nrpcabrasov.mpublic.ro/2008/raport_control/03_12_2008... · web viewde altfel, chiar în nota de...

˝Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei˝

(art. 133 alin. 1 din Constituţie, republicată)

Inspecţia Judiciară Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori

Nr. 272/IJ/87/SIP/2008Din 24 octombrie 2008

N O T Ă

În legătură cu obiecţiunile şi notele formulate la Raportul Inspecţiei

Judiciare privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce

decurg din legi şi regulamente, de procurorii cu funcţii de conducere de la

Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, Parchetul de pe lângă Judecătoria

Zărneşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna şi Parchetul de pe lângă

Judecătoria Sfântu Gheorghe, constatăm:

I. Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov

Referitor la constatările Inspecţiei Judiciare, procurorul Camelia Petrescu a

formulat obiecţiuni, iar procurorii Andreea Manuela Benedek, Diaconu Ramona şi

Apetroaie Codruţa Simona, au expus puncte de vedere în cadrul unor note.

Din analiza obiecţiunilor şi notelor au rezultat următoarele:

A) Obiecţiunile procurorului Camelia Petrescu, prim procuror în perioada

verificată

1. Redistribuirea repetată a dosarelor, uneori după perioade de 1-2 ani,

dosarul revenind chiar procurorului căruia i-a mai fost repartizat, a fost

apreciată ca o deficienţă din perspectiva consecinţelor acestei măsuri, în ceea ce

priveşte respectarea principiului continuităţii procurorului în soluţionarea cauzelor.

Adresa: Bucureşti,Calea Plevnei, Nr. 141 B, Sector 1, cod 011405 Fax 021/3.22.62.96

Web: www.csm-just.ro

1




Pe fond, se constată că nu se contestă reţinerea acestei deficienţe în actul de

control, ci se menţionează factorii obiectivi care sunt de natură să justifice

redistribuirea dosarelor, făcându-se referire în principal la fluctuaţia de personal

şi specializarea acestuia. De altfel, în susţinerea punctului de vedere, se poate

observa existenţa unei contradicţii, întrucât, în principiu, specializarea presupune

în primul rând continuitate.

Pentru aceste motive, în mod concret, referirile la acest aspect nu constituie

o obiecţiune propriu-zisă, iar factorii obiectivi menţionaţi, au fost detaliaţi şi în

materialul de control, în care s-a reţinut expres că „în unele cazuri, acestea

(măsurile de redistribuire) fiind justificate de modificările intervenite în structura

de personal”.

2. Delegarea excesivă a atribuţiilor de efectuare a actelor de urmărire

penală de către alte organe, reţinută în actul de control, nu este contestată, însă

se consideră că nu poate fi reţinută ca deficienţă în sarcina sa, în calitate de

prim procuror, motivând că „utilizarea acestei instituţii procedurale aparţine

procurorului desemnat cu soluţionarea dosarelor”.

Susţinerea nu este întemeiată. Prin semnarea adreselor de înaintare a

dosarelor la organele desemnate şi achiesarea la măsura dispusă de procurorul

de caz, fără a dispune măsuri contrare, prim procurorul şi-a angajat propria

răspundere pentru ca cercetările de competenţa procurorului să nu fie

efectuate de acesta. Potrivit legii, măsura delegării de efectuare a cercetărilor

penale de către alte organe intră în sfera bunei administrări a justiţiei, de care

este responsabil procurorul cu funcţie de conducere, astfel cum se prevede în



2




dispoziţiile art. 16 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi nu

în cea referitoare la desfăşurarea nemijlocită a procedurilor judiciare, în care

procurorul este independent.

3. Referitor la preluarea de către prim procuror a atribuţiei privind

repartizarea dosarelor penale procurorilor, în actul de control s-a recomandat

„să se acorde atenţie” art. 84 din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor,

care prevede îndeplinirea acestei atribuţii de către procurorul şef secţie urmărire

penală. În principal, recomandarea s-a impus faţă de inconvenientul arătat de

procurorul şef secţie în sensul că „are un control limitat asupra activităţii secţiei

şi nu poate aprecia în ce măsură se realizează o repartizare echilibrată şi pe

criterii obiective a dosarelor”.

