Raport

asupra stării sitemului de educației

din raionul Călărași

(rezumat)

iulie 2016

Situația efectivelor de personal

Numărul personalului, în anul de studii 2015-2016, este de 1764 angajaţi, ceea ce constituie 2.24 % din populaţia raionului Călăraşi. Analiza la nivelul fiecărei categorii de personal: 632 cadre didactice în învățămîntul secundar și 55 unități personal administrativ, 418 unități alt tip de personal, 659 persoane angajate în instituțiile preșcolare, din ele 257 personal didactic și administrativ.

În anul de studii 2014-2015 numărul angajaţilor este de 1728 angajaţi. În anul 2013 -2014 de studii numărul personalului angajt a fost de 1775 de

angajaţi. Numărul angajaţilor în anul curent este în creştere faţă de anul precedent cu

36 angajaţi şi în descreştere cu 11 angajaţi faţă de anul 2013 -2014. Situaţia respectivă poate fi reflectată mai bine prin expunerea factorilor care au

influenţat asupra instabilităţii numărului lucrătorilor din învăţămînt.

Analiza cadrelor didactice la nivelul treptelor de învăţămînt (preşcolar,

primar, gimnazial –liceal) (tabelul 3.1 - evoluţia efectivului de cadre)Anul de studiu Preşcolar Primar Gimnazial -Liceal

2013-2014 211 173 450

2014 -2015

213 188 (inclusiv 13 cadre didactice în

Şcoala specială pentru hipoacuzi)

439 (inclusiv 21 cadre

didactice în Şcoala

specială pentru hipoacuzi)

2015-2016 191 181 (inclusiv 13 cadre didactice în

Şcoala specială pentru hipoacuzi)

464 (inclusiv 20 cadre

didactice în Şcoala

specială pentru hipoacuzi)

Pe lîngă factorul optimizării care a atras după sine variaţia numărului de cadre

didactice, atît la general cît şi pe trepte de învăţămînt, se mai reflectă şi cadrele noi

angajate conform repartizării Ministerului Educaţiei .

Dacă pentru anii precedenţi decalajul angajare /demisionare a cadrelor tinere nu

este atît de evident, atunci numărul angajărilor de cadre tinere este în descreştere:

Angajarea / demisionarea tinerilor specialişti

Anul de

studii Numă

rul de

cadre

didac

tice

studii repartizaţi demisionaţi Numărul

actual de cadre

tinere

studii

super

ioare

medii

special

e

rural urban superio

are

medii

speciale

tinere

2013 -2014 23 5 18 21 2 3 6 14

2014 -2015 12 4 8 12 - - 1 11

2015-2016 11 5 6 9 2 - 1 10

În tabelul dat se reflectă faptul că numărul angajărilor de tineri specialişti cu studii medii de specialitate prevalează numărului celor cu studii superioare dar care acoperă parţial necesitatea de cadre calificate în învăţămîntul preşcolar şi primar; odată cu deschiderea grupelor în grădiniţe necesarul de cadre se măreşte evident.La moment, în instituţiile de învăţămînt sunt în activitate 27 cadre tinere din numărul de 35: în mediul rural - 25, în mediul urban – 2; 8 tineri specialişti se află în concediul de maternitate.

În rezultat, numărul persoanelor tinere angajate în instituţiile de învăţămînt nu recuperează în totalitate locurile vacante create de persoanele care demisionează, de aici rezultă insuficienţa asigurării calitatăţii eficiente a procesului educaţional şi o creştere a profesionalismului în sistemul de educaţie. Deficitul de cadre rămîne actual în învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal care duce la suprasolicitarea normelor didactice şi respectiv a cadrelor didactice, care sunt tarifaţi cu 1,25 salariu şi 1,5 salariu, uneori se depăşeşte şi 1,5 salariu. Ani la rînd se recurge la angajarea profesorilor pensionari, a cumularzilor şi a celor cadre care au cursuri de recalificare.

Cu toate că avem un deficit de cadre didactice, disciplinele şcoalre şi preşcolare pentru anul de studii 2015 -2016 au fost acoperite.O problemă la capitolul resurse umane ține de fluctuația cadrelor didactice (tabelul 3.1 - evoluţia efectivului de cadre).

2013-2014 2014-2015 2015-2016

2925

48Angajarea cadrelor didactice

În datele expuse se include numărul de cadre didactice cu statut de tînăr specialist, pensionari şi alte cadre didactice care la momentul respectiv erau în căutarea unui loc de muncă şi necesitatea predării a disciplinelor şcolare.Deci, numărul cadrelor didactice angajate în 2014 -2015 s-a micşorat cu 13,8 % faţă de anul 2013 -2014, iar numărul cadrelor didactice angajate în anul de studii 2015 -2016 a crescut cu 48% în comparaţie cu 2014 -2015( tabelul 3.1 - evoluţia efectivului de cadre)

Pe parcursul anului curent de studiu au abandonat sistemul de învăţămînt 21 cadre, dintre care 1 tînăr specialist, învăţător de clasele primare.

Pe parcursul anului 2014 -2015 au demisionat 28 cadre didactice dintre care 4 tineri specialişti. În anul de studii 2013 - 2014 au demisionat 19 cadre didactice, dintre care trei tineri specialişti.

Observăm că fenomenul abandonului, faţă de anul precedent este în scădere cu 25 %, dar în creştere comparativ cu anul de studii 2013 -2014 cu 9,5%. O problemă, deja devenită tradiţie a învăţămîntului, rămîne a fi asigurarea instituţiilor preuniversitare cu cadre didactice calificate. Insuficienţa de cadre se răsfrînge asupra predării disciplinelor şcolare, stagnează calitatea procesului de învăţămînt. Sunt situaţii cînd unele discipline şcolare sunt predate de nespecialişti. Făcînd o analiză retrospectivă şi comparînd cifrele, putem deduce că cele mai solicitate discipline rămîn a fi pe parcursul celor trei ani de studii: limba română, matematica, limba franceză, limba engleză, educaţia preşcolară.Problema numărului insuficient de cadre didactice se datorează şi faptului că mulţi din tinerii specialişti solicitaţi Ministerului Educaţiei, în baza adeverinţei de plasare în cîmpul muncii, nu se prezintă în instituţiile de învăţămînt. În rezultat, avem o insuficienţă de cadre tinere şi absenţa motivaţiei de a se angaja ca pedagog îi face să renunţe la această meserie.

Necesarul de cadre în şcoli şi în grădiniţe pentru anii de studii 2013- 2014; 2014 – 2015; 2015 - 2016 este reprezentat în tabelul următor:

2013 – 2014 2014 - 2015 2015 -2016

L. româna – 1 Limba română -4 Limba română – 4Limba engleză – 1 Limba română- franceză -1 Limba engleză – 2L.franceză – 5 Limba franceză -3 Limba franceză – 5L. rusă – 1 Limba engleză - 3 Limba franceză/engleză – 1Istoria – 1 Matematică -5 Matematica – 4Istorie/ed. civică – 1 Matematica/Informatică- 2 Mat./informatica -1Matematica - 5 Fizică -1 Fizica -2 Fizică /matematica – 4 Istorie/geografie/ed. civică- 2 Fizica/matematica -1Fizică – 3 Educaţia fizică -2 Informatica – 1;

19

28

21

Abandonul sistemului de învăţămînt2013-2014 2014-2015 2015-2016

Chimie- 1 Clasele primare -1 Fizica/chimia/biologia – 1

Biologie şi chimie – 2 Educaţia preşcolară - 6 Chimia – 1Psiholog şcolar – 1 Cadru de sprijin -1 Biologia/chimia – 1Înv. primar – 6 Logoped - 2 Istoria – 1Înv. preşcolar – 8 Istoria/ed. civică -1

Educaţia civică – 1Geografia – 1Educaţia muzicală -4Educaţia muzicală /plastică – 1Educaţia fizică – 1Învăţămînt primar – 1Educaţia preşcolară – 4Cadru didactic de sprijin – 1

Total - 40 Total - 33 Total - 40

Situaţia de insuficienţă a cadrelor didactice a impus managerii şcolari la căutarea soluţiilor în completarea locurilor vacante. O modalitate rămîne a fi rechemarea pedagogilor pensionari, angajarea prin cumul. Necătînd la situaţia existentă, în prezent, în toate şcolile din raion se predau toate disciplinele, au fost repartizate toate orele, dar cu o supranormă didactică, care a fost coordonată şi aprobată de Ministerul Educaţiei şi Direcţia Învăţămînt Tineret şi Sport. În anul de studiu 2013-2014 au activat 128 pensionari şi 74 cumularzi. În anul 2015 -2016 au fost încadraţi în cîmpul muncii 107 pensionari şi 103 cumularzi.Numărul de angajaţi prin cumul s-a micşorat comparativ cu anul precedent. Din personalul de cadre didactice angajat de bază cu o normă didcatică deplină au fost 152 cadre didactice, numărul cadrelor didactice care au avut mai puţin de o normă didactică - 182, iar cu o suprasarcină didactică – 238 cadre.Cele mai frecvente discipline care au fost predate de nespecialişti au fost în anul de studii 2015 -2016: educaţia tehnologică, educaţia plastică, educaţia civică, educaţia muzicală (tabelul 3.1 Asigurarea cu cadre).

Vîrsta medie a pedagogilor din raion este de 45,3 ani. Stagiul mediu de activitate – 23 ani. Făcînd o structurare pe vîrstă/ani, avem:

Anulde studii

Numărul de pedagogi

Vîrsta medie

Pînă la 30 ani /%

Pînă la 40 ani /%

Pînă la 50 ani /%

Num.Pensionari /

%

2013 -2014 939 45,1 266 / 28,83% 298 / 31,74% 247/26,30 128 / 13,63%2014 -2015 946 45,5 279 / 29,49% 297 / 31,39% 263 / 27,80% 107 / 11,31 %2015-2016 817 45,3 231/22,32 252/27,49 249/25,83 85/9,12

În concluzie, se poate de menţionat că situaţia rămîne a fi critică din punct de vedere al asigurării instituţiilor de învăţămînt cu cadre didactice tinere.Cu părere de rău şi repartizarea tinerilor specialişti de către Ministerul Educaţiei nu acoperă necesarul de cadre solicitat de către DÎTS, tinerii specialişti nu sunt suficient

motivaţi pentru a activa în mediul rural şi poate mai puţin motivaţi de suma indemnizaţiei unice şi a facilităţilor acordate de Guvernul Republicii Moldova.O altă problemă este şi faptul că unii specialişti parţial motivaţi vin în instituţiile de învăţămînt din mediul rural, dar după trei ani de activitate abandonează instituţia unde a fost repartizat, preferînd un alt domeniu de activitate. Calificarea personalului didactic

    2013-2014 2014-2015 2015-2016

Nr. d.r.

Obiectele de studiu Gimnazial Liceal Gimnazial Liceal Gimnazial Liceal

   

Urb

an

Rur

al

Urb

an

Rur

al

Urb

an

Rur

al

Urb

an

Rur

al

Urb

an

Rur

al

Urb

an

Rur

al

1 Limba şi literatura română 2 28 15 33 2 44 14 14 2 48 12 8

2 Limba străină (franceză) 1 15 4 19 1 21 5 10

3 Limba străină (engleză) 0 3 7 8 0 7 9 2

4 Limba rusă 1 14 6 14 1 22 5 45 Matematica 1 34 13 14 1 42 11 76 Biologia 1 4 3 13 1 12 5 6 1 12 2 57 Chimia 1 4 3 8 1 9 4 3 1 13 2 38 Chimia şi biologia 0 9 2 4 0 9 1 3 0 14 0 09 Fizica 1 13 5 9 1 20 5 7 1 19 4 210 Informatica 1 13 5 9 1 17 5 4 1 16 5 3

11 Istoria 1 16 9 20 2 29 8 5 1 25 9 4

12 Geografia 1 14 5 11 3 24 5 4 1 23 4 2

13 Educaţia Civică 1 14 3 16 3 24 3 5 1 18 4 4

14 Educaţia muzicală 4 26 0 0 4 21 0 0

15 Educaţia plastică 3 20 0 0 3 19 0 0

16 Educaţia tehnologică 6 34 0 0 4 28 0 0

17 Educaţia fizică 1 14 7 20 1 24 5 5 1 23 6 3

  Total pe raion

În ultimii trei ani, nu s-a înregistrat o fluctuaţie evidentă a profesorilor de limba şi literatura română. În linii generale, se menţine numărul constant de pedagogi atît în mediul rural, cît şi în cel urban. Odată cu schimbarea statutului unor instituţii (liceele

s-au transformat în gimnazii), e de la sine înţeles de ce numărul pedagogilor din licee, din mediul rural, e mai mic, iar cel din gimnazii s-a majorat. În anul de studii 2014-2015, ca şi în anul precedent, au părăsit sistemul de învăţămînt din raionul Călăraşi patru profesori de limba şi literatura română, doi au plecat la muncă peste hotare, un pensionar a decedat, un pedagog s-a angajat în altă instituţie din municipul Chişinău. Profesorii au fost înlocuiţi cu alţi pedagogi cu studii filologice, unul dintre ei fiind pensionar readus în cîmpul muncii, după trei ani de întrerupere în activitate. Toate orele au fost predate de specialişti, cu excepţia unui pedagog (din Gimn. Rădeni), care face studii la Faculatea de Filologie.

Procesul educaţional la disciplina de studii Istoria românilor şi universală, în anul de studii 2014-2015, se realizează în conformitate cu prevederile cadrului normativ în vigoare. Cadrul de implementare a curriculumului modernizat la istorie pune accentul pe educația centrată pe elev, proiectarea curriculară axată pe formarea de competenţe şi standardele de eficienţă a învăţării la istoria românilor şi universală. Disciplina este asigurată cu cadre didactice de specialitate în proporție de 88%. Profesorii nespecialiști alcătuiesc 12%( dintre ei 3 sunt profesori de geografie: G.Dereneu,G.Rădeni, G.Căbăiești; 1 profesor de ed.civică-LT Ștefan cel Mare, 1 cu specialitatea de jurnalistică-G.Meleșeni). Anul curent a început activitatea un specialist debutant-LT M.Eminescu. Educaţia Fizică – Coform tabelului de mai sus se observă o uşoară scădere a personalului didactic din învăţămîntul rural de la 40 de profesori la 35. Această scădere a fost influienţată şi din cauza comasării unor instituţii de învăţămînt. Nr. mic de ore în unele instituţii care nu asigură specialistului un salariu decent are de asemenea un efect semnificativ asupra plecării mai ales a celor tineri specialişti.

Calificarea personalului didacticTabel 2. Calificarea personalului din învăţământul preşcolar, , în anii 2013-2014; 2014-2015 ;2015-2016

Personal didactic Total persoane fizice

Personal necalificat

Mediul rezidenţial

nr. % nr. % Urban% Rural%2013-2014 211 100 6 2,84 0 2,842014-2015 214 100 4 1,90 0 1,902015-2016 257 100 4 1,55 0 1,55

În anul de studii 2015-2016 sunt angjaţi în instituţiile de educaţie timpurie 222 cadre didactice şi 35 administrative, în 2014-2015 au fost angajaţi în instituţiile preşcolare din raion 214 cadre didactice şi 35 cadre administrative. După nivelul studiilor în instituţii persistă următoarea situaţie: cadre didactice cu studii superioare 72 cadre; medii de specialitate 136, fără studii în domeniu 4 cadre. In comparaţie cu anii precedenţi, învăţământul preşcolar nu înregistrează la nivel raional ponderi alarmante ale personalului didactic necalificat.(fără studii pedagogice). În anul 2013-2014 ponderea personalului calificat este de 97,16, este în creştere în anul 2014-2015 ponderea personalului didactic calificat , în 2015-2016 tindem spre ascensiune continuă % creşte pînă la 98,45 .. Pe medii de rezidenţă, % de cadre necalificate este observabil în mediul rural 1,55% faţă de0 în mediul urban.

În ceea ce priveşte nivelul de calificare a personalului din învăţământului preşcolar, analiza de faţă a evidenţiat faptul că la finele anului de studii 2013-2014 30 % (63) dintre educatorii angajaţi deţin gradul didactic doi, atingând astfel nivelul optim de calificare. La finele anului 2014-2015 acest indiciu este în creştere la 40%.(98), dar spre finele anului de studii 2015-2016 49,8 (128 cadre). Într-o perspectivă optimistă, aceşti indicatori s-ar putea asocia cu un nivel ridicat al prestaţiei didactice în educaţia preşcolară. Din păcate, unele dintre concluziile obţinute din observarea în grădiniţă nu confirmă în totalitate o astfel de perspectivă. Ca urmare, este necesar să se ia în considerare îmbunătăţirea sistemului de formare continuă a cadrelor didactice, precum şi dezvoltarea unor criterii adecvate cadrelor didactice din diferite tipuri de instituţii de învăţămînt în problema de acordare a gradelor didactice.

Pe medii de rezidenţă, conform datelor , ponderea cadrelor didactice din învăţământul preşcolar care deţin grade didactice este mai ridicat în mediul urban (70%) decât în cel rural (25%). De asemenea, se constată că unităţile de învăţământ cu dimensiuni mai mari de instituţionalizare (peste 100 de copii) deţin personal cu calificare înaltă într-o proporţie mai ridicată decât unităţile mici, posibil motivaţia este mai mare sau faptul ca nr. impunător de copii cere şi o calificare mai inaltă.. Cu cât unităţile sunt de dimensiuni mai mari, cu atât creşte ponderea personalului didactic cu gradul didactic doi. Această tendinţă poate fi explicată şi prin faptul că unităţile cu un număr mai mare de copii sunt situate de regulă în mediul urban sau în apropierea lui, unde accesul la informare şi formare al cadrelor didactice este mai facil, accesul la internet este mai de calitate, nu sunt atît de implicaţi în muncile agricole sau rutina administrării gospodăriei, plus la aceasta în colectivele mari se simte şi concurenţa între cadre, tind spre calitate, respectiv numărul de solicitări la grade didactice este mai mare. În anul de studii 2014-2015 au obținut gradul didactic doi 19 cadre didactice, în 2015-2016 încă 11 cadre. Fără grade didactice numărul de cadre a scăzut 139 cadre, (50,2%) din ei 16 (6,25 %) sunt tineri specialiști, în primii trei ani de activitate.

Puncte tari:

Cadre didactice orientate spre creştere profesională şi deschise pentru acceptarea noilor orientări în educaţia timpurie cu disponibilitate pentru inovație şi muncă in echipă;

97 % cadre calificate în domeniul educaţiei;

Conştientizarea de către cadrele didactice a conceptului de abordare integrată a dezvoltării copilului;

Dezvoltarea competenţelor de autoanaliză a activităţii în baza Standardelor profesionale;

Creşterea nivelului de observare şi studiere a intereselor şi nevoilor copiilor şi orientarea, centrarea activităţii pe copil;

Relații interpersonale bazate pe colaborare, deschidere,comunicare intre actorii educaționali din comunitate.

Cadrele didactice în cadrul ședințelor de mentorat de grup și individuale au avut

Oportunităţi: Aprofundarea parteneriatelor între

factorii educaţionali; Regulamentul de atestare , unde e

necesar obținerea creditelor legate de formarea continuă;

Implementarea unui management care sa presupună libera circulație a informației.

Cadrele didactice vor avea posibilitatea să monitorizeze gradul de pregătire a copiilor către școală, utilizând instrumentul de monitorizare unde sunt reprezentate toate domeniile din standarde, facilitând astfel utilizarea SÎDC.

Accesul la programe de formare după solicitare;

Dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice de a utiliza TIC în activităţile cu copiii şi pentru dezvoltarea personală şi profesională;

posibilitatea de a-și expune problemele cu care se confruntă și au învățat a propune singure soluții de ameliorare a situațiilor aplicate în activitatea zilnică;

Puncte slabe Evaluarea defectuoasa a activității

cadrelor didactice, cadrele didactice nu se autoevaluează şi nu elaborează Planuri de dezvoltare profesională de calitate în baza Standardelor profesionale;

Insuficienta valorificare a activității in cercuri metodice şi pedagogice.

Cadrele didactice necesită abordarea temei globale Evaluarea într-un modul de studiu mai detaliat;

Este nevoie de lucrat la un algoritm de organizare a activităţii cadrului didactic astfel încât să fie acoperite toate domeniile şi aspectele activităţii sale;

Lipsa specialistilor în multe instituţii preşcolare(educator, muzicant, sora medicală)

Angajarea specialiştilor tineri, cu o pregătire insuficientă în domeniu;

Lipsa de interes a cadrelor didactice pentru cursurile de formare;

Lipsa unui cabinet metodic şi a unui centru de resurse propriu în 28 instituţii preşcolare;

Ameninţări: Suprapunerea sarcinilor şi

supraîncărcarea determină apariţia stresului şi a frustrărilor profesionale

Fluctuaţia personalului din instituţiile rurale duce la angajarea personalului necalificat în domeniu;

Lipsa de fonduri şi motivare in dezvoltarea personala;

Salarizarea nesigură şi mizeră a unor categorii de personal din sistemul bugetar;

Scăderea natalității în localităţile rurale;

Scăderea numărului de copii la grădinițe;

Achitarea din surse proprii a cursurilor de formare scăde motivația personalului didactic pentru o muncă de calitate în pas cu inovaţiile moderne.

Disciplina școlară Numărul cadrelor didactice cu grad didactic superior la 15.06.2016

Numărul cadrelor didactice cu grad didactic unu la 15.06.2016

Numărul cadrelor didactice cu grad didactic doi la 15.06.2016

limba și literatura română

limba străină

limba rusămatematică 2 3 45

biologie 2 3 15fizică 1 1 15

chimie 2 1 12Biollogia și chimia 0 0 13informatică 0 2 17istoria românilor și universală 0 7 18

geografie 0 1 18educație civică 0 1 6educație muzicală

educație tehnologică

educație fizică 3 15

învățămîntul primar  2  9  132

manageri școlari      

 Nr. d/o

 Obiectele de studiu

2013-2014 2014-2015 2015-2016Grad didactic superior

Grad didactic unu

Grad didactic doi

Grad didactic superior

Grad didactic unu

Grad didactic doi

Grad didactic superior

Grad didactic unu

Grad didactic doi

Gim

nazi

u

Lice

u

Gim

nazi

u

Lice

u

Gim

nazi

u

Lice

u

Gim

nazi

u

Lice

u

Gim

nazi

u

Lice

u

Gim

nazi

u

Lice

u

Gim

nazi

u

Lice

u

Gim

nazi

u

Lice

u

Gim

nazi

u

Lice

u

1

Limba şi literatura română 0 1 2 8 21 28

0 1 3 7 27 15

0 2 3 8 29 15

2

Limba străină (franceză) 0 1 0 8 16 14

0 1 1 7 14 6

3

Limba străină (engleză) 0 0 0 2 1 10

0 0 0 2 4 8

4Limba rusă 0 0 2 1 10 12

0 0 2 1 3 14

5Matematica

0 1 0 3 27 21

0 1 0 3 25 14

6 Biologia 0 2 0 3 6 6 0 2 0 3 6 6 0 2 0 2 11 4

7Biologia şI chimia 0 0 0 0 9 0

0 0 0 0 5 2 0 0 0 0 13 0

8 Chimia 0 2 0 1 4 5 0 2 0 1 10 4 0 2 0 1 12 09 Fizica 0 1 1 0 6 11 0 1 1 0 7 7 0 1 0 1 6 5

10Informatica 0 0 1 1 8 4

0 0 1 1 8 4 0 0 1 1 9 4

11 Istoria 0 0 0 4 8 150 0 0 3 11 1

10 0 0 7 12 6

12 Geografia 0 0 1 1 6 10 0 0 1 0 8 8 0 0 1 0 12 6

13Educaţia Civică 0 0 0 0 6 3

0 0 0 0 6 3 0 0 0 1 5 1

14Educaţia muzicală 0 0 3 0 15 0

0 0 3 0 10 0

15Educaţia plastică 0 0 0 1 5 1

0 0 5 1 5 1

16 Educaţia 0 0 1 0 19 0 0 0 0 0 17 0

tehnologică

17Educaţia fizică 0 0 1 2 7 13

0 0 1 0 10 15

0 0 2 1 11 5

 Total pe raion

În anul curent de studii, 16 profesori de limba şi literatura română au depus cereri de atestare, unii pentru confirmarea gradelor didactice deţinute, alţii pentru avansarea în cariera pedagogică, după cum urmează: 1 pentru susţinerea gradului didactic superior, 1 pentru susţinerea gradului didactic întîi, 2 pentru susţinerea gradului didactic doi şi 12 pentru confirmarea gradului didactic doi (dintre care 5 sînt pensionari). Toţi pedagogii au fost evaluaţi, au prezentat activităţile necesare, conform Regulamentului de atestare a cadrelor didactice, au susţinut rapoartele de autoevaluare / lucrarea ştiinţifico- metodică şi interviurile de performanţă. Astfel, 82 % din profesorii de limba şi literatura română sînt deţinători de grade didactice, 18 % ( dintre care 7 % sînt tineri specialişti) urmînd a demonstra competenţă profesională, pentru avansare în cariera didactică. Profesorii de istorie cu grade didactice unu și doi alcătuiesc 64%, ceea ce reprezintă un indiciu bun. Din cei 39 de profesori de istorie 7 dețin gradul didactic unu(17,94%), 18 profesori au gradul didactic doi( 46,15%) și 14 profesori fără grad didactic(35,89%). Peste 90% din profesorii de istorie au realizat cursuri de formare continuă în ultimii patru ani. În anul curent de studii 3 profesori de istorie au confirmat gradul didactic doi(G.Temeleuți,G.Hîrjauca, G.Horodiște), doi profesori au solicitat conferirea gradului didactic doi( G.Căbăiești,G.Onișcani), 2 profesori au solicitat conferirea gradului didactic unu(LT M.Sadoveanu) și un profesor a confirmat gradul didactic unu(LT V.Alecsandri). În ultimii doi ani se atestă o creștere a numărului de cadre didactice pentru susţinerea gradului didactic unu și în acest context considerăm că e o tendință sănătoasă de creștere a performanțelor profesionale. În anul de studii 2015-2016 au depus cerere pentru confirmarea gradul didactic doi 3 profesori de geografie(G. Hîrjauca, G.Horodiște, G.Sadova) și un profesor de geografie a solicitat conferirea gradului didactic doi(G. Peticeni). În ședința din 04.05.2016 comisia raională a analizat rapoartele de autoevaluare a activității didactice a profesorilor conform cerințelor Regulamentului de atestare.Educaţia fizică / 2015-2016 – numărul specialiştilor cu grad didactic I este în creştere cu 6,66% faţă de perioada anului 2015 şi respectiv numărul specialiştilor cu grad didactic II este în creştere cu 3,33%. În tabel sunt indicaţi doar specialiştii de bază care duc ore de educaţie fizică. Din numărul total de profesori de limbi străine 87% sunt deţinători de grade didactice. În anul de studii 2014-2015 numai unui profesor de limbă engleză i s-a conferit gradul didactic II.Ceilalţi profesori confirmă periodic gradul pe care îl deţin. 13% din numărul total de profesori nu deţin grade didactice, aceştea sunt non-specialiştii din şcolile: Meleşeni, Hogineşti, Hîrjauca, Pîrjolteni.. În rezultatul

transformării liceelor în gimnazii sunt schimbări în numărul de profesori cu grade didactice din licee şi gimnazii. În Învățămîntul primar în anul curent de studii au susținut 1 învățător la gradul didactic superior, două cadre didactice au susținut la gradul didactic unu și 6 au optat pentru conferirea gradului didactic doi. În același timp au confirmat gradul didactic doi 15 cadre didactice, 3 dintre care au depășit limita de 30 de ani de activitate. În total deținători de grade didactice sînt 123 învățători, ceea ce constitue 70%. În anul curent de studii 11 profesori de fizică și matematică au depus cereri de atestare, unii pentru confirmarea gradelor didactice deținute, alții pentru a primi grad didactic pentru prima dată,dupa cum urmiază: 1 pentru confirmarea gradului didactic unu, 3 pentru conferirea gradului didactic, 7 pentru confirmarea gradului didactic doi. Toți pedagogii au fost evaluați, au prezentat activitățile necesare, conform Regulamentuluide atestare a cadrelor didactice, public au susținut rapoartele de autoevaluare.

Raportul copil per cadru didactic Datele corespunzătoare anului 2013 – 2014 evidenţiază diferenţe semnificative ale raportului copii/ cadru didactic, atât în funcţie de mediul de rezidenţă, cât şi în ceea ce priveşte capacitatea instituţiei. Astfel, raportul cel mai ridicat se înregistrează în mediul rural, cu 5 puncte procentuale peste cel din urban. Această situaţie poate fi explicată prin cel puţin două tipuri argumente:numărul mic de copii din localităţile rurale nu permit constituirea unor grupe pe criteriul vârstei; ca urmare, de obicei se alcătuiesc grupe mixte, care depăşesc uneori 20 de copii;ponderea mai scăzută a personalului didactic calificat în mediul rural, a determinat în unele cazuri creşterea numărului de copii dintr-o grupă. De asemenea, în învăţământul preşcolar , aproape 14 copii revin la un cadru didactic în mediul urban, în timp ce în grădiniţele rurale raportul este de aproximativ 10, în anul 2014-2015 raportul s-a mărit: 11 copii la un cadru didactic în mediul rural şi 17 copii revin la un cadru didactic din mediul urban. Pornind de la ipoteza că un număr mai mic de copii ce revin la un cadru didactic poate determina un proces educativ mai eficient, conform datelor prezentate în tabelulde mai jos,

mai avantajate sunt astfel grădiniţele din mediul rural faţă de cele din zonele urbane. La analiza raportului din anul de studii 2015-2016, atunci raportul în mediul rural se

Preşcolar, 2013-2014 

Preșcolar 2014-2015

Preşcolar 2015-2016

  Rural Urban Rural Urban Rural Urban

Cadre didactice

205 40 178 34 223 34

Elevi/copii 1982 513 1999 578 2022 575Elev/cadru did. 9,71 12,82 11,23 17,00 9,06 16,91Tendinţe (+ -) - + + + - -

egalează ca în anul 2013-2014, însă mediul urban cu cel din anul 2014-2015. Situaţia poate fi cantitativ estimată în mediul de rezidenţă rural cite 9,06 per cadru didactic şi în cel urban 16,91.

Rural Urban Rural Urban Rural Urban Preșcolar,

2013-2014 Preșcolar 2014-2015 Preșcolar 2015-

2016

0

500

1000

1500

2000

2500

Cadre didacticeElevi/copii

Elev/cadru did.Tendințe (+ -)

Cadre didacticeElevi/copiiElev/cadru did.Tendințe (+ -)

Participarea la educaţie, Efectivele de copii

Gradul de participare a copiilor la învăţământul preşcolar trebuie analizat în funcţie de o serie de factori, care pot influenţa frecvenţa sau în funcţie de care se înregistrează diferenţe de participare: mediu de rezidenţă, vârsta copiilor, gradul de acoperire al locurilor disponibile din instituţie, capacitatea instituţiei, starea economică a populaţiei etc.

Instituţionalizarea copiilor în anul de studii 2015-2016 nu a făcut salturi mari de la anii precedenţi. Aşa dar, instituţionalizaţi la 10.09.2015 avem 2588 copii de 2-7 ani din 6159 în raion sau 42%, un salt descendent cu 5 % faţă de anul precedent de studii; spre finele anului de studii situaţia s-a schimbat puţin: a crescut nr. copiilor înscrişi la grădiniţă 2704, respective % (44) s-a majorat cu 2

Data de referințătotal grupe/clase

inclusiv grupe de creșă

inclusiv grupe pregătitoare

Total copiii

Inclusiv 0-2 ani (creșă)

inclusiv 3-5 ani

inclusiv 6-7 ani (grupa pregătitoare)

10.09.2013 108 10 32 2454 130 1607 61510.09.2014 108 13 31 2527 208 1636 57915.06.2015 105 13 29 2499 197 1600 61410.09.2015 108 14 35 2588 233 1561 74715.06.2016 109 12 34 2704 239 1610 804

Se vede clar o tendinţă de majorare a numărului de copii de vîrsta precoce de 2 ani care solicită un loc la grădiniţă. La fel a crescut şi numărul copiilor din grupa pregătitoare de la 747 la 804 copii la finele anului. Este cert faptul că nu toţii aceşti

copii vor merge în clasa I la 01 sptembrie, dar bucură faptul că înstituţionalizaţi într-o instituţie de educaţie timpurie, vor atinge mai uşor standardele optime.

Diferenţa de participare pe medii de rezidenţă se înregistrează pentru toate vârstele. Cauzele acestei diferenţieri sunt variate:

- în mediul urban nivelul de ocupare al populaţiei este mai ridicat, părinţii neavând timpul necesar supravegherii copiilor în familie/ în mediul rural, natura ocupaţiilor agricole asigură mai mult timp pentru supravegherea copiilor în familie; de asemenea, modelul de familie lărgită (părinţi, copii şi bunici) care se păstrează mai mult în mediul rural favorizează păstrarea copiilor acasă;- comparativ cu mediul urban, nivelul de trai al populaţiei din mediul rural este mai scăzut; astfel, posibilităţile financiare ale familiei pentru suportarea cheltuielilor legate de integrarea copiilor în grădiniţă sunt mai reduse;- chiar dacă, sub raport numeric, reţeaua de unităţi de învăţământ preşcolar este

mai puţin dezvoltată în mediul urban, posibilităţile de acces al copiilor la învăţământul preşcolar sunt mult mai mari, comparativ cu mediul rural/ în mediul rural există localităţi fără grădiniţă (această situaţie s-a accentuat ca urmare a numărului mic de copii preşcolari, a măsurilor de raţionalizare a reţelei şcolare prin comasări sau desfiinţarea unităţilor de învăţământ cu număr redus de copii, ); de asemenea, distanţa mare domiciliu-grădiniţă face imposibil accesul copiilor, în special în anotimpul rece ( Ursari,Mândra, Leordoaia, Palanca, Bularda, Bahu, gara Bahmut) . APL depune eforturi considerabile în rezolvarea acestei probleme, Astfel, copiii din localităţile Leordoaia, Mândra, Palanca sunt transportaţi la gr.. Hârjauca, cei din s, Bularda la Dereneu, Gara Bahmut la gr.. Bahmut..Mai dificilă este situaţia în localitatea Bahu, unde sunt puţini copii de vîrstă preşcolară (29), din acest considerent nu s-a valorificat nici un local pentru Centrul Comunitar şi nici APL nu a rezolvat problema de transportare a copiilor în grădiniţa din c. Săseni,

Diferenţa de participare la educaţia preşcolară pe medii de rezidenţă în favoarea mediului urban sau neparticiparea proporţională pe tot anul a celor din mediul rural, poate determina inegalităţi privind nivelul de pregătire pentru şcoală, şi implicit, situaţii de risc şcolar la debutul în clasa I pentru copiii care nu frecventează deloc grădiniţa, sau foarte rar (cu o pondere de peste 35% în mediul urban).

Rata abandonului în învățămîntul primar

Anii de studii Numărul de elevi din ciclul primarNumărul de elevi ce au abandonat studiile

%

2013 – 2014 2831 02014 - 2015 2857 0 2015 -2016 2706 2 0,07

În ciclul primar în ultimii doi ani nu există abandon școlar .

Rata abandonului școlar în învățămîntul gimnazial

Anii de studii Numărul de elevi din ciclul gimnazial Numărul de elevi ce au abandonat studiile

%

2013 – 2014 3545 10 0,282014 – 2015 3452 6 0,172015 - 2016 3365 2 0,059

Rata abandonului în ciclul gimnazial este în descreștere. Cauzele abandonului sunt : refuzul părinților , de etnie romă – 1 ; fugar – 1

RATA ABANDONULUI ȘCOLAR ÎN ÎNVĂȚĂMÎNTUL LICEAL

Instituția Rural /1 clasă cl.10 2013-2014 Cl.11 2014-2015 Cl. 12 2015-2016

L.T. Sipoteni Profil uman 35 27 25L.T.Țibirica Profil uman 29 23 22Total: 64 50 47L.T.,,V.Alecsandri,, 5 clase urban 130 120 106L.T.,,M.Sadoveanu,, urban 63 51 50

Total: 193 171 156

În 2 licee rurale în anul de studii 2013 -2014 au fost înmatriculați 64 elevi, din ei în anul de studii 2015-2016 au fost admiși la examene 47 , au plecat 17 elevi la școli profesionale, colegii ,peste hotarele țării .

În 2 licee din mediul urban au fost înmatriculați 193 elevi, iar în anul de studii 2015-2016 au fost admiși la examenele de BAC 156 elevi. 37 elevi au abandonat liceul, plecînd la colegii , școli profesionale sau peste hotare ,nereușita școlară .

Analizînd cauzele abandonului în ciclul liceal și concluzionînd că o parte din elevi sunt înmatriculați numai pentru a avea numărul necesar de elevi pentru a deschide clasele, Direcția Învățămînt , începînd cu anul de studii 2013-2014 a creat o comisie raională de înmatriculare a elevilor în clasele de liceu, fiind analizat fiecare dosar în parte .

