CUPRINS

Introducere...................................................................................................................... 3

CAPITOLUL I EVALUAREA RISCULUI N PROCESUL CREDITARII.... 4

1.11.21.3

Consideratii generale privind riscul de credit.................................Gestiunea riscului de creditare.......................................................1.2.1 Riscul individual de creditare................................................1.2.2 Gestiunea riscului de credit global........................................Calitatea portofoliului de credite....................................................

466

1014

CAPITOLUL II MODALITATI DE PREVENIRE SI REDUCERE A

RISCULUI DE CREDITARE.....................................................16

2.12.2

Masuri de prevenire a riscului de creditare....................................2.1.1 Masuri preventive..................................................................2.1.2 Masuri operative....................................................................2.1.3 Masuri curative......................................................................Metode de reducere a riscului de creditare.....................................2.2.1 Provizioanele specifice de risc de credit...............................2.2.2 Garantiile creditelor...............................................................

16161718181820

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ PRIVIND RISCUL N ACTIVITATEA DECREDITARE A CEC BANK...............................................22

1

3.13.23.33.4

CEC Bank. Prezentare generala.....................................................Gestionarea riscului la nivelul CEC...............................................

Analiza portofoliului de credite acordate de CEC n perioada2006-2007.......................................................................................Analiza solicitarii de credit a S.C. RENOLA COM S.R.L............3.4.1 Informatii generale despre solicitant.....................................

3.4.2 Criterii de eligibilitate de a caror ndeplinire cumulativadepinde analiza ulterioara a facilitatii cerute..................................3.4.3 Expunerea bancii existenta fata de debitor/grup...................3.4.4 Structura garantii, existente si propuse..................................3.4.5 Analiza financiara si calculul indicatorilor...........................3.4.6 Evaluarea bonitatii financiare a SC RENOLA COM SRL...3.4.7 Decizia de creditare...............................................................

2223253132343435363841

Concluzii.......................................................................................................................... 43

Bibliografie...................................................................................................................... 45

Anexe................................................................................................................................ 46

IntroducereConsidernd riscul drept o componenta esentiala asociata oricarei activitati economice,

care nu poate fi nlaturata ci doar gestionata, s-a ajuns la concluzia ca cel mai mult riscacel care nu risca deoarece pierde oportunitati de cstig si de dezvoltare a afacerii proprii.

Bancile se confrunta cu o serie de riscuri legate de operatiunile lor curente, iar ex-punerea acestora la risc poate fi o expunere inerenta activitatii obisnuite sau o expuneresuplimentara, generata de dorinta de a obtine profit mai mare dect cel normal.

n economiile moderne locul si rolul bancilor este determinat de calitatea lor de inter-mediar principal n relatia economii-investitii, relatie determinanta n cresterea economica, prinprocesul de creditare fiind pusa n valoare o caracteristica semnificativa a acestor intermedi-ari, si anume transformarea activelor nemonetare (cambii, actiuni, obligatiuni) n moneda.

Raportul de credit implica primordial redistribuirea unor capitaluri aflate n stare dedisponibilitate, ceea ce presupune preexistenta unor procedee de economisire sau acumulari

2

monetare. Promisiunea de rambursare, element esential al raportului de credit presupuneriscuri, care sunt denumite generic riscuri n activitatea de creditare. Aceste riscuri sunt:Riscul de nerambursare, respectiv probabilitatea amnarii platii decatre debitor, sau a incapacitatii de plata a acestuia datorata conjunc-turii economice, dificultatilor sectoriale sau deficientelor mprumutatului;Riscul de imobilizare la nivel global al bancii, sau la detinatorul de de-pozite care nu este n masura sa satisfaca cererile de plata ale titularilor dedepozite, ca urmare a unei gestiuni defectuase a portofoliului de credite.

Ambele riscuri apartin grupei riscurilor bancare financiare, cele ale caror producere afecteaza operati-unile active si pasive ale bancilor comerciale, cu reflectare n bilantul bancar, de la data aparitiei si pnan momentul eliminarii acestora prin utilizarea tehnicilor de gestiune, adaptate amplitudinii si duratei demanifestare a fiecarui risc. ntr-un context general, riscul de credit apare sub forma pierderilor determi-nate de nerespectarea contractului de catre debitor, prin renuntarea la motivatia psihologica de ncrederereciproca. Se manifesta prin deteriorarea serviciului datoriei, prin ntrzierea platii dobnzii sau ratelor.

Incidenta risculuibancar n general si a riscului de creditare n mod special asupra performantelor bancare se manifestan cadrul interdependentei dintre risc si performanta. Performanta bancara este o functie dependentade trei variabile, doua cantitative (rentabilitate si risc) si o variabila calitativa (management bancar).

CAPITOLUL IEVALUAREA RISCULUI N PROCESUL CREDITARII

[1.] [1.] CONSIDERATII GENERALE PRIVIND RISCUL DE CREDIT

Creditul include orice angajament de plata a unei sume de bani n schimbul dreptu-lui la rambursarea sumei platite, precum si la plata unei dobnzi sau a altor cheltuieli legatede aceasta suma sau orice prelungire a scadentei unei datorii si orice angajament de achiz-itionare a unui titlu care ncorporeaza o creanta sau alt drept la plata unei sume de bani.

Conducerea bancii trebuie sa se asigure ca functia decreditare a bancii ndeplineste trei obiective fundamentale:

(a) creditele sunt acordate pe o baza sanatoasa si astfel nct sa poata fi rambursate; fondurile sunt investite profitabil n beneficiul actionarilor si pentru protectia deponentilor;

necesitatile de creditare ale agentilor economici si persoanelor fizice trebuie satisfacute.

Riscul activitatii de creditare poate fi definit ca probabilitatea ca dobnda, creditul sau am-bele sa nu fie rambursate la scadenta, sau sa fie rambursate doar partial. Acest risc este specific

3

bancilor a caror functie importanta n economie este creditarea. Indiferent de nivelul riscurilor asu-mate, pierderile pot fi minimizate daca operatiunile de credit sunt organizate cu profesionalism.

Riscul de credit trebuie evaluat prin comparatie cu beneficiile pe care banca se asteapta sale obtina din acordarea creditelor; beneficiile directe se concretizeaza n dobnzile si comisioanelencasate la creditul acordat, iar beneficiile indirecte constau n initierea sau mentinerea unei relatiicu clientul care poate oferi bancii depozite mai mari sau cere o diversitate mai mare de servicii.

n evaluarea riscului de credit se ntlnesc doua dimensiuni: o dimensiune calitativa si o di-mensiune cantitativa. Evaluarea calitativa consta n obtinerea informatiilor referitoare la responsabili-tatea financiara a clientilor, determinarea scopului real pentru care acestia solicita creditul, identificareariscurilor cu care se confrunta activitatea clientului, n functie de tendintele de evolutie a conditiilor eco-nomice n viitor si de estimarea eforturilor pe care clientul le va face n scopul rambursarii. Dimensiuneacantitativa ntalnita n evaluarea riscului de credit se refera la analiza situatiilor financiare ale clientului siestimarea rezultatelor viitoare pentru determinarea capacitatii clientului de a rambursa creditul la timp.

Riscul de credit (denumit si risc de insolvabilitate a debitorului sau risc de nerambursare) exprimaprobabilitatea ncasarii efective, la scadenta, a fluxului de numerar anticipat, determinat de creditare. Eleste asumat de toate bancile si poate genera probleme serioase att bancii n cauza, ct si ntregului sistembancar, daca expunerea la risc este substantiala. De aceea, strategia fiecarei banci trebuie sa includaprograme si proceduri de gestionare a riscurilor bancare, n general, si a celor de creditare, n special.

Decizia de creditare se bazeaza pe elemente de anticipare din activitatea debitorului, ceeace implica evaluarea riscului si acceptarea lui n cunostinta de cauza. n consecinta, risculnu poate fi evitat, ci doar prevenit si diminuat. Pe lnga normele de prudentialitate si delimitare a riscului de credit, emise de B.N.R., fiecare societate bancara reglementeaza si ges-tioneaza acest risc conform normelor si procedurilor proprii de management al riscurilor.

Riscul de credit este definit n linii generale ca fiind acel risc de pierderi financiare cauzat denendeplinirea obligatiilor de catre contrapartida. Efectul sau este masurat prin costul de nlocuire alfluxurilor financiare care s-ar fi produs n cazul n care contrapartida si-ar fi ndeplinit obligatiile.

Orice banca si asuma, ntr-o oarecare masura, riscuri atunci cnd acorda creditesi, n mod cert, toate bancile nregistreaza n mod curent pierderi la potofoliul de cred-ite, atunci cnd unii dintre debitori nu-si onoreaza obligatiile. Din acest punct de vedere,cea mai importanta functie a conducerii bancii este de a controla calitatea portofoliului decredite, deoarece slaba calitate a creditelor este principala cauza a falimentelor bancare.

Indicatori de estimare a riscului de credit:n vederea realizarii unei analize corecte a modului n care evolueaza n timp calitatea porto-

foliului de credite, cu impact asupra profitabilitatii, adecvarii capitalului si ncrederii clientilor n bancarespectiva, bancile calculeaza pentru estimarea riscului de creditare urmatoarele categorii de indicatori:

4

*100: este de dorit ca raportul sa tinda spre 0;

*100: valoarea optima este cea minimala,deoarece creditele neperformante ngreuneaza activitatea si rezultatele financiare ale bancii,genernd probleme de fond ale sistemului bancar;

*100, indicator ce exprima asteptarileconducerii bancii privind evolutia calitatii portofoliului de credite;

*100, indicator ce reflecta nivelulde prudenta adoptat de banci n politica de creditare;

*100, respectiv costul suportat debanca n ceea ce priveste acoperirea riscului de creditare.

Bancile monitorizeaza calitatea portofoliului de credit printr-un audit periodic nfunctie de notarea interna a creditului care a fost facuta cu ocazia instrumentarii dosaru-lui de credit. Monitorizarea permite detectarea din timp a creditelor care ar putea de-veni credite problema, adica acele credite care nu genereaza venituri si care sunt con-siderate neperformante atunci cnd capitalul sau dobnda a depasit perioada scadentei.1.2 GESTIUNEA RISCULUI DE CREDITARE

Odata cu dezvoltarea si diversificarea sistemului bancar si a activitatii fiecareibanci, problema riscului de creditare atinge dimensiuni noi, impunnd trecerea n prim-plan a preocuparilor legate de gestionarea sa, ca o garantie absolut necesara pen-tru a ne bucura de avantajele pe care ni le poate procura sistemul de credit.

Gestiunea riscului de credit are ca obiect limitarea sau reducerea pierder-ilor datorate deprecierii situatiei debitorilor prin aprobarea unui set de politici.

5

Riscul de credit poate fi gestionat la nivel individual, prin ma-suri si actiuni ale bancii n cazul fiecarui client luat n parte si la nivelglobal prin reguli si actiuni care vizeaza ntregul portofoliu de credite.

1.2.1 R iscul individual de creditarePentru minimizarea expunerii la risc, cea mai importanta etapa a procesului de creditare

este selectarea cererilor de creditare. n aceasta faza, comportamentul unei banci poate fi prezen-tat astfel: un credit nu se acorda dect daca se poate estima ca probabilitatea de rambursareo depaseste pe cea a nerambursarii. Aprecierea acestei capacitati de rambursare se face pebaza unor proceduri diferite, n functie de debitor: agent economic, persoana privata, stat.

Elementele determinante ale gestiunii riscului individual de creditare sunt: capacitatea deplata, caracterul debitorului dorinta sa de a face plata, capitalul averea debitorului, garantia (re-ala sau personala), conditiile de mediu. Dintre acesti factori, primul este cel mai important.

Se apreciaza ca principalele slabiciuni n gestiunea riscului de creditare sunt unele de or-din intern: selectia defectuasa a dosarelor si supravegherea interna improprie a evolutiei (practica involutiei) calitatii debitorilor. Riscul de selectie improprie a dosarelor poate fi minimizat prin:rigoare n continutul dosarelor, aprecierea interna a calitatii clientilor pe baze unitare, prin punctaj,dubla avizare a deciziei de creditare si stabilirea unei marje corespunzatoare a dobnzii percepute.

Analiza credituluiAnaliza creditului reprezinta procesul de evaluare a riscului de creditare.Riscul de creditare trebuie apreciat n functie de ceea ce banca se asteapta sa re-

alizeze de pe urma creditarii. Procesul de creditare este potential purtator de cstig-uri; acestea se pot grupa n doua categorii: cstiguri directe si cstiguri indirecte.

Cstigurile directe sunt imediate si, cel mai adesea, cuantificabile. Cele mai importantesunt dobnda si comisionul ncasat de banca. La acestea se adauga soldul creditor minim al con-tului clientului, sold care reprezinta garantia creditului. Cstigurile indirecte sunt mult mai greude cuantificat si mai incerte. Acordarea unui credit poate nsa sa atraga dupa sine initierea saumentinerea unei relatii, o crestere a depozitelor, precum si o crestere a unei cereri pentru alteservicii bancare. Ansamblul acestor cstiguri trebuie avut n vedere atunci cnd expunerea larisc este analizata si, eventual, acceptata. Evident, n contextul general al politicii de credit.

Analiza creditului este un proces care trebuie sa se deruleze periodic: nainte de derulareacreditului n vederea deciziei de creditare si apoi, n functie de scadenta creditului, la intervale detimp determinate, de regula atunci cnd rapoartele financiare ale clientului sunt puse la dispozitie.

Procesul de analiza a creditului are doua dimensiuni: o dimensiune calitativa si una cantitativa.Dimensiunea cantitativa a analizei creditului are la baza o serie de activitati specifice

de colectare, precum si interpretare a tuturor informatiilor referitoare la client, la care bancaare acces. Acestea sunt: analiza datelor financiare, prognoza evolutiei viitoare a activitatii

6

clientului, evaluarea capacitatii de rambursare prin analiza si prognoza fluxurilor viitoare antic-ipate de venituri si cheltuieli, evaluarea capacitatii debitorului de a rezista la socuri. Rezul-tatele acestor activitati sunt relativ cuantificabile si pot contribui la fundamentarea unei de-cizii obiective privind expunerea bancii la risc, care rezulta din angajarea creditului analizat.

Analiza calitativa presupune adunarea si actualizarea tuturor informatiilor referitoarela responsabilitatea financiara a debitorului, determinarea scopului real al contractarii m-prumutului, identificarea riscurilor cu care se poate confrunta debitorul si estimarea seri-ozitatii si implicarii debitorului n respectarea angajamentelor asumate fata de banca.

Selectarea creditelor acordate persoanelor juridiceSunt credite de valori mari si de o mare diversitate ca scadente, destinatii, garantii. n

prezent exista doua modalitati de tratare a cererii de creditare: abordarea clasica si cea moderna.n abordarea clasica sunt evaluate si comparate doua elemente: nevoia de finantare si cererea de

creditare.a). Nevoile de finantare pot fi pentru investitii sau pentru exploatare.Nevoile de finantare a investitiilor se caracterizeaza prin valori ridi-

cate si caracterul punctual al cererii, pe cnd nevoile de finantare a chel-tuielilor curente sunt de valori mai reduse si relativ permanente.

b). Cea de-a doua etapa a analizei creditului n abordarea clasica este studiul cererii decreditare. Analiza riscului asociat implica parcurgerea urmatoarelor etape: identificarea, evalu-area si prevenirea riscului de creditare. Identificarea si evaluarea riscului de creditare presupunedefinirea acestuia, a cauzelor majore de risc si cuantificarea expunerii la risc. Riscul de cred-itare este cauzat de perturbatii n fluxul de ncasari anticipat la analiza cererii de creditare.

Abordarea traditionala are la baza proceduri relativ laborioase si prezinta o serie de lim-ite care nu sunt usor de ignorat: majoritatea deciziilor au un caracter preponderent subiectiv, anal-iza informatiei este mai secventiala, procesul are o durata mai mare si un cost mai ridicat.

Abordarea moderna a analizei creditului se bazeaza pe credit scor-ing. Credit scoring-ul consta n evaluarea creditului pe baza de punctaj.

Exploatarea curenta a evaluarii pe baza de punctaj presupune parcurgerea urmatoarelor etape:- identificarea caracteristicilor esentiale ale dosarului de creditare; dintre acestea tre-

buie selectate maxim zece, datorita gradului relativ scazut de independenta a variabilelor;- ponderea caracteristicilor selectate;- (re)calcularea punctajului creditului prin nsumarea punctelor atribuite;- stabilirea categoriei careia i apartine creditul.Cele mai multe banci romnesti folosesc un sistem de punctaj bazat pe calculul valorii unor indica-

tori de baza ai firmelor debitoare; n functie de valoarea acestora se acorda puncte, care sunt apoi adunate,

7

pentru a se determina valoarea punctajului firmei si pentru a o ncadra ntr-o anumita clasa de risc.Selectarea creditelor acordate persoanelor fiziceCreditarea persoanelor fizice reprezinta un domeniu distinct n activitatea bancara. Creditele pen-

tru persoane fizice sunt relativ mai putin rentabile pentru banci si doar diminuarea pietelor traditionale adeterminat bancile sa se extinda si n domeniul creditului pentru persoane fizice. n plus, aceste cred-ite de valori mici sunt si foarte bine diversificate n portofoliu prin destinatii, garantii si debitori.

Creditele contractate de persoane fizice sunt de doua feluri: credite pe termen scurtpentru acoperirea unor decalaje temporare ntre venituri si cheltuieli si credite pe termenlung pentru finantarea unor investitii imobiliare. Pentru analiza dosarelor de credit aleclientilor, bancile recurg la doua modalitati de tratare: abordarea clasica si cea moderna.

Esenta abordarii clasice a analizei creditului pentru persoane fizice constan aprecierea capacitatii de rambursare a solicitantului, astfel ncat ratele de ram-bursat (inclusiv dobnzile) sa fie rezonabile n raport cu veniturile sale medii.

n functie de destinatia lor, creditele particulare pe termen scurt sunt cred-ite de consum si credite personale. Pentru creditele pe termen mijlociu si lung obiec-tul creditului l reprezinta cumpararea sau efectuarea de lucrari la bunuri imobiliare.

Abordarea moderna, bazata pe credit scoring urmareste sintetizarea riscului de nerambursare cuajutorul unei note. Este o procedura folosita mai ales pentru creditele pe termen scurt. Extrem de impor-tanta ramne actualizarea baremurilor si a ponderilor care stau la baza deciziei de acordare a creditului.

Analiza discriminatorie a unui esantion de dosare debuteaza prin determinarea criteri-ilor de solvabilitate. Aceasta se bazeaza pe analiza corelatiei dintre fiecare informatie referi-toare la debitor si calitatea acestuia: rau sau bun platnic. Din aceasta analiza rezulta douaportrete robot. Se determina apoi nota finala: fiecare criteriu asupra caruia s-a cazut deacord are o pondere (punctaj) stabilita n functie de importanta sa, asa cum rezulta din anal-iza discriminatorie. Apoi se aduna punctele atribuite fiecarui criteriu si rezulta nota.

Organizarea si structura procesului de creditare a clientilor persoane fizice pot fi folositeca instrumente efective de minimizare a expunerii la risc. Utilizarea lor constienta nacest scop precis sta la baza gestiunii preventive a riscului clientului n mod activ.

1.2.2 Gestiunea riscului de credit globalPrincipii clasice de gestiune:Gestiunea riscului de credit global are la baza doua principii clasice:1. Diviziunea riscului de creditare urmareste evitarea concentrarii riscurilor prin di-

versificarea plasamentelor si a creditelor n special. Concentrarea clientilor ntr-un singurdomeniu de activitate este relativ periculoasa pentru o banca universala deoarece pot inter-veni greutati de exploatare. Se are n vedere diversificarea portofoliului de credite din punct

8

de vedere sectorial, al formei de proprietate al debitorilor, geografic si al scadentelor, pre-cum si prin monitorizarea atenta a creditelor acordate unui grup de debitori ntre care existarelatii economice de interdependenta sau a persoanelor aflate n relatii speciale cu banca.

2. Limitarea riscurilor vizeaza aspectul cantitativ pe care l mbraca aplicarea practica a primu-lui principiu. Acest principiu are caracter normativ si autonormativ. Limitele privind angajamentelebancare fata de diferitele componente ale portofoliului de credite au un caracter de norme, care pot fi:

norme interne, proprii fiecarei banci, folosite ca instrumente de minimizare a expunerii globalela risc. Aceste norme nu sunt la discretia fiecarei unitati bancare sau retele de unitati bancare,ci trebuie sa se ncadreze n cadrul de variabilitate a permisiunilor acordate de banca centrala;norme ale autoritatii bancare, prin care se reglementeaza inclusiv per-misivitatea normelor interne si urmaresc diminuarea expunerii la riscatt a fiecarei banci ct si a sistemului bancar n ansamblul sau.Normele autoritatii bancare sunt concepute pornind de la principiul ca minimizarea

riscului de creditare cade n sarcina fiecarei banci si vizeaza raportul bancilor cu deb-itorii mari, sau mprumuturile acordate persoanelor aflate n relatii speciale cu banca.

Indicatori ai riscului global de creditareCuantificarea expunerii globale a bancii la riscul de creditare se face prin analiza si moni-

torizarea permanenta a unui sistem de indicatori care se pot grupa n trei categorii: indicatori destructura, indicatori de dinamica si indicatori relativi, de corelare a activelor cu capitalul bancar.

A. Indicatorii de structura sau de pondere exprima procentual, la un moment dat, structuraactivelor bancare sau a portofoliului de credite. Ca indicatori de risc monitorizati se pot folosi urmatorii:

credite totale raportate la total active; cu ct ponderea creditelor n total active este mairidicata, cu att activitatea bancara este perceputa ca fiind mai riscanta;

credite de calitate medie raportate la creditele totale; este un indicator care exprimadirect ponderea creditelor de calitate inferioara n total credite. Creditele de calitatemedie cuprind creditele n observatie, creditele sub standard si cele ndoielnice (conformnormelor BNR);

9

pierderi la portofoliul de credite raportate la valoarea totala a portofoliului de cred-ite; valoarea acestui raport trebuie sa fie ct mai mica pentru ca portofoliul sa fie ges-tionat eficient din punct de vedere al riscului de creditare. Aceasta marime serveste careper pentru stabilirea rezervelor la portofoliul de credite din care sunt acoperite acestepierderi. Analog se poate calcula valoarea raportului pierderi la portofoliul de titluri decredite raportate la valoarea totala a portofoliului de titluri de credit.