Dispoziţiile art. 95 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea

judiciară, republicată, invocate în obiecţiuni ca fiind temeiul în baza căruia prim

procurorul a procedat la repartizarea dosarelor procurorilor secţiei de urmărire

penală, nu sunt aplicabile parchetelor de pe lângă tribunale. Astfel, prevederile

legale menţionate sunt încadrate în Secţiunea 3 a legii menţionate, intitulată

“Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi

familie şi judecătorii”, iar aliniatul ultim al art. 95 se referă la parchetele de pe

lângă judecătorii, în cadrul cărora nu funcţionează secţii sau birouri.

4. În actul de control în mod corect s-a reţinut că, după intrarea în vigoare

a modificărilor aduse Codului de procedură penală prin O.U.G. nr. 60/2006, în

legătură cu 7 rechizitorii, nu s-a făcut menţiunea verificării legalităţii şi

temeiniciei actului de sesizare.



3




Aceste constatări au rezultat în urma verificărilor efectuate de prim procuror

adjunct Creola Neagu, ce au fost transmise Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie, ca urmare a ordinului nr. 426/C3/2007, în lucrarea

din 24 iulie 2007, pe care o anexăm. În consecinţă, obiecţiunea nu este întemeiată.

5. Obiectivul din programul de activitate reţinut în actul de control

ca fiind greşit repartizat prim procurorului adjunct priveşte “verificarea

operativităţii şi calităţii actelor de urmărire penală în cauzele aflate în

supravegherea procurorilor de la unităţile de parchet din judeţul Braşov” şi nu

la “verificarea volumului de activitate de la Parchetul de pe lângă Judecătoria

Braşov”, astfel cum se menţionează în obiecţiuni.

Ne menţinem punctul de vedere exprimat în actul de control în sensul că

prim procurorul adjunct avea atribuţii în compartimentul judiciar, iar cunoaşterea

situaţiei operativităţii şi calităţii actelor de urmărire penală în cauzele aflate

în supravegherea procurorilor de la unităţile de parchet din judeţul Braşov, era

eficientă pentru prim procurorul unităţii şi procurorul cu funcţie de conducere

din cadrul secţiei de urmărire penală”. Pe de altă parte, se constată că în obiecţiuni

nu se contestă împrejurarea că acest obiectiv nu a fost realizat, astfel cum s-a

reţinut în actul de control, ceea ce, din perspectiva managementului prim

procurorului unităţii prezintă relevanţă, deoarece demonstrează că nu a existat

interes pentru cunoaşterea a doi indicatori de activitate foarte importanţi.

În discuţiile cu prim procuror adjunct Neagu Creola, nu a rezultat că aceasta

a fost de acord să realizeze din programul de activitate un obiectiv nespecific

secţiei judiciare, astfel cum se susţine în obiecţiuni, poziţia sa în raport de sarcina



4




repartizată rezultând în mod evident din faptul că nu a realizat obiectivul, deşi, cu

privire la sarcinile specifice compartimentului pe care îl coordona, a rezultat că şi-a

îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile.

Totodată, preluarea unei atribuţii de competenţa procurorului şef secţie

urmărire penală, respectiv repartizarea dosarelor la procurori, pe de o parte, şi

repartizarea unei sarcini prim procurorului adjunct, care nu avea legătură cu

atribuţiile acestuia, demonstrează o anumită inconsecvenţă a prim procurorului

Petrescu Camelia în asigurarea unui echilibru în repartizarea sarcinilor.