Rezultatele elevilorMonitorizarea pregătirii copiilor pentru şcoală în baza SÎDC/ rezultate:

Nr.copii grupa pregătitoare/ nr, fişe, rapoarte

Performanţele atinse de copii la domeniile de dezvoltare , %, total per raion

A . Dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei personale

B. Dezvoltarea socio-emoţională

C. Capacităţi şi atitudini în învăţare

D. Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premizele citirii şi scrierii

E. Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii

605 66,3 52,21 41,65 49,16 50,34

Observaţii, constatări: În perioada aprilie –mai s-a efectuat evaluarea finală a nivelului de pregătire către şcoală a copiilor de 6-7 ani. Ca sursă de evaluare a fost utilizat instrumentul de monitorizare a pregătirii copiilor pentru şcoală. Au fost evaluaţi 605 copii comparativ cu 511 în anul precedent de studii. De comisia raională au fost evaluaţi încă 10 copii mai mici de 7 ani (a.n.2010) care nu au frecventat grădiniţa. Odată cu completarea rapoartelor de dezvoltare a copilului în vederea pregătirii către şcoală, nr. solicitanţilor de a înscrie copiii la şcoală la o vîrstă precoce a scăzut. Pentru toţi copiii monitorizaţi s-au completat rapoarte, cu concluzii şi

recomandări pentru lucrul în continuare; s-au înregistrat în registru cu semnătura reprezentantului legal al copilului. În rezultatul monitorizării corectitudini utilizării Instrumentului,,, a completării rapoartelor de dezvoltare a copilului am atestatToate cadrele de la grupa pregătitoare au un registru , unde înregistrează toate observările; rata cadrelor didactice care cunosc esența aplicării Instrumentului este de -57 % (24 cadre);Rata cadrelor didactice care posedă şi au abilitățile profesionale necesare pentru aplicarea Instrumentului – 76,2 % (32). Rata cadrelor didactice care utilizează Observarea drept metodă principală de evaluare a dezvoltării copilului, este de - 64% (27). Din studiul prezentat la nivel de raion, am remarcat faptul că indicatorii cei mai performanţi sunt cei din domeniile A , % calităţii este de 66,3 faţă de 65,4, din anul precedent; domeniul B de 52,21 vis-a vus de 47,02; C – 41,65 comparativ cu 39,09; D- 49,16 în raport cu 44,86; şi E, 50,34 faţă de 46,92. Se observă o ascendenţă a % calităţii în comparaţie anul 2015 cu 2016.Din fişele de monitorizare se observă clar că domeniul cu cel mai înalt grad de atingere este Domeniul A, ca şi în anul precedent , apoi urmează B, E şi D, iar cel mai slab este realizarea indicatorilor din domeniul C (41,65). Acest fapt denotă că cadrele didactice nu pot observă corect modul de realizare a acestor indicatori (13, 14); nu studiază în detalii toţi indicatorii din SÎDC şi nu aplică practicile de sprijin necesare pentru a atinge performanţele necesare.Cele mai slabe rezultate la atingerea performanţelor se observă în grupele pregătitoare din Centrul Comunitar Schinoasa ( domeniul B şi C 0 %, D şi E doar 2 % ) instituţiile preşcolare din Hogineşti, Bahmut, Săseni, Părjolteni, Pituşca, unde % calităţii este sub 40 %. Cele mai bune rezultate le indică copiii din grădiniţele Tuzara, Ţibirica, Nişcani, nr.2 Călăraşi, Buda, Bravicea. În procesul de aplicare a Instrumentului educatorii s-au confruntat cu problemele:legate de indicatori :Nu pot fi observabili toţi indicatorii pe parcursul zilei la grădiniţe, se necesită informaţii suplimentare de la părinţi;

legate de scalele de apreciereO scală de apreciere concretă, măsurabilă , (niciodată, cu sprijin, independent)legate de modalitatea de înregistare a rezultatelor:Tinerii manageri angajaţi (recent angajaţi) nu înţeleg pe deplin esenţa aplicării „Instrumentului… „;Se mai încurcă rezultatele pe verticală şi orizontală ( împărţirea o fac la itemi în ambele rezultate);Mulţi conducători, nu pot calcula % calităţii performanţelor la fiecare domeniu;Ca soluţii ar fi :De revăzut scala de apreciere realizarea indicatorilor;De instruit anual managerii, metodiştii instituţiilor de educaţie timpurie în vederea aplicării Instrumentului de monitorizare a pregătirii copiilor pentru şcoală şi a completării corecte a raportului de dezvoltare a copilului.;

Pentru susţinerea probei finale au fost admişi toţi elevii claselor a IV-a din raion în număr de 718 de elevi. În urma monitorizării s-a atestat că majoritatea directorilor instituţiile monitorizate au organizat şi desfăşurat evaluarea finală din învăţămîntul primar în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a evaluării finale din învăţămîntul primar, „Cu privire la organizarea şi desfăşurarea evaluării finale din învăţămîntul primar, anul şcolar 2014-2015”. Au pus în discuţie Metodologia de organizare şi desfăşurare a evaluării finale din învăţămîntul primar cu cadrele didactice, au elaborat ordinul de constituire a comisiei din şcoală, s-a respectat ora deschiderii plicului cu teste, au fost prezente listele elevilor aprobate de directorul instituţiiei de învăţămînt. A fost creat un mediu educaţional de calitate, asistenţii şi-au onorat atribuţiile. Scorurile cumulative și rezultatele testelor au fost colectate centralizat, prelucrate statistic şi analizate. Conform schemei de convertire a punctelor în note la limba de instruire şi matematică s-au obţinut următoarele rezultate. Limba românănote 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Nr. de elevi 0 0 0 0 38 96 120 200 100 122Cota raion 0 0 0 0 5,4 13,65 17 28,44 14,22 17,35

28 elevi cu CES au susţinut proba după testele individualizate. Punctaj maxim au acumulat 36 de elevi sau 5,4 %, cei mai mulţi elevi (200) au obţinut nota 8 - 30%, punctajul minim (pentru notele 1-4) nu au obţinut nici un elev, note iinsuficiente nu s-au atestat. Comparînd rezultatele înregistrate în anul curent de studii cu cele din anii trecuţi, la limba română se atestă o creştere a calităţii de 13,24%. Reuşita este 100%, în comparaţie cu anii precedenţi a crescut cu 0,2%. Se atestă a creştere considerabilă a numărului elevilor care au obţinut note de 10-9 (34,5%) şi celor care au obţinut note de 8-7 (51%). Eşec şcolar nu s-a atestat.Nota medie este 7,98 spre deosebire de anul precedent 7,56.

Matematica

note 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Nr. de elevi 0 0 0 0 11 116 145 154 93 140Cota raion 0 0 0 0 1,6 17 21,3 22,6 13,6 20,55

Punctaj maxim au acumulat 43 de elevi sau 6,2%, 33,8% din elevi au obţinut note de „9” și „10”, 47,3% au primit nota „8” şi nota „7”, note insuficiente nu s-au atestat. Nota medie este 7,9 spre deosebire de anul precedent 7,43. l. rusăAu participat 22 de elevi alolingvi. Punctaj maximum a acumulat un elev, cei mai multi elevi (7) au obţinut nota „8” ceea ce constituie 30,4 %

note 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Nr. de elevi 0 0 0 0 5 3 2 4 2 6Cota raion 0 0 0 0 22,7 13,6 9 18,18 9 27,3

Note de 9 și 10 au acumulat 40,3% din elevi (7) și 27,3% (10) din total copii au primit note de 7 și 8.l. romînă (alolingvi)

note 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Nr. de elevi 0 0 0 0 3 2 6 7 5 6Cota raion 0 0 0 0 13,6 9 27,3 31,4 22,7 27,3

Rezultatele desfăşurării examenului de absolvire la istoria românilor şi universală în clasa a IX-a, ciclul gimnazial, din 13iunie 2016La examenul de istorie,clasa a IX-a,sesiunea de bază au participat 671 de elevi(659+12 elevi cu PEI). Testul la istorie conţinea 16 itemi. Au realizat în întregime sarcinile de lucru, acumulînd punctaj maxim- 1 elev. Au acumulat scoruri nule la test- 0 elevi. Scorul mimim acumulat este de 1 punct(2 elevi). Scorul maxim pe test a fost de 50 de puncte. Scorul obţinut de candidatul din mijloc alcătuieşte 25 puncte(nota 6). Scorul obţinut de cei mai mulţi elevi este de 24 puncte( 25elevi). Rezultatele pe instituţii se prezintă astfel:

Instituția

Au scris

Note de                 Punctaj Media

Media

Media

   10 9 8 7 6 5 4 3 2  

examen

contest

anuală

LT V.Alecsandri 57 3 0 7 14 13 14 2 4 0 25,87 6,17 6,38

6,85

LT M.Sadoveanu 51

10 7 8 12 10 3 1 0 0 36,01 6,27 8

7,43

LT M.Eminescu 67 1 5 16 23 18 3 1 0 0 32,38 7,01 7,1 6,81

LT Țibirica 32 0 0 2 5 10 13 2 0 0 22,18 5,75 6 7,22

G. Săseni 24 0 1 2 6 9 4 1 1 0 25,5 6,16 6,2 6,71G. Ștefan cel Mare 39 0 2 6 10 7 8 3 3 0 26,46 6,12 6,3

7,41

G.Horodiște 41 0 0 3 8 13 15 0 1 1 23,6 5,8 5,85 6,90

G.Vălcineț 38 0 0 0 10 9 6 6 5 2 19,55 5,13 5,28 7,46

G. Pitușca 36 0 0 1 5 9 19 1 1 0 20,8 5,52 5,52 6,69

G.Dereneu 11 0 0 6 3 1 1 0 0 0 35,54 7,27 7,27 6,64

G.Hîrjauca 24 0 2 5 6 10 1 0 0 0 30,75 6,87 6,96 7,08

G.Bahmut 27 0 0 1 5 10 10 1 0 0 23,07 5,81 6,25 7,59

G.Căbăiești 13 0 0 0 1 2 4 2 4 0 14,53 4,53 4,53 6,71

G.I.Creangă 23 0 0 1 1 4 10 5 2 0 17 5 5,47 7,26

G.Hirova 19 0 0 3 3 4 9 0 0 0 24,84 6 6,05 7,58

G.Hoginești 12 0 0 0 0 1 6 1 3 1 12,5 3,75 4,41 6,25

G.Meleșeni 12 0 0 0 1 4 1 5 1 0 16,41 4,91 4,91 7,46

G.Nișcani 9 0 0 3 2 2 2 0 0 0 30,44 6,66 6,66 7

G.Onișcani 13 0 0 1 1 5 6 0 0 0 22,92 5,76 6 6,92

G.Peticeni 8 0 0 2 1 1 4 0 0 0 25,87 6,12 6,12 6,75

G.Pîrjolteni 16 0 0 0 2 2 4 1 6 1 14,81 4,37 4,5 6,61

G.Răciula 25 0 0 1 6 6 11 1 0 0 22,16 5,8 5,8 6,64

G.Rădeni 10 0 1 0 1 2 6 0 0 0 21,3 5,8 5,9 7

G.Sadova 15 1 0 7 5 2 0 0 0 0 36 7,53 7,53 7,53

G.Tuzara 14 0 1 0 2 8 3 0 0 0 25,92 6,14 6,14 6,93

G.Temeleuți 14 0 0 1 0 4 7 1 1 0 18,28 5,28 5,35 6,79

Șc.Hîrbovăț 9 0 0 0 1 7 1 0 0 0 23,66 6 6 7

27 instituții 659 19 76 134 173 171 34 32 5 24,01 5,83 6,01 7

Au scris cereri de contestare a rezultatelor 116 candidaţi din 20 de instituţii. 53 elevi au rămas pentru a susţine examenul repetat în sesiunea suplimentară. După contestare rezultatele finale se prezintă astfel:

InstituţiaIstoria românilor şi universală

10 9 8 7 6 5 1-4 Media

Gimnaziul "Ion Creangă" Călăraşi 0 0 1 2 4 16 0 5,47Gimnaziul Hirova 0 0 4 2 4 9 0 6,05Gimnaziul Meleşeni 0 0 0 1 4 1 6 4,91Gimnaziul Nişcani 0 0 3 2 2 2 0 6,66Gimnaziul Onişcani 0 0 2 2 3 6 0 6Gimnaziul Rădeni 1 0 0 1 2 6 0 5,9Gimnaziul Sadova 1 0 7 5 2 0 0 7,53Instituţia Publică Gimnaziul "Ştefan cel Mare" 2 0 10 6 7 9 5 6,3Instituţia Publică Gimnaziul Bahmut 0 2 2 6 8 9 0 6,25Instituţia Publică Gimnaziul Căbăieşti 0 0 0 1 2 4 6 4,53Instituţia Publică Gimnaziul Dereneu 0 0 6 3 1 1 0 7,27Instituţia Publică Gimnaziul Hogineşti 0 0 0 0 3 4 5 4,41Instituţia Publică Gimnaziul Horodişte 0 1 3 7 13 15 2 5,85Instituţia Publică Gimnaziul Hîrjauca 1 1 6 5 10 1 0 6,95Instituţia Publică Gimnaziul Peticeni 0 0 2 1 1 4 0 6,12Instituţia Publică Gimnaziul Pituşca 0 0 1 5 9 19 2 5,52Instituţia Publică Gimnaziul Pîrjolteni 0 0 1 1 3 3 8 4,5Instituţia Publică Gimnaziul Răciula 0 0 1 6 6 11 1 5,8Instituţia Publică Gimnaziul Săseni 0 1 2 7 8 4 2 6,2Instituţia Publică Gimnaziul Temeleuţi 0 1 0 0 4 7 2 5,35Instituţia Publică Gimnaziul Tuzara 0 1 0 2 8 3 0 6,14Instituţia Publică Gimnaziul Vălcineţ 0 0 1 12 6 8 11 5,28Instituţia Publică Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" 3 5 14 23 18 4 0 7,1

Instituţia Publică Liceul Teoretic "Mihail Sadoveanu" 14 7 7 13 8 2 0 8

Instituţia Publică Liceul Teoretic "Vasile Alecsandri" 3 0 11 12 13 15 3 6,38

Instituţia Publică Liceul Teoretic Ţibirica 0 0 4 7 6 15 0 6Şcoala internat-specială pentru copii hipoacuzici 0 0 0 1 7 1 0 6

Total pe raion 25 19 88 132 162 179 53 6,01

Cele mai înalte medii de realizare a testului se constată în LT M.Sadoveanu-8, G.Sadova-7,53, G.Dereneu-7,27, LT M.Eminescu-7,1.Medii cuprinse între 6-6,99 se atestă în 12 instituții: LT V.Alecsandri, LT Țibirica, G.Săseni, G.Bravicea, G.Hîrjauca, G.Bahmut, G.Hirova, G.Nișcani,G.Onișcani, G.Peticeni, G.Tuzara, Șc.Hîrbovăț. Medii între 5-5,99 s-au atestat în G.Horodiște, G.Vălcineț, G.Pitușca, G.I.Creangă, G.Răciula, G.Rădeni, G.Temeleuți. Cele mai joase medii se atestă în G.Meleșeni- 4,91, G.Căbăiești-4,53, G.Pîrjolteni -4,5 și G.Hoginești- 4,41.Gradul de realizare a itemilor constituie:

Subiectul I Subiectul II Subiectul IIIItem

1 Item 2Item 3

Item 4

Item 1

Item 2

Item 3

Item 4 Item 5 Item 6 Item 7

Eseu

L-3 L-3 L-3 L-3 L-2 L-2 L-1 L-4 L-4 L-5 L-5 L- 15Diagrama

Caricatura

Poster Tabel

Cronol.

Definiție

Context

Consec. Harta

2 evenim. Opinie

57,4 58 52,347,79 78,6

68,51

50,83 75,3 45,3 37,9 41,91

55,89

Cel mai înalt grad de realizare o au itemii: 1,2,4(sub.II) ce se referă la identificarea a 2 repere cronologice ale Sistemului de la Versailles, definirea termenului tratat, determinarea consecințelor prevederilor tratatului pentru Germania. O realizare medie prezintă itemii: 1, 2, 3(sub.I)- formularea unei concluzii referitor la dezvoltarea economică a României,analiza caricaturii politice,studierea posterului și itemul 3(sub.II)- descrierea contextului în care a fost semnat Tratatul de la Versailles. Cel mai puţin au fost realizaţi itemii: 4(sub.I)- formularea unei caracteristici pentru un domeniu al societății,în baza tabelului și itemii 5,6,7(sub.II), care se referă la analiza hărților,identificarea a două evenimente ce reflectă procesul de distrugere a sistemului de la Versailles și argumentarea lor, exprimarea opiniei asupra Sistemului de la Versailles. Analizînd realizarea subiectului III-eseul argumentativ constatăm următoarele:

Subiect IIIItem 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5L-2 L-3 L-7 L-2 L-1

Utilizarea surselorRedactarea textului

Argumentarea afirmației Limbaj istoric

Corectitudinea științifică

62,6 51,54 40,4 60,31 64,6

Elevii au întîmpinat greutăți la redactarea unui text coerent, utilizînd sursele istorice propuse și argumentarea afirmației cu cel puțin trei argumente. De cele mai dese ori în lucrări s-au identificat încercări de a elabora eseuri structurate ori o transcriere a documentelor fără a ține cont de sarcinile itemului. Media aitmetică de realizare a testului este de 24,01 puncte,ceea ce alcătuieşte 50,58% din test(conform schemei de convertire a punctelor în note corespunde notei 6).Din cei 659 de elevi au scris (după contestare):

1-4 5 6 7 8 9 10

53

179 162133

8819 25

EleviElevi

Procentul calității constituie 20,03%(2015- 19,96%). Insuccesul școlar alcătuiește 8,04% (3,78% în 2015).Dacă analizăm în plan comparativ rezultatele la examenul de Istoria Românilor și Universală pentru ultimii 5 ani În raion constatăm următoarele:

Anul Numărul de elevi Nota medie2012 819 72013 777 6,52014 8(Șc.Hîrbovăț 6+2 restanțieri) 5,62015 655 6,062016 659 6,01

,,Rezultatele pretestării la Istoria r/u în clasele IX,XII”Pretestarea la istorie în clasa a XII-a s-a desfășurat la 11 aprilie 2016 în 4 licee ale

raionului. La pretestare au participat 74 de liceeni. Testul propus conținea 19 itemi,încadrați în 5 subiecte care conținea 75 de puncte. Analiza testului pentru pretestare la Istoria românilor și universală,clasa a XII-a,profil umanist.

Calitatea științifică a testului:Calitatea științifică a testului este înaltă, bazată pe izvoare istorice autentice,

selectate în concordanță cu curriculumul la disciplină, ciclul liceal.Claritatea formulării itemilor:Itemii sunt formulați scurt, clar și explicit. Itemii pentru fiecare subiect sunt

aranjați într-un lanț logic,itemii avînd o dezvoltare complexă de creștere.Notă: În sub.I, item.5 sarcina itemului era bine de formulat în redacția,,Revoluția

română de la 1848-1849 a fortificat emanciparea națională a românilor în deceniile următoare”. Elevii au recunoscut că nu le–a fost clară sintagma,,imaginea de sine”.

Gradul de dificultate a testelor:Gradul de dificultate este mediu, accesibil pentru fiecare elev.Aranjarea în pagină a subiectelor:Elevii au solicitat mai mult spațiu pentru răspuns la itemii 4,5 din sub.I și itemii

2,3,4 la sub II.Erori de redactare:Erori de redactare nu s-au identificat. Claritatea desenelor:Tabelul economic și harta sunt clare, explicite, cu evidențieri clare.Calitatea traducerilor:Se apreciază traducerea reușită a testului în limba rusă.

8.Corespunderea subiectelor de examene cu programele de examen, corespunderea datelor din baremele de corectare cu subiectele din teste:

Subiectele propuse în test corespund cu programa pentru examenul de Bac.Notă:1.Considerăm că cerințele din barem la subiectul I,it.3 nu corespund întocmai

cerințelor formulate în test(avem în vedere clasificarea revendicărilor în aspect politic,economic,social).

2. Sursa C din subiectul IV nu este destul de relevantă pentru eseul propus.Media de realizare a testului constituie 50,76 puncte,care ar corespunde cu nota 7.

Rezultatele pe instituții se prezintă astfel:

Nr.

d/o

Instituția

Nr de elevi Media test

19 itemi75 puncte

1 LT,,M.Sadoveanu” 27 51,63 72 LT M.Eminescu 25 50,73 73 LT Țibirica 22 49,94 74 LT V.Alecsandri 0

Total 74 50,76 71 LT,,M.Sadoveanu” 27 47,55 2 LT M.Eminescu 25 53,36 3 LT Țibirica 22 59,6 4 LT V.Alecsandri 0

Total 74 53,5

Pretestarea la Istorie în ciclul gimnazial s-a desfășurat la 14 aprilie 2016. La pretestare au participat 593 de elevi. Testul propus conținea 16 itemi încadrați în 3 subiecte cu un total de 50 puncte.Calitatea științifică a testului:Testulu se bazează pe izvoare istorice alese în concordanță cu competențele curriculare pentru elevii clasei a IX. Au fost valorificate aspecte ce se refera la timp, locul și spațiul istoric, dar mai puțin la aspectele ce s-ar referi la personalitatea istorica (itemul 4, Subiectul II).

1. Claritatea formulării itemilor:In subiectul I itemul 1 nu este formulat concret,în asa fel fiind posibile 2 raspunsuri: elevii nu au determinat ca în imagine este reprezentată industria constructoare de mașini, ci au scris ca este transportul feroviar. Subiectul II, item 5: o parte foarte mică a elevilor au numit statele semnate pe hartă. Ar trebui de pus sarcina mai concret: numește statele, în care ... Itemul II.5, duce în eroare elevul, deoarece el trebuie să demonstreze în baza hărții, că democrațiile populare din Europa de Est au cunoscut revolte, astfel elevul se concentrează pe argumente, în care indică 1-2 state, dar nu toate 4, asa cum este indicat în baremul de corectare. Elevul NU are acces la barem. La subiectul III copii au pus întrebare: pentru ce se pun puncte la evaluarea textului? Sunt 5 criterii de evaluare (în colonița pentru evaluator), dar elevii nu le cunosc, chiar dacă au dreptul și vor să le cunoască. Așa dar, ar trebui să fie dată

NOTA mai desfășurată. La general: Itemii sunt formulati scurt, clar și explicit. Ordinea itemilor la fiecare temă este aranjată în lanț logic: de la simplu la compus.

2. Gradul de dificultate a testelor:Gradul de dificultate este mediu, accesibil pentru fiecare elev, real pentru realizare în timp de 2 ore.

3. Aranjarea în pagină a subiectelor:Elevii au solicitat de a lărgi spațiul pentru răspunsuri la Subiectul II, itemii 1,2,3. În varianta rusă a testului Itemul II.6 a fost divizat pe două pagini, binevenit ar fi fost plasarea lui pe o singură pagină.

4. Erori de redactare:Erori de redactare nu s-au observat. Itemul II.6. ar fi fost mai reușit dacă era încadrat într-un organizator grafic de tipul:

Cauze:a.b.

Desfăşurare:a.b.

Consecinţe:a.b.

deoarece mulţi elevi nu au deprinderi de administrare corectă a unui spaţiu pentru scris (au „cheltuit” spaţiul pentru „cauze”, nerămînînd loc pentru „consecinţe”)

5. Claritatea desenelor:In imaginea din Subiectul I, itemul 1 nu se identifica ramura industriala, deoarece calea ferata care se vede a dus copiii la ideea ca e vorba de transportul feroviar.Subiectul I, item 2: Înscrierea GERMANIA pe haina personajului nu este clară, măruntă – deaceea mai mulți elevi nici nu au putut s-o citească, și ca urmare nu au înțeles gîndul autorului. Subiectul I, item 3: este aleasă o fotografie absolut nepotrivită: figurile personajelor prezentate fragmentar. Fără comentariu nimeni nu avea să înțeleagă sensul fotografiei. Imaginea nu este relevantă, soldații din tranșee le vorbește puțin despre aceea că este reprezentată o bătălie de cotitură radicală în război.Subiectul I, Itemul 4: semne convenționale 1 și 3 la diagramă din cauza mărimii tiparului foarte mici s-au primit de o culoare (ambele negri), semnul 2 nu s-a tipărit deloc.

6. Calitatea traducerilor:Calitatea traducerii este calitativă, ceea ce au menționat elevii din clasele alolingve.

7. Corespunderea subiectelor de examene cu programele de examen, corespunderea datelor din baremele de corectare cu subiectele din teste:

Referitor la subiectul III: Sunt 5 criterii de evaluare (în colonița pentru evaluator), care atrag atenția elevilor. Ar trebui să fie dată NOTA mai desfășurată, cu indicarea cerințelor, care sunt notate de evaluator.La general, subiectele propuse în test corespund cu conținuturile din programa de examen. Subiectul ce se refera la statele cu „Democrație populara” din Europa de sud-est nu este relatata atât de minuțios si detaliat in manualul școlar precum au fost cerințele pretestării. Rezultatele pretestării se prezintă astfel:

Nr. d/o Instituția

Nr de elevi Total test

Mediapuncte

Nota

1 G.I.Creangă 21 552 26,28 62 G.Tuzara 14 305 21,78 53 LT M.Eminescu 65 1700 26,15 64 LT M.Sadoveanu 49 1061 21,81 55 G.Bahmut 27 605 22,4 56 G.Săseni 24 398 16,58 57 G.Bravicea 39 709 18,17 58 G.Căbăiești 14 275 19,64 59 G.Dereneu 11 215 19,54 510 G.Hirova 19 502 26,42 611 Șc.Hîrbovăț 9 161 17,88 512 G. Hîrjauca 25 518 20,72 513 G.Hoginești 12 167 13,91 414 G.Horodiște 41 663 16,17 515 G.Meleșeni 13 183 14,07 416 G.Nișcani 9 244 27,11 617 G.Onișcani 13 169 13 418 G.Pitușca 35 912 16,58 519 G.Răciula 25 661 26,44 620 G.Rădeni 10 201 20,1 521 G.Sadova 16 506 31,62 622 G.Temeleuți 14 375 26,78 623 LT Țibirica 22 879 39,54 824 G.Vălcineț 36 720 20 525 G.Pîrjolteni 18 380 21,11 526 G.Peticeni 12 224 18,66 527 LT V.Alecsandri 0

Total 593 0 21,63 5,26

Punctajul mediu realizat pe test constituie 21,63, ce ar reprezenta o medie școlară de 5,26. Nota ,,4” s-ar înregistra în 3 instituții: G.Meleșeni, G.Onișcani,G.Hoginești, în 7 instituții s-ar atesta nota ,,6”: G I.Creangă,LT M.Eminescu, G.Hirova, G.Nișcani,G.Răciula,G.Sadova, G.Temeleuți și nota ,,8” - LT Țibirica.

În primul semestru al anului de studii 2015-2016, au fost propuse două evaluări externe: prima în cl. a 9-a, şcoala alolingvă, şi a doua în cl. a 5-a, şcoala naţională. La evaluarea în cl.a 9-a, şc. alolingvă, din 18.11.2015, au participat 21 de elevi, din 23 înscrişi: în L.T.”M. Sadoveanu”, 8 (în liste: 8) şi în Gimn. Hîrjauca, 13 (în liste: 15). În baza temei curriculare: Adolescentul, a fost propusă redactarea unui text coerent, cu titlul: Adolescenţa, cea mai frumoasă vîrstă, respectîndu-se anumiţi parametri:

Repere Punctaj Nivelul realizării

Concluzii

O definire proprie a adolescenţei 2 p. 90,5 % Elevii pot explica, în linii mari, cuvintele / conceptele esenţiale.

Formularea unei idei din versurile date şi susţinerea ei cu două argumente: “ Ala-bala, prin aluni, / Unde eşti, copile – luni?! Şi tu, copilandre – marţi, / Cu mari ochii tăi miraţi?! // Şi tu, miercure, ah, floare,Adolescenţă visătoare?!...” (“Steaua de Vineri” de Gr. Vieru)

6 p. 38 % Elevii au formate sub nivelul aşteptărilor competenţe de lucru cu textul, cu greu desprind ideile şi mai greu le dezvoltă.

- Referiri la două texte studiate sau citite independent (Scrie titlurile şi autorii.), pentru prezentarea felului de a fi al adolescantului (cîte două idei deduse din fiecare text de referinţă, cu indicarea clară a situaţiilor).

12 p. 33 % Elevii nu reuşesc să fie convingători, să opereze cu exemple intratextuale, să le analizeze din perspectiva cerinţelor, să deducă judecăţi de valoare, să tragă concluzii. Sînt obişnuiţi să reproducă informaţia şi mai puţin s-o analizeze critic.

Respectarea structurii (introducere, cuprins, încheiere);

3 p. 66% În mare parte, a fost respectată structura textului scris, deşi 12 elevi ( 57 %) nu s-au descurcat nici la acest capitol.

Formularea originală, creativă a ideilor; 6 p. 35 % Candidaţii la absolvirea treptei gimnaziale nu dispun de un vocabular variat, deci competenţa lingvistică e slab formată. Cu greu fac uz de imagini plastice, de limbaj expresiv, gîndesc şi se exprimă stereotipic.

Încadrarea în limitele de spaţiu (minimum o pagină);

1 p. 86 % Trei elevi (14 %) au luat 0 puncte pentru

limita de spaţiu, adică nu au ştiut să reflecte şi să dezvolte subiectul dat.

Corectitudinea, coerenţa scrierii 10 p. 19 % Ca de obicei, constatăm cu regularitate că elevii scriu în limba română defectuos, competenţa de comunicare scrisă fiind un deziderat important.

Evaluarea a fost realizată în proporţie de 37 la sută (45 % în L.T.”M. Sadoveanu” şi 30 % în Gimn. Hîrjauca), cu media notelor de 4,75 (în L.T.”M. Sadoveanu” – 5,50; în Gimn. Hîrjauca – 4). Este o situaţie reală, ce denotă nivelul insuficient al formării competenţelor lectorale, de comunicare în limba română. Este explicabilă situaţia din Gimn. Hîrjauca, elevii neavînd un mediu propice comunicării informale, corecte, în limba română. Pedagogii, fiind conştienţi de carenţele atestate, vor munci insistent, întru formarea competenţelor: lectorale, de comunicare corectă în limba română ale elevilor. Dumnealor vor pregăti şi antrena discipolii să redacteze texte coerente pe diverse teme curriculare, propunîndu-le şi parametrii scrierii. La evaluarea în cl. a 5-a, şcoala naţională, din 10.12.2015, au participat 648 de elevi, din 692 înscrişi în liste. Media realizării lucrării e de 6,20; 49 de elevi, constituind 7,56 %, au fost apreciaţi cu note de 9 şi de 10 şi 45 de elevi (6,94 %) – cu note insuficiente. Instituţiile cu cele mai mari medii sînt: Gimn. Onişcani – 7,36, L.T.”M. Sadoveanu” – 7,07, Gimn. Temeleuţi - 7 şi cele cu medii mai mici: Gimn. Pituşca – 3,3, Gimn. Nişcani – 5,06, Gimn. Sadova – 5,1, Gimn. Săseni – 5,5 etc. Lucrarea a fost realizată în proporţie de 60 la sută. Itemii de limbă, ce vizează competenţa de comunicare, lingvistică, au fost îndepliniţi în mărime de 74 %, cei de literatură (competenţa lectorală) – 50 %. E explicabilă situaţia, fiindcă elevilor de cl.a 5-a le este mai dificil a înţelege noţiunile de teorie literară şi a demonstra existenţa lor /a le motiva în contexte noi. Mai bine au fost efectuate sarcinile de vocabular: scrierea sinonimelor contextuale – 84,5%, identificarea, din text, a unui cîmp lexical şi numirea lui – 76,13% (Acest item a fost realizat sub nivelul aşteptărilor de elevii din cîteva instituţii: Gimn. Nişcani – 30%, Gimn. Pituşca – 31,5%.) Elevii au demonstrat cunoaşterea noţiunilor de morfosintaxă în proporţie de 61,33 la sută (Au realizat această sarcină foarte rău elevii din: Gimn. Pituşca – 14 %, Gimn. Peticeni – 31 %). Sarcinile de literatură, mai slab efectuate, reflectă următoarea situaţie: elevii au argumentat, cu două idei, că textul propus este o operă în proporţie de 49,13la sută ( Rău au fost luaţi itemii în: Gimn. Nişcani – 8%, Gimn. Peticeni – 10%,, Gimn. Pituşca – 18%, Gimn. „I. Creangă” – 26%, Gimn. Răciula – 27%), au stabilit etapele

acţiunii textului, formulînd cîte o idee pentru fiecare în proporţie de 51 la sută (Rău a fost realizat itemul în: Şc. de Hipoacuzici Hîrbovăţ – 0 %, Gimn. Pituşca – 24%, Gimn. Săseni – 26%, Gimn. Hirova – 32%.). Corectitudinea scrierii constituie 36,60 %. În funcţie de numărul mare de greşeli, a fost stabilit topul instituţiilor cu elevi agramaţi: Şc. de Hipoacuzici Hîrbovăţ – 0 %, Gimn. Rădeni – 5,45%, Gimn. Nişcani – 15%, Gimn. Pituşca – 20 %, Gimn. Meleşeni – 21 %.

Profesorilor li s-a propus:

Să verifice mai des şi calitativ caietele elevilor cu teme de casă, corectînd greşelile comise şi asigurînd formarea competenţei de comunicare scrisă în limba română.

Să-şi perfecţioneze comunicarea orală, servind modele de vorbire corectă pentru elevi şi în caz de comiterea lor, să le corecteze.

Probele de evaluare vor fi verificate şi analizate în timp proxim, întru remedierea carenţelor.

Să recurgă la învăţarea situaţională a noţiunilor noi, motivînd astfel necesitatea studierii conţinuturilor curriculare.

Să eficientizeze învăţarea, recurgînd la diverse strategii didactice şi folosind raţional resursele umane, educaţionale, întru realizarea subcompetenţelor curriculare şi a competenţelor specifice.

În semestrul al doilea, elevii au avut a demonstra competenţele formate şi în cadrul pretestărilor. Rezultatele examenului de absolvire a gimnaziului, la limba şi literatura românăŞcoala alolingvă La examenul de absolvire a gimnaziului, la limba şi lieratura română, în şcoala alolingvă, desfăşurat la 02 iunie 2016, au scris 23 de elevi, din două instituţii bilingve: 8 din L.T.”M. Sadoveanu” şi 15 din Gimn. Hîrjauca. În anu precedent au fost 32 de elevi. Media notelor obţinute de elevi e de 6, 73 (7 la L.T.”M. Sadoveanu” şi 6, 47 în Gimn. Hîrjauca) în comparaţie cu media notelor anuale de 6, 89 (6,38 la L.T.”M. Sadoveanu” şi 7, 40 în Gimn. Hîrjauca). Situaţia pare a fi acceptabilă, făcîndu-ne să credem că rezultatele elevilor sunt apreciate obiectiv, cu excepţia Gimnaziului Hîrjauca, în care diferenţa mediilor e aproape de un punct. În comparaţie cu media de examen din anul precedent, de 7,1, ea e în descreştere (în L.T. “M. Sadoveanu” : 7,2; în Gimn. Hîrjauca: 7), situaţie care pune în gardă. Testul a fost realizat în proporţie de 56,37 la sută, în comparaţie cu 61 %, din anul trecut.

Elevii au avut a realiza 11 sarcini, ele fiind diferit rezolvate, după cum urmează:

1) Au rescris informaţii din textul dat, pentru a demonstra înţelegerea lui – 68, 11%.

2) Au demonstrat competenţe lingvistice, propunînd sinonimele şi antonimele cuvintelor indicate – 90, 21 %.

3) Au integrat în contexte proprii expresiile date – 65,93 %.4) Au formulat întrebări, cu începutul dat, în baza textului – 75 %.5) Au redactat un microtext coerent, din trei enunţuri, propunînd soluţii de

îmbunătăţire a stării de lucruri din localitate (…ce putem să facem ca satul / oraşul nostru să fie plăcut, prietenos.) – 76,81 %.

6) Au demonstrat capacităţi analitice, formulînd cîte două concluzii în baza textului – 63,04 %.

7) Au făcut dovada competenţelor de gramatică funcţională, înscriind, în contextul dat, verbele, la modul conjunctiv – 73,91 %.

8) Aceeaşi competenţă – gramaticală – au demostrat-o, înscriind diverse forme flexionare ale substantivului minge – 75 %.

9) Au construit dialoguri, din şase replici, după începutul dat, cu referire la studiile de mai departe, după absolvirea gimnaziului – 69,56 %.

10) Au redactat o invitaţie, în baza afişului propus, respectînd rigorile acestui tip de text funcţional – 73,91 %.

11) Au redactat un eseu despre copilărie, respectînd structura propusă – 44,14 %. E regretabil să constatăm că scade nivelul corectitudinii comunicării scrise, care e sub nivelul aşteptărilor: 5,65 %, la pretestare a fost – 21,73%, la sesiunea din anul precedent, s-au înregistrat 23,10 %.

