€¦ · web viewde exemplu: folosirea metodelor activ-participative, iniţierea elevilor în...

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEIOperator autorizat de date personale – Nr.31137Str. Ştirbei Vodã nr. 37, sector 1,Bucureşti 010102Tel: 40-21-313.64.91; 314.27.83Fax: 40-21-312.14.47ROMÂNIA

Program de formare

Consultanţa de proces - un model de intervenţie

Bucureşti

mailto:[email protected]%C3%A2nia

2017

Autorii raportului

1. Paul Blendea, c. s. III, coord., cap. 1, 2 , 3, 4, 5, 6,

2. Irina Geană, asist.cercet., cap. 7, 8 , 9

Colaboratori externi

1. Dorin Roşcan, inspector MEN, elaborarea programului de formare

2. Paulina Roşcan, lider sindicat SIP-FEN, coordonarea facilitatorilor

3. Alexandra Raisa Roşcan, juristă, formarea facilitatorilor în domeniul

legislaţiei şcolare

Tehnoredactare computerizată: Cornel Olaru

Abrevieri

Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar: CA

Ministerului Educaţiei Naţionale: MEN

2

Cuprins

1. Introducere...................................................................................................................................................4

2. Rezumat...........................................................................................................................................................5

3. Contextul, scopul şi obiectivele programului.................................................................................5

4. Activităţile desfăşurate pe parcursul formării...............................................................................8

5. Consultanţa de proces - un model de intervenţie. Materiale pentru formare...............13

6. Planul de îmbunătăţire a activităţii şcolii PIAS...........................................................................22

7. Raport de evaluare a activităţii de formare de către formabili............................................25

8. Instrucţiuni de utilizare a platformei noultrainig.ise.ro..........................................................31

9. Raport de utilizare de către formabili a platformei de formare noultraining.ise.ro....39

ANEXE................................................................................................................................................................ 41

Referinţe bibliografice................................................................................................................................49

3

1. Introducere

Programul de formare “Consultanţa de proces - un model de intervenţie”, elaborat

de cercetătorii din Laboratorul de Consiliere şi Management Educaţional din cadrul

Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, a fost iniţiat pe baza orientărilor strategice

lansate de Ministrul Educaţiei Naţionale şi a lacunelor evidenţiate de acesta în

formarea profesională iniţială. Astfel, în documentul Ministerului Educaţiei

Cercetării şi Ştiinţei (MECS, 2008) intitulat Strategia Naţională pentru Dezvoltare

Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 se stipulează: „Îmbunătăţirea

sistemului de asigurare a calităţii în învăţământul preşcolar, primar şi secundar şi

formarea profesională iniţială prin susţinerea unităţilor de învăţământ

preuniversitar în vederea perfecţionării managementului”. Ulterior, Ministerul

Educaţiei Cercetării şi Ştiinţei (MECS, 2014) a elaborat Strategia pentru învăţarea pe

tot parcursul vieţii 2015-2020 în care se subliniază că: „Participarea redusă la

educaţia şi formarea adulţilor din România poate fi explicată prin existenţa unor

disfuncţionalităţi între angajatori, angajaţi şi furnizorii de educaţie şi formare

profesională. Aceste disfuncţionalităţi duc la un sistem de învăţare pe tot parcursul

vieţii neperformant şi puţin receptiv, în care angajatorii, angajaţii şi furnizorii de

educaţie şi formare profesională acţionează independent unul de celălalt,

neinteracţionând suficient”. Materialele pentru formare au la bază experienţa

acumulată şi lucrările elaborate pe parcursul activităţii Laboratorului de

Management Educaţional (vezi Referinţele bibliografice). Asigurarea adecvării

programului de formare “Consultanţa de proces - un model de intervenţie” la

nevoile şcolilor s-a realizat prin cooperarea pe termen mediu cu sindicatul

personalului didactic SIP-FEN Vrancea.

2. Rezumat

Programul de formare “Consultanţa de proces - un model de intervenţie” se

încadrează, din punct de vedere conceptual, în sistemul existent de management şi

de asigurare a calităţii din România, care porneşte de la premisa că orice activitate

derulată în şcoală trebuie să aibă ca scop îmbunătăţirea calităţii, reflectată la nivelul

4

elevilor prin rezultate bune şi foarte bune, ”stare de bine” şi prin progresul

înregistrat de aceştia.

Concluziile principale ale implementării programului sunt:

Există cerere de formare, dar MEN nu a luat măsuri eficiente de creare a unei

pieţe pentru formare şi de finanţare a formării.

Formabilii sunt slab motivaţi să participe la cursurile de formare, deoarece

pregătirea la care participă nu este recompensată prin sporuri salariale

substanţiale.

Directorii de unităţi de învăţământ preuniversitar sunt supraîncărcaţi şi ar

trebui să fie degrevaţi de orele la clasă.

3. Contextul, scopul şi obiectivele programului

A fi director de şcoală este o profesie în sine nu o ocupaţie, chiar dacă, legal,

standardele aflate în vigoare se referă la ocupaţia de director. Indiferent de tipul şi

de nivelul şcolii, profesia şi profesionalizarea ca director răspund unor cerinţe şi se

supun unor principii. Profesionalizarea respectivă răspunde presiunii răspunsului

specializat, mai ales în situaţii deosebite (crize, perturbarea agendei de lucru,

negociere etc.), iar gama investiţională a individului (cursuri de formare, masterat,

alte cerinţe legale) cere un alt statut social. Profesionalizarea directorului de şcoală,

văzută ca parcurs vocaţional, nu este doar un gând pios, ci o cerinţă stringentă a

îmbunătăţirii calităţii învăţământului preuniversitar - nu poţi asigura calitatea

învăţământului dintr-o şcoală şi din sistemul naţional public sau privat dacă nu ai

criterii de selecţie. Odată ce acestea există, rezultă, implicit, că unii au calităţile

personale pentru a fi un director bun, iar alţii nu. Un profesor, oricât de bine pregătit

profesional în domeniul managementului educaţional, având studii de nivel

masterat sau alte studii de management educaţional, s-ar putea să nu aibă calităţile

necesare pentru a fi director de şcoală.

Ceea ce dorim să realizăm prin acest program este să le oferim directorilor în

funcţie, membrilor consiliilor de administraţie, şefilor de catedră şi personalului

didactic aspirant la funcţii de conducere accesul la consultanţă managerială şi să

creştem numărul celor preocupaţi de propria profesionalizare ca posesori conştienţi

ai unor competenţe pe care le pot dezvolta, în ideea de a adăuga valoare.

5

Programul are la bază cercetarea laboratorului Management educaţional şi

Consiliere intitulată „Instrumente şi metode pentru îmbunătăţirea funcţionării

consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar” (Bucureşti,

ISE, 2015-2016). În plus, vor fi utilizate unele părţi (capitole care au fost adaptate şi

transformate pentru a putea fi utilizate la elaborarea cursului faţă în faţă şi online)

din cercetările şi publicaţiile Laboratorului de Management Educaţional şi ale

Laboratorului de Consiliere şi Management Educaţional: Iosifescu, Ş., ed. coord.,

Manual de management educaţional pentru directorii de unităţi şcolare, Institutul de

Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti: ProGnosis, 2000, Iosifescu Ş., ed. coord.,

Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ, Institutul de Ştiinţe ale

Educaţiei. Buzău: Tipogrup press, 2001, Mihail, T. M., ed. coord., Ghid metodologic

pentru formarea formatorilor – management educaţional , Institutul de Ştiinţe ale

Educaţiei. Buzău: Tipogrup press, 2001, Măntăluţă O. coord., Dezvoltarea

profesională a personalului de conducere al unităţilor şcolare de nivel preuniversitar

printr-un program complex de consiliere şi asistenţă în mediu online , Institutul de

Ştiinţe ale Educaţiei, 2012. Blendea, P., coord., Măntăluţă, O. coord., Instrumente şi

metode pentru îmbunătăţirea funcţionării Consiliului de Administraţie din unităţile de

învăţământ preuniversitar, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2015-2016.

