Anexă

la Hotărârea Curții de Conturi

nr.28 din 22 iunie 2017

RAPORTUL

auditului de conformitate asociat auditului performanței privind gestiunea deșeurilor periculoase și de producție, impactul adițional

II. LISTA ACRONIMELOR

AAPL

Autoritățile administrației publice locale

AGRM

Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale

ANRANR

Agenția Națională de Reglementare a Activităților Nucleare și Radiologice

ANSA

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor

BNS

Biroul Național de Statistică

CA al FEN

Consiliul de administrare al Fondului Ecologic Național

CCRM

Curtea de Conturi a Republicii Moldova

CE

Comunitatea Europeană

CMA

Concentrație maximă admisibilă

CNSP

Centrul Național de Sănătate Publică

CSP mun. Chișinău

Centrul Sănătate Publică mun. Chișinău

DE

Directiva Europeană

DPPGD

Direcția prevenirea poluării şi gestionarea deșeurilor

FEL

Fondul Ecologic Local

FEN

Fondul Ecologic Național

GRM

Guvernul Republicii Moldova

IES

Inspectoratul Ecologic de Stat

IFS

Inspectoratul Fiscal de Stat

IMS

Instituții medico-sanitare

ISA

Instituția Supremă de Audit

ISSAI

Standardele Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit

MAIA

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

MDRC

Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor

MFC

Sistemul de management financiar şi control

MM

Ministerul Mediului

MS

Ministerul Sănătății

PIB

Produsul intern brut

POP

Poluanți organici persistenți

PRM

Parlamentul Republicii Moldova

RM

Republica Moldova

SPCSE al MAI

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne

SSSSP

Serviciului Supravegherii de Stat a Sănătății Publice

UE

Uniunea Europeană

ZEL „Bălti”

Zona Economică Liberă „Bălți”

OPPM

Oficiul Prevenirea Poluării Mediului

AE Chișinău

Agenția Ecologică Chișinău

ÎSDS

ÎSDS „Obiectele speciale nr.5101, 5102” din subordinea SPCSE al MAI

CIE

Centrul de Investigații Ecologice

IEG

Institutul de Ecologie și Geografie

Prezentul Raport este destinat conducerii Ministerului Mediului, Guvernului, Parlamentului Republicii Moldova, autorităților administrației publice locale, entităților implicate în sistemul de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție, societății civile și altor părți interesate.

III. GLOSAR

Deșeuri - substanțe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activități economice, menajere şi de consum, care şi-au pierdut, integral sau parțial, valoarea inițială de întrebuințare, dintre care unele sunt reutilizabile după prelucrare.

Deșeuri periculoase - deșeuri toxice, inflamabile, explozive, cursive, infecțioase sau de altă natură, care, introduse în mediu, pot aduce daune plantelor, animalelor sau omului.

Deșeuri de producție - deșeuri rezultate în urma unor procese tehnologice.

Deșeuri menajere - deșeuri provenite din activități casnice şi de consum.

Deșeuri medicale - toate deșeurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc în unitățile medicale.

Deșeuri infecțioase - deșeurile lichide şi solide care conțin sau sunt contaminate cu sânge sau alte fluide biologice, precum şi materialele care conțin sau au intrat în contact cu viruși, bacterii, paraziți şi/sau toxinele microorganismelor.

Deșeuri chimice şi farmaceutice - substanțele chimice solide, lichide sau gazoase care pot fi toxice, corozive sau inflamabile; medicamentele expirate şi reziduurile de substanțe chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene.

Deșeuri radioactive - materiale, articole, instalații, orice tip de obiecte sub orice formă care conțin ori sunt contaminate cu radionuclizi în concentrații superioare limitelor de exceptare şi pentru care nu s-a prevăzut şi nu se va prevedea nicio utilizare ulterioară.

Managementul deșeurilor radioactive - totalitatea activităților administrative şi operaționale implicate în manipularea (gospodărirea), transportul, pretratarea, tratarea, condiționarea, depozitarea intermediară şi depozitarea definitivă a deșeurilor rezultate de la obiectivele nucleare sau radiologice.

Gestionarea deșeurilor - orice activitate legată de formarea, tratarea, ambalarea, depozitarea, transportarea, acumularea, neutralizarea, prelucrarea, utilizarea, înhumarea sau distrugerea deșeurilor.

Depozitarea deșeurilor - depunerea deșeurilor în locuri autorizate şi special amenajate în acest scop (poligoane, gunoiști, spații subterane), în vederea înhumării sau păstrării lor temporare pentru o posibilă prelucrare şi utilizare ulterioară.

Prelucrarea deșeurilor - efectuarea unor operațiuni tehnologice (dezmembrare, tăiere, presare, brichetare, măcinare, topire-turnare, fermentare etc.), care modifică compoziția şi proprietățile fizice, chimice sau biologice ale deșeurilor în scopul transformării acestora în materii prime secundare sau neutralizării şi evacuării lor fără riscuri ecologice.

Neutralizarea deșeurilor - prelucrarea fizică, chimică sau biologică a deșeurilor în vederea lichidării ori diminuării proprietăților care prezintă pericol pentru calitatea mediului şi sănătatea populației.

Recuperarea deșeurilor - prelucrarea deșeurilor în vederea obținerii substanțelor reutilizabile ce se conțin în ele în stare pură, folosirea căldurii reacțiilor chimice rezultate din arderea deșeurilor.

Utilizarea deșeurilor[footnoteRef:1] - reintroducerea în circuitul economic a deșeurilor, ca atare ori ca materii prime secundare, a semifabricatelor, produselor finite sau energiei, obținute în urma prelucrării deșeurilor. [1: Noțiuni conform Legii nr.1347-XIII din 09.10.1997 privind deșeurile de producție şi menajere.]

Deșeuri municipale[footnoteRef:2] – deșeurile provenite din gospodărie şi deșeurile similare care provin din activități comerciale, industriale şi administrative. [2: Noțiuni conform Legii nr.209 din 29.07.2016 privind deșeurile. ]

Ierarhia deșeurilor - ordinea priorităților în cadrul legislației şi al politicii în materie de prevenire a generării şi de gestionare a deșeurilor: a) prevenirea; b) pregătirea pentru reutilizare; c) reciclarea; d) alte operațiuni de valorificare, inclusiv valorificarea energetică; e) eliminarea.

Responsabilitatea extinsă a producătorului - totalitatea de obligații impuse producătorilor, fie individual, fie colectiv, pentru recuperarea şi valorificarea sau reciclarea produselor scoase din uz. Activitățile pentru aplicarea responsabilității extinse a producătorului vizează măsurile de acceptare a produselor returnate şi a deșeurilor care rămân după utilizarea produselor respective, precum şi gestionarea ulterioară a deșeurilor şi asigurarea financiară pentru aceste activități.

Prevenirea generării deșeurilor[footnoteRef:3] - factor considerat a fi extrem de important în cadrul oricărei strategii de gestionare a deșeurilor, legat direct atât de îmbunătățirea metodelor de producție, tehnologiilor nonpoluante, cât şi de determinarea consumatorilor să-şi modifice cererea privind produsele (orientarea către produse verzi) şi să abordeze un mod de viață din care să rezulte cantități reduse de deșeuri. [3: Noțiuni conform Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19.11.2008 privind deșeurile.]

Pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor - operațiunile de verificare, curățare sau valorificare prin reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă operațiune de pretratare.

Reciclarea deșeurilor - orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe, pentru a-și îndeplini funcția inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu valorificarea energetică și conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de umplere.

Valorificarea deșeurilor - orice operațiune care are drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop, sau faptul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv, în întreprinderi sau în economie în general, inclusiv întrebuințarea deșeurilor, în principal, drept combustibil sau ca altă sursă de energie.

Eliminarea finală a deșeurilor - orice operațiune care nu este o operațiune de valorificare, chiar şi în cazul în care una dintre consecințele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substanțe sau de energie.

IV. SINTEZA

Curtea de Conturi a efectuat auditul de conformitate asociat auditului performanței privind gestiunea deșeurilor periculoase și de producție în conformitate cu Programul activității de audit pe anul 2016, precum și în scopul executării angajamentului internațional conform Programului activității Grupului de lucru EUROSAI pe anii 2015-2016 privind auditul mijloacelor alocate pentru prevenirea și lichidarea consecințelor catastrofelor[footnoteRef:4]. Probele de audit au fost colectate de la: MM, MS, MDRC, IES, ANRANR, ÎSDS, AGRM, IEG, Primăria mun. Chișinău, S.A. „Apă-Canal Chișinău”, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău, Î.M. Regia „Autosalubritate” a Consiliului municipal Chișinău, 8 Consilii municipale, 25 Consilii raionale și UTA Găgăuzia, alte entități părți ale sistemului de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție. Perioada auditată cuprinde anii 2015-2016. [4: Grupul de lucru EUROSAI privind auditul mijloacelor alocate pentru prevenirea și lichidarea consecințelor catastrofelor (Curtea de Conturi este membru al acestui Grup de lucru din anul 2014).]

Auditul public extern și-a propus ca obiectiv de a răspunde cu prioritate la următoarea întrebare generală: Sistemul de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție din Republica Moldova este unul integrat și asigură minimalizarea potențialelor amenințări pentru mediul înconjurător şi populație? Dacă nu, ce schimbări sunt necesare?

Generalizând constatările și concluziile de audit, prin divizarea factorilor interni și externi care au influențat impactul scontat, misiunea de audit prezintă sumarul constatărilor și riscurile care influențează funcționalitatea sistemului de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție din Republica Moldova, după cum urmează:

· Cadrul legislativ-normativ existent în domeniul gestiunii deșeurilor periculoase și de producție este depășit, învechit, ineficient și neajustat la prevederile legislației și standardelor comunitare, nu este prevăzută o delimitare clară a atribuțiilor Ministerului Mediului și ale instituțiilor din subordine în domeniul vizat (3.1).