Şcoala naţională La examenul de limba şi literatura română, din 09 iunie 2016, au participat 649 de elevi, din 675 înscrişi în liste, dintre care 637 au scris testul de bază, 12 elevi cu CES – teste individualizate, elaborate de profesorii la clasă. Toţi elevii cu CES au susţinut examenul. Media notelor obţinute, în raion, s-a majorat, în comparaţie cu anul trecut: 6,63; în sesiunea 2015 - 6,13. Media notelor anuale este puţin mai mare (6,93) decît cea de la examen (6,63). În majoritatea instituţiilor, mediile anuale nu diferă cu mult de cele de examen. Îngrijorează diferenţa de note în cîteva instituţii, în care mediile anuale sunt cu mult mai mari decît cele de examen: Gimnaziul Peticeni (diferenţa de 1,63), Gimn. Vălcineţ (1,63), Gimn. Hirova (1,21), Gimn. Temeleuţi (0,97). Cereri de contestare au depus 61 de elevi, la mai mulţi din jumătate (47 de elevi, ce constituie 77 %) au fost majorate notele cu un punct. 36 de elevi au luat note de 9 şi de 10, în comparaţie cu 23 de anul trecut, înregistrîndu-se zece note de 10 şi douăzeci şi şase de note de 9. S-a îmbunătăţit situaţia privind numărul de elevi cu note insuficiente: dacă în sesiunea 2015 au fost 28 de note insuficiente, în sesiunea 2016 – 6. Instituţiile cu cele mai mari medii sînt: L.T. „M. Sdaoveanu” (8,19), Gimnaziul Onişcani (7, 33), Gimn. Căbăieşti şi L.T. „ M. Eminescu” (7,08), Gimnaziul Hirova (7,00), iar cele cu medii mai mici: Şcoala de Cpoii Hioacuzici din Hîrbovăţ (5,00), Gimn. Peticeni (5,50), Gimn. Hogineşti (5,92). Medii mai mici de 5 nu s-au înregistrat. Nr. Denumirea Nr. Nr. Nr. Media Media

d. o.

instituţiei note-lor de 9 şi de 10, în sesiunea 2015

note-lor de 9 şi de 10, în sesiunea 2016

notelor insufi-ciente, în sesiunile 2015, 2016

notelor anuale, 2015, 2016

notelor, din sesiunile 2015, 2016

1 Gimn. "Ion Creangă"

2 1 - / - 6,50 / 6,43 7,21 / 6,91

2 Gimn. Onișcani - 1 - / - 7,50 / 7,38 6,60 / 7,333 Gimn. Căbăiești 1 - - / - 5,94 / 6,92 6,20 / 7,084 Gimn. Meleșeni - - 1 /- 6,17 / 6,31 5,41 / 6,425 Gimn. Nișcani - - - / - 6,81 / 7,00 5,93 / 6,786 Gimn. Peticeni - - - / - 6,93 / 7,13 6,07 / 5,507 Gimn. Pîrjolteni 1 1 3 /- 6,81 / 6,94 5,47 / 6,398 Gimn. Tuzara 1 - 1 / - 7,17 / 5,71 6,75 / 6,219 Gimn. Bahmut 3 1 - / - 7,37 / 6,48 7,00 / 6,7410 Gimn. Hoginești - - 1 / 1 7,00 / 6,08 6,80 / 5,9211 Gimn. Temeleuți - 1 - / - 7,33 / 7,43 5,75 / 6,4612 Gimn. Hirova - 2 - / - 7,35 / 8,21 6,45 / 7,0013 Gimn. Răciula - - - / - 7,16 / 6,56 6,15 / 6,6014 Gimn. Rădeni - - 1 / - 6,20 / 7,30 5,28 / 6,7015 Gimn. Sadova - - 1 / - 6,52 / 6,67 5,78 / 6,7316 L.T.Țibirica 1 1 4 / - 7,24 / 7,19 6,18 / 6,9117 Gimn. Hîrjauca - - 3 / 1 7,12 / 6,89 5,31 / 6,1118 L.T."V.

Alecsandri"3 2 1 / - 6,77 / 6,75 6,48 / 6,70

19 L.T.”M. Sadoveanu”

6 15 1 / - 7,73 / 8,16 7,31 / 8,19

20 Gimn. Pitușca 1 1 3/ - 6,52 / 7,36 5,90 / 6,7221 L.T."M.Eminescu" 3 6 - / 1 6,63 / 6,93 6,39 / 7,0822 Gimn. Vălcineț - - 5 / - 7,28 / 8,31 5,92 / 6, 6823 Gimn. Horodiște 4 - 2 / - 7,45 / 7,07 6,29 / 6,7324 Gimn. Dereneu - - - / - 6,60 / 6,82 5,8 / 6,9125 L.T.Săseni - - - / - 7,27 / 6,88 6,25 / 6,3326 L.T."Ştefan cel

Mare", Bravicea1 4 3 / 3 6,63 / 6,51 5,83 / 6,46

27 Şc. de Hipoacuzici, Hîrbovăţ

- - - / - 5,89 / 5,78 5,00 / 5,33

Total: 23 36 28 / 6 6,88 / 6,93 6,13 / 6,63

Gradul realizării testului a fost de 59 %, în comparaţie cu 52 %, din sesiunea precedentă. Cei cinci itemi din domeniul Practicii raţionale şi funcţionale a limbii au fost realizaţi în proporţie de 65 la sută, valoare aproximativ egală cu cei trei, din domeniul Culturii comunicării – 66 %. Patru itemi din domeniul Textului literar şi nonliterar însă au fost îndepliniţi mai slab – 55 %. Cel mai bine realizat item a fost nr. 1, de identificare a cuvintelor, din text, ce denumesc sporturi – 99, 30%. Cel mai prost realizaţi itemi au fost doi:

1) Nr. 9, de citarea a unei reguli ortografice a adverbelor compuse, ilustrînd-o cu un exemplu - 30, 40%;

2) Nr. 3, de identificare şi comentare a unei metafore, din secvenţa dată – 32 %. Ani la rînd menţionăm problema scrierii cu multe greşeli. Şi în această sesiune elevii n-au demonstrat formarea competenţei de scriere corectă în limba română, care, din păcate, este în descreştere, de 11, 50 %, în comparaţie cu 13,32 %, din sesiunea anterioară. La realizarea testului de examen, elevii au avut de rezolvat 12 itemi, după cum urmează:

1) Au rescris, din fragmentul de text dat, patru cuvinte – de numiri de sport – 99, 30 %.

2) Au rezumat ultimul alineat a fragmentului – 56, 20 %.3) Au Identificat şi comentat o metaforă, din secvenţa dată – 32 %.4) Au elaborat un text coerent, în care au argumentat necesitatea practicării sportului

– 64 %.5) Au propus sinonime contextuale pentru patru cuvinte, din trei clase morfologice

diferite: subst., adj., verb – 59 %.6) Au Demonstrat competenţe sintactice, delimitînd propoziţiile unei fraze – 86 %.7) Au construit un dialog (din 4 replici) dintre doi adolescenţi care urmăresc un meci

sportiv – 72, 30 %.8) Au descris un teren de sport – 66 %.9) Au scris o regulă de ortografie a adverbelor compuse, ilustrînd-o cu un exemplu –

30, 40 %.10) Au demonstrat competenţa de lucru cu resursele lexicografice de studiere a

limbii în proporţie de 66,40 %. Elevii au răspuns la două întrebări, în baza unui articol din DEX: nr. de sensuri ale verbului a juca, sinonimul sensului al doilea.

11) Au încadrat în contexte proprii două expresii, din acelaşi articol lexicografic – 50, 40 %. Unii elevi n-au înţeles condiţia, explicînd sensurile expresiilor.

12) Au scris un anunţ, în baza legendei date – 61, 80 %.

La sesiunea repetată s-au prezentat 3 elevi (din 6), toţi au susţinut examenul pe nota 5.Rezultatele tezelor la chimie în clasa a X-a R și U , probelor la Chimie în casa a VIII-a și biologie în clasa a IX-a:Teza la chimie,clasa a X-a R, sesiunea de iarnă 2015

1 2 3 4 5 6 7 80

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1010

9

8

7

6

5

4

3

Series1Series2

Nr. elevi pe listă…… 21 Au scris………………… 21Au primit note de 10 9 8 7 6 5 4 3Numărul fde elevi 1 4 4 9 1 1 0 1% 4,7% 19,04% 19,04% 42,8% 4,7% 4,7% 0 4,7%Nota medie 7,38% calității 42,5%

Prin lucrarea de evaluare sau verificat cunoștințele, priceperile și deprinderile elevilor în baza temelor:

1. Noțiunile generale și legile fundamentale ale chimiei. Reacții chimice.- 15 ore2. Structura atomului și legea periodicității.- 11 ore3. Legătura chimică și structura substanței-11 ore

S-au evidențiat următoarele:1. Cele mai mari greutăți leau întîlnit ca și cei din ciclul umanist la edentificarea

tipurilor de legături chimice, alcătuirea formulelor unor compuși cu diferite tipuri de legături chimice și să clasifice substanțele, avînd la îndemînă un șir formule chimice, după tipul de legătură. Sau isprăvit cu această sarcină doar 6 elevi, sau 28,5%, din elevi.

2. Și iarși doar 43% din toți elevii sau isprăvit cu rezolvarea problemelor de calcul, din care doar 4-(19%) elevi au rezolvat pînă la urmă problemele, 8-(38%) elevi parțial și, unii elevi doar au scris datele prescurtate și 2-(9%) elevi una din probleme nici n-au încercat s-o rezolve. Și iarși rezultatele arată că în ciclul gimnazial profesorii nu au oferit atenția cuvenită formării competenței specifice- competența de rezolva probleme/situații-problemă.

Analiza tezei la chimie,clasa a X-a U, sesiunea de iarnă 2015

1 2 3 4 5 6 7 80

2

4

6

8

10

12

14

109

87

65

43

Series1Series2

Nr. elevi pe listă…… 36Au scris………………… 36Au primit note de 10 9 8 7 6 5 4 3

Numărul fde elevi 0 1 7 12 11 4 0 1

% 0 2,7% 19,44% 33,33% 30,35% 11,11% 0 2,7%Nota medie 6,61% calității 22,2%

Prin lucrarea de evaluare sau verificat cunoștințele, priceperile și deprinderile elevilor în baza temelor:

1. Noțiunile generale și legile fundamentale ale chimiei. Reacții chimice.- 6 ore2. Structura atomului și legea periodicității. Legătura chimică.- 9 ore

S-au evidențiat următoarele:1. Doar 31% din toți elevii sau isprăvit cu rezolvarea problemelor de calcul, din

care doar 3-(8%) elevi au rezolvat pînă la urmă problemele, 13-(36%) elevi parțial și, 8-(22,2%) elevi doar au scris datele prescurtate și 10-(27,7%) elevi ultima problemă nici n-au încercat s-o rezolve. Rezultatele arată că în ciclul gimnazial profesorii nu au oferit atenția cuvenită formării competenței specifice- competența de rezolva probleme/situații-problemă.

2. Elevii nu se orientează în clasificarea tipurilor de legături chimice, încurcă legătura covalentă polară cu cea nepolară, legătura covalentă polară cu cea ionică. Nu cunosc tipurile de rețele cristaline, încurcînd rețelele cristaline moleculare cu cele ionice și atomice. Cu greu unii elevi se descurcă în descrierea substanțelor cu diferite tipuri de legături chimice conform algoritmului: compoziția; tipul legăturii chimice, tipul rețele cristaline, formula electronică, formula de structură și proprietățile fizice a substanțelor. La acești itemi sau descurcat doar 37% din elevi.

3. La itemii ce țin de structura atomului deseori elevii încurcă noțiune de proton cu cea de neutron, anion și cation. Nu sunt deprinși de a utiliza sistemul periodic în dobîndirea cunoștințelor despre structura atomului, valența,

electronii de valență, gradele de oxidare superior și inferior. Nu pot găsi în baza sistemului periodic cum se schimbă proprietățile elementelor odată cu creșterea numărului de ordine în perioade și subgrupele principale.

Concluzii: În semestrul se va lucra în aceste direcții, pentru ai face pe elevi să conștientizeze importanța sistemului periodic al elementelor în studierea chimiei și importanța tipului de legătură chimică pentru a stabili unele proprietăți fizice și chimice ale substanțelor.

Analiza probei la chimie,clasa a VIII-a , decembrie 2015

Punctaj mediu elev/item 2,04 5,6 3,97 2,83 4,9 5 2,7 3,9Punctaj pe item 57,24 158,1 111,2 79,27 137,25 140,02 76,04 mediu% realizării itemilor 68.1% 70.6% 49.6% 47.1% 40.8% 62.5% 45.2% 55,19%

68.1% 70.6% 49.6% 47.1% 40.8% 62.5% 45.2% 55.19%1 2 3 4 5 6 7 8-%mediu

% mediu de realizare a testului pe raion este de 55,19%Cele mai multe instituții, cincisprezece, au acumulat de la 50 pînă la 66% (11 50-60% și 4 60-66%.O realizare mai mică decît cea pe raion este în gimnaziile ,,I. creangă-31,13%, Căbăiești 44,5%, Temeleuți 45,8%, Sadova 45,8%, Pitușca 46,5% și LT ,,M. Sadoveanu,,-rus 44,5%Cele mai ridicate procente la Hirova-69% și la Redeni-78,2%Chimia clasa a VIII-aMedia pe raion- 5,9Nota medie mai mică de 5,9 în 5 instiutuțiiNota medie egală cu cea raională pînă la 6 în 13 instiutuțiiNota medie de 7 în 5 instiutuții (LT M. Sadoveanu,, , Gimnaziile Bravicisa, Vălcineț, Hirova, Peticeni.În Gimnaziul Redeni nota medie egală cu opt.

Analiza probei de biologie în clasa a IX-a, decembrie 2015Îndeplinirea pe itemi:

86.% 75.% 60.% 66.% 58.5% 60.% 51.5% 4.6% 62.3%Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5 Item 6 Item 7 Item 8 % mediu

% acumulării puncaj la un elev în mediu pe instituțiiCele mai multe instituții au acumulat de la 50 pînă la60%- 18 instituțiiMai jos de % mediu au acumulat elevii din gimnaziul ,,Ion Creangă,, 34 % în , 40% la Peticeni, Hîrjauca 46% și mult mai mare ca cel mediu procent în gim. Dereneu

85,5%, , Vălcineț 80%,, Temeleuți 78% . Aceasta vorbește că nu toți copiii au fost puși în aceleaș condiții. Probabil sau străduit profesorii pentru elevi

Biologia clasaaIX- Media pe raion- 6,5Nota medie mai mică ca pe raion-nota cinci în 2 instiutuții: gimnaziile ,,I. Creangă,,-4,5 și Peticeni nota medie -5 Nota medie șase în 10 instiutuțiiNota medie 7 în 7 instiutuții În Gimnaziile Temeleuți, Pitușca, Sipoteni,Vălcineț, Țibirica și LT ,,M. Sadoveanu,, media 8 și în gimnaziul Dereneu 8,5.

Rezultatele elevilor la fizică și matematică în anul de studii 2015-2016În anul de studii 2015-2016 ,predarea-învățarea-evaluarea matematicii sa realizat în conformitate cu exigențele Curriculumului Național ,cu recomandările Planului –cadru pentru învățământul primar ,gimnazial și liceal ,aprobat prin ordinul ministrului nr.312 din 11 mai 2015,a Curriculumului pentru învățământul gimnazial și a celui liceal. Curriculumul școlar la fizică și matematică în fiecare instituție din raion a fost elaborat in baza curriculumului național , in corelare cu curriculumul pentru învățământul primar. Învățământul matematic în treapta gimnazială și liceală a urmărit și urmărește formarea și dezvoltarea competențelor necesare pentru continuarea studiilor, pregătirea elevilor pentru viață si integrare socială . Studiul matematicii în învățământul preuniversitar la nivel de predare-învățare-evaluare,a realizat următoarele obiective: 1.Implementarea prevederilor Curriculumului modernizat la fizică și matematică pentru gimnaziu și liceu care recomandă formarea /dezvoltarea de competențe prin centrarea studiului pe elev și valorificarea dimensiunilor Școlii prietenoase copilului. 2.Eficientizarea strategiilor și a tehnologiilor didactice,utilizate în cadrul procesului educațional la fizică și matematică. 3.Utilizarea eficientă a suportului didactic curricular recomandat pentru organizarea și desfășurarea cu succes a procesului educațional la fizică și matematică pentru treptele gimnazială și liceală de școlaritate. 4.Aplicarea Standardelor de eficiență a învățării ca normă în evaluarea activităților educaționale la matematică. 5.Organizarea și desfășurarea evaluărilor de diferit tip ,recomandate pentru matematică , cu respectarea normelor în vigoare :principii, criterii ,modalități de estimare ,analiză și sinteză a randamentului școlar,în raport cu evaluarea centrată pe succes. In anul de învățământ 2015 - 2016 la elaborarea proiectului didactic de lungă durată profesorii de fizică si matematică au utilizat în mod obligatoriu:

- Curriculumul la fizică și matematică - Manualul - Standardele de eficiență a învățării matematicii - Ghidul de implementare a curriculumului la fizică și matematică. - Ghidul profesorului la manualul respectiv.

La începutul anului de studii întru facilitatea activității de informare ,documentare și elaborare a proiectului de lungă durată am sugerat cadrelor didactice să se ghideze de câteva orientări funcționale : 1.Pentru fiecare modul ,au determinat competențele specifice prioritare , conform curriculumului. 2.Pentru fiecare modul profesorii au determinat sub-competențele care vor fi realizate prin conținutul concret ,indicatorii numerici respectivi din curriculum . 3.Fiecare modul să conțină ,în mod obligatoriu ,cel puțin 1 oră de sinteză a materiei din modulul respectiv și 1 oră de sinteză integratoare a materiei din modulele anterioare . 4.În proiectul de lungă durată au fost fixate orele de evaluare inițială și cele de evaluare sumativă la modul ,semestru ,an. Proiectele de lungă durată au fost discutate și aprobate la catedra profesorilor de fizică și matematică ,apoi semnate de directorul adjunct și aprobate de directorul instituției. În activitatea evaluativă ,profesorii s-au ghidat pe principiile evaluării rezultatelor școlare la fizică și matematică și cerințele moderne referitoare la organizarea și desfășurarea acțiunilor evaluate ,inclusiv stipulate în curriculum la rubrica Strategii de evaluare .Important este ca atât elevul ,cît și profesorul să conștientizeze că evaluarea în orice circumstanțe trebuie să fie obiectivă. Accentul a fost pus pe evaluarea formativă în cadrul fiecărei lecții ,deoarece succesul lecției este în funcție de nivelul de atingere a obiectivelor preconizate . Pe lângă instrumentele de verificare a gradului de formare a competențelor , constituie și administrarea probelor de evaluare externă . În funcție de metodele predării , nivelul științific de predare a conținuturilor și nu în ultimul rând de capacitățile intelectuale a elevilor, se obțin niște rezultate . La evaluarea externă la matematică susținută în clasa VIII pe data de 26.11.2015 sau obținut următoarele rezultate: La evaluare au luat parte 592 elevi din 26 de instituții școlare,nota medie a fost de 5,5 ,reușita de 84,3%, calitatea de 21,3%.Cele mai bune rezultate au obținut următoarele instituții:L.T.V.Alecsandri,Gm.Temeleuți,Gm.Rădeni ,Gm.Vălcineți. Cele mai slabe rezultate au fost obținute de către elevii din următoarele instituții școlare :Gm.Hîrjauca nota medie -3,2 Gm.Bravicea nota medie-4,1 Gm.Săseni nota medie -4,4 Gm.I.Creangă nota medie-4,1. Făcînd o analiză a rezolvării probelor de evaluare după itemi sa observat acei itemi la care elevii au intîmpinat greutăți și au comis greșeli și anume :

- La efectuarea operațiilor cu radicali - La rezolvarea problemelor cu conținut geometric - La determinarea intervalelor pe axa numerică

Pentru redresarea situației am propus profesorilor : - Să organizeze lucru suplimentar cu elevii la rezolvarea

exercițiilor ,repetarea teoretică a materiei cu aplicarea în practică

- Să recurgă la diverse strategii de învățare - evaluare ,rezolvare de probleme cu conținut geometric

- Pe parcursul lecțiilor profesorii o mai mare atenție să atragă la calculul oral.

Pe parcursul ultimelor doi ani de studii la matematică în clasa VIII sau petrecut trei probe de evaluare externă,mai jos prezint comparativ rezultatele acestor trei probe:

Rezultatele evaluărilor permit cadrelor didactice și managerilor școlari să identifice problemele existente atât la nivel de elev cât și la nivel de clasă și cadru didactic. Evaluările sumative trebuie să corespundă nivelului de formare a competențelor curriculare. Să se facă o analiză a rezultatelor evaluărilor desfășurate cu indicarea greșelilor frecvente identificate în rezolvarea testelor. Foarte frecvente deficiențe în organizarea evaluării sunt următoarele: - La începutul fiecării evaluări nu se elaboriază matricea evaluării ,în care trebue să se conțină itemi de toate nivelurile cognitive (recunoaștere și înțelegere, aplicare, rezolvare de probleme, situație de problemă).

- În majoritatea instituțiilor nu se elaboriază baremul de apreciere și nu se respectă algoritmul de convertire a punctajului în note.

- Lipsa unei analize profunde a rezultatelor școlare. Lucrările practice de evaluare sau testele propuse elevilor pentru evaluarea sumativă trebue să conțină sarcini sau itemi din toată materia învățată pînă la momentul administrării probei.În activitatea de predare- învățare a matematicii o atenție deosebită trebue să se acorde aplicabilității matematicii în rezolvarea diverselor probleme , inclusiv a problemelor din cotidian , a problemelor integrative.

Rezultatele desfășurării Olimpiadei raionale

Rezultatele pe instituții se prezintă astfel:

1. L.T.M.Sadovianu 9 locuri premiante Loc.I-2 Loc.II-3 Loc.III-3 M-1

2. L.T.V.Alecsandri 3locuri premiante Loc.I-1 Loc.II-23. L.T.M.Eminescu 1 loc premiant M.-14. L.T.Țibirica 2locuri premiante M.-25. Gm.Temeleuți 2 locuri premiante Loc.III-26. Gm.Bravicea 1 loc premiant Loc.II-17. Gm.Tuzara 1 loc premiant M.-18. Gm.Onișcani 1 loc premiant Loc.III-19. Gm.Pitușca 1 loc premiant M.-110. Gm.Horodiște 1 loc premiant M.-111. Gm.Bahmut 1loc premiant M.-1

ACCES CALITATE RELEVANȚĂRețeaua instituțiilor de învățămîntÎn urma optimizării instituțiilor de învățămînt s-au inchis: Gimnaziul Bahu, Păulești, Frumoasa, Hîrbovăț‚ Leordoaia, Mîndra, Novaci, Vărzăreștii-Noi, Astfel 490 copii din aceste instituții au fost transportați în școlile de circumscripție LT Săseni, Gimnaziul Răciula, Onișcani, Hîrjauca, Tuzara, Pitușca, Nișcani și școlile din orașul Călărași.În raion avem localități amplasate la mai mult de 2 km de la școală și anume:Gara Bahmut,Veverița, Tochila, Oricova, Vătămăneasa, Ilinițchii, Podiș, Schinoasa, Bularda, Ursari, Moara Oanței.În aceste localități nu este școală și 462 elevii sunt transportați la o școală mai bună.Așa dar în total au fost transportați 952 elevi cu 13 autobuze școlare și 2 unități de transport închiriate. În fiecare localitate de unde se deplasează copiii și școala unde se transportă sunt elaborate orarul transportării, care este afișat în toate școlile și toate unitățile de transport. În afară de aceasta la adresarea directorilor de școli cu demers și conform altiui orar toți copii sunt transportați în școlile de circumscripție la toate activitățile extracurriculare - orarul de bază permite acest lucru.

Mediul Locuri după capacitate Real acoperite % de acoperire a

spaţiuluiNr,grupe Nr copii Nr. grupe Nr. copii

Rural 220 4177 92 1982 47,5

Urban 16 390 16 545 139

Total 236 4567 108 2527 55,33

Reţeaua instituţiilor de educație preșcolară

În raionul Călăraşi în ultimii 2 ani, constant se menţin acelaşi număr de instituţii de învățământ preşcolar: - 34; din ele 1 şcoală primară grădiniţă; 1 Centru Comunitar şi 32 grădiniţe, cu un contingent de copii de 2-7 ani de 2527 copii, (la 10.09.2014) repartizaţi în 108 grupe de vârstă şi 2499 copii la 15 iunie 2015. Din tabelul de mai jos se observă clar gradul de acoperire a locurilor conform capacităţii şi mediul rezidenţial, Din capacitatea de 226 grupe, locuri 4177 sunt acoperite doar 108 grupe şi 2527 copii, ceea c e constituie 55,33 %. Restul spaţiului necesită renovare, dotare, însă nr. de copii din localităţile rurale nu acoperă spaţiul disponibil conform capacităţii, cu excepţia localităţilor Pituşca, Sipoteni şi Bravicea, unde nr. de copii existenţi în localitate depăşeşte spaţiul disponibil renovat. Oraşul Călăraşi are necesitate de cel puţin de o instituţie de 320 locuri pentru a acoperi cererea din partea părinţilor, cu atât mai mult că în aceste localităţi sunt spaţii care necesită renovare, spre regret lipsa mijloacelor financiare face situaţia imposibilă..

Nr,grupe Nr copii Nr. grupe Nr.copiiLocuri după capacitate Real acoperite

0500

100015002000250030003500400045005000

Activează la variate regimuri de activitate: 4 ore - 1 Centrul Comunitar Schinoasa; 6 ore - 2 (gr, Sipoteni nr.2 şi grupa pregătitoare a grădiniţei Parcani, ; la 9 ore – 7 instituţii: 24 la un regim de 10,5 ore..

În raion sînt 34 clase ( 757 elevi) care studiază după programul alternativ Pas cu Pas din 7 instituții (ȘP Călărași, LT Sipoteni, G. Peticeni, G. Nișcani, G. Pîrjolteni, ȘP Buda, G. Hoginești) . Misiunea proiectului este de a oferi servicii educaționale de calitate înaltă tuturor copiilor și cu atenție deosebită celor din medii defavorizate. La acest capitol menționăm geografia selectării: 11 clase activează în mediu urban (ȘP

Călărași), 13 – în mediu rural (satele nominalizate mai sus).Managementul instituţiilor de învăţămînt preşcolar

Funcţia de director al unei unităţi de învăţământ presupune exercitarea unor atribuţii dispuse pe mai multe domenii funcţionale, precum:

Proiectarea procesului organizaţional (parcursul de dezvoltare instituţională);

Organizarea resurselor umane şi non-umane pentru atingerea obiectivelor propuse;

Conducerea operaţională a tuturor resurselor de care dispune instituţia pentru a aplica planul stabilit şi a obţine rezultatele dorite.

Controlul/evaluarea modului în care au fost atinse obiectivele propuse.Toate aceste câmpuri de acţiune presupun dobândirea unor competenţe

manageriale necesare pentru soluţionarea “cazului” unităţii pe care managerul o coordonează. Desigur, dezvoltarea profesională în cariera de manager este potenţată de anumite calităţi şi abilităţi ale celui care doreşte să fie sau este manager.

Aceste calităţi şi abilităţi sunt premisa dobândirii cu o mai mare uşurinţă a acelor competenţe manageriale care îmbină succesul cu dezvoltarea. Mulţi dintre directorii de grădiniţă, în cadrul seminarelor, şedinţelor au semnalat însă anumite probleme pe care activitatea de zi cu zi le ridică şi cărora cu greu le fac faţă. Mulţi au semnalat următoarele probleme:

- suprasolicitarea cu probleme care nu ţin de profesia pentru care s-au pregătit;- multiplicarea excesivă a competenţelor în domenii mult prea diverse: finanţe - contabilitate, administraţie, domeniul juridic, domeniul sanitar, utilizarea computerului;- suprapunerea sarcinilor de director cu cele de cadru auxiliar (intendent, asistent medical(, în special în grădiniţele mici de la o grupă la 3.

Din cei 34 manageri ai instituţiilor de învățământ preşcolar, 28 sunt cu studii superioare pedagogice, 8 cu studii medii de specialitate. 30 cadre manageriale au fost angajate prin concurs, pe un termen de până la 4-5 ani. 12 manageri activează în grădiniţe cu o singură sau 2 grupe de vârstă, unde sunt nevoite să realizeze sarcinile atât manageriale, cât şi de intendent, asistent medical,. Alţi 18 directori activează în grădiniţe cu 3-6 grupe, unde sunt şi pe postul de metodist şi 3 in instituţii preşcolare cu 8 grupe, care dispun şi de unitatea de metodist, logoped, cadru didactic de sprijin. Cu toate ca aceste state de personal sunt prevăzute, în instituţia preşcolară Pituşca lipseşte logopedul, 2 educatori, asistentul medical, cadru didactic de sprijin. Specialiştii nu vin în instituţiile preşcolare, motivînd salariu mic şi responsabilitatea prea mare.. Toţi directorii dispun de proiecte de activitate anuală şi de dezvoltare instituţională.Calitatea planurilor anuale încă lasă de dorit. Nu se face o analiză detaliată a celor realizate anterior, nu se stabilesc obiective realizabile operaţionale, ci doar generale, de ansamblu..

Proiectele de dezvoltare instituţională elaborate pe o durată de la 2 la 5 ani ţin mai mult de soluţionarea problemelor de renovare, creare a condiţiilor de activitate pentru copii şi angajați, mai puţin de dezvoltarea profesională a angajaţilor, de elaborare a materialelor cu caracter cognitiv şi ludic etc.. S-au îmbunătăţit considerabil în urma desfăşurării concursului la postul de director al instituţiei. Astfel în 19 instituţii managerii au fost angajaţi prin concurs pe un termen de 5 ani.

O primă categorie de probleme legate de formarea managerilor din învăţământul preşcolar o reprezintă: oferta redusă de cursuri de formare şi calitatea cursurilor acestora care ar

trebui centrate pe managementul grădiniţelor şi nu pe management general şi adaptate nevoilor şi problemelor specifice grădiniţelor sub aspect financiar, juridic.

Pe lângă problema calităţii şi a conţinuturilor formării continue, s-a pus în discuţie şi problema costurilor mari ale cursurilor şi multe APL nu restituie costul lor.

altă problemă o reprezintă modul de desfăşurare a cursurilor de formare continuă. Acestea ar trebui să fie orientate spre activităţi practice, în special pentru managerii în funcţie în primii 2-3 ani.

Revistele de specialitate, materialele informative sunt foarte scumpe şi nu întotdeauna de calitate.

Este necesară dotarea cabinetelor metodice, a bibliotecii grădiniţei.

Managementul instituţiilor de învăţămînt şcolar

A)Nr d/o Istituția Numele Vechime în

funcțieGrad managerial

Modul de angajare

1. G. ,,I.Creangă,, Reazanțev Eudochia 22 superior concurs2. G.Căbăești Crudu Denis 1,3 - concurs3. G.Meleșeni Motricalo Larisa 4 - concurs4. G. Hoginești Poștaru Maria 2 - concurs5. G.Temeleuți David Irina 0,1 - concurs6. G.Hirova Spînu Elena 1 - interimar7. G.Răciula Tcaci Ludmila 5 - concurs8. G. Rădeni Cigulea Vera 2 - concurs9. G.Pitușca Gușan Larisa 19 - concurs10. G.Dereneu Doroș Nina 4 - concurs11. L.T. Țibirica Vieru Elena 1,8 - Concurs12. L.T. Sipoteni Bob Dumitru 0,6 - concurs13. G.Tuzora Gherbovițan Svetlana 12 - concurs14. G.Bahmut Zemlinschi Galina 8 - concurs15. G.Pitușca Gușan Larisa 19 - concurs16. G.Săseni Corobcă Elena 5 - concurs17. G.Bravicia Godovaniuc Elena 17 unu concurs18. L.T. V.Alecsandri Bagrii Angela 2 - concurs19. ȘP Călărași Trifan Aurelia 16 doi concurs20. ȘR Buda Iavorschi Oxana 10 concurs21. ȘPG Vălcineț Curmei Natalia 6 doi concurs22. G. Pîrjolteni Negru Gheorghe 30 concurs23. G. Peticeni Cereșnea Natalia 0 concurs

24. C. Vălcineț Chicu Svetlana 8 concurs25. G. Hîrjauca Fominîh Galina 0 concurs26. G. Onișcani Grecu Valentina 19 concurs27 G. Nișcani Stratan Ludmila 9 doi concurs28. G. Sadova Dodon ludmila 5 concurs 29 LT M. Sadoveanu Gorincioi Valeriu 25 superior concurs

Directorii Reazanțev Eudochia , Godovaniuc Elena, Gorincioi Valeriu, Trifan Aurelia, Stratan Ludmila, sunt manageri cu experiență , deținători de grad managerial . Au desfășurat seminare raionale ce țin de subiectul managementul instituției . În cadrul diferitor tipuri de controale activitatea managerilor nominalizați a fost menționată prin ordinul D.Î. ,diplome ale M.E. Managementul instituțiilor nominalizate se evidențiază prin : b) - Proiectarea managerială e axată pe bilanțul anului precedent și orientată la realizarea obiectivelor anuale relevante, este bine structurată şi compartimentată.- Este o corelaţie cu Planul strategic de dezvoltare 2014-2018 cu un caracter situaţional perfect, indicînd asupra dezvoltării managementului la nivelul şcolii din perspectiva egalizării şanselor pentru fiecare educabil. - Obiectivele activităţii instituțiilor au un caracter operaţional vizează toți actorii implicați în procesul educațional . - Analiza activităţii din anul precedent conţine o analiză a reuşitei şcolare semestriale şi anuale, a rezultatelor controlului intern, a activității consiliului local al elevilor,a concursurilor la discipline şcolare, a activităţilor organizate în cadrul săptămînilor pe obiecte și a conferințelor extracurriculare.- Se analizează cauzele şi deficienţele procesului educaţional, capitol care este dezvoltat în plan comparativ cu reflectarea stării de lucruri în perioada anterioară.- Exprimarea constatărilor în tabele şi grafice privind nota medie semestrială şi anuală la obiectele de studii, examene, probe interne facilitează emiterea concluziilor.- În instituții este evidenţa reuşitei şcolare. Notele de la examene confirmă notele anuale . Tema de activitate a colectivelor didactice este reflectată în subiectele puse în discuție la CP, CA, activităţile metodice la nivel de unitate de învăţămînt în G.Hirova ,G.Dereneu , L.T. Sipoteni , G.Răciula , G. Hoginești ,G.Bravicia , L.T. Țibirica , L.T. “ Vasile Alecsandri ” ,G.“ Ion Creangă ” , ȘP Călărași, LT M. Sadoveanu, G. Pîrjolteni, ȘP Buda, ȘPG Vălcineț, G. Nișcani;Controlul intern indică la varietatea formelor și tipului de control în gimnaziile Hoginești , ,,I.Creangă,, ,Hirova,Temeleuți, ȘP Călărași, G. Nișcani, G. Hîrjauca. În instituții se practică controale tematice, frontale, de generalizăre valorificate corect din punct de vedere a rezultatelor obţinute şi a carenţelor depistate.

Planurile de învăţămînt se realizează integral. Pentru realizarea cărora sunt implicați profesori cumularzi și pensionari. La finele fiecărui semestru managerii prezintă darea de seamă despre îndeplinirea planului cadru.Orele opţionale se repartizează conform planului de învățămînt. Sînt întroduse în orarul de bază. Au denumire. Proiectarea de lungă durată a profesorilor pentru opționale a fost verificată de către colaboratorii D.Î. Planificările ce nu au corespuns rigorilor erau returnate pentru a fi revizuite.

Regulamentele de ordine internă se află în concordanță cu Codului Muncii.

În instituţiile în care managerii școlari activează de mai mult timp e stabilit un mediu favorabil desfășurării procesului educațional .

Statutul instituţilor este aprobat de DÎ şi directorul gimnaziului și are ca temei statutul tip al instituției de învățămînt secundar general.

Starea documentaţiei şcolare denotă atitudine responsabilă la alcătuirea ei. Procesele-verbale ale consiliilor pedagogice şi de adminitraţie se scriu în registre numerotate şi sigilate. În lunile septembrie, decembrie, mai , ( perioada dărilor de seamă) în timpul controalelor, vizitelor în instituții se verifică documentația școlară Managerilor nou numiți se acordă consultanță de către colaboratorii D.Î., sunt delegați la cursuri de formare. Toți managerii școlari cunosc calculatorul. La concurs au pregătit prezentări referitor la Planul de dezvoltare pentru următorii 5 ani de activitate. C) Activitatea de îndrumare şi control se desfăşoară în baza documentelor în vigoare şi în conformitate cu planul de activitate al instituţiei. Pentru totalizarea problemelor abordate se asistă la ore. Pentru fiecare chestiune discutată se iau decizii. Uneori deciziile nu sunt măsurabile, nu se indică termenul de realizare. În G. ,,I.Creangă ,, Temeleuți ,Hirova, Șp Călărași, G. Nișcani, G, Hîrjauca hotărîrile luate sînt concrete, pentru fiecare situaţie se indică responsabili şi termen de îndeplinire. Se practică revenirea la hotărîrile luate în şedinţele CP şi CA prin monitorizarea lor pe termen lung cu revenire la starea de lucruri la anumite perioade în G.,,Creangă ,, G.Temeleuți , G. Bravicia G. Pîrjolteni, Șp Călărași, G. Nișcani. O altă formă de îndrumare practicată eficient sînt asistările la ore în regim continu cu elaborarea concluziilor şi propunerilor adecvat obiectivelor propuse. Registrele de asistenţă denotă o înregistrare fidelă a desfăşurării orelor cu comentariile necesare. Concluziile şi propunerile au rol formativ şi sînt orientate spre îmbunătăţirea demersului didactic al profesorului.(G.,,I.Creangă,, G. Bravicia, G. Onișcani, LT M. Sadoveanu, LT Sipoteni, g Pîrjolteni, G. Nișcani, ȘP Călărași) Un număr mai mic de ore asistă managerii din instituțiile G.Căbăiești ,G. Hîrjauca, G.Săseni ).Cu prilejul tuturor inspecţiilor efectuate se emit note informative cu refletarea detaliată a stării de lucruri, a rezultatelor secvenţelor de control. În informaţii se face trimitere la aspectele pozitive din activitatea de muncă şi cele care se cer a fi redresate. Din materialele consiliului pedagogic şi de administraţie se constituie dosarul controlului intern. (L.T. Sipoteni , G.,,I.Creangă,,, G.Hoginești, ȘP Călărași. G. Nișcani )d)Pentru realizarea unui management calitativ e necesar de a revedea regulamentul concursului de ocupare a postului de director /director adjunct , deoarece în comisia de concurs sînt incluse persoane care nu au nici o tangență cu domeniul învățămăntului . Nu cunosc cum se evaluiază exact un candidat la concurs, atribuie punctaj neîntemeiat. Directorii adjuncți din gimnazii și responsabilii de activitatea educativă să fie angajați cu un salariu. Deoarece sunt suprasolicitați :responsabili de educația incluzivă , responsabil VNET

Concurs ,,Un secol de istorie locală a raionului Călărași în imagini -2016”

Conform planului managerial al DÎTS Călărași concursul de fotografie istorică s-a desfășurat la 05.05.2016, în incinta LT,,Vasile Alecsandri”,orașul Călărași,în cadrul reuniuni metodice a profesorilor de istorie din raion. Concursul a urmărit drept obiectiv colectarea de fotografii mai vechi de 30 ani din localitățile raionului Călărași și salvarea documentelor fotografice împreună cu elemente de istorie și cultură tradițională. Prezentarea și selectarea fotografiilor s-a desfășurat în perioada 01.04.-29.04.2016. La concurs au participat elevi din instituțiile raionului cu fotogarfii cu caracter istoric și cultural, clasificate după următoarele domenii: cotidian: viața de familie, evenimente, costum popular , obiceiuri tradiționale, ocupații, patrimoniu(arhitectural,case,construcții), armata, foto- portret. Fiecare imagine a fost însoțită de o fișă – document care cuprindea date despre foto. Numărul de imagini ale participanților nu a fost limitat, obiectivul principal fiind salvarea documentelor fotografice împreună cu elemente de istorie și cultură tradițională. În final juriul alcătuit din profesorii de istorie din instituțiile raionului au selectat cele mai reușite lucrări. Juriul a decis de a nominaliza premianții conform următoarelor criterii:

Domeniul Numele,prenumele elevului Instituția1. Cotidian:viața de familie 1.Furtună Maxim

2.Chicu ValeriaGimnaziul PeticeniGimnaziul Peticeni

2. Evenimente 1.Lozovan Ana2.Iurcu Valeria

Gimnaziul PitușcaGimnaziul Vălcineț

3 Costum popular 1.Furtună Maxim2.Iepuraș Nadejda

Gimnaziul PeticeniGimnaziul Hirova

4 Obiceiuri tradiționale 1.Buruiană Veronica2.Lozovan Cristina

Gimnaziul DereneuGimnaziul Pitușca

5 Ocupații 1.Grecu Dionisie2.Luca Anastasia

Gimnaziul OnișcaniLT,,M.Sadoveanu”

6 Patrimoniu 1.Bujac Valeria Gimnaziul Onișcani7 Armata: viața de armată,

război, front1.Furtună Maxim2.Iurcu Valeria

Gimnaziul PeticeniGimnaziul Vălcineț

8 Foto-portret 1.Iepuraș Nadejda Gimnaziul Hirova Elevii au fost premiați cu diplome de participare. Imaginile participanților și a istoriilor legate de acestea vor servi ca material pentru crearea unui album fotografic – ,,Un secol de istorie locală a raionului Călărași în imagini”, care va fi utilizat de profesorii de istorie în predarea orelor de istorie locală.

Conferința raională a elevilor 23.03.2016

Istoria locală are o veche tradiţie istoriografică, de la cronicile tradiţionale care prezentau istoria unui loc sau a unui eveniment, până la însemnări de tip cronică ce povesteau istoria unei localităţi. Se vorbeşte tot mai mult în ultimele decenii de istoria locală, istorie recentă, istorie imediată, istorie orală, istoria cotidianului şi a vieţii de zi cu zi. În acest context la 23 martie 2016 ,în sala mică a Consiliului raional

Călărași, s-a desfășurat conferința raională a elevilor cu genericul ,,Personalități istorice ale raionului Călărași”,ediția întîi. Conferința a avut drept scop realizarea următoarelor obiective:

Analiza activităţii personalităților din diverse domenii,originari ai Călărașului în epoca modernă și contemporană;

Dezvoltarea capacităţii de a elabora o comunicare științifică la istoria locală ca metodă de cercetare istorică;

Dezvoltarea competenţelor legate de utilizarea principalelor categorii de surse în cadrul istoriei locale.

La conferință au participat 22 de elevi din instituțiile raionului cu o diversă tematică. Comunicările abordate s-au referit la personalități din diferite domenii: politică, literatură, științe, arte, aviație, meșteșugărit, religie. Comunicări interesante au prezentat elevii Ploșniță Diana(,,Membrii ai Sf.Țării-originari din Călărași”), Bulgac Marcela(,,Samson Șleahu - prozator”), Burciu Elena(,,Personalități ale raionului Călărași-reprezentanți a minorităților etnice”), Stati Vladimir(,,Vasile Goncear- o fabrică într-un singur om”), Eșanu Maria-Magdalena(,,Vladimir Dodon-omul ce face lemnul sa cînte”) din LT,,M.Sadoveanu”, Racu Maria(,,Frații Moscalenco”) din LT,,V.Alecsandri”, Vdovicenco Viorica(,,Antonie Tudoreanu-40 de ani în slujba lui Dumnezeu”),Cîrcel Silvia(,,Ion Diacon- o viață dedicată fizicii”) din LT,,M.Eminescu”, Lebădă Daniela(,,Prin istorie Omul își desăvîrșește destinul”) din Gimn.Săseni, Țîmbaliuc Adriana(Ababii Zinovia-prima femee tractorist din RSSM) din Gimn.Hîrjauca, Arman Mădălina(Matematicianul Mihail Popa la ceas de glorie”) din Gimn.Temeleuți etc. Motivați de interesul pentru istoria locală elevii au dat dovadă de perseverență în cercetarea surselor istorice, de documentare în arhive, de intervievare a martorilor. La finele conferinței atît elevii cît și profesorii de istorie au menționat importanța acestei activități ca metodă de cercetare a istoriei locale. La încheierea conferinței elevii au fost premiați cu diplome de mulțumire pentru participare.

Profesorii de limba şi literatura română continuă să participe la activităţi culturale, extracurriculare, concursuri, conferinţe ştiinţifice, fiind în pas cu evenimentelor raionale, republicane. Cu plăcere organizează întîlniri cu scriitorii, discuţii de carte (catedrele L.T.”M. Sadoveanu”, L.T.”M. Eminescu”, Sipoteni, L.T. „V. Alecsandri”, Gimn. Temeleuţi, Gimn. Hogineşti etc.) Pedagogii publică articole în presa pedagogică, popularizînd experienţa valorică: Gavriliţă Raisa, din L. T.”M. Sadoveanu”, Ursu Mariana, Stratan Ecaterina, din L.T.”V. Alecsandri” etc. Profesorii de limba şi literatura română continuă să promoveze valorile naţionale şi universale, reuşindu-le să motiveze pe cei mai talentaţi elevi să participe la activităţi extracurriculare şi extraşcolare diverse, inclusiv la cele raionale, republicane. Astfel, la 29.12.2015, a avut loc activitatea raională extracurriculară, de încheiere a anului Gr. Vieru, cu genericul “Grigore Vieru, poetul dorurilor noastre”. Au participat elevii împătimiţi de creaţia autorului, cu spirit artistic înnăscut sau cultivat de profesorii de limba şi literatura română. Reprezentanţii din 14 instituţii de învăţămînt (Gimn. Bahmut, Gimn. Meleşeni, L.T.Ţibirica, Gimn. “Ion Creangă”, Gimn. Răciula,

Gimn. Hogineşti, Gimn. Rădeni, Gimn. Pîrjolteni, Gimn. Vălcineţ, Gimn. Căbăieşti, Gimn. Tuzara, Gimn. Dereneu, Gimn. Horodişte, Gimn. Pituşca) au recitat din creaţia lirică a autorului, au interpretat cîntece pe versurile poetului, au înscenat secvenţe din operă, au declamat scrieri despre Gr. Vieru, din creaţia oamenilor de cultură din spaţiul românesc şi a elevilor. Cele mai sensibilizatoare şi reuşite minispectacole au fost prezentate de elevii din: Gimn. Bahmut, Gimn. Meleşeni, Gimn. “Ion Creangă”, Gimn. Hogineşti, Gimn. Rădeni, Gimn. Pîrjolteni, Gimn. Vălcineţ, . Horodişte, Gimn. Pituşca. E salutară intenţia Direcţiei de Învăţămînt de a organiza, al doilea an consecutiv (În anul precedent de studii, s-a organizat un medalion dedicat poetului D. Matcovschi.), activităţi raionale extracurriculare, de etalare a talentelor elevilor, animaţi de profesorii de limba şi literatura română. La aceste competiţii artistice se conturează şi iscusinţa pedagogilor de a pune în valoare aspectele inedite ale creaţiei scriitorilor români.

La 03.02.2016, Direcţia Învăţămînt, Tineret şi Sport Călăraşi a organizat, al doilea an, conferinţa ştiinţifică raională a elevilor: “Scriitorii români basarabeni, uşi deschise înspre cunoaştere”. Au participat 24 de elevi din clasele a 9-a – a 12-a, din instituţiile raionului, ghidaţi de 13 pedagogi. O asemenea activitate este benefică, elevii înşişi menţionînd dorinţa de a mai lua parte la conferinţe ştinţifice, deoarece: dezvoltă competenţa de a învăţa, creează oportunităţi de cercetare suplimentară a biografiei şi a creaţiei scriitorilor, de prezentare în public a comunicărilor, de evaluare reciprocă etc. Participanţii au reflectat viaţa şi activitatea literară a autorilor autohtoni, punînd în valoare aspecte interesante:

Nr.d/o

Instituţia Numele, prenumele elevului, clasa

Numele, prenumele profesorului de limba şi literatura română

Subiectele comunicărilor

1 L.T.”M. Sadoveanu” Dumitriu Ecaterina, cl. a 12-a „U”

Gavriliţă Raisa Destine de altădată conturate în nuvelistica Verei Malev

2 L.T.”M. Sadoveanu” Sărăteanu Diana, cl. a 12-a „U”

Gavriliţă Raisa Motive dominante în lirica Magdei Isanos

3 L.T.”M. Sadoveanu” Nistor Mihai, cl. a 12-a „U”

Gavriliţă Raisa Reflectarea experienţei autobiografice în proza lui Alexei Marinat

4 L.T.”M. Sadoveanu” Susarenco Teodora, cl. a 12-a „U”

Gavriliţă Raisa Diversitatea tematică a operei lui Nicolae Esinencu

5 L.T.”M. Sadoveanu” Gorincioi Marcel, cl. a 12-a „U”

Gavriliţă Raisa Valori perene ale satului promovate în operele Anei Lupan;

6 L.T.”M. Sadoveanu” Florea Mădălina, cl. a 11-a „U”

Florea Margareta

Universul creaţiei lui Adrian Păunescu

7 L.T.”M. Sadoveanu” Munteanu Ana, cl. a 11-a „U”

Florea Margareta

Nicolae Costenco, scriitor basarabean opus rusificării

8 L.T.”M. Sadoveanu” Bulgac Marcela, cl. a 11-a „U”

Florea Margareta

Realităţi reflectate în operele lui Spiridon Vangheli

9 L.T.Ţibirica Bulhac Victor, cl. a 12-a

Spînu Ecaterina Lirica lui Nicolai Costenco din perioada exilului siberian

10 L.T.Ţibirica Moisei Svetlana, cl. a 10-a

Sicinschi Nina Leonida Lari - militantă pentru refacerea conștiinței civice și naționale

11 L.T.”V. Alecsandri” Onisim Milena, cl. a 11-a “U”

Popa Natalia Nicolae Dabija - făuritorul istoriei adevărate în romanul ”Temă pentru acasă”

12 L.T.”V. Alecsandri” Ețcu Victoria, cl.a 11-a “ U”

Popa Natalia Opera lui Ion Druță - expresia rezistenței spirituale

13 L.T.”V. Alecsandri” Țanța Adela, cl.a 11-a “ U”

Popa Natalia “Fărîme de suflet” - fărîme de adevăr, în opera lui Aurelian Silvestru

14 L.T.”V. Alecsandri” Stratan Crina, cl.a 12-a “R”

Ursu Mariana Valoarea umanității testată la presiunea istoriei, în opera

lui Ion Druță

15 L.T.”V. Alecsandri” Dimitriu Nadejda, cl.a 12-a

Stratan Ecaterina

Mihail Curecheru, “scriitor cu peniţa de răsură”

16 L.T.”V. Alecsandri” Rusu Valeria, cl.a 12-a

Stratan Ecaterina

Titanii literari ai literaturii basarabene interbelice

17 Gimn. Temeleuţi Prunici Iustin, cl.a 9-a

Spinei Claudia Drumuri deschise în creaţia lui Ion Druţă

18 Gimn. Rădeni Cigulea Mariana, cl.a 9-a

Stăvilă Silvia G.Meniuc, poet, prozator, eseist, dramaturg - imagine şi simbol în tiparul literaturii basarabene

19 Gimn. “Ion Creangă” Jornea - Zaharia Maria, cl.a 9-a

Reazanţev Eudochia

Liviu Damian sau ieşirea din şabloane

20 Gimn. Hîrjauca Ţîmbaliuc Adriana, cl.a 9-a

Buga Lilia Vladimir Besleagă sau “zborul frînt” al destinelor umane, marcate de război

21 Gimn. Săseni Lebedă Daniela, cl.a 9-a

Praguza Viorica „Gr. Vieru, poetul cu lira-n lacrimi”

22 Gimn. Săseni Turculeț Olga, cl.a 9-a

Praguza Viorica Originalitatea operelor lui Ion Druță

23 L.T. “M. Eminescu” Vdovicenco Viorica, cl.a 12-a

Maimescu Parascovia

Poezia lui Aureliu Busuioc- stăpînă a metaforelor purtătoare de sens și de semnificații

24 L.T. “M. Eminescu” Dragancea Dorina, cl.a 12-a

Maimescu Parascovia

Constantin Stere – un viguros prozator și intelectual angajat

Au excelat elevii din L.T.”M. Sadoveanu”, L.T.Ţibirica, L.T. “M. Eminescu”, Gimn. Temeleuţi, L.T.”V. Alecsandri”, prin comunicările interesante, bine

argumentate, exemplificate, derivate din lecturi, susţinute de prezentări original elaborate.

La concursul republican de creaţie proprie, „Scrisoare mamei”, doi elevi ai profesoarei Spinei Claudia, din Gimn. Temeleuţi, au fost laureaţi:

La concursul literar de promovare a lecturii: La izvoarele înţelepciunii, ediţia Ionel Teodoreanu , desfăşurat la 20.04.2016, au participat 29 de elevi din 20 de instituţii de învăţămînt ale raionului Călăraşi, îndrumaţi de profesorii de română şi de bibliotecarii şcolari.

În prealabil, elevii împătimiţi de lectură au citit lucrările autorului, incluse în regulamentul organizării competiţiei: „Uliţa copilăriei”, „În casa bunicilor”, „La Medeleni”, „Lorelei”, s-au documentat despre biografia ieşeanului şi refelecţiile criticii literare.

Au demonstrat competenţe de lectură elevii următoarelor instituţii: Gimn. Dereneu, L.T. Ţibirica, Gimn. Temeleuţi, Gimn. Săseni. Au excelat, etalînd lectura atentă, următorii premianţi:

Nr. d/o

Numele, prenumele elevului, clasa

Instituţia Numele, prenumele profesorului de limba şi literatura română

Locul deţinut

1 Gavriliţă Anastasia, cl. a 9-a

L.T. „M. Sadoveanu”

Gavriliţă Raisa 1

2 Trifan Nicoleta, cl.a 10-a

L.T. „M. Sadoveanu”

Gavriliţă Raisa 1

3 Bragari Ana, cl.a 8-a Gimn. Pîrjolteni Badia Lilia 24 Ţurcanu Ana-Maria,

cl.a 9-aGimn. Bahmut Bădărău Violeta 2

5 Spînu Maria, cl. a 8-a Gimn. Hirova Purcel Ana 36 Ţurcanu Ludmila, cl. a

8-aGimn. Meleşeni Ţurcanu Corina 3

7 Tarasov Cătălina- Ecaterina, cl. a 9-a

Gimn. Bravicea Zubcu Irina 4

8 Calin Renata, cl. a 9-a Gimn. Horodişte Chicu Vasilina 49 Jornea- Zaharia Maria,

cl. a 9-aGimn. „Ion Creangă”

Reazanţev Eudochia 4

La etapa republicană a concursului, din 22.05.2016, ambele participante: Gavriliţă Anastasia, Trifan Nicoleta s-au ales cu diplome de menţiune.

În anul curent, doi elevi ai Gimnaziului Temeleuţi sînt laureaţi ai concursului

republican de creaţie proprie, Scrisoare mamei: 1) David Constantin, cl.a 8-a,2) Colesnic Mihai, cl.a 9-a, profesoară fiind Spinei Claudia.

IMPLEMENTAREA curriculumului

,,Disciplinele opționale din aria,,Educație socioumanistică” Planul cadru de învățămînt pentru anul de studii 2015-2016 vine cu o modificare nouă și oferă elevilor din instituțiile preuniversitare posibilitatea de a opta pentru diferite discipline opționale. Aceste discipline opționale, care reprezintă componenta flexibilă a planului-cadru, au menirea să contribuie la dezvoltarea competențelor transversale. Aceste domenii includ cinci priorități de bază: civismul, educația pentru sănătate și viață de calitate, antreprenoriatul, educația pentru dezvoltare durabilă și educația interculturală. În acest context ME a propus o listă de discipline opționale pentru care au fost elaborate și aprobate curricula. În rezultat avem următoarele date privind predarea disciplinelor opţionale din aria curriculară Educaţiei socio- umanistică, în anul de studii 2015-2016:

Nr/o Disciplina opțională Nr de instituții Nr de elevi

Educație interculturală

1. Istorie și cultură locală 3 85

2. Istorie trtăită-istorie povestită 1 77

3. Educație interculturală 6 147

4. Educație pentru toleranță 12 536

5. Educație pentru echitate de gen 2 112

6. Istoria și cultura poporului american 1 23

Antreprenoriat

6 Educație socială și financiară 8 179

7 Educație economică și antreprenorială 2 118

Civism

8. Educație pentru drepturile omului 6 248

9. Integrarea europeană pentru tine 1 48

Educație pentru dezvoltare durabilă

10. Educație pentru dezvoltarea comunității

5 221

În acest context în luna septembrie 2015 au fost verificate toate proiectele de lungă durată la disciplinele opționale.

a. Control intern: LT M.Eminescu ,,Dezvoltarea competențelor transversale în procesul de predare – învățare a disciplinelor opționale. Calitatea curricula la decizia școlii”-decembrie-ianuarie;G.Vălcineț..Discipline opționale:orientări spre formarea la elevi a competențelor transdisciplinare și transversale”-septembrie-octombrie;G.Nișcani,,Formarea, dezvoltarea şi evaluarea competenţelor elevilor la orele opţionale, prin utilizarea diverselor tehnologii, materiale didactice / ilustrative şi forme de activitate”-noiembrie;G.Rădeni,,Implementarea metodelor netradiţionale la orele opţionale”-noiembrie;G.Temeleuți,,Disciplinele opţionale – orientări spre formare la elevi a competenţelor transdisciplinare şi transversale”- decembrie-februarie;G.Dereneu ,,Calitatea predării disciplinei opţionale „ Educaţie pentru toleranţă”-octombrie-noiembrie. Se planifică desfășurarea controalelor în sem.II în G.Pitușca ,,Calitatea formării competențelor elevilor la orele opționale”ianuarie-februarie;G.Meleșeni,G.Hirova,

b. Consilii Profesorale:G.Rădeni,,Analiza procesului instructiv-educativ în cadrul orelor opţionaleprin individualizare şi diferenţiere”.G.Săseni,, Dezvoltarea competențelor transversale în procesul de predare-învățare a disciplinelor opționale în clasele a V – IX-a”.G.Dereneu,,Diversitatea formelor şi metodelor în cadrul orei opţionale „ Educaţie pentru echitate de gen şi şanse egale”-decembrie Se preconizează desfășurarea CP în LT M.Eminescu ,,Dezvoltarea competențelor transversale în procesul de predare – învățare a disciplinelor opționale. Calitatea curricula la decizia școlii”-martie; G.Hoginești ,,Evaluarea și calitatea orelor optionale”-martie; G.Pitușca ,,Monitorizarea orelor opționale”-februarie; în G.Tuzara,G.Meleșeni,,G.Hirova.

2.O altă decizie se referea la activitatea Comisiilor metodice a ariei ,,Știinţe socioumane” din instituţiile preuniversitare,care trebuiau să monitorizeze calitatea elaborării curriculumului la disciplinele opționale şcolare. La acest compartiment, în toate instituțiile preuniversitare, în luna septembrie s-au desfășurat ședințele Comisiei metodice în cadrul cărora au fost aprobate proiectele de lungă durată,dar cu lacunele enumerate anterior. În acest context se solicită o promovare a unei atitudini mai serioase din partea atît a CM, cît și a directorilor adjuncți responsabili de procesul de instruire. 3.O altă acțiune propusă era desfăşurarea, în semestrul doi al anului de studii 2014-2015, a unui seminar raional cu cadrele didactice din aria curriculară ,,Educație socioumanistică” cu tematica: ,,Metodologia proiectării şi aplicării curriculumului la decizia şcolii”.

În rezultat acest seminar teoretic cu tematica,,Curriculumul la decizia școlii” s-a desfășurat la 15.04.2015 cu profesorii de istorie și la 16.04.2015 cu profesorii de geografie. În cadrul seminarelor au participat 31 de profesori de istorie și 23 profesori de geografie. Pe parcursul seminarului au fost abordate diverse aspecte: proiectarea unui curriculum(etapele-pașii de elaborare,părțile componente), aspectele practicii școlare care influențează diversitatea tematică,fișa de avizare a proiectului de curriculum,deficiențe în implementarea curriculei.Inspecțiile frontale/tematice Inspecțiile desfășurate în instituțiile raionului la compartimentul,,Implementarea curriculei la disciplinele opționale” au demonstrat următoarele: Rezultate bune se atestă în activitatea profesorilor Ciorchină Maria(G.Bahmut-Educația socială și financiară), Javelea Nina(G.Hirova-Istorie și cultură locală), Trifan Corina(LT V.Alecsandri-Educație pentru toleranță), Stăvilă Silvia(G.Rădeni- Educație pentru toleranță ). În cadrul orelor profesorii îmbină reușit activitățile frontale cu cele individuale și în perechi; utilizează diverse tehnici de lucru, pun accentul pe formarea unor abilități de comportament tolerant, intervin cu explicațiile de rigoare. Tema propusă pentru acasă reprezintă o etapă de extindere a activității desfășurate în cadrul orelor opționale.Concluzionând asupra acestui punct, vom sublinia că introducerea cursurilor opţionale în învăţământul secundar reprezintă o provocare pentru managementul şcolar. Este important să conştientizăm toţi cei responsabili de implementarea curriculei la disciplinele opționale că deşi preocuparea noastră este profundă, din considerentele unor cauze obiective şi subiective, există în realitatea educaţională actuală deficienţe în implementarea curriculei la disciplinele opționale:

Lipsa materialelor didactice care să corespundă curriculumului opțional; Acordarea orelor de discipline opţionale din considerente ocupaţionale

(completarea normelor didactice). În acest context administrațiile instituțiilor ar putea desfășura o evaluare a calității predării cursurilor opționale și o chestionare a elevilor pentru a propune o ofertă bazată pe pregătirea profesională a cadrelor didactice și pe domeniile de interes ale elevilor.

În concluzie constatăm că din perspectiva documentelor reglatoare, responsabilităţile în organizarea şi desfăşurarea activităţilor de tip curs opţional revin, în mod echilibrat, conducerii şcolilor şi personalului didactic. În principiu, consiliile de administraţie şi directorii poartă răspunderea unui bun manageriat. Ei trebuie:

să se asigure că resursele umane din şcoală sunt eficient utilizate; să se abţină de la promovarea anumitor discipline opţionale din considerente

de completare a normelor didactice;În concluzie se poate de menţionat că pentru a forma competenţe la elevi în cadrul procesului educaţional este necesar ca profesorul să ţină cont de noile orientări metodologice, în conformitate cu teoria învăţării centrate pe formare de competenţe; să respecte cerinţele curriculare. Disciplinnile ,biologia și chimia , au fost predate în toate instituţiile de învăţămînt, conform numărului de ore indicat în Planul -cadru. 99,3 % din numărul total de ore au fost realizate, 0,7 % din numărul total de lecţii nu s-au efectuat din motive: , participări la formări continue ,concedii de boală ale pedagogilor ,

coincidența orarului lecțiilor cu unele zile de sărbătoare nelucrătoare . În majoritatea cazurilor orele au fost înlocuite, dar în instituțiile de învățămînt unde este un singur specialist de biologie și chimie sau desfășurat parțial de profesorii ce se găseau la cursuri în zilele de luni și vineri. În anul de studii 2015-2016 a fost angajat un tânăr specialist în Gimnaziul Dereneu. Pentru elaborarea proiectului de lungă durată pentru anul de studii 2015-2016 profesorii de biologie și chimie au utilizat în mod obligatoriu :

- Curriculumul la matematică - Manualul - Standardele de eficiență a învățării la biologie și chimie - Ghidul de implementare a curriculumului gimnazial și liceal la biologie și

chimie Până pe 15 septembrie toate planurile de lungă durată au fost discutate la ședințele catedrelor ,semnate de directorul adjunct și aprobate de director . În cazul cînd într-o clasă învață elevi cu Cerințe Educaționale Speciale (CES),profesorul pentru fiecare elev,în baza Regulamentelor Serviciului de Asistență Psihopedagogică ,a deciziei Comisiei Multidisciplinare Psihopedagogice,elaboriază Planul Educațional Individualizat (PEI).Profesorii au fost orientați spre practica predării și învățării pe noi coordonate ale formării și dezvoltării personalității elevului , deplasînd accentul de la obiective spre îvățarea axată pe competențe . În activitatea de predare - învățare a fizicii și matematicii o atenție deosebită sa acordat aplicabilității fizicii și matematicii în rezolvarea diverselor probleme ,inclusiv , a problemelor din cotidian .

La începutul anului școlar sa recomandat organizarea în cadrul activității catedrei a schimbului de experiență între cadrele didactice pe parcursul anului de învățământ, având ca obiectiv perfecționarea măiestriei pedagogice .

10d) Realizarea curricula la disciplinele opționale, cu tangență la ,,Modul sănătos de viață”, în anul de studii 2015-2016 la nivel raional (în baza curricula aprobate de CNC în cadrul Ministerului Educației) și ,,Educația ecologică,,

Nr. d/o

Denumirea disciplinei opționale

Treapta primară/nr. de elevi

Treapta gimnazială/nr. de elevi

Treapta liceală/nr. de elevi

Nr. total de elevi care au studiat disciplina

1. Educație pentru sănătate 12/192 2/32 14/224

2. Educație ecologică 10/175 1/20 11/195

3. Surse de energie regenerabile - - - -

Total 22/367 3/52 25/419

Documentele de politici educaţionale care ajută nemijlocit implementarea cu succes şi realizarea obiectivelor curriculare sunt: ghidul cadrului didactic de implementare a curriculumului, standardele Educaţiei şi dezvoltării copilului de la 0 la 7 ani, standardele profesionale, ghidul educatorului 1001 idei, Pornind de la aceste documente, cadrele didactice din instituţiile preşcolare îşi organizează activitatea educaţională cu copiii, activitatea de parteneriat cu părinţii, comunitatea..Dacă ne referim la o relatare a succeselor şi insucceselor, atunci putem menţiona mai întâi buna pregătire a instituţiilor preşcolare către anul de studii, crearea unui mediu de învăţare adecvat în majoritatea grupelor preşcolare, completarea centrelor de activitate, proiectările tematice, săptămânale şi zilnice calitative..

Toate grădiniţele au amenajat sălile de grupă, holurile grădiniţelor şi cabinetele metodice (unde sunt). Cu sprijinul comitetului de părinţi, în multe grădiniţe s-au obţinut la finele anului şcolar trecut donaţii şi sponsorizari care au permis îmbunatatirea spatiilor de joaca din grupe.Cadrele didactice au parcurs şi analizat cu responsabilitate ofertele de auxiliare, şi decomun acord au selectat materiale şi caiete de lucru individuale pentru copii care săcorespundă criteriilor şi cerinţelor transmise la consfatuirile educatoarelor odata cu începerea noului an şcolar.Grupele mari, pregătitoare şi-au stabilit încă de la inceput obiectivele prioritare şi temele majore pe care le vor aborda in proiectarea didactica .Evaluările iniţiale s-au desfăşurat in intervalul de timp stabilit de (01-octombriie), şi respectîndu-se recomandările privind conţinuturile, materialele, pastrarea, interpretarea şi comunicarea rezultatelor observate. În majoritatea instituţiilor preşcolare au fost prezente registrele observărilor asupra progreselor copiilor, elaborate acţiuni pentru ameliorarea situaţiei.Totodată, educatorii nu au uitat că jocul rămîne, forma fundamentală de exprimare a copilului, de relaţionare şi comunicare cu ceilalţi parteneri. Se încearcă permanent să utilizeze cadrele jocuri noi, sub toate formele, cu materiale şi jucării care să-i stimuleze, să le creeze spaţii de manifestare originală şi creativă.Activitatea extracurriculară este reprezentată în grădiniţe printr-o paletă variata : vizionări de spectacole de teatru pentru copii, plimbări, vizite si excursi. Sfîrşitul semestrului I a fost marcat de serbările iernii, mai precis apropiata sosire a Sarbatorii Craciunului, Anului Nou, iar semestrul II de Sărbătoarea mamelor, a mărţişorului, sărbătorile Pascale, au finalizat cu matineele „Adio grădiniţă”, „Copilărie, păpădie” etc.

Conform planului de activitate a Direcţiei Învăţămînt pentru acest an, s-au realizat toate acţiunile preconizate. S-au desfăşurat 1 inspecţie de revenire în instituţia preşcolară Meleşeni , 4 inspecţii frontale (Bahmut, Hirova, Hîrjauca, Răciula ), 3 inspecţii tematice ( organizarea corectă a alimentaţiei copiilor,calitatea proiectării manageriale în instituţiile preşcolare; utilizarea instrumentului de

evaluare în vederea pregătirii copiilor către şcoală ). În baza acestor inspecţii s-au acumulat informaţii veridice pentru şedinţa Consiliului Consultativ din luna februarie 2016 şi a Consiliului Administrativ din luna noiembrie şi decembrie 2015.

În cadrul inspecţiilor frontale s-au atestat lucruri lăudabile în activitatea instituţiilor preşcolare, în relaţiile de parteneriat. Astfel în toate instituţiile vizate la inspecţia frontală s-a observat în continuare schimbarea atitudinii cadrului didactic faţă de problema de amenajare a spaţiului educaţional, dotarea centrelor, aspectele de proiectare , lucrul cu părinţii chiar şi aspectul de autoevaluare şi autoperfecţionare s-a îmbunătăţit calitativ. Selectează subiecte interesante pentru copii, părinţi; discută, colaborează între instituţii.; se ascultă problemele unităţii de învățământ la ordinea de zi a şedinţelor locale din cadrul APL. Cele mai frecvente probleme ţin de :

Activitatea instituţiei preşcolare pe un anumit termen; Respectarea regimului alimentar în conformitate cu normele stabilite; Realizarea anuală a bugetului instituţiei;

Inspecţiile de revenire atestă înlăturarea lacunelor depistate în cadrul inspecţiilor frontale, schimbarea materialului didactic, utilizarea TIC în cadrul activităţilor cu copiii şi părinţii, dar în cazul inspecţiilor tematice, care de cele mai multe ori au fost inopinate, s-au atestat lucruri deplorabile.

În toate instituțiile supuse inspecţiei tematice în primul trimestru al anului curent de studii, s-au depistat lacune , ce ţin de respectarea igienei personale, a regimului sanitar, a organizării corecte a procesului integral de alimentaţie: de la primire până la recepţionarea bucatelor gata de către copii. Nu efectuează corect educatorii triajul matinal. Dacă am fost martor ocular la primirea copiilor pe teren, stau toate cadrele grămăjoară, discută între ele, ultimele ştiri, copilul vine, se duce pe teren, dar în dreptul lui, în caiet e scris 36,5 C0 . Lipsă de control din partea asistentelor medicale, a managerilor, care vin la serviciu, merg la blocul alimentar sau în cabinet. Nu se fac vizite frecvente în grupe, pe teren , nu se fac observări la calitatea decurgerii momentelor de regim: primirea, cum se alimentează copiii, cu ce tacâmuri şi cît mănâncă ei.Angajaţii instituţiilor preşcolare nu cunosc şi nu respectă Instrucţiunile sanitaro-igienice, nu citesc, nu se informează despre noutăţile la zi, nu sunt iresponsabili faţă de obligaţiunile de funcţie; lipsesc în instituţii asistentele medicale, care ar contribui la îmbunătăţirea stării de lucruri în instituţie.

Sub aspect metodic şi psihologic au fost desfăşurate 4 activităţi metodice , unde managerii, cadrele didactice, în cadrul atelierelor de lucru au explorat, cercetat: Proiectarea şi realizarea demersului didactic în dependenţă de tipurile de inteligenţă a copiilor; Competenţe manageriale ale cadrelor didactice - constatări şi soluţii pentru un start reuşit al şcolarizării ; Continuitatea în activitatea de joc şi cea de învăţare. În cadrul lor managerii au asistat la activităţi demonstrative, au analizat şi

comparat cu cel din instituţia lor, au încercat să proiecteze demersuri didactice , să confecţioneze atribute de joc didactic pentru variate subiecte tematice;. În cadrul şedinţelor de lucru (5) –cu conducătorii instituţiilor, am discutat problemele de instituţionalizare a copiilor în grădiniţă, a pregătirii către noul an de studii, probleme şi soluţii.

În urma monitorizării activităţii cadrelor didactice , în procesul de inspectare a instituţiilor sub aspectul schimbărilor din mediul grupei am remarcat următoarele: În grădiniţele noastre, care activează la moment, sunt cadre didactice care cu grijă, responsabilitate amenajează spaţiile, ariile de joc care constituie pentru copii un arsenal bogat de instruire şi educaţie. Însă situaţia economică, situaţia în care s-au pomenit grădiniţele astăzi nu permit în de-ajuns să asigurăm spaţiile cu centrele şi materialele necesare. Lipsesc în majoritatea instituţiilor centrul pentru jocul cu apă şi nisip, sunt puţine spaţii pentru jocurile cu subiect şi roluri. Au devenit sărace şi chiar simple de tot ariile de cunoaştere cu natura, copiii nu mai îndeplinesc calitativ calendarul naturii, au uitat cu desăvârșire despre analiza factorilor naturali în creşterea grâului, cepei, lăstarilor verzi, nu participă la răsădirea florilor de cameră, îngrijirea lor, nu se face serviciul de calitate în centrele de lucru .. Bibliotecile din centrul „ alfabetizare” sunt sărace în literatura pentru copii, imagini cu poveştile studiate. În grupele din grădiniţe lipsesc materialele de construcţie mari. Puţine la număr dar prezente sunt în grădiniţa Pituşca, Călăraşi, Ţibirica, celelalte se limitează doar la Jocurile educaţionale „Lego” sau la câteva blocuri elementare de construcţii vechi,. Nu se schimbă cu anii anturajul grupelor, avizierele predestinate părinţilor. Având variate centre de stimulare a activităţii , noi, dezvoltăm independenţa copiilor şi anume: independenţa de decizie, organizare a jocului, decizia alegerii, acţiune şi stabilire a relaţiilor cu semenii săi şi cu educatoarea. Într-un astfel de aranjament al spaţiului, copiii noştri au ocazia de a se întîlni în activitate cu ceilalţi, iar aceste relaţii devin libere, sunt orientate indirect de educatoare spre comunicare, cooperare, colaborare, respect, negociere,acceptare, toleranţă,prietenie etc.

S - a uitat de teatrele de păpuşi, o modalitate de dezvoltare a creativităţii, imaginaţiei, atenţiei auditive, a capacităţilor de dramatizare, a culturii vorbirii, îmbogăţirii vocabularului etc. În toate grădiniţele aceste păpuşi sunt utilizate doar în cadrul diferitor prezentări, activităţi didactice, distracţii. Dar de ce nu sunt plasate în centrul jocului de rol sau dramatizare şi copiii singuri să manipuleze cu păpuşile?. Atunci, sunt sigură că educatorii vor descoperi noi informaţii despre copiii din grupa dată, vor observa relaţiile dintre ei, rolul liderului de grup ş.a.

Procesul educaţional ( predare – învăţare-evaluare)

Puncte tari: Desfășurarea activității instructiv-

educative conform noilor standarde de performanta.

Oportunităţi Accesul liber al cadrelor didactice la

elaborarea auxiliarelor didactice. Posibilitatea de a oferi activităţi

Modernizarea caracterului formativ al activităților didactice curriculare şi extracurrriculare.

Diversificarea metodelor de abordare a conținuturilor,a tipurilor activităților de învățare, diversificarea, evaluarea si proiectarea metodelor activ -participative, metode interactive de grup.

Atenția sporita educației inclusive a copiilor cu dezabilităţi;

Incluziunea copiilor cu CES în toate activităţile din grădiniţe

Corelarea formelor de activitate cu vîrsta copiilor, cu obiectivele de referinţă şi sarcinile propuse

Valorificarea oportunităţilor de învăţare neplanificate

Creşterea nivelului calităţii proiectării activităţilor

Abordarea unor teme globale atractive pentru copii

exracurrriculare. Diversificarea şi lărgirea repertoriului

didactic prin intensificarea studierii resurselor profesionale şi promovarea experienţelor avansate;

Utilizarea echipamentelor tehnice pentru unele momente educaţionale şi de informare vizuală, suplimentară a copiilor la anumite subiecte;

Conexiunea la internet. Motivarea cadrelor didactice in direcția

formarii continue. Organizarea de cursuri, seminare,

ateliere de lucru la nivel raional, local, zonal;

Centrul de resurse permite desfăşurarea activităţilor individuale, dar şi instruirea şi pedagogizarea părinţilor;

Prelungirea experienţei de mentorat la nivel instituţional şi raional;

Puncte slabe In unele situații se mențin strategii

didactice tradiționale. Nu se oferă copiilor activităţi diferențiate

raportate la nivelul lor de dezvoltare. Cadrele didactice nu dezvoltă prin intermediul

rezultatelor şi evaluărilor in totalitate progresul copiilor. Nu elaborează Planuri de dezvoltare

profesională în baza Standardelor profesionale;

Implicarea insuficientă a părinţilor în procesul educaţional pentru asigurarea coerenţei influențelor educaţionale

Ameninţări: Rutina instalata la unele cadre

didactice. Slaba implicare a familiei in activitatea

copiilor. Lipsa mijloacelor financiare nu permite

în toate instituţiile crearea Centrelor pentru resurse

Disciplina limba şi literatura română a fost predată în toate instituţiile de învăţămînt, conform numărului de ore indicat în Planul de învăţămînt. 98 % din numărul total de ore au fost realizate, 2 %, din numărul total de lecţii, nu s-au efectuat din diverse motive: concedii de boală ale pedagogilor, concediu de îngrijirea copilului, participări la formări continue , la sesiuni... şi imposibilitatea promtă de înlocuire, cu aceeaşi disciplină, decesul unui pedagog (L.T. Ţibirica) etc. În lipsa unui profesor, din diferite pricini, orele au fost înlocuite de specialişti, fiind reangajaţi pensionari ( În Gimn. Pituşca, în L.T.Ţibirica).