Scopul programului este dezvoltarea organizaţiei şcolare prin îmbunătăţirea

activităţii manageriale şi a consiliilor de administraţie din unităţile de învăţământ

preuniversitar.

Obiectivele programului sunt următoarele:

Iniţierea în consultanţa de proces a 100 de directori de şcoli, membri ai CA şi personal didactic aspirant la funcţii de conducere din judeţul Vrancea, din învăţământul preuniversitar, prin 43 de ore de formare, din care 34 de ore pe platforma noultraining.ise.ro, 3 noţiuni juridice generale, 3 principii fundamentale şi legislaţie de bază şi 3 de evaluare.

Dezvoltarea abilităţilor formabililor în ceea ce priveşte rezolvarea

problemelor şcolii, prin elaborarea planului de interven ie (PIAS) iț ș

rezolvarea unei/unor probleme stringente ale colilor la care lucrează. ș

Achiziţionarea noţiunilor de bază ale sistemului juridic românesc, prin 3 ore

de formare a no iunilor juridice. ț

6

Dezvoltarea abilităţilor formabililor de aplicare a normelor juridice aferente

legislaţiei specifice sistemului educaţional, prin 3 ore de formare care vizează

principiile fundamentale i legisla ia de bază.ș ț

Personalul vizat de acest program de formare este alcătuit din 100 directori de şcoli,

membri ai CA şi personal didactic aspirant la funcţii de conducere din judeţul

Vrancea.

Discipline/Teme parcurse

Nr. crt. Disciplina/Tema Nr. ore1. Consultanţă de proces:

regulile grupului, înscriere şi modalităţi de utilizare a platformei noultraining.ise.ro, definiţia consultanţei de proces, rolul consultantului de proces şi al organizaţiei-client

facilitare, aplicaţii, consultanţă, evaluare acţiunile clientului, diagnosticarea şi intervenţia consultanţa de proces în viziunea lui E. Schein

34

2. Noţiuni juridice generale 33. Principii fundamentale şi legislaţia de bază în sistemul

educaţional românesc3

Evaluare: pe parcurs finală

3

Total ore

43

Competenţe generale obţinute

Nr. crt. Competenţa1. Comunicare cu grupurile şi personalul şcolii2. Utilizarea platformei on line noultraning.ise.ro3. Facilitarea activităţii grupurilor şi consultanţă de proces 4. Diagnosticarea, intervenţia şi rezolvarea problemelor5. Cunoaşterea noţiunilor de bază ale sistemului juridic românesc6. Aplicarea normelor juridice aferente legislaţiei specifice sistemului

educaţional

Indicatori de realizare a programului

7

1. Indicatori cantitativi de performanţă:

Număr de cursanţi înscrişi 100/ Număr de cursanţi care au absolvit cursul – 100/ Rata de absolvire 100%;

Frecvenţa la cursuri 75% propus - 75% realizat;

Număr estimat de teme 400/ Număr realizat 244 de teme, din care: rapoarte: 23, activităţi: 195, portofolii: 15, propuneri: 11.

În cadrul activităţii pe platforma noultraining.ise.ro: propus minim 2 teme încărcate / realizat 100%.

2. Indicatori calitativi de performanţă:

Număr de plângeri ale cursanţilor - 0

Număr de abandonuri ale cursului din motive de calitate – 0

Articol în curs de redactare, va fi publicat în Revista de pedagogie nr.2/2018;

Minim o prezenţă la dezbateri, seminarii şi mese rotunde. Prezentarea rezultatelor proiectului în luna Aprilie 2018, ISE.

scrisoare de mulţumire din partea SIP-FEN, în luna Aprilie 2018;

prelungirea colaborării cu ISE – da, din toamna anului 2018, va demara un nou proiect de dezvoltare a competenţelor manageriale.

4. Activităţile desfăşurate pe parcursul formării

Ziua întâi

Sesiunea 1

Prezentarea formabililor şi a cursului, exerciţiu de “spargere a gheţii”, regulile

grupului, prezentarea cerinţelor şi modalităţilor de lucru.

Sesiunea 2

Accesarea şi utilizarea site-ului noultraining.ise.ro.

Sesiunea 3

Diapozitivele (slide – engl.) 1-10 şi activitatea 1.

8

Activitatea 1- identificarea cuvintelor cheie din diapozitivele prezentate

Individual, identificaţi şi notaţi pe o foaie A4 câte 3-5 cuvinte cheie din

fiecare diapozitiv.

Apoi, în perechi, discutaţi şi stabiliţi de comun acord cuvintele cheie.

În grup, negociaţi şi stabiliţi 10 cuvinte cheie finale.

Prezentaţi cuvintele cheie finale pe o foaie de panou.

Durata activităţii: 60 min.

Resurse: panou afişaj, foi pentru panou, foi post it, coli A4, markere.

Activitate de rezervă

Individual, faceţi un desen în care folosiţi ca elemente principale cuvintele

cheie pe care le “ancoraţi” de cuvinte, obiecte sau imagini din experienţele

proprii.

Durata activităţii: 10-15 minute

Resurse: foi A4.

Creioane colorate.

Sesiunea 4

Noţiuni juridice generale.

Ziua a 2 a

Sesiunea 1

Diapozitivele 11-21 şi activitatea 2.



fiecare diapozitiv .







9



proprii.


Resurse: foi A4.

Creioane colorate.

Sesiunea 2


Activitatea 3 - identificarea cuvintelor cheie din diapozitivele prezentate


fiecare diapozitiv.









proprii.


Resurse: foi A4.

Creioane colorate.

Sesiunea 3

Foliile 33-43 şi activitatea 4.



fiecare diapozitiv.


10








proprii.


Resurse: foi A4.

Creioane colorate.

Sesiunea 4

Noţiuni juridice generale.

Ziua a 3 a

Sesiunea 1




fiecare diapozitiv.









proprii.

11


Resurse: foi A4.

Creioane colorate.

Sesiunea 2

Activitatea 6.

Activitatea 6- elaborarea unui Plan de îmbunătăţire a activităţii din şcoală (PIAS).

Identificarea ariilor cu probleme abordabile, folosind o serie de instrumente

cum ar fi: chestionarul, interviul etc.

Stabilirea unor activităţi, identificarea resurselor necesare, stabilirea

termenelor de finalizare a activităţilor şi a responsabilităţilor.

Activitate în grupuri alcătuite din 4-5 persoane.


Resurse: panou de afişaj, foi pentru panou, markere.

Sesiunea 3

Activitatea 7

Activitatea 7 - elaborarea unui Plan de intervenţie în organizaţia şcolară

În grupuri, formabilii vor elabora un Plan de intervenţie în organizaţia

şcolară.

Identificarea şi alegerea problemei care va fi soluţionată.

Stabilirea activităţilor la ca va participa facilitatorul: reuniuni de lucru,

şedinţe, identificarea resurselor necesare, stabilirea termenelor de finalizare

a activităţilor etc.


Resurse: panou afişaj, foi pentru panou, markere.

Sesiunea 4

Aplicarea normelor juridice aferente legislaţiei specifice sistemului

educaţional.

Ziua a 4 a

12

Sesiunea 1

Activitatea 8

Activitatea 8 - rezolvarea unei probleme

Formabilii sunt rugaţi să facă lista celor mai importante 3 probleme cu care

se confruntă în şcolile în care lucrează.