6. În mod greşit s-a interpretat că în actul de control s-ar fi specificat că nu

s-ar fi impus verificarea operativităţii şi stocul de dosare la toate unităţile de

parchet din subordinea Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

În principal, s-a reţinut că prim procurorul Camelia Petrescu nu a efectuat

verificări la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov, singura unitate din raza de

competenţă unde existau deficienţe la aceşti indicatori. În aceste condiţii, s-a

apreciat că la celelalte parchete locale, „verificările nu se impuneau cu necesitate”,

deoarece nu înregistrau deficienţe la aceşti indicatori, sau în orice caz nu într-o

măsură comparabilă cu situaţia de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov. În

concluzie, referitor la modul în care a conceput activitatea de control, s-a reţinut că

obiectivele stabilite nu au vizat priorităţile. De altfel, cu privire la acest capitol, se

constată că nu sunt formulate obiecţiuni, ci se prezintă argumentele pentru care a

efectuat verificările la celelalte unităţi, fără a se nega neefectuarea unor controale

de aceeaşi natură la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov.



5




7. Prim procuror adjunct Neagu Creola a invocat numărul insuficient al

procurorilor repartizaţi secţiei judiciare în cadrul discuţiilor vizând activitatea

acestui compartiment ce au avut loc în luna aprilie 2008, deci, ulterior datei

de 15 februarie şi respectiv 18 martie 2008, când au avut loc adunările pentru

constituirea componenţei secţiilor şi a căror procese verbale sunt anexate la nota

de obiecţiuni. Rezultă astfel, că tocmai această repartizare, hotărâtă în adunările

generale menţionate, a fost avută în vedere de prim procuror adjunct Neagu Creola,

când a invocat rezolvarea ineficientă a problemei asigurării numărului

corespunzător de procurori de şedinţă. De altfel, chiar în nota de obiecţiuni se

recunoaşte că Ordinul nr. 3 din 22 februarie 2008 privind repartizarea procurorilor

pe compartimente de activitate, nu a mai fost modificat până la încetarea

mandatului de prim procuror al doamnei Petrescu Camelia.

În consecinţă, obiecţiunea nu este întemeiată şi în mod corect s-a reţinut în

actul de control că solicitările prim procurorului adjunct, materializate în lucrările

din 18 februarie 2008, prin care a solicitat repartizarea unui procuror în

compartimentul judiciar, precum şi din 26 martie 2008 prin care a solicitat

modificarea ordinului din 22 februarie 2008, privind componenţa secţiei judiciare

a Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, nu au fost soluţionate favorabil până

la data verificărilor.

8. Cu privire la soluţiile de achitare definitivă dispuse de instanţe în

dosarele Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, în actul de control s-au făcut

următoarele menţiuni: „dintre indicatorii calitativi ai activităţii, negativ este cel

reprezentând achitările, respectiv 23 (9 la urmărire penală şi 14 la supravegherea



6




cercetărilor), din care una potrivit art. 181 Cod penal. Trebuie însă menţionat că

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov a apreciat că soluţiile de achitare nu

sunt imputabile procurorului”.

Se constată astfel, că inspecţia nu a reţinut ca fiind imputabile prim

procurorului Camelia Petrescu cele 23 de achitări şi, în mod riguros, a menţionat

punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov în legătură cu

imputabilitatea soluţiilor.

9. Următoarea obiecţiune, concentrează două aspecte diferite din actul de

control, respectiv, greşita înregistrare a unei lucrări penale în registrul de lucrări

generale, pe de o parte şi temeinicia soluţiei de clasare adoptată în plângerile şi

sesizările adresate parchetului, pe de altă parte.

În mod evident, se constată că cercetările efectuate în lucrarea

nr. 493/VIII-1/2007, având ca obiect plângerea numitului PR, deţinut în

Penitenciarul Codlea, formulată împotriva unor agenţi de poliţie, despre care a

afirmat că ar fi exercitat asupra sa violenţe ce i-au cauzat consecinţe grave

sănătăţii, au fost în realitate activităţi specifice urmăririi penale: ordonanţă emisă

în temeiul art. 217 alin. 4 din Codul de procedură penală, delegarea unui

subcomisar din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Braşov – Serviciul de

Investigaţii Criminale pentru audierea numitului PR, în prezenţa unui apărător din

oficiu, a unor martori şi ridicarea oricăror documente privind cele sesizate în

plângere. Dispoziţiile date de procuror au fost aduse la îndeplinire, toate actele

fiind efectuate pe formularele cu regim special, specifice urmăririi penale.