Curriculumul la decizia şcolii se planifică şi se realizează în funcţie de necesităţile, preferinţele elevilor şi de oferta curriculară a ME. La alegerea cursurilor opţionale se respectă procedura. În anul curent de studii, în 11 instituţii, 20 de cadre didactice au realizat ore opţionale, în 30 de clase, după cum urmează:

Nr. d/o Instituţia Denumirea cursului

opţional Clasa Numele, prenumele profesorului

1 Gimn. Bahmut Citind, învăţ să fiu a 6-a,a 9-a Bădărău Violeta

2 Gimn. Bahmut O oră de lectură a 5-a Grosu Olimpia3 Gimn. Vălcineţ Citind, învăţ să fiu a 5-a Negru Ecaterina

4 Gimn. Vălcineţ Să ne cunoaştem mai bine

a 9-a „A”, „B”

Lupu Viorica

5 Gimn. Vălcineţ Citind, învăţ să fiu a 6-a, a 7-a Ciumaşu Eugenia

6 Gimn. Săseni Citind, învăţ să fiu a 9-a Praguza Viorica7 Gimn. Nişcani Citind, învăţ să fiu a 9-a Godonoagă Svetlana8 Gimn. Hirova Citind, învăţ să fiu a 9-a Purcel Ana9 Gimn. Hirova Citind, învăţ să fiu a 6-a Cuciuc Cristina

10 Gimn. Răciula Să ne cunoaştem mai bine

a 7-a,a 8-a Golban Emilia

11 Gimn. Răciula Citind, învăţ să fiu a 9-a Guzic Iulia12 Gimn Pituşca Citind, învăţ să fiu a 9-a Babei Natalia

13 Gimn. Rădeni Citind, învăţ să fiu a 5-a – a 6-a Stăvilă Silvia

14 Gimn. Rădeni Citind, învăţ să fiu a 8-a – a 9-a Gore Elena

15L.T.”M. Eminescu”, Sipoteni

Citind, învăţ să fiua 9-a„B”, „C”

Oprea Olga

16L.T.”M. Eminescu”, Sipoteni

Citind, învăţ să fiua 5-a – „A”, „C”

Maimescu Parascovia

17L.T.”M. Eminescu”, Sipoteni

Citind, învăţ să fiua 6-a – „A”, „B”

Sturza Viorica

18 Gimn. Hîrjauca Citind, învăţ să fiu a 6-a - a 7-a, alol.

Fisticanu Larisa

19 L.T. Ţibirica Citind, învăţ să fiu a 7-a „A” Sicinschi Nina

20 L.T. Ţibirica Citind, învăţ să fiu a 7-a „B” Oleinic Violeta

Pedagogii au efectuat cursuri opţionale valorice, interesante, contribuind la formarea competenţelor elevilor: de comunicare scrisă şi orală, de lectură, sociale, de gîndire critică.Informatică opționalile predate

Instituția Opționala Clasa Numărul de elevi

Gimnaziul " Ştefan cel Mare" Bravicea Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor 8 A 18

Gimnaziul " Ştefan cel Mare" Bravicea Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor 8 B 18

Gimnaziul Hoginești informatica 5 23Gimnaziul Hoginești informatica 6 15Gimnaziul Meleșeni informatica V-VI 23

LTV.Alecsandri Tehnologia informației și a comunicațiilor 8a 28

Gimnaziul Raciula informatica V 16

LT ”M.Sadoveanu” Tehnologia informației și a comunicațiilor 10R 24

LT ”M.Sadoveanu” Tehnologia informației și a comunicațiilor 12R 17

Gimnaziul Căbăiești Informatica 5,6 20Gimnaziul Temeleuți Informatica VI 15

LT V.Alecsandri Tehnologia informației și a comunicațiilor 7B 20

LTV.Alecsandri informatica VI A 25LTV.Alecsandri Tehnologia informației și comunicațiilor IX A 25LTV.Alecsandri Tehnologia informației și comunicațiilor IX B 18LTV.Alecsandri Tehnologia informației și comunicațiilor IX C 20Gimnaziul Tuzara informatica V-VI 16Gimnaziul Săseni informatica V 23Gimnaziul Săseni informatica VI 31LT ”M.Sadoveanu” Tehnologia informației și comunicațiilor IX 20LT ”M.Sadoveanu” Tehnologia informației și comunicațiilor VII 24

Activitatea de control și dirijare la biologie și chimie pe perioada anului școlar 2015-2016 În primul semestru al anului de studii 2015-2016 activitatea profesorilor de biologie şi chimie din raion a fost axată în continuare pe implementarea curriculum-lui modernizat, gimnazial și liceal la biologie și chimie, realizarea părții practice a programei la discipline, realizarea calitativă a Planului-cadru pentru învăţămîntul gimnazial şi liceal aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova nr.312 din 11 mai 2015, proiectarea, organizarea şi desfăşurarea demersului educaţional la biologie şi chimie în contextul pedagogiei axate pe competenţe, care să asigure formarea la elevi a unui sistem de competenţe funcţionale, necesare pentru adaptarea la condiţiile mereu în schimbare ale vieţii. Pentru asigurare calităţii, eficienţii şi eficacităţii procesului educațional la biologie și chimie şi pentru realizărea prevederilor Planului-Cadru au fost făcuți unii pași concreți.

a) pentru asigurarea calităţii procesului educaţional prin prisma implementării curriculumului modernizat axat pe competenţe” la biologie şi chimie primul pas a fost cel de a asigura desfășurarea orelor de biologie și chimie în toate instituţiiloe preuniversitare din raion cu cadre didactice- specialişti în domeniul chimiei și biologiei. Astfel astăzi în raion activează în total 52 profesori de biologie și chimie dintre care 4 cu grad didactic superior- 7,6% , trei cu grad didactic unu-6,3%, 36 cu grad didactic doi-69,2%, fără grad didactic 10 profesori-19,2%%. Toţi sunt specialişti la disciplinili sus numite.Din toţi specialiştii 12 profesori sunt de vîrstă pensionară. b) au fost verificate proiectările de lungă durată la biologie și chimie în 11 instituții din raion și proiectele didactice de lungă durată a orelor opționale la toți profesorii. Verificările au arătat că:- Membrii echipelor manageriale responsabili de organizare, monitorizarea și evaluarea procesului educațional la biologie și chimie din Liceele Teoretice: „V. Alșecsandri,, , „M. Eminescu” Sipoteni, gimnaziile Bahmut, Redeni, Tuzara, Nișcani, Hîrjauca, Pitușca, Hirova cunosc și dispun de actele reglatorii și normative pentru organizarea și desfășurarea eficientă a procesului educațional: Planul-cadru al ME pentru învățămîntul primar, general și liceal anul de studii 2015-2016, curricula gimnazială și liceală, recomandările metodice ale ME la biologie și chimie „Organizarea procesului educațional la biologie și chimie în anul de studii 2015-2016”, ecspediate de la Direcția Învățămînt Standardele de eficiență a învățări și evaluarea rezultatelor școlare, programele pentru examenele de bacalaureat, nomenclatorul disciplinelor opționale recomandate de ME pentru clasele gimnaziale și liceale în anul 2015-2016 de studii. Cadrele didactice au fost orientate de către echipele manageriale la elaborarea proiectării didactice perspective în stricta corespundere cu prevederile curriculumului la disciplină și clasă, axînd accentul pe sistemul formării competențelor transversale și specifice pe principiul bazat pe criteriul de succes și principiile axate pe scopul didactic de bază. - La începutul anului de studii membrii administrațiilor responsabili de organizarea și desfășurarea procesului educațional la biologie și chimie au verificat corectitudinea și corespondența elaborării proiectelor didactice perspective cu prevederile curriculei disciplinară, argumentează constatările, sugestiile și concluziile atestate sistematizîndu-le în notele informative, care apoi sunt examinate în cadrul secțiilor metodice, consiliilor profesorale sau de administrație. În cele 11 instituții supuse controlului în primul semestru proiectarea didactică de lungă durată la biologie și chimie a fost elaborată, coordonată în cadrul secțiilor metodice din aria curriculară de referință, verificată de directorul adjunct și aprobată de directorul liceului.- În proiectarea didactică de lungă durată evaluările formative, sumative, lucrările practice și de laborator sunt specificate în limita claselor, profilurilor în strictă corespundere cu prevederile curriculei disciplinare de chimie și biologie. - conform Planului - Cadru pentru învățămîntul gimnazial și liceal, anul de studii 2015-2016 este aprobată lista disciplinelor opționale de Consiliul Național pentru Curriculum la biologie și chimie pentru clasele V-IX-a, X-XII-a: Educația ecologică; Educația pentru sănătate; Chimia și explorarea mediului.La moment cursul opțional „Educația ecologică” se predă în LT ,,M. Eminescu,, Sipoteni, LT Țibirica, gimnaziile Tuzara, Temeleuți, Horodiște, Vălcineț și Hirova. Total 11 ore pe raion.

„Educația pentru sănătate” în LT ,,M. Eminescu,, Sipoteni, ,,M. Sadoveanu,, Călărași gimnaziile Vălcineț, Hoginești, Hirova, Pîrjolteni, Reciula, Horodiște, Sadova, Onășcani, Nișcani, Căbăiești, Meleșeni, Hîrjauca. Total 22 ore pe raion.„Chimia și explorarea mediului” nu a fost ales de nimeni, deoarece curricula a fost publicată tîrziu și orele opționale deja erau repartizate. Reieșind din cele constatate în problema elaborării proiectării didactice perspective, parcurgerea și realizarea conținuturilor curriculare gimnaziale și liceale la biologie și chimie menționez că cadrele didactice responsabil își exercită îndatoririle funcționale în baza standardelor educaționale de competență utilizează diverse tehnologii și principii specifice în scopul organizării eficiente a procesului educațional la disciplinele menționate. În cadrul analizei proiectelor didactice profesorii respectă corelația dintre competențe – conținuturi – activități de învățare și evaluare. Rămîne dificilă problema realizării lucrărilor practice de către toți elevii din lipsa substanțelor chimice și atunci ele se realizează în cel mai bun caz de către unul sau doi elevi demonstrativ, sau de către profesor.Pornind de la rezultatele controalelor frontale au fost făcute și unele propuneri: 1.Pentru majoritatea profesorilor ca să țină cont de individualizarea la lecții, mai ales în clasele unde sunt elevi cu dezabilități pentru asigurarea egalității șanselor copiilor prin utilizarea strategiilor de diferențiere și individualizare a elevilor.2. Să se lucreze cu copiii buni pentru a participa la olimpiada raională de chimie și biologie, deoarece sunt școli că nu participă de loc la etapa raională de mai mulți ani.3. Din portofoliu de exclus materialele ce sunt mai vechi de cinci, deoarece ele nu corespund întocmai curricolei modernizate. Se primește că portofoliile sunt niște depozite.4. Mulți profesori acordă atenția cuvenită rezolvării problemelor de chimie, care contribuie la utilizarea funcţională a cunoştinţelor disciplinare;5. Să fie asigurat caracterul motivațional și stimulativ al evaluării. Notele elevilor să fie motivate și acest lucru să aibă loc în timpul rezervat pentru lecţie pentru a deveni un moment educaţional şi motivaţional.6. Direcția gimnaziului Redeni să verifice cum se utilizează materialele didactice din proiect la orele de biologie, deoarece la orele asistate profesoara Popa Lidia nu a folosit nimic, doar desenele din manual.7. Sarcinile de învățare să fie clare pentru elevi8. Profesoara Plămădeală Ana, gimnaziul Pitușca să îndeplinească cataloagele reeșind din proiectările de lungă durată și nu la întîmplare, fără să se uite în proiectări;9. La fel sa recomandat profesoarei Plămădeală Ana să studieze materia din punct de vedere aplicativ, ținînd cont de relațiile dintre organismele vii și locul lor în natură, cum a fost în cazul dat în rolul organismelor vii în circuitul materiei și energiei.Probe de evaluasre, teze:Teza Analiza tezei la chimie,clasa a X-a R, sesiunea de iarnă 2015

1 2 3 4 5 6 7 80

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1010

9

8

7

6

5

4

3

Series1Series2

Nr. elevi pe listă…… 21 Au scris………………… 21

Au primit note de 10 9 8 7 6 5 4 3Numărul fde elevi 1 4 4 9 1 1 0 1Nota medie 7,38% calității 42,5%

Prin lucrarea de evaluare sau verificat cunoștințele, priceperile și deprinderile elevilor în baza temelor:

4. Noțiunile generale și legile fundamentale ale chimiei. Reacții chimice.- 15 ore5. Structura atomului și legea periodicității.- 11 ore6. Legătura chimică și structura substanței-11 ore

S-au evidențiat următoarele:3. Cele mai mari greutăți leau întîlnit ca și cei din ciclul umanist la edentificarea

tipurilor de legături chimice, alcătuirea formulelor unor compuși cu diferite tipuri de legături chimice și să clasifice substanțele, avînd la îndemînă un șir formule chimice, după tipul de legătură. Sau isprăvit cu această sarcină doar 6 elevi, sau 28,5%, din elevi.

4. Și iarși doar 43% din toți elevii sau isprăvit cu rezolvarea problemelor de calcul, din care doar 4-(19%) elevi au rezolvat pînă la urmă problemele, 8-(38%) elevi parțial și, unii elevi doar au scris datele prescurtate și 2-(9%) elevi una din probleme nici n-au încercat s-o rezolve. Și iarși rezultatele arată că în ciclul gimnazial profesorii nu au oferit atenția cuvenită formării competenței specifice- competența de rezolva probleme/situații-problemă.

Analiza tezei la chimie,clasa a X-a U, sesiunea de iarnă 2015

1 2 3 4 5 6 7 80

2

4

6

8

10

12

109

87

65

43

Series1Series2

Nr. elevi pe listă…… 36Au scris………………… 36

Au primit note de 10 9 8 7 6 5 4 3Numărul fde elevi 0 1 7 12 11 4 0 1Nota medie 6,61% calității 22,2%

Prin lucrarea de evaluare sau verificat cunoștințele, priceperile și deprinderile elevilor în baza temelor:

3. Noțiunile generale și legile fundamentale ale chimiei. Reacții chimice.- 6 ore4. Structura atomului și legea periodicității. Legătura chimică.- 9 ore

S-au evidențiat următoarele:4. Doar 31% din toți elevii sau isprăvit cu rezolvarea problemelor de calcul, din

care doar 3-(8%) elevi au rezolvat pînă la urmă problemele, 13-(36%) elevi parțial și, 8-(22,2%) elevi doar au scris datele prescurtate și 10-(27,7%) elevi ultima problemă nici n-au încercat s-o rezolve. Rezultatele arată că în ciclul gimnazial profesorii nu au oferit atenția cuvenită formării competenței specifice- competența de rezolva probleme/situații-problemă.

5. Elevii nu se orientează în clasificarea tipurilor de legături chimice, încurcă legătura covalentă polară cu cea nepolară, legătura covalentă polară cu cea ionică. Nu cunosc tipurile de rețele cristaline, încurcînd rețelele cristaline moleculare cu cele ionice și atomice. Cu greu unii elevi se descurcă în descrierea substanțelor cu diferite tipuri de legături chimice conform algoritmului: compoziția; tipul legăturii chimice, tipul rețele cristaline, formula electronică, formula de structură și proprietățile fizice a substanțelor. La acești itemi sau descurcat doar 37% din elevi.

6. La itemii ce țin de structura atomului deseori elevii încurcă noțiune de proton cu cea de neutron, anion și cation. Nu sunt deprinși de a utiliza sistemul periodic în dobîndirea cunoștințelor despre structura atomului, valența, electronii de valență, gradele de oxidare superior și inferior. Nu pot găsi în baza sistemului periodic cum se schimbă proprietățile elementelor odată cu creșterea numărului de ordine în perioade și subgrupele principale.

Concluzii: În semestrul se va lucra în aceste direcții, pentru ai face pe elevi să conștientizeze importanța sistemului periodic al elementelor în studierea chimiei și importanța tipului de legătură chimică pentru a stabili unele proprietăți fizice ale substanțelor.

Analiza probei la chimie,clasa a VIII-a , decembrie 2015Punctaj mediu elev/item

2,045,6 3,97 2,83 4,9 5 2,7 3,9

Punctaj pe item 57,24 158,1 111,2 79,27 137,25 140,02 76,04 mediu% realizării itemilor 68.1% 70.6% 49.6% 47.1% 40.8% 62.5% 45.2% 55,19%

68.1 70.6 49.6 47.1 40.8 62.5 45.2 55.190

1

2

3

4

5

6

7

8

1

2

3

4

5

6

7

8

Series1

68.1% 70.6% 49.6% 47.1% 40.8% 62.5% 45.2% 55.19%1 2 3 4 5 6 7 8-%mediu

% mediu de realizare a testului pe raion este de 55,19%Cele mai multe instituții, cincisprezece, au acumulat de la 50 pînă la 66% (11 50-60% și 4 60-66%.O realizare mai mică decît cea pe raion este în gimnaziile ,,I. creangă-31,13%, Căbăiești 44,5%, Temeleuți 45,8%, Sadova 45,8%, Pitușca 46,5% și LT ,,M. Sadoveanu,,-rus 44,5%Cele mai ridicate procente la Hirova-69% și la Redeni-78,2%Analiza probei de biologie în clasa a IX-a, decembrie 2015

Îndeplinirea pe itemi:86.% 75.% 60.% 66.% 58.5% 60.% 51.5% 4.6% 62.3%Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5 Item 6 Item 7 Item 8 % mediu

86.% 75.% 60.% 66.% 58.5% 60.% 51.5% 4.6% 62.3%0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Series1

% acumulării puncaj la un elev în mediu pe instituțiiCele mai multe instituții au acumulat de la 50 pînă la60%- 18 instituțiiMai jos de % mediu au acumulat elevii din gimnaziul ,,Ion Creangă,, 34 % în , 40% la Peticeni, Hîrjauca 46% și mult mai mare ca cel mediu procent în gim. Dereneu 85,5%, , Vălcineț 80%,, Temeleuți 78% . Aceasta vorbește că nu toți copiii au fost puși în aceleaș condiții. Probabil sau străduit profesorii pentru elevi.

Pe parcursul anului de studii 2015-2016 au fost organizate și petrecute patru seminare metodice raionale cu profesorii de fizică și matematică cu o largă varietate de probleme și anume:

1.Metodolojia alcătuirii unei probe de evaluare la fizică și matematică. 2.Rezolvarea unor exerciții și probleme cu un grad sporit de complecsitate. 3.Alcătuirea , rezolvarea și rolul problemelor cu caracter integrativ – aplicativ în instruirea matematică a elevilor. 4.Utilizarea tehnologiilor informaționale (TIC) în procesul de predare-învățare a fizicii și matematicii. 5.Organizarea olimpiadei locale și raionale la fizică și matematică. 6.Metodici, tehnici și instrumente de evaluare practică la lecțiile de fizică și matematică. 7. Modalități de pregătire a elevilor claselor a IX,XII ,pentru examenul de absolvire a gimnaziului și liceului –atelier practic.

Pe parcursul anului de studii au fost organizate deplasări în instituțiile de învățământ pentru a monitoriza cum profesorii implementează curriculum modernizat la fizică și matematică .În acest fel au fost organizate 4 inspecții frontale ,Gm.Bahmut,Cm. Hirova Gm.Hîrjauca ,Gm.Reciula. În rezultatul asistării la lecții am constatat că o bună parte din profesori au un nivel bun de pregătire ,atît teoretic cît și practic .Profesorii posedă un vast arsenal de forme și metode de activitate la lecție ,cum ar fi lucrul individual, în perechi ,în echipe,diferențiat .Toate aceste metode fac ca lecțiile să decurgă interesant și atractiv. Majoritatea profesorilor conștiincios se pregătesc de lecții , cu planuri zilnice desfășurate , cu rezolvări de probleme și exerciții .Profesorii mențin atenția și dirijază cu îndemnare activitatea elevilor pe parcursul întregii lecții ,materia nouă se explică

cu ajutorul cunoștințelor acumulate de elevi. Sistematic se evaluează activitatea elevilor . Profesorii educă la elevi deprinderi de a lucra sinestătător ,în mod reușit se selectează exercițiile și problemele propuse elevilor. În timpul lecțiilor profesorii operează cu limbaj matematic ,adecvat ,accesibil elevilor ,au cerințe unice față de înscrierile de pe tablă. Profesorii de fizică argumentează necesitatea studierii proceselor fizice ,dirijează elevii în activitatea de formulare a definițiilor ,formează deprinderi de rezolvare a problemelor. La lecțiile de fizică profesorii împreună cu elevii fac analiza detailată a fenomenelor fizice , la lecțiile practice profesorii educă la elevi deprinderi de a efectua de sinestătător unele măsurări și cer ca aceste măsurări să fie corecte ,elevii sistematizează rezultatele măsurărilor efectuate ca la sfârșitul lecției să facă unele concluzii. La acest capitol din punct de vadere pozitiv pot să menționez următorii profesori: Morari Nina gm.Bahmut ,Rîpă Ana gm.Tuzara ,Lipcan Efimia ,Dragancea Parascovia L.T.M.Eminescu ,Botnari Silvia ,Stratan Inga ,Cebotari Ana ,MîndrescuElena ,Balîc Violeta din L.T.V.Alecsandri,Radu Viorica gm.Pitușca Jardan Anastasia gm.Rădeni. Pe parcursul ultimelor doi ani de învățămînt Direcția de Învățămînt a organizat trei probe de evaluare la matematică în clasaVIII .

Analizînd rezultatele acestor trei probe de evaluare și totalurile efectuate în rezultatul asistărilor la lecții sau depistat și unele neajunsuri în activitatea cadrelor didactice și anume: - La unii profesori (ca exemplu din gm. Hîrjauca planurile zilnice nu se scriu desfășurat,cu rezolvări de probleme și exerciții , în timpul lecțiilor nu se folosesc planșetele pentru matematică ,din care cauză anevoios se expune materia nouă. - Profesorii de matematică trebuie să formeze la elevi deprinderi ca atunci când lucrează la tablă să vorbească într-un limbaj matematic , să explice ceia ce scriu . - Profesorii cu o mai mare atenție să selecteze exercițiile care se propun elevilor la rezolvare , să fie mai variate , să difere după gradul de complexitate , după diferite metode de rezolvare . - La unele lecții asistate profesorii nu implimentiază lucrul diferențiat, nu sânt implicați în desfășurarea lecției și elevii care mai slab însușesc materia de studii ,în rezultat acești elevi rămân în ,, afara lecției.,, - Deoarece în toate școlile baza didactico- materială la fizică este slabă

Nr. d/o

data scrierii

clasa

elevipelistă

auscris

absenţi

Au luat note de:

Reuşita %

Nota medie

Calitatea %10 9 8 7 6 5 4-1

1 26-10-2014 8 711 594

117 12 25 55 98 158 186 65 87,6 6,03 34

2 19-03-2015 8 711 606 105 4 21 55 106 190 140 90 91,7 6,02 32

2 26.11. 2015 8 623 592 31 7 29 47 65 107 236 100 84,3 5,5 21,3

totuși acele experiențe, lucrări de laborator care se petrec , recomand profesorilor să fie pregătite mai minuțios și experiențele să fie demonstrate cu o mai mare încredere, mai convingător. - Profesorii de fizică să acorde o atenție sporită dezvoltării limbajului fizic , să solicite de la elevi verbalizarea gândurilor în cazul rezolvărilor orale și în scris(la tablă ). - În toate școlile profesorii organizează și petrec evaluări sumative la modul , semestriale,anuale, dar aceste evaluări în majoritatea cazurilor se petrec fără matricea de specificații , fără elaborarea baremului de corectare și a schemei de notare . Deaceia profesorii înainte de a elabora testul evaluării trebui să elaboreze matricea care va conține itemi de toate nivelurile cognitive (recunoaștere și înțelegere ,aplicare , rezolvări de probleme) Notele acordate elevilor trebuie să reflecte și să stimuleze activitatea elevului .Obiectivitatea notei să fie asigurată prin aplicarea criteriilor unice față de toți elevii clasei. - Pentru proiectarea și desfășurarea unei lecții este important să se formuleze corect obiectivele operaționale,obiectivele lecției. Obiectivele operaționale ale lecției trebui să rezulte din subcompetențile curriculare preconizate la modulul respectiv. De fiecare dată elaborând proiectul didactic al unei lecții profesorul , în conformitate cu proiectarea de lungă durată , va constata care sunt subcompetențile prioritare pentru lecția respectivă. - Deoarece puțin se lucrează cu elevii dotați recomand ca profesorii să găsească posibilități și timp ca să lucreze cu acești elevi pentru a dezvolta acest potențial intelectual. Recomandările care au fost făcute mai sus ,sunt făcute și în baza rezultatelor probei de evaluare susținută de elevii clasei a VII la fizică pe data de 7 februarie 2016. La care 30 de elevi din 613 au primit nota mai mică ca 5 i-ar nota 10 au primit numai 8 elevi. Controlul DÎTS realizat la disciplina Istoria R/U a oferit următoarele concluzii:

1. Rezultate bune se înregistrează în G.Nișcani(profesor Stratan Elena), LT M. Eminescu(Bob Maria, Bob Dumitru), G.Hîrjauca(Rusu Vasile),G.Bahmut(Chiciuc Ecaterina).

În aceste instituții profesorii școlari la elaborarea proiectului de lungă durată au ţinut cont de prevederile sugestiilor metodice. Un garant al formării calitative a competenţelor specifice în cadrul lecţiilor serveşte proiectarea reuşită, bine gîndită a demersului didactic. Cadrele didactice au demonstrat măiestrie profesională prin elaborarea unor proiecte zilnice bine structurate pe etape , conform cadrului ERRE, care stimulează gîndirea critică, încurajează elevii să se implice în activitate. Metodele didactice şi resursele educaţionale utilizate în cadrul lecţiilor permit realizarea obiectivelor operaţionale propuse în scopul formării subcompetenţelor planificate. Asistenţa la ore a demonstrat că profesorii selectează şi aplică o varietate de metode şi tehnici activ-participative. Pe parcursul lecțiilor profesorii reușit organizează activitatea elevilor în perechi,pe variante,în echipe; încurajează elevii, antrenează în activitate un număr mare de elevi, fac legătura cu alte discipline școlare, utilizează eficient timpul. Lecţiile desfăşurate de către profesorii dați au demonstrat profesionalism în formarea competenţelor curriculare. Aceasta le permite

profesorilor să pregătească elevi performanţi pentru participare la concursurile școlare raionale.

2. Rezerve sunt în activitatea profesorilor din celelalte instituții care în cadrul orelor se străduie să parcurgă toate etapele lecţiei, le reuşeşte aplicarea unor tehnici de lucru. Dar în cadrul demersului didactic predomină doar activitatea de reproducere a conținuturilor studiate, în activitate participă 4--8 elevi. Evaluarea se reduce la o conversaţie interogativă frontală, iar tema pentru acasă la o lecturare și povestire a textului. S-a constatat că proiectele de scurtă durată sunt elaborate superficial, nu există o corelare dintre subcompetenţele proiectate şi formularea obiectivelor operaţionale, evaluarea se reduce la reproducere de conţinuturi. În cadrul lecțiilor se pune accentul mai mult pe acumularea cunoștințelor de către elevi și mai puțin pe aplicarea lor. Supraîncărcarea orelor cu informații nu permit realizarea tuturor etapelor lecțiilor.

Controlul realizat la disciplina Geografie a oferit următoarele concluzii: La elaborarea proiectului de lungă durată profesorii au ţinut cont de

prevederile Scrisorii Metodice pentru anul de studii 2015-2016, sunt planificate cîte 2 lucrări practice pentru fiecare clasă;

Pentru desfășurarea orelor de geografie profesorii au elaborat proiecte zilnice bine structurate pe etape, conform cadrului ERRE, care stimulează gândirea, încurajează elevii să se implice în activitate;

Metodele didactice aplicate: conversația, argumentarea, analiza indicatorilor statistici, lucrul cu harta, tabelul caracteristicilor, algoritmizarea şi resursele educaţionale utilizate în cadrul lecţiilor au permis realizarea obiectivelor operaţionale propuse;

Evaluările sumative se desfășoară conform planului de lungă durată. Evaluările conțin testul de evaluare,baremul de verificare și de convertire a punctajului. Analiza evaluării conține notele acumulate la clasă, media pe clasă, rezultatele pe itemi, concluzii și recomandări. Notele de la evaluări sunt trecute în registrul școlar;

În LT M.Eminescu,G.Răciula elevii sunt asigurați cu caiete de evaluare,care conțin teste tipizate conform cerințelor curriculare și caiete de aplicații practice.

În acest context poate fi menționată activitatea profesorilor de geografie Ciorchină Maria (Gimn.Bahmut), Buga Tatiana(LT V.Alecsandri), Florea Ana(LT M.Eminescu), David Maria (Gimn.Răciula) care în cadrul orelor au selectat şi aplicat o varietate de metode şi tehnici activ-participative:acrostih,studiul de caz,joc didactic,călătorie imaginară,argumentarea,metoda SINELG,analiza comparativă,tabelul cauze-efect, utilizează diverse resurse educaţionale: manualul școlar, atlase şcolare, hărţi murale, hărţi-contur, imagini, fişe. Pe parcursul lecțiilor profesorii reușit organizează activitatea elevilor în perechi,pe variante,în echipe; încurajează elevii,antrenează în activitate un număr mare de elevi,fac legătura cu alte discipline școlare:arta plastică,limba română,utilizează eficient timpul. Aceasta le permite profesorilor menționați să pregătească elevi performanţi pentru participare la concursul şcolar la geografie, acest lucru îl demonstrează şi rezultatele şcolare stabile la geografie la evaluarea externă la geografia fizică în clasa a VII-a.

O altă situație se atestă în alte instituții inspectate. Rezerve sunt în activitatea profesorilor care pun accentul pe acumularea

cunoștințelor de către elevi și mai puțin pe nivelul de aplicare. Supraîncărcarea orelor cu informații nu le permit să realizeze etapa Reflecției și explicarea temei pentru acasă.

Evaluarea se reduce la o conversaţie interogativă frontală ori la reproducere de conţinuturi.

S-a constatat că proiectele de scurtă durată sunt elaborate superficial,nu există o corelare dintre subcompetenţele proiectate şi formularea obiectivelor operaţionale.

La realizarea aplicațiilor practice nu se notează toți elevii. În anul şcolar 2015-2016, catedra de română a raionului a activat în cheia temei evaluării rezultatelor şcolare, urmărind realizarea următoarelor obiective:

1. Asigurarea corectitudinii elaborării probelor de evaluare sumativă;2. Întocmirea corectă a baremelor analitice de apreciere, a matricei de specificaţii;3. Proiectarea şi realizarea corectă, eficientă a orelor de analiză a evaluărilor.

La primul seminar metodic din luna august, au fost trecute în revistă aspectele reuşite ale procesului educaţional la disciplină şi carenţele atestate. La aceeaşi activitate, pedagogii au fost informaţi despre temele de cercetare: a catedrei republicane şi a celei raionale, au fost motivate, prin argumentarea necesităţii abordării lor. Asistenţa s-a cunoscut cu cerinţele noi ale întocmirii proiectărilor calendaristice, setul de materiale pe care trebuie să-l deţină fiecare elev la disciplină, s-au enumerat cerinţele, documentaţia şcolară privind învăţarea incluzivă. Pentru asigurarea schimbului de experienţă, au fost demonstrate cîteva proiecte individuale ale elevilor, ghidaţi de profesoarele Gavriliţă Raisa (proiecte de / despre cultivarea limbii, cu ideea evitării greşelilor de exprimare, de valorificare diferenţiată a romanului crengian “Amintiri din copilărie”) şi Florea Margareta (proiecte ale elevilor de cl. a 12-a “U”, la literatura universală, pe tema: Pacea şi războiul, două modalităţi antitetice de existenţă), din L.T.”M. Sadoveanu”. La 29.10.2015, tinerii specialişti au participat la seminarul metodic raioanal, cu tema: Formarea, evaluarea competenţei generale a elevilor: comunicarea în limba română. Publicul vizat a descifrat esenţa competenţei de comuniacre în limba română, s-a familiarizat cu elementele componente ale acestei competenţe, au trecut în revistă elementele constitutive ale actului de comunicare, condiţiile realizării unui comunicări eficiente, au diversificat tipurile de comunicare, au explicat/ s-au informat despre strategiile de formare, evaluare a competenţei de comunicare orală şi scrisă, au elaborat criterii de evaluare a comunicărilor orale şi scrise. De un real folos a fost şi pomenirea carenţelor de stil: tipuri, exemple, modalităţi de evitare. La 04.01.2016, profesorii de română au participat la seminarul raional, cu tema: Evaluarea rezultatelor şcolare. Elaborarea instrumentelor de evaluare. Pe lîngă abordările teoretice ale subiectului, prin intermediul metodei Exploziei stelare: Ce evaluăm?, De ce evaluăm?, Cui foloseşte evaluarea?, Cînd evaluăm?, Cum evaluăm? etc. şi a explicării conceptelor: etapele elaborării probelor de evaluare, relaţia dintre

predare – învăţare, evaluare, formele evaluării, strategii de evaluare, instrumente de evaluare, metode, produse evaluabile, matricea de specificaţii, algoritmul elaborării testului docimologic etc., profesorii au fost antrenaţi şi în activităţi practice: Au elaborate criterii de evaluare a produselor evaluabile (tipuri diverse de texte

coerente scrise şi orale).Au formulat obiective operaţionale (pentru o oră de sinteză) şi a celor de evaluare

(pentru o oră de evaluare), în baza situaţiei propuse.Au formulat o temă potrivită pentru: un portofoliu tematic, un proiect individual, un

referat.Au stabilit instrumentul de evaluare, în funcţie de tema unităţii de învăţare, de

subiectele orelor şi de competenţele specific fixate.Au elaborat parametri de realizare a eseurilor structurate.Au împărtăşit din experienţă despre modalităţile diverse ale realizării orelor de analiză

a evaluărilor. La seminarul din 05.05.2016, cu subiectul: Evaluarea rezultatelor școlare. Ore moderne de evaluare: planificare şi realizare, profesorii de limba şi literatura română au:

Completat Graficului SWOT privind planificarea, realizarea, desfăşurarea şi analiza rezultatelor elevilor din cadrul evaluărilor sumative.

Actualizat: formele, strategiile de evaluare, produsele evaluabile, tipuri de compoziţii şcolare pe care le redactează elevii, indicaţiile de elaborare a matricei de specificaţii, tipurile de lecţii tradiţionale, specificul orelor de verificare şi apreciere a rezultatelor şcolare, lecţiile netradiţionale: feluri; specificul orelor netradiţionale de evaluare.

Împărtăşit din experienţa de evaluare la clasă, în mod special, profesorii care, în anul curent de studii, au susţinut / confirmat gradele didactice: superior / întîi / doi: Stratan Ecaterina (posterul), Ursu Mariana (evaluarea cu mijloace TIC), Bagrii Angela (proiectul individual), Gore Elena, Negru Ecaterina (evaluarea orală: interviul, recitalul…) Cereşnea Natalia (testul TIC), Badia Lilia (prezentarea reţetei culinare), Şoşu Catarina (portofoliul), Lupu Viorica (secvenţe de spectacol, de şezătoare, din cadrul cursului opţional Să ne cunoaştem mai bine, fişe de evaluare a lecturii individuale), Jardan Mariana (proiectul, portofoliul), Chitic Cristina (harta conceptuală, prezentări în baza lecturilor individuale).

În perioada septembrie-octombrie, au fost verificate curricula, proiectările calendaristice pentru elevii cu CES. Astfel, în 16 instituţii de învăţămînt, învaţă 72 de elevi de clasele a 5-a - a 9-a conform curricumului modificat la limba şi literatura română, ghidaţi de 28 de profesori de română. Au fost scoase la iveală următoarele aspecte reuşite:

1) Curriculumurile modificate conţin elementele necesare structurii (Gimn. Bravicea, Gimn. Hogineşti, Gimn. Bahmut etc.).

2) Proiectările calendaristice sînt elaborate cu rubrica necesară şi pentru elevii cu CES (Gimn. Pîrjolteni, Gimn. Horodişte etc.)Au fost atestate şi unele carenţe:

1) Oferta prezentată din instituţii, privind numărul elevilor ce studiază conform curricumului modificat, conţine unele date, pe cînd profesorii au prezentat altele, alt număr al elevilor respectivi (L.T. Ţibirica, L.T.Săseni, Gimn. Nişcani, Gimn. Peticeni, Gimn. Sadova).

2) Curriculumurile au fost întocmite sumar, fără indicarea conţinuturilor ce urmează a fi predate (Gimn. Meleşeni, Gimn. Onişcani, Gimn. Peticeni) sau fără competenţe specifice (Gimn. Hîrjauca).

3) Unele conţinuturi sînt formulate destul de vag, de exemplu, în curriculumul elaborat în Gimn. Sadova, atestăm conţinutul: Extinderea cîmpului vizual de lectură.

4) Nu în toate instituţiile pedagogii au elaborat şi proiectările calendaristice corespunzătoare sau proiectările calendaristice în clasele în care învaţă elevii cu CES nu conţin rubrica necesară.