Problemele vor fi trecute pe o foaie de flipchart care este împărţită în 3 zone,

respectiv problema 1, 2, 3 (ordinea importanţei fiind la latitudinea

formabililor).

Se vor forma grupuri de 5-6 persoane şi, pe rând, fiecare va juca rolul de

facilitator. Grupul va juca rolul de Consiliu de Administraţie al şcolii şi va

alege o problemă pe care va încerca să o rezolve cu sprijinul facilitatorului.

Joc de rol.


Resurse: panou afişaj, foi pentru panou, coli A4, markere.

Sesiunea 2

Activitatea 8 (continuare)

Sesiunea 3

Aplicarea normelor juridice aferente legislaţiei specifice sistemului

educaţional.

Sesiunea 4

Evaluare pe parcurs

Ziua a 5 a

Evaluare finală pe bază de portofoliu.


Vizionare film de pe Youtube: „Confesiunile unui profesor convertit” (Eric Mazur,

Harvard). Se va discuta în plen materialul vizionat.

13

5. Consultanţa de proces - un model de intervenţie. Materiale

pentru formare

Managerii unităţilor de învăţământ preuniversitar au nevoie în activitatea lor de modele conceptuale care sintetizează activitatea consultantului sau facilitatorului pentru a demara studiul proceselor umane, interacţiunea dintre organizaţie şi mediul extern, rezultatele obţinute şi tehnicile de observare a acestora, dinamica internă succes-insucces. Un asemenea model conceptual este prezentat în lucrările lui Edgar Schein, fondatorul domeniului Consultanţă de proces, pe baza cărora sunt elaborate aceste materiale pentru cursul nostru. Consultanţa de proces este un set de activităţi realizate de consultant care ajută clientul să perceapă, să înţeleagă şi să acţioneze asupra proceselor care apar în organizaţia-client, în scopul de a îmbunătăţi situaţia definită de client. Consultantul de proces ajută la adunarea datelor, dar organizaţia-client sau managerul trebuie să colaboreze la formularea diagnosticului şi ei vor decide când aceste date sunt suficiente. Se va evita de către consultant formularea unor diagnostice premature.

În materialele pentru curs sunt prezentate mai multe modele de observare, diagnoză şi intervenţie, specifice consultanţei de proces. Fenomenele pe care un consultant le poate observa şi în care poate interveni pot fi: relaţiile faţă în faţă între două sau mai multe persoane şi situaţiile grupale şi intergrupale. Relaţiile faţă în faţă pot fi relaţii polarizate: respect - lipsă de respect, colegialitate – animozitate, formalism – apropiere. Situaţiile grupale şi intergrupale cuprind: existenţa subgrupurilor în organizaţie, care pot sau nu să coincidă cu subdiviziunile funcţionale; relaţiile dintre acestea: tensiuni - cooperare, jocuri de putere şi lupta pentru putere, circulaţia informaţiei, participarea la decizie; norme, cultură organizaţională, leadership, aici se pot analiza normele explicite şi normele implicite, distanţa faţă de putere (relaţii strict ierarhice sau de cooperare pe orizontală), caracteristicile leadership-ului.

Diagnosticarea şi intervenţia sunt activităţi prin care facilitatorul intervine în organizaţie prin întrebări, aplicare de instrumente, discuţii cu membrii organizaţiei, organizarea de activităţi, formare şi consiliere. Ele nu pot fi separate din punct de vedere al intervenţiei chiar dacă aceste acţiuni sunt separate conceptual. Organizaţia prezintă atât elemente statice cât şi dinamice, îşi stabilizează propria cultură şi structură. Abordarea structurală este o tentaţie mare, deoarece suntem obişnuiţi să gândim în aceşti termeni şi, de multe ori, ajungem la definiri false ale problemelor şi la false percepţii asupra realităţii. Adeseori se propune schimbarea organigramei/a structurii personalului, înfiinţarea/desfiinţarea de posturi; indivizii şi personalitatea lor pot fi trataţi static, ca factori structurali, nu în calitate de subiecţi ai schimbării.

Orice organizaţie are un scop şi o misiune, consultantul este interesat în primul rând de formularea acestora şi mijloacele folosite. Aceste scopuri sunt comunicate şi internalizate de membrii organizaţiei, ne interesează ce forme de comunicare sunt folosite şi modul în care membrii relaţionează unii cu alţii, la modul individual sau grupal. Procesele de rezolvare a problemelor necesită implicarea liderilor, care utilizează diverse tehnici şi metode de conducere : au loc şedinţe, se desfăşoară procese decizionale şi se iau decizii.

14

Definiţia consultanţei de proces

Un set de activităţi realizate de consultant care ajută clientul să perceapă, să

înţeleagă şi să acţioneze asupra proceselor care apar în organizaţia-client, în

scopul de a îmbunătăţi situaţia definită de client.

Rolul consultantului de proces

Consultantul de proces ajută la adunarea datelor.

Consultantul evită să formuleze diagnostice premature.

Rolul organizaţiei-client

Colaborează la formularea diagnosticului şi decide când datele sunt

suficiente.

Acţiunile clientului

Specificul consultanţei de Specificul consultanţei de procesproces

Înţelegerea a ceea ce se întâmplă

Înţelegerea căilor de urmat

Clientul este ajutat să rămână proactiv şi să păstreze

iniţiativa

Diagnostic Aplicarea remediilor

15

Înţelege, pe baza feedback-ului furnizat de consultant, ce se întâmplă şi ce căi

sunt de urmat.

Are primul cuvânt în formularea diagnosticului şi în luarea deciziilor privind

aplicarea remediilor.

Diagnosticarea şi intervenţia

Activităţi prin care facilitatorul intervine în organizaţie prin: întrebări,

aplicare de instrumente, discuţii cu membrii organizaţiei, organizarea de

activităţi, formare şi consiliere.

Scopul diagnozei organizaţionale

Produce informaţii privind organizaţia.

Produce cunoaştere împărtăşită de cât mai mulţi membri.

Stabileşte ce schimbări sunt potrivite, necesare şi dezirabile.

Baza diagnozei

Modelul organizaţional Modelul organizaţional WeisbordWeisbord

RELAŢII: Cum gestionăm conflictele dintre oameni? Dar cele dintre oameni şi tehnologie? (curriculum,

reguli, practici)

STRUCTURĂ: Cum este împărţită munca?

LEADERSHIP: Cum sunt ţinute în echilibru

relaţiile, scopul, structura, recompenseleMECANISME DE

SPRIJIN: Avem metode de

coordonare adecvate?

RECOMPENSE: toate sarcinile de care

organizaţia are nevoie primesc recompense

adecvate?

SCOPURI: Ce tip de

organizaţie analizăm?

16

Un efort de diagnosticare bine focalizat se bazează pe o teorie sau pe un

model al funcţionării organizaţiei.

Schema lui Edgar Schein

Ciclul 1

1. Formularea problemei.

2. Generarea propunerilor pentru identificarea unei soluţii.

3. Prognoza consecinţelor soluţiilor propuse/testarea soluţiilor şi evaluarea lor

conceptuală înainte de trecerea la acţiune.

Ciclul 1

Toţi paşii ciclului 1 implică numai discuţii, deci nu există angajarea în acţiune.

Acest ciclu se încheie atunci când grupul a ajuns la o decizie formală privind

ceea ce este de făcut.

Ciclul 2

1. Planificarea acţiunilor.

2. Paşii acţiunii.

3. Evaluarea rezultatelor după efectuarea acţiunilor, adeseori revenindu-se la

formularea problemei.