· Sistemul instituțional și administrativ în domeniul protecției mediului, inclusiv al gestiunii deșeurilor periculoase și de producție, nu face față cerințelor și provocărilor, în special, angajamentelor asumate în Acordul de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.112 din 02.07.2014, având nevoie de o reformă și o consolidare semnificativă (3.1).

· Nu a fost aprobat un Program de stat privind valorificarea deșeurilor, se tergiversează implementarea obiectivelor/indicatorilor de performanță și a termenelor stabilite în Planurile de acțiuni privind implementarea strategiilor de mediu, de gestiune a deșeurilor, de dezvoltare regională, precum și de reducere şi eliminare a poluanților organici persistenți (3.3.2).

· Sistemul statistic actual de raportare a deșeurilor este învechit și neconform cerințelor internaționale privind monitorizarea deșeurilor în diferite puncte ale lanțului deșeurilor, ținându-se cont de gradul de toxicitate și pericol al deșeurilor (3.3.1).

· În Republica Moldova nu a fost creat un sistem integrat de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție, bazat pe activități conforme cu „ierarhia deșeurilor” și pe un mecanism de responsabilitate extinsă a producătorului pentru gestiunea deșeurilor, similar celui comunitar și angajamentelor asumate în Acordul de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană (3.2).

· Cheltuielile executate din Fondul Ecologic Național pentru finanțarea proiectelor în domeniul gestiunii deșeurilor sunt nesemnificative și constituie 31,6 mil. lei, sau 4,8% din suma totală a veniturilor acumulate în ultimii trei ani și destinate în acest scop, restul mijloacelor în sumă de 623,0 mil. lei (94,1%) fiind utilizate preponderent pentru finanțarea proiectelor sistemelor de apeduct și canalizare, consolidarea digurilor, inclusiv 82,5 mil.lei aprobate în buget la Programul gestiunea deșeurilor, care au fost utilizate, contrar normelor legale, pentru finanțarea proiectelor altor domenii (3.5).

· Plățile pentru poluarea mediului încasate în anul 2016 de la poluatori în Fondul Ecologic Local au înregistrat o scădere cu 2,1 mil.lei față de perioada precedentă de gestiune. Consiliul de administrare al Fondului Ecologic Local a decis finanțarea neregulamentară a 2 proiecte în sumă de 7,8 mil. lei, iar beneficiarii proiectelor nu au prezentat documentele justificative privind utilizarea a 1,6 mil.lei transferate neregulamentar în avans, nefiind valorificate la termen 2,8 mil. lei (3.6).

· Nu sunt autorizate și nu corespund cerințelor legislației naționale și internaționale de mediu 99,7%, sau 1147 de depozite/gunoiști existente, nefiind creată o infrastructură de depozite de deșeuri clasificate conform categoriilor comunitare, care să asigure protecția mediului înconjurător și a populației (3.3.11).

· Circa 98% din deșeurile municipale generate în țară sunt eliminate la gunoiști, care reprezintă singura opţiune de eliminare a lor, iar 80,2%, sau 1164 de localități rurale și urbane, din 1451 chestionate de audit, nu sunt asigurate cu servicii de salubrizare (3.3.11).

· Nu au fost aprobate recomandările metodologice privind crearea asociațiilor intercomunale de gestiune a deșeurilor, iar la nivel urban și la nivel rural nu există o infrastructură a serviciilor de gestiune a deșeurilor, constatându-se lipsa de întreprinderi dotate cu utilaj special pentru distrugerea deșeurilor și a mărfurilor calificate ca deșeuri, îndeosebi a celor periculoase, în scopul reducerii cantităților de deșeuri stocate (3.3).

· Nu este implementat un sistem/mecanism care să prevadă responsabilitatea extinsă a producătorului ce ține de gestiunea deșeurilor periculoase și specifice, cum ar fi deșeurile de baterii și acumulatori uzate, deșeurile de uleiuri uzate, deșeurile de echipamente electrice și electronice, deșeurile de ambalaje etc. (3.2.2), (3.3.4 - 3.3.6), (3.3.12).

· Circa 80% din deșeurile de producție generate anual în țară sunt eliminate la depozite și gunoiști, de rând cu cele menajere solide, excepție făcând deșeurile periculoase, care sunt stocate pe teritoriul unor întreprinderi (3.3.2).

· În prezent doar 10% din deșeurile reciclabile sunt recuperate, restul 90% fiind transportate la gunoiști, cu riscul de a aduce prejudicii mediului (3.2.1).

· Deșeurile periculoase rezultate din activitățile medicale sunt eliminate la depozitele de deșeuri menajere solide, din cauza lipsei de centre regionale și instalații de stocare/eliminare a deșeurilor rezultate din activitățile medicale conforme cerințelor comunitare, fapt care influențează situația sanitaro-epidemiologică din țară (3.3.9).

· Managementul deșeurilor radioactive necesită a fi consolidat prin implementarea tehnologiilor de depozitare definitivă, în scopul reducerii volumului deșeurilor radioactive stocate la depozite, precum și prin exercitarea unui control adecvat al deșeurilor respective, pentru asigurarea securității radiologice şi a radioprotecției populației (3.3.10).

· Nu a fost adoptat cadrul legal și nici creat un sistem eficient de securitate chimică conform obiectivelor de politici stabilite, atestându-se cantități mari de deșeuri chimice stocate la poligoane și depozite, precum și un număr mare de terenuri contaminate cu pesticide, care prezintă un pericol sporit pentru mediu și populație (3.3.3).

· Din lipsa indicatorilor privind concentrația maxim periculoasă a poluanților rezultați din deșeuri, precum și a resurselor financiare suficiente, MDRC nu a elaborat și nu a aprobat normele în construcții pentru proiectarea, construcția şi exploatarea depozitelor de deșeuri conform cerințelor comunitare, iar mijloacele financiare în sumă de 4,4 mil. lei, alocate la Programul gestiunea deșeurilor, au fost utilizate pentru implementarea proiectului Eliberarea izvoarelor râului Bâc în satul Temeleuți raionul Călărași (3.7.2).

· Autoritățile administrației publice locale nu întocmesc şi nu țin Registrele locurilor de depozitare a deșeurilor, care să conțină evidența sistematică a formării, depozitării şi prelucrării deșeurilor pe teritoriile din subordine, nefiind creat un sistem informațional automatizat privind managementul deșeurilor generate în țară (3.3.11).

· Sistemul actual de supraveghere și control ecologic de stat nu a fost reformat și eficientizat, fiind necesară efectuarea controalelor în baza riscurilor, eficientizarea cheltuielilor și consolidarea capacităților instituționale şi tehnice în domeniul protecției şi controlului calității factorilor de mediu (3.7.1).

· Organele administrației publice locale, organele de drept și societatea civilă nu conlucrează eficient cu organele de mediu în vederea contracarării şi depistării contravențiilor în domeniul gestiunii deșeurilor, care afectează mediul înconjurător și populația din teritoriu (3.3.11).

· Nu au fost implementate tehnologii nonpoluante în domeniul utilizării, neutralizării şi eliminării deșeurilor, pentru prevenirea şi limitarea influenței negative a deșeurilor periculoase asupra mediului și populației (3.4).

· Autoritățile administrației publice locale nu au adoptat măsuri de protecție civilă la obiectivele economice generatoare de deșeuri periculoase din țară, iar cele existente sunt insuficiente și urmează a fi revizuite (3.3.11).

· S-a constatat un nivel redus al acțiunilor de conștientizare ecologică a populației și agenților economici privind gestiunea deșeurilor, precum și insuficiența promovării problemelor, programelor şi acțiunilor de mediu (3.2.3).

În contextul celor menționate, auditul public extern conchide că sistemul actual de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție din Republica Moldova nu este integrat și nici bazat pe activități conforme cu „ierarhia deșeurilor” și pe un mecanism de responsabilitate extinsă a producătorului pentru gestiunea deșeurilor. În acest context, este necesară ajustarea cadrului juridic național în materie de deșeuri la prevederile legislației și standardelor internaționale, cu elaborarea politicii de stat şi a măsurilor de protecție a mediului şi sănătății populației, care să asigure prevenirea sau reducerea efectelor adverse, determinate de generarea şi gestiunea deșeurilor, precum şi reducerea efectelor negative generate de folosirea resurselor şi creșterea eficienței utilizării acestora.

Prezentul Raport conține recomandări cu privire la îmbunătățirea situației în sistemul actual de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție, resurselor financiare publice și patrimoniului public, care sunt adresate entităților vizate în acesta.

V. INTRODUCERE

Provocările ecologice de la sfârșitul secolului al XX-lea au dus la o reorientare a percepțiilor referitor la modul în care „mediul şi societatea umană” se influențează reciproc, statele lumii făcând eforturi conjugate pentru a face față noilor probleme apărute: globalizarea, criza economică și cea energetică, schimbările climatice, pierderea diversității sistemelor biologice şi ecologice şi deteriorarea calității mediului.

Problemele cu care ne confruntăm astăzi în domeniul gestiunii deșeurilor periculoase și de producție sunt legate de dorința de dezvoltare socială şi economică, pe de o parte, şi de menținerea calității vieții, pe de altă parte. În procesul de dezvoltare, capacitățile de asimilare a componentelor de mediu (aer, apă şi sol) la tipuri diferite de poluare deseori nu sunt luate în considerare. Astfel, problemele de poluare a mediului cu deșeuri devin complexe şi creează un risc de mediu ridicat.

Responsabilitatea părților implicate. Competențele Parlamentului şi Guvernului Republicii Moldova în domeniul gestiunii deșeurilor periculoase și de producție sunt statuate în Legea privind protecția mediului înconjurător[footnoteRef:5]. Totodată, unele atribuții specifice ale Guvernului în acest domeniu sunt stipulate în Legea privind deșeurile de producție şi menajere[footnoteRef:6], care din decembrie 2017 urmează a fi substituită prin Legea nr.209 din 29.07.2016 privind deșeurile, armonizată cu legislația UE în domeniu. De asemenea, un şir de atribuții funcționale sunt delegate, prin legi organice, autorităților administrației publice locale. [5: Legea nr.1515-XII din 16.06.1993 privind protecția mediului înconjurător (în continuare – Legea nr.1515-XII din 16.06.1993).] [6: Art.3 din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997 privind deșeurile de producție şi menajere (în continuare – Legea nr.1347-XIII  din  09.10.1997).]