5) În majoritatea proiectărilor calendaristice prezentate nu figurează orele de evaluare, instrumentele utilizate pentru elevii cu CES, cu excepţia Gimn. Pîrjolteni, Gimn. Horodişte. În primul semestru al anului de studii 2015-2016, au fost propuse două evaluări externe: prima în cl. a 9-a, şcoala alolingvă, şi a doua în cl.a 5-a, şcoala naţională. La evaluarea în cl.a 9-a, şc. Alolingvă, din 18.11.2015, au participat 21 de elevi, din 23 înscrişi: în L.T.”M. Sadoveanu”, 8 (în liste: 8) şi în Gimn. Hîrjauca, 13 (în liste: 15). Evaluarea a fost realizată în proporţie de 37 la sută (45 % în L.T.”M. Sadoveanu” şi 30 % în Gimn. Hîrjauca), cu media notelor de 4,75 (în L.T.”M. Sadoveanu” – 5,50; în Gimn. Hîrjauca – 4). Este o situaţie reală, ce denotă nivelul insuficient al formării competenţelor lectorale, de comunicare în limba română. Este explicabilă situaţia din Gimn. Hîrjauca, elevii neavînd un mediu propice comunicării informale, corecte, în limba română. Pedagogii, fiind conştienţi de carenţele atestate, vor munci insistent, întru formarea competenţelor: lectorale, de comunicare corectă în limba română ale elevilor. Dumnealor vor pregăti şi antrena discipolii să redacteze texte coerente pe diverse teme curriculare, propunîndu-le şi parametrii scrierii. Profesorii urmau:

- Să verifice mai des şi calitativ caietele elevilor cu teme de casă, corectînd greşelile comise şi asigurînd formarea competenţei de comunicare scrisă în limba română.

- Să-şi perfecţioneze comunicarea orală, servind modele de vorbire corectă pentru elevi şi în caz de comiterea lor, să le corecteze.

- Probele de evaluare vor fi verificate şi analizate în timp proxim, întru remedierea carenţelor.

- Să recurgă la învăţarea situaţională a noţiunilor noi, motivînd astfel necesitatea studierii conţinuturilor curriculare.

- Să eficientizeze învăţarea, recurgînd la diverse strategii didactice şi folosind raţional resursele umane, educaţionale, întru realizarea subcompetenţelor curriculare şi a competenţelor specifice. În anul de studii 2015-2016, au fost realizate patru inspecţii frontale (Gimn. Hirova, Gimn. Bahmut, Gimn. Hîrjauca, Gimn. Răciula), inspecţii de revenire, o zi în instituţii / vizite inopinate: Gimn. Nişcani, L.T.”V. Alecsandri”, Gimn. „Ion Creangă” etc.

Documentaţia şcolară, în linii mari, se menţine în ordine, însă nu toţi pedagogii au ţinut cont de indicaţiile din Scrisoarea metodică, privind elaborarea proiectărilor calendaristice (Trebuiau să includă cîte un atelier de acativitate în fiecare unitate de învăţare.) sau, uneori, subiectele rămîn a fi formulate general, vag, fără a indica aspectele valorificate, la studierea unor opere literare. Şi verificarea caietelor elevilor: de evaluare, de teme pentru acasă lasă de dorit: unii le verifică prea rar, pe cele cu teme de casă, alţii le aduc destul de tîrziu, după desfăşurarea orelor de evaluare. Cataloagele şcolare se completează regulat, elevii sunt notaţi frecvent. Se întîmplă ca nu toţi elevii să ia note în cadrul atelierelor de scriere sau chiar la evaluări sumative. Evaluările se realizează regulat, conform proiectărilor calendaristice, doar că profesorii recurg la aceleaşi instrumente de evaluare: testul, dictarea, rar se atestă şi altele. Rar, dar se atestă necorespunderea conţinuturilor predate cu instrumentul folosit şi conţinuturile evaluate. Demersurile didactice respectă structura, dar uneori etapa de reflecţie este eludată. Nu întotdeauna orele sînt antrenante, interesante, se mai strecoară greşeli necorectate. Uneori, startegiile didactice nu sunt judicios selectate şi aplicate, managementul timpului, al resurselor disponibile mai urmează a fi eficientizat.

E îmbucurător faptul că la conferinţa raională ştiinţifico-practică a cadrelor didactice, din 28.12.2015, cu tema: Valorificarea competenţei – cheie de comunicare în limba maternă…au participat patru profesori de limba şi literatura română, împărtăşind aspectele teoretice şi pe cele din practica la clasă: Florea Margareta, L.T.”M. Sadoveanu”, Lungu Aliona, L.T.”V. Alecsandri”, Catană Vera, Gimn. Peticeni, Cereşnea Natalia, Gimn. Peticeni.

La olimpiada raională de limba şi literatura română, desfăşurată la 13.02.2016 (în şcoala naţională) şi la 20.02.2016 (în şcoala alolingvă), au participat 37 de elevi (35 din şcoala naţională şi 2 din şc. alolingvă), după cum urmează:

cl.a 9-a – 22;cl.a 10-a – 5;cl.a 11-a – 3;cl.a 12-a – 7. Este salutară experienţa scrierii subiectelor elaborate de ME (în şc.

naţională), astfel toţi participanţii fiind încadraţi în aceleaşi condiţii de concurs. 16 elevi s-au clasat în fruntea clasamentului:

Nr.d. o.

Numele, prenumeleelevului

Instituţia Clasa Lo-cul

Numele, prenumeleprofesorului

1 Gavriliţă Anastasia L.T.”M. Sadoveanu”

a 9-a 1 Gavriliţă Raisa

2 Stăvilă Olesea Gimn. Pîrjolteni a 9-a 2 Badia Lilia3 Jornea – Zaharia

MariaGimn. „Ion Creangă”

a 9-a 3 Reazanţev Eudochia

4 Prunici Iustin Gimn. Temeleuţi a 9-a 4 Spinei Claudia

5 Melnic Lilia Gimn. Hîrjauca, şc. alol.

a 9-a 1 Stratan Valentina

6 Negru Marinela L.T.”M. Sadoveanu”

a 10-a 1 Gavriliţă Raisa

7 Bădărău Cătălina L.T.”M. Sadoveanu”

a 10-a 2 Gavriliţă Raisa

8 Cazacu Daniela L.T. Ţibirica a 10-a 3 Sicinschi Nina9 Florea Mădălina L.T.”M.

Sadoveanu”a 11-a 1 Florea Margareta

10 Lungu Elena L.T.”V. Alecsandri” a 11-a 2 Bagrii Angela11 Eţcu Victoria L.T.”V. Alecsandri” a 11-a 3 Popa Natalia12 Ţîcu Crina L.T.”M.

Sadoveanu”a 12-a 1 Gavriliţă Raisa

13 Trifan Alexandrina L.T.”M. Sadoveanu”

a 12-a 2 Gavriliţă Raisa

14 Susarenco Teodora L.T.”M. Sadoveanu”

a 12-a 3 Gavriliţă Raisa

15 Vdovicenco Viorica

L.T.”M. Eminescu”, Sipoteni

a 12-a 4 Maimescu Parascovia

16 Zaharia Alexei L.T.”M. Sadoveanu”, şc. alolingvă

a 12-a 1 Bordeniuc Valentina

Din 8 elevi delegaţi la olimpiada republicană (6 din şcoala naţională şi 2 din

şcoala alolingvă), 3 au fost menţionaţi (În anul precedent de studii, au fost 4 elevi premianţi.):

Nr.d. o.

Numele, prenumeleelevului

Instituţia Clasa Locul Numele, prenumeleprofesorului

1 Gavriliţă Anastasia L.T.”M. Sadoveanu”

a 9-a menţiune Gavriliţă Raisa

2 Susarenco Teodora L.T.”M. Sadoveanu”

a 12-a 3 Gavriliţă Raisa

3 Trifan Alexandrina L.T.”M. Sadoveanu”

a 12-a menţiune Gavriliţă Raisa

La şedinţa Consiliului de Administraţie al DÎTS, din 11.03.2016, a fost pusă în discuţie problema: Elaborării, administrării şi analizei evaluărilor sumative, în cadrul procesului educaţional la limba şi literatura română.

Evaluarea, componentă importantă a procesului instructiv – educative, realizată calitativ, asigură evidentierea cantitatii cunostintelor dobandite, a competenţelor formate, valoarea, nivelul performantelor şi eficienţa acestora la un moment dat, oferind solutii de perfectionare a actului de predare-învatare. Evaluarea rezultatelor muncii şcolare evidentiază eficienţa eforturilor depuse de toţi

factorii educaţionali: elevul, pedagogul, aministarţiile instituţiilor, Agenţia de Asigurare a Calităţii.

În cadrul procesului educaţional la limba şi literatura română, toate documentele reglatoare prevăd şi component evaluare: Curriculumul…, Scrisoarea metodică, Ghiduri, Referenţialul de evaluare şi alte materiale auxiliare, care prevăd:

- Realizarea la fiecare sfîrşit de unitate de învăţare a evaluării sumative;- Diversificarea formelor, strategiilor şi a instrumentelor de evaluare;- Verificarea calitativă şi aprecierea obiectivă a lucrărilor;- Prezentarea în timp proxim a rezultatelor obţinute în cadrul evaluărilor;- După verificarea produselor, realizarea orelor de analiză a lucrărilor;

- Punerea accentului pe aspectele reuşite obţinute de elevi, scoţîndu-se în evidenţă progresul şcolar, apoi elucidarea lacunelor, exersarea în vederea eludării lor.

Din perspectiva acestor aspecte, voi expune starea de lucruri, la acest capitol. În scopul elucidării acestei probleme, pentru anul curent, am proiectat ca temă de

activitate a catedrei raionale: Evaluarea şcolară între proiectare, realizare, analiza rezultatelor şi acţiuni de remediere şi două seminare metodice raionale, cu subiectele: Evaluarea rezultatelor şcolare. Elaborarea şi aplicarea instrumentelor de evaluare. Ore moderne de evaluare, care au fost effectuate.

Profesorii într-adevăr realizează, la fiecare sfîrşit de unitate de învăţare, evaluarea sumativă, ţinînd cont de competenţele specifice formate, de conţinuturile predate. În acest sens, din păcate, se atestă şi excepţii. Verificînd caietele de evaluare ale elevilor din instituțiile vizitate s-a constatat că nu au fost realizate toate evaluările, deşi notele în cataloagele şcolare erau. Uneori nu corespund datele din caietele de evaluare ale elevilor cu cele din registerele şcoalre.

Am constatat că profesorii recurg preponderent la formele scrise, individuale de evaluare şi la două instrumente: dictarea cu sarcini suplimentare şi testul. Este explicabilă această situaţie: evaluările finale, de la sfîrşit de treaptă de şcolaritate, ţintesc în evaluarea individuală, scrisă, elevii urmînd să răspundă la întrebările testului oferit, dar nu trebuie să ignorăm şi celelalte forme, startegii. Elevii trebuie să fie încadraţi în diverse situaţii de învăţare-evaluare, putînd face faţă oricăror provocări, caz concret: olimpiada şcolară, care cuprinde şi proba orală. În acest sens, diverse forme de evaluare, strategii utilizate şi tipuri de lucrări trebuie să realizeze elevii următoarelor cadre didactice: Gavriliţă Raisa, L.T.”M. Sadoveanu” (proiectul de grup, proiectul individual, interviul oral în baza operelor literare citite etc.), Lupu Viorica, Gimn. Vălcineţ, Rău Ecaterina, L.T.”M. Eminescu”, Sipoteni (diverse tipuri de compoziţii şcolare), Spinei Claudia, Gimn. Temeleuţi, Bagrii Angela, L.T. „V. Alecsandri” (proiectul individual, reviste şcolare etc.), Prunici Lilia, Gavriliţă Raisa, L.T.”M. Sadoveanu” (prezentări în programul Power Point), Ursu Mariana, din L.T. „V. Alecsandri” propune elevilor utilizarea reţelei de socializare pentru scrierea răspunsurilor, îmbinînd mijloacele tradiţionale cu TIC.

În mare parte, profesorii ţin cont de conţinuturile predate, de competenţele specifice fixate în planificarea calendaristică, pentru unitatea respectivă de învăţare. Aici, se mai atestă şi lacune. De exemplu, în Gimn. Nişcani, după predarea subiectelor din unitatea de învăţare Poezia lirică, se propune elevilor dictarea cu sarcini de gramatică, în respectiva unitate nefiind nicio temă de gramatică studiată. La acest capitol nu stă mai bine nici în L.T.Ţibirica.

Uneori, sarcinile propuse pentru evaluare sunt prea simple (Gimn. Nişcani, Gimn. Hîrjauca etc.), profesorii eludînd pe cele ce presupun un grad de complexitate sporit, nedorind să aibă elevi cu prea mici note şi astfel nu putem vorbi despre evaluarea veridică, validă a competenţelor formate.

Se atestă şi situaţii, cînd pedagogii elaborează teste, ca instrumente de evaluare, şi acestea nu cuprind itemi din domeniile necesare (practica raţională şi funcţională a limbii, Textul literar şi nonliterar, Cultura comunicării) sau itemi de toate nivelurile (de cunoaştere şi înţelegere, de aplicare şi analiză, de sinteză şi evaluare).

Majoritatea profesorilor apreciază caliativ răspunsurile elevilor, corectează greşelile atestate, dar sunt cazuri cînd răspunsurilor nu sunt acordate punctele necesare şi de aici, acordarea vagă a notelor, caietele semnate cu greşeli rămîn a fi necorectate, greşeli gramaticale, stilistice, punctuaţionale, în lucrări, trecute cu vederea, răspunsuri incomplete şi punctaj maxim acordat sau şi mai grav – profesorul face comentariile necesare, comiţînd el însuşi greşeli ( Gimn. Hîrjauca etc.). Poate de aici se trage marea problemă a elevilor: comunicarea scrisă şi orală sub nivelul aşteptărilor, despre care constatăm, ani de-a rîndul la analiza rezultatelor evaluărilor externe, de la examenele de absolvire…?

De cele mai multe ori, profesorii prezintă în timp rezonabil ( a doua lecţie sau a treia) rezultatele elevilor (Railean Lidia, Gimn. Hogineşti, Gavriliţă Raisa, L.T.”M. Sadoveanu”, Negru Ecaterina, Gimn. Vălcineţ, Spinei Claudia, Gimn. Temeleuţi etc.), dar, din diverse motive, pot să aducă elevilor lucrările şi peste 5-8 ore de la desfăşurarea evaluării, sigur că în asemenea situaţii efectele evaluării şi ale analizei, dacă se mai realizează, este minim. Şi mai gravă situaţia e că se realizează ore de evaluare în primul semestru, notele lipsesc, se deduce media semestrială şi profesorii, administraţiile instituţiilor nici nu remarcă acest fapt. De aici putem conchide aspectul formal al unor evaluări, administrate de unii profesori: din Gimn. Vălcineţ, Gimn. Hîrjauca, Gimn. Tuzara etc.

Am asistat la ore de analiză a evaluărilor destul de reuşite, cu un randament sporit, la următoarele cadre didactice: Reazanţev Eudochia, Gimn. „Ion Creangă”, Gavriliţă Raisa, Prunici Lilia, L.T. „M. Sadoveanu”, Răilean Lidia, Gimn. Hogineşti etc.

De cele mai multe ori, profesorii corelează volumul de lucru, din timpul evaluărilor, cu timpul afectat.

Se întîmplă însă şi situaţii cînd evaluările scrise se administrează în două lecţii, din zile diferite (Gimn. Bahmut; Gimn. Nişcani; Gimn. Hîrjauca; Gimn. Vălcineţ etc.; fiind rugaţi să motiveze decizia, au explicat că în proiectarea calendaristică au fost rezervate două ore.); e clar că nu putem vorbi de corectitudinea administrării acestor probe de evaluare şi nici de reflectarea reală a stării de lucruri.

În baza celor reflectate, am propus Administraţiilor unităţilor de învăţămînt:- Să verifice regulat realizarea evaluărilor sumative planificate de către

profesorii de limba şi literatura română, a orelor de analiză a rezultatelor obţinute de elevi şi înregistrarea lor în cataloagele şcolare, cu indicarea instrumentelor utilizate şi a notelor acordate.

- Să includă ca temă a controlului intern întocmirea calitativă a probelor de evaluare sumativă, verificarea obiectivă, profesionistă a lucrărilor, discutarea în timp proxim a rezultatelor obţinute.

Profesorilor de limba şi liteartura română:Să respecte prevederile documentelor reglatoare privind evaluarea rezultatelor

şcolare:- Să realizeze la fiecare sfîrşit de unitate de învăţare evaluări sumative, ţinînd cont

de competenţele specifice fixate în planificarea calendaristică, de conţinuturile predate-învăţate, de multiplele strategii de evaluare, variind formele, metodele şi instrumentele de evaluare şi înregistrîndu-le, de fiecare dată atît în proiectările calendaristice, cît şi în cataloagele şcolare.

- Să elaboreze calitativ subiectele de evaluare şi instrumentele conexe: bareme analitice de corectare, criterii de evaluare, acordarea raţională, explicabilă a punctajului etc.

-Să administreze corect evaluările sumative, corelînd volumul lor cu timpul scrierii lucrărilor.

-Să verifice calitativ răspunsurile elevilor, apreciind obiectiv rezultatele şcolare. -Să prezinte în timp proxim rezultatele obţinute în cadrul evaluărilor, analizîndu-le

aspectele reuşite, apoi lacunele, propunînd totodată exerciţii ameliorative, variante de răspuns/ modele algoritmizate de realizare a sarcinilor.

-Să motiveze notele date, asigurînd transparenţa, claritatea aprecierilor rezultatelor şcolare.

La şedinţa Consiliului Consultativ al DÎTS, din 14.04.2016, a fost pusă în discuţie realizarea deciziei CC, din 07.05.2015, privind Utilizării strategiilor didactice, în cadrul procesului educaţional la limba şi literatura română, întru formarea / evaluarea competenţelor specifice ale elevilor

Managerii unităţilor şcolare au fost informaţi că, în urma examinării problemei formării / evaluării competențelor specifice ale elevilor la limba și literatura română, CC a luat o decizie, care, pe parcursul unui an, urma realizată de managerii școlari, profesorii de română și coordonată de responsabilul DÎ.

În acest sens, managerilor școlari au fost propuse patru sugestii:1) Vor verifica riguros calitatea proiectărilor calendaristice, urmărind: reluarea

din curriculumul disciplinar a tuturor competenţelor specifice în minimum două-trei unităţi de învăţare fiecare, fixarea adecvată a strategiilor didactice de formare / dezvoltare / evaluare a CS vizate, corespunderea instrumentelor de evaluare conţinuturilor învăţate şi CS formate.

Pot afirma cu certitudine că proiectările calendaristice se verifică de către Administrațiile instituțiilor, fiindcă, la început de an școlar le semnează, doar că se realizează acest deziderat destul de superficial. Din lipsă de timp, avînd a soluționa multiple probleme, dînd bon de încredere șefilor de catedră, profesorilor, managerii școlari, adesea doar își pun semnăturie pe proiectările calendaristice, fără a mai verifica și calitatea elaborării lor sau fără a intra în detalii, stînd în față cu Scrisoarea metodică sau Curriculumul disciplinar. Dovezi sînt proiectările colegilor mei despre care, în urma vizitelor instituțiilor, în notele informative specific: neincluderea în fiecare u.î. a cîte un atelir de activitate ( Gimn. Hîrjauca, Gimn. Răciula, Gimn. Bahmut etc.) Deși la ședințele din august am comunicat această cerință atît managerilor școlari, cît și profesorilor de română, din comoditatea subiecților

implicați, în unele situații, n-au fost îndeplinite întocmai stipulările Scrisorii metodice la limba și literatura română, pentru anul curent de studii.

Au mai fost atestate situații de necorespundere a conținuturilor predate cu cele de evaluare ( Gimn. Nișcani).

Instrumentele de evaluare adesea sînt aceleași: testul, dictarea cu sarcini suplimentare și rar profesorii recurg la varierea lor, excepție fac: Gavriliță Raisa, L.T. ”M.Sadoveanu”, Lupu Eugenia, Gimn. Vălcineț, Golban Emilia, Gimn. Răciula, Ursu Mariana, L.T. ”V. Alecsandri”, Godovaniuc Elena, Zubcu Irina, Gimn. Bravicea etc.

2) Vor urmări efectuarea periodică, de către profesorii de limba şi literatura română, a evaluărilor sumative şi a orelor de analiză a rezultatelor obţinute.

De obicei, la fine de semestru, profesorii informează administrațiile instituțiilor privind numărul orelor de evaluare sumativă planificate și realizate, uneori, acest aspect se verifică pe parcursul fiecărui semestru, ce e drept, cam rar; de aceea se atestă cataloage neverificate de manageri pe parcursul primului semestru, fiindcă nu era nicio însemnare (Gimn. Vălcineț) sau media I semestru încheiată și notele de la evaluări netrecute în cataloagele școlare (Gimn. Vălcineț, Gimn. Răciula etc.) sau se întîmplă cazuri cînd elevii au de realizat două – trei evaluări în aceeași zi, astfel, indicația din Planul-cadru nu se respectă: „… numărul de probe de evaluare la o clasă să nu depăşească o disciplină pe zi şi trei discipline pe săptămînă.” (Planul – cadru…2015-2016, pag.7).

De regulă, orele de analiză a lucrărilor se efectuează în timp proxim, dar, din păcate, se mai atestă situații cînd rezultatele se pun în discuție mult prea tîrziu, cînd efectul nu-i cel scontat (Gimn.Bahmut, Gimn. Vălcineț, Gimn. Răciula etc.)

3) Vor pune în discuţie la Consiliul de Administraţie, la consiliul pedagogic şi calitatea probelor de evaluare elaborate, vizînd: corectitudinea formulării sarcinilor, posibilitatea verificării competenţelor specifice vizate în unităţile de învăţare, corectitudinea distribuirii punctajului şi a convertirii lui în note.

Voi reflecta starea de lucruri în baza informaţiilor primite din 19 şcoli, din totalul de 27 de gimnazii şi licee; 8 instituţii n-au expediat raportul solicitat ( L.T.”M. Eminescu, Sipoteni, Şc. Hip. Hîrbovăţ, Gimn. Căbăieşti, Gimn. „I. Creangă”, Gimn. Hogineşti, Gimn. Peticeni, Gimn. Tuzara, Gimn. Temeleuţi). Vreau să mulţumesc administraţiilor instituţiilor, care au expediat informaţii relevante, elaborate calitativ, cu abordarea veridică a realităţii: aspecte reuşite, problematice, sugestii de

îmbunătăţire derivate din problemele atestate: L.T.Ţibirica, Gimn. Bravicea, L.T.”M. Sadoveanu”, Gimn. Hîrjauca (parţial), Gimn. Bahmut, Gimn. Nişcani.

Disciplina limba și literatura română, în anul curent de studii, a fost supusă controlului în 14 instituții școlare. Astfel, au fost realizate 8 controale frontale (în Gimn. Săseni, Gimn. Meleşeni, L.T.”M. Sadoveanu”, Gimn. Răciula), 9 controale tematice (în L.T.”V. Alecsandri”, L.T.Ţibirica, Gimn. Vălcineţ, Gimn. Hîrjauca, Gimn. Bahmut, Gimn. Hirova, Gimn. Nişcani, Gimn. Pîrjolteni, Gimn. Sadova ). Administrațiile unităților de învățămînt au fost interesate de aspecte multiple ale procesului educaţional:

- Relevanţa conţinuturilor în formarea CS (L.T.”V. Alecsandri”),- Instruirea școlară între proiectare, realizare, analiză și acțiuni de remediere

(L.T.”M. Sadoveanu”),

- Strategii didactice utilizate la orele de limba și literatura română în clasele VII-IX (L.T. Ţibirica, Gimn. Bahmut),

- Aplicarea adecvată a Standardelor de eficienţă a învăţării şi a Instrumentarului de evaluare obiectivă la disciplinele ariei curriculare” Limbi şi comunicare”, Asigurarea unei evaluări obiective prin sporirea exigenţei (Gimn. Hîrjauca),

- Calitatea realizării orelor optionale (Gimn. Hirova),- Implementarea tehnologiilor avansate, în scopul asigurării relevanţei şi calităţii

procesului educaţional la Limba şi literatura română” (Gimn. Nişcani),- Evaluarea rezultatelor şcolare (Gimn. Pîrjolteni),- Dezvoltarea comunicării corecte (Gimn. Răciula),- Utilizarea creativă a manualelor (Gimn. Sadova, revenire) etc. Doar în cinci instituţii şcolare a fost urmărit, în cadrul sistemului de control,

aspectul evaluării: elaborarea subiectelor, concordanţa lor cu baremele de apreciere, administrarea probelor, verificarea produselor, analiza rezultatelor etc.: L.T.”M. Sadoveanu”, Gimn. Bravicea, Gimn. Hîrjauca, parţial, în Gimn. Vălcineţ, parţial, Gimn. Pîrjolteni, ), constatîndu-se aspecte reuşite:

- Evaluările sumative se realizează la timp, conform proiectărilor calendaristice (Gimn. Bravicea, L.T. „M. Sadoveanu” etc.),

- Majoritatea pedagogilor recurg la o varietate de instrumente de evaluare / produse evaluabile şi la diverse forme: orale, scrise, interviuri, proiecte individuale, de grup, reviste şcolare, testul, dictarea, recitalul, dictarea, portofoliul, compoziţii şcolare diferite, prezentări în programul Power Point etc. (Gimn. Bravicea, L.T. „M. Sadoveanu”, etc.),

- Sarcinile sînt bine întocmite.- Răspunsurile scrise se verifică destul de calitativ, cu excepţia unor lucrări ale

elevilor alolingvi. - Adesea, lucrările sînt verificate în timp rezonabil şi rezultatele sînt puse în

discuţie etc.dar şi probleme:- Lipsa unui sistem de monitorizare a progresului şcolar pe clase (Gimn.

Hîrjauca, L.T. „M. Sadoveanu” etc.), - Nerealizarea tuturor tipurilor de evaluare şcolară recomandate de documentele

reglatoare ( Gimn. Hîrjauca, ).- Nerealizarea, în unele clase a evaluărilor iniţiale etc. Au fost propuse şi sugestii de îmbunătățire: - Administrația să analizeze coerenţa funcţionării sistemului de evaluare:

evaluare iniţială –evaluare formativă – evaluare sumativă (L.T.”M. Sadoveanu”),- Catedra să elaboreze un algoritm unic de analiză comparativă a

rezultatelor evaluării pentru clasă, elev, disciplina şcolară; a rezultatelor de la evaluările iniţiale-curente-sumative (L.T.”M. Sadoveanu”),

- Să se demonstreze obiectivitate maximă privind aprecierea cunoştinţelor elevilor (Gimn. Nişcani),

- Vor varia formele și tehnicile de evaluare, specificînd acest lucru în proiectările de lungă durată (Gimn. Bravicea),

- Vor evalua produsul elaborat în strictă conformitate cu baremul, care va fi adus la cunoștința elevilor (Gimn. Bravicea),

- Vor elabora evaluările sumative de sine stătător (Gimn. Hîrjauca ???),- Organizarea schimbului de experienţă prin desfăşurarea unui atelier de

activitate (în L.T.”M. Sadoveanu”, de către Gavriliţă Raisa), asistare la orele colegilor ( Gimn. Bahmut, L.T.Ţibirica) etc.

În urma realizării seminarelor raionale, a formărilor continue interne și republicane, a discuţiilor cu pedagogii, din cadrul inspecţiilor DÎTS, majoritatea profesorilor de română și-au perfecționat strategiile de elaborare a probelor de evaluare sumativă.

În anul curent de studii, am avut surpriza neplăcută să descopăr în Gimn. Hîrjauca lucrări apreciate cu note, fără acordarea punctajului în dreptul răspunsurilor din teste. E clar că nu putem vorbi, în cazul dat de o evaluare corectă, obiectivă, transparentă, profesionistă. Astfel, orice regulă, care pare a fi respectată, conține și excepție.

4) Vor evalua demersurile didactice ale profesorilor de română şi vor reflecta în notele informative elaborate şi următoarele aspecte: strategii didactice puse în uz,

inclusiv: mijloacele de instruire, forme de organizare a învăţării, metode, procedee, tehnici de activitate şi impactul lor asupra formării personalităţii elevilor.

Administrațiile instituțiilor, de regulă, verifică, uneori sporadic, alteori, regulat, proiectele zilnice. Analiza demersurilor didactice la care se asistă vizează și aspectul strategiilor pedagogice puse în uz și influența lor asupra formării competențelor elevilor și a pregătirii lor de inserția socială.

Am propus profesorilor de limba și literatura română patru idei de îmbunătățire a procesului educațional la disciplină, din perspectiva formării şi evaluării competenţelor specifice ale elevilor:

Vor continua să elaboreze calitativ proiectările calendaristice, cu fixarea tuturor CS, asigurînd concordanţa dintre acestea cu strategiile didactice de formare şi evaluare şi conţinuturile curriculare.

În linii mari, la acest capitol, colegii mei stau bine, cu excepția celor care nu și-au dat silința să modifice proiectările calendaristice, conform Scrisorii metodice pentru anul curent de studii (Gimn. Hîrjauca, Gimn. Răciula, Gimn. Nișcani, Gimn. Bahmut etc.): cîte un atelier de activitate în fiecare unitate de învățare, diversificarea formelor, instrumentelor de evaluare în cadrul orelor de avaluare sumativă.

Salutară este experiența profesorilor de română, care, potrivit sugestiei din Scrisoarea metodică și pentru anul curent de studii, au planificat, separat, demersurile didactice și pe unități de învățare: Railean Lidia, Gimn. Hoginești, Gavriliță Raisa, L.T. “M. Sadoveanu”, Popa Natalia, L.T. „ V. Alecsandri”, Spinei Claudia, Gimn. Temeleuți etc.

1) Vor realiza regulat toate evaluările sumative, utilizînd instrumente variate de verificare a gradului de formare a CS, elaborînd calitativ subiectele de evaluare şi analizînd, în ore speciale, în timp proxim, rezultatele obţinute.

Majoritatea profesorilor de limba și literatura română realizează regulat evaluările sumative. Cu greu le reușește să utilizeze o varietate de instrumente de evaluare / produse evaluabile, prevalînd testul și dictarea cu sarcini suplimentare. Explicabilă este situaţia, pentru că evaluările finale sunt scrise, dar nu trebuie să uităm că elevul

trebuie să beneficieze şi de evaluări orale, avînd a se descurca, în viitor, în orice situaţie neprevăzută. Ţin să amintesc asistenţei că din anul curent, la olimpiada raională la română se organizează şi proba orală, la republică experienţa aceasta e deja de trei ani. Profesorii elaborează subiecte clare sau fac uz de resursele existente, care se potrivesc atît conținuturilor predate, cît și CS formate. Se străduiesc să realizeze la timp orele de analiză a lucrărilor, excepție au fost cazurile menționate anterior. Mai rămîne ca să aprecieze corect răspunsurile elevilor, căci răsfoind caietele de evaluări, se observă multiple greșeli necorectate sau punctaj maxim acordat neîntemeiat (Gimn. Hîrjauca etc.)

2) Vor planifica riguros demersurile didactice, asigurînd utilizarea creativă, raţională, a mijloacelor de instruire, cu punerea în uz a strategiilor interactive de învăţare.

Planificările zilnice, gîndite de profesori, sînt, în mare parte, tradiţionale, conțin toate componentele necesare. Strategiile didactice, în mare parte, sînt adecvate, conforme particularităţilor de vîrstă ale elevilor, cu accentul pe formarea de competenţe, dezvoltarea proceselor psihice, învăţarea activă. Mijloacele tehnice, sporadic folosite, devin propice instruirii active. Pedagogii utilizează şi alte mijloace de instruire: scheme, tabele, manuale şcolare, baterii de teste, fişe de lucru etc. Evaluările temelor de casă adesea sunt verificate creativ, atent, cu oferirea unui feedback prompt şi profesionist. Activităţile interesante menţin optimul motivaţional al elevilor. Şirul aspectelor valorice ar putea continua. În acest sens, merită aprecierea următorii pedagogi: Gavriliță Raisa, Prunici Lilia, L.T. “M. Sadoveanu”, Reazanţev Eudochia, Gimn. „I. Creangă”, Godovaniuc Elena, Zubcu Irina, Gimn. Bravicea, Popa Natalia, Bagrii Angela, Ursu Mariana, L.T. „V. Alecsandri”, Grosu Olimpia, Gimn. Bahmut, Spinei Claudia, Gimn. Temeleuţi, Railean Lidia, Gimn. Hogineşti etc.

Trebuie să recunoaştem că în practica unor colegi, demersurile didactice organizate scad din valoare, fiindcă:

- Nu realizează toate etapele instrucţionale, adesea reflecţia fiind eludată,- Temele de casă nu sunt verificate creativ şi nu sunt apreciate obiectiv,- Conţinuturile curriculare sunt predate / abordate superficial, adesea cu greşeli

ştiinţifice,- Strategiile didactice preponderent sunt cele clasice; formele puse-n uz: frontale

sau individuale, în cele mai bune cazuri – în perechi, exerciţii cu acelaşi nivel de complexitate, neselectate taxonomic, adesea plictisitoare, nerelevante,

- Management defectuos al timpului scade din motivaţia de a învăţa,- Nu se aplică principiul individualizării şi diferenţierii învăţării, ritmul de

activitate adesea rămîne inadecvat, necorespunzător randamentului de muncă al elevilor, astfel unii se plictisesc, pînă ceilalţi reuşesc să realizeze sarcinile,

- Nu toţi elevii sunt implicaţi în activităţi de învăţare, profesorii lucrînd cu cei mai descurcăreţi, ceilalţi rămânînd în umbră,

Şirul poate continua. În mare parte, totul depinde de noi, profesorii. Şi dacă Dumnezeu ne-a înzestrat cu o gîndire convergentă, creativă, cu insistenţă, pricepere a îmbina raţional resursele disponibile, cu hărnicia atît de necesară mai ales profesorilor de română, care au a citi mult, pentru a fi în pas cu apariţiile editoriale, a verifica frecvent caietele elevilor… , cu siguranţă că putem să ţinem piept

provocărilor. Suntem conştienţi că nu toţi suntem egali sub soare, nu toţi pot percepe informaţiile, nu toţi sunt pedagogi cu vocaţie, despre care elevii pot vorbi cu multă mîndrie că au fost discipolii noştri, dar nimeni nu ne privează de responsabilităţile:

- De a vorbi corect, creînd contexte adecvate de cultivare a vorbirii,- De a discuta o carte citită recent,- A explica pe înţelesul tuturor, corect din punct de vedere ştiinţific, temele,- A raporta la viaţa elevilor conţinuturile predate, organizînd învăţarea

situaţională,- De a pune pe mesele elevilor dicţionare lexicografice, învăţîndu-i a le utiliza,- A educa valorile naţionale şi general – umane prin valori, prin propriul

exemplu,- A-i convinge că e frumos să participe la activităţi extracurriculare, extraşcolare,

cultivîndu-le dragostea de frumos.3) Vor asigura dezvoltarea competenţei de comunicare corectă, orală şi scrisă, în

limba română, prin crearea mediului adecvat, uzul strategiilor didactice pertinente. Catedra de română a raionului are pedagogi care vorbesc impecabil, servind

modele pentru discipoli şi colegi de breaslă: Grosu Olimpia, Gimn. Bahmut, Railean Lidia, Gimn. Hogineşti, Gavriliţă Raisa, Prunici Lilia, L.T.”M. Sadoveanu” etc.

Există steriotipul că bine trebuie să vorbească doar profesorul de română. Fals. Toţi avem responsabilitatea a vorbi corect limba maternă, toţi profesorii, indiferent de obiectele predte, trebuie să aibă această obligaţie. Amintesc asistenţei că an de an, la evaluările externe, la pretestări, la examene terminale, gradul scrierii corecte este în descreştere. Cum poate elevul să evite greşelile scrise şi orale, dacă se află în medii nepotrivite cultivării limbii: familia, şcoala, strada, dacă greşelile comise nu se corectează, caietele se verifică superficial? Cum să-şi formeze competenţa-cheie de comunicare corectă în limba română, dacă profesorul de română comite greşeli?

Oare această situaţie este fără de ieşire? Sigur că nu. Instituţiile şcolare, poate unicele oaze de cultură care au mai rămas în localităţile rurale, trebuie să ţină la acest statut: să –şi elaboreze propria strategie de cultivare a comunicărilor profesorilor, a elevilor. Ar fi interesante şi utile experienţele ca la fiecare şedinţă a profesorilor, a părinţilor să se pună în discuţie şi acest aspect: greşeli de stil, evitarea lor. Sau profesorii de română, la finele şedinţelor organizate în instituţie, să enumere greşelile comise, corectîndu-le. În cadrul orelor de română, profesorii adesea recurg la momente de cultivare a comunicării, dar, probabil, nu sunt suficiente.

Profesorii de română, ca mesageri adevăraţi ai valorilor naţionale, îndeamnă elevii să participle la activităţi extracurriculare locale, raionale, republicane.

Conform planului complex de activitate a DÎ Călărași a fost organizată şi desfăşurată proba de evaluare la limba română în clasele a III-a.

Obiectivele evaluării au fost următoarele:- monitorizarea procesului de implementare a curriculumului modernizat pentru

clasa a III-a, testarea performanţelor gramaticale şi lexicale a elevilor prin diagnosticarea rezultatelor;

- aprecierea gradului de realizare a obiectivelor curriculare în cadrul procesului de predare-învăţare;

- trasarea căilor de lichidare a neajunsurilor depistate.Pentru realizarea testului s-au rezervat 45 minute. Toţi elevii au reuşit să se

încadreze în timp.Proba de evaluare la limba română în clasa a III-a a fost scris de un număr de

617 de elevi, din ei 23 elevi (PEI), din cei 638 elevi. Au absentat din diverse motive 21 elevi.