Formularea problemei

Este cea mai delicată etapă, deoarece se confundă de multe ori simptomele cu

problema

Exemple de simptome dintr-o şcoală

Elevii au rezultate slabe.

Profesorii întârzie la ore.

Rata absenteismului elevilor creşte.

Părinţii au o atitudine negativă faţă de unii profesori sau faţă de şcoală.

Generarea propunerilor pentru identificarea unei soluţii (1)

Odată formulată problema, grupul poate începe să genereze propuneri

pentru soluţii.

17

Una dintre greşelile frecvente este luarea în considerare a alternativelor una

câte una, neexistând o evaluare a întregii perspective oferite de aceste soluţii.

Generarea propunerilor pentru identificarea unei soluţii (2)

Grupul va fi încurajat să pornească cu un brainstorming.

După generarea unui număr suficient de idei, se aleg două-trei care pot

constitui baza pentru generarea soluţiei.

Prognoza şi testarea consecinţelor soluţiilor

Experienţa personală.

Opinia experţilor.

Utilizarea datelor şi informaţiilor existente.

Teste ştiinţifice şi cercetări.

Rolurile cheie ale facilitatorului

Să îi furnizeze grupului o serie de alternative.

Să îl facă capabil să aplice corect metodele de validare în funcţie de ideile

care trebuie testate.

Exemplu

Grupul încearcă să decidă ce tip de curriculum la decizia şcolii să aprobe

Se iniţiază o cercetare a grupului de elevi pentru a vedea care a fost impactul

temelor anterioare, ce preocupări şi ce interese au aceştia etc.

Reformularea problemei

În fiecare stadiu de rezolvare a problemei pot apărea noi aspecte care pot

duce la reformularea problemei.

Rolul facilitatorului

Ajută grupul să parcurgă ciclul, de la formularea iniţială, producţia de idei şi

apoi testarea ideilor, urmată de reformularea problemei.

Asigură grupul de corectitudinea acţiunilor sale până când acesta capătă

experienţă în a parcurge singur ciclul de rezolvare a problemei.

18

Ciclul 2

Grupul face un plan detaliat pentru cursul acţiunii, începe să acţioneze şi

furnizează o metodă prin care să determine dacă paşii acţiunii duc la

rezultatul dorit.

Metoda de lucru

Această metodă va fi stabilită dinainte pentru a se răspunde la întrebarea

care trebuie pusă periodic: duc paşii parcurşi la rezultatul dorit?

Planificarea acţiunii

Stadiul planificării acţiunii va fi privit ca o nouă problemă care necesită un

stadiu propriu de formulare.

Întrebările pe care trebuie să şi le pună grupul de lucru

Care sunt problemele în implementarea propunerilor formulate?

Care sunt căile alternative pentru implementarea propunerii?

Care sunt cele mai bune alternative pentru a implementa propunerea?

O deficienţă frecvent întâlnită

Realizarea unei planificări generale fără atribuirea clară de responsabilităţi

cu privire la cine implementează şi ce anume.

Delegare

În unele cazuri, al doilea ciclu este delegat unei alte persoane sau grup.

Exemplu

Problema CDŞ odată planificată este transferată unui grup de profesori care

nu cunoaşte discuţiile anterioare şi care nu îşi asumă soluţiile primului grup

pe care nu le înţeleg sau la care nu aderă.

Profesorii respectivi nu s-au preocupat de definirea problemei şi nu înţeleg

de ce unele propuneri sau alternative nu au fost aplicate – aşa că propunerea

nu li se pare suficient de clară pentru a permite implementarea.

19

Evaluarea rezultatelor (1)

Grupul trebuie să ajungă la consens privind:

Criteriile care vor fi utilizate la evaluare.

Graficul de timp – atunci când încep să apară rezultatele.

Cine va fi responsabil cu raportarea rezultatelor evaluării.

Evaluarea rezultatelor (2)

Formularea problemei trebuie revăzută încă o dată chiar în timpul precizării

criteriilor de evaluare sau după obţinerea rezultatelor evaluării pentru a

vedea:

1. Dacă se evaluează ceea ce trebuie.

2. Dacă nu au apărut aspecte noi care impun reformularea problemei.

Rolul consultantului

Să ajute grupul să înţeleagă faptul că rezolvarea problemelor se realizează

prin mai multe cicluri, nu prin procese lineare.

Decizia grupului (1)

Grupul decide:

Când şi unde să se întâlnească.

Cum să se organizeze.

Cum să aloce timpul.

Prin ce proceduri sau reguli să conducă discuţiile.

Când să considere că problema este suficient de bine formulată.

Decizia grupului (2)

Se ţine cont de:

Istoria grupului.

Timpul disponibil.

Tipul activităţilor realizate.

Climatul grupului.

Decizia prin lipsa răspunsului

20

Cineva sugerează o idee şi, înainte ca grupul să îşi fi exprimat părerea,

altcineva vine cu o altă idee şi se trece la acţiune.

Decizia prin autoritate formală

Cele mai multe grupuri au o structură formală: preşedinte, moderator,

director, manager etc.

Managerul poate spune în orice moment că a luat o decizie.

Decizia luată de o minoritate

Tactici de limitare a discuţiilor.

Deciziile sunt luate de un singur participant sau doar de câţiva.

Rolul consultantului

Să-i facă pe membrii grupului conştienţi de modul în care s-a luat decizia.

Să-i ajute să evalueze dacă această metodă este potrivită situaţiei.

Decizia prin regula majorităţii – votul

Se supun la vot propunerile tuturor după o perioadă de dezbateri şi această

decizie luată prin vot este considerată legitimă.

Poate fi utilizată şi metoda completă în care să fie numărate voturile pentru,

cele împotrivă şi abţinerile.

Tipuri de bariere

Membrii minorităţii simt că perioada de discuţii a fost insuficientă – de aceea,

există neînţelegeri şi resentimente.

Membrii minorităţii simt că prin vot s-au creat două tabere în grup care sunt

într-o situaţie de competiţie câştig-pierdere, că s-a pierdut doar o repriză şi

că, după regrupare, vor câştiga runda viitoare.


Să sublinieze că fiecare metodă are plusuri şi minusuri, iar grupul alege în

cunoştinţă de cauză metoda care i se pare potrivită.

Decizia prin consens (1)

Consensul se caracterizează prin susţinerea deciziei, chiar şi de către aceia

care au avut păreri opuse.

21

Este o metodă eficace, dar consumatoare de timp.

Consensul nu înseamnă unanimitate.

Sentimentul că fiecare a avut ocazia să se exprime.

Decizia prin consens (2)

S-au ascultat şi analizat toate punctele de vedere.

Discuţiile au fost deschise.

Climatul grupului a fost unul de sprijin şi de bună înţelegere.

La sfârşitul discuţiei, unul dintre membri testează existenţa consensului,

evitând cu grijă procedurile formale, cum ar fi cele de vot.

Asigurarea condiţiilor pentru consens

Se aloca suficient timp pentru discuţii.

Participanţii trebuie să fie atenţi la toate punctele de vedere.

Să intervină atunci când vor să se exprime.

Facilitatorul ajută grupul (1)

Deciziile sunt atât de importante încât să merite efortul.

Deciziile care se iau prin consens, se vor lua cu participarea membrilor celor

două cicluri: de problematizare şi de planificare – implementare.

Facilitatorul ajută grupul (2)

Indiferent de metodele folosite, brainstorming, listarea ideilor etc. va fi clar

pentru toţi participanţii că nu există motive de supărare.

Se va asigura un climat suportiv, de implicare, discuţiile şi formulările vor fi

clare.

Deciziile prin consimţământ unanim

Sunt posibil de obţinut, dar dificil de gestionat şi sunt consumatoare de timp.

