi: -comune(sunt prezente in toate celulele) -specifice(sunt prezente doar 

in anumite celule).

 Citoscheletul (schelet celular) reprezintă o structură subcelulară, care are o forma unor tuburi şi filamente, alcătuite din molecule proteice specializate. Acesta conferă celulei

formă proprie şi susţinere. De-asemenea, citoscheletul are rol în locomoţia celulară,în

transportul intracelular şi în schimbul de substanţe cu mediul extern si cu alte celule. Este

comun tuturor celulelor eucariote (celule cu nucleu), ca de exemplu neuronul. Structuri

citoscheletale au fost descrise şi pentru organismele procariote

Organitele celulare sunt structuri specializate din citoplasma celulară, care îndeplinesc

funcţii specifice şi posedă membrană proprie.

Caracteristici generale

Prezenţa unei membrane lipidice (simple sau duble)

Funcţie specializată

Clasificarea organitelor

Organitele celulare sunt de două tipuri:

Page 9: Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b

5/11/2018 Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-celulaprocariota-eucariota-1b40b 9/10

 

comune: se găsesc în majoritatea celulelor eucariote. Exemple: Reticul endoplasmatic 

(R.E); Ribozomi, Aparatul Golgi, Mitocondrii, Lizozomi 

specifice: intră în alcatuirea numai anumitor tipuri de celule. Exemple:Miofibrile 

(întâlnită în fibra musculară); Neurofibrile şi Corpusculii Nissl (întâlniţi în celula

nervoasă).

Ribozomii sau corpusculii lui Palade generaţi de nucleoli sunt constituiţi din ARN. Ei

se găsesc liberi în citoplasma celulară sau ataşaţi reticulului endoplasmatic, formând cu

acesta reticulul endoplasmatic rugos. Ribozomii sunt sediul biosintezei proteinelor 

specifice.Ribozomii celulelor procariote au dimensiun mai mici decat la eucariote. Nu

 prezinta membrana la periferie şi sunt alcătuiţi din 2 subunităţi (una mică si una mare). În

timpul procesului de sinteză ribozomii acţionează ca punct de legatură între toate

moleculele implicate, precis poziţionate unele faţă de celelalte. Diametrul ribozomilor este de aproximativ 20nm.

Ribozomii au dimensiuni de aproximativ 20 nm în diametru şi sunt compuşi în 65% din

ARN ribozomal şi 35% din proteine ribozomale (cunoscute şi sub numele de

ribonucleoproteine). Rolul lor este de a decoda ARN mesager pentru construcţia

lanţurilor polipeptidice din aminoacizi aduşi de ARN de transport. Ribozomii construiesc

 proteinele necesare pentru informaţia genetică conţinută în ARN-ul de transport.

Ribozomii liberi se găsesc suspendaţi în citosol (partea semi-fluidă a citoplasmei), pecând ceilalţi ribozomi sunt legaţi de reticolul endoplasmatic rugos, dându-i acestuia

aspectul caracteristic. Cum ribozomii sunt alcăzuiţi majoritar din ARN, se crede că ei

sunt o remineşcenţă a “lumii ARN”. Catalizarea legăturilor peptidice implică C2

hidroxilaza de la nivelul situsului P al ARN-ului, implicând un mecanism de transport

 proteic. Intreaga funcţie a ribozomului se bazează pe schimbările pe care le face la

nivelul conformaţiei proteinelor. Ribozomii sunt consideraţi de multe ori organite, însă

acest termen se referă la componentele sub-celulare, subcomponenete ce se găsesc în

relaţie cu membrana fosfo-lipidică, subcomponenete din care ei nu fac parte sau nu sunt

ataşaţi. De aceea de multe ori se face referire la ribozomi ca fiind componente „non-

membranare”. Subunităţile ribozomale sunt relativ identice în celula eucariotă şi cea

 procariotă. Ribozomii eucariotelor au dimensiuni de 80S, şi fiecare conţine o subunitate

mică (40S) şi o subunitate mare (60S). Subunitatea mare este alcătuită din ARNS 5S (120

Page 10: Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b

5/11/2018 Www.referat.ro Celulaprocariota Eucariota 1b40b - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-celulaprocariota-eucariota-1b40b 10/10

 

de nucleotide), ARN 28S (4700 de nucleotide), o subunitate de 5,8S (160 de nucleotide)

şi aproximativ 49 de proteine. Subunitatea mică 40S conţine ARN 18S (1900 de

nucleotide) şi aproximativ 33 de proteine. Ribozomii găsiţi în cloroplastele şi

mitocondriile celulelor eucariote au subunitatea mare şi mică conectate prin intermediul

 proteinlor la nivelul particulei 70S. Aceste organite sunt considerate a fi o remineşcenţă

de la bacterii, a căror ribozomi sunt similari inclusiv celor de la procariote. Diferitele

tipuri de ribozomi au însă o structură comună, indiferent de diferenţele mari de

dimensiuni

Mitocontriile sunt organite celulare întâlnite în toate tipurile de celule. Ele mai sunt

denumite şi „uzine energetice”, fiindcă ele conţin enzimele oxido-reducătoare necesare

respiraţiei. Respiraţia produce energia necesară organismelor, iar această energie este

înmagazinată în moleculele de ATP. Mitocondriile au material genetic propriu - ADNmitocondrial, care conţine informaţia genetică pentru sinteza enzimelor respiratorii.

 

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate