vz avicolmagazin iulie 2009[1]

7232019 VZ AVICOLmagazin Iulie 2009[1]

httpslidepdfcomreaderfullvz-avicolmagazin-iulie-20091 132

i n t e r v i u c u d o m n u l d o c t o r C r i s t u N u ţ u l e s c u m a n a g e r v e t e r i n a r a l f e r m e l o r A g r i s o l

ANUL 6 NR 4 (24) | IULIE 2009

Alternative ecologice icircncontrolul coccidiozelorla păsări

Vaccinarea icircn staţia deincubaţie un nou conceptvaccinarea in ovo

Proventriculitatransmisibilă la pude carnepagina pagina pagina

nuldquo pentru lipsa de profesionalisma noului val de avicultori





Vetorex produse farmaceutice veterinare

Fo s bac

P l u s T

FOSBAC PLUS T antibiotic şi bioenergizant Compoziţie calciu fosfomycinhellip983090983088 tylosin tartrathelliphelliphellip983093 fructoză 983089983094 difosfat983089983096 fosfat de sodiumhelliphellip983089983093 sulfat de mneziuhellip983089983088 lorură de sodium qs983089983088983088Fosbac plus T este activ faţă d e bacteriile Gram positive Gram negative şi micopla sme inclusiv faţă de unele sp ecii bacteriene rezistente la antibiotic Medicamentul se recomandprevenirea şi combaterea colibacilozei salmonelozei(tifoză puloroză) pasteurelozei sindromului BRC icircn fe rmele de pui de carne şi tineret icircnlocuire sta1047297locociei pseudomonoze

Strada Răsăritului nr 983094983092C loc Buftea jud Ilfov tel 983088983090983089983091983093983089983092983090983090983092 fax 983088983090983089983092983097983088983088983092983097983088 mobil 983088983095983092983092983094983091983089983092983090983096 e-mail vetorexyahoocom



EDITORIAL

4 AVICOLmagazin

Prof Univ Dr Valer Teuşdea preşedinte SMVPA şi senior editor AVICOLmagazin

Reorma icircn activitatea sanitară veterinară presupune printre altele elabo-rarea şi adoptarea unui nou ansamblu de acte normative icircn concordanţă cuprincipiile care guvernează relaţiile social economice din Romacircnia ca statmembru al UE

Icircn cele ce urmează o să prezint necesitatea elaborării unui ordin alPreşedintelui ANSVSA pentru abolirea monopolului laboratoarelorde stat icircn eliberarea de buletine de analiză oficiale pentru supraveghereaactivităţilor prevăzute icircn programul acţiunilor de supraveghere prevenireşi control al bolilor la animale a celor transmisibile de la animale la omprotecţia animalelor şi protecţia mediului a Programului de supraveghereşi control icircn domeniul siguranţei alimentelor şi pentru unităţile care producdepozitează şi comercializează produse medicinale de uz veterinarBuletinul de analiză oficial este un act tehnico-juridic care este emis de unlaborator care se conormează legilor regulilor ormalităţilor statului re-spectiv Guvernului Romacircniei Care sunt reglementările Laboratorul careare dreptul să emită un buletin de analiză oficial trebuie să fie autorizatsanitar veterinar şi să olosească metode de analiză acreditate de Guver-nul Romacircniei prin Renar Poziţia de pacircnă acum a ANSVSA şi Institute-lor Naţionale de Reerinţă de a menţine monopolul de stat sub pretextulresponsabilităţilor pe care le au pentru sănătate animală şi sănătate publicăeste nejustificată populistă imorală şi iraţională adevăratul motiv fiind con-servarea intereselor financiare de grup şi sau partid După din cacirctecunosc nimeni nu a răspuns la nivelul autorităţilor centrale pentru deciziileneproesionale luate Menţionez de asemenea că acurateţea şi competenţaanalitică precum şi corectitudinea icircn elaborarea buletinelor de analiză nueste dată de tipul de proprietate respectiv de stat aşa cum vor să inducă ideaapologeţii etatismului Prin actele normative promulgate pacircnă icircn prezentdupă teoria ldquobani pentru eectuarea acţiunilor de supraveghere suportatăde stat sau proprietarrdquo din programele menţionate pot fi accesaţi numai delaboratoarele de stat a limitat dezvoltarea activităţii de laborator la nivelul definanţare de la buget blocacircnd interesul şi investiţiile private icircn domeniu icircn

detrimentul dezvoltării capacităţii analitice şi implicit a sănătăţii animalelorşi sănătăţii publice ăcacircnd posibil icircn acest el consumul icircn Romacircnia de ali-mente de cea mai proastă calitate din Europa Icircn mod indirect prin politicaăcută de ANSVSA s-a atentat la sănătatea publică Dacă Noul Ordin careurmează a fi promulgat de Preşedintele ANSVSA va perpetua monopolulde stat icircn emiterea buletinelor de analiză oficiale şi de eectuare a analizelorprevăzute icircn programele de supraveghere icircnseamnă că reorma icircn activitateasanitară veterinară este blocată de cei care roiesc icircn jurul ANSVSA după şi succesul mandatului D-lui Preşedinte Marian Zlotea este icircn mare pericolSper că Dl Preşedinte Marian Zlotea nu va dezamăgi şi va avea tăria sădepăşească rezistenţa celor care din interes financiare şi oportunism seopun aplicării principiului liberei concurenţa icircn sera serviciilor medical

veterinare care ar putea asigura prosperitatea proesiei spre binele societăţiiromacircneşti

Reforma

icircn activitateasanitarăveterinarăpriorităţi

Sumar

nr bull iulie

P g

6

Coccidioza este o problemă reală şi una din cele mai importante boliale păsărilor peste tot icircn lume Este căuzată de un protozoar parazit dingenul Eimeria căre invadează celulele intestinale ale păsărilor Speciilede coccidia căre afectează icircn mod comun păsările sunt Eimeria tenellaE acervulina E necătrix E maxima şi E brunetti

Alternative ecologice icircn controlul coccidiozelorla păsări Dr Justin Ten Yu-Wen ndash Senior TechnicalManager Meriden Animal Health Dr Vasile

Asănică - Delos Impex

pagina

Proventriculitatransmisibilă la puii de carne TV Dormitorio JJ Giambrone FJ Hoerr Avian Pa-thology () ndash

Traducere şi sinteză Dr Virgilia Popa IPasteur

pagina




Vaccinarea icircn staţia de incubaţieun nou concept vaccinarea in ovo Dr Violeta Patru - Ceva Sante Animale Romania

P g

1 4

Controlul stării de sănătate a efectivelor reprezintă o preocupare de stringentă ac-tualitate şi de largă perspectivă pentru industria avicolă pentru că evită puseele deboală şi asigură exprimarea potenţialului genetic al păsărilor

Sensibilitatea antimicro-biană şi distribuţia genelor de rezistenţă antimicrobiană la tulpiniaviare de Enterococcus şi Staphylococ-cus coagulazo-negativ izolate din

aşternut Traducere şi sinteză Biochimist Florin Pastramăşi Dr Virgilia Popa Institutul Pasteur

Diferenţierea tulpinilor vacci-nale ts- şi de Mycoplasma galli-septicum faţă de tulpinile de Mycoplas-ma gallisepticum utilizate icircn infecţii decontrol Traducere şi sinteză Biochimist Pastramă Florin ACS

Institutul Pasteurltant ştiinţific Intervet Shering-Plough Romacircnia

Efectul tratamentului cuCG-HERBS icircn micoplasmoza produsă de MycoplasmaGallisepticum la puii de găină Bogdan Iacob ndash SC Vetorex SRL

pagina

Infecţia cu Mycoplasma gallisepticum produce la găini o boală careafectează aparatul respirator şi se manifestă prin următoarele simptome

tuse strănut dispnee şi inflamarea tractului respirator Aceasta asociatăcu Ecoli produce un sindrom respirator cunoscut sub numele de boalărespiratorie cronică (BRC)

pagina

Infecţiile cu reovirusuri la păsări - Cătană NIonica Fodor Daniela Botus Virgilia Popa

Cum să eliminăm boala Gumboro o experienţă icircn domeniu - Dr Amir H NILIPOUR Dr Alexandru BACIUDirector Tehnic BIOVET Impex

Anatomia patologică a păsărilor - Conf Univ DrEugenia Avram Consultant ştiinţific Intervet Shering-

Plough Romacircnia

pagina

sac vitelin

sac alantoidian

lichid amniotic

membrane cochiliere

camera de aer

ldquonuldquo pentrulipsa deprofesionalism

a noului val deavicultori



6 AVICOLmagazin

bull Buletin Informativ bull PATOLOGIE

iulie 2009

AVICOLmagazin Toţi cei caresunt implicaţi icircn creştereade tip industrial a păsărilorştiu foarte bine că un efectivde păsări bolnave nu estela fel de valoros din punctde vedere financiar precumunul sănătos Ce trebuie săfacă un viitor viitor fermierpentru a gestiona corect oasemenea activitateCristu Nuţulescu Manage-mentul unei exploataţiide creştere a păsărilor de-pinde de dimensiuneaexploataţiei şi categoria depăsări crescută (pui carnepărinţi rase grele şi găiniouă consum raţe curcani

etc) Icircnainte de a-şi asumarăspunderea tacircnăruluiermier trebuie să-i placăaceastă activitate şi să acăo practică icircntr-o ermăpentru a icircnvăţa ABC-ulproesiei de la cineva cuexperienţă bună şi oartebună pacircnă cacircnd poate laracircndu-i să-şi pregăteascăpersonalul de lucruExperienţa nu se capătăuşor şi repede de aceeatrebuie să fie meticulos şiexigent icircn tot ceea ce ace