7




Cu toate acestea, la finalizarea cercetărilor, lucrarea a fost închisă printr-un

referat, în care s-a reţinut că aspectele sesizate nu s-au confirmat, partea vătămată

fiind astfel privată de dreptul de a exercita împotriva soluţiei adoptate căile de atac

prevăzute de lege. Sub acest aspect, s-a reţinut ca fiind esenţială împrejurarea că

soluţia a fost adoptată pentru altă faptă decât cea sesizată, respectiv pentru

ameninţări, în condiţiile în care la lucrare este anexat un raport de expertiză

medico-legală din care rezultă că la examenul ortopedic şi neurologic, PR prezenta

„Paralizie plex brahial stâng post traumatică”, aspecte învederate de altfel şi în

plângerea acestuia.

Potrivit art. 7 din Legea nr. 233/2002 privind reglementarea activităţii

de soluţionare a petiţiilor, numai petiţiile anonime sau în care nu sunt trecute datele

de identificare a petiţionarului se clasează. Plângerile la care se face referire în

actul de inspecţie nu prezintă aceste condiţii, iar prin rezoluţie, procurorul trebuia

să dispună, motivat, admiterea acestora, în măsura în care erau întemeiate, sau

respingerea, în caz contrar.

10. În capitolul în care s-a analizat activitatea de rezolvare a memoriilor,

plângerilor şi sesizărilor, s-a reţinut după cum urmează: „Referitor la plângerile

formulate împotriva soluţiilor, se menţionează judecătoria şi termenul în

care părţile pot exercita calea de atac a plângerii. Doamna prim procuror

nu a indicat în toate rezoluţiile întocmite temeiul legal, respectiv art. 2781 din

Codul de procedură penală”.

Se constată că nu există nicio contradicţie între constatările din actul de

control şi susţinerile din nota de obiecţiuni în legătură cu omisiunea de a se



8




menţiona, în toate cazurile, temeiul juridic, respectiv, dispoziţiile art. 2781 din

Codul de procedură penală, în care este reglementată calea de atac. Mai

mult, aceasta anexează 4 rezoluţii, din care, numai în 2 a menţionat dispoziţiile

art. 2781 din Codul de procedură penală, justificând astfel temeinicia constatării din

actul de control.

11. În ultimele consideraţii din nota de obiecţiuni, se prezintă o serie de

argumente din care ar rezulta că a identificat disfuncţionalităţile şi a luat măsurile

necesare remedierii acestora. În urma examinării lor, se constată că toate aspectele

invocate au fost supuse verificării şi s-a apreciat, pe baza unor argumente asupra

cărora nu revenim, în ce măsură acestea au asigurat eficientizarea activităţii.

În realitate, acest punct nu reprezintă o obiecţiune, ci un mod personal

de interpretare a managementului său, care nu este însă integral susţinut de

rezultatul verificărilor.

B) Procurorul Ramona Diaconu, procuror şef secţie urmărire penală cu

delegaţie, a întocmit o notă în care menţionează că nu formulează obiecţiuni, însă

precizează unele activităţi despre care lasă să se înţeleagă că nu ar fi fost avute în

vedere la aprecierea implicării sale în activitatea unităţii. Punctual, în legătură cu

aspectele puse în discuţie se constată următoarele:

- În actul de control se reţine că „Nu a desfăşurat activitate de îndrumare şi

control materializată în informări”, iar în notă se precizează motivul pentru care

nu a efectuat activităţi de control în scris, respectiv că această sarcină a fost

preluată de prim procurorul unităţii. Se constată astfel, că nu se contestă situaţia



9




reţinută de inspecţie, ci se invocă argumentele pentru care sarcina s-a îndeplinit în

condiţiile menţionate;