Ministerul Mediului este autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, abilitată să elaboreze şi să promoveze politici publice la scară națională în domeniul protecției mediului. Prin intermediul Inspectoratului Ecologic de Stat și altor instituții subordonate, efectuează controlul de stat asupra respectării de către persoanele fizice şi juridice a legislației privind gestiunea deșeurilor, precum și expertiza ecologică a programelor, schemelor, proiectelor de transportare, depozitare, prelucrare, neutralizare, recuperare, utilizare, înhumare şi distrugere a deșeurilor. Totodată, MM asigură, în comun cu MS, controlul și evaluarea situației ecologice din Republica Moldova din punctul de vedere al gestionării deșeurilor şi informează populația despre aceasta.

În structura Aparatului central al MM este instituită Direcția prevenirea poluării şi gestionarea deșeurilor (9 unități). Una dintre căile prin care MM acționează pentru atingerea scopurilor şi obiectivelor propuse privind protejarea mediului înconjurător este utilizarea rațională a Fondului Ecologic National.

Conform Regulamentului[footnoteRef:7], în cadrul MM este creat şi activează Colegiul MM, alcătuit din 7 persoane: ministru (președinte al Colegiului), viceminiştri, angajați cu funcții de răspundere din Aparatul central, conducători ai subdiviziunilor MM, reprezentanți ai autorităților şi instituțiilor publice şi ai organizațiilor obștești de profil. În activitatea sa Colegiul se conduce de Regulamentul aprobat prin ordinul ministrului. Deciziile Colegiului se adoptă cu simpla majoritate de voturi ale membrilor Colegiului şi se realizează prin ordinele ministrului. [7: Pct.15, pc.16 și pct.17 din Regulamentul privind organizarea şi funcționarea Ministerului Mediului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.847 din 18.12.2009.]

Ministerul Sănătății deține atribuții privind supravegherea de stat a cerințelor sanitaro-epidemiologice în domeniul gestiunii deșeurilor periculoase și de producție, care sunt delegate și exercitate prin intermediul Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice și al centrelor teritoriale de sănătate publică.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor este responsabil de elaborarea normativelor în domeniul construcțiilor, precum și de crearea infrastructurii regionale, inclusiv de gestiune a deșeurilor.

Autorităților administrației publice locale le revine rolul principal în administrarea deșeurilor la nivel local, iar rezultatele depind, în mare măsură, de capacitatea acestora de a organiza lucrul, precum şi de modalitatea de implicare a agenților economici şi a societății în acumularea resurselor financiare. Competențele entităților implicate în sistemul de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție sunt prezentate în Tabelul nr.1 din Anexa 1 la prezentul Raport, iar schematic, sistemul respectiv este prezentat în Figura nr.1 din aceeași anexă.

VI. SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

Misiunea de audit a fost planificată[footnoteRef:8] și inițiată de către Curtea de Conturi în conformitate cu Programul activității de audit pe anul 2016, precum și în scopul executării angajamentului internațional conform Programului activității Grupului de lucru EUROSAI pe anii 2015-2016 privind auditul mijloacelor alocate pentru prevenirea și lichidarea consecințelor catastrofelor [8: Art.28 și art.31 alin.(1) din Legea Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 și Programul activității de audit pe anul 2016, aprobat prin Hotărârea Curții de Conturi nr.38 din 03.10.2016 (cu modificările ulterioare).]

Auditul de conformitate asociat auditului performanței privind gestiunea deșeurilor periculoase și de producție a avut drept scop exprimarea unei concluzii generale privind funcționalitatea sistemului actual de gestiune a deșeurilor, dacă acesta este unul integrat și asigură protecția mediului înconjurător și a populației, precum și dacă au fost adoptate/coordonate măsuri de protecție civilă la obiectivele economice generatoare de deșeuri periculoase din țară, pentru prevenirea consecințelor unor catastrofe. Perioada auditată cuprinde anii 2015-2016. În cadrul acestei misiuni, auditul public extern și-a propus ca obiectiv de a răspunde cu prioritate la următoarea întrebare generală: Sistemul de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție din Republica Moldova este unul integrat și asigură minimalizarea potențialelor amenințări pentru mediul înconjurător şi populație? Dacă nu, ce schimbări sunt necesare?

Pentru atingerea obiectivului menționat, precum și reieșind din riscurile identificate, au fost determinate următoarele obiective, formulate sub formă de întrebări de audit:

1. Cadrul legislativ, normativ și instituțional aplicabil în activitatea de gestiune a deșeurilor, inclusiv periculoase și de producție, a fost adoptat și armonizat cu politicile și prevederile legislative ale Uniunii Europene? Acesta acoperă dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și potențialele amenințări pe care le prezintă deșeurile pentru mediul înconjurător și populație?

2. Sistemul de colectare și tratare a fluxurilor de deșeuri, inclusiv periculoase și de producție, a fost dezvoltat și asigură reciclarea, valorificarea şi eliminarea totală a deșeurilor?

3. Infrastructura regională de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție este dezvoltată și dotată corespunzător la toate nivelurile?

4. Entitățile implicate în sistemul de gestionare a deșeurilor periculoase și de producție asigură respectarea cadrului de reglementare existent?

5. Suportul financiar pentru proiectele de domeniu finanțate prin intermediul Fondului Ecologic Național și din surse externe, precum şi instrumentele/mecanismele de reglementare existente asigură atingerea obiectivelor specifice activității de gestionare a deșeurilor şi conformitatea rezultatelor obținute cu obiectivele de politici?

6. Taxele şi plățile pentru poluarea mediului se calculează și se încasează în limitele stabilite de cadrul legislativ-normativ?

7. După caz, pot fi și alte constatări, pe care auditul le consideră importante spre a fi raportate.

Responsabilitatea de audit a constat în obținerea probelor de audit suficiente și adecvate pentru susținerea constatărilor și concluziei generale de audit privind conformitatea și eficacitatea măsurilor ce țin de gestiunea deșeurilor periculoase și de producție, precum și impactul adițional. Totodată, auditorii nu sunt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

Sfera auditului a cuprins evaluarea implementării cadrului legal și obiectivelor din strategiile de politici în domeniul gestiunii deșeurilor, inclusiv periculoase și de producție, a realizării Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană, precum și a îndeplinirii responsabilităților autorităților implicate în procesul de gestiune/administrare a domeniului respectiv.

Abordarea de audit. Misiunea de audit realizată a fost una de conformitate, asociată auditului performanței. Astfel, obiectivele de audit au fost atât de conformitate, cât și ale performanței, cu o abordare mixtă: pe sistem, stabilind dacă sistemele de management și control sunt funcționale și eficace; pe probleme, identificând carențele și punctele slabe ale domeniului gestiunii deșeurilor, precum și pe principalele rezultate, stabilind discrepanțele majore între impactul așteptat și rezultatul obținut ca urmare a gestiunii deșeurilor periculoase și de producție.

Sfera și metodologia auditului public sunt prezentate în Anexa nr.2 la prezentul Raport.

VII. CONSTATĂRILE AUDITULUI

În contextul celor expuse, elucidăm principalele constatări ale misiunii de audit realizate în urma colectării probelor de la mai multe instituții responsabile în cadrul sistemului de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție din Republica Moldova, reieșind din întrebările de audit, după cum urmează.

3.1. Obiectivul de audit I „Cadrul legislativ, normativ și instituțional aplicabil în activitatea de gestiune a deșeurilor, inclusiv periculoase și de producție, a fost adoptat și armonizat cu politicile și prevederile legislative ale Uniunii Europene? Acesta acoperă dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și potențialele amenințări pe care le prezintă deșeurile pentru mediul înconjurător și populație?”

Cadrul legislativ-normativ privind gestiunea deșeurilor periculoase și de producție nu permite dezvoltarea unui sistem integrat de management al deșeurilor, fiindcă legislația și standardele comunitare în materie de deșeuri nu au fost transpuse în legislația națională. Astfel, reglementarea gestiunii deșeurilor periculoase și de producție conține mai multe carențe, goluri, imperfecțiuni, urmare cărui fapt, în situația de dezechilibru și inconsecvență a normelor de reglementare, există riscul de interpretare și de aplicare unilaterală și derogatorie.

3.1.1. Cadrul legislativ-normativ național privind gestiunea deșeurilor, inclusiv periculoase și de producție, nu este racordat la legislația și standardele comunitare, fiind unul dispersat și care nu asigură o delimitare exhaustivă a competențelor și responsabilităților instituționale și administrative.

Domeniul gestiunii deșeurilor, în scopul reducerii acestora şi reintroducerii lor maximale în circuitul economic, prevenirii poluării mediului, este reglementat de Legea privind deșeurile de producție şi menajere[footnoteRef:9]. Auditul denotă că reglementările acestei legi nu corespund situației actuale şi cerințelor de racordare la legislația UE privind managementul deșeurilor. Astfel, legea actuală stabilește doar prevederi generale, care se bazează pe standarde vechi, și nu conține Lista deșeurilor, care specifică toate fluxurile de deșeuri generate, inclusiv deșeurile din extracții, deșeurile medicale periculoase/nepericuloase, deșeurile/subprodusele animaliere nedestinate consumului uman, deșeurile generate pe teritoriul zonelor economice libere etc. De asemenea, nu sunt reglementate responsabilitățile autorităților în cadrul acestui proces, precum și mecanismele de gestiune a deșeurilor, în special, a celor periculoase și de producție. [9: Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997. ]

Alte reglementări specifice domeniului de gestiune a deșeurilor se conțin și în alte acte legislative, cum ar fi Legea privind protecția mediului înconjurător și Legea privind plata pentru poluarea mediului[footnoteRef:10]. Se relevă că domeniul gestiunii deșeurilor în Republica Moldova dispune de un cadru legislativ dispersat pe diverse sectoare ale economiei, care conține prevederi contradictorii, fiind necesară revizuirea acestora, în scopul asigurării coerenței normelor. Aspectele respective sunt elucidate în compartimentele corespunzătoare din prezentul Raport. [10: Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului (în continuare - Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998). ]

Deși MM urma să aprobe, conform prevederilor legale[footnoteRef:11], în comun cu MS şi SPCSE al MAI, Regulamentul privind gestiunea deșeurilor, organizarea colectării, depozitării şi prelucrării lor, precum și Lista deșeurilor periculoase, auditul denotă că din momentul aprobării cadrului legal (anul 1997) și până în prezent acestea nu au fost aprobate. Potrivit informației MM, Regulamentul privind gestiunea deșeurilor a fost elaborat, dar încă nu este aprobat. [11: Art.4 lit.(f) și lit.(f1) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997. ]

De asemenea, auditul a constatat că în ultimii 4 ani nu a fost organizată elaborarea, aprobarea și realizarea unui Program de stat de valorificare a deșeurilor de producție şi menajere[footnoteRef:12], care ar acoperi întregul teritoriu geografic al Republicii Moldova. Totodată, nu au fost stabilite limitele de depozitare (înhumare) a deșeurilor, supravegherea acestora rămânând incertă ani la rând, fapt ce denotă nerespectarea prevederilor legale[footnoteRef:13]. [12: Programul de stat de valorificare a deșeurilor de producție şi menajere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.606  din  28.06.2000, abrogată prin Hotărârea Guvernului nr.796 din  25.10.2012.] [13: Art.3 lit.(a) și lit.(e) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997. ]

O altă problemă majoră o constituie și faptul că AAPL nu li s-a acordat sprijin metodologic privind modul de întocmire şi de ținere a Registrelor locurilor de depozitare a deșeurilor, conform indicilor calitativi şi cantitativi, astfel MM, în comun cu MS, nerespectând prevederile regulamentare[footnoteRef:14]. [14: Art.12 alin.(1) și alin.(2) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.]

MM, în comun cu MS, nu au stabilit proceduri și nu au aprobat normative privind formarea, depozitarea, prelucrarea, utilizarea, neutralizarea, evacuarea, înhumarea şi distrugerea deșeurilor, care să servească la determinarea cantităților maxim admisibile de deșeuri deosebit de periculoase, rezultate în urma proceselor tehnologice, a gradului lor de toxicitate, a conținutului componenților toxici din unele categorii de deșeuri periculoase. Acestea urmau să cuprindă și cerințe față de persoanele fizice şi juridice care desfășoară activități de gestiune a deșeurilor, precum și condițiile care trebuie respectate la obiectele implicate în asemenea activități.

3.1.2. Se atestă un nivel redus de realizare a acțiunilor aprobate de Strategia de gestionare a deșeurilor pentru anii 2013-2027[footnoteRef:15] și, respectiv, Strategia de mediu pentru anii 2014-2023[footnoteRef:16], Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016. [15: Hotărârea Guvernului nr.248  din  10.04.2013 „Cu privire la strategia de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027” (în continuare - Strategia de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027).] [16: Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.301 din 24.04.2014.]

În anii 2013 și 2014 au fost aprobate Strategia de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027[footnoteRef:17] și, respectiv, Strategia de mediu pentru anii 2014-2023[footnoteRef:18]. De menționat că, timp de 4 ani, MM nu a realizat obiectivele din Anexa nr.1 la Strategia nominalizată și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia[footnoteRef:19], care urmau a fi aprobate prin Hotărâre de Guvern în perioada 2013-2014, după cum urmează: [17: Hotărârea Guvernului nr.248  din 10.04.2013 „Cu privire la strategia de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.] [18: Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.301 din 24.04.2014.] [19: Obiectivul specific nr.2 din Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.248  din 10.04.2013 „Cu privire la strategia de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.]

· Regulamentul de autorizare a activităților de gestionare a deșeurilor, inclusiv a celor periculoase;

· Regulamentul privind depozitarea deșeurilor;

· Instrucțiunea privind evidența gestionării deșeurilor, inclusiv a celor periculoase;

· Lista deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase.

Totodată, nu au fost elaborate recomandări metodologice privind crearea asociațiilor intercomunale de gestionare a deșeurilor, care urmau a fi aprobate prin ordinul ministrului Mediului, termenul-limită de aprobare expirând în anul 2013.

Auditul a constatat și lipsa delimitării clare a responsabilităților și competențelor în cadrul MM și al instituțiilor din subordine, în vederea reglementării atribuțiilor ce țin de elaborarea politicilor în domeniul gestiunii deșeurilor, implementarea acestora, precum şi de controlul asupra respectării legislației, conform Legii privind administrația publică centrală de specialitate[footnoteRef:20]. Astfel, majoritatea agențiilor și serviciilor din subordinea ministerului exercită 2 sau toate 3 funcții: de elaborare a politicilor și legislației de mediu, de implementare și de control, în cadrul cărora se atestă un șir de confuzii și suprapuneri. [20: Legea nr.98 din 04.05.2012 privind administrația publică centrală de specialitate.]

Concomitent, examinările auditului denotă că, din lipsa indicatorilor privind concentrația maxim periculoasă a poluanților rezultați din deșeuri și a resurselor financiare suficiente, MDRC, în perioada anilor 2013 și 2014, nu a elaborat norme în construcții pentru proiectarea, construcția şi exploatarea depozitelor de deșeuri, conform cerințelor din Directiva nr.1999/31/CE a Consiliului din 26.04.1999 privind depozitele de deșeuri.

Prin Legea nr.112 din 02.07.2014, a fost ratificat Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte din 27.06.2014[footnoteRef:21], iar prin Hotărârea Guvernului[footnoteRef:22] a fost aprobat Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016. Auditul relevă că, din 65 de măsuri prevăzute pentru a fi realizate în anii 2014-2016 la capitolul 16 „Mediul înconjurător”, MM a realizat 34 de măsuri, sau 52,0%, astfel nerespectând termenele stabilite în Planul național de acțiuni nominalizat[footnoteRef:23]. Totodată, din totalul de 18 acțiuni aprobate în domeniul gestionării deșeurilor, resurselor, substanțelor chimice și poluării industriale, pericolelor industriale, au fost realizate 7, iar 11 au rămas nerealizate, urmare cărui fapt nivelul de realizare a constituit doar 39,0%. [21: Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte din 27.06.2014, ratificat prin Legea nr.112 din 02.07.2014.] [22: Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014 „Cu privire la aprobarea Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016”.] [23: Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014.]

3.1.3. A fost aprobată Legea nr.209 din 29.07.2016 privind deșeurile (cu aplicare din 23.12.2017), dar care nu transpune unele cerințe ale Directivei CE privind deșeurile, ceea ce poate genera riscuri de creștere semnificativă a stocurilor de deșeuri periculoase și de producție.

În vederea realizării Planului național de acțiuni și respectării prevederilor Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19.11.2008 privind deșeurile, a fost elaborată și aprobată Legea nr.209 din 29.07.2016 privind deșeurile, publicată la 23.12.2016, cu aplicare începând din 23.12.2017. De fapt, conform obiectivului strategic, legea nominalizată urma a fi adoptată în anul 2013. În temeiul acestei legi, în Republica Moldova urmează a fi implementat mecanismul de responsabilitate extinsă a producătorului și o gestiune corectă și eficientă a deșeurilor menajere, specifice și periculoase. Potrivit motivației MM, din considerentele că Legea deșeurilor a fost publicată abia la 23.12.2016, până în prezent autoritatea respectivă nu are aprobate mecanismele necesare de punere în aplicare a legii. Astfel, până în prezent nu sunt aprobate Programele de gestiune a deșeurilor și de prevenire a generării acestora și 6 Regulamente[footnoteRef:24], pentru transpunerea a patru Directive și a unui Regulament ale Parlamentului European și ale Consiliului în domeniul gestiunii deșeurilor. [24: Regulamentul cu privire la depozitele de deșeuri; Regulamentul privind deșeurile de echipamente electrice și electronice; Regulamentul privind ambalajul și deșeurile de ambalaj; Regulamentul privind bateriile și acumulatoarele, precum și deșeurile acestora; Regulamentul privind poluanții organici persistenți; proiectul Hotărârii Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.81 din 2 februarie 2009 pentru aprobarea Regulamentului privind bifenilii policloruraţi şi terfenilii policloruraţi.]

Auditul relevă că în legislația națională nu au fost transpuse prevederile Directivei 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15.03.2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive. În acest scop, este elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative, acesta fiind în proces de promovare.

Principalele cauze invocate de MM, care au generat neadoptarea cadrului legislativ și normativ aplicabil în activitatea de gestiune a deșeurilor periculoase și a substanțelor chimice, sunt insuficiența de personal calificat pentru elaborarea acestuia, fluctuația cadrelor, schimbarea de guverne, precum și procedurile de adoptare a proiectelor de legi aferente domeniului gestionării deșeurilor periculoase și de producție, care durează în timp.

Se denotă că Legea nr.209 din 29.07.2016 privind deșeurile[footnoteRef:25] prevede incinerarea doar a deșeurilor din activitatea medicală, care sunt nesemnificative ca și cantitate, comparativ cu alte tipuri de deșeuri periculoase și de producție. În acest context, se atestă netranspunerea integrală a cerințelor Directivei CE privind deșeurile[footnoteRef:26], fapt care poate genera riscuri de creștere semnificativă a stocurilor de deșeuri periculoase și de producție. [25: Legea privind deșeurile nr.209 din 29.07.2016. ] [26: Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19.11.2008 privind deșeurile.]

Totodată, se menționează că în anii 2015-2016 Colegiul MM nu a examinat și nu a adoptat nici o decizie privind situația creată în domeniul gestiunii deșeurilor periculoase și de producție, ținând cont de impactul negativ al deșeurilor periculoase/toxice asupra mediului înconjurător și populației.

3.2. Obiectivul de audit II „Sistemul de colectare și tratare a fluxurilor de deșeuri, inclusiv periculoase și de producție, a fost dezvoltat și asigură reciclarea, valorificarea şi eliminarea totală a deșeurilor?”