B. Indicatorii de dinamica exprima evolutia n timp a unor indica-tori valorici a caror marime este corelata cu evolutia riscului de creditare.

dinamica fondului de rezerva pentru acoperirea pierderilor la portofoliul de crediteexprima felul n care conducerea bancii anticipeaza evolutia expunerii la riscul de cred-itare: cu ct cresterea rezervelor planificate pentru care se constituie provizioane estemai mare, cu att se poate presupune ca banca anticipeaza pierderi mai mari si ca este deasteptat o scadere a calitatii portofoliului de credite.

dinamica activelor si a creditelor totale, sunt interpretate ca indicatori ai riscului decreditare atunci cnd exprima o crestere accelerata. Aceasta deoarece se presupune cafiecare institutie bancara are o capacitate limitata de a gestiona corect un portofoliu deun anumit volum.

C. Indicatorii relativi, de corelare a activelor bancare cu capitalul sifondurile bancare dau o expresie cantitativa a raportului dintre expunerea larisc si sursa de finantare a acestei expuneri. Se pot folosi ca indicatori:

profitul net raportat la pierderile la portofoliul de credite; profitul net este sursa prin-cipala de finantare a pierderilor, dar acoperirea acestora nu este singura sa destinatie.Calculat n aceasta forma, indicatorul este cel mai adesea supraunitar. El se poate cal-cula si sub forma inversa, dar atunci este n mod evident subunitar. Important este caresursele sa fie acoperitoare; oricum evolutia raportului poate fi extrem de semnificativa.

10

raportul dintre fondul de rezerva si pierderile nregistrate la portofoliul de credite. Acestraport trebuie sa fie supraunitar pentru a putea aprecia ca managementul este prudent.

Valoarea acestor indicatori ne permite sa apreciem calitatea portofoliului de credite si evolutiaacestuia.

Reglementari privind limitarea riscului de creditUn obiectiv esential al organelor de reglementare bancara n ceea ce priveste gestiunea riscu-

lui de credit l constituie limitarea expunerilor bancii de a se baza excesiv pe un client sau grup declienti; reglementarile prudentiale prevad, de regula, ca o banca nu poate efectua investitii, acordacredite mari sau alte facilitati de creditare peste o anumita limita, care reprezinta un procent din cap-italul si rezervele bancii, n acest context organele de supraveghere bancara aflandu-se n situatia de amonitoriza att sectorul bancar, ct si expunerea la riscul de credit a unei banci individuale, pentru aproteja interesele deponentilor si a prevenii situatiile de plasare sub risc a ntregului sistem bancar.

Astfel, pentru determinarea expunerilor mari se pleaca de la acceptiunea conceptului de ex-punere, care reprezinta orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor, indiferentdaca angajamentul este efectiv sau potential, evidentiat n bilantul contabil sau n afara bilantului,incluznd fara a se limita la acestea: credite, efecte de comert scontate, investitii n actiuni si altevalori mobiliare, efecte de comert avalizate, garantii emise acreditive deschise sau confirmate.

n vederea limitarii riscului asumat de banci n procesul de creditare,Banca Nationala a Romniei a emis o serie de reglementari prudentiale, care tre-buie respectate de catre toate bancile, cele mai importante referindu-se la:

limitarea creditelor acordate persoanelor fizice: acordarea, garantarea si derulareacreditelor acordate persoanelor fizice se realizeaza de catre banci n baza unor regle-mentari proprii, care trebuie validate de Banca Nationala a Romniei1.

monitorizarea si raportarea expunerilor mari: expunerile care depasesc 10% dinfondurile proprii ale bancii sunt considerate expuneri mari, necesitnd aprobarea con-siliului de administratie al bancii respective2..

expunerile fata de un singur debitor: o banca nu poate nregistra o expunere fata deun singur debitor mai mare de 25% din fondurile proprii3..

expunerea totala: valoarea cumulata a expunerilor mari ale unei institutii de credit nupoate depasi 800% din fondurile ei proprii4.

11

De asemenea, creditele (expunerea totala) acordate persoanelor aflate n relatii speciale cubanca si fata de personalul bancii nu vor putea depasi 25% din fondurile proprii ale bancii.

Un singur debitor este orice persoana sau grup de persoane fizice si/sau juridice fatade care banca are o expunere si care sunt legate economic ntre ele, n sensul ca:

una dintre persoane exercita asupra celorlalte, direct sau indirect puterea de a le controla; nivelul cumulat al mprumuturilor acordate reprezinta un singur risc de credit pentru banca,ntruct persoanele sunt legate ntr-o asemenea masura nct, daca unele dintre ele vor n-tmpina dificultati de rambursare, alta sau celelalte vor ntmpina dificultati similare.Supravegherea prudentiala bancara consta n stabilirea unor norme si indicatori de

prudenta bancara si urmarirea respectarii acestora, n scopul prevenirii si limitarii riscurilorbancare si, prin acestea al asigurarii stabilitatii si viabilitatii ntregului sistem bancar.

B.N.R. limiteaza riscul de creditare si prin intermediul indicatorului de solvabilitate- calculat ca raport ntre nivelul fondurilor proprii si expunerea neta, limita minima este de 12%;

- calculat ca raport ntre nivelul capitalului propriu si expunerea neta, iar limita minima va fi de 8%.[1.] [1.] CALITATEA PORTOFOLIULUI DE CREDITE

Clasificarea activelor este un proces prin care se desemneaza fiecarui activ un anumitgrad de risc de credit, stabilit n functie de probabilitatea executarii obligatiilor de plata con-form clauzelor contractuale. Clasificarea creditelor si implicit a clientilor ntr-o anumita categorieare drept scop identificarea creditelor care necesita o atenta urmarire si diferentierea ratelor dedobnzi, avnd n vedere serviciul datoriei (capacitatea clientilor de a-si onora obligatiile -creditulsi dobnda- la scadenta, exprimata ca numar de zile de ntrziere la plata de la data scadentei)si initierea de proceduri judiciare (masuri mpotriva clientului pentru recuperarea creantelor).

Potrivit normelor bancare romnesti, serviciul datoriei poate fi apreciat ca:

(a) bun: ratele si dobnzile sunt platite la scadenta sau cu o ntrziere maxima de 7 zile; slab: ratele si dobnzile sunt platite cu o ntrziere de pna la 30 zile;

necorespunzator: ntrzieri de peste 30 zile;

Serviciul datoriei unui agent economic este apreciat n functie de vechimea cea mai mare a cred-itelor si/sau dobnzilor neplatite, este unic n cazul n care o societate comerciala beneficiaza de maimulte categorii de credite si se stabileste n functie de modul de achitare a datoriilor debitorului (cred-ite si dobnzi), indiferent de provenienta acestora (n lei sau valuta). Ca urmare a analizei serviciuluidatoriei si a initierii procedurilor judiciare, creditele acordate de societatile bancare se clasifica astfel:

12

standard credite acordate unor clienti ale caror performante economice si financiare suntfoarte bune si permit achitarea la scadenta a ratelor, prefigurndu-se mentinerea si n per-spectiva a acestora;

n observatie mprumuturi acordate unor clienti cu performante financiare bune sau foartebune, dar care nu pot mentine acest nivel al situatiei lor pe o perioada mai ndelungata;

substandard acele credite care prezinta deficiente si riscuri ce afecteaza rambursarea da-toriei, neputnd fi recuperate integral n cazul n care deficientele creditului nu sunt corectatepe parcurs;

ndoielnice credite care nu pot fi rambursate, iar garantiile lor sunt incerte;

pierdere mprumuturile care nu pot fi restituite bancii si nu mai pot fi considerate plasa-mente.

Evaluarea performantelor financiare de catre banca per-mite ncadrarea creditelor n una din urmatoarele categorii:

categoria A: perfomante foarte bune, care permit achitarea la scadenta a datoriei, cu mentinereaacestor performante;

categoria B: perfomante bune, dar fara certitudine pe o perspectiva medie;

categoria C: perfomante financiare satisfacatoare, cu tendinta de nrautatire;

categoria D: perfomante financiare scazute si ciclice;

categoria E: pierderi si incapacitatea rambursarii.

Initierea de proceduri juridice este reprezentata de cel putin unadintre urmatoarele masuri adoptate n scopul recuperarii creantelor:fata de debitor:

acceptarea de catre instanta a cererii depusa de catre banca, un tert sau debitorul n-susi pentru declansarea procedurii de reorganizare judiciara sau procedurii de faliment;

13

declansarea procedurii de executare silita a patrimoniului, n cazul persoanelor fizice.fata de contract:

investirea cu formula executorie a hotarrii judecatoresti defini-tive ce dispune asupra contractului de credit, precum si contractelorde garantie daca este cazul sau asupra contracului de plasament.Serviciul datoriei, coroborat cu performantele financiare, n conditiile

initierii procedurilor judiciare, permit clasificarea creditului astfel:[A.] Pentru sectorul nebancar:

1. daca nu au fost initiate proceduri judiciare:

14

daca s-au initiat proceduri judiciare, toate creditele acordate sectorului nebancar,indiferent de performanta financiara a clientilor, se considera credite pierdere;

B. Pentru sectorul institutiilor de credit:

daca nu s-au initiat proceduri judiciare:

daca s-au initiat proceduri judiciare, toate creditele sunt clasificate ca si creditepierdere

CAPITOLUL IIMODALITATI DE PREVENIRE SI REDUCERE

A RISCULUI DE CREDITARE

15

2.1 M ASURI DE PREVENIRE A RISCULUI DE CREDITAREMasurile de prevenire a riscului de

creditare au drept scop evitarea riscului si sunt mai putin costisitoare dect cele curative. Aceste masuriau un caracter foarte complex si pot fi structurate n trei categorii: masuri preventive, operative, curative.

2.1.1 Masuri preventivePrincipiul general, ce trebuie aplicat n estimarea oportunitatii fiecarei operatiuni de credit, este

acela ca banca nu trebuie sa acorde credit pna nu estimeaza posibilitatea recuperarii lui la scadenta,sau la momentul cand ea decide sa-si retraga creditul n cazuri exceptionale si bine justificate.

Conditia fundamentala este capacitatea potentialului credit de a produce venituri. Aceastacapacitate are o mai mare importanta dect furnizarea de garantii, n masura n care ex-ecutarea silita este un mijloc extrem al bancii pentru recuperarea creditului acordat.

Rezulta ca estimarea riscului, prudenta si intuitia personalului bancar specializat detinrolul principal, de exactitatea datelor culese depinznd rezultatul favorabil al operatiunii decredit. Certitudinea cu care sunt efectuate aceste estimari nu mpiedica totusi banca sa-si ia garantii reale si personale n raport cu creditul cerut, deplin motivata de conditiileeconomice ale diversilor ntreprinzatori, susceptibile de schimbari rapide si imprevizibile.