AVICOLmagazin Aş dori săreamintesc faptul că raselemoderne de păsări sunt

adevărate ldquomasinăriirdquo deprodus carne şi ouă Cacirct deimportantă este alegereahibridului cu care vrem sălucrămCristu Nuţulescu Icircnaintede icircnceperea unei aac-eri trebuie ăcut un plande aacere cu calcule eco-nomice cacirct mai reale ţinacircndcont şi de riscurile aaceriiHibridul trebuie alesicircn uncţie de condiţiilede creştere din ermarespectivă şi de experienţaermierului Pe piaţa dinRomacircnia cei mai buni hi-brizi sunt Cobb şi Ross

AVICOLmagazin Se cunoaştefaptul că echipamenteleautomate din halele depăsări sunt costisitoare şi nuasigură garanţia succesului icircn obţinerea de performanţecrescuteCristu Nuţulescu Peror-manţele icircn creştereapăsărilor sunt condiţionateatacirct de echipamentele dinhală cacirct şi de experienţa er-mieruluiIcircn ultimii de ani icircnRomacircnia clima s-a schim-bat oarte mult ţara noastrăare o climă mediteraneanăce acoperă partea de suda ţării pacircnă la dealurile

ldquonuldquo pentru lipsa de profesionalism

a noului val de avicultori






8 AVICOLmagazin


iulie 2009

subcarpatice şi paralela şi o climă temperatcontinentală ce acoperăcelelalte zone din ţarăSistemul de ventilaţietrebuie ales icircn uncţie de

zona şi clima din ţara undeeste amplasată erma depăsări

AVICOLmagazin Ce prin-cipii trebuie să respectefermierul cacircnd populeazăo fermă cum să aleagăfurnizorul de pui icircn cazulunităţilor fără fermă dereproducţie Dacă existăferma de reproducţie caresunt regulile ce trebuierespectate pentru obţinereaunor pui de calitateCristu Nuţulescu Fermierultrebuie să fie oarte bine in-ormat să-şi aleagă hibridulcare urmează să-l exploat-eze şi urnizorul de urajeTrebuie să acă contracteerme atacirct cu urnizorul depui cacirct şi cu producătorul

de uraje prin care să i segaranteze calitatea oartebună a acestoraEste bine ca o ermă de puicarne să aibă cacirct mai puţine

vacircrste şi să se respecte prin-cipiul ldquototul plin totul golrdquoaltel nu este garantat suc-cesul pentru că nu se poatecontrola bine microbismuldin ermă

Fermele de părinţi trebuiedimensionate icircn aşa elicircncacirct să asigure constantnumărul de pui la creşterepe tot anul este cel mai binedacă erma de părinţi estemonovacircrstă

AVICOLmagazin Esteincontestabil că informaia icircnseamnă putere şi succes

Vă rugăm să oferiţi tacircnăruluifermier prin intermediulAVICOLmagazin cacirctevareguli de urmat icircn efectua-rea vaccinărilor şi icircn realiza-rea biosecurităţii

Cristu Nuţulescu Vaccina-rea se stabileşte icircn uncţiede categoria de păsări pecare o creştem şi situaţiaepizootologică din re-giunea respectivă din ţarăşi din UE Programul de

vaccinare trebuie să fie celstabilit de Autoritatea Sani-tar Veterinară Naţionalăşi Zonală care are caracterde lege Normele de biose-curitate sunt condiţionatede prezenţa actorilor derisc din zona unde esteamplasată exploataţia(izolate de localităţi lamarginea localităţii sau icircninteriorul unor localităţicu oarte multe gospodăriiunde se cresc păsări pădurietc)

AVICOLmagazin Ce altelucruri icirci mai sfătuiţi pefermieriCristu Nuţulescu Toţi ceicare lucrează icircn activi-tatea de creştere a păsărilortrebuie să fie sinceri şi soli-dari să se inormeze şi să seajute reciproc să se icircnscrieicircn asociaţiile proesionalesă ceara consultanţă atacirct

veterinară cacirct şi tehnicăPun la dispoziţia tineriloravicultori adresa noastră dee-mail agri_laboratorya-hoocom şi le promit că atacirctprin e-mail cacirct şi prin re-

vista AVICOLmagazin vomrăspunde la icircntrebările lorşi vom scrie articole punc-tuale sau detaliate icircn uncţiede problematica solicitată

Reproducţia şi incubaţiaCurca icircncepe perioada deouat din săptămacircna de

viaţă perioadă ce va dura de săptămacircni Dacă condiţiilede hrană şi iluminat sunt celeoptime curca va oua icircntre

si de ouăan Aproximativ din ouă vor fi depuse icircncursul după amiezii Majori-tatea ouălor sunt colorate şiajung pacircnă la o greutate de gPentru a evita spargerea aces-tora este necesar ca să se oereun cuibar de m adacircncime şim lăţime la fiecare păsăriCuibarul comun cu o lăţimede m şi o lungime de malocat pentru păsări poatefi o alternativă a cuibaruluiindividual totuşi cuibarulcomun icircnregisrează un numărmai mare de ouă sparte com-parativ cu cel individualOuăle trebuie recoltate de ori pe zi şi depozitate maxim zile(camera de depozitaretrebuie să oere o umiditate de şi o temperatură de ordmC)Incubaţia durează de zileIcircn incubatoare temperaturatrebuie să fie de ordmC iar icircn

eclozionatoare de ordmC Umid-itatea trebuie să fie de -icircn incubatoare şi - icircneclozionatoare Ouăle vor fiicircntoarse de cel puţin trei ori pezi unghiul de icircnclinaţie fiindde ordm pacircnă la ziua

Rata masculuilor este de emele pentru rasele de taliemedie şi pentru raselede talie mare Masculii suntolosiţi pentru icircmperecheredoar icircn primul an apoiscăzacircndu-le ertilitatea

Perioada de demarajLa curci perioada de la la săptămacircni se numeşte perio-ada de demaraj Icircn timpul ier-

nii această perioadă se extindepacircnă la - săptămacircni Puii vor fi primiţi pe loturi separatemasculi şi emele Grosimeaaşternutului este icircntre şi cm Icircn primele zile pui se crescicircn ţarcuri cu un diametrude m pentru - puiTemperatura icircn ţarc ar trebuisă fie icircn jur de ordmC iar icircn halăsă fie -ordmC Temperatura vascădea cu ordmC la fiecare zileUmiditatea ar trebui să fie icircn

Informaţii utile icircn creştereacurcanilor

Sursa

Turkey management guidewwwfarmexngcom şiRaising Turkeys



9AVICOLmagazin


iulie 2009

Pe fondul semnalării unorneconcordanţe majore icircntreteorie şi practică referitoarela determinismul genetic alculorii penajului DringFlor-in Pricop a efectuat o serie deicircncrucişări la păsări prin in-termediul cărora a identi1047297caticircn premieră mondială icircn cor-mozomul W gena dominantăa sexului (SDW) icircnlănţuităcu gena care determină cu-loarea penajului iar icircn cro-mozomul Z alela recesivă asexului (sdw) Aceste rezul-tatele obţinute icircn anul 983090983088983088983091au fost cu totul diferite decele prezentate de către Mor-gan H(983089983097983089983097) icircn lucrareaTe physical Basis of Hered-ity Genele identi1047297cate suntelemente constitutive ale uneinoi teorii intitulată bdquoeoriagenică a sexualităţiirdquo teorie ceexplică determinismul sexu-

lui la nivel genic ca 1047297ind re-zultatul icircmperecherii icircntre unorganism homozigot recesivşi unul heterozigotAceastă descoperire esteprotejată la nivel naţionalprin Brevetul de invenţienr 983089983090983088983090983094983097983090983088983088983093 iar pe planinternaţional de Cerereade Brevet de invenţie PCRO 983090983088983088983091983088983088983088983088983089983091 publicatăde către ratatul de Coop-

erare al Patentului de la Ge-neva cu număr de pulblicareinternaţioală WO 983090983088983088983093983088983089983091983094983096983089A983089 şi de către O1047297ciul de Pat-ente şi Mărci al Statelor Uniteale Americii cu număr depublicare internaţională US983090983088983088983094983088983088983094983092983095983095983089 A983089 Desco-perirea a fost prezentată subformă de poster şi a obţinuturmătoarele distincţii

- Medalia de aur cu Menţiuneşi Diploma Salonului Mondial

Realizările domnului doctor inginer Pricop Florinapreciate şi publicate de organizaţii renumite de la nivel naţional şi internaţional

de Inventică Bruxelles ndash Eu-reka 983090983088983088983093- Medalia de aur cu felicitările juriului şi Diploma SalonuluiInternaţional de Invenţii Ge-neva 983090983088983088983094

- Premiul special al Uniunii In- ventatorilor şi al Federaţiei deCultură ehnică din Croaţia Geneva 983090983088983088983094