Se va veghea ca grupul să nu îşi fixeze standarde prea înalte privind

dezbaterile.

Unanimitatea nu este necesară, este greu de obţinut şi poate fi extrem de

ineficientă.

Alegerea metodei de decizie

22

Este bine ca metoda decizională să fie aleasă dinainte şi să fie anunţată de

conducătorul discuţiilor, apoi va fi dezbătută.

De regulă, conducătorul discuţiei evită o astfel de temă din teama de a nu

crea haos şi să piardă astfel controlul asupra grupului.

Această teamă este nejustificată, iar discutarea iniţială a metodei poate

elimina tensiunile viitoare.

Sprijinirea grupului în procesul de învăţare (1)

Grupul poate învăţa din propria lui experienţă dacă la sfârşitul fiecărei întruniri:

Alocă o perioadă de 15-20 minute pentru a rezuma şi discuta modul în care a

mers şedinţa şi pentru a primi feedback din partea membrilor privind

sentimentele şi părerile lor în privinţa activităţilor parcurse.

Aceste informaţii pot fi expuse deschis sau pot fi colectate cu ajutorul unor

instrumente.

Pot fi utilizate seturi de întrebări privind mediul intern, mediul extern sau

pot fi puse întrebări de diagnoză.

Sprijinirea grupului în procesul de învăţare (2)

Facilitatorul va începe fiecare discuţie focalizându-se pe una sau două

întrebări pe care le consideră utile.

Rolul facilitatorului în timpul perioadei de diagnoză–tentaţie: să relateze

toate ideile sale şi concluziile la care a ajuns.


Să facă grupul părtaş la diagnostic şi să-l ajute să realizeze singur diagnoza.

Să îndrume grupul să realizeze propriul diagnostic, furnizându-i pentru

aceasta instrumente, sprijin şi îndemnul de a aloca timp şi atenţie pentru

această activitate, oferindu-i şi suportul teoretic.

Tentaţii pentru facilitator

Să relateze toate ideile sale şi concluziile la care a ajuns.

Face observaţii cu care unii membri nu sunt de acord - credibilitatea lui

scade.

Dacă intervine prea curând, uită că propriile filtre acţionează, iar ceea ce se

realizează s-ar putea să fie puţin important pentru grup sau chiar eronat.

23

6. Planul de îmbunătăţire a activităţii şcolii (PIAS)

PIAS a fost propus ca activitate facultativă i rămâne la aprecierea managementuluiș

colii modul în care va fi introdus, fie parte a Planului de Dezvoltare Institu ionalăș ț

(PDI), fie ca plan de sine stătător.

Scopul PIAS

Îmbunătăţirea calităţii predării şi învăţării în şcoală, astfel încât tot mai mulţi

elevi să aibă rezultate bune la limba română, matematică şi ştiinţe.

Ce trebuie să facă şcoala?

Elaborarea unui plan pe doi ani care se centrează pe disciplinele

fundamentale la care s-au obţinut rezultate mai slabe.

Este indicat ca şcoala să elaboreze planul în termen de două-trei luni de la

identificarea problemelor.

Ce elemente trebuie să conţină PIAS?

Strategii bazate pe cercetare ştiinţifică.

Politici şi practici care vor face ca toţi elevii să obţină cel puţin rezultate

satisfăcătoare la disciplinele fundamentale.

Stabileşte obiective specifice, măsurabile şi cu termen de realizare de un an

pentru progresul continuu al elevilor.

Specifică responsabilităţile pentru şcoală şi partenerii educaţionali în ceea ce

priveşte implementarea planului.

Include strategii care vor promova implicarea eficace a părinţilor în

activitatea şcolii.

Conţine activităţi de învăţare înainte de începerea orelor de curs, după

terminarea acestora şi în timpul vacanţelor.

Încorporează strategii care promovează dezvoltarea profesională a

personalului didactic.

Exemple de politici şi practici

Introducerea metodelor de lucru activ-participative.

Analiza regulată a rezultatelor la învăţătură şi a altor date.

Implicarea profesorilor şi părinţilor în luarea deciziilor şi alocarea corectă a

resurselor pentru a susţine scopurile fundamentale.

24

Alegerea programelor de pregătire şi materialelor didactice.

Utilizarea timpului la clasă.

Îmbunătăţirea modului în care sunt utilizate rezultatele evaluărilor.

De ce trebuie PIAS să ţină cont de dezvoltarea profesională?

Succesul şcolar al elevilor se corelează strâns cu pregătirea şi deprinderile

profesorilor.

Dezvoltarea profesională este crucială pentru a asigura o îmbunătăţire

continuă în ceea ce priveşte deprinderile de lucru cu elevii, pentru a-i putea

ajuta să aibă rezultate cel puţin satisfăcătoare la evaluări.

Ce fel de dezvoltare profesională ar trebui să fie furnizată?

Formarea/dezvoltarea profesională se va centra pe procesul de predare şi

învăţare.

De exemplu: folosirea metodelor activ-participative, iniţierea elevilor în

metode noi de învăţare.

Formarea profesorilor în ceea ce priveşte analiza datelor privind situaţia

clasei şi a şcolii şi apoi utilizarea acestei analize în activitatea la clasă.

Cum ar trebui să fie incluşi părinţii în PIAS?

PIAS ar trebui să descrie cum va fi informat în scris fiecare părinte de faptul

că şcoala a identificat nevoia de implementare a unui astfel de document.

PIAS va specifica strategiile care vor fi folosite pentru a promova implicarea

părinţilor.

Strategiile eficace sunt acelea care implică părinţii în calitate de parteneri ai

profesorilor în educarea copiilor şi în luarea deciziilor în şcoală.

De ce trebuie să conţină PIAS scopuri măsurabile?

Planul va corela scopurile cu rezultatele dorite.

Scopurile furnizează un mijloc de urmărire a progreselor şcolare de-a lungul

celor doi ani pe parcursul cărora este implementat planul.

Cine trebuie să fie implicat în elaborarea/revizuirea PIAS?

Şcoala se va consulta cu:

Părinţii

25

Profesorii

ISJ

Experţii ISE şi ARACIP

Ce este procesul de revizuire a PIAS?

Doi evaluatori independenţi dau un verdict asupra viabilităţii planului în 30-

45 de zile de la primirea lui.

ISJ ar trebui să implice ca evaluatori profesori şi directori din şcoli cu acelaşi

profil, dar ai căror elevi au obţinut rezultate mult mai bune.

Poate ISJ condiţiona în vreun fel aprobarea PIAS?

După ce doi experţi numiţi de ISJ au evaluat PIAS:

ISJ poate aproba planul cu condiţia să existe premisele necesare pentru

asigurarea implementării cu succes a acestuia.

De exemplu: ISJ poate condiţiona aprobarea planului de feedback-ul dat de

părinţi, persoane calificate din Primărie, experţi ISE sau experţi ARACIP

privind calitatea lui.

ISJ poate să aprobe planul cu condiţia luării uneia sau mai multor măsuri de

corectare a planului.

Calendarul implementării PIAS

Şcoala va începe implementarea planului imediat ce ISJ l-a aprobat, de

preferat pe parcursul aceluiaşi an şcolar în care s-a identificat nevoia şi nu

mai târziu de începerea următorului an şcolar.

7. Raport de evaluare a activităţii de formare de către formabili

Vă rugăm să răspundeţi la următoarele întrebări privind activitatea de formare

realizată folosind o scală în care:

5 înseamnă „Sunt complet de acord”

4 înseamnă „Sunt de acord”

3 înseamnă „Sunt parţial de acord”

2 înseamnă „Nu sunt de acord” 1 înseamnă „Nu sunt deloc de acord”.