Un alt element important n estimarea si prevenirea riscului este oportunitatea repar-tizarii creditului ntre diferiti ntreprinzatori ce opereaza n sectoare economice diferite, petermene diferite, pentru fractionarea riscului ce decurge din schimbarea conditiilor pietei.

n stadiul de estimare a riscului, forma tehnica de acordare a creditului nu are o im-portanta foarte mare, desi riscurile asumate de banca depind, pe lnga conditiile de echili-bru ale ntreprinzatorului n cauza, de resursele de creditare de care dispune banca.

Tot n aceasta etapa, banca trebuie sa stabileasca o rata a dobanziicare sa acopere rata inflatiei si rata dobnzii perceputa de BNR, n cazul re-curgerii la refinantare, pentru a putea asigura profitul operatiei respective.

2.1.2 Masurile operativePrin natura lor, aceste masuri au rolul de a preveni riscul, de

a sesiza posibilitatea iminenta a declansarii sale si de a interveni.Prima masura de asemenea natura este ncheierea, n

conditii avantajoase pentru banca, a contractului de creditare.Printre alte masuri ntreprinse de banca se numara si:

verificarea operatiunilor din contul special, de disponibil din credite si perceperea comisionu-lui de neutilizare n cazul n care debitorul nu utilizeaza banii conform contractului de creditare;

16

perceperea unui comision de gestiune; verificarea zilnica a extraselor de cont ale clientilor, att pentru contul curent, ct si pentru contul decredit; verificarea regularitatii ncasarilor si platilor din cont; respectareastricta a obiectului creditului, prevazut n contractul de creditare; verificarea periodica a documentelor contabile ale agentului economic; urmarirea modului de achitare a obligatiilor contractuale ale clientului, colectarea veniturilor din dobnzi n contul venituri din dobnzi si a comi-sioanelor corespunzatoare fiecarei operatiuni n contul venituri din comisioane ; urmarirea garantiilor mobiliare si imobiliare depuse de client, pe ntreaga perioada de derularea creditului; n cazul constatarii deficientelor se va proceda la stoparea contractului de credit; urmarirea permanenta a pozitiei debitorului pe piata prin calcularea indicatorilor: cifra deafaceri, profit net, numar de contracte, cererea pe piata a produselor oferite de client;

n scopul desfasurarii normale a activitatii operative este necesara existentaunui sistem informational adecvat, a unei discipline riguroase si functionarea com-puterelor n cadrul unor retele informatice performante. n conditiile nerambursarii,dupa avizarea scrisa a clientului de catre banca, se va trece la masuri coercitive.

2.1.3 Masurile curativen cazul n care banca constata nendeplinirea obligatiilor contractuale (utilizarea creditului n alte

scopuri dect cele prevazute n contract, nerespectarea fazelor obiectivului de investitie, neplata ratelorscadente, deteriorarea garantiilor mobile si imobile), ea are dreptul sa ntrerupa contractul de credit.

Daca si dupa avizarea de catre banca debitorul nu-si onoreaza datoriile la sca-denta, banca recurge la masuri extreme: executia garantiilor reale (prin scoaterea lorla licitatie si ncasarea contravalorii creditului), reclamarea clientului la un tribunalde comert, recuperarea sumelor de la giranti (banci, persoane fizice sau juridice).

O alta masura curativa consta n evitarea riscurilor prin constituirea unui fond de rez-erva ca marja de siguranta a bancii, repartizndu-se sume din profitul bancii n acest sens.

2.2 METODE DE REDUCERE A RISCULUI DE CREDITARE2.2.1 Provizioanele specifice de risc de credit

Pen-tru acoperirea pierderilor din credite, bancile si constituie provizioane, ca forma de asigurare mpotrivariscului. Acestea, mpreuna cu rezervele generale pentru pierderi constituie baza de determinare a capac-itatii unei banci de a-si acoperi pierderile. n vederea determinarii unui nivel adecvat al rezervelor trebuieluati n considerare urmatorii factori: calitatea politicilor de creditare, experientele anterioare privind

17

pierderile, majorarea volumului de credite, calitatea managementului n domeniul creditarii, modal-itati de ncasare si recuperare a creditelor, schimbarile intervenite n mediul economic si de afaceri.

Politica de constituire a provizioanelor pentru pierderi dincredite variaza n functie de sistemul bancar al fiecarei tari, astfel, n Romania, cuantumul comisioanelorspecifice de risc n functie de clasificarea creditelor pe baza calitatii lor este ilustrat n tabelul de mai jos:

categoria declasificare

nivelul provizionuluispecific

standard 0%

n observatie 5%

substandard 20%

ndoielnic 50%

pierdere 100%

Determinarea necesarului de provizioane specifice de risc se efectueaza n mai multe etape:Etapa I: ncadrarea creditului n categoriile de risc de credit corespunzatoare, pe baza criteri-ilor de ncadrare a elementelor de activ n categorii de risc de credit, respectiv a criteriilor dencadrare a elementelor din afara bilantului n categorii de risc de transformare n credit.Etapa II: determinarea bazei de calcul pentru provizioanele specifice de risc de credit prin to-talizarea sumelor evidentiate n rubricile corespunzatoare gradelor de risc de credit, astfel:

neponderate n functie de gradul de risc de credit (n cazul creditelor clasificate n categoriapierdere);

ponderate n functie de gradul de risc de credit (n cazul creditelor clasificate n una dincelelalte categorii).

Etapa III: aplicarea coeficientului de provizionare asupra bazei de calcul obtinute.Pro-

cedura prevede si regularizarea provizioanelor specifice de risc de credit, ceea ce se refera la modificareanivelului existent al acestora n vederea restabilirii egalitatii ntre nivelul existent si cel al necesarului,

18

operatie ce se realizeaza prin includerea pe cheltuieli sau prin reluarea pe venituri a sumei reprezentnddiferenta dintre nivelul existent n sold al provizioanelor specifice de risc de credit si cel al necesarului.

Banca este autorizata sa utilizeze provizioanele specifice de risc n urmatoarele situatii:[a.] pentru creante din creditele acordate si dobnzile aferente acestora n cazul

debitorilor intrati n lichidare judiciara;cnd creantele nencasate se afla n anumite situatii:1.2. banca a clasificat n categoria pierdere sau ndoielnic soldul creditelor si

al dobnzilor aferente unui debitor, dar acestea prezinta o ntarziere de la sca-denta de un an de zile;

n cazul debitorilor persoane fizice, cnd s-au epuizat toate masurile legale de recuperare acreantelor nencasate.

2.2.2 Garantiile creditelorLa acordarea creditelor, bancile urmaresc ca solicitantii sa prezinte credibil-

itate pentru rambursarea acestora la scadenta. n acest scop, bancile cer solic-itantilor garantarea creditelor n conditiile stabilite prin normele lor de creditare5.

Clientii bancii pot beneficia de credite, de scrisori de garantie bancara,de avalizarea titlurilor etc. n lei si n valuta numai daca prezinta garantii care sa acopere cel putin 100%din credit si dobnzile aferente, la care se poate adauga marja de risc, care variaza de la banca la banca.

Dupa natura lor, garantiile pot fi n principal garantii reale si garantii personale.Garantiile reale confera creditorilor garantati dreptul de preferinta n temeiul

caruia, n cadrul executarii silite, din valoarea bunului respectiv se va asigura mai n-ti satisfacerea integrala a creditului garantat si a dobnzilor aferente; confera deasemenea dreptul de urmarire a bunului respectiv indiferent n posesia cui se afla.

n cadrul garantiilor reale se ncadreaza gajul propriu-zis (cu sau fara de-posedare), cash-colateral si ipoteca. Banca accepta de regula numai ipoteca de rang I.

Garantiile personale sunt mijloace juridice de garantare a obligatiilor, prin care unasau mai multe persoane se angajeaza ntr-un contract accesoriu ncheiat cu creditorul, saplateasca acestuia datoria debitorului n cazul n care acesta nu o va plati el nsusi.

n formele de garantii personale se includ: fidejusiunea (cautiunea), scrisorile de garantieemise de banci, institutii financiare, ministere, dar si ipotecile si gajurile constituite de garanti.

19

Unitatile teritoriale ale bancilor vor accepta, n functie de situatia concreta a fiecarui solici-tant de credite, constituirea uneia sau a mai multor garantii. Pentru a fi acceptate de catre banca,garantiile prezentate de solicitantii de credite trebuie sa ndeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

prin vnzare sa se poata transforma rapid n lichiditati; sa fie materializate sub forma unui titlu sau nscris autentic; bunurile sa se afle n circuitul civil, sa fie functionale si sa se afle n propri-etatea solicitantului sau a girantului acestuia si sa nu fie afectate de alte creante; proprietarul bunurilor aduse n garantie sa aiba capacitatea (juridica) de a gaja sau ipoteca; sa existe piata de desfacere sau potentiali cumparatori pentru bunurile aduse n garantie.

Cererile de credite nu pot fi aprobate numai pe baza faptului ca bunurileoferite drept garantie de solicitanti pot fi valorificate, daca din analiza financiara rezulta ca rambursareamprumutului si plata dobnzilor aferente nu este asigurata, n primul rnd din lichiditatile generatede activitatea economica desfasurata, aceasta constituind sursa principala de rambursare. Valorificareagarantiilor este o sursa secundara, de protectie a creditorului n cazul unor mprejurari neprevazute.

Cedarea riscurilor prin asigurareDe asemenea, pentru a se proteja fata de pierderile din credite, bancile recurg la op-

eratiunea de cedare a riscurilor prin asigurare, care consta n ncheierea unor contracte deasigurare cu institutii de profil, pentru bunurile ce constituie garantie materiala a creditu-lui acordat sau asigurari de viata si de accident pentru titularii privati ai unor contracte decredit pe termen lung. Protectia mpotriva riscurilor prin asigurare este eficienta si putincostisitoare pentru banca, ncheierea contractelor de asigurare putnd fi impusa clientului.

CAPITOLUL IIISTUDIU DE CAZ PRIVIND RISCUL

N ACTIVITATEA DE CREDITARE A CEC BANK

3.1 CEC BANK. PREZENTARE GENERAL Anfiintata n 1864 ca o banca de economii, cu o istorie de 144 de ani, Casa de

Economii si Consemnatiuni si-a consolidat pozitia si a ramas n continuare cea mai de n-credere institutie bancara din Romnia. CEC este o banca universala, care ofera produse siservicii n pas cu standardele bancare moderne, att persoanelor fizice, ct si companiilor.

Originile Casei de Economii si Consemnatiuni se regasesc n eforturile elitelor politice si eco-nomice din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a pune ordine n finantele publice ale tnaruluistat romn, rezultat n urma Unirii din 1859. CEC este continuatoarea activitatilor initiate de primainstitutie de credit public din Romnia Casa de Depuneri si Consemnatiuni si a celor desfasurate, n-cepnd cu anul 1881, de cea mai importanta casa de economie care a activat n sistemul bancar romnesc Casa de Economie transformata n anul 1932 n Casa Nationala de Economii si Cecuri Postale.

20

CEC este banca cu cea mai mare retea de sucursale, peste 1400 de unitati. Cuaceasta vasta retea de unitati, CEC a reusit si reuseste si n prezent sa fie banca cea maiapropiata de populatia Romniei, att din mediul urban, ct mai ales din mediul rural.

Casa de Economii si Consemnatiuni se situeaza, potrivit celormai recente statistici, pe locul noua n sistemul bancar romnesc.