- în nota privind volumul de activitate prezentată inspectorilor, pe care

o anexăm, procuror Diaconu Ramona nu a menţionat că în perioada

06 noiembrie 2006 – 07 mai 2007 a fost desemnată funcţionar de securitate

responsabil de îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de Legea nr. 182/2002 privind

protecţia informaţiilor clasificate. În consecinţă, omiterea acestei activităţi în

actul de control îi este imputabilă. Pe de altă parte, inspectorii nu puteau observa

din oficiu această responsabilitate a procurorului, întrucât verificările au vizat

anul 2007, iar ordinul de desemnare a fost emis în anul 2006;

- implicarea acesteia în activitatea secţiei judiciare este prezentată în actul

de control (fila 62), la activitatea sa de execuţie menţionându-se participarea

în 6 şedinţe de judecată, oricum nesemnificativă pentru 1 an de activitate;

- deşi în capitolul referitor la activitatea procurorului Diaconu Ramona,

nu se menţionează concret formele de pregătire profesională la care aceasta a

participat (simpozioane, seminarii şi absolvirea cursurilor post universitare

„Psihologie judiciară” – Universitatea Babeş Bolyai), se constată că sub acest

aspect nu s-a reţinut vreo deficienţă, iar această preocupare nu modifică concluziile

asupra managementului său, apreciat de altfel ca fiind corespunzător. De altfel,

aprecieri cu privire la pregătirea profesională a tuturor procurorilor de la unităţile

din circumscripţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov s-au făcut în

capitolul rezervat acestei problematici.



10




- întrucât în actul de control nu s-a reţinut că procurorul ar fi avut probleme

de comunicare, bunele sale relaţii, susţinute în notă sub acest aspect, reprezintă o

precizare care nu modifică constatările din actul de control.

C. Procuror Andreea Manuela Benedek, procuror şef secţie judiciar, cu

delegaţie, în perioada verificată, a întocmit o notă în care menţionează că nu

formulează „critici sau obiecţiuni”, însă face unele precizări la constatările

reţinute în legătură cu activitatea sa.

Punctual, precizările vizează: îndeplinirea activităţilor specifice şi în alte

perioade decât în perioada în care a deţinut funcţia cu delegaţie, sub acest aspect

sugerând că „era util ca organul de control să culeagă informaţii cu privire la

modalitatea de funcţionare efectivă a secţiei anterior delegării sale”, deficitul de

personal în care şi-a desfăşurat activitatea compartimentul judiciar şi cauzele care

au împiedicat-o să efectueze acţiuni de îndrumare şi control.

Aspectele menţionate în notă, nu modifică constatările şi concluziile actului

de control, întrucât verificările nu puteau viza altă perioadă decât cea stabilită prin

Hotărârea nr. 22/2007 a Secţiei pentru procurori, deficitul de personal a fost reţinut

şi de echipa de inspecţie, iar în ce priveşte activitatea de control, autoarea notei nu

contestă neefectuarea acţiunilor specifice acesteia. Sub acest din urmă aspect, de

altfel, în actul de control se face o constatare şi nu se reţine o deficienţă, deoarece

per ansamblu, activitatea a fost consistent susţinută de prim procurorul adjunct al

secţiei judiciare.

D. Procuror Apetroaei Codruţa-Simona a formulat o notă în care motivează

că a delegat organelor de poliţie efectuarea cercetărilor în dosarele de anchetă ce



11




i-au fost repartizate, pentru a putea acorda atenţie dosarelor vechi. Motivarea nu

poate justifica nerespectarea caracterului excepţional al delegării cercetărilor în

dosarele de competenţa procurorului şi numai pentru cazul în care procurorul este

în imposibilitate de a le efectua datorită volumului de activitate. Din situaţia

volumului de activitate şi a dosarelor aflate în lucru (anexată), rezultă că aceasta şi-

a început activitatea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov la data de 15

februarie 2008, perioadă în care i-au fost repartizate 43 dosare, din care a soluţionat

24 (17 - neînceperea urmăririi penale, 1 – scoatere de sub urmărire penală, 1

încetarea urmăririi penale, 5 ordonanţe de declinare). La data verificărilor avea în

lucru 19 dosare, din care 5 se aflau asupra sa, iar în 14 erau emise ordonanţe de

delegare a cercetărilor la organele de poliţie. De altfel, constatarea ca fiind utilizată

excesiv măsura delegării, nu a fost contestată nici de prim procurorul unităţii.