În rezultatul analizei statistice s-a constatat că media notelor la proba de evaluare la limba română din numărul total al elevilor:

- 42,68 % (256 elevi) realizează un randament şcolar optim, adică însuşesc pe note de „10-8”, 44 din ei au obţinut note de „10”( 7,5 %);

- 57,82 % (345 elevi) realizează un randament mediu, adică însuşesc pe note de „7- 5”;

- 2,38 % (14 elevi) constituie eşecul şcolar obţinînd note de „4 - 1”, aceştia nu au realizat cerinţele evaluării demonstrînd, astfel o pregătire insuficientă la disciplină.Rezultatele înregistrate la test sunt: % reușitei este de 97,62 și % calității este

de 41,49, nota medie de 7,13.Rezultatele cele mai înalte (medii între 7,00-8,00) au aratat elevii din instituţiile: ȘP Vălcineț, LT V. Alecsandri, G. Meleșeni, G. Onișcani, G. Pîrjolteni, G. Temeleuți, LT Sipoteni, G. Nișcani, ȘP Călărași, G. Tuzara, G. Horodiște.Rezultate mai slabe au arătat elevii din instituţiile: G. Sadova, G. Hoginești, cu media 6,0. Instituțiile ȘP Vălcineț, G. Onișcani, G. Pîrjolteni, Temeleuți, ȘP Călărași, G. Tuzara, % calității este trecut de 50 la sută. Iar instituțiile G. Ion Creangă, G. Hoginești, G. Rădeni, G. Sadova, % calității nu depășește de 15 la sută. În urma analizei itemilor s-a constatat că la realizarea itemului I (să scrie un titlu potrivit) au acumulat minim punctaj 30 de elevi, 5,1%, pentru itemul II ( să scrie 3 întrebări cu începutul dat) 45 de elevi nu au îndeplinit sarcina, 7,7%, pentru itemul III ( să transcrie două comparații din text) 148 de elevi, 25,2%, nu au fost în stare să selecteze din text comparații, pentru itemul IV ( să restabilească și să scrie caligrafic o propoziție) 91 de elevi, 15,3% n-au isprăvit sarcina, pentru itemul V ( să scrie substantivele date la numărul plural) doar 23 de elevi nu au înfăptuit cerința, pentru itemul VI (să selecteze din text 5 grupuri de cuvinte subst. + adj.) 72 elevi, 12,9% nu au înțeles corect condiția și au acumulat 0 puncte, pentru itemul VII (să completeze enunțurile cu ortogramele propuse) 35 de elevi, 5,6% nu au scris corect, și pentru itemul VIII ( să redacteze o scurtă compunere din 5 enunțuri) 87 de elevi, nu au dezvoltate competența de a scrie un text. În baza celor stipulate cadrele didactice în cadrul procesului educaţional la limba română vor:- studia şi realiza standardele curriculare de performanţe;

- pune accentul pe formarea abilităţilor de explorare şi înterpretare a textului literar, pe dezvoltarea creativităţii, pe practica raţională şi funcţională a limbii.

- organiza instruirea individuală şi diferenţiată pentru asigurarea succesului şcolar;

- antrena elevii în redactarea textelor mici, îmbogățirea vocabularului, utilizarea figurilor de stil( a comparațiilor), alcătuirea propoziţiilor în parametrii indicaţi;- organiza lucrul de analiză asupra greşelilor comise;

- organiza sarcini de învăţare ce ar determina decalajul între exprimarea elevilor şi modelul literar.

- În anul current de studii procesul de evaluare a activității copilului din cl I (622 elevi) poarta un caracter continuu și profund pe parcursul întregului an de studiu, fiind aplicată evaluarea criterială, care dezvoltă capacitatea de autoevaluare a elevului și a evaluării reciproce. În baza acestora îmvățătorii au completat tabele de monitorizare a rezultatelor școlare pentru fiecare copil.

Pentru realizarea direcțiilor de acțiune propuse au fost organizate seminare teoretico – aplicative, ședințe metodice raionale, elaborate materiale pentru derularea activităților și expediate în toate unităţile de învățământ. Aceste activități au cuprins orientări și termene precise referitoare la mobilitatea personalului didactic în direcția învățării pe tot parcursul vieții.

Activităţi desfăşurate cu cadrele didactice au fost desfășurate în contextul direcțiilor de acțiune ce țin de: promovarea succesului, lichidarea insuccesului elevilor. asigurarea corectitudinii evaluării rezultatelor în bază de descriptori de performanță, abordarea complexă a conținuturilor la disciplina matematica în vederea evaluării bazate pe competențe, întocmirea corectă a baremelor analitice de apreciere, organizarea integrată a procesului educațional la disciplina limba română.

Au fost invitatați toate învățătoarele care predau în cl. I - subiectul Evaluarea criterială bazată pe descriptori. Obiectivul a fost utilizarea corectă a criteriilor de evaluare a metodelor, tehnicilor și instrumentelor de evaluare, în contextul Evaluării criteriale prin descriptori. La ședința in plen s-a analizat prin tehnica SWOT avantajele și dezavantajele, oportunitățile și amenințările. Trăsăturile noi pe care trebuie să țină la control cadrele didactice sînt:

- Accentul evaluării cade pe evaluarea formativă care evaluează elevul în acțiune, în cadrul procesului de învățare;

- Este contextuală, bazată pe legătura dintre experiențele concrete;- Măsoară performanța actuală;- Este ineractivă, angajează elevii în ănțelwegerea evaluării;- Oferă posibilitatea tratării diferențiate,- Dezvoltă capacitatea de autoevaluare;S-au repartizat în trei ateliere de lucru. S-au oferit să desfășoare atelierele Grecu

Valeria, înv. ȘP Călărași, Trifan Mariana, Înv. LT Sipoteni, Zemlinschi Galina, Director G. Bahmut. La ateliere s-au simulat metode și instrumente de evaluare (autoevaluarea, evaluarea reciprocă și evaluarea grupului).

La generalizarea reuniunii s-a pus accentul pe Procesarea și interpretarea datelor evaluării: tabelul de performanță, portofoliul de performanță, registrul de monitorizare a performanțelor și comunicarea cu părinții în implementarea EDC.

Învăţătorii claselor primare au conceput scheme orare în conformitatea cu cerinţele Planului - cadru, iar lista orelor opţionale au fost stabilite în concordanţă cu doleanţele elevilor şi părinţilor înbazalistei de discipline pționale aprobate la

Consiliul național pentru curriculum. Analizînd denumirea orelor selectate, s-a stabilit că cele mai solicitate rămîn a fi disciplinele opționale Tainele comunicării, Educația pentru sănătate, Educația interculturală, Cultura bunei vecinătăți și O oră de lectură.

Priorităţile învăţătorilor în selectarea orelor opţionale Învăţătorii desfășoară orele opționale de plăcere, nu sunt condiţionaţi de

nevoia de completare a normei (în plus, prin specificul comunicării cu copiii în ciclul primar, acestea sunt mult mai deschise către comunicare şi către colaborarea cu colegii).

Elevii ciclului primar beneficiază de două ore opţionale săptămînal.

Dificultăţi: Suportului material insuficient pentru unele discipline opţionale. Părinţii aleg opţionale fără să ţină cont de abilităţile copiilor.

Activitatea educativă A fost analizat procesul de implementare a Instrucțiunilor privind mecanismul

intersectorial de cooperare pentru identificarea , evaluarea , referirea , asistența și monitorizarea copiilor victime , potențiale victime ale violenței , negligării, exlpoatării și a traficului : progrese , probleme , provocări nevoi de formare și Raportul privind cazurile suspecte de violență,negligare , abuz pe sem. II analiza datelor și lecții învățate .

Conform ordinului M.E. nr.77 din 22 februarie“ Cu privire la Procedura de organizare instituțională și de intervenție a lucrătorilor instituțiilor de învățămînt în cazurile de abuz , neglijare , exploatare , trafic al copilului ” în instituții prin ordin e numită o persoană responsabilă de respectarea drepturilor copilului și excluderea fenomenului violenței (în continuare responsabil ANET ) .

Semestrial se elaborează raportul privind evidența sesizărilor cazurilor de abuz , neglijare , exploatare ,trafic din fiecare instituție în baza lor se elaborează un raport pe raion , care se transmite la M.E.

Pentru fiecare caz grav se completează Fișa de sesizare , care e transmisă autorității tutelare locale .

O analiză a problematicii violenței școlare demonstrează că acest fenomen are dimensiuni și manifestări diferite de la un ciclu de învățămînt la altul .

Prin Hotărîrea de Guvern nr 270 din 08.04.2014 cu privire la aprobarea Instrucțiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea , evaluarea , referirea asistența și monitorizarea copiilor victime și potențiale victime ale violenței , negligării, exploatării și traficului responsabilii ANET din instituții și grădinițe au fost instruiți în cadrul a două ateliere de 7 ore .( Terre des Hommes ).De asemenea au fost întruniți și instruiți comisiilor interdisciplinare din comunitate ( responsabilul ANET din școală , grădiniță , medicul , asistentul social ,polițistul de sector , primarul )Instruirea a fost organizată pe zone , după un grafic .

În instituții a fost studiată Legislația ce ține de excluderea fenomenului violenței de către cadrele didactice și non didactice . De către M.E. au fost elaborați Indicatorii de monitorizare a aplicării Instrucțiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare

pentru identificarea , referirea , evaluarea , asistența ți monitorizarea copiilor victime , potențiale victime ale violenței , negligării , exploatării și a traficului . Conform acestor indicatori se fac controale de diferite tipuri în instituții pe parcursul anului de studii .

Dezbateri și analize privind violența școlară au avut loc în ultimul timp în instituțiile de învățămînt din raion cu cadrele didactice și auxiliare , părinți, elevi .În L.T. Sadoveanu D – na Elisei a instruit profesorii în cadrul treningului „ Lucrul cu părinţii „ la subiectele „Metode constructive de educaţie „ , „Particularităţile de vîrstă ale preadolescenţilor şi adolescenţilor” , „Indici verbali , comportamentali şi situaţionali ai suicidului „ – două şedinţe . A realizat un studiu în baza testării cu recomandări pentru diriginţi şi profesori „Anxietatea şcolară, interpersonală şi de autoapreciere la preadolescenţi Părinţii au fost întruniţi în 12 şedinţe fiind instruiţi la subiectele „ Abordări actuale în educaţia copiilor „ , „Maturizarea neuro- afectivă şi psiologică a preadolescentului „ ; „ Profilaxia anxietăţii faţă de examene . Recomandări pentru părinţi „

Școlile elaborează planuri coerente antiviolență , la bază sunt problemele cu care se confruntă , unele din ele nu contează pe implicarea efectivă a celor vizați , sunt puțin popularizate în rîndul celor care ar trebui cu prioritate să le cunoască ( victime , elevi cu potențial agresiv , părinți ). În puține cazuri , violența în scoală este definită ca fiind o problemă instituțională . La moment se stabilește o relație la nivelul unității școlare între elevi cadre didactice , părinți , conducerea instituției , dar și la nivel inter – instituțional . La acest subiect nominalizez Hotărîrea Guvernului nr. 270 din 08.04.2014 Cu privire la aprobarea Instrucțiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea , evaluarea , referirea , asistența și monitorizarea copiilor victime și potențiale victime ale violenței , neglijării exploatării , traficului . Fișele de sesizare sunt expuse la dispoziția colaboratorilor instituțiilor .

Sunt securizate spațiile instituțiilor de către lucrătorii auxiliari , iar liceele“ V.Alecsandri ”și ”M.Sadoveanu ” au angajat gardieni .În L.T.“ V. Alecsandri” și gimnaziul “ Ion Creangă” , Școala Primară Grădiniță Vălcineț pentru securizarea spațiilor sînt folosite camere de luat vederi . Este necesar ca mijloacele / instrumentele de depunere a plîngerilor din partea elevilor despre cazurile de abuz să fie promovate .

În instituții sînt standuri în care sunt indicate numerele de telefoane , e- mail la care copii se pot adresa în caz de abuz , standuri ce țin de promovarea drepturilor copilului În cadrul Zilei Internaționale de prevenire a abuzului față de copii (19 noiembrie ), Zilei Internaționale a Drepturilor Copilului (20 noiembrie) și Zilei Internaționale a Drepturilor Omului (10 decembrie) în instituțiile raionului se desfășoară activități de promovare a drepturilor și libertăților omului , copilului .

În perioada 1 – 10 decembrie , se desfășoară Decada pentru Drepturile Omului , scopul căreia rezidă în promovarea cunoștințelor despre drepturile și libertățile omului , formare a deprinderilor de respectare și revendicare a acestora .

În acest context , la lecțiile de educație civică , desfășurate conform orarului în perioada decadei , a fost abordat în mod expres subiectul Drepturilor Omului și ale copilului .

În cadrul decadei au fost organizate dezbateri , concursuri de esee , acțiuni civice de sensibilizare a opiniei publice cu referire la cazurile de încălcare a drepturilor și

libertăților omului , activități dedicate prevenirii abuzului față de copii, la formarea deprinderilor de cunoaștere a semnelor abuzului față de copii .

La orele de dirigenție sau desfășurat în formă de discuții, dezbateri , care au oferit tuturor elevilor oportunități egale de exprimare liberă a opiniei despre siguranța fizică și bunăstarea emoțională acasă , la școală , în cercul de prieteni , locuri publice , au oferit informații utile cu referire la persoanele de încredere și instituțiile cu responsabilități în domeniul protecției copilului la care se pot adresa .Conținutul mesajelor transmise și strategiile didactice utilizate au fost adaptate la particularitățile de vîrstă și nevoile specifice ale clasei de elevi .Diriginții au asigurat un climat și un mediu de comunicare bazat pe încredere , confidențialitate și respect pentru fiecare elev și familia acestuia .Elevii au discutat despre drepturi , obligații și responsabilități .

Elevii ciclului primar au discutat despre locurile sigure și nesigure pentru ei , ce face un loc să fie sigur , cînd se simt puternici ți protejați .

În baza circularei Ministerului Educației nr. 02-13-1097 din 20.11.15 16 zile antiviolență la nivel de direcție a fost elaborat un plan de acțiuni , în baza căruia instituțiile raionului și- au proiectat și realizat un șir de activități .

Elevii din instituțiile raionului au fost informați despre campanie .Bibliotecarii au pregătit expoziții de carte , mese rotunde ( G. “ Ion Creangă ” au

fost analizate studii de caz , situații cotidiene în care este prezentă violența . Discuții pe cazuri reale , dezbateri în vederea soluțiilor .) .Au fost pregătite standuri la subiect , au fost vizionate spoturi publicitare și filmele “Trebuie să auzi ” și “ Copiii din gara Leningradsк ”, discuții “ Violența nu are justificare “ ,dezbateri “ Violența asupra femeii “ , prezentarea adreselor unde se pot adresa în caz de violență, emisiuni radiofonice la subiect (G.Hoginești ) , seminar “ Violența este arma celor slabi ” .

În instituțiile Căbăești și “ Ion Creangă ” a fost concursul tinerilor poeți , în care participanții au creat poezii cu titlul :“Sunt mic și nu știu nimic “ , “ Regret ” .

În instituțiile raionului sa desfășurat ora educativă unică “ Să construim o societate fără violență ”.

În instituțiile : G.Bravicia , L.T. “ Mihai Eminescu ” , L.T. ” M.Sadoveanu “ , L.T. Țibirica , L.T. “V. Alecsandri ” elevii au fost instruiți în cadrul treningului “ Prevenirea și eliminarea discriminării ” cu concursul formatorilor de la “ Parteneriate pentru fiecare copil ”.

La concursul raional de desen “ Într-un mediu liniștit voi fi fericit ” au participat elevi din toate instituțiile raionului, în total 61 de desene . În urma evaluării au fost menționați elevi din instituțiile: L. T. . ”V. Alecsandri“ Călărași, eleva Năstase Cătălina, L. T. “M. Eminescu“ Sipoteni , elevii Cobzaru Dumitrița și Popa Mihail, L. T. Țibirica, elevele Teleșcu Crina și Panfil Alexandrina, G. Vălcineț, elevii Sajin Alexandra și Sajin Sebastian, G, Meleșeni, eleva Borsov Andreea, G. Hirova, elevul Purcel Marcel, G. Onișcani, eleva Lisagor Parascovia, G. Dereneu, elevele Rotari Evelina și Formaciuc Felicia, G. Căbăiești, eleva Dimitrui Loredana, Ș. P. Călărași, Slobozian-Saibeli Beniamin, Ș. P. Buda, Iavorschi Daniel.

La concursul raional de eseu “ Adolescență între miracol și pericol ” au participat 39 elevi . Pe locul I s- au clasat elevele Racu Maria L.T. “V.Alecsandri “ și Pașcovschi Marcela G. Tuzora ; locul II Popescu Paula Gimnaziul Pitușca , Stratu Gabriela Gimnaziul Săseni ;Locul III Măriuță Tatiana Rusu Liliana L.T.

Țibirica ,Dimitriu Nadejda L.T. “V. Alecsandri ” Mențiune : Teleșcu Gabriela G. Meleșeni , Tataru Nicoleta G. Pitușca , Țurcanu Ludmila G. Meleșeni , Carp Constantin L.T. “V. Alecsandri ”

Cele mai reușite lucrări au fost premiate cu diplome .Părinții elevilor gimnaziului Vălcineț au fost instruiți în cadrul treningului “ Fii

alături de copilul tău ” , cei din Gimnaziul Căbăești la subiectul “ Copilul meu nu trebuie să cunoască violența ”.

În Gimnaziul Căbăești au fost planificate activități pentru fiecare zi din cadrul campaniei. Menționez activitatea “Cutia neagră ”în care copii au pus cele mai tragice cazuri de violență cunoscute .Activ au participat membrii Consiliilor Elevilor din instituțiile de învățămînt . O analiză a problematicii violenței școlare la nivel internațional demonstrează că acest fenomen are dimensiuni și manifestări diferite de la un ciclu de învățămînt la altul . La nivelul politicilor educaționale , problema violenței în țară a apărut relativ recent .Studiul violenței în școală realizat de ONG oferă dimensiunile fenomenului , indicînd creșterea cazurilor de violență școlară , în special a violenței elev – elev , elev – profesor , profesor – elev , în spațiul școlar propriu zis și în spațiul proxim instituțiilor . Principalele concluzii sintetizate de studiul menționat evidențiază faptul că fenomenul violenței în școală este încă un subiect dificil de abordat pentru unii dintre actorii școlii .Studiul semnala nevoia familiarizării , conștiintizării și instrumentizării cadrelor didactice cu competențe care să le permită abordarea informată și adecvată a fenomenelor de violență în scoală . Sunt securizate spațiile instituțiilor de către lucrătorii auxiliari , iar liceele V.Alecsandri și M.Sadoveanu au angajat gardieni .În Gimnaziul Ion Creangă , L.T. V . Alecsandri , Școala Primară Grădiniță Vălcineț sunt instalate camere video .

Analiza fondului de carte/manuale,literatură artistică,literatură metodică,carte de referință/inclusiv completarea acestuia/aprecierea utilizării de către elevi a literaturii din bibliotecă/Bibliotecile școlare ca parte componentă a școlilor din raion au misiunea de-a sprijini procesul educațional,informațional și documentar.Beneficiarii bibliotecilor școlare găsesc în bibliotecă:curățenie,liniște,comfort,o ambianță ce predispune pentru lectură și studiu,comunicare profesională,înțelegere,toleranță,sprijin informațional și documentar.Analiza fondului de carte:Din fondul de manuale,literatură artistică,metodică și de referință la finele anului din biblioteci au fost sustrase titlurile depășite.La fiecare școală au fost întocmite acte de decontare.Din registrele de evidență s-au omis manualele și literatura învechită.Manualele și literatura nou primită a fost întrodusă în registrul de mișcare a fondului. Astfel colecția bibliotecilor școlare din raion la 1 ianuarie 2016 constutuie: 369386 ex. Literatură artistică 207059 ex. Manuale 159247 exLiteratură metodică 11660 exLiteratură de referință 6536 ex

Bibliotecile sunt abonate la 312 ediții periodice,din ele 156 ziare și 156 reviste curente.Pe parcursul anului 2015 de serviciile bibliotecilor școlare au beneficiat 7296 cititori.Numărul vizitelor la bibliotecile șlcolare a atins cifra de 74709 și un împrumut de carte pentrustudiu și lectură 184203 exemplare.Măsurătorii indici de performanță în ultimii 2 ani de studiu:

Anul 2013 2014 2015IndiciiUtilizatori 7970 7343 7296Vizite 77578 70242 74709Împrumuturi 181920 153562 184203

Bibliotecile se includ alături de instituție,în preocupările permanente ale fiecărui copil prin dezvoltarea competenților de comunicare prin organizarea dialogurilor educative care stimuleazăprocesul de creativitate.Toate tipurile de literatură este utilizată de către elevi,elevii citesc literatură în baza curriculei școlare dar și suplimentar,din plăcere pentru lectură.Însă cea mai utilizată literatură din bibliotecile școlare este literatura în ajutorul curricumului școlar la literatura română și universală,istorie,biologie cît și literatura de referință.Elevii sunt satisfăcuți de dicționare,enciclopedii care sunt în număr suficient în fiecare școală.Permanent bibliotecile șlcolare își reînnoiesc fondul.În fiecare an fiecare instituție de învățămînt își reînnoiește fondul de la 1000 lei-pînă la 15000 lei.Asa dar în anul 2015 instituțiile de învățămînt din raion au procurat literatură de 40500 lei. Suma planificată pentru anul 2016- 80000 lei. Asigurarea cu manuale,inclusiv modalitatea de asigurare cu manuale a copiilor din familii social vulnerabile

Conform catalogului de manuale și materiale didactice pentru anul de studii 2015-2016 elevii claselor I-IX au fost asigurați cu manuale 100 procente. Elevii claselor I-IV au fost asigurați gratuit.Elevii claselor X de liceu au fost asigurați cu manuale 100 procente.În cele 4 licee existente în anul 2015- 2016 avem deschise clasa X - 7 clase-173 elevi.Însă manuale avem primite 406 exemplare, adică 227 exemplare stau pe raft.Elevii claselor XI de liceu au fost asigurați cu manuale 100 procente. Elevii claselor XII de liceu au fost asigurați cu manuale 100 procente.Pentru noul an de studii 2015-2016 de către Ministerul Educației din schema de închiriere a manualelor spre utilizare au fost propuse 237 titluri: 50 titluri pentru treapta primară, 116 titluri pentru treapta gimnazială și 71 titluri elevii claselor liceale.Pe parcursul lunii august- septembrie 2015 toate bibliotecile școlare au primit cele 45 titluri de manuale propuse spre reeditare. Elevii din clasele primare au beneficiat de 16 titluri noi, pentru clasele gimnaziale s-a primit 21 titluri de manuale,pentru clasele de liceu sau reeditat 8 titluri.

Taxa de închiriere a fost colectată în proporție de 100 procente.Asigurarea cu manuale gratuite pentru 2015-2016 a copiilor din familii social vulnerabile nu sa făcut,deoarece banii planificați de către școli nu au fost acceptați de trezorărie,adică nu a acceptat transferul.În rezultat elevii au primit manuale gratuit. Pentru 2016-2017 conform Hotărîrii guvernului nr.876 din 22.12.2015 10 procente din elevi vor fi asigurați gratuit. Asigurarea cu materiale didactice Majoritatea instituțiilor de învățămînt din raion dispun de un lot mare de materiale didactice la diferite discipline.În anul 2004-2005 toate școlile din raion au beneficiat de o donație/materiale didactice/de la Banca Mondială.Materialele didactice au fost alese de profesorii din fiecare instituție aparte, iar ulterior primite.În total școlile raionului au beneficiat de materiale didactice în sumă de 520100 lei. De la 2004 -2012 toate școlile raionului au primit materiale didactice în sumă de 2570780 lei. În anul 2013 școlile din raion au procurat materiale didactice în sumă de 147100 lei.Din contul Consiliului Raional Călărași în 11 școli au fost procurate cîte 1 tabă magnetică interactivă de 350000 lei .8 școli de circumscripție au beneficiat de 38 table magnetice din cadrul proiectului „Educație de calitate în mediul rural” din Moldova.Din acelaș proiect toate liceele au fost dotate cu echipament texnic/1 computer, 1 diaproector/. În cadrul concursului anual pentru cea mai bună pregătire către noul an de studii, toate școlile au primit cîte o tablă portabilă, hărți pentru istorie și geografie. În anul 2014-2015 în raion sau procurat materiale didactice în sumă de 40000 lei. În 10 școli sau procurat10 table interactive în sumă de 498000 lei.În anul 2015 în raion sau procurat materiale didactice în sumă de 48000. Suma planificată pentru procurarea materialelor didactice pentru 2016 constituie 96335 lei. Materialele didactice s-au procurat pentru toate disciplinile școlare-planșe, hărți la istorie, geografie, glob, atlase, mașini de cusut, utilaje pentru lucrul cu lemnul, pirografe, inventar sportiv, mulaje la biologie, aparate, ustensile pentru experimente la fizică, chimie.Toate materialele didactice au fost utilizate eficient în cadrul tuturor orelor,sporind calitatea demersului didactic, cultivînd gustul estetic, gîndirea critică, ghidează învățarea eficientă la toate disciplinile, pentru realizarea curricului școlar, pentru sprijinirea procesului instructiv-educativ.Materialele didactice au contribuit la îmbunătățirea cunoștințelor elevilor și la menținerea activității educaționale.Mai rămîne de procurat mai multe materiale pentru ciclul primar.Eficiența utiizării materialelor didactice se urmărește șistematic de echipa managerială din fiecare școală aparte.Cadrele didactuce indică în proiectările de lungă durată materialele care se vor folosi la ore,vin cu propuneri de noi achiziții de mareiale didactice

Educația incluzivă a) În cadrul serviciului SAP activează - 7 specialişti:

şef -1, 2 pedagogi, 1 psihopedagog, 1logoped, 1 kinetoterapeut,1 psiholog. Localul în care activează serviciul SAP formează 4 birouri și o sală de ședințe. Cele mai dese probleme apar în timpul evaluarilor multidisciplinare din institutiile prescolare și anume:

- lipsa specialistilor ( logoped, psiholog, kinetoterapeut ) in instituțiile prescolare.

- lipsa materialelor didactice.- refuzul parintilor de a accepta copilul in categoria copiilor cu CES.- schimbarea periodica a locului de trai in cazul copiilor aflati in asistenta

parentala profesionala.- neinmplicarea cadrelor didactice din grădinițe in procesul de incluziune.- neadaptarea mediului din institutiile prescolare pentru copiii cu paralizie

cerebrala infantila.- lipsa concluziei medicale stabilite de specialisti.- neimplicarea parinților in procesul instructiv – educativ pentru a asigura o

continuitate a celor studiate in instituțiile preșcolare.

b) CREINr. d/o Instituția Nr. de elevi cu

CES CREI CDS/ unități

1. ȘP Călărași 8 + 0,752. ȘP Buda 2 + 0,253. G. Vălcineț 1 + 0,254. G. Hîrjaucă 13 + 15. Peticeni 9 + 0,756. G. Sadova 5 + 0,5

7. G. Pîrjolteni 4 + 0.5 Creat 2015, februarie

8. G. Onișcani 7 + 0,75

9. G. Bahmut 13 + 1,25 Creat 2014, decembrie

10. G. Horodiște 7 + 0,511. G. Pitușca 11 + 112. G. Meleșeni 8 + 0,7513. G. Nișcani 12 + 1

14. G. Hoginești 9 + 1 Creat 2014, decembrie

15. L.T.“ Ștefan cel Mare” Bravicea 20 + 2

16. L.T. Săseni 15 + 1.517. L.T. Țibirica 16 + 1

18.L.T. “V. Alecsandri” Călărași

20 + 2

19. LT“ M. Eminescu” Sipoteni 22 + 2

20. g.,,Ion Creanga” 10 + 121. g.Temeleuţi 3 - - -22. g.Dereneu 2 - - -23. g.Răciula 4 - - -24. g.Tuzara 4 - - -25. g.Hirova 6 - 0.5

26. Instituția preșcolară Pitușca 7 + 1 Creat 2015,

ianuarie

27. Instituția preșcolară Țibirica + - Creat 2015,

ianuarie28. Instituţia preşcolară

Nr.3 „Lăstărel„ or. 14 Parţial dotat 1

Călăraşi

29.Instituţia preşcolară Nr.2 „Guguţă”or Călăraşi

6 - 0,25 (ianuarie –mai 2016)

30. Instituţia preşcolară Tuzara 3 - -

31. Şcoala Primară Grădiniţa Vălcineţ 7 - 0,75

32. Instituţia preşcolară Dereneu 1 - -

33. Instituţia preşcolară Hîrjauca 2 - -

34. Instituţia preşcolară Păuleşti 1 - -

35. Instituţia preşcolară Peticeni 1 - -

total 273 21 22,25 1 parţial dotat

Centrele de resurse (20 în școli, 3 în grădinițe) sînt echipate cu cele necesare activităţilor individualizate și specifice de reabilitare. Apreciem atitudinea directorilor instituțiilor: Bravicea, Sipoteni, Bahmut, Pitușca, LT V. Alecsandri, ȘP Călărași, Onișcani, Hogineşti, I.Creangă, pentru implicare, crearea condițiilor, grija pentru toți copiii. Instituțiile din raion au încheiate acorduri de partenereat cu Centrul de zi Dorința, unde copiii cu dificiențe locomotorii, de limbaj, senzoriale beneficiază de serviciile specialiștilor (Vălcineț, Sipoteni, Pitușca, Nișcani, Parcani, Peticeni, Bravicea, Bahmut, Răciula, Săseni, Buda, Horodiște )

O problemă este insuficiența specialiștilor logopezi, psihologi, se încearcă soluționarea prin organizarea seminarelor, inițierea învățătorilor şi CDS în domeniu de către logopedul de la SAP, dar acest lucru nu e suficient , deoarece unele tulburări de limbaj se pot corecta doar de un specialist /postarea corectă a sunetelor dificitare/ în caz contrar riscăm să-i dăunăm copilului cu postarea unui sunet incorect. Practic în toate CREI lipsesc ,,spaţiile logopedice,, dotate cu oglinzi speciale, mese, ustensile - spatule, spirt, vată…/.c) Rampe de acces sînt în 9 institiții: Sipoteni, Săseni, Bravicea, Nișcani, Pitușca, Horodiște, Vălcineț, ȘP Călărași, LT“ M. Sadoveanu” Călărași, însă bare de susținere este doar la G. Nișcani. WC-uri adaptate există în Instituțiile Nișcani, Sipoteni, G. Vălcineț, Parcani. d) elevi cu CES în familii

Treapta de învățămînt

Forma de organizare a instruirii

totală parţială ocazională domiciliuÎnvățămînt primar/secundar general

201 9 17 -5

Învățămînt liceal 2 - - -Total copii: 234 203 9 17 5

Treapta de învățămînt

Nr.CopiiCES

Tipuri de probleme

deficiențe de învățare

deficiențe senzoriale

deficiențe socioemoţionale deficiențe locomotorii

Învățămînt primar 101 85 5 2 9

Învățămînt gimnazial 131 120 1 2 8

Înv.liceal 2 2Total: 234 205 6 4 19

e) Nr. Copii care studiază în baza PEI CA. CM.212 0 207

Notă: sînt elevi care studiază divers: unele discipline după curriculumul adaptat, altele după cel modificat. În tabele se referă la cele care predomină.f) Cadrele didactice de sprijin cît şi psihologul ( în cazul instituțiilor în care activează) lucrează cu copii, acordă asistență, se consultă cu cadrele didactice, parinţii, asigură adaptarea curriculară la posibilitățile de învățare și de dezvoltare ale elevilor și pentru a preciza modalități de lucru pentru fiecare capitol, temă sau lecție. Putem menționa activitatea dlor Pîrțină Tamara, LT Ștefan cel Mare, Bravicea, Gavriliță V-na, ȘP Călărași, Ralea Svetlana, G. Pitușca, Todiraşco Mariana LT V. Alecsandri, Călărași, Stratan Tamara, G. Nișcani. Întru diseminarea bunelor practici, SAP a organizat un şir de activităţi demonstrative raionale la care au participat toate CDS din instituţiile preuniversitare. Şi –au împărtăşit experienţa pedagogică CDS din L.T.Sipoteni Ţîcu Alexandra, g.Bravicea Pîrţînă Tamara, Galina Popa g.Nişcani Stratan Tamara, Stratan Maria, toate aceste CDSîn cadrul activităţilor au demonstrat o bogată experienţă pedagogică şi-o măiestrie profesională foarte înaltă.În anul acesta de studii raionul Călărași a participat în cadrul proiectului “ Integrarea copiilor cu dizabilități în școlile generale” finanțat de Banca Mondială administrat de FISM și implementat de Fundația “Lumos” Moldova. La cartografierea datelor au paricipat instituțiile de învățămînt, administrațiile publice locale, centrele de sănătate specialiști ai DASPF. În urma cartografierii a fost elaborată Harta Serviciilor Educaționale, Planul Strategic al Educației Incluzive în raion. O altă activitate în domeniu a fost Monitorizare situației copiilor cu CES de către CCC (Consiliul Consultatuv al Copiilor) în perioada decembrie 2014 februarie 2015 Eșantionul de lucru au fost elevii din 5 instituții: LT ”Mihai Eminescu”, comuna Sipoteni, LT ”Vasile Alecsandri”, LT ”Ștefan cel Mare”, Bravicea, LT Tibirica, Gimnaziul Oniscani. Obiective au vizat identificarea problemelor elevilor cu CES în școală și observarea incluziunii școlare a elevilor cu CES, dacă sînt acceptați de colegii de clasă, implicați în procesul educațional, activități extracurriculare. Drept sugestii au fost referite la promovarea unui management corect în clasa de elevi, (pentru diriginți), la implicarea elevilor cu CES în diferite activități extracuriiculare (directorii educativi, organizatorilor, cadrelor didactice de sprijin,) la monitorizarea cazurilor de absenteism școlar (managerii de instituții)ș.a.; Concluzii: Educația Incluzivă în raion este un process în derulare, problemele care trebuiesc soluționate sînt calitatea elaborării și adaptării curriculum-urilor, a

Competiții raionale Baieti şi Fete la educația fizică 2014-2015

Nr. d/o

Insatituţia

Tenis demasă

Joc

de

dam

e

Şah

Vol

ei

Bas

chet Olimpiada

2012

SperAnţeleOlimp.

Fotb

alL

iceu

Fotb

alG

imn.