5 4 3 2 11. Sala pentru formare a fost adecvată scopului 18 19 5

26

2. Aparatura audio-video a fost corespunzătoare 19 14 8 23. Programul de lucru a facilitat învăţarea 31 10 14. Materialele prezentate de formator au fost clare 40 25. Materialele prezentate de formator au fost adecvate

scopurilor propuse40 2

6. Atmosfera de lucru a fost plăcută 39 47. Atmosfera de lucru a fost deschisă conlucrării 39 2 1

Diagrama 1: Sala pentru formare a fost adecvată scopului

43%

12%

45%

Diagrama 2: Aparatura audio-video a fost corespunzătoare

43%

5%19%

33%

27

Diagrama 3: Programul de lucru a facilitat învăţarea

74%

24%

2%

Diagrama 4: Materialele prezentate de formator au fost clare

95%

5%

28

Diagrama 5: Materialele prezentate de formator au fost adecvate scopurilor propuse

95%

5%

Diagrama 6: Atmosfera de lucru a fost plăcută

91%

9%

29

Diagrama 7: Atmosfera de lucru a fost deschisă conlucrării

i

95%

5%

În ce fel aţi beneficiat de pe urma participării la formare?

………..………..………..………..………..………..………..………..………..………………..………..………..

………..………..………..………..………..………..………………..………..………..………..………..………..

………..………..………..……

În ce măsură v-au fost îndeplinite aşteptările?

………..………..………..………..………..………..………..………..………..………………..………..………..

………..………..………..………..………..………..………………..………..………..………..………..………..

………..………..………..……

Ce nu v-a plăcut?

………..………..………..………..………..………..………..………..………..………………..………..………..

………..………..………..………..………..………..………………..………..………..………..………..………..

………..………..………..……

Ce sugestii aveţi pentru îmbunătăţirea formărilor viitoare?

30

………..………..………..………..………..………..………..………..………..………………..………..………..

………..………..………..………..………..………..………………..………..………..………..………..………..

………..………..………..……

Nr. cursanţi:

Nr. respondeţi: 42

Evaluarea activităţii de formare de către formabili s-a realizat pe baza fişei de

evaluare de mai sus. În căsuţele pentru punctaj am introdus numărul de respondenţi

care au acordat punctajul respectiv.

39 de respondeţi au acordat 5 puncte la itemii:

„Atmosfera de lucru a fost plăcută” şi

,,Atmosfera de lucru a fost deschisă conlucrării”

Tot pentru cei doi itemi, 4 respondenţi au acordat 4 puncte pentru itemul

„Atmosfera de lucru a fost plăcută”, respectiv 2 respondenţi, au acordat 2 puncte

pentru itemul ,,Atmosfera de lucru a fost deschisă conlucrării”, iar 1 singur

respondent 2 puncte. 40 de respondeţi au acordat 5 puncte la itemii :

“Materialele prezentate de formator au fost clare”

şi ,,Materialele prezentate de formator au fost

adecvate scopurilor propuse”

Pentru fiecare item în parte, câte 2 respondenţi au acordat 4 puncte. 18 respondeţi au acordat 5 puncte, 19 respondenţi au acordat 4 puncte, iar 5 respondenţi 3

puncte, pentru itemul:

,,Sala pentru formare a fost adecvată scopului”

19 respondeţi au acordat 5 puncte, 14 respondenţi au acordat 4 puncte, 8 respondenţi au acordat 3 puncte, iar 2 respondenţi 2 puncte, pentru itemul:

,, Aparatura audio-video a fost corespunzătoare ”

31 respondeţi au acordat 5 puncte, 10 respondenţi au acordat 4 puncte şi 1 respondent a acordat 3 puncte, pentru itemul:

„Programul de lucru a facilitat învăţarea”

31

Citate semnificative din răspunsurile la întrebarea: ,,În ce fel aţi beneficiat de pe

urma participării la formare”?

,,Am văzut paşii ce trebuie urmaţi într-un proces de consultanţă”.

,,Mi-am însuşit câteva informaţii de care voi avea nevoie cu siguranţă pe tot

parcursul carierei de cadru didactic”.

,,Mi-am îmbogăţit cunoştinţele în ceea ce priveşte intervenţia într-o şcoală, C.A. şi

alte dispoziţii ale MEN”.

,,Activităţile de tip atelier au fost foarte eficiente; dezbaterile au avut ca tematică

probleme concrete din şcoli ”.

,,Capacitatea de a realiza consultanţă”.

,,Am înţeles scopul C.A. în şcoală”.

Vă mulţumim!

8. Instrucţiuni de utilizare a platformei noultrainig.ise.ro

Paşii pentru înscriere

noultraining.ise.ro

Creează cont

Nume de utilizator (Username)

Parolă (Password)

Autentificare (Log in)

Curs – Consultanţă de proces

Cheie pt. înscriere: vrancea

sau

„Autentificare folosind contul dvs. de pe Google”.

32

Secţiunea ,,Teme” - pe care veţi pune materialele pe care le veţi lucra.

Secţiunea ,,Forum” – pentru informaţii şi discuţii.

Deschideţi browser-ul de internet.Introduceţi adresa: http://noultraining.ise.ro;Va apărea următoarea imagine:

33

http://noultraining.ise.ro/

Dacă aveti un alt cont Google, apăsa i: Autentificare folosind contul dvs. de pe țGoogle

Apăsaţi pe butonul ,,Autentificare” (,,log in”) şi va apărea următoarea imagine:

Introduceţi numele de utilizator (username) şi parola (password) deja existente, dacă nu aveţi, faceţi un click pe căsuţa “Creează cont”.

34

După ce v-aţi autentificat, va apărea următoarea imagine:

35

Se va deschide următoarea fereastră în care trebuie să completaţi spaţiile lipsă;

Verificaţi apoi email–ul indicat unde veţi găsi un mesaj din partea administratorului Moodle.Veţi primi un link care confirmă înregistrarea dvs. Faceţi un click pe link-ul web care apare în mesaj pentru a confirma contul.

36

Rulaţi pagina principală până ajungeţi la secţiunea ,,Diverse” şi daţi

click pe Consultanţă de proces. Un model de intervenţie;

37

http://noultraining.ise.ro/course/view.php?id=58

Pentru a vă înscrie la curs, trebuie să introduceţi cheia de acces: vrancea

38

Veţi avea acces la secţiunea ,,Teme” - pe care veţi pune materialele pe care le veţi lucra şi secţiunea ,,Forum” – pentru informaţii şi discuţii.

39

9. Raport de utilizare de către formabili a platformei de formare

noultraining.ise.ro

Formabilii au învăţat rapid să utilizeze platforma care s-a dovedit a fi pentru ei un

instrument util pentru învăţare, comunicare şi feedback.

Nr. cursanţi: 42

Nr. total de teme postate: 244

din care:

rapoarte: 23

activităţi: 195

portofolii: 15

propuneri: 11

Diagrama 1 – Teme postate online

Propuneri5%

Portofolii6%

Activităţi80%

Rapoarte9%

Exemple de rapoarte

1. Raport privind pregătirea intervenţiei în Şcoala Gimnazială TÎMBOEŞTI,

Vrancea. Limitarea absenteismului şi abandonului şcolar în anul şcolar

2017-2018.

40

2. Raport privind pregătirea intervenţiei în Şcoala Gimnazială TÎMBOEŞTI,

Vrancea. Implicarea părinţilor în viaţa elevilor.

3. Raport privind pregătirea intervenţiei în CSEI Elena Doamna Focşani.

Creşterea procentului de promovabilitate la sfârşitul anului şcolar 2016-

2017.