Pe teritoriul țării nu a fost creat un sistem integrat de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție conform „ierarhiei deșeurilor”, bazat pe un mecanism de responsabilitate extinsă a producătorului pentru gestiunea deșeurilor, similar celui comunitar. În contextul creșterii economice, precum și al volumului şi diversității deșeurilor, crearea unui sistem integrat de gestiune a deșeurilor este o necesitate stringentă pentru Republica Moldova.

3.2.1. În Republica Moldova doar 10% din deșeurile reciclabile sunt recuperate, restul 90% sunt transportate la gunoiști, fapt care poate genera riscuri majore pentru mediu și sănătatea populației.

Potrivit normelor legale[footnoteRef:27], protecția mediului înconjurător constituie o prioritate națională, care vizează în mod direct condițiile de viață şi sănătatea populației, precum şi capacitățile de dezvoltare durabilă a societății pe viitor. [27: Art.3 și art.67 din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.]

Orientarea strategică a Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană presupune armonizarea contextului național la valorile și standardele europene, transpuse în documentele de politici naționale. Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19.11.2008 privind deșeurile are ca obiectiv principal reducerea la minimum a efectelor negative ale generării şi gestiunii deșeurilor asupra sănătății populației şi mediului, urmărirea reducerii consumului de resurse şi favorizarea aplicării în practică a ierarhiei gestiunii deșeurilor. Transpunerea Directivei comunitare în calitate de ordine a priorităților privind gestiunea deșeurilor se referă la activitățile conforme cu „ierarhia deșeurilor”, care se aplică în cadrul legislației comunitare[footnoteRef:28] şi politicii în materie de prevenire a generării şi gestiunii deșeurilor. Conform Directivei nominalizate, principalele priorități sunt prevenirea generării deșeurilor şi reducerea nocivității lor. Când nu se poate realiza nici una, nici alta, deșeurile trebuie reutilizate, reciclate sau valorificate ca sursă de energie prin incinerare. În ultimă instanță, deșeurile trebuie eliminate în condiții de siguranță pentru protecția mediului şi sănătății populației. Ierarhia gestiunii deșeurilor este prezentată în Figura nr.2. [28: Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19.11.2008 privind deșeurile; Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26.04.1999 privind depozitele de deșeuri, modificată prin Regulamentul (CE) nr.1882/2003.]

Figura nr.2

Sursă: Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19.11.2008 privind deșeurile.

În UE a avut loc o schimbare clară în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. În anul 2010, o proporție mare (37%) din deșeurile municipale solide (care reprezintă 10% din totalul deșeurilor generate în UE) era încă amplasată în depozite de deșeuri. În schimb, în prezent, tendința este spre reciclare/compostare (38%) sau incinerare, cu recuperarea energiei (21%), în funcție de fluxurile de deșeuri.

Auditul a constatat că până în prezent în Republica Moldova nu a fost creat un sistem integrat de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție, similar celui comunitar, după principiile generale concentrate în aşa-numita „ierarhie a deșeurilor”. Astfel, se relevă că în țară doar 10% din deșeurile reciclabile sunt recuperate, restul 90% sunt transportate la gunoiști, fapt care poate genera riscuri majore de a aduce prejudicii mediului. În aceste circumstanțe, auditul denotă că doar gestiunea rațională a deșeurilor poate proteja sănătatea publică şi poate fi benefică pentru mediu, favorizând în același timp conservarea resurselor naturale. Potrivit directivelor UE, reciclarea prezintă beneficii economice şi sociale importante: generează creșterea economică, stimulează inovarea, creează locuri de muncă şi contribuie la asigurarea disponibilității resurselor critice. Reciclarea are o prioritate majoră în cadrul politicii europene şi globale, pentru trecerea la o economie circulară, bazată pe reciclare, față de cea liniară existentă în Republica Moldova, de la care să genereze un mediu sănătos pentru generațiile de astăzi şi viitoare. Circuitul economic cu tendința spre o economie liniară aplicată în țară este prezentat în Figura nr.3, iar cu tendința spre o economie circulară bazată pe reciclarea deșeurilor, aplicată în UE - în Figura nr.4

Figura nr.3 Economie liniară Figura nr.4 Economie circulară

Sursă: Rapoartele privind sistemele de gestiune a deșeurilor aplicate în țările comunitare.

Potrivit Strategiei de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027[footnoteRef:29] și Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană în perioada 2014-2016[footnoteRef:30], este prevăzută crearea în Republica Moldova a unui sistem integrat de gestiune al deșeurilor, inclusiv periculoase și de producție. Costurile totale pentru implementarea acestor prevederi strategice au fost estimate în sumă totală de 2251,3 mil. lei și 145,2 mil. euro, surse care urmau a fi alocate în anii 2013-2016 din FEN și din asistența externă, dar care n-au fost identificate și aprobate în limitele și termenele planificate. [29: Secțiunea 4 și Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.248 din 10.04.2013 „Cu privire la strategia de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.] [30: Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014 „Cu privire la aprobarea Planului național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2014-2016”.]

Examinările auditului denotă că, din 40 de acțiuni generale planificate (indicatori de performanță/obiective) din Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei de gestiune a deșeurilor[footnoteRef:31], cu termenul de realizare în anii 2013-2016, raportate anual Guvernului, s-au realizat 12 acțiuni (30%), în proces de realizare fiind 27 de acțiuni (67,5%), iar o acțiune nu a fost inițiată (2,5%). Prioritar, acțiunile realizate se rezumă la elaborarea și avizarea actelor normative aflate în proces de adoptare și preconizate pentru punerea în aplicare a Legii privind deșeurile[footnoteRef:32]. Astfel, impactul neimplementării în termenele aprobate a Strategiei influențează situația generală privind gestiunea deșeurilor periculoase și de producție, având efecte negative asupra mediului și populației. [31: Secțiunea 4 și Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.248  din 10.04.2013 „Cu privire la strategia de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.] [32: Legea privind deșeurile nr.209 din 29.07.2016. ]

3.2.2. Capacitățile instituționale ale tuturor părților cu responsabilități în domeniul gestiunii deșeurilor sunt insuficiente pentru implementarea unui sistem de management integrat al deșeurilor, inclusiv periculoase și de producție, ca urmare, rămâne a fi semnificativ numărul populației care nu beneficiază de servicii de colectare a deșeurilor, iar capacitățile de colectare a deșeurilor periculoase și de producție nu sunt dezvoltate, fiind iminent riscul asupra mediului și sănătății populației.

Probele de audit colectate la 9 Consilii municipale, 25 Consilii raionale de nivelul II și UTA Găgăuzia privind implementarea indicatorilor de performanță stabiliți în Strategia de gestiune a deșeurilor, cu termenul de realizare în anii 2013-2016, au relevat următoarele:

· Capacitățile instituționale ale Consiliilor municipale și raionale, necesare pentru planificarea, organizarea şi implementarea unui sistem de management integrat al deșeurilor periculoase și de producție la nivel regional, sunt insuficiente în condițiile lipsei personalului pregătit în acest domeniu.

· Acoperirea cu servicii de salubrizare în localitățile urbane constituie 60-70%, iar în localitățile rurale - 6-10%, lipsa acestor servicii fiind înregistrată în 1164 de localități (80,2%), din totalul de 1451 de localități chestionate de audit. Ca urmare, rămâne a fi semnificativ numărul populației care nu beneficiază de servicii de colectare a deșeurilor.

· Procesul de creare a sistemelor de colectare a deșeurilor în mediul urban/rural prin procurarea containerelor, construcția platformelor, dotarea cu transport specializat și amenajarea stațiilor de transfer etc., decurge lent.

· Deși, potrivit obiectivelor strategice, în anii 2014-2016 urma a fi creat câte un punct de colectare la nivel de regiune, în ultimii 4 ani pe teritoriul Consiliilor municipale și raionale nu a fost creat niciun sistem de colectare şi transportare a deșeurilor periculoase.

· Consiliile municipale și raionale nu au elaborat şi nu au implementat un sistem integrat de colectare separată a deșeurilor periculoase și specifice (bateriile și acumulatorii, deșeurile de echipamente electrice și electronice, uleiurile uzate, cauciucurile uzate și ambalajele), precum și nu au creat capacități de valorificare a deșeurilor contaminate cu substanțe periculoase din construcții şi demolări, în vederea eliminării acestora.

· Nu au fost dezvoltate capacități de prelucrare, tratare şi eliminare a deșeurilor periculoase și de producție care să corespundă standardelor internaționale (deșeurile galvanice, cu compuși de cianură, ce conțin vanadiu, plumb, mercur, șlam petrolier etc.). În Republica Moldova este înregistrată o singură întreprindere autorizată de MM, care, din lipsă de capacități, refuză colectarea deșeurilor periculoase de la agenții economici.

· În ariile protejate de stat, zonele de protecție a surselor de apă și în bazinele de apă sunt abandonate haotic deșeurile provenite din construcții şi demolări, dejecțiile animaliere, deșeurile de producție și cele menajere.

· Capacitățile de eliminare a deșeurilor infecțioase existente sunt insuficiente și nu acoperă colectarea tuturor deșeurilor infecțioase generate de IMS şi pretratarea acestora înaintea eliminării.

· Cantitatea de deșeuri colectată separat pe teritoriul țării pe categorii de deșeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă, şi, respectiv, reciclată este nesemnificativă comparativ cu cantitățile generate și eliminate la depozite și gunoiști. Totodată, la etapa actuală deșeurile periculoase generate în condiții casnice sunt colectate în amestec cu deșeurile menajere.

· AAPL nu au întreprins măsuri care să încurajeze prevenirea generării deșeurilor, inclusiv prin reciclare, cu implementarea proiectelor privind valorificarea energetică a deșeurilor, acolo unde valorificarea materială nu este fezabilă.

· Nu au fost reduse cantitățile de deșeuri depozitate la gropile de gunoi neconforme cerințelor cadrului legal comunitar, stabilite în obiectivele strategice.