Sub cel de-al doilea aspect prezentat în notă, precizăm că pentru discuţiile

individuale, au fost invitaţi toţi procurorii, fiind la latitudinea acestora să dea

curs invitaţiei. Aspectele pozitive menţionate în notă cu privire la activitatea

prim procurorului Petrescu Camelia, nu înlătură opiniile contrare exprimate de

alţi procurori.

II. Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărneşti

În actul de inspecţie, la capitolul „Măsurile dispuse în vederea asigurării

unei bune funcţionări a compartimentelor de activitate” s-a menţionat că

„Nu a fost prezentat un ordin pentru desemnarea purtătorului de cuvânt pentru

relaţia cu mass-media”. În legătură cu această menţiune, prim procuror Cardaşol



12




Cristina Andreea a întocmit o notă la care a anexat ordinul nr. 1 din 01 iunie 2006,

din care rezultă că pe acest segment de activitate a fost desemnat un procuror.

Precizăm că obiectivele controlului au fost transmise unităţilor de parchet cu

30 de zile înainte de declanşarea acestuia, iar prezentarea ordinului prin care se

dovedea luarea măsurilor necesare desfăşurării activităţilor prevăzute de Legea

nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, era sarcina prim

procurorului vizat. Se constată de altfel, că ordinul transmis după efectuarea

verificărilor nu poartă număr de înregistrare. Totodată, prezentarea ordinului nu

influenţează concluziile referitoare la eficienţa activităţii manageriale a prim

procurorului unităţii, care, de altfel, a fost apreciată ca fiind corespunzătoare.

III. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe

Obiecţiunile formulate de această unitate de parchet sunt întemeiate.

Din eroare, deficienţele referitoare la activitatea compartimentului de grefă

au fost greşit menţionate la această unitate de parchet, ele fiind constatate la

Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, astfel cum rezultă din nota anexată.

IV. Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna

Nu a formulat obiecţiuni, însă a transmis un material din care rezultă că

procurorii şi-au însuşit constatările şi au detaliat măsurile dispuse pentru

remedierea deficienţelor.



13




Faţă de cele de mai sus:

1. Sunt neîntemeiate obiecţiunile procurorului Petrescu Camelia şi

punctele de vedere exprimate în notele procurorilor Andreea Manuela Benedek,

Diaconu Ramona şi Apetroaie Codruţa Simona, deoarece nu înlătură constatările

de fond, motiv pentru care, sub aspectele invocate, menţinem punctele de vedere

exprimate în materialul de inspecţie.

2. Prezentarea ordinului nr. 1/2006 al prim procurorului Parchetului de pe

lângă Judecătoria Zărneşti, nu influenţează concluziile referitoare la eficienţa

activităţii sale manageriale, care, de altfel, a fost apreciată ca fiind corespunzătoare.

3. Admiterea obiecţiunilor formulate de Parchetul de pe lângă

Judecătoria Sfântu Gheorghe, deficienţele cu privire la activitatea

compartimentului de grefă menţionate la această unitate de parchet, urmând

să fie avute în vedere la analizarea activităţii Parchetului de pe lângă

Tribunalul Braşov.

INSPECTORI

Elena Rădescu Gabriela Voicu Camelia Sutiman

INSPECTOR ŞEF, Judecător Ioana Bogdan

Şef serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori

Procuror Ioan Burlacu

Redactat: Radescu E./Voicu G./Sutiman C.Tehneredactat/Voicu G./23.10.2008



14

nrpcabrasov.mpublic.ro/2008/raport_control/03_12_2008... · web viewde altfel, chiar în nota de...

Documents