- Medalia Genius şi DiplomaSalonului Internaţional deInvenţii Budapesta 983090983088983088983094Icircn cursul anului 983090983088983088983094 DringFlorin Pricop a publicat icircnEditura Academiei Romacircnecartea intitulată bdquoeoriagenică a sexualităţiirdquo şi aprezentat descoperirea subformă de poster la cea de aXII-a Conferinţă Europeanăde Avicultură care s-adesfăşurat la Verona ndashItaliaRezumatul lucrării bdquoProce-deu de recombinare genetică

pentru ameliorarea hibrizilorde galinaceaerdquo a fost publicatatacirct icircn CD-ul conferinţei cacirctşi icircn revista Worldrsquos PoultryScience Journal volumul 983094983090suplimentAlte manifestări ştinţi1047297ce lacare a participat suntbull 983090983088983088983096 - Simpozionul 983094983088 deani de icircnvăţămacircnt şi cerce-tare icircn domeniul creşteriianimalelor - Un iv e r s i -

tatea de Ştiinţe Agronomiceşi Medicină Veterinară

Bucureşti Facultatea deZootehniebull 983090983088983088983096 - Simpozionul lsquolsquoBio-diversitate icircn AviculturărsquorsquoAcademia Romacircnă ndash Centrulde Studii şi Cercetări pentruBiodiversitate AgrosilvicălsquolsquoAcad David Davidescursquorsquo icircncolaborare cu Ecolife Biobull 983090983088983088983096 ndash Simpozionul lsquorsquoDez- voltarea şi conservareabiodiversităţii zootehnice prinbiotehnologii de reproducţiersquorsquoAcademia Romacircnă ndash Centrulde Studii şi Cercetări pentruBiodiversitate AgrosilvicălsquolsquoAcad David DavidescursquorsquoDatorită importanţei prac-tice şi ştiinţi1047297ce lucrare

ldquoContribuţii originale laelaborarea ştiinţi1047297că a teorieigenice a sexualităţiirdquo a fostpublicată integral icircn data de983090983095983088983091983090983088983088983097 pe saitul Food andAgriculture Organization of

the United Nation la adresahttpdadfaoorgcgi-bingetblobcgisid=-983089983094983091983092Pe acelaşi site au fost publicateicircn paralel cercetările efectuatede către Morgan H (983089983097983089983097)şi Pricop F(983090983088983088983091) la adresahttpdadfaoorgcgi-bingetblobcgisid=-983089983094983091983093 Din983089983088 noiembrie 983090983088983088983096 dl dringPricop Florin a devenit Ex-pert al Autorităţii Europene

pentru Siguranţa Alimentelor(EFSA)

jurul valorii de - Se vorolosi cel puţin adăpători tipclopot alături de adăpătorileniplu sau trei adăpători tip clo-pot şi alte adăpători mai micisuplimentare Furajul va fi subormă brizurată pacircnă la vacircrsta

de săptămacircni Sunt necesarecel puţin tăvi pentru urajalături de cele hrănitori tu-bulare automate Pentru a at-rage pui de curcă la hrană şila apă se vor olosi becuri de watt aşezate la o icircnălţimede m deasupra fiecăruiţarc Intensitatea luminoasăse va reduce treptat la zileajungacircnd la lux apoi se vacreşte iar după - săptămacircni

Se va realiza un program delumină icircntuneric icircn uncţie decondiţiile din zonăMortalitatea icircn aceastăperioadă poate ajunge la -Tinerele curci prin natura lorsunt reticente la macircncare şi laapă icircn prima perioadă datorităcacircmpului visual redus şi astării permanente de agitaţieŢarcurile vor fi desfinţate la vacircrsta de - zile treptat pen-tru a nu speria păsările Tot icircn

această perioadă la vacircrsta de- zile se va realiza şi debeca-rea pentru a preveni canibalis-mul şi ciugulitul penelor

Perioada de creştereIcircn perioada de creştere serecomandă olosirea deadăpători tip clopot păsăriadăpătoare Dacă se oloseschrănitori tubulare raportuleste de păsărihrănitoare

Ventilaţia maximă ajunge lamhkg iar cea minimăse realizează icircn uncţie decondiţiile din hală Dacă seoloseşte un program delumină cu cacircteva săptămacircniicircnainte de sacrificare se vacreşte numărul orelor delumină



10 AVICOLmagazin


iulie 2009

c

Dr Justin Ten Yu-Wen ndash Senior Technical Manager Meriden Animal Health

Coccidioza este o problemăreală şi una din cele mai im-portante boli ale păsărilorpeste tot icircn lume Este căuzatăde un protozoar parazitdin genul Eimeria căreinvadează celulele intestinaleale păsărilor Speciile de coc-cidia căre aectează icircn modcomun păsările sunt Eime-ria tenella E acervulina Enecătrix E maxima şi E bru-netti Boala este căracterizatăprin enterite diaree şi mor-talitate ridicătă Păsările pierdcăpacitatea de absorbţie anutrienţilor avacircnd că rezultatpierderea icircn greutate şi icircn celedin urmă moartea Subclinicse maniestă prin perormanţeslabe creşterea consumului

material furnizat de Dr Vasile Asănică - Delos Impex 983097983094

specific de uraje unormi-tatea redusă a eectivului şiscăderea sporului de creştereicircn greutate Coccidioza poatede asemenea să aecteze sis-temul imunitar lăsacircnd pasăreamai vulnerabilă la patogeni caSalmonella şi E coli Boala esteconsiderată ca fiind una dintrecele mai severe probleme desănătate ce căuzează pierderieconomice considerabile laproducătorii de păsări pestetot icircn lume

Istoria coccidiozeiChiar dacă boala estecunoscută ca aectacircnd aproapetoate speciile de animale depe pămacircnt primele icircncercăride a trata coccidioza dateazăcu aproape de ani icircn urmăPăsările erau icircncă una din celemai importante surse de carneicircn acele timpuri Posibilităţilede tratament ale coccidiozeiicircn acele timpuri se reduceaula sulonamide Icircn urmacercetărilor producătorii depăsări din Statele Unite au de-scoperit la sacircrşitul anilor lsquocă cea mai economică metodăde control şi prevenire a boliiera olosirea continuă a sul-

oquinoxalinelor icircn urajulpăsărilor Aceasta nu numai căreducea mortalitatea căuzatăde protozoarul parazit dar deasemenea reducea morbidi-tatea la păsăriLa icircnceputul anilor lsquo nu-meroase tipuri de anticocci-diene au ost produse din di-

verse tipuri de medicamente şichimicale Cacircteva din vechiletratamente precum ampro-lium şi nicarbazin sunt icircncă

olosite astăzi Majoritatea numai sunt olosite sau permiseicircn mai multe ţări datoritădovedirii eectelor toxice saulipsei de eficacitate datoratedezvoltării rezistenţei cocci-diei la aceste tratamenteIcircn anii rsquo o nouă clasă de an-tibiotice a ost descoperită Auost numite ionoori şi icircn celedin urmă au icircnlocuit compuşiichimici olosiţi anterior Iono-orii sunt unici pentru că per-mit unui număr mic de coc-cidii să supravieţuiască şi săicircşi termine ciclul de viaţă icircninteriorul intestinelor păsăriipermiţacircnd păsărilor să dez-

volte un anumit nivel de im-unitate Aceştia au permispentru o anumită perioadăde timp un control eficient al

bolii Icircn timp au apărut tulpinirezistente şi din nou prob-leme icircn controlul coccidiozeidatorită ineficienţei unoradintre ionoori

Lupta icircmpotrivacoccidiozeiUn ocăr de coccidioză icircntr-uneectiv de păsări are un im-pact economic negativ imensdatorită scăderii drastice a

sporului atacirct pe perioada deevoluţie a bolii cacirct şi pe perio-ada de recuperare şi restabi-lire a sănătătii tubului digestivdupă tratamentUnele eective nu se mai re-ac complet niciodată şi prinaceasta nu revin la icircntregulpotenţial de producţie Icircnprezent este recunoscut ap-tul că tratamentul singur nupoate preveni pierderile eco-

nomice Este deasemenea ştiuticircn industria avicolă aptul căsingura opţiune viabilă esteprevenirea bolii Oricum ometodă de prevenţie eficientăşi sustenabilă şi un programde control icircmpotriva bolii nueste simpluCoccidioza este icircn mod partic-ular greu de combătut datorităexistenţei multor specii dieritede Eimeria ce există icircn ermePăsările pot fi contaminate cudiverse specii pentru că imu-nitatea care se dezvoltă dupăcontaminare este specifică nu-mai unei singure specii Eime-ria are un ciclu de viaţă oartecomplex ce implică multe sta-dii de dezvoltare icircn interiorulorganismului gazdă Fiecarespecie parazită de Eimeria

este capabilă să contaminezedoar o specie gazdă şi fiecareparazitează segmente dieriteale intestinuluiCoocidiozele aviare au devenito problemă serioasă pentruavicultura mondială datoritămortalităţilor reducerii valoriicomerciale a păsărilor aec-tate şi cacircteodată sacrificăriipremature a eectivului sauicircntacircrzierii abatorizării Un

alt actor căuzator de pierd-eri economice este reprezen-tat de alterarea condiiţilorde creştere ale eectivelor caurmare a evoluţiei coccidi-ozei subclinice care aecteazăsporul dar care impune şi apli-carea tratamentuluiUn alt actor implicaticircn evoluţia cazurilor decoccidioză este creşterearezistenţei la tratamente amultor tulpini de coccidia

Alternative ecologice icircn controlul

coccidiozelor la păsări



11AVICOLmagazin


iulie 2009

Metodele convenţionale decontrol a bolii constau icircn o-losirea unor coccidioastaticesau medicamente coccidi-ocide Producătorii adaugă unnumăr de anticoccidiene icircnurajul comercial icircntr-o icircncer-

care disperată de a controlalupta cu coccidiozaIcircn cazul salinomicinuluieste cunoscut că aproxima-tiv icircn ziua de producţieperormanţele păsărilor ceprimesc tratamentul scaddatorită prezenţei coccidi-ozei subclinice Situaţia esteacceptată ca normală icircncondiţiile icircn care acest ionooreste utilizat

Pentru a preveni răspacircndirearezistenţei la o gamă largă deanticoccidiene disponibilepe piaţă nutriţioniştii şi vet-erinarii au implementat multeorme dierite şi complicate deprograme de rotaţie a antic-occidienelor icircn icircncercarea deatinge optimul eficienţei cuminim de eecte secundareOricum crearea implemen-tarea şi monitorizarea acestorprograme a devenit extrem de

complicată şi plină de obsta-cole şi riscuriDe exemplu eectivele depăsări nu pot fi tratate cunicarbazin pe perioada icircn-ceputului de toamnă sauprimăvară icircntrucacirct valurilebruşte de căldură pot deter-mina o creştere a mortalităţiichiar şi icircn cazul păsărilor de

vacircrstă micăIcircncă de mare olos industriei

ionoorii au de asemeneapartea lor de pericol Icircn Irlan-da de Nord de exemplu nivelede reziduri de lasalocid au ostdescoperite icircn ouăle de con-sum Ouăle contaminate s-audovedit ca provenind dintr-o ermă icircn care se produceauraj şi pentru broileriO altă problemă relativcomună cu eecte devasta-toare este reprezentată dehrănirea accidentală cu uraje

ce conţin anticoccidiene aanimalelor pentru care acesteanu sunt destinate De exempluraţiile curcilor ce conţin sali-nomicin determină o creşterea mortalităţii iar cele pentrupărinţii de broiler care conţin

nicărbazin aectează producţiade ouă şi ertilitateaProducătorii de uraj trebuiede asemenea să asigure go-lirea şi curăţarea completă astaţiilor de preparare a ura-

jelor de rezidurile de substanţecoccidiene să evite amesteculdieritelor loturi de uraj med-icamentat şi contaminareaurajelor ără medicamente o-losite de exemplu icircn perioada

de aşteptarePrezenţa rezidurilor icircn carnesau ouă pot creea serioaseprobleme producătorilor cedoresc să exporte producţialor icircn ţări unde legislaţia obligăla absenţa acestoraIcircn mod evident un sistem alter-nativ de control a coccidiozeieste reprezentat de vaccinareUn număr de vaccinuri anti-coccidiene a ost dezvoltat şiolosit comercial (fignr) Ma-

joritatea vaccinurilor includo doză mică de paraziţi vii caingredient principal pentru astimula imunitatea protectivăVaccinurile anticoccidieneau ost olosite pe milioanede păsări Oricum parazitulpoate determina boala şi icircncazul păsărilor vaccinate dacăsistemul lor imunitar este dejacompromis lezat sau aectatde alţi agenţi inecţioşi

Icircn practică odata ce păsărileau ost expuse la cocci-dii ele dezvoltă imunitatedupă aproximativ trei cicluride producere de oochiştiChiar dacă paraziţi vii sauinactivaţi au ost olosiţi ca

vaccinuri comerciale vari-abilitatea antigenică icircntrespeciile de Eimeria prezenteicircn vaccinuri şi cele din terenrestricţionează eficacitatea

vaccinurilor comerciale EsteFignr 983090 Administrarea parenterală a vaccinurilor

de asemenea un preţ cetrebuie plătit pentru protecţiaicircmpotriva unei potenţialeameninţări Acesta poate fisub orma unui preţ oarteridicat al vaccinului timpuluipierdut pentru administrarea

lui icircn special pentru adminis-trarea parenterală (fignr) şipierderile cauzate de reacţiilepostvaccinale atacirct icircn cazul vac-cinurilor vii cacirct şi icircn cazul vac-cinurilor inactivate Dezavan-tajele asociate cu vaccinurile

vii sunt legate de problemeleprivind aplicarea uniormă a

vaccinului reacţiile excesivepostvaccinale diseminareanedorită a oochiştilor vac-cinali necesarul de orţă demuncă şi manopera necesarămenţinerii viabilităţii organ-ismelor vaccinale şi nu icircn ul-timul racircnd apariţiei enteritelornecrotice cauzate de Clostrid-ium perringens Dezavan-tajele vaccinurilor inactivatesunt determinate de costurileridicate cu orţa de muncăpentru inocularea produsuluia aptului că determină o imu-

nitate lentă a spectrului re-stracircns de protecţie şi a reacţieila locul de inoculareDe menţionat şi existenţa ris-cului eşecului vaccinării O

vaccinare eşuată apare cacircnd icircnurma administrării vaccinu-

lui păsările nu pot dezvoltao protecţie adecvată şi suntsusceptibile de o declanşarespontană a bolii Eşecurile de

vaccinare pot fi determinate demai mulţi actori printre carenivele ridicate de anticorpi ma-ternali actori de stres precumcondiţii de mediu nutriţienecorespunzătoare parazitismsau boli recurente Manevra-rea necorespunzătoare sauadministrarea greşită a vac-cinului trebuiesc de asemenealuate icircn considerareO nouă armă naturalăAcum există o alternativă lacontrolul coccidiozelor aviareprintr-un produs unic com-petitiv ca preţ care acţioneazănu numai ca un icircnlocuitorpentru coccidiostatice dar şica promotori de creştere şiaduce şi alte beneficii care



12 AVICOLmagazin


iulie 2009

conduc la o productivitate şi sănătatemaximă cu eecte evidente asupra pro-itului şi icircntoarcerii investiţiei pentruproducătorOrego-Stimreg este un produs pe bază deoregano care este olosit ca aditiv urajer

de producătorii de păsări din icircntreagalume A ost testat şi cercetat icircn detaliuşi este dovedit a fi capabil să măreascăperormanţele prin icircmbunătăţirea con-

versiei urajului precum şi creştereasporului de creştere la broileri Ajutăde asemenea la reducerea mortalităţiicauzate de bolile gastrointestinaleprin prevenirea invaziei patogenilorce aectează tractusul gastrointestinalCompuşii enolici din oregano carvac-rol şi tymol distrug bacteriile atacirct celegram pozitive cacirct şi cele gram negativeprin contact la nivelul intestinal (fignr )Orego-Stimreg este de asemenea capa-bil să controleze coccidioza icircn toateazele de producţie Icircn contrast cu an-tibioticele olosite ca şi promotori decreştere sau coccidiostatici nu existănici o evidenţă a aptului că bacteriilesau coccidiile pot dezvolta rezistenţăla uleiul de oregano pentru că datorităconstituienţilor principali care sunt icircnmajoritate enoli au un mod de acţiune

direct sau chiar primitivDescrierea testelor de la ldquoCampden andChorleywood Food Research Associa-tionrdquo sugerează că Orego-Stimreg nu esteabsorbit din intestine icircn sistemul cir-culator de aceea nu pot exista reziduriicircn carne sau ouă De aceea nu existăperioadă de aşteptare şi Orego-Stimregpoate fi administrat sigur pacircnă icircn ul-tima zi icircnaintea sacrificăriiLa oameni şi animale stratul superiorde enterocite este icircn mod constant icircn-

locuit la fiecare pacircnă la zile Orego-Stimreg accelerează acest proces naturalde icircnlocuire creacircnd un mediu ostilpentru ciclul de viaţă al coccidieiCelulele inectate icircn stadiul de sporo-zoit sunt astel icircnlocuite şi eliminate

icircnainte de stadiul de merozoit carecauzează principalele semne clinicede coccidioză Aceasta determină icircn-treruperea ciclului de viaţă al cocci-diei avacircnd ca rezultat un control şi oprevenţie eficientă a coccidiozei (fignr)Icircnlocuirea mai rapidă a celulelor intes-tinale previne de asemenea subţiereapereţilor intestinali cauzată de E colişi alţi patogeni ce pot fi potenţialiinvadatori secundari De aceea ac-celerarea ratei de icircnlocuire a celule-lor epiteliale au ca rezultat o contam-inare mai mică a enterocitelor şi oicircmbunătăţire a capacităţii de absorbţiea nutrienţilor Pe de altă parte Orego-Stimreg avorizează instalarea imunităţiiicircmpotriva coccidiozei prin permi-terea unui număr mic de coccidii săsupravieţuiască şi să icircşi termine ciclulde viaţă icircn celulele intestinale Aceastaeste de cele mai multe ori suficientsă stimuleze un răspuns imun careeliberează macrophage şi limocite

pentru a coneri o imunitate pe termenlung icircmpotriva coccidiozei cu fiecareciclu de producere de oochiştiIcircn acelaşi timp Orego-Stimreg poatepreveni incidentele enteritei necrot-ice ce acompaniază uzual episoadelede coccidioză la păsări Colonizareaintestinală cu Clostridium perringensnu numai că determină o scăderea creşterii şi utilizării urajului dardetermină de asemenea şi o creşterea mortalităţii Orego-Stimreg este capa-

Orego-Stimreg Enterită necrotică 983090983097 zile

Orego-Stimreg greutate (Bar) conversie furaj (Line) 983089983089-983090983097 zile

Orego-Stimreg Greutate (Bar) amp Conversie furaj (Line) 983088-983089983089 zile

Orego-Stimreg Leziunile coccidiotice ziua 983089983097

Aspectul unei bacterii icircnainte de trata-mentul cu ulei esenţial de Oreganumvulgare

Aspectul unei bacterii după tratamentulcu ulei esenţial de Oreganum vulgare Lizacelulară completă este vizibilă clar

Orego-Stimreg Greutate corporala (Bar) amp Conversia furajului(Line) 983089983089-983089983097 zile



13AVICOLmagazin


iulie 2009

animalmedics

Calitatea este cea mai bună re ţ et ă pentru performan ţă

VITAMINE-AGENŢI DE SANITAŢIE ŞI DEZINFECŢIE

SC ANIMAL MEDICS IMPEX SRL

Tel 0765932522wwwanimalmedicscouk

Notă

Perioadele critice sunt definite ca perioade de stres şiboală ce pot fi cauzate de vaccinări transport schim-bare de mediu aglomerare schimbarea furajului etcPerioadele critice conduc la o scădere a consumu-lui de furaj ce poate determina ca păsările să piardă

protecţia conferită de Orego-Stim Powderreg din furaj Icircn acelaşi timp este cunoscut faptul că păsările afec-tate beau mai multă apă icircn timpul perioadelor criticeaşa că adăugacircnd Orego-Stim Liquidreg icircn apa de băutvor fi capabile să beneficieze de protecţia de care aunevoieScopul este de a oferi un plus de Orego-Stimreg efecti-vului icircncepacircnd cu - zile icircnainte de aceste perioadecritice şi se continuă - zile după

bil să distrugă uşor Clostrid-ium perringens icircn intestineceea ce duce la prevenireacomplicaţiilor ulterioare cau-zate de o suprainecţieIcircn unul din testele conduse icircnUSA de către Colorado Qual-

ity Research IncorporatedOrego-Stimreg a ost administraticircn hrana păsărilor inectate icircnprealabil cu oochişti pentru aevalua abilitatea produsului dea asigura protecţia icircmpotrivacoccidiozei icircn comparaţie cuun produs olosit icircn mod nor-mal salinomicin (fignr )Rezultatele arată că Ore-go-Stimreg asigură protecţieeficientă icircmpotriva coccidi-

ozei Nivelul de protecţie asig-urat de grupul Orego-Stimreg aost similar grupului tratat cusalinomicin Icircn acelaşi experi-ment perormanţele păsărilorhrănite cu Orego-Stimreg icircnprezenţa enteritei necrotice aost de asemenea evaluat Ore-go-Stimreg a ost comparat cuBacitracin Methylene Disali-

cylate (BMD) icircn această partedin experiment Rezultateleindică aptul că Orego-Stimrega asigurat o protecţie eficientăicircmpotriva enteritei necroticeNivelul de protecţie atins deOrego-Stimreg a ost similar cu

cel conerit de BMD (fignr)

Orego-Stimreg Ratede aplicare pentrucontrolul coccidiozeila păsări

Recomandam ca Orego-Stimregsă fie administrat continu ca

un tratament profilaxic pen-tru controlul şi prevenţia coc-cidiozei decacirct olosit icircn dozajmai mare pentru tratamentFolosim două scheme de apli-care una ce utilizează doarOrego-Stim Liquidreg (OSL) şicealaltă olosind icircn principalOrego-Stim Powderreg (OSP)plus some OSL

Schema A(Orego-Stim Liquidreg)Săptămacircna OSL- ml perL apăSăptămacircna şi icircn continuareOSL-ml per L apă

Perioadele critice Măriţidozajul de OSL la ml perL apă

Schem B (Orego-StimPowderreg plus Orego-StimLiquidreg)Săptămacircna OSP- g pertona de uraj icircmpreună cu OSL

-ml per L de apă

Săptămacircna şi după OSP-g per tona de urajPerioade critice Adăugaţi ex-tra OSL- ml per L apă



14 AVICOLmagazin


iulie 2009

c

Vaccinarea icircn staţia de incubaţie

un nou concept-vaccinarea in ovo

Dr Violeta Patru - Ceva Sante Animale Romania

Controlul stării de sănătate aeectivelor reprezintă o preo-cupare de stringentă actu-alitate şi de largă perspectivăpentru industria avicolăpentru că evită puseele deboală şi asigură exprima-rea potenţialului genetic alpăsărilorElementul esenţial icircn con-trolul sănătăţii şi reduceriiriscului de icircmbolnăvire estereprezentat de un icircnalt nivelde biosecuritateVaccinarea este o metodăcomplementară a măsurilorde biosecuritate motiv pentrucare există preocupări intensepentru icircmbunătăţirea teh-nicilor de vaccinare reduce-rea costurilor cu vaccinareaşi creşterea eficienţei acesteiaIcircn acest context vaccinarea icircn

staţia de incubaţie a capatat icircnultimul timp o extindere mareicircn avicultură

Obiectivul acestui articol estesă prezintă eficienţa vaccinăriiin ovo icircn staţia de incubaţie

Vaccinarea icircn staţia deincubaţie este privită ca osoluţie optimă de aplicarea vaccinurilor din punct de

vedere al calităţii siguranţeişi raportului eficienţă-costAplicarea in ovo icircn staţia deincubaţie s-a extins icircn măsuraicircn care au ost asigurate icircnprimul racircnd vaccinurile carese pretează acestui mod deaplicare şi au ost disponibilepe piaţă echipamentele nec-esare Pacircnă icircn prezent numaicacircteva vaccinuri se aplică icircnstaţia de incubaţie respec-tiv vaccinul Marek vaccinul

pentru bronşita inecţioasă vaccinul pentru cocidioză vaccinul pentru boala de New-castle TRT

Crearea unorechipamente noipentru vaccinarePentru a vaccina icircn staţia

de incubaţie sunt absolutnecesare echipamente caresă permită automatizarea

vaccinării să asigure vaccina-rea cu o anumită viteză cuun procent oarte redus depui vaccinaţi incorect saunevaccinaţi şi o reducere a cos-turilor cu aplicarea vaccinuluiIcircn acest domeniu s-au ăcutprogrese astel că icircn prezentsunt disponibile echipamentepentru administrarea lsquorsquoin ovorsquorsquo

Apariţia unorvaccinuri noiGama de vaccinuri aplicabileicircn staţia de incubaţie s-a di-

versificat icircn ultimii ani Printreacestea menţionăm produseleCeva Sante Animale vaccinul

viu atenuat pentru boala deNewcastle tulpina enterotropă(Cevac Vitapest L) vaccinul

inactivat icircmpotriva bolii deNewcastle (Cevac Broiler NDK) vaccinul imuncomplexicircmpotriva bolii de Gumboro(Cevac Transmune IBD) vac-cinurile recombinate (Vector-mune)Vaccinul imuncomplex CevacTransmune IBD este compusdin virusul vaccinal protejatde anticorpi specifici omologiicircntr-o proporţie bine definită

Acesta are capacitatea de alsquorsquoicircntacircrziarsquorsquo eliberarea şi astelreplicarea virusului vaccinalpacircnă icircn momentul icircn carenivelul anticorpilor maternalia atins acel nivel la care nu maipot neutraliza virusul vaccinalDatorită siguranţei şi eficienţeisale acest vaccin poate fi utili-zat şi icircn zonele unde evoluezăorme oarte virulente deboală

Vaccinurile recombinate(IBD ND ILT AI etc) suntcompuse dintr-un virus vac-cinal care are rol de vector icircngenomul căruia sunt inserategene responsabile pentru imu-nitatea icircmpotriva bolilor re-spective Vectorul trebuie să fieapatogen pentru pasăre şi săun fie susceptibil la anticorpiimaternali

Vaccinarea in ovo (fig nr)a ost utilizată pentru primaoara icircn anul icircntr-un ex-periment eectuat de Sharmaşi Burmester care au demon-strat că este eficientă icircn cazul

vaccinării pentru boala MarekDacă icircn vaccinarea in ovoera numai o idee revoluţionarăicircn prezent există echipa-mente care asigură inoculareasimultană a ouă embri-

onate orăPentru a realiza o bună vac-cinare in ovo sunt necesare pelacircngă un echipament perorm-ant şi icircnţelegerea relaţiei careexistă icircntre calitatea puiului

vaccinarea in ovo şi actoriicare influenţează direct aplica-rea vaccinuluiMomentul optim de vaccinarein ovo este important pentru anu aecta eclozionabilitatea şipentru a putea realiza corect

sac vitelin

sac alantoidian

lichid amniotic

membrane cochiliere

camera de aer



15AVICOLmagazin


iulie 2009

inocularea motiv pentru careeste esenţial să se cunoascăstadiul de dezvoltare al embri-onilorMomentul optim pentru vac-cinarea in ovo este icircntre zile şi zile de dezvoltareembrionară icircn aşa numitalsquorsquoereastră de vaccinarersquorsquo Vacircrstaminimă ( zile) este mo-

mentul icircn care sacul vitelinicircncepe să se resoarbă şi capulpuiului este orientat sub aripadreaptă iar vacircrsta maximaeste zile cacircnd obişnuitprocentul de ouă ciocnite nueste mai mare de Locul inoculării vaccinu-lui este influenţat de stadiuldezvoltării embrionare lamomentul vaccinării Icircn acestsens este important de ştiut că

oul are cinci componente debaza icircn perioada finală de dezvoltare embrionară respectivcamera de aer sacul amnioticsacul alantoidian embrionulşi sacul vitelin (fig nr)Pentru a asigura instalareaimunităţii vaccinul trebuie in-oculat fie icircn sacul amniotic fieicircn embrionŢinacircnd seama de lsquorsquoereastra de vaccinarersquorsquo este important săicircnţelegem că aceste comparti-

mente se modifică rapidCercetatorii de la Universi-tatea Caliornia (Wakenell şicol ) au realizat o serie destudii pentru a aprecia imuni-tatea indusă de vaccinul Marekaplicat in ovo icircn dierite com-

partimente ale oului (fig )Rezultatele au arătat că in-ocularea vaccinului Marek icircncamera de aer sau sacul alan-toidian nu induce un răspunsimun eficient icircn timp ce inoc-ularea icircn fluidul amniotic sauicircn corpul embrionului conduc

Fignr983089 ndash Vaccinarea in ovo

Fig nr983091 Răspunsul imun corelat cu locul inoculării vaccinului Marek



16 AVICOLmagazin


iulie 2009

i Inecţia cu Mycoplasma gal-lisepticum produce la găini oboală care aectează aparatulrespirator şi se maniestă prinurmătoarele simptome tusestrănut dispnee şi inflama-

rea tractului respirator Aceastaasociată cu Ecoli produce unsindrom respirator cunoscutsub numele de boală respirato-rie cronică (BRC)Obiectivul experimentuluievaluarea eectului tratamentu-lui micoplasmozei produsă deMycoplasma gallisepticum lapuii de găină cu CG-HERBSsoluţieIcircn cele ce urmează se vorprezenta unele inormaţii utiledespre CG-HERBS soluţieCG Herbs este unul dinprodusele de excepţie ale medi-cinei tradiţionale chinezeştidemn de menţionat atacirct prinmultitudinea de acţiuni ter-apeutice cacirct şi prin eficienţa luiicircn tratarea diverselor aecţiuniEste un extract natural de planteobţinut prin metode ştiinţificetestat icircn laboratoare de speciali-tate fiind controlat din punct de

vedere al calităţiiCG Herbs este un extract natu-

ral din următoarele plantebull Isatis tictoria sau Isatis indig-otica (principii activi găsindu-se icircn runze şi rădăcină)Rădăcina şi runzele de I ticto-

ria ( I indigotica) conţin pricipiiactivi care au o multitudine deeecte benefice asupra organis-mului uman sau animal Din-tre eectele benefice ar trebuimenţionate eectul antiter-

mic antiinflamator inhibareaactivităţii virusurilor şi bacteri-ilorIsatis tinctoria (Isatis indigotica)este una dintre cele mai olositeplante icircn medicina tradiţionalăchinezească şi datorităproprietăţilor antibiotice anti-septice şi antivirale Unul dintreprincipii activi este indirubinaIndirubina este cea care asigurălegăturile dintre enzimele careguvernează diviziunea celularăavacircnd drept eect oprireaprolierării celulelor canceroaseDe asemeni s-a observat cămezoindigoul un derivat al in-dirubinei poate inhiba mult maieficient replicarea celulelor can-ceroase datorită absorbţiei salesuperioareDin florile de I tinctoria (I In-digotica) s-au extras pricipii ac-tivi capabili să reducă incidenţaabceselor pulmonare şi săreducă severitatea patologieipulmonare Polizaharidele ex-

trase din rădăcina de Isatis audeterminat creşterea icircn greutatea splinei creşterea semnificativăa numărului de globule albe dinsacircnge şi a numărului de limoc-

ite icircn acelaşi timp realizacircndu-se şi neutralizarea imunosu-presiei indusă de hidrocortizonFrunzele de Isatis pot fi olositeşi icircn bolile care evolueaza ebrilIcircn concluzie se poate spune

că extractul din runzele şiflorile de I tinctoria (I indig-otica) poate fi olosit pentruproprietăţile sale antibacterieneantivirale şi antipiretice pe cacircndextractul din rădăcină poatefi olosit pentru proprietăţileantibacteriene antivirale si an-tiparazitarebull Dryobalanops aromatica Dinplanta Dryobalanops aromaticase extrage sub ormă de cristaleborneolul (borneolum synthe-ticum) De asemeni borneolulse mai poate extrage din cam-or sau din ulei de terebentinăBorneolul este olosit pentruproprietăţile sale antipiret-ice analgezice şi antiinflama-toare Poate fi olosit icircn toateaecţiunile aparatului respiratorPe lacircngă acţiunile antipireticeanalgezice şi antiinflamatoareeste menţionată şi regenerareatisularăbull Glycyrrhiza uralensis sauGlycyrrhiza glabra Principi-

ile active se găsesc icircn rădăcinăComponentele active extrasedin rădăcină sunt următoareleglicirizină acid glicirizicliquintină şi liquintigenină Ră-

la o protecţie de Dacă vaccinarea se realizeazămai devreme la icircnceputullsquorsquoerestrei de vaccinarersquorsquo majori-tatea ouălor vor fi inoculate icircnfluidul amniotic care va fi in-gerat de embrion şi astel vac-

cinul este administratDacă vaccinarea se ace maitacircrziu la sacircrşitul lsquorsquoerestrei de

vaccinarersquorsquo cacircnd embrionuleste mai bine dezvoltat ceamai mare parte a embrionilor

vor fi inoculaţi la nivelul mus-culaturii pectorale

ConcluziiVaccinarea in ovo a devenito importantă metodă de ad-

ministrare a vaccinurilor icircnstaţia de incubaţie Vaccinareain ovo a icircnceput acum deani cu vaccinul pentru BoalaMarek iar astăzi există multealte vaccinuri care pot fi ad-ministrate cu echipamenteadecvateProduse ca Cevac TransmuneIBD Vectormune HVT-IBDVectormune HVT-ND suntdisponibile şi se utilizează cu

succes icircn terenVaccinarea icircn staţia deincubaţie prezintă numer-oase avantaje utilizarea unuipersonal calificat a unorechipamente oarte moderneşi eficiente care pot inoculasimultan ouă embrion-ateorăExistenţa unor vaccinuri im-uncomplexe sau recombinatepermite vaccinarea in ovoşi instalarea imunităţii mai

devreme eliminacircnd riscurile vaccinării icircn ermă şi stresul vaccinării

Pentru mai multe informaţii vărugăm să ne contactaţi la Ceva

Sante Animale Romania StrChindiei Nr Bucureşti tel

sau e-mail violetapatrucevacom

Bibliografia la autor

Efectul tratamentului cu

CG-HERBS icircn micoplasmozaprodusă de MycoplasmaGallisepticum la puii de găină

Bogdan Iacob ndash SC Vetorex SRL

Tabel nr983089 ndash Rezultatele comparative ale experimentului privind e1047297cienţatratamentului la pui broiler cu CG-HERBS şi TILOZINA

Lot tratat cu Pui bolnavi (nr) Mortalitate (nr) Rată mortalitate Pui vindecaţi (nr) Rată vindecare

CG-HERBS 983093983093983088 983091983089 983093983094983092 983093983089983097 983097983092983091983094TILOZINĂ 983093983093983088 983091983090 983093983096983090 983093983089983096 983097983092983089983096



17AVICOLmagazin


iulie 2009

Curăţă-ţi furajul

MTX+ mega puterea de absorbţie a

argilelor icirc mpotriva micotoxinelor

Inovaţie prin puterea naturii

wwwolmixcom

mtx+olmixcom

dăcina de Glycyrrhiza uralen-sis sau Glycyrrhiza glabra esteolosită din cele mai vechitimpuri pentru eectele revig-orante icircn aectiuni ale splineişi stomacului aecţiuni car-diace proprietăţile antipiret-ice şi antitoxice icircn tratareasindroamelor ebrile inecţiiale pielii intoxicaţii ca expec-torant antitusiv antiasmaticantispasmotic analgezic şi an-

tiinflamator

Material şi metodăPentru eectuarea cercetăriis-a olosit un eectiv de pui de găină icircn vacircrstă de zile bolnavi de micoplasmozărespiratorie aviară Diagnos-ticul de micoplasmoză aviarăa ost stabilit pe baza ancheteiepidemiologice semnelor clin-ice modificărilor histopato-logice şi izolarea şi identifica-

rea Mgallisepticum Eectivulde de pui de găină a osticircmparţit icircn loturi de depui fiecare primul lot a osttratat cu CG-HERBS iar cel deal doilea cu TILOZINĂ CG-HERBS s-a administrat prinintermediul apei de băut timpde zile icircn cantitate de ml CG-HERBS litri apăTILOZINĂ s-a administratprin intermediul apei de băuttimp de zile icircn cantitate de

g tilozină litri apă Pentrustabilirea eficienţei tratamen-tului aplicat la cele două loturis-a icircnregistrat rata mortalităţiisemnele clinice şi rata de vin-decare

RezultateleexperimentuluiRezultatele experimentului suntprezentate icircn tabelul nr şi fignr Rezultatul testului aratăcă CG ndash HERBS este eficient

icircn tratamentul micoplasmozeiprodusă de Mycoplasma galli-septicum la puii de găină Dupămedicaţia cu CG ndash HERBSboala a ost repede controlată şisemnele clinice au ost repedeicircnlăturate După a treia zi deadministrare a CG ndash HERBSsimptomatologia de la nivelultractului respirator la puii bol-navi aproape a dispărut După zile de tratament cu CG ndash

HERBS puii s-au vindecat com-plet Rata de vindecare a ost de Icircn concluzie se poate spune căeectul tratamentului cu CG ndashHERBS a ost similar cu eectultratamentului cu TILOZINĂ icircnceea ce priveşte pierderile prinmortalitate şi rata de vindecare

Concluziibull CG HERBS este un extract nat-ural de plante produs al medi-

cinei tradiţionale chinezeşticu eecte terapeutice asupraaparatului respirator (antitusivantiasmatic) imunostimulatordetoxifiant cicatrizantbull Comparativ cu Tilozina careeste un produs clasic de sintezăCG HERBS este singurulprodus care poate fi administratpacircnă icircn preziua tăierii datorităingredientelor naturale careintră in compoziţia lui şi a lipseirezidurilor icircn carnebull Costul tratamentului cuprodusul natural CG HERBSeste cu mai redus decacirct atratamentului cu TILOZINAreprezentant de seamă a antibi-oticelor clasicebull Raportul calitate-eficienţăeconomică este evident icircn a-

voarea CG HERBS ceea ceicircl recomandă ca o alternativădemnă de luat icircn calcul de cătreunităţile avicole de tip industri-al pentru controlul inecţiilor cuMgallisepticum

Fignr 983089 ndash Rezul-tatele comparativeale experimentuluiprivind eficienţatratamentului la puibroiler cu CG-HERBSşi TILOZINA