„Gug

uţă”

Nr/P Clasamentul

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

B F B F B F B F B F B F B F B B B1. Hogineşti 8 8 142. Onişcani + + 21

3. Rădeni 17/21 8/9 55/13,5 19

4. Hirova 11-12

7-11

18/14 4/7 1 Desc. 41/4,5 4

5. Răciula 10 11 21/10,5 176. Tuzara 5 IV 9/ 4.5 47. Nişcani + +8. Căbăieşti 7/9 10 26/12 189. I.Creangă 6 4 5 4 19/4,75 710. Temeleuţi 1 3 2/3 8/2 19/3.16 111. Pîrjolteni 4 4 412. Sadova 3 7 10 20/6,66 11

13. Meleşeni 15-16 31/15,5 20

14. Bahmut 13-15 II 30/10 15

15. Peticeni 11 9 20/10 15

16. V.Alecsandri 1-5 3-5 4 2 2g,1L 1g,2L

1L, 6g 6 19/1

6 5/8 3 III 90/4,73 6

17. Saseni 22-17

10-12 3 4L 2 L 70/10 15

18. Bravicea 3L, 8g

1 L,3g

12/8 6/4 45/5,62 10

19. Ţibirica 21 20/6 1/5 52/10,4 16

20 M.Sadoveanu 2,3 1,2 3 1g3L

2g3L

2L, 3g 2g 11/5 3/3 3 VI 63/

3,5 2

22 Hîrjauca 9 5 14/7 13

23 Dereneu 9 5 14/7 13

24 Sipoteni 7-13 14 1L

2g1L2g 2g 7 13 3/10 2 I 78/5.57 9

25 Pituşca 3 4 8 15/10 7/6 2 55/6,87 12

26 Vălcineţ 8-14 8-9 4 1 1 1 1/4 2/1 V 59/4,53 5

27 Horodişte 10-20 4 7 3 44/8,8 14

28 Vocational 6-10 2 2 1 1 22/3,66 3

29 ŞP Călăraşi 4-9 4,4 21/5,25 8

Tabelul de mai sus demonstrează la ce probe de sport au participat instituţiile, locurile ocupate şi clasamentul la general pentru toate probele. La cota de participare o creştere sporită se observă la instituţiile care au mai mulţi elevi şi respectiv un număr mai mare de ore extraşcolare, ceea ce le permite să participe la mai multe probe de sport şi evident să obţină şi rezultate mai bune. Tot aici dacă urmărim tabelul de mai sus se poate spune cît de mult a contribuit profesorul de specialitate la promovarea activităţilor sportive şi cît de activ este. Rezultatele olimpiadei 2016

Disciplina

Limba română în şcoală naţională

Limba română în şcoală alolingvă

Limba rusă

Limba rusă în şcoală naţională

Limba străină Matematică Fizică

Locul I Locul II Locul III 1 1 1 Menţiune 2 1 Total 3 2 1

Chimie Informatică Biologie

Istoria românilor şi universală

Geografie Ecologie Economie Educaţie fizică Total

0 0 1 4 1 4 1 1 8

Securitatea vieţii şi sănătăţii elevilor În articolul cinci din Codul Educaţiei e menţionat, că educaţia are ca misiune:a) satisfacerea cerinţelor educaţionale ale individului şi societăţii;b) formarea potenţialului uman pentru a asigura dezvoltarea durabilă a ţării, calitatea vieţii şi bunăstarea poporului;În articolul şase Idealul educaţionalIdealul educațional al școlii din Republica Moldova constă în formarea personalității autonome cu spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoştinţe şi competenţe necesare pentru angajare pe piața muncii, dar şi independenţă de opinie şi acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale şi universale asumate. :(1) Personalul didactic are următoarele obligații:- să asigure calitatea procesului de învăţămînt prin respectarea standardelor educaţionale de stat şi a Curriculumului naţional;- să respecte drepturile copiilor;- să creeze condiţii optime pentru dezvoltarea potenţialului individual al copilului, elevului;

- să asigure securitatea vieţii şi ocrotirea sănătăţii copiilor, elevilor în procesul de învăţămînt; Asigurarea securităţii sociale, ecologice, alimentare şi promovarea unui mod sănătos de viaţă au conturat o nouă viziune privind ocrotirea sănătăţii copiilor. Aceasta presupune crearea celor mai bune condiţii preliminare pentru sănătate prin diminuarea factorilor de risc şi realizarea acţiunilor de prevenire a bolilor în rîndurile elevilor. Pentru a face un pas înainte în scopul ameliorării acestor situaţii în fiecare instituţie de învăţămînt din raion, printr-un ordin al directorului este numită o persoană cu responsabilitate de Securitatea şi Sănătatea angajaţilor şi a elevilor, sa-u în unele instituţii mici directorul îşi asumă această responsabilitate.. Persoanele sus numite efectuază periodic, de două ori pe an, instructajul cu personalul didactic şi cel auxiliar la locul de muncă, cu scopul preîntîmpinării cazurilor ce ar putea duce la situaţii de risc pentru sănătatea personal a elevilor şi a celor din jur. Astfel în toate şcolile se depun eforturi pentru a crea şi păstra condiţii bune de igienă psihologică pentru elevi. Sălile de clasă, laboratoarele şi sălile de sport sunt iluminate, încălzite şi ventilate şi au o suprafaţă adecvată grupurilor de elevi care le utilizează. În majoritatea instituţiilor de învăţămînt din raion mobilierul şcolar este de calitate dar nu totdeauna este de dimensiuni adecvate elevilor care îl utilizează, din cauza că deseori este dificil să-l procuri. Cu scopul de a preîntîmpina traumatismul în desfăşurarea procesului educaţional la orele de chimie, fizică, educaţie fizică, informatică cît şi la orele de educaţie tehnologică, elevii sînt instruiţi la început de an şcolar privitor la comportamentul lor în aceste săli de instruire. Elevii sînt semnaţi în registrele de evidenţă a instructajului, care se păstrează la profesor. Acest instructaj e necesar de efectuat şi înainte de fiecare lucrare practică, pentru a aminti elevilor acele momente de risc la care v-or acorda atenţie la lecţia dată. Cu toate că profesorii desfășoară acest instructaj, dar nu se înregistrează, cu excepția LT ,,V. Alecsandri,, . Se acordă atenție respectării reglementărilor locale în materie de securitate în laboratoarele de chimie şi fizică, informatică, în atelierele şcolare, de exemplu în ceea ce priveşte numărul de elevi care lucrează la un loc de muncă, utilizarea mijloacelor de apărare a hainelor de protecţie, depozitarea corectă a substanțelor chimice, pentru a închide accesul elevilor la ele, ventilaţia acestor cabinete şi supravegherea de către cadrul didactic a accesului la reţelele de distribuţie a curentului electric. În majoritatea cazurilor elevii sînt instruiți la început de an școlar, înainte de a începe să frecventeze lecțiile în aceste cabinete. Diriginţii de clasă, la început de an şi în ajun de fiecare vacanţă şcolară, desfăşoară înstructajul referitor la comportamentul elevilor în diferite circumstanţe şi care pot duce la situaţii de încendii, electrucutări , protejarea elevilor împotriva pericolelor legate de circulaţia rutieră pe perioada în care aceştia se află în incinta şcolii sau în afara ei (spre exemplu în timpul ieşirilor, transportului şcolar şi excursiilor şcolare).În toate şcolile este asigurată echiparea clădirilor care au mai multe etaje cu ieşiri de siguranţă, puncte de acces principale, dotate cu uşi care se deschid către exterior, și planul de evacuare care este afișat în toate instituţiile de învăţămînt). DÎ permanent ține la control Acest

În acest context, pentru formarea comportamentului responsabil la traficul rutier şi în caz de situaţii excepţionale, prin demersul Direcției Învățămînt sa recomandat ca în toate instituţiile de învăţămînt , în perioada de pînă la 30 ianuarie 2016 se va desfăşura: 1. Un antrenament de evacuare din edificiu (şcoală) a întregului colectiv în caz de situaţie excepţională (în caz de incendiu, cutemur de pămînt). Fiecare instituţie urma să evaluieze rezultatele antrenamentului (privind modul de organizare, metodele de acţiune, comportamentul elevilor profesorilor și personalului auxiliar.) 1. O evaluare a rezultatelor privind măsurile întreprinse în semestrul I al anului de studii, conform planului de activitate a instituţiei de învăţămînt, cu informarea Direcției Învățămînt despre ce sa proiectat şi ce sa făcut pe perioada primului semestru). De asemenea așa informații se prezintă de două ori pe an Ministerului Educației de acum trei anui la rînd. În gimnaziile Pituşca, Vălcineţ, Peticeni, Bravicia, LT Țibirica anual, primăvara se desfăşoară ziua protecţiei civile cu aplicaţii practice, cu impliucarea elevilor și cu participarea serviciilor de PC din raion. Pentru alfabetizarea corpului didactic cu sarcinile care stău în faţa lor, odată la trei ani toţi directorii şi directorii adjuncţi trec cursurile de trei zile la centrul de instruire din Chişinău, de asemeni şi dirijinţi de la clasele liceale, gimnaziale şi cele primare. Asigurarea securităţii şi protecţia vieţii tuturor copiilor sînt prioritare şi instituţiile de învăţămînt sînt ghidate să implice elevii în activităţi ce vizează:- învăţarea şi respectarea regulilor de circulaţie rutieră;- învăţarea şi respectarea regulilor tehnicii securităţii în mediul şcolar şi cotidian;- învăţarea şi respectarea regulilor de comportament adecvat în cazurile situaţiilor excepţionale (inundaţii, incendii, cutremure etc.);- formarea comportamentului responsabil pentru viaţa şi sănătatea proprie şi a celor din jur;-acordarea primului ajutor; Formarea la elevi a unor deprinderi de comportament responsabil la traficul rutier şi în cazul situaţiilor excepţionale urmează să se realizează în baza conţinuturilor integrate în cadrul disciplinelor: Educaţie civică, Fizică, Chimie, Biologie, Educaţie tehnologică, Educaţie fizică, precum şi în cadrul orelor de Dirigenţie. Recomandările metodologice cu referire la subiect se află în culegerea ,,Organizarea procesului educaţional în învăţămîntul preuniversitar, anul de studii 2013-2014 la disciplinele respective.În clasele primare în cadrul educaţiei moral-spirituale la nivel de înstituţii , managerii educaţionali din învăţămîntul preuniversitar au desfăşurat, în perioada 02-11 septembrie, Decada Ciculaţiei Rutiere, care a înclus pentru eleviiclaselor I-a lecţia tematică: ,,Fă cunoştinţă cu poliţistul tău,,, cu participarea reprezentanţilor poliţiei locale. În cadrul acestei decade în toate instituţiile de învăţămînt din raion, atît în clasele primare cît şi în cele gimnaziale s-au desfăşurat ore educative cu genericul: ,,Eu şi strada ABC-ul circulaţiei,, , în Şcoala primară Călăraşi, LT Pituşca, gimnaziile Hîrjauca, Pîrjolteni, Onişcani, Nişcani , Peticeni şi alte instituţii de învăţămînt.În gimnaziul ,,I. Creangă s-a desfăşurat lecţia scenetă ,,Vin maşini şi maşinele-cum să mă păzesc de ele,, , discuţia dirijată ,,Comportarea pe stradă şi prevenirea accidentelor cu copiii din clasa a treia.La una din întîlnirile cu directorii din această toamnă sa ajuns la înțelegerea ca la obiectele de studio ( fizică, chimie, biologie, geografie, educația civică şi celelalte obiecte

menționate în planul cadru) să se verifice de către directorul adjunct temele recomandate ce urmează să fie incluse în proiectele de lungă durată și să fie evidențiate în catalogul clasei la obiectele sus numite. Situația antiincendiară-măsuri. O importanță deosebită are pentru ameliorarea sănătății elevilor și orarul lecțiilor, care nu trebuie să fie alcătuit numai cu scopul de a include toate orele din Planul Cadru, dar și să se țină cont de posibilitățile fiziologice a elevilor pe parcursul zilei și a întregii săptămîni. Cercetarile psihopedagogice au arata că tendinta spre oboseala a elevilor, variaza in functie de zilele saptamanii, ca si in functie de diferitele momente ale zilei. S-a constatat ca, in general, performantele sunt scazute la inceput si sfarsit saptamana. Deasemenea, prima și ultima ora din zi sunt de randament scazut. Acest fapt se explica prin efectele perioadei de antrenare, atat la inceput de saptamana, cat si dimineata - caz in care se inregistreaza pierderi de energie. Cea mai critica este ultima oră . In schimb, capacitatile de lucru ating punctul cel mai inalt marțea, miercurea și joia respectiv in orele a doua si a treia (în clasele mai mici), la elevii mari menținandu-se la un nivel ridicat si in ora a patra. Aceste realitati trebuie sa ghideze intocmirea judicioasa a orarului, in asa fel incat materiile de studiu sa fie distribuite în conformitate cu gradul lor de dificultate. Binenteles ca, in vederea acestui lucru, este necesar sa se aprecieze cat mai exact coeficientul de oboseala propriu unei a sau alteia dintre materiile de invatamant. Verificarea orarului în cîteva instituții de învățămînt în acest an a arătat, că lunea și vinerea sînt zile destul de încărcate, de asemeni de multe ori lecțiile de fizică, matematică, chimie se întălnesc la prima oră sau la lecția șasea.În aceiaș zi pot fi ore de matematică, fizică, chimie, biologie, l. română. Nu se ține cont de numărul de ore din planul cadru. Astfel la biologie, fizică în clasa a VI-a, chimia în clasa a VII-a, orele de geografie, care sînt cite una pe săptămînă sînt plasate luni lecția întîia, sau ultima, dar și în cadrul săptămînii se observă acelaș lucru. Marți, miercuri, joi- toate lecțiile care țin de educație

Propuneri:1.La început de an şcolar directorii instituţiilor de învăţămînt v-or scoate la evidenţă toate locurile de risc din instituţie şi cele care pot fi înlăturate să se rezolve problema lichidării lor.

2.Directorii adjuncţi v-or monotoriza pe parcursul anului de studii implimentarea conţinuturilor ce ţin de PC la orele de educaţie civică, fizică, chimie, biologie, educaţie tehnologică, educaţie fizică, geografie precum şi în cadrul orelor de Dirigenţie.

3. Diriginţii de clasă în ajun de fiecare vacanţă şcolară v-or realiza instructajul de comportament al elevilor în diferite condiţii de risc, care pot duce la traumatism sau deces în caz de neglijare.

4. În toate şcolile, să se depuse eforturi pentru a implementa condiţii bune de igienă psihologică pentru elevi. În consecinţă, conducerea instituţiei trebuie să se asigure că:- Sălile de clasă, laboratoarele şi sălile de sport sunt iluminate, încălzite şi ventilate şi au o suprafaţă adecvată grupurilor de elevi care le utilizează.

- mobilierul şcolar să fie de calitate, sau reparat ca să nu prezinte pericol pentru elevi, să fie de dimensiuni adecvate elevilor care îl utilizează după înălţimea copiilor.5. Directorii instituţiilor de învăţămînt să asigure interzicera accesului în unitatea de învăţămînt (clădirea şcolii şi pe teriroriu) a persoanelor străine, care se află în stare de ebrietate şi alte afecţiuni ce ţin de comportamentul psihic al persoanelor.Plan de măsuri privind sporirea seguranţei securităţii ăn unităţile de învăţămînt din raion6. La alcătuirea orarului să se țină cont de cerințele psihopedagogice ce țin de posibilitatea elevilor de activa fără a obosi organismul.Asigurarea transportării copiilor la și de la o școală/cum se asigură/ 2015-2016

În urma optimizării unor instituții de învățămînt din raion și anume gimnazuiul Bahu, Păulești, Frumoasa, Hîrbovăț, Leordoaia, Mîndra, Novaci, Vărzăreștii-Noi, Părcani și dat fiind faptul că sunt localități amplasate la mai mult de 3 km de la școală și anume localitatea Bahmut, Veverița, Tochila, Oricova, Vătamăneasa, Ilinițchi, Podiș, Schinoasa, Bularda, Ursari, Buda, Pîrjolteni a apărut necesitatea transportării elevilor de la o școală la altă școală mai bună.De la începutul anului școlar 2015-2016 pînă la 31 mai 2016 au fost transportați 952 elevi cu 13 autobuze școlare, 6 din ele procurate în cadrul proiectului „Educație de calitate în mediul rural” din Moldova și 2 procurate de DÎ Călărași, 5 autobuze școlare a cîte 16 locuri primite de la ME și 2 unități de transport închiriate, după cum urmează:

Nr.d/o Localitatea de unde se deplasează elevii Localitatea/școala/ unde se deplasează elevii Nr.de rute Nr.de

elevi1 Păulești Călărași 2 732 Novaci Călărași 2 56 3 Novaci Tuzara 1 264 Leordoaia Hîrjauca 1 325 Mîndra Hîrjauca 1 486 Palanca Hîrjauca 1 727 Hîrbovăț Hîrjauca 1 228 Hîrbovăț Onișcani 1 359 Frumoasa Răciula 2 4910 Părcani Răciula 1 3711 Bahu Săseni 1 2912 Bravicea Țibirica 1 1013 Tochile Sipoteni 1 3114 Moara Oanței Sipoteni 1 3515 Sipoteni Bahmut 1 116 Veverița Bahmut 1 1317 Gara Bahmut Bahmut 2 7018 Ursari Buda 1 3119 Ursari Pîrjolteni 1 320 Buda Pîrjolteni 1 2521 Ursari Horodiște 1 1522 Buda Horodiște 1 3023 Schinoasa Țibirica 2 4924 Bularda Dereneu 1 1925 Oricova Călărași 1 1126 Vătămăneasa Călărași 3 5327 Vărzăreștii-Noi Pitușca 1 2128 Botoșanca Pitușca 2 26

Total 922

De vla 1 septembrie 2015 pînă la 31 mai 2016 avem închiriate 2 unități de transport care au transportat 31 elevi de la o localitate la alta după cum urmează:

Nr.d/o Localitatea de unde se deplasează elevii Localitatea/școala/ unde se deplasează elevii

Nr.de rute Nr.de elevi

1 Pîulești Nișcani 1 152 Ilinițchii Nișcai-Călărași 1 9

Podiș Călărași 1 3Baza Auto Nișcani 3Total: 30

Parteneriatea.)Parteneriatul Direcţia Învăţămînt – Consiliul Raional este favorabil .Consiliul Raional Călăraşi alocă finanţe pentru premierea elevilor deţinători ai locurilor I-IV ai olimpiadelor raionale şi profesorilor acestora , odihna de vară la tabăra “Romaniţa” Oricova, în fiecare an odihna elevilor în Polonia şi Belorusia, în unul din oraşele înfrăţite din ţările Austria, Germania, Italia, Franţa, Spania, deplasările la diferite concursuri peste hotarele ţării. Se premiază deţinătorii premiilor I-III la concursul rational “ Profesorul Anului “ Din componenta raională este salarizat antrenorul echipei de lupte libere din localitatea Bahu , campioni la concursuri naţionale şi internaţionale . Primăriile raionului susţin iniţiativele instituţiilor din teritoriu. Organizează surprise dulci pentru copiii de Întîi iunie, premiază elevii eminenţi, excursii. APL parțial acordă finanţe pentru şcolarizarea copiilor din comunitate.b.)În raion sînt la moment 25 Asociaţii părinteşti, înregistrate în primării. 24 din ele, conform statutului contribuie la îmbunătăţirea bazei materiale ale instituţiilor, colectîndu-se cîte 5 -3 lei lunar, de la fiecare familie care are copil în şcoală. În 16 Asociaţii părinteşti nu se mai colectează finanţe, din cauza situaţiei economice a părinţilor. Tot din aceste considerente se micşorează şi numărul membrilor asociaţiilor. În mare asociaţiile au fost fondate pentru înscrierea instituţiilor în proiectele FISM şi IREX .Cadrele didactice nu fac parte din conducerea APP .Instituţiile au fost informate despre necesitatea panourilor informative, care să oglindească activitatea financiară a APP . Activitatea financiară a APP a fost verificată de către Direcţia Generală Finanţe a Consiliului Raional, de către Inspectoratul Fiscal de Stat şi Procuratura raionului Călăraşi.Tradiţional la prima întrunire a părinţilor preşedintele APP face o dare de seamă .Cu suportul financiar al APP în L.T.” V.Alecsandri au fost procurate costume naţionale , reparate capital WC interioare , au fost ameliorate condiţiile sanitaro-igienice din sălile de clasă, sînt premiaţi elevii olimpici şi premianţii diferitor concursuri şcolare, raionale, republicane, se preconizează burse pentru liceenii eminenţi. În L.T. Pituşca au fost procurate substanţe chimice pentru realizarea aspectului practic al curriculei la chimie, în L.T. „M.Eminescu” Sipoteni au fost schimbare geamurile în sala sportivă, procurate ustensile pentru cantina şcolară, construită sonda de apă , care alimentează cu apă calitativănumai instituţia. Cu suportul APP Sipoteni și L.T.,,V.Alecsandri ,, a fost implementat proiectul „Proiectul de termoizolare a pereţilor şi schimbare a geamurilor

„ la Fondul de Eficienţă Energetică. Graţie acestui proiect sa îmbunătăţit regimul termic în instituţii.Cu suportul financiar al ONG “ TERRE des hommes ” în instituțiile : Școala Primară Călărași , Răciula , Țibirica , L.T. “ V. Alecsandri ” au fost deschise ludoteci. Au fost organizate concursuri de către acest ONG în rezultatul participării ludoteca Școlii Primare Călărași a primit un premiu de 400 dolari și un premiu pentru activități pentru timpul liber a copiilor din familiile socialment – vulnerabile .c)Parteneriate cu ONG- uri locale , republicane , internaționale : obiectivele acordurilor de colaborare , activități realizate împreună ) În scopul executării art. 20 din Legea nr.140 din 14 iunie 2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți a fost aprobată prin Hotărîrea de Guvern nr. 270 din 8 aprilie 2014 Instrucțiunea privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea , evaluarea , referirea , asistența și monitorizarea copiilor victime și potențiale victime ale violenței , neglijării , exploatării , traficului cu concursul Terre des hommes au fost inițiați responsabilii VNET :ONG Filantropia Slovenă a avut ca obiectiv excluderea cauzelor eșecului școlar . Dependența eșecului școlar de calitățile personale ale copilului , factorii familiali , factorii școlari ;relația procese emoționale – eșec școlar ; Dificultăți specifice de însușiire ; Fobia de școală – absentarea din cauza fricii ; Cooperarea părinților cu profesorii – baza rezolvării problemelor ;Seminarul directorilor adjuncți realizat cu suportul CIDDC a avut ca obiectiv identificarea copiilor în situație de risc , a cauzelor și consecințelor pentru sănătatea și dezvoltarea acestora ; examinarea cadrului legal și instituțional privind protecția copilului ; determinarea responsabilităților instituției de învățămînt în protecția copilului . b)Dreptul copilului la participare și oportunitățile de realizare ale acestuia în contextul vieții sociale ;rolul , scop , obiective , funcții ; rolul coordonatorului adult ;Vita Longa- Centru Prietenos Tinerilor desfățoară activități de promovare a modului de viață sănătos .d)Direcția Învățămînt colaborează cu serviciul de asistență socială . Proiectele implementate în raion de ONG Terre de hommes cer colaborare .Asistenții sociali se implică la școlarizarea copiilor , acordarea ajutorului material copiilor din familiile dezavantajate .Serviciul de ocrotire a sănătății vizitează instituțiile ,implicîndu- se în activități de promovare a modului sănătos de viață .Cu concursul serviciului de pompieri au fost organizate activități de instruire în instituții Prevenirea și stingerea incendiilor , ziua protecției civile .Colaboratorii poliției raionale au desfășurat activități ce țin de respectarea drepturilor copilului .Au distribuit pliante .Formatorii raionali formați de către ONG “ Parteneriate pentru fiecare copil” au instruit toți colaboratorii instituțiilor din raion la subiectul “ Acțiuni concrete – ÎMPREUNĂ pentru fiecare copil ”

Componenta financiară

Tabel. Informație privind alocarea mijloacelor financiare din Fondul pentru Educatie Incluziva pentru a.2015 Raionul CĂLĂRAŞI

Suma totală a Fondului pentru educatie incluziva aprobata pentru a. 2015- 1358,7 mii lei plus sold din 2014 234,5 mii lei

nr.d/o institutia localitatea

Total num. de elevi efectiv la 31.12.2015

Total num. efectiv de elevi cu CES la 31.12.2015

Num. centrelor de resurse la 31.12.2015

Cadre didactice de sprijin, unitati la 31.12.2015

Cadre didactice de sprijin, persoane fizice la 31.12.2015

Total repartizat din fondul pentru educatie incluziva

inclusiv (descifrarea alocațiilor după destinație)

Mijloace nerepartizate

cheltuieli de salarizare a cadrelor didactice de sprijin (art. art. 111, 112, 116)

crearea si intretinerea centrelor de resurse

1 2 3 4 5 6 7 8 9 = 10+11 10 11 121 LT Ţibirica Ţibirica 311 16 1 1 1 43 43    2 LT V.Alecsandri Călăraşi 717 20 1 1,5 2 68 55 13  3 LT M.Sadoveanu Călăraşi 517                4 LT M.Eminescu Sipoteni 601 22 1 2 2 115 115    5 L.Vocational Calarasi                  4 Total licee   2146 58 3 4,5 5 226 213 13  1 Gim. Ion Creanga Calarasi 171 10 1 1 1 42 12 30  2 Gim. Onişcani Onişcani 124 7 1 0,25 1 29,2 27 2,2  3 Gim. Căbăieşti Căbăieşti 116                

4 Gim. Meleşeni Meleşeni 110 8 1 0,5 1 27 27    5 Gim. Nişcani Nişcani 110 12 1 1 2 60 60    6 Gim. Peticeni Peticeni 115 10 1 0,75 1 47 47    7 Gim.Pîrjolteni Pîrjolteni 170 4 1 0,5 1 68,5 33 35,5  8 Gim.Tuzara Tuzara 144 3       7 7    9 Gim.Bahmut Bahmut 218 13 1 1,25 2 89,3 65 24,3  10 Gim.Hogineşti Hogineşti 157 15 1 1,25 2 50 50    11 Gim.Temeleuti Temeleuti 137 3              12 Gim.Hirova Hirova 147 6              13 Gim.Hîrjauca Hîrjauca 226 11 1 0,25 1 35 10 25  14 Gim.Răciula Răciula 255 3       30 30    15 Gim.Rădeni Rădeni 110                16 Gim. Sadova Sadova 158 5 1 0,25 1 30 30    17 Gim. Pitusca Pitusca 375 10 1 1 1 54 54    18 Gim. Gr. Vieru Vălcinet 205 1 1 0,25 1 42 42    19 Gim.Horodiste Horodiste 247 7 1 0,5 1 20 20    20 Gim. Ştef.cel Mare Bravicea 331 20 1 1,75 3 66 66    21 Gim.Săseni Săseni 189 15 1 1,5 3 38 38    22 Gim.Dereneu Dereneu 116 2              22 Total gimnazii   3931 165 15 12 22 735 618 117  1 Şc. prim.Călăraşi Calarasi 366 8 1 1 2 22 22    

2 Şc.prim.grad.Vălcinet Vălcineţ 140 2   0,5 1 0      

3 Şc.prim. Buda Buda 66 3 1 0,25 1 15 15    

3 Total sc.prim -sc. prim./grad.   572 13 2 1,75 4 37 37    

  DÎ Călărași                   595,229 T O T A L raion   6649 236 20 18,25 31 998 868 130 595,2

Executarea bugetului pe anul 2015

nr.d/o instituţia localitat

ea

codul institutiei

buget anual precizat

buget executat

cheltuieli de personal, total

inclusiv:

total plata marf. şi serv., art.113.00

inclusiv:

retribuirea muncii, art. 111

contr. de asig. soc. de stat oblig, art.112

prime asig.oblig.asist, med, art. 116

energia electrică, art. 113.01

gaze, art. 113.02

rechizite de birou, materiale şi obiecte de uz gospodăresc, art. 113.03

energia termica, art.113.04

reparaţii curente ale clădirilor şi încăperilor, art. 113.17

reparaţii curente ale utilajului şi inventarului, art. 113.18

formarea profesională, Art. 113.21

combustibil, art. 113.26

alte cheltuieli la art. 113

1 2 3 4 5 6 7=8+9+10 8 9 10

11=12+13+14+15+16+17+18+19+20

12 13 14 15 16 17 18 19 20

1 LT Ţibirica Ţibirica 4590 2958,7 2788,2 2380,8 1897,1 407,4 76,3 336,4 69,6 31,6 29,8   25,3   7,7   172,4

2LT V.Alecsandri

Călăraşi 4427 6047 5607,2 4334,2 3451,3 743,9 139 998,9 69 300,4 67,8   221,7 11,7 13,2   315,1

3LT M.Sadoveanu

Călăraşi 4428 5314 4997,7 4142,2 3300,8 708 133,4 772,8 59,5   44,8 426,7 40,1   19   182,7

4 LT M.Eminescu Sipoteni 4582 5609,4 5229,3 3893,7 3098 670,1 125,6 1185,9 138,7 295 106,9   147,4 0,8 27,2   469,9

5 L.Vocational Calarasi 4581 1886,9 1278,3 962,2 766,7 164,9 30,6 255     2,7       4,8   247,5

5 Total licee     21816 19900,7 15713,1 12513,9

2694,3 504,9 3549 336,8 627 252 426,7 434,5 12,5 71,9   1387,6

1 Gim. Ion Creanga Calarasi 4429 1906,2 1903,9 1423,8 1133,5 244,3 46 365,4 26 131,

9 25,1   28,5   3,3   150,6

2 Gim. Onişcani Onişcani 4564 1644,5 1592,8 1167,4 927,6 202,4 37,4 415,6 20,8 199,

7 8,6   82   6,3   98,2

3 Gim. Căbăieşti Căbăieşti 4516 1456,5 1292,7 985,8 785,6 168,6 31,6 208,9 9 60,1 20,5   30,2   8,3   80,8

4 Gim. Meleşeni Meleşeni 4589 1383,3 1366 1091,5 868,7 187 35,8 216,3 20 0,7 8,8   21   8,8 104,6 52,4

5 Gim. Nişcani Nişcani 4529 1637 1556,7 1147,1 915,7 194,6 36,8 408,3 25,2 125,

4 79   77   9,4   92,3

6 Gim. Peticeni Peticeni 4601 1413,6 1364,4 1180,4 940,9 201,7 37,8 178,4 10 57,2 9,4   6,8   9,3   85,7

7 Gim.Pîrjolteni Pîrjolteni 4518 1816,8 1717,3 1344,9 1070,5 231,6 42,8 344,2 36,3 59,6 48,1   21,9   6,1   172,2

8 Gim.Tuzara Tuzara 4600 1567,1 1474 1163,5 926,9 199,3 37,3 303,7 17,2 158,7 7,8   8,5   9,2   102,3

9 Gim.Bahmut Bahmut 4450 2127,3 2107,8 1372,1 1090,8 236,7 44,6 678,8 60,3 238,2 69,4   97,1   15,4   198,4

10 Gim.Hogineşti

Hogineşti 4498 1727 1673,3 1354 1078 232,1 43,9 308,9 17,4 87,8 27,7   19,8   11,3   144,9

11 Gim.Temeleuti

Temeleuti 4461 1581,8 1559,3 1286,1 1026,4 218,7 41 265,7 11,7 123,

1 7,8     10,1 5,5   107,5

12 Gim.Hirova Hirova 9715 1692,8 1628,8 1159,7 924,2 198,7 36,8 452 25,1 0,6 27,7   24   8,8 270 95,813 Gim.Hîrjauc Hîrjauca 9906 2967,7 2873,8 2363,7 1882,7 404,6 76,4 442,7 63,9 157 28   11,9   9,1   172,8

a

14 Gim.Răciula Răciula 9707 2536,9 2458,8 1953,7 1556,9 334,3 62,5 460 21 131,9 19,8   70   4   213,3

15 Gim.Rădeni Rădeni 9676 1434,2 1399,5 1074,5 851,4 187,6 35,5 321,5 28,6   10,7       4 180 98,2

16 Gim. Sadova Sadova 9527 2014,5 1880,1 1316,1 1049,4 224,6 42,1 442,4 43,6 121,4 98   18,6   4,8   156

17 Gim. Pitusca Pitusca 4540 3486,4 3408,9 2445,6 1948,4 418,6 78,6 888,5 45,7 142,1 141,1   172,3 4,4 24,2   358,7

18 Gim. Gr. Vieru Vălcinet 4460 2204,9 2069,5 1653,7 1318,5 282,2 53 349,5 23,7 150,

4 25,8   28,5 1 7,3   112,8

19 Gim.Horodiste

Horodiste 4491 2497,8 2432,6 2019,6 1607,8 347,4 64,4 399,7 34,5 181,

1 27,1   24,5   9,2   123,3

20Gim. Ştef.cel Mare

Bravicea 6684 3221,1 3048,5 2392,8 1908,4 408,2 76,2 598,4 49,5 140 73,7   49,1   19   267,1

21 Gim.Săseni Săseni 20 2258 2109 1676,9 1335,2 287,8 53,9 413,1 35,3   18,5   43,6   11,1 186 118,6

22 Gim.Dereneu Dereneu 4505 1582,6 1512,3 1255,6 1001,1 214,3 40,2 247,1 11,6 87,1 14,4   27,4   0,6   106

22 Total gimnazii     44158 42430 32828,5 26148,

65625,3 1054,6 8709,1 636,4 2354 797   862,7 15,5 195 740,6 3107,9

1Şc. prim.Călăraşi

Calarasi 4426 3413,8 3196,1 2147 1711,1 367 68,9 972 59,1   124,3 160,7 89,7 0,6 12,7   524,9

2 Şc.prim.grad.Vălcinet Vălcineţ 4460 1643,4 1514,8 939 748,4 160,6 30 431,2 33,6 70,5 47   19,3 1,4 0,6   258,8

3 Şc.prim. Buda Buda 4517 1018,8 898,7 576,3 461,5 96,5 18,3 209,1 18,2 1 22,9   13,9   7,7 22,9 122,5

3Total sc.prim -sc. prim./grad.

    6076 5609,6 3662,3 2921 624,1 117,2 1612,3 110,9 71,5 194,2 160,7 122,9 2 21 22,9 906,2

  DÎ Călărași                                    

30 T O T A L raion     72050 67940,3 52203,9 41583,

58943,7 1676,7 13870,

41084,1

3052,5 1243,2 587,4 1420,1 30 287,

9 763,5 5401,7

Resursele financiare ale sistemului de educație pentru anul 2015. Valoarea coeficientului A= 7363/7555 (2016)

B=428 187 mii lei(439 353 mii lei – 2016)- Transferurile caergoriale cu Direcția Specială de la Bugetul de stat, alcătuiesc – 74.740.9 mii lei.

- Bugetul total al instituțiilor de învățămînt secundar , ciclul I și II a constituit 78.160,5 mii lei. Bugetul precizat – 72.050 mii lei.

- Consiliul raional s-a cifrat la 8.845,7 mii lei- Fondul de Educație incluzivă – 1.358,7 mii lei.

În raion sînt 24 ordonatori secundari de buget și 5 ordonatori terțari.Bugetul executat pentru anul 2015 alcătuiește 67.940,3 mii lei sau 94,2% - față de precizat 86,9% față de bugetul total al instituțiilor de învățămînt.

suma, lei % față de bugetul executat 67.940,3 mii lei

instituțiile

cheltuieli de personal

52.203.9 mii lei 76.8

plata mărfurilor și serviciilor

13.870,4 mii lei 20,4

investiții caritale 149.1 mii le 0, 21 Bahmut, Budaprocurarea mijloacelor fixe

884.3 mii lei 1.31

reparații capitale 340.8 mii lei 0,51 L.T. V. Alecsandri, L. T. M. Sadoveanu, L. T m. Eminescu Sipoteni, G. Răciula, G. Sadova, ȘRG Vălcineț

alte cheltuieli 491.8 mii lei 0,7299,95

Cifrele expuse ne conduc la concluzii importante:1. Bugetul destinat învățămîntului a fost integral utilizat pentru întreținerea și dezvoltarea educației.

2. Ținînd cont de faptul că cheltuielile și sarcinile 20,4 % fac împreună întreținerea instituției de învățămînt atunci spunem că utilizarea a 96.8 pentru aceste cheltuieli nu este deloc favorabil dezvoltării instituțiilor. Sarcina noastră este de a raționaliza cheltuirea banului public pentru educație prin ajustarea raportului optim de numărul de elevi la 1 cadru didactic, implicit reducerea cheltuielilor de întreținere și favorizarea liniilor de buget pentru dezvoltzrea instituțională și dotarea sistemului de educațiecu echipament modern în acord cu prevederile Codului Educației și a Strategiei de dezvoltare Educația 2020. Iar acesta poate fi făcut doar prin eficientizarea fondurilor publice destinate educației. Componenta raională a fost aprobată pentru anul 2015 în suma de 8.845,7 mii lei, au fost distribuite 6.942,9 mii lei pentru:

- transportarea elevilor 2064.0 mii lei;- Întreținerea elevilor în cămin – 62,5 mii lei- Reparații capitale – 3.439,4 ( L. T. Țibirica, L. T. V. Alecsandri, L.T. M. Sadoveanu, G. Onișcani, G. Nișcani, G. Tuzara,

G. Hoginești, G. Hîrjauca, G. Săseni, G. Dereneu, Ș.R. Călărași;- Procurarea mijloacelor fixe – 95.0 mii lei;Fondul pentru educația incluzivă a constituit 1358,7 mii lei utilizat pentru crearea ți întreținerea a 20 Centre Locale de Resurse și cele 18 unități de CDS.

nr.d/o

instituţia localitatea

investiţii capitale, art. 241

procurarea mijloacelor fixe, art. 242

reparaţii capitale, art. 243

alte cheltuieli Soldul banesc inregistrat la 31.12.2015

Soldul banesc, mijloacele nerepartizate din Componenta raionala

Soldul banesc, mijloacele nerepartizate din fondul pentru educatie incluziva

1 2 3 21 22 23

24=6-(7+11+21+22+23) 25 26 27

1 LT Ţibirica Ţibirica   56,1   14,9 170,5    2 LT V.Alecsandri Călăraşi   206,2 51,7 16,2 439,8    3 LT M.Sadoveanu Călăraşi   45,7 22,1 14,9 316,3    4 LT M.Eminescu Sipoteni   22,7 110,2 16,8 380,1    5 L.Vocational Calarasi       61,1 608,6    

5 Total licee     330,7 184 123,9 1915,3    1 Gim. Ion Creanga Calarasi   110   4,7 2,3    

2 Gim. OnişcaniOnişcani       9,8 51,7    

3 Gim. CăbăieştiCăbăieşti 93,9     4,1 163,8    

4 Gim. MeleşeniMeleşeni   26   32,2 17,3    

5 Gim. Nişcani Nişcani       1,3 80,3    6 Gim. Peticeni Peticeni   4,9   0,7 49,2    

7 Gim.PîrjolteniPîrjolteni   22,2   6 99,5    

8 Gim.Tuzara Tuzara   4,3   2,5 93,1    9 Gim.Bahmut Bahmut   46,9   10 19,5    

10 Gim.HogineştiHogineşti   5,3   5,1 53,7    

11 Gim.TemeleutiTemeleuti       7,5 22,5    

12 Gim.Hirova Hirova   7,8   9,3 64    13 Gim.Hîrjauca Hîrjauca   55,7   11,7 93,9    14 Gim.Răciula Răciula   29,9 7 8,2 78,1    15 Gim.Rădeni Rădeni       3,5 34,7    16 Gim. Sadova Sadova     119,8 1,8 134,4    17 Gim. Pitusca Pitusca   64,9   9,9 77,5    18 Gim. Gr. Vieru Vălcinet   58,1   8,2 135,4    

19 Gim.HorodisteHorodiste   5   8,3 65,2    

20 Gim. Ştef.cel MareBravicea   16,5   40,8 172,6    

21 Gim.Săseni Săseni   11   8 149    22 Gim.Dereneu Dereneu   1   8,6 70,3    22 Total gimnazii   93,9 469,5 126,8 202,2 1728    1 Şc. prim.Călăraşi Calarasi   69,1   8 217,7    

2 Şc.prim.grad.Vălcinet Vălcineţ     30 114,6 128,6    3 Şc.prim. Buda Buda 55,2 15   43,1 120,1    

3Total sc.prim -sc. prim./grad.   55,2 84,1 30 165,7 466,4    

  DÎ Călărași             2136,8 595,230 T O T A L raion   149,1 884,3 340,8 491,8 4109,7 2136,8 595,2

În contextul celor constatate DÎTS și colectivele rețelei educaționale vor activa la îndeplenirea următoarelor obiective:I. Creșterea calității rezultatelor procesului educațional prin:1. Asigurarea cu cadre didactice şi manageriale profesioniste, capabile să presteze servicii educaţionale de calitate şi să gestioneze eficient instituţiile de învăţămînt;2. Modernizarea procesului de instruire şi de evaluare a nevoilor de formare reale, axate pe formarea de competenţe profesionale necesare asigurării unui proces educaţional de calitate.

II. Aplicarea legislaţiei, politicilor educaţionale promovate de Ministerul Educaţiei, care să asigure modernizarea, stabilitatea sistemului, precum şi garantarea egalităţii de şanse şi a accesului la educaţie;

III. Respectarea principiului de transparenţă a activităţii DÎTS;