Viziunea BanciiCEC trebuie sa fie o banca moderna si eficienta, care sa ofere produse inova-

toare si de calitate dar n acelasi timp accesibile si simple si care sa atinga si sa de-paseasca pe segmentul tinta nivelurile medii de performanta ale bancilor din sistem.

Misiunea BanciCEC trebuie sa fie lider pentru operatiunile bancare desfasurate de clientela din segmen-

tul tinta - populatia Romniei si ntreprinderile Mici si Mijlocii din zona rurala si cea ur-bana sub 50.000 locuitori - precum si un partener pe termen lung pentru toti clientii sai.

Obiectivele strategice ale Banciin mai 2007, actionarii CEC aproba si este data publicitatii Strategia de dezvoltare

a CEC pentru perioada 2007 2011, care prevede ca: Pe termen lung, CEC trebuie sadevina o banca comerciala universala puternica, un competitor real pe toate segmentele pieteibancare (retail, IMM-uri, finantarea activitatilor agricole si chiar a marilor corporatii).Avnd n vedere aceste obiective strategice, dar mai ales faptul ca exista semnale certe ca elepot fi atinse, actionarii CEC au fost de acord ca denumirea de Casa de Economii si Consem-natiuni nu mai este suficient de sugestiva si ca institutia este o Banca n plin proces de mod-ernizare si eficientizare. Noua denumire, CEC Bank, mbina traditia si aspiratiile institutiei carese doreste a fi un jucator de marca n peisajul bancar romnesc. Noua sigla a CEC Bankeste frunza de stejar, plasata pe un scut, sugernd traditie, dar si siguranta si protectie.

Concret, strategia prevede trei faze, din iunie 2007 pna n 2011, care au ca scop eficienti-zarea, modernizarea, dezvoltarea si consolidarea bancii. Primul proces urmeaza sa se finalizeze pnala sfrsitul anului 2009, iar principala tinta o reprezinta eficientizarea si modernizarea bancii si fi-delizarea clientilor. n prezent, clientii fideli ai bancii sunt persoane mature, de vrsta a doua sau atreia, "dar trebuie sa vina la CEC si clienti tineri", spunea Radu Ghetea. n aceasta prima faza, con-ducerea bancii si propune sa creasca nivelul productivitatii pe salariat, sa diversifice produsele si sale diferentieze de cele ale altor banci. A doua etapa ar urma sa se finalizeze n 2010 si vizeaza dez-voltarea bancii, prin consolidarea acesteia si cresterea performantei, pentru a putea concura cu oricealta banca comerciala. A treia faza este una de consolidare si ar trebui sa se ncheie n 2011. Strate-gia de dezvoltare a Casei de Economii si Consemnatiuni pentru 2007-2011 prevede atingerea unei cotede piata de 5,5-6%, dupa active, din totalul sistemului bancar romnesc. Totusi, segmentul tinta pentruCEC l reprezinta mediul rural, zona n care banca si-a propus sa detina o cota de 20-22 de procente.3.2 GESTIONAREA RISCULUI LA NIVELUL CEC

21

Casa de Economii si Consemnatiuni acorda o atentie deosebita gestionarii prudente ariscurilor asociate activitatilor desfasurate, pentru asigurarea unei dezvoltari stabile. n confor-mitate cu prevederile normelor BNR, banca dispune de proceduri interne privind administrareariscurilor semnificative, respectiv a riscului de credit, riscului de piata, riscului de lichiditate,riscului operational si a riscului reputational, proceduri n baza carora se realizeaza identifi-carea, evaluarea, monitorizarea si limitarea riscurilor prin stabilirea de praguri de semnificatie.

De asemenea, CEC dispune de proceduri si norme interne privind determinarealimitelor globale de expunere, att fata de institutiile de credit, ct si fata de societatilede asigurare-reasigurare, operatiunile de trezorerie si asigurarea portofoliului de crediteefectundu-se numai cu contrapartidele si n limitele aprobate de management, asigurndu-se n acest fel derularea relatiilor de afaceri ale CEC n conditii de risc minim.

n cursul anilor 2006-2007, CEC nu s-a confruntat cu situatii generatoare de risc sem-nificativ care sa afecteze imaginea si rezultatele bancii. Pentru asigurarea unei profitabilitatiadecvate a capitalului, banca a urmarit sa dispuna de o structura optima a activelor si pa-sivelor bilantiere si sa detina un portofoliu de credite echilibrat, corelat cu o politica pru-denta n materie de lichiditate si rata a dobnzii, n conditiile unui nivel acceptabil de risc.

Riscul de piataAbordarea n privinta administrarii riscului de piata presupune identificarea si monitor-

izarea celor doua componente ale acestuia, respectiv riscul ratei dobnzii si riscul valutar.Banca administreaza riscul variatiei ratei dobnzii prin monitorizarea structurii activelor

si pasivelor pe intervale de scadenta (prin folosirea analizelor Gap) si utilizarea unor praguride risc semnificativ. n vederea prentmpinarii eventualelor cazuri de criza, banca uti-lizeaza tehnici de simulare ce formuleaza premise cu privire la evolutia viitoare a rateidobnzii si a schimbarilor ce pot avea loc la nivelul activitatilor bancii, tehnici ce per-mit evaluarea efectelor potentiale ale acestor schimbari asupra veniturilor nete din dobnzi.

n vederea limitarii riscurilor ce pot aparea ca urmare a desfasurarii operatiunilor valutare, CECmonitorizeaza permanent nivelul maxim al pozitiilor valutare individuale ajustate si al pozitiei val-utare totale, si utilizeaza praguri de risc semnificativ, cu scopul de a semnala orice disfunctionalitate,banca conformndu-se att reglementarilor BNR n vigoare, ct si celor mai bune practici din piata.

Riscul de lichiditaten activitatea sa, CEC urmareste sa dispuna de fonduri suficiente pentru ndeplinirea obligatiilor

sale n orice moment, pentru a face fata retragerii de depozite si altor datorii, precum si pentru a acoperinecesarul suplimentar de finantare pentru portofoliul de credite si investitii. n vederea limitarii risculuide lichiditate, banca a elaborat o strategie de management al lichiditatii, ce include solutiile alterna-tive de actiune pentru depasirea n conditii optime a unor eventuale perioade de criza de lichiditate.

Riscul operational

22

Prevenirea si descoperirea unor fapte generatoare de risc operational si implicit de pagubesub forma materiala sau baneasca se realizeaza prin activitatea de verificare si ndrumare a sedi-ilor CEC, prin care se urmareste modul de aplicare a dispozitiilor legale n vigoare si a normelormetodologice si procedurilor interne. Banca dispune de o echipa care se ocupa de monitorizareariscului operational la nivel central, dar acesta este monitorizat si la nivelul unitatilor teritoriale.

Riscul reputationaln cadrul CEC se desfasoara activitatea de monitorizare a riscului reputational la nivel cen-

tral, prin informarea lunara a Comitetului de Administrare a Riscurilor asupra principalelor evenimentenegative cu privire la activitatea institutiei, care au facut obiectul articolelor aparute n mass-media.

Riscul de creditMonitorizarea permanenta a riscului de credit a urmarit mentinerea unor sisteme de raportare

corespunzatoare referitoare la expunerile la risc, precum si ncadrarea n limitele/competentele aprobatede conducerea bancii, iar datele furnizate n cadrul informarilor prezentate periodic catre managementau fundamentat masurile luate n vederea administrarii si diminuarii riscului de credit: evaluarea peri-odica a capacitatii de rambursare a portofoliului bancii, constituirea provizioanelor specifice de risc decredit, evitarea unei concentrari a creditelor pe ramuri, dispersia riscului de credit prin diversificareabazei de clienti si a tipurilor de credite, revizuirea sistemelor de credit scoring, consultarea informati-ilor de risc bancar si a celor referitoare la incidentele de plati, monitorizarea expunerii pe client.

3.3 ANALIZA PORTOFOLIULUI DE CREDITE ACORDATE DE CEC N PERIOADA2006-2007CEC Bank a obtinut un profit de 91 milioane lei (26,7 milioane euro)

n 2007, de peste doua ori mai mare decat n anul anterior, iar n 2008 bancasi-a propus sa ramna pe profit, n ciuda costurilor mari de rebranding.

Pentru 2006, CEC afisase un profit net de 40 milioane lei (11,8 milioane euro), de peste noua orimai mare dect n 2005. n 2006, valoarea activelor bancii ajunsese la 7,1 miliarde lei (2,1 miliarde euro).

Banca nregistreaza peste 3 milioane de clienti actuali si i s-a acor-dat titlul n 2008, cea mai buna banca pentru credite si depozite6.

Tabel nr. 1: Situatiile financiare la 31.12.2007 si la 31.03.2008 aratao evolutie pozitiva a principalilor indicatori ai Bancii: - mil lei -

31.12.2006 31.12.2007 % 31.03.2008

Active 7 141 10 866 +52,16% 11 482

23

Credite 3 210 5 246 +63,43% 5 751

Depozite 5 725 8 870 +54,93% 9 642

Fonduri proprii 1 256 1 563 +24,44% 1 593

Profit brut 46 91 +97,83% 42

sursa: Rapoarte Anuale CEC 2006, 2007, www.cec.ron 2008 s-a hotart majorarea capitalului social al Bancii (de la 650 mil. lei) cu suma

de 69,5 mil.lei, ramasa dupa repartizarea pe destinatiile legale a profitului realizat n 2007.Tabel nr. 2: Evolutia creditelor comparativ cu total active n perioada 2006-2007

Anul 2006 mil lei 2007 mil lei

Total active din care 7.141 10.866

Credite TOTAL 3.210 5.246

Pondere credite (%) 44.95% 48.28%

Credite TOTAL, din care 3,.10 5.246

Credite PJ 686 1.503

Credite PF 2.524 3.743

Pondere credite PJ (%) 21.37% 28.65%

Pondere credite PF (%) 78.63% 71.35%

24

sursa: Rapoarte Anuale CEC 2006, 2007Analiznd activitatea de creditare a CEC se constata ca, an de an, creditele acordate

de banca au crescut treptat, atingnd n 2007 un indice de crestere de 163,43%. Acestacrestere a fost indusa n principal de creditele acordate clientilor persoane juridice, a caror val-oare este n 2007 de aproape 2,2 ori mai mare dect cea din 2006. De asemenea, cred-itele acordate persoanelor fizice au nregistrat o majorare, valoarea acestora crescnd n 2007 cu48% (Tabel nr. 2). Din analiza cantitativa a creditelor acordate, rezulta clar ca banca a op-tat pentru o strategie comerciala ambitioasa axata pe cstigarea de noi segmente de clientela.

Fig. nr. 1: Evolutia creditelor comparativ cu total active in perioada 2006-2007

sursa: Rapoarte Anuale CEC 2006, 2007

Pe baza acestor informatii, am calculat indicatorul de structura ariscului global de creditare, credite totale raportate la total active .

25

Credite totale raportate la total active =

Credite totale raportate la total active 2006= *100 = 44,95%

Credite totale raportate la total active 2007= *100 = 48,28%Acest

indicator arata o crestere a expunerii fata de risc a CEC n perioada analizata, activitatea bancii fiind mairiscanta n 2007 fata de 2006. Dinamica activelor si a creditelor totale nu exprima o crestere accelerata.