18 AVICOLmagazin


iulie 2009

a

Proventriculita transmisibilă la puii de carne

TV Dormitorio JJ Giambrone FJ Hoerr Avian Pathology () ndash

Au ost observate modificărila nivelul proventricululuipăsărilor inoculate care au con-stat icircn degenerarea şi necrozacelulelor epiteliului grandularNucleii celulelor aectate eraumăriţi şi decoloraţi şi de ase-menea s-au observat incluziiintranucleare Particule viralede nm diametru cu morol-ogie icosaedrală au ost locali-zate icircn nucleul celulei Aceste

particule au ost morologicidentice cu cele descrise ante-rior de alţi autori similare unuiadenovirus ( )Pui de o zi inoculaţi cu ad-enovirusuri au dezvoltat ero-ziuni la nivelul proventriculu-lui pancreatită necrozantă şiproventriculite moderate Icircnzonele tisulare aectate au ostevidenţiate incluzii virale intra-nucleare la nivelul epiteliului

proventriculului şi icircn celuleleacinilor pancreaticiAnumite amine biogene potdetermina leziuni proventricu-lare la broileri Histamina sau combinaţia de histamina şi cadaverina au con-dus la creşterea circumerinţeiistmului gastric cu ndash şi agreutaţii relative a proventricu-lului cu ndash Histamina şicadaverina au indus creştereanumărului total incidenţa şiseveritatea eroziunilor prov-entriculare au produs ulcereproventriculare şi au scăzutproeminenţa papilelor gastrice(Barner et al )Excesul de sulat de cupru icircnuraje a indus leziuni proven-triculare iar nivelele de cuprudin raţii au ost direct corelatecu mărirea şi dilatarea proven-triculului (Wideman ) Uneect macroscopic semnifica-

tiv a ost icircnregistrat la admin-istrarea de cupru icircn doză de mgkg (Jensen si Maurice) Icircntr-un studiu compara-tiv privind interacţiunile dintreomogenatul de proventricul şisulatul de cupru icircn doză de gkg adăugat raţiei standard s-aconstatat că atacirct omogenatul cacirctşi sulatul de cupru singur sau icircncombinaţie cu virusul necuno-scut prezent icircn omogenat au in-

dus proventriculită şi scădereaperormanţelor păsărilor Prov-entriculita a ost identificatăprintr-o combinaţie dintrescorul proventriculului (bazatpe mărime tonus dilataţia ist-mului gastric aspectul pestriţ alsupraeţei cu ocare albicioasepapile aplatizate şi icircngroşareasupraeţei mucoase) şi greu-tatea crescută a proventriculu-lui Perormanţele păsărilor au

ost determinate prin rata deconversie a urajului

Reproducereaexperimentală a PTIcircn ultimii ani PT a osticircnregistrată recvent şi cu gravi-tate deosebită icircn loturile de puide carne Cazurile s-au aso-ciat loturilor cu perormanţescăzute cu pierderi icircn greutateprobleme respiratorii şi mor-talitate icircnaltă Dormitorio et

al a reprodus PT la puide carne SPF prin utilizareaomogenatului de proventriculde la un lot de broileri careicircnregistra leziuni tipice de PTLa necropsie proventriculeleerau mărite cu icircngroşareaglandelor Microscopic glan-dele erau dilatate cu necrozacelulelor secretoare hiper-plazia epiteliului ductus-ului şiinflamaţia glandulară dată de

infiltraţia limocitară Mucoasaera chistizată la nivelul zonei

bdquosulcus ventriculopyloricusrdquo cuexpansiunea laminei propriadată de edem şi hipertrofieLeziunile păsărilor inoculateexperimental au ost identicecelor observate la broilerii dinermă La păsările inectate nus-a icircnregistrat seroconversieaţă de vBIA vND (Newcas-tle disease) adenovirus vBI

sau reovirus iar icircn ţesuturilelor nu a ost decelat ARN viralde vBIA sau reovirus la zilepi (prin testul de amplificaregenică bazat pe reverstran-scriptie şi dublă amplificare

bdquoicircn cuibrdquo cu polimerază ndash bdquoRRTnested PCRrdquo) Datorită aptuluică omogenatul a ost tratat cuun amestec de antibiotice pen-tru icircndepărtarea bacteriilor şică a indus ocare pe membrana

corioalantoidiană a embrion-ilor SPF s-a considerat că agen-tul agenţii PT au ost virusuricare sunt icircn prezent icircn studiuprivind natura lor

Comentarii finale PT labroileri icircmbracă diverse aspectemacrolezionale asociate unor

variaţi agenţi de boală şi unordiverse sindroame Histologiceste dierenţiată prin necrozacelulelor secretorii glandulare

şi infiltraţia şi icircnlocuirea pa-renchimului glandular prininflamaţia cu celule limocitareşi monocitare Aceste leziuni auost induse prin gavajul omoge-natului obţinut din proven-triculele aectate prelevate de lapuii de carne bolnavi din ermecomerciale Icircn anumite studiiau ost identificate adenoviru-suri şi coronavirusuri icircn vremece icircn alte studii icircncercările deidentificare a vreunui virus au


Continuare din numărul ost negative PT este relativcomună icircn loturile de broileri şiaectează icircn mod negativ para-metrii de producţie Sunt nec-esare studii care să răspundăpostulatelor lui Koch pentruelucidarea cauzei şi patogen-ezei PT icircn aşa el icircncacirct să poatăfi dezvoltate strategii eficace deprevenire şi control

BIROUL EDITORIALLocalitatea Dumbrava Roşie

str Haiducului nr 23 cod 617185

judeţul Neamţ telfax 0216653910

mobil 0726115065 0723664394

e-mail magazinavicolgmailcom

Director de publicaţieDr Ionuţ Costin LUPU

Senior editorProf Univ Dr Valer TEUŞDEA

Invitat permanent

Dr Ovidiu SICOERedactor

Dr Roxana DUMITRUŢ

ColaboratoriDr ing Florin PRICOP

Dr Corneliu BEJAN

Pre-Press amp TiparAuroPrint Bucureşti

CORESPONDENŢĂScrieţi-ne părerea dumneavoastră

despre revistă despre ceea ce aţi dori

să aflaţi şi despre ceea ce consideraţi că

este inoportun să fie editat Scrisoarea

dumneavoastră poate fi scrisoarea ediţiei

iar aceasta va fi premiată cu un abona-ment pe un an



19AVICOLmagazin


iulie 2009

a

Au ost deasemenea observaterezistenţe la ciprofloxacină() şi la gentamicină (cuun nivel ridicat gt microgml ) Rezistenţa aţă deQD a ost cel mai recventicircnregistrată la E gallinarum() şi la E aecium ()icircn timp ce rezistenţa de nivelicircnalt aţă de gentamicină a ostobservată cel mai recvent laE hirae () Rezistenţa aţăde penicilină a ost icircnregistratăla toate speciile de enterococi

cu excepţia E aecalis din enterococii aviari au ostrezistenţi la ciprofloxacinăizolatele provenind din erme din cele care au uti-lizat fluoroquinolonele icircn an-tecedente ( rezistenţă n =) şi din din erme carenu au utilizat quinolone ante-rior (sarafloxacina sau enro-floxacina rezistenţă n =) Asocierea dintre utilizarea

fluoroquinolonelor şi prezenţarezistenţei la ciprofloxacină nua ost statistic semnificativăRezistenţa la clindamicină aost icircn proporţii similare latoate speciile de Enterococcus( ndash ) totuşi rezistenţeleaţă de macrolide (eritro-micina şi clarithromicina)au variat considerabil de la ospecie la alta Asocierea din-tre rezistenţa aţă de QD şirezistenţa la eritromicină a

ost statistic semnificativăSpre deosebire de enteroco-ci la izolatele de stafilocociantibiorezistenţa a ost maipuţin recventăLa cele tulpini de stafiloco-ci izolaţi şi testaţi rezistenţelecele mai recvente au ost ob-servate la claritromicină ()şi eritromicină () urmatede clindamicină () şitetraciclină () Rezistenţemai puţin recvente au ostobservate aţă de QD ()

penicilină () şi gentamicină()Fenotipuri de rezistenţamultiplă au ost prevalente laambele specii dar cu dierenţestatistic semnificative asociategenului bacterian

Distribuţia genelor deantibiorezistenţă şi aelementelor geneticemobile la izolatele aviarede Enterococcus şiStafilococcusToate cele de izolateau ost analizate prin PCRprivind prezenţa genelor deantibiorezistenţă selectateGena vat(D) care codificărezistenţa la streptomicină aost prezentă al din ente-rococi dar absentă icircn izolatelede stafilococi coagulazo-neg-ativi Distribuţia acestor gene

icircntre speciile de enterococi variază de la icircn Ehirae la icircn Eaecalis Gena vat(E)a ost singura detectată icircnizolatele de Egallinarum Niciun stafilococ izolat nu a ostPCR pozitiv pentru vat(A)

vat(B) vat(C) vat(D) vat(E) vga(A) sau vgb(B)Au ost observate asocieri sta-tistic semnificative privindprezenţa genelor specifice derezistenţă cele mai notabile fi-ind la vat(D) vgaB sau erm(B)

cu rezistenţa la QD saueritromicină S-a demonstratcă din enterococii izolaţide la păsările domestice au ostpozitivi atacirct la vat(D) cacirct şi laerm(B)Alela tetK a rezistenţei latetraciclină a ost absentă laspeciile de enterococi dar aost detectată la unul dintreizolatele de S xylosus Toateizolatele de la păsările do-

mestice au ost PCR negativepentru alelele tet(M) şi tet(O)Icircn plus rezistenţa aţă detetraciclină nu a ost corelatăcu prezenţa genelor tet care auost analizateGenele pentru enz-imele aminoglicozidicebiuncţionale aacrsquo ndash aphrsquorsquo auost detectate atacirct la izolatelede enterococi cacirct şi de stafilo-coci dar la un nivel redus (lt) Totuşi absenţa şi prezenţa

acestor gene nu coincide icircn-totdeauna cu profilul observatde susceptibilitate aţă degentamicină Celelalte gene derezistenţă la aminoglicozidenu au ost decelate la izolateleaviare analizateLa enterococi plasmidele ero-moni-inductibile şi Tn auost prezente la nivele ridicate( respectiv ) prin uti-lizarea genelor asa şi int dreptmarker pentru fiecare elementAceste elemente genetice mo-

bile nu au ost detectate la nici-unul dintre izolatele de stafilo-coci examinate

DiscuţiiDeoarece anumite specii deenterococi şi stafilococi con-stituie flora comensală atacirct laanimale cacirct şi la om există oicircngrijorare privind utilizareamedicamentelor antimicro-

biene icircn activitatea medical veterinară care poate contribuila apariţia şi mobilizarea de en-terococi rezistenţi sau a genelorde antibiorezistenţă din lanţulalimentar la consumatori De-oarece stafilococii şi enteroco-cii colonizează aceeaşi nişă şisunt supuşi aceleaşi presiunide selecţie este de aşteptat săfie similari icircn ceea ce priveşteprofilul de antibiorezistenţă şi