Exemple de activităţi

1. Activitatea 1 - Cuvinte cheie – foliile 1-10.

2. Activitatea 2 - Cuvinte cheie - foliile 11-20.

3. Activitatea 8- rezolvarea unei probleme.

41

ANEXE

ANEXA 1: Programul de formare

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEIOperator autorizat de date personale – Nr.31137Str. Ştirbei Vodã nr. 37, sector 1,Bucureşti 010102Tel: 40-21-313.64.91; 314.27.83Fax: 40-21-312.14.47ROMÂNIA

Laboratorul: Consiliere şi management educaţional

Program de formare

2017-2018

1. Titlul programului: Consultanţa de proces - un model de intervenţie

Perioada de derulare: 3 ianuarie 2017– 31 martie 2018

2. Echipa de cercetare şi coordonatorul

Numele şi prenumele Rolul în program Participare procentuală

Paul Blendea, cercet. şt. III Coordonator 100%Irina Geană, asist.cercet. Membru în echipa de

formatori100%

Colaboratori externi: Dorin Roşcan, inspector MEN

Paulina Roşcan, lider sindicat SIP-FEN

Alexandra Raisa Roşcan, juristă

42

mailto:[email protected]%C3%A2nia

3. Contextul programului /analiza situaţiei / justificare

A fi director de şcoală este o profesie în sine nu o ocupaţie, chiar dacă, legal, standardele aflate în vigoare se referă la ocupaţia de director. Indiferent de tipul şi de nivelul şcolii, profesia şi profesionalizarea ca director răspund unor cerinţe şi se supun unor principii. Profesionalizarea respectivă răspunde presiunii răspunsului specializat, mai ales în situaţii deosebite (crize, perturbarea agendei de lucru, negociere etc.), iar gama investiţională a individului (cursuri de formare, masterat, alte cerinţe legale) cere un alt statut social.Profesionalizarea directorului de şcoală, văzută ca parcurs vocaţional, nu este doar un gând pios, ci o cerinţă stringentă în ideea calităţii învăţământului preuniversitar - nu poţi asigura calitatea învăţământului dintr-o şcoală şi din sistemul naţional public sau privat dacă nu ai criterii de selecţie. Odată ce acestea există, rezultă implicit că unii au calităţile personale pentru a fi un director bun, iar alţii nu. Un profesor, oricât de bine pregătit profesional în domeniul managementului educaţional, având studii de nivel masterat sau alte studii de management educaţional, s-ar putea să nu aibă calităţile necesare pentru a fi director de şcoală. Ceea ce dorim să realizăm prin acest program este să le oferim directorilor în funcţie, membrilor consiliilor de administraţie, şefilor de catedră şi personalului didactic aspirant la funcţii de conducere accesul la consultanţă managerială şi să creştem numărul celor preocupaţi de propria profesionalizare ca posesori conştienţi ai unor competenţe pe care le pot dezvolta în ideea de a adăuga valoare.Programul are la bază cercetarea laboratorului Management educaţional şi Consiliere intitulată „Instrumente şi metode pentru îmbunătăţirea funcţionării consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar” (Bucureşti, ISE, 2015-2016). În plus, vor fi utilizate unele părţi (capitole care au fost adaptate şi transformate pentru a putea fi utilizate la elaborarea cursului faţă în faţă şi online) din cercetările şi publicaţiile Laboratorului de Management Educaţional şi ale Laboratorului de Consiliere şi Management Educaţional: Iosifescu, Ş., ed. coord., Manual de management educaţional pentru directorii de unităţi şcolare, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti: ProGnosis, 2000, Iosifescu Ş., ed. coord., Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Buzău: Tipogrup press, 2001, Mihail, T. M., ed. coord., Ghid metodologic pentru formarea formatorilor – management educaţional, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Buzău: Tipogrup press, 2001, Măntăluţă O. coord., Dezvoltarea profesională a personalului de conducere al unităţilor şcolare de

43

nivel preuniversitar printr-un program complex de consiliere şi asistenţă în mediu online, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2012. Blendea, P., coord., Măntăluţă, O. coord., Instrumente şi metode pentru îmbunătăţirea funcţionării Consiliului de Administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2015-2016.

4. Scopul şi obiectivele programului

4.1. Scopul programului Dezvoltarea organizaţiei şcolare prin îmbunătăţirea activităţii manageriale şi a consiliilor de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar.

4.2. Obiectivele programului Iniţierea în consultanţa de proces a managerilor şi personalului didactic aspirant la

funcţii de conducere din unităţile de învăţământ preuniversitar.

Dezvoltarea abilităţilor formabililor în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor şcolii.

Achiziţionarea noţiunilor de bază ale sistemului juridic românesc.

Dezvoltarea abilităţilor formabililor de aplicare a normelor juridice aferente legislaţiei specifice sistemului educaţional.

5. Populaţia vizată

100 directori de şcoli, membri ai CA şi personal didactic aspirant la funcţii de conducere din judeţul Vrancea.

6. Activităţile şi calendarul programuluiActivitatea 1. Elaborarea programului de formare

Activitatea 2. Cursuri de formare pentru directori de şcoli, şefi de catedră şi personal didactic aspirant la funcţii de conducere. Cursurile vor fi realizate sub forma faţă în faţă şi online pe platforma traning.ise.ro.

Programul de formare continuă “faţă în faţă” Consultanţă de proces. Un model de intervenţie (43 ore), destinat grupului ţintă personal didactic şi managerial din

44

învăţământul preuniversitar, va fi derulat de furnizorul ISE Bucureşti în locaţia Colegiului Tehnic Edmond Nicolau Focşani, în perioada mai 2017- martie 2018.

DISCIPLINE/TEME PARCURSENr. crt. Disciplina/Tema Nr. ore1. Consultanţă de proces:

regulile grupului, înscriere şi modalităţi de utilizare a platformei training.ise.ro, definiţia consultanţei de proces, rolul consultantului de proces şi al organizaţiei-client

facilitare, aplicaţii, consultanţă, evaluare acţiunile clientului, diagnosticarea şi intervenţia consultanţa de proces în viziunea lui E. Schein

34

2. Noţiuni juridice generale 33. Principii fundamentale şi legislaţia de bază în sistemul educaţional

românesc3

Evaluare: pe parcurs finală

3

Total ore

43

COMPETENŢE GENERALE OBŢINUTENr. crt. Competenţa1. Comunicare cu grupurile şi personalul şcolii2. Utilizarea platformei on line3. Facilitarea activităţii grupurilor şi consultanţă de proces 4. Diagnosticarea, intervenţia şi rezolvarea problemelor5. Cunoaşterea noţiunilor de bază ale sistemului juridic românesc6. Aplicarea normelor juridice aferente legislaţiei specifice sistemului educaţionalActivitatea 3. Realizarea raportului de derulare a programului. Raportul va include materialele realizate pentru formare, analiza desfăşurării formării şi feedback din partea formabililor.

Activitatea 4. RaportareCalendarul activităţilor 3 ianuarie 2017– 31 martie 2018

45

Titlul activităţii

Ian2017

Feb2017

Mar2017

Apr2017

Mai2017

Iun2017

Iul2017

Aug2017

Sep2017

Oct2017

Nov2017

Dec2017

Ian2018

Feb2018

Mar2018

Activitatea 1 Elaborarea programului de formare

Activitatea 2 Cursuri de formare pentru directori şi personal didactic aspirant la funcţii de conducere

Activitatea 2 Activităţi pe platforma training.ise.ro

Activitatea 3Realizarea raportului de derulare a programului

Activitatea 4Raportare

7. Rezultatele şi produsele programului

Formarea unui grup de aproximativ 100 de directori de şcoli şi personal didactic aspirant la funcţii de conducere.