· Nivelul redus de conștientizare ecologică a populației și agenților economici privind gestiunea deșeurilor din mediul urban și cel rural, precum și insuficiența promovării de către autorități a problemelor, programelor şi acțiunilor de mediu.

3.2.3. Un impediment semnificativ în implementarea obiectivelor strategice, îndeosebi aferente gestiunii deșeurilor periculoase și de producție, îl constituie neajustarea cadrului național la prevederile cadrului legal comunitar[footnoteRef:33], referitor la reglementarea responsabilităților ce revin generatorilor de deșeuri, conform principiului „poluatorul plătește”, sau, după caz, producătorilor, conform principiului „răspunderea extinsă a producătorului”. [33: Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19.11.2008 privind deșeurile. ]

Examinările efectuate în cadrul Aparatului central al MM relevă că Direcția prevenirea poluării şi gestionarea deșeurilor a identificat unele riscuri privind implementarea prevederilor strategice. Astfel, deși DPPGD a depus unele eforturi privind implementarea indicatorilor de performanță aprobați la etapa adoptării bugetului MM, auditul a constatat că la 01.01.2016, din 8 indicatori stabiliți la grupa colectarea și distrugerea deșeurilor, a fost realizat un singur indicator de performanță, 3 indicatori nu au fost realizați, iar 4 indicatori s-au realizat parțial. În anul de gestiune 2015 indicatorii de eficiență nu au fost atinși, în condițiile executării unor cheltuieli cu suport financiar din FEN în sumă de 15,5 mil. lei, sau 22,9% din suma de 67,8 mil.lei planificată.

Analogic, la 01.01.2017, din 19 indicatori de performanță stabiliți la grupa colectarea și distrugerea deșeurilor, au fost realizați 5 indicatori, 8 indicatori nu s-au realizat, iar 6 indicatori au fost realizați parțial. Din 6 indicatori de eficiență planificați cu suport financiar din FEN în sumă de 111,5 mil. lei, numai 2 indicatori au fost executați parțial, fiind valorificate 5,9 mil.lei, sau 5,3% din suma planificată în acest scop. De menționat că DPPGD în ultimii 3 ani și-a stabilit indicatori de performanță diferiți, care nu pot fi măsurați/evaluați în evoluție și în timp, deși strategiile de gestiune a deșeurilor conțin obiective stabile, care urmează a fi implementate la termen. Indicatorii de performanță la 01.01.2016 și 01.01.2017 pe programul/subprogramul colectarea și distrugerea deșeurilor, executați de către DPPGD, sunt prezentați în Anexa nr.3 la prezentul Raport.

Auditul a constatat că situația creată în domeniul deșeurilor se datorează conlucrării ineficiente interinstituționale a tuturor părților cu responsabilități în gestiunea deșeurilor (MM, MS, MDRC, AAPL).

Un impediment semnificativ în implementarea obiectivelor strategice, îndeosebi aferente gestiunii deșeurilor periculoase și de producție, îl constituie neajustarea cadrului național la prevederile cadrului legal comunitar[footnoteRef:34], în ce privește responsabilitatea pentru activitățile de gestiune a deșeurilor. Conform cadrului legal comunitar, această responsabilitate revine generatorilor acestora, conform principiului „poluatorul plătește”, sau, după caz, producătorilor, conform principiului „răspunderea extinsă a producătorului”. [34: Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19.11.2008 privind deșeurile. ]

În aceste circumstanțe, politicile în domeniul gestiunii deșeurilor trebuie să se subscrie obiectivelor politicii europene în materie de prevenire a generării deșeurilor şi să urmărească reducerea consumului de resurse, cu aplicarea în practică a „ierarhiei deșeurilor”, pentru a proteja în mod adecvat mediul înconjurător și sănătatea populației.

3.3. Obiectivul de audit III „Infrastructura regională de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție este dezvoltată, dotată și funcționează corespunzător la toate nivelurile?”

Infrastructura regională de gestiune a deșeurilor periculoase și de producție nu este dezvoltată și dotată corespunzător la toate nivelurile, fapt care a determinat creșterea semnificativă a volumului deșeurilor generate/stocate și un nivel scăzut de reciclare a deșeurilor. AAPL nu asigură în măsura cuvenită executarea pe teritoriile din subordine a legislației privind gestionarea deșeurilor, inclusiv periculoase și de producție, precum și tergiversează adoptarea, în comun cu autoritățile teritoriale pentru protecția mediului şi pentru sănătate, a unor decizii privind alocarea de terenuri pentru construcția depozitelor de eliminare a deșeurilor, construcția (extinderea) obiectivelor destinate prelucrării şi neutralizării acestora conform cerințelor internaționale.

Conform Strategiei de gestionare a deșeurilor pentru anii 2013-2027[footnoteRef:35], unul dintre principiile de gestionare a deșeurilor este regionalizarea, care prevede divizarea teritorială în 8 regiuni[footnoteRef:36] de management integrat al deșeurilor, criteriile de bază pentru planificarea regională fiind: așezarea geografică, dezvoltarea economică, existența drumurilor de acces, numărul populației etc. Totodată, unele obiective din Strategia de mediu pentru anii 2014-2023[footnoteRef:37] prevăd crearea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor şi substanțelor chimice, care ar contribui la reducerea cu 30% a cantităților de deșeuri depozitate şi la creșterea cu 20% a ratei de reciclare până în anul 2023. [35: Hotărârea Guvernului nr.248  din 10.04.2013 „Cu privire la strategia de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027”.] [36: Nord, Chișinău, Bălți, Centru-Est, Centru-Vest, Sud, Sud-Est și Sud-Centru.] [37: Obiectivul specific 1 din Planul de acțiuni pentru implementarea strategiei de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.248  din 10.04.2013, și Obiectivul specific nr.8 din Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 și Planul de acțiuni, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.301 din 24.04.2014.]

Auditul public extern a constatat că în prezent în cele 8 regiuni strategice de gestionare a deșeurilor derulează procesul de elaborare a Studiilor de fezabilitate pentru construcția depozitelor regionale şi a stațiilor de transfer în cadrul unor proiecte de modernizare a serviciilor publice locale, cu suportul unor parteneri externi. Pentru regiunea Sud de management nr.1 Studiul de fezabilitate s-a finalizat în anul 2015, iar pentru celelalte 7 regiuni termenul a fost prelungit până la finele anului 2017. În același timp, auditul relevă tergiversarea elaborării Studiilor de fezabilitate pentru regiunile Nord și Centru, care urmau a fi elaborate în anii 2013-2014, în acest sens fiind prevăzute 10,6 mil. lei, inclusiv surse din FEN. Astfel, prevederile Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei de mediu[footnoteRef:38] și a Strategiei de gestionare a deșeurilor la aceste acțiuni rămân nerealizate. [38: Obiectivul specific nr.8, pct.108, din Strategia de mediu pentru anii 2014-2023 și Planul de acțiuni pentru implementarea acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.301 din 24.04.2014.]

Deși legea[footnoteRef:39] prevede că AAPL adoptă, de comun acord cu autoritățile teritoriale pentru protecția mediului şi pentru sănătate, deciziile privind afectarea terenurilor pentru depozitarea deșeurilor şi construcția (extinderea) obiectivelor destinate prelucrării şi neutralizării acestora, auditul public extern a constatat că în cadrul a 2 regiuni[footnoteRef:40] AAPL tergiversează adoptarea deciziilor în vederea alocării amplasamentelor pentru construcția depozitelor și stațiilor de transfer, fapt care împiedică finalizarea Studiilor de fezabilitate şi, respectiv, atragerea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii în acest domeniu. [39: Art.6 lit.(c) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.] [40: Bălti și Chișinău.]

Infrastructura nouă prevede construcția a 7 depozite de deșeuri regionale și 10 stații de transfer. Unele depozite de deșeuri urmează a fi dotate cu stații de compostare a deșeurilor verzi și cu stații de sortare a deșeurilor. La momentul actual AAPL au emis 10 decizii de selectare a terenurilor, iar activitățile privind dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor urmează a fi supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru unele deja fiind emise avize în temeiul cadrului legal[footnoteRef:41]. [41: Legea nr.86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.]

Deși principiile de bază privind crearea asociațiilor intercomunitare de gestionare a deșeurilor au fost prevăzute în Strategie, până în prezent nu s-au creat astfel de asociații, în acest sens nefiind asigurat și suportul metodologic din partea autorității centrale pentru resursele naturale şi mediu, termenul-limită expirând în anul 2013.

În anul 2016 s-a constatat o încetinire a dotării sistemului de gestiune a deșeurilor urban și celui rural cu pubele, platforme și autospeciale pentru eliminarea deșeurilor, în pofida creșterii în țară a volumului deșeurilor. Astfel, în ultimii trei ani, pe teritoriul țării au fost instalate 40688 pubele/tomberoane, construite 477 de platforme pentru amplasarea tomberoanelor și procurate 24 de autospeciale pentru eliminarea deșeurilor, toate acestea nefiind suficiente pentru dotarea întregului sistem de gestiune a deșeurilor din țară, informația respectivă fiind redată în Tabelul nr.1.

Tabelul nr.1

Dotarea sistemului de gestiune a deșeurilor urban și celui rural

Nr.

d/o

Indicatori

2014

2015

2016

Total,

2014-2016

1

2

3

4

5

6

1.

Pubele/tomberoane instalate total unități, inclusiv:

8104

19167

13417

40688

1.1.

Mediul urban

2512

6099

7457

16068

1.2.

Mediul rural

5592

13068

5960

24620

2.

Platforme construite pentru amplasarea tomberoanelor, total unități, inclusiv:

159

240

78

477

2.1.

Mediul urban

151

170

73

394

2.2.

Mediul rural

8

70

5

83

3.

Procurarea autospecialelor pentru eliminarea deșeurilor

10

9

5

24

4.

Volumul deșeurilor solide (mil.m3)

2,4

2,5

2,7

7,6

Sursă: Datele analizate de către echipa de audit din anuarul IES pe anii 2014-2016.