Strategia de dezvoltare releva ca pentru anul 2008, CEC Bank si-a propus cresteride activitate peste nivelul preconizat de crestere a sistemului bancar: 48% cresterea porto-foliului de credite si 41% cresterea portofoliului de depozite de la clientela nebancara.

Clasificarea creditelor acordate PJ n functie de performanta financiara:Strategia comerciala pe segmentul clienti persoane juridice s-a axat

pe atragerea unui numar ct mai mare de clienti si pe extinderea relati-ilor de afaceri, adresndu-se preponderent firmelor de mici dimensiuni (IMM).

Tabel nr. 3: Clasificarea creditelor n functie de performantele financiare 2006-2007

Performantafinanciara

Valoare 2006mil lei

Pondere n total2006 (%)

Valoare2007 mil lei

Pondere n total2007 (%)

Standard A 95 13,80% 259 17,25%

n observatie B 359 52,33% 716 47,64%

26

Substandard C 132 19,30% 333 22,16%

ndoielnic D 58 8,46% 101 6,73%

Pierdere E 42 6,12% 93 6,21%

Total 686 100% 1503 100%

sursa: CEC, Analiza Portofoliului PJ 2007 versus 2006Fig. nr. 2: Clasificarea creditelor n functie de performantele financiare 2006-2007

sursa: CEC, Analiza Portofoliului PJ 2007 versus 2006

27

Un alt indicator de structura a riscului global de creditare calculat este reprezen-tat de credite de calitate medie raportate la credite totale acordate persoanelor juridice:

Credite de calitate medie raportate la credite totale (PJ) =

Credite de calitate medie raportate la credite totale (PJ)2006 = *100

= *100 = 80,02%

Credite de calitate medie raportate la credite totale (PJ)2007 = *100 =*100 = 76,51%Indicatorul credite de calitate medie raportate la credite totale acordate persoanelor juridice are o evolutiedescrescatoare pe perioada analizata, aratnd o diminuare a creditelor de calitate inferioara acordate, dinpunctul de vedere al riscului de creditare. Aceasta corespunde unei expuneri mai mici la riscul de credit.

Dispersia riscului de credit:n vederea minimizarii riscurilor n activitatea de creditare, banca a

urmarit dispersarea echilibrata a acestora ntre diferitele sectoare de activitate, respectndu-se astfel unuldintre principiile de baza ale practicii internationale pentru limitarea riscului. Astfel, n anii 2006 si 2007,sectoarele cu expuneri mai mari de 10% din totalul angajamentelor sunt Servicii, n crestere n 2007 la23% fata de 22% n 2006, Agricultura, n scadere de la 17% la 12%, Industrie, n crestere de la 13%la 18% si Comert n scadere n 2007 (29%) fata de 2006 (30%). De asemenea, n anul 2007 s-a nceputacordarea de credite si altor sectoare de activitate, respectiv turism, constructii si transporturi (Fig. nr. 3).

Fig. nr. 3: Structura portofoliului de credite pe ramuri de activitate 2006-2007

28

sursa: Rapoarte Anuale CEC 2006, 2007n ceea

ce priveste termenul de rambursare, cele mai multe credite acordate sunt pe termen scurt, desi n 2007

29

creditele pe termen lung au nregistrat o crestere semnificativa (de la 36% la 41%), n detrimentul celorpe termen scurt (Fig. nr. 4). Acordarea creditelor este mai putin riscanta daca perioada de rambursareeste mai scurta, astfel evolutia creditelor, structurate pe termene arata o crestere a expunerii fata de risc.

Fig. nr. 4: Structura portofoliului de credite pe termene de rambursare 2006-2007

30

sursa: Rapoarte Anuale CEC 2006, 2007Tabel nr. 4: Structura

portofoliului de credite acordate persoanelor juridice pe tipuri de produse, n perioada 2006-2007

Structura portofoliului pe tipuri de produse 2006 2007

Credite de investitii 53% 52,67%

Linii de credit 41% 42,01%

Credite pentru activitati de leasing IFN 0% 2,15%

Credite pentru finantarea stocurilor 3% 1,66%

Credite fermier 3% 1,50%

Credite pentru cecuri remise la ncasare 0% 0,01%

Credite facilitati de cont 0% 0,01%

sursa: CEC, Analiza Portofoliului PJ 2007 versus 2006

31

Cele mai mari ponderi se nregistreaza n cazul creditelor deinvestitii (52,67% n 2007, n usoara scadere), precum si a liniilor de credit (42,01% n 2007, n crestere).

Fig. nr. 5: Structura portofoliului de credite acordate per-soanelor juridice pe tipuri de produse, n perioada 2006-2007

32

sursa: CEC, Analiza Portofoliului PJ 2007 versus 2006Monitorizarea portofoliului de credite consta n controlul creditelor, administrarea mpru-

muturilor si activitati de evaluare a garantiilor pentru a se asigura o buna calitate a pro-cesului ulterior aprobarii n activitatea de finantare. Avnd o retea de unitati foarte dez-voltata, se impune ca CEC sa fie permanent preocupata de mbunatatirea monotorizarii sicontrolului permanent pentru asigurarea dezvoltarii unui portofoliu sanatos de credite.

Calitatea portofoliului de credite este adecvata si nu se ntrevad, pe termen scurt, factori ad-versi care sa o afecteze sensibil. ntruct evolutia creditului este atent monitorizata, riscul de creditare o usoara tendinta de crestere n conditiile asteptate ale continuarii activitatii de creditare.

3.4 ANALIZA SOLICITARII DE CREDIT A S.C. RENOLA COM S.R.L.Pentru identificarea riscul individual de creditare, CEC ntocmeste o analiza economico-financiara

a activitatii clientului, cu scopul de a stabili un diagnostic al situatiei solicitantului, n vederea luarii de-ciziei de acordare a creditului solicitat. n acest sens se ntocmeste un dosar, n cadrul caruia se evalueazaconform normelor interne de creditare aspectele financiare precum si nefinanciare legate de solicitant.

Aceasta analiza se prezinta astfel:PROPUNERE FACILITATE DE CREDIT

Denumirea firmei S.C. RENOLA COM S.R.L33

Tipul facilitatii solicitateSuplimentare linie de credit existenta n suma de 133.000lei pna la un plafon final de 278.000 lei si modificaredobnda

Suma 145.000 lei

Destinatia Satisfacerea cheltuielilor curente de capital de lucru

Valuta Lei

Maturitate 8.11.2008

Perioada de gratie Nu este cazul

Mod de rambursare Revolving

Perioda de tragere Permanent

Linia de credit reprez-inta sistemul general de acordare a creditelor si presupune stabilirea unui plafon maxim al creditelor ceurmeaza a fi acordate. Linia de credit revolving este cea mai avantajoasa si reprezinta modalitatea curentade obtinere de credite de catre agentii economici. n acest caz plafonul maxim al creditului se mparte nmai multe transe, iar conditiile generale de acordare a creditelor se stabilesc o singura data, la momentuldeschiderii liniei de credit. Clientul primeste prima transa n baza liniei deschise, eliberarea celei de-adoua transe si a urmatoarelor realizndu-se automat, cu conditia rambursarii transei/transelor anterioare.

Caracteristicile liniei de credit oferite de CECDestinatia creditului: satisfacerea nevoilor curente de capital de lucru, inclusiv pen-tru refinantarea unor linii de credit contractate la alte societati de finantare;Perioada de creditare: 12 luni, cu posibilitatea de prelungire;Valoarea creditului: va fi corelata cu necesarul de capital de lucru al firmei si cu capacitatea sa de rambur-sare;Garantii: orice garantii sau mix de garantii dintre cele acceptate de catre Banca;Rambursarea creditului: posibilitati de rambursare permanenta, petoata perioada de valabilitate a plafonului de credit aprobat.Aceste conditii sunt negociate n functie de bonitatea clientului,marimea cifrei de afaceri, indicatorii economico-financiari ai firmei.

34

3.4.1 Informatii generale despre solicitant:

Denumire solicitant SC RENOLA COM SRL Activitate principala (codCAEN) 4521

Adresa Bistrita, Str. Petru Rares nr. 2A,et. 2 Data nfiintarii 03.12.1999

CUI 12472570

Data deschiderii contului 08.06.2004

Persoana de contact PAPP Lucian Alexandru

Ratingul furnizat de o agentie externa nominalizata de evaluare a creditului Nu este cazul

Natura capitalului social(%) Stat Privat Romnesc Strain

100% 100%

Actionariat (se vor prezentaactionarii cu o ponderesemnificativa>10%)

Nume si prenume % detinut din capital social

Papp Lucian Alexandru 100%

Directori si administratori

Nume/Prenume Functie Vrsta Experienta profesionala

Papp Lucian Alexandru Administrator 38 ani Experienta n domeniulconstructiilor n Germania

35

Descrierea activitatii firmei, scurt istoric si previziuniSocietatea a fost nfiintata n 03.12.1999, avnd ca obiect

de activitate constructii de cladiri si lucrari de geniu civil.Sediul societatii este n Bistrita, Str. Petru Rares nr. 2A et 2.

La ora actuala societatea construieste locuinte n municipiul Trgu Mures.Momentan constructiile sunt n rosu, se lucreaza la finisaje interioare, iar contravaloarea lucrarilor

executate se ncaseaza esalonat pe faze de lucrari, n termen de 15 zile de la emiterea facturilor.Creditul solicitat se va utiliza pentru achitarea furnizorilor de materiale.

Societatea are un numar de 27 angajati cu carte de munca pe perioada nedeterminata.n anul 2007 societatea nregistreaza o cifra de afaceri de 1.736.501 lei.

Piete si firme concurente:La ora actuala

exista mai multe societati cu obiect de activitate similar, dar pozitia pe piata a firmei nu este periclitata.Clasificarea portofoliului de clienti si furnizori

Impozite si taxeToate datoriile fata de stat, bugetele asigurarilor sociale si fondurile speciale sunt achitate la zi.

Clasificarea clientilor:Principalii clienti ai societatii, persoane fizice sunt:

Komlosi Coloman n valoare de 1.500.000 lei, pentru construirea unui bloc P+3+M sispatii comerciale n Str. Salciilor, Trgu Mures

Puscas Ioan Sorin n valoare de 500.000 lei, pentru construirea unui bloc P+3+M n Str.Marasti nr 10A, Trgu Mures

Termenul de plata este de 15 zile de la data emiterii facturilor, prin ordin de plata.Valabilitatea contractelor cu clientii este de un an de zile, cu posibilitatea de prelungire.

Clasificare furnizori:

Nr. Denumire companie % Termenede plataModalitatede plata Produse

Valabilitatea con-tractului/furnizoridin data

1 SC Ambient SABistrita 50 45 zile OPMateriale deconstructii 1 an

36

2 SC Record SRLBistrita 15 30 zile OP Betoane 1 an

3 SC Macon SRLBistrita 15 45 zile OPMateriale deconstructii 1 an

4 SC Villass PrestcomSRL Trgu Mures 15 45 zile OP

Lucrari de montaj,de tinichigerie,ferestre demansarda

1 luna

5SC Grup TaurusSBS SRL Crainimat 5 30 zile OP Ciment 6 luni

3.4.2 Criterii de eligibilitate de a caror ndeplinire cu-mulativa depinde analiza ulterioara a facilitatii cerute:

Solicitantul nu figureaza n CIP cu interdictie de emitere a cecurilor n ultimele 12 luni;Solicitantul nu se afla n litigiu cu CEC, alta banca sau institutie a statului;Solicitantul figureaza n CRB cu serviciul datoriei A;Solicitantul are datorii mai vechi de 60 zile la bugetul consolidat al statului sau al asigurarilor so-

ciale, dar conform certificatului de atestare fiscala nr. 863/07.03.2008 (Anexa nr. 1) nu figureaza n evidentecu obligatii de plata care bugetul de stat consolidat scadente la 31.01.2008 si neachitate pna la 07.03.2008.