Promovarea materialelor-resursă în rândul unui număr semnificativ de persoane din grupul ţintă, cu ajutorul platformei online a ISE.

Colectarea de feedback din partea utilizatorilor cu privire la modalităţile de aplicare la nivelul unităţilor şcolare a unor intervenţii ameliorative fundamentate pe materialele-resursă puse la dispoziţie (activităţi, resurse utilizate, rezultate obţinute etc.).

46

Realizarea unor activităţi de consiliere şi asistenţă prin intermediul platformei online a ISE în contexte specifice unităţilor şcolare.

8. Valorificarea rezultatelor programului

Tipul activităţii Modalitate de valorificare

Grup ţintă Rezultate aşteptate

Indicatori de realizare

Publicarea online pe site-ul ISE a programului de formare

Transmiterea programului de formarecătre MEN, ISJ, şcoli şi CCD

Factori interesaţi din MEN, ISJ, CCD şi şcoli

Preluarea şi aplicarea unor metode de intervenţie şi dezvoltare organizaţională de către şcoli

Implicarea grupului ţintă în elaborarea şi îmbunătăţirea produsului şi reacţii explicite la raport din partea grupului ţintă şi a altor persoane şi instituţii interesate (număr de vizualizări şi comentarii)

Elaborarea unor articole pentru publicaţiile de specialitate

Publicarea unor articole în revistele de specialitate

Personal didactic, inspectori, directori, experţi educaţionali

Publicarea unui articol în Revista de pedagogie

Minim un articol publicat

Participarea la dezbateri, seminarii şi mese rotunde

Prezentarea rezultatelor cercetării


Sensibilizarea grupului ţintă şi crearea de adeziune la o nouă modalitate de valorificare a interacţiunii ISE, ca centru de expertiză şi beneficiarii/clienţii din sistemul educaţional

Minim o prezenţă la dezbateri, seminarii şi mese rotunde

Activitatea pe platforma noultraining.ise.ro

Încărcarea tuturor temelor realizate în timpul orelor de formare, inclusiv a portofoliului final de evaluare


Cel puțin o intervenție pe platforma noultraining.ise.ro, prin încărcarea unui document sau prin intervenție pe forum

Minim două intervenţii pe platforma noultraining.ise.ro

Coordonator proiect de cercetare:Cercet. şt. III Paul BlendeaŞef de Laborator:

47

Cercet. şt. III dr. Speranţa Ţibu

Director general ISE,Cercet şt. II dr. Ciprian Fartuşnic

ANEXA 2: Planificarea activităţilor/formatori

Ziua1 13.05.2017Grupul 1

Sesiunea 19-10.30Paul BlendeaIrina Geană

Sesiunea 211-12.30Paul Blendea


Sesiunea 415-16.30Alexandra Roşcan

Ziua 214.05.2017Grupul 2





Perioada 13.05-16.06. 2017

Activităţi pe platforma training.ise.ro – 16 ore/cursant (în total)


























Ziua 8 Sesiunea 1 Sesiunea 2 Sesiunea 3 Sesiunea 4

48

18.06.2017Grupul 2

9-10.30Paul Blendea

11-12.30Paul Blendea

13-14.30Paul Blendea

15-16.30Alexandra Roşcan

Ziua 923.06.2017Grupul 1 şi Grupul 2

Evaluare Grupul 19-12

Evaluare Grupul 213-16

ComisiePreşedinteMembri

ANEXA 3: Formatul portofoliului

1. Pagină de gardă – Portofoliu curs Consultanţă de proces – Un model de intervenţie. – Furnizor de formare – Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti.– Formatori: Paul Blendea, Irina Geană, Alexandra Roşcan – Cursant – Ion Ionescu, profesor la şcoala …., – Anul 2017.

2. Pagină cuprins:1. Cuvintele cheie din foile prezentate la curs..............numărul paginii2. Set de proponeri pentru MEN privind funcţionarea CA din unitatea de învăţământ... ....numărul paginii3. Operaţionalizarea standardului de funcţionare a CA din unitatea de învăţănânt preuniversitar...numărul paginii4. Raport privind pregătirea intervenţiei în şcoala în care lucrează formabilul...număr pagină Structura raportului va conţine următoarele date:- numele şi prenumele formabilului- şcoala în care se va produce intervenţia - perioada în care va avea loc intervenţia - persoanele şi grupurile cu care facilitatorul (formabilul) va intra în contact şi va lucra - principalele activităţi care vor fi realizate- instrumentele care vor fi folosite - estimarea rezultatelor care vor fi obţinute - formabilul este liber să adauge alte elemente, observaţii şi comentarii.

5. Anexe...număr paginăAnexa 1 – Exemplu: chestionar pentru identificarea...număr paginăAnexa 2...... număr paginăAnaxa n6. Bibliografie ..număr pagină

1. Cuvintele cheie din foile prezentate la curs..............

49

2. Set de propuneri pentru MEN privind funcţionarea CA din unitatea de...3. etc.

Potofoliul va avea paginile numerotate.

Referinţe bibliografice

Manual de management educaţional pentru directorii de unităţi şcolare, coord.

Şerban Iosifescu, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Editura ProGnosis, 2000.

Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ, coord. Şerban Iosifescu,

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, Tipogrup press Buzău, 2001.

Ghid metodologic pentru formarea formatorilor - management educaţional, editor

coord. Tiberiu Marcian Mihail, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, Tipogrup

press, Buzău, 2001.

Consiliere şi consultanţă managerială pentru personalul de conducere al unităţilor de

învăţământ preuniversitar, autori: Paul Blendea, Ovidiu Măntăluţă, Revista de

pedagogie Nr.1/2014 , p.161-170, ISSN0034-8678.

Program de mentorat pentru directorii de unităţi de învăţământ preuniversitar

autori: Paul Blendea, Ovidiu Măntăluţă, Revista de pedagogie Nr.2/2015 , p.107-114,

ISSN0034-8678.

Planul de Dezvoltare Instituţională (PDI) – un instrument al schimbării 2011

Dezvoltarea profesională a personalului de conducere al unităţilor şcolare de nivel

preuniversitar printr-un program complex de consiliere şi asistenţă în mediu online

2012

Instrumente şi metode pentru îmbunătăţirea funcţionării Consiliului de Administraţie

din unităţile de învăţământ preuniversitar ISE, 2015-2016

Guvernul României, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României

Orizonturi 2013-2020-2030, Bucureşti, 2008.

50

Hanover Research, Best Practices for School Improvement Planning, October 2014,

p.5. Disponibil la adresa http://www.hanoverresearch.com/media/Best-Practices-

for-School-Improvement-Planning.pdf. (accesat 12.10.2016).

Ministerul Educaţiei Cercetării şi Ştiinţei, Ordin nr. 4619/2014 pentru aprobarea

Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din

unităţile de învăţământ preuniversitar, Bucureşti, 2014.

Ministerul Educaţiei Cercetării şi Ştiinţei, Strategia pentru învăţarea pe tot parcursul

vieţii 2015-2020, Bucureşti, 2014.

Pinellas County Schools, School Improvement Plans, 2016. Disponibil la adresa

http://pcsb.org/Page/21555. (accesat 19.10.2016).

Schein, E. H., Process consultation: Volume I: Its role in organization development,

1988, 2nd Ed. Reading, MA: Addison/Wellesley Publishing Company, first published

1969.

51

http://pcsb.org/Page/21555

http://www.hanoverresearch.com/media/Best-Practices-for-School-Improvement-Planning.pdf

http://www.hanoverresearch.com/media/Best-Practices-for-School-Improvement-Planning.pdf

€¦ · web viewde exemplu: folosirea metodelor activ-participative, iniţierea elevilor în...

Documents