În contextul celor expuse, elucidăm principalele constatări privind funcționalitatea sistemului existent de gestiune a diferitor fluxuri de deșeuri periculoase și de producție din Republica Moldova, inclusiv: raportarea statistică a deșeurilor; gestiunea deșeurilor periculoase și specifice, cum ar fi deșeurile de pesticide din categoria poluanților organici persistenți, deșeurile de baterii și acumulatori uzate, deșeurile de uleiuri uzate, deșeurile de echipamente electrice și electronice, deșeurile de ambalaje, deșeurile medicale, deșeurile radioactive, deșeurile municipale etc.

3.3.1. Sistemul statistic de raportare a deșeurilor este învechit și nu prevede monitorizarea deșeurilor în diferite puncte ale lanțului deșeurilor, ținându-se cont de gradul de toxicitate și pericol conform cerințelor comunitare.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2015 pe teritoriul țarii au fost generate 3981,2 mii tone de deșeuri, sau cu 2150,2 mii tone (217,4%) mai mult față de anul 2014. Din cantitatea totală de deșeuri generate, 609,9 mii tone (15,0%) au fost utilizate, 1396,8 mii tone (34,0%) - nimicite sau scoase la gunoiști, iar restul 1588,0 mii tone, sau 40,0%, de deșeuri au rămas în stoc pe teritoriul unităților producătoare de deșeuri. Potrivit unor studii ale Băncii Mondiale, cantitatea de deșeuri în zonele urbane pe cap de locuitor constituie 1,0 kg/capita/zi, iar în zonele rurale - 0,5 kg/capita/zi. Evoluția generării, utilizării și depozitării deșeurilor este reflectată în Diagrama nr.1.

Diagrama nr.1

Sursă: Rapoartele statistice pe anii 2011-2015.

Categoria de deșeuri periculoase în Republica Moldova, clasificate statistic și raportate separat, cuprinde toate deșeurile toxice (uleiuri uzate, baterii și acumulatori, pesticide neutilizate, deșeuri chimice și medicale etc.). Conform datelor statistice, numărul unităților producătoare de deșeuri care raportează generarea deșeurilor toxice este în creștere de la 716 până la 978 în perioada de raportare (2011-2015), iar cantitățile deșeurilor acumulate au constituit 9176,7 tone, înregistrând o creștere cu 3089,7 tone. Deșeurile toxice se divizează în 4 clase, prima clasă, care constituie 4355,9 tone și conține compuși de cianură, fiind cele mai toxice deșeuri. Cele mai mari cantități de deșeuri periculoase au fost generate în raionul Ialoveni -321,4 tone, mun. Chișinău - 182,55 tone, şi în mun. Bălți - 137,06 tone.

Auditul atestă că volumul deșeurilor stocate la 01.01.2016 pe teritoriul întreprinderilor și organizațiilor a constituit 10,3 mil. tone, înregistrând o creștere cu 6,3 mil. tone (156,3%) comparativ cu cantitatea stocată în anul 2009. Analiza structurii deșeurilor stocate denotă că circa 7,5 mil. tone reprezintă deșeurile aferente întreprinderilor de extracție, alte 626,8 mii tone provin de la creșterea animalelor, 213,6 mii tone - din industria energetică, forestieră și metalurgică, 88,4 mii tone - din industria produselor și băuturilor, iar 1,9 mil. tone sunt deșeuri menajere. Analiza situației existente a deșeurilor este prezentată în Anexa nr.4 la prezentul Raport.

Conform Regulamentului nr.2150/2002/CE al Parlamentului European și al Consiliului din 25.11.2002 referitor la statisticile privind deșeurile, politica comunitară referitor la deșeuri stabilește principii care trebuie respectate la raportarea statistică de către unitățile producătoare de deșeuri și sectoarele de gestiune. Aceasta cuprinde monitorizarea deșeurilor în diferite puncte ale lanțului deșeurilor, și anume: în momentul producerii, colectării, recuperării și eliminării acestora, ținând cont de gradul de toxicitate și pericol.

Auditul a constatat că BNS colectează informațiile referitor la tipurile şi cantitățile de deșeuri generate de către unitățile producătoare de deșeuri în conformitate cu standardele fostei URSS, aplicând două clasificatoare separate pentru deșeuri şi pentru deșeuri toxice. La momentul efectuării auditului, clasificatorul de deșeuri administrat de către BNS nu corespunde cu cerințele și clasificatoarele de deșeuri aplicate de UE, precum și cu cerințele Convenției Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase şi al eliminării acestora[footnoteRef:42], situația dată fiind menționată și în Studiul de performanțe în domeniul protecției mediului, elaborat și publicat de către Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa[footnoteRef:43]. [42: În Uniunea Europeană statistica evidenței și clasificării deșeurilor se efectuează în baza Regulamentului CE nr.2150 din 2002, modificat prin Regulamentul CE nr.849 din 2010; Legea nr.205-XVI  din  09.10.2008 pentru acceptarea unui Amendament la Convenția de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase şi al eliminării acestora.] [43: Studiul de performanțe în domeniul protecției mediului, elaborat și publicat în 2014 de către Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa (ediția a treia).]

Probele de audit denotă unele rezerve în conlucrarea interdepartamentală (intre subdiviziunile BNS și cele teritoriale ale IES) în domeniul acumulării și utilizării informației statistice care vizează evidența deșeurilor. Astfel, contrar prevederilor legale[footnoteRef:44], MM și BNS, în perioada anilor 2013-2015, nu au aprobat Instrucțiunea privind evidenta gestionării deșeurilor, inclusiv a celor periculoase. Respectiv, nu s-au efectuat instruirile privind aplicarea noului sistem de raportare a datelor aferente gestiunii deșeurilor, în acest scop fiind prevăzute cheltuieli din FEN în sumă de 387,7 mii lei și din asistența externă - de 6,2 mil. lei. [44: Pct.3 și pct.9 ale Obiectivului specific nr.2 din Obiectivul general nr.1 al Planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.248  din 10.04.2013.]

În perioada anilor 2010-2015, nu au fost revizuite, ajustate sau elaborate formularele statistice aferente managementului deșeurilor și substanțelor chimice, pentru asigurarea raportării în cadrul convențiilor internaționale. Prin urmare, nu au fost atinși indicatorii de performanță din Programul național privind managementul durabil al substanțelor chimice în Republica Moldova[footnoteRef:45]. În prezent, MM conlucrează cu BNS în temeiul Ordinului comun din 19.11.2016, potrivit căruia, pentru anul 2017, au convenit asupra aplicării unor formulare de rapoarte în domeniul protecției mediului. Totodată, rapoartele statistice[footnoteRef:46] se vor verifica de către organele teritoriale ale IES, apoi vor fi transmise BNS, pentru procesare. [45: Pct.68, subpunctul 4 lit. c); punctele 69-85 din Programul național privind managementul durabil al substanțelor chimice în Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.973 din 18.10.2010.] [46: Rapoartele nr.1-Deșeuri toxice. Formarea, utilizarea deșeurilor și nr.2 „Deșeuri” Formarea, utilizarea deșeurilor. ]

De menționat că angajații IES se ghidează de un clasificator temporar privind deșeurile toxice, aprobat prin Ordinul ministrului Sănătății nr.92 din 01.07.1992, care nu este publicat, fiind învechit și întocmit în limba rusă. În conformitate cu unele prevederi din Legea privind deșeurile[footnoteRef:47], care va intra în vigoare la 23.12.2017, MM urmează să aprobe Lista deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase, de care se va ține cont la raportarea statistică. Astfel, sistemul statistic de clasificare a deșeurilor, administrat de BNS, nu corespunde cerințelor internaționale de raportare a deșeurilor. [47: Art.7 din Legea privind deșeurile nr.209 din 29.07.2016.]

3.3.2. Managementul deșeurilor periculoase și de producție nu corespunde politicilor de mediu, iar gestiunea acestora se efectuează cu capacități reduse de tratare/eliminare, periclitând calitatea mediului și sănătatea populației.

Deșeurile periculoase, prin natura lor, au cel mai mare impact asupra mediului înconjurător şi sănătății populației. Ținându-se cont de proprietățile lor specifice (corozivitate, toxicitate, inflamabilitate), este necesar ca activitățile de gestionare a deșeurilor periculoase să fie abordate într-un mod riguros. În prezent, fluxul deșeurilor periculoase generate în Republica Moldova este „invizibil”, deoarece acestea sunt eliminate împreună cu deșeurile menajere solide, fiind luate în calcul doar deșeurile industriale periculoase. În realitate, potrivit experienței statelor membre ale Uniunii Europene, consumatorii generează cantități mari de deșeuri periculoase de uz casnic.

Gestiunea fluxurilor curente de deșeuri periculoase presupune colectarea, depozitarea temporară a lor la un centru (în funcție de dotările acestuia), tratarea, reciclarea și eliminarea finală a deșeurilor periculoase generate sau organizarea exportului peste hotare pentru tratarea/eliminarea finală.

Auditul public extern a constatat că ministerele, autoritățile administrației publice locale, întreprinderile şi organizațiile, contrar prevederilor legale[footnoteRef:48], în ultimii 4 ani nu au elaborat, în limitele competenței lor, programe de gestionare a deșeurilor, care să includă măsuri de asigurare a reducerii volumului acestora, reintroducerii lor maximale în circuitul economic în calitate de materie primă secundară sau a evacuării lor fără riscuri ecologice. La rândul său, MM, neavând ca bază programele respective, nu a elaborat, în comun cu Ministerul Economiei, un proiect de Program de stat de valorificare a deșeurilor, care să fie aprobat de Guvern. Lipsa acestui Program nu a permis crearea unui sistem de acțiuni economico-organizatorice și tehnico-științifice privind gestiunea deșeurilor, precum şi a unei politici investiționale unice în domeniu. [48: Art.11 alin.(1), alin.(2) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.]

Potrivit cadrului legal[footnoteRef:49], unitățile producătoare de deșeuri sunt obligate să utilizeze tehnologii nonpoluante, fără sau cu puține deșeuri, și să asigure transportarea, depozitarea, prelucrarea, neutralizarea şi utilizarea deșeurilor toxice şi periculoase în baza contractelor încheiate cu agenții economici deținători de autorizații corespunzătoare, supraveghind riguros procesele nominalizate. [49: Art.8 literele a), b), i) și k) din Legea nr.1347-XIII  din 09.10.1997.]