Solicitantul se ncadreaza n clasa de risc generala de creditare

Clasa de performanta financiaraconform ultimelor doua situatii de

bilant31.12.2006 C

31.12.2007 B

Clasa de risc general de creditareconform ultimei balante 31.01.2008 B

37

3.4.3 Expunerea bancii existenta fata de debitor/grup:Total expunere CEC fata de debitor/grup:

Expunerea totala a CEC fata de grupul de debitori este de 1.006.000 lei, astfel:

S.C. Renola COM S.R.L. 983.000 lei

Papp Alina Maria sotie asociat 23.000 lei

Ponderea expunerii totale n fondurile proprii ale bancii la data de 31.01.2008 este de 0,07%.Expunerea CEC fata de grup: SC Renola Com SRL si Papp Alina Maria

Nr. Tip credit Valoareaprobata

Sumaramasa deutilizat

Maturitateacreditului

Valoarearatei lunare Dobnda Tipul garantiei

1 Investitii TL 850.000 lei - 22.03.2016 7.203 lei 13% Imobiliara

2 Linie de credit 133.000 lei - 08.11.2008 - 12% Imobiliara

3 Nevoi personale(sotie) 23.000 lei - 08.02.2017 337 lei 10% Risc financiar

Total credite in derulare la CEC 1.006.000 lei

Expunerea la alte banci si institutii financiareSocietatea nu prezinta expunere fata de alte banci.Expunere fata de firme de leasing: RON

Nr. Denumire companie Valuta Suma ramasade plata Destinatie Rata lunara Scadenta

38

1 BCR LEASING IFN SA EUR 21.134,28 lei ATV 1.288 lei 03.07.2010

2 VOLKSBANK LEASINGSA EUR 25.122,20 lei Fiat Ducato 733,85 lei 06.03.2010

3 PORSCHE LEASING IFNSA EUR 41.208,52 lei Jeep Toareg 3.188,80 lei 02.02.2012

Total expunere leasing 87.465 lei

3.4.4 Structura garantii, existente si propuse (se refera la expunerea totala fata de grup):Garantii existente:

Tipul creditului Valoarecredit Tipul garantiei

Valoarea depiata/contabila

Cota derisc (%)

Valoareacceptata (%)

Investitii TL 850.000 leiImobiliara - RangI - Sediuadministrativ

1.285.600 lei 20% 1.000.000 lei

Linie de credit 133.000 leiImobiliara - RangI - Apartament cu3 camere

190.500 lei 20% 152.000 lei

Nevoi personale(sotie) 23.000 lei Risc financiar 25.760 lei

Total garantii existente 1.177.760 lei

Grad de acoperire 103,83% la societate 101,81% la PF

Garantii propuse:

39

Tipul creditului Valoarecredit Tipul garantiei

Valoarea depiata/contabila

Cota derisc (%)

Valoareacceptata(%)

Linie de credit(suplimentare)

145.000 lei Imobiliara -Rating I - Teren 240.570 lei 30% 168.000 lei

Total garantii propuse 168.000 lei

Descrierea garantiilor propuse (RON):Cladire/teren: Teren livada, n suprafata totala de 1684 mp, situat n extravilanul localitatii

Bistrita, spre localitatea Nasaud, n zona Valea Rusului, la limita cu intravilanul. Amplasarea este fa-vorabila constructiei de case de vacanta, lnga DN 17C, cu acces direct la acesta, pe partea dreaptaa directiei de mers Bistrita-Nasaud. Drumul national langa care se afla terenul este asfaltat si emodernizat. Zona este n plina dezvoltare, cu multe case unifamiliale construite n apropiere.

Proprietar: S.C. RENOLA COM S.R.L.Descriere suprafata teren, suprafata construita: Terenul de forma regulata, aprox-

imativ dreptunghica, cu usoara nclinatie ntre laturile mari, cu curent electric la capa-tul locului si celelalte utilitati n apropiere, cu doua drumuri de acces catre DN 17C

Valoarea acceptata n garantie: 168.000 leiValoarea de piata/evaluata: 240.570 lei

3.4.5 Analiza financiara si calculul indicatorilor:Bilantul contabil (Anexa nr. 2) sumar RONAnaliznd activul si pasivul bilantier, n perioadele analizate se observa o variatie de peste 10%

a elementelor bilantiere n fiecare perioada comparativ cu anul precedent. La data de 31.12.2007constatam o crestere de 10,63% fata de perioada similara a anului precedent, iar n luna ianuarie2008 trendul si schimba directia, fiind descrescator cu 10,84% fata de luna decembrie 2007.

Daca pe partea de activ cresterea n intervalul 31.12.2006 31.12.2007 s-a petrecut pe seama activelorcirculante, mai exact a cresterii creantelor comerciale (cu 67,39% fata de anul precedent), n pasivul bi-lantier cresterea a fost determinata de datoriile pe termen scurt ale entitatii (cu 43,26% comparativ cu anulprecedent). Sursa de finantare a activelor imobilizate (constructiilor) este creditul de investitii contractatde la CEC Bistrita n suma de 850.000 lei n luna martie 2006, leasingurile contractate pentru mijloacelede transport, iar pentru capitalul de lucru entitatea n luna martie 2007 a contractat un credit revolving

40

n valoare de 133.000 lei, pentru care se solicita suplimentarea. Societatea a beneficiat si de un creditpentru finantarea stocurilor, care s-a lichidat in cursul lunii februarie 2008, ajungnd la scadenta finala.

Celelalte posturi bilantiere nu au cunoscut variatii semnificative.Structura activului

Activele imobilizate la data analizei sunt n suma de 1.632.743 lei si sunt alcatuite din:

Constructii n valoare de 1.250.000 lei (76,55% din total imobilizari), constnd n sediuladministrativ. Asupra imobilului este instituita ipoteca de rang I n favoarea CEC Bistrita,valoarea acceptata n garantie fiind de 1.000.000 lei.

Trei mijloace de transport: un autoturism, un ATV si un autoturism de teren n valoare totalade 320.255 lei (19,61% din total imobilizari)

Echipamente tehnice si utilaje n suma de 62.488 lei (3,84% din imobilizari totale).

Amortizarea aferenta care corecteaza valoarea de intrare a activelor corporale este ncuantum de 86.293 lei, rezultnd o valoare neta de 1.546.450 lei, echivalent cu 81% din total active.

Variatiile acestor elemente nu sunt semnificative n intervalele avute n vedere.Activele curente

la data de 31.01.2008 nregistreaza valoarea de 352.482 lei, reprezentnd 19% din total active, din care:

Creantele totale sunt n cuantum de 350.514 lei (99,44% din activele circulante) din care17% reprezinta creante comerciale si 1% debitori diversi.

Disponibilitatile firmei nregistreaza suma de 1.968 lei, reprezinta 0,56% din activelecurente si se compune din soldul contului curent deschis la CEC Bistrita si numerarul dincasieria unitatii.

Activele circulante au cunoscut o crestere cu 61,39% la 31.12.2007 fata de aceeasi perioada aanului precedent, pe seama majorarii valorice a tuturor elementelor componente, dar pilonul de variatieprincipal a fost reprezentat de creantele comerciale care au crescut cu 67,39% n perioada de referinta.

n ianuarie 2008 se observa diminuarea activelor curente, influentatan primul rnd de diminuarea soldului contului 411 Clienti cu 41,38% comparativ cu decembrie 2007.

Cheltuielile nregistrate n avans au urmat un trend descendent,astfel: diminuare cu 33,58% la 31.12.2007 fata de 31.12.2006 iar la data analizei nu nregistreaza sold.

Structura pasivuluiCapitalurile proprii nreg-

istreaza valoarea de 451.805 lei, avnd o pondere de 24% n pasivul bilantier, structura acestora fiind:

41

capital subscris si varsat: 17.200 lei, fara modificari n perioada de referintarezervele societatii: 426.524 lei, la acelasi nivel ca la datade 31.12.2007 si n crestere cu 6,63% fata de anul 2006;profitul reportat si nerepartizat n suma de 3.710 lei;profitul realizat n ianuarie 2008 n valoare de 4.371 lei, la nchiderea exercitiului financiar2007 n suma de 3.905 lei n crestere cu 118,89% fata de rezultatul nregistrat n 31.12.2006.Capitalurile proprii cunosc un trend ascendent n intervalele analizate, cresterea este

de 6,97% la data de 31.12.2007 fata de anul precedent si 0,97% n luna ianuarie2008 fata de valoarea acestora nregistrata la nchiderea exercitiului financiar 2007.

Datoriile totale nsumeaza 1.447.127 lei, reprezinta 76% din total pasive, structurate astfel:datorii pe termen lung, care reprezinta 54,83% din total datorii, materializate n creditul de in-vestitii;datorii pe termen scurt, avnd o pondere de 45,17% n total datorii, n cadrul carora:

[a.] creditul pe termen scurt cu o pondere de 23,11% alte datorii reprezinta76,89%, din care:

1.2. datoriile catre furnizorii de materiale de constructii, obiecte sanitare, materi-ale termo si fono izolante, gresie, faianta, baterii si accesorii sanitare, adezivi,vopsele etc. nseamna 55,83%

alte obligatii: 29,23% (asociati conturi curente si dividende de plata) datorii restante (la data de 31.01.2008 dar achitate n 7.03.2008) si curente fata

de bugetul consolidat n pondere de 14,94%.

La data de 31.12.2007 constatam o crestere cu 11,70% a obligatiilor totale fatade aceeasi perioada a anului precedent, generata de evolutia tuturor elementelor com-ponente, mai putin a creditului de investitii care s-a diminuat cu 9,60% prin ram-bursarea ratelor scadente si datoriilor fata de asociati, care a scazut cu 29,32%.

3.4.6 Evaluarea bonitatii financiare a S.C. RENOLA COM S.R.L.Analiza economico-financiara a activitatii clientului, efectuata de CEC are drept scop stabilirea

unui diagnostic al situatiei solicitantului, n vederea luarii deciziei de acordare a creditului solici-tat. Aceasta analiza presupune prelucrarea bilanturilor si a conturilor de profit si pierdere pe ultimiidoi ani si utilizarea datelor astfel obtinute pentru calculul unor indicatori de bonitate ai clientului.

Evaluarea bonitatii financiare pentru clientii CEC se realizeaza prin analiza unor factori can-titativi si calitativi, carora li se atribuie un punctaj cuprins n intervalul [0,4], care prin nsumare

42

determina clasa generala de risc de creditare n care se ncadreaza solicitantul (Anexa nr. 3). ncaul SC Renola Com SRL, aceasta analiza se face pe baza bilanturilor si a Conturilor de Profitsi Pierdere la 31.12.2006 si 31.12.2007, precum si pe baza Balantei Sintetice la 31.01.2008.

Clasa de performanta financiara si clasa generala de risc de creditare:Lichiditatea curenta este la un nivel relativ satisfacator n intervalele analizate, gradulde acoperire a datoriilor exigibile fiind asigurat la un nivel situat ntre 58,58% n anul2006 si 65,99% n anul 2007 si 53,92% la data analizei, activele circulante evolundntr-un ritm mai avansat (diferenta de 18,13%) dect datoriile pe termen scurt.Solvabilitatea entitatii de asemenea se situeaza la un nivel satisfacator, este n-tre 127,8% si 131,2% n intervalul analizat, fara variatii semnificative.Rentabilitatea cifrei de afaceri este la un nivel satisfacator pe toata perioada analizata.Gradul de ndatorare general este peste nivelul recomandat, fiind influentat de creditele contractate.Trendul rezultatului net este crescator comparativ cu anul precedent si pozitiv pe toata perioada anal-izata.Gradul de acoperire a riscului valutar este >75%, societatea nu are credite contractate n valuta.Calificarea si continuitatea n cadrul entitatii a echipei man-ageriale studii superioare si vechime de peste 8 ani.Calitatea actionariatului este foarte buna, creditele sunt garantate cu garantiireale si societatea nu nregistreaza restante la creditele n derulare.Concentrarea clientilor exista doi clienti cu pondere nsemnata n cifra de afaceri.Experienta n administrarea fondurilor bancare doua cred-ite lichidate integral iar cel n derulare este fara restante.

Factori cantitativi:

Indicatori 31.12.2006 BilantT-131.12.2007 Bilant T 31.01.2008 Ultima

balanta

Niv ind (%) Pct Niv ind (%) Pct Niv ind (%) Pct

Lichiditatea curenta 58,58 2 65,99 2 53,92 2

Solvabilitatea 127,8 2 126,6 2 131,2 2

43

Rentabilitatea CA 0,2 2 0,2 2 9,7 4

Grad ndatorare general 359,4 0 376 0 320,3 0

Trendul rezultatului net 11,8 3 >11,9 3

Grad de acoperire ariscului valutar >75 3 >75 3 >75 3

Total punctaj factoricantitativi 10 12 14

Factori calitativi:

Calificarea si continuitatea n cadrulfirmei pentru echipa manageriala

studii medii sicontinuitate>3ani 3

Calitatea actionariatului foarte buna 3

Concentrarea clientilor exista cel putin un clientpentru care Cca>50% 0

Experienta n administrareafondurilor mprumutate

doua credite achitate integral,un credit n derulare fararestante

2

Total punctaj factori calitativi 8

Clasa de performanta financiara la31.12.2006 18 pct C

44

Clasa de performanta financiara la31.12.2007 20 pct B

Clasa de risc general de creditare 31.01.2008 22 pct B

Pe baza balantei de verificare la 31.01.2008 si a declaratiei pe proprie raspunderea administratorului firmei cu privire la factorii calitativi, societatea se ncadreaza la data analizei n clasade risc general de creditare B, cu un punctaj total de 22 puncte. Aceasta clasa de risc situeaza firma ncategoria societatilor cu performante financiare bune, nsa fara certitudinea mentinerii acestora pe viitor.

Din evolutia cifrei de afaceri si a profitului realizat (conformContului de Profit si Pierdere) n perioadele analizate se desprind urmatoarele aspecte (Anexa nr.4):

n exercitiul financiar 2007 se observa o crestere a cifrei de afaceri cu 72,81% comparativ cu2006, n timp ce veniturile din activitatea de expolatare s-au diminuat cu 9,25%; cheltuielileaferente activitatii de baza s-au diminuat cu 12,12%, aceste variatii avnd drept rezultatnregistrarea unui profit net mai mare cu 118,87% fata de 31.12.2006.

n luna ianuarie 2008 valoarea serviciilor prestate este n cuantum de 45.000 lei iar cheltu-ielile totale 39.797 lei

Veniturile totale realizate la data de 31.12.2007 n suma de 1.927.331 lei sunt real-izate n proportie de 84% din prestarile de servicii, constructii si montaj, executate n mu-nicipiul Trgu Mures; 5% din productia vnduta; 11% din alte venituri din exploatare.

Cheltuielile totale sunt n suma de 1.922.682 lei, structura lor fiind urmatoarea:

cheltuieli cu materii prime: 53,34%;

cheltuieli cu personalul: 16,73%;

cheltuieli financiare: 7,7%;

cheltuieli cu amortizarile: 5,55%;

cheltuieli privind marfurile: 4,48%;

45

3.4.7 Decizia de creditare:n urma analizei efectuate de catre Centrala CEC s-au tras urmatoarele concluzii:

n ceea ce priveste riscul de garantare, valoarea de garantie acceptata de CentralaCEC conform notei de evaluare (Anexa nr. 5), respectiv 129.885 lei, difera fata de valoarea de garantiepropusa de sucursala Bistrita, respectiv 168.000 lei, ceea ce ar duce la o valoare subunitara a gradului deacoperire cu garantii, si anume 80%. n consecinta, valoarea cu care se poate suplimenta linia de credit sereduce la 110.000 lei, astfel nct gradul de acoperire cu garantii sa ramna corespunzator, adica 105,4%.Evaluatorul nu a modificat cota de risc de la 30% la 40% ci a diminuat valoarea luata n garantie.

n ceea ce priveste riscul de credit, daca se ia n considerare noua valoare a suplimentariiliniei de credit la care se ncadreaza clientul, respectiv 110.000 lei, se considera ca acesta este acoperit.

Rata serviciului datoriei este supraunitara;

Linia de credit reprezinta 14% din cifra de afaceri pe ultimele 12 luni. n plus, SC RenolaCom SRL nu are alte datorii pe termen scurt, nevoia de credit pentru capital de lucru fiindastfel justificata;

Cifra de afaceri a avut un trend ascendent, nregistrnd o crestere de 72,80% n 2007 fatade 2006;

Firma are un bilant echilibrat, sumele provenind din credite pe termen scurt se regasesc nclienti si stocuri;

SC Renola Com SRL a mai avut contracte la CEC doua credite de stocuri care au fost ram-bursate integral, fara a se nregistra ntrzieri semnificative la achitarea ratelor si dobnzilor;

Chiar daca gradul de ndatorare este destul de mare la data analizei (320%) acest lucru sedatoreaza n principal creditului de investitii pe care societatea l-a contractat la CEC Bankn 2006. Suplimentarea liniei de credit care se solicita n prezent nu va duce la crestereasemnificativa a gradului de ndatorare, acesta atingnd o valoare de 345%.

Solicitantul nu are datorii mai vechi de 60 zile la bugetul consolidat al statului sau al asig-urarilor sociale (conform certificatului de atestare fiscala nr. 863/07.03.2008 nu figureazan evidente cu obligatii de plata care bugetul de stat consolidat scadente la 31.01.2008 sineachitate pna la 07.03.2008 Anexa nr 1 ).

46

n ceea ce priveste riscul de piata, se considera ca acesta este acoperit. Piata con-structiilor din Romnia a crescut n 2007 cu 37% fata de anul anterior iar anul acestase estimeaza ca va creste valoric cu circa 35%, pna la 14 miliarde de euro. Pe el-emente de structura, cel mai rapid au avansat lucrarile de ntretinere si reparatii curente(plus 37%), urmate de reparatiile capitale (36,7%) si de constructiile noi (31,3%).

Conditii de aprobare si derulare propuse de Directia IMM/Rezolutien urma analizei solicitarii de suplimentare a liniei de credit depusa de SC Renola Com

SRL, directia IMM propune aprobarea solicitarii sucursalei CEC Bistrita astfel: valoarea suplimen-tarii liniei de credit sa fie de 110.000 lei (fata de 145.000 lei propunerea sucursalei), astfel nctgradul de acoperire cu garantii sa aiba o valoare satisfacatoare de 105,4% la o dobnda de 14%.

Concluzii

Mecanismele economice si functionarea optima a acestora impun existenta unuisistem de creditare modern, flexibil, corelat cu variabila sa de conditionalitate, ratadobnzii, n cadrul unui sistem bancar bazat pe criterii de competitivitate si eficienta.

47

Procesul de creditare s-a aflat n permanenta n atentia autoritatilor datorita im-plicatiilor profunde pe care activitatea de creditare le poate genera n cadrul economieidar si prin prisma faptului ca o gestiune corespunzatoare a riscului pe care l comportaactivitatea de creditare poate determina dezvoltarea sau esecul institutiilor de credit.

Riscul de creditare se include n tipul de risc financiar, care priveste structura finantariiafacerii. Acest risc financiar are un mare grad de dependenta de capacitatea clientului de arealiza performante si ndeosebi profit, ntruct acesta este cel din care se ramburseaza dato-ria. Tot cu ajutorul profitului si al altor performate se perfectioneaza structura capitalului

Reducerea riscului se poate realiza numai pe baza cunoasterii aprofundate a clientilor bancii,a tuturor factorilor de decizie controlabili sau necontrolabili, a tuturor rezultatelor realizate ca urmarea aprobarii liniei de credit respective. Bancile trebuie sa cunoasca bine si factorii care conduc lareusita sau esecul afacerii. Riscul creditarii poate fi privit ca fiind inerent si se poate regasi n docu-mentele, rapoartele si sintezele realizate la nivelul agentului economic care mprumuta de la banca.

Riscul de creditare reprezinta cel mai vechi si poate cel mai important dintre toate riscurile n-tlnite la nivel bancar, n termen de marime si pierderi potentiale. Analiza creditului, att nainte deacordare ct si pe parcursul derularii acestuia reprezinta procesul de evaluare a riscului de creditare.

Pentru desfasurarea n bune conditii a activitatii de creditare, bancile tre-buie n orice moment sa tina cont de posibilitatea aparitiei riscului de credit sisa recurga n permanenta la metode noi pentru a-l reduce pe cel existent.

n contextul actualelor realitati de pe piata bancara romneasca, restructurarea si dezvoltareainstitutionala a CEC Bank reprezinta principalul obiectiv strategic si, totodata, singura modalitateprin care aceasta va putea face fata concurentei crescnde exercitate de celelalte banci. Preocuparilebancii se vor concentra n mai mare masura asupra clientilor, pentru gasirea celor mai bune solutiila solicitarile acestora. n acest sens, CEC are n vedere diversificarea paletei de produse ban-care oferite clientelei prin introducerea de noi tipuri de credite n special pentru segmentul reprezen-tat de persoanele fizice dar si dezvoltarea serviciilor generatoare de venituri din comisioane.

n aceste conditii, se urmareste o crestere a volumului de activitate a bancii,concomitent cu mbunatatirea si echilibrarea structurii plasamentelor CEC, n specialprin majorarea semnificativa a volumului activitatii de creditare n conditii de max-ima prudentialitate. O data cu dezvoltarea economiei, banca trebuie sa-si recon-sidere segmentele de piata, pe care ea doreste sa le acapareze ntr-un anumit sector.

Banca administreaza riscul de credit prin analiza de credit pentru proiectele de creditare, anal-iza care include diferite activitati, care au ca scop eva