Auditul a constatat că circa 80% din deșeurile de producție generate anual în țară sunt eliminate la depozite și gunoiști, de rând cu cele menajere solide, excepție făcând deșeurile periculoase, care sunt stocate pe teritoriul unor întreprinderi.

O problemă la nivel de țară reprezintă deșeurile de producție vinicole cu conținut de cianură de potasiu, care sunt periculoase pentru mediu și populație. Analiza efectuată de audit asupra informațiilor prezentate de către MM denotă că actualmente pe teritoriile a 42 de fabrici de vin sunt depozitate 4160 tone de deșeuri vinicole care conțin compuși de cianură. Cele mai mari cantități de deșeuri periculoase stocate și generate din producție au fost înregistrate la fabricile de vin din mun. Chișinău -1023 tone, precum și la fabricile de vin din raioanele: Căușeni -1042 tone, Ialoveni - 525 tone, Orhei - 342 tone, Taraclia - 231 tone, Cahul - 236 tone, Leova -162 tone, Ceadâr-Lunga - 133 tone și Vulcănești - 142 tone. Potrivit documentelor prezentate, depozitarea acestora este organizată în capacități betonate, recipiente metalice în stare tehnică satisfăcătoare și relativ satisfăcătoare. Probele de audit documentare denotă că la 6 fabrici de vin deșeurile de cianură generate din producție sunt stocate în rezervoare metalice fără acoperiș și în amfore de beton în stadiu de degradare, fapt care prezintă un pericol pentru mediu și populație. Agenții economici respectivi permanent se adresează MM, cerând să li se comunice despre unitățile specializate de recuperare a deșeurilor de cianură de potasiu, pentru transmiterea lor la reciclare, însă MM îi informează despre lipsa unor astfel de unități.

Analiza efectuată de audit denotă că în anul 2015 agenții economici (producători în domeniul vinicol) au generat 33,3 mii tone de deșeuri de concentrat de struguri și alte produse, din care 22,1 mii tone (66,4%) au fost eliminate la gunoiști fără a fi reciclate, inclusiv tescovină și semințe-17,9 mii tone, borhot din vin - 2,2 mii tone, și sedimente din drojdie - 2,1 mii tone, astfel nerespectând prevederile legale[footnoteRef:50], care stipulează că agenții economici, indiferent de forma de proprietate, sunt obligați să retehnologizeze procesele de producție în vederea minimalizării formării deșeurilor de orice fel, precum și să asigure prelucrarea pe loc a deșeurilor de producție sau predarea la unitățile specializate de recuperare a energiei. [50: Art.71 lit.(a), lit.(b) și lit.(c) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993.]

O cantitate de circa 730 de tone de deșeuri periculoase istorice (petroliere, galvanice, șlamuri toxice) sunt acumulate pe teritoriul unor întreprinderi de stat. Astfel, la una dintre întreprinderile de stat din mun. Chișinău, la 01.01.2016, se păstrau 22,1 tone de deșeuri galvanice, 156,5 kg de cianură de cupru și 12 kg de cianură de potasiu, acestea fiind raportate ca deșeuri toxice. Auditul a constatat că, pentru soluționarea problemei privind evacuarea deșeurilor periculoase nominalizate, la 19.05.2015, administratorul întreprinderii s-a adresat ME, MM, organelor de drept, de apărare și de securitate, însă MM i-a recomandat să transporte și să elimine deșeurile respective peste hotarele țării, la întreprinderi care dispun de utilaj în acest sens. Ulterior, Agenția Ecologică Chișinău a efectuat unele controale, înaintând prescripții privind deșeurile menționate, care până în prezent au rămas neexecutate.

Dat fiind faptul că deșeurile nominalizate se păstrau pe teritoriul întreprinderii cu încălcarea regulilor de mediu[footnoteRef:51], în încăperi insalubre, containere desigilate și cu umiditate înaltă, pe cazul dat, organul de drept, la finele anului 2016, a pornit o cauză penală și a decis evacuarea deșeurilor cu conținut de potasiu și de cupru la un depozit specializat din r-nul Sângerei, iar restul 22,1 tone de deșeuri galvanice toxice au rămas în continuare pe teritoriul întreprinderii, prezentând pericol datorită condițiilor neconforme de păstrare. [51: Art.71 lit. (a) și lit.(b) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; art.8 lit. a), art.18 alin.(1) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997. ]

Auditul a constatat că MM, în perioada anilor 2015-2016, nu a eliberat autorizații ce țin de prelucrarea deșeurilor cu conținut de ferocianură. Un agent economic s-a adresat la MM cu un proiect în domeniul prelucrării deșeurilor de cianură, însă la 28.12.2015, în rezultatul controlului ecologic de stat efectuat de către AE Chișinău, acesta a fost sistat.

S.A. „Apă-Canal Chișinău” deține 2 stații de epurare: una în mun. Chișinău - cu suprafața de 3,69 ha, și alta în or. Vadul lui Vodă - cu suprafața de 0,57 ha. Potrivit cadrului legal[footnoteRef:52], entitatea era obligată să asigure depozitarea (înhumarea) şi păstrarea deșeurilor prin metode şi mijloace care exclud periclitarea calității mediului, sănătății populației şi provocarea altor daune și să utilizeze tehnologii nonpoluante, fără sau cu puține deșeuri. Auditul menționează că entitatea, în perioada anilor 2015 și 2016, a generat 17,4 mii tone și, respectiv, 15,4 mii tone de deșeuri de producție (nămol). Totodată, s-a constatat că pe teritoriul Stației de epurare biologică a apelor menajere și reziduale, din perioada anilor 2002-2016, s-au acumulat 1080 tone de deșeuri greu degradabile (polimeri), care n-au fost eliminate la timp și sunt depozitate cu încălcarea legislației de mediu[footnoteRef:53], fapt ce influențează negativ situația sanitaro-epidemiologică din mun. Chișinău, entitatea neefectuând controlul de laborator al gradului de pericol toxic în spațiile de depozitare şi păstrare provizorie a deșeurilor nominalizate și neutilizând tehnologii nonpoluante. [52: Art.8 lit. a) și art.18 alin.(1) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997.] [53: Art.71 lit. a) și lit. b) din Legea nr.1515-XII din 16.06.1993; art.8 lit. a), art.18 alin.(1) din Legea nr.1347-XIII din 09.10.1997. ]

La finele anului 2016, entitatea a solicitat AE Chișinău autorizarea evacuării a 1080 tone de deșeuri și a circa 50 tone lunar care se vor acumula pe viitor. Din cauza lipsei unui poligon special amenajat pentru depozitarea deșeurilor, IES a interzis entității să elimine acest tip de deșeuri, care au rămas stocate în continuare pe teritoriul entității, periclitând calitatea mediului și sănătatea populației din mun. Chișinău. Situația privind depozitarea deșeurilor de producție este prezentată în imaginile mai jos.

Sursă: Imagini efectuate de echipa de audit în cadrul observărilor la fața locului

privind condițiile de depozitare a deșeurilor de producție.

Potrivit datelor unui studiu, în Republica Moldova anual ar putea fi colectată de la agenții economici și consumatorii casnici o cantitate de circa 445 tone de deșeuri cu conținut de mercur la nivel național. Mercurul este o substanță chimică și un metal toxic, frecvent întâlnit în mediul înconjurător, fie ca parte a acestuia, fie ca rezultat al poluării de către om, cu efecte îngrijorătoare la nivel mondial. La 10.10.2013, Republica Moldova a semnat și a ratificat Convenția de la Minamata cu privire la mercur[footnoteRef:54], care prevede scoaterea din uz a tuturor produselor din mercur până în anul 2020. În perioada de ratificare, RM a beneficiat de suport financiar extern în sumă de 182,6 mii dolari SUA în cadrul proiectului realizat de Oficiul Prevenirea Poluării Mediului, creat de MM. Conform cadrului legal[footnoteRef:55], au fost inventariate emisiile de mercur, care în anul 2014 au constituit 977 kg, inclusiv 318 kg de mercur sunt emise cu deșeurile generale, 294 kg - emise în aer, 164 kg - în sol, 99 kg - în apă, 92 kg - la eliminarea deșeurilor, și 11 kg - cu produsele și impuritățile. [54: Convenția de la Minamata cu privire la mercur, semnată la 10.10.2013.] [55: Hotărârea Guvernului nr.973 din 18.10.2010 „Cu privire la aprobarea Programului național privind managementul durabil al substanțelor chimice în Republica Moldova”. ]

Auditul a constatat că, deși Republica Moldova a aderat la Convenția nominalizată, până în prezent nu a construit Centrul de gestiune a deșeurilor periculoase, potrivit cerințelor cadrului legal[footnoteRef:56], preconizat a fi dat în exploatare în anul 2012. Astfel, din anul 2014, Procuratura Generală sesizează factorii de decizie din cadrul MM în vederea transmiterii unui corp delict - o fiolă cu conținut toxic „Mercur metalic”, în cantitate de 2 kg, pentru utilizare sau nimicire, care se păstra în incinta organului de drept. Din lipsa unor capacități speciale pentru depozitare[footnoteRef:57], la 05.07.2016, fiola cu conținut toxic „Mercur metalic” a fost transmisă pentru păstrare la Serviciul Hidrometeorologic de Stat, care păstrează mercurul în depozitul substanțelor chimice. [56: Anexa nr.1 din Programul național privind managementul durabil al substanțelor chimice în Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.973 din 18.10.2010.] [57: Anexa nr.1 din Programul național privind managementul durabil al substanțelor chimice în Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.973 din 18.10.2010, prevedea construcția în anul 2012 a Centrului de gestiune a deșeurilor periculoase.]

3.3.3 Cantitățile mari de deșeuri din pesticide inutilizabile stocate la depozite și cele înhumate la poligoane, precum și numărul mare de terenuri cont