Sensibilitatea antimicrobiană şi distribuţiagenelor de rezistenţă antimicrobiană la

tulpini aviare de Enterococcus şiStaphylococcus coagulazo-negativ izolate

din aşternutShabbir Simjee Patrick F McDermott David G White Charles Hofacre Roy D Berghaus Peggy J Carter Leigh Stew-

art Tongrui Liu Marie Maier John J Maurer Avian Diseases -

Traducere şi sinteză Biochimist Florin Pastramă şi Dr Virgilia Popa Institutul Pasteur

Continuare din numărul



20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m

prezenţa de elemente genet-ice mobile cu spectru larg degazdă Totuşi datele noastre audovedit că există dierenţe icircnacest sensSpeciile de Enterococcusizolate de la puii de găină din

ermele din Georgia au ostsimilare celor raportate icircn ca-zul a de erme cu păsări do-mestice din estul SUA (E ae-calis E aecium E gallinarumşi E hirae) Au ost observaterezistenţe la eritromicinăpenicilină tetraciclină şi strep-togramin QD la enteroco-cii izolaţi de la păsările dinproducţia din Georgia simi-lare cu cele raportate pentru

regiunea Delmarva din SUAComparativ cu enterocociisusceptibilitatea la antibioticea izolatelor de stafilococi dinacelaşi ambient aviar a arătatdierenţe marcante Stafilo-cocii au dovedit rezistenţăaţă de mai puţine antibioticeşi deşi rezistenţa a ost lastreptogramină macrolidineşi tetraciclină ca prevalenţă aost dierită aţă de enterocociAu ost icircnregistrate discrepanţe

şi icircn ceea ce priveşte prezenţagenelor de antibiorezistenţă laizolatele noastreDierenţele de rezistenţăantimicrobiană enotipică şigenotipică dintre enterococişi stafilococi sugerează căgenele pentru rezistenţă nusunt liber schimbate icircntre celedouă genuri bacteriene chiardacă ocupă aceeaşi nişă şi suntexpuse la aceeaşi presiune de

selecţie antimicrobianăViitoarele cercetări vor de-termina natura exactă abarierelor prezente icircn me-diul de producţie avicolcare influenţează disemina-rea genelor de rezistenţăantimicrobiană icircntre dieritetipuri de bacterii

Mycoplasma gallisepticum(MG) este un important agentpatogen care cauzează pierderieconomice cu impact deosebiticircn ermele de găini outoare Icircnscopul dezvoltării unor instru-mente destinate cercetării şidiagnosticului MG s-au com-parat secvenţele tulpinilor at-enuate vaccinale ts-şi cusecvenţele celor mai utilizatetulpini de inecţie de controlRlow R şi S Prin alinierea şicompararea secvenţelor gapAs-a identificat şi designat amorse(primeri) care să permitădierenţierea tulpinilor Seturilede amorse aplicate icircn testul PCRconvenţional la o temperaturăde hibridizare joasă au permisdierenţierea celor două tulpiniatenuate vaccinale de tulpinileutilizate icircn inecţiile de controlRlow R şi S prin icircnregistrareaampliconului specific icircn cazultulpinilor vaccinale şi absenţaacestuia icircn cazul tulpinilorde inecţie Aplicate icircn cazultulpinii F de MG rezultatele au

variat icircn uncţie de perechea deamorse utilizată Dierenţiereatulpinilor vaccinale ts- şi de tulpinile patogene de inecţiea ost posibilă şi prin variantade amplificare icircn timp real(real-time PCR) dar seturile deamorse nu au ost capabile să ledierenţieze de izolatele MG dinterenTulpinile MG analizate de au-

tori au ost obţinute după cumurmează R şi S au provenitdin colecţia laboratorului Rlow( pasaje) a ost obţinută de laUniversitatea din Connecticuttulpina vaccinală de la In-tervet tulpina vaccinală ts-de la Merial Select tulpina Fde la Schering-Plough AnimalHealth iar izolate din terende la Laboratorul de reerinţăOIE din Atlanta (Dr S Kleven)Toate tulpinile MG au ost cul-tivate icircn mediu Frey cu ser deporc extract de drojdie şi roşuenol la degC timp de oreExtracţia ADN genomic a ostrealizată cu kitul InstaGene Pu-rification Matrix (Bio-Rad Lab-oratories) cu incubare la degCtimp de minute fierbere minute la degC şi centriugarela g la degC cu utilizareasupernatantuluiSecvenţele genetice ale geneigapA ale tulpinilor de inecţieS şi Rlow şi a tulpinii ts-au ost preluate din GenBank(httpwwwncbinlmnihgovGenbank) Alinierile au ostrealizate cu programul ClustalW

v (httpwwwebiacukToolsclustalwindexhtml)Regiunile disimilare au ostidentificate manual şi utilizatela designul de amorse specificepentru tulpina vaccinală ts-prin utilizarea programului log-ic (sofware) Primer Express (Applied Biosystems) Cross-re-

activitatea amorselor alese a ostevaluată virtual (on ndash line) prinutilizarea programului Blastn(httpblastncbinlmnihgovBlastcgi)Au ost identificate amorse (primeri adică două cupluri deprimeri orward ndash sens - F şireverse ndash antisens - R) notatecu simbolurile PRUMG-FPRUMG-R PRUMG-F şiPRUMG-R de re-spectiv nucleotide a cărorpoziţie pe secvenţa AYdin GenBanka ost stabilităIcircn reacţia de amplificare PCRconvenţional realizată pe am-plificatorul iCycler (Biorad) icircn

volum de ul concentraţiaamorselor a ost de uMproba de ADN a ost de ul iarprogramul de amplificare utili-zat a ost degC min-x degC sec + degC sec + degC min ndash x degC min ndash xTemperaturile de aliniere hi-bridizare pentru tulpinile ts-şi au avut valori dierite(degC degC şi degC) Reacţiade amplificare icircn timp real (real-time PCR) realizată pe amplifi-catorul Real- Time PCRSystem (Applied Biosystems)icircn volum de ul cu aceleaşiconcentraţii ale amorselor şi aprobei de ADN şi cu SYBRHGreen ca fluoroor programulde amplificare utilizat a incluso etapă de denaturare la degCtimp de minute hibridizarea

Diferenţierea tulpinilor vaccinale

ts- şi de Mycoplasmagallisepticum faţă de tulpinile de

Mycoplasma gallisepticum utilizateicircn infecţii de control prin PCR

Evans J DA Leigh S A Avian diseases ndash

Traducere şi sinteză Biochimist Pastramă Florin ACS Institutul Pasteur



21AVICOLmagazin


iulie 2009

amorselor (Tm) la degC timpde de cicluriPentru determinarea tempera-turii de topire (Tm) a produşilorPCR şi detectarea produşiloramplificaţi nespecific s-a anali-zat pornind de la degC diso-

cierea curbei prin mărirea tem-peraturii cu degCsec Pragul depozitivare Ct (threshold cycleCT) şi curba standard au ostdeterminate automat prin uti-lizarea programului logic (sof-ware) SDS v (Applied Bio-systems)Produşii obţinuţi prin PCRconvenţional au ost vizualizaţiprin gel electrooreză pe un gelde agaroză comparacircndu-se cu standardul de greutate

moleculară bp DNA Lad-der Cuantificarea ADN-ului s-aăcut prin măsurarea densităţiioptice a ADN ( şi nm )pe BioRad SmartSpecTM (Bio-Rad Laboratories) la diluţii şi utilizarea mediei rezul-tatelor concentraţiilorPentru evaluarea clinică priv-ind prezenţa tulpinii vacci-nale la găini vaccinatela vacircrstele de şi desăptămacircni de la care s-au recol-

tat tampoane traheale la vacircrstade de săptămacircni s-a utilizatsetul de primeri PRUMG-FPRUMG-R Probele au ostprelucrate cu kitul QIAampDNA Mini Kit (Qiagen)Secvenţele tulpinilor ts- S şiRlow au stat la baza designu-lui de primeri icircn acest studiuIcircn secvenţa gapA există o re-giune de perechi de bazeheterogenă la nivelul căreia auost concepuţi primeri sens

PRUMG-F şi PRUMG-Fprimerii revers (antisens) au ostcreaţi icircntr-o regiune de omolo-gie (PRUMG-R) şi icircntr-o re-giune cu goluri (PRUMG-R)Produşii de amplificare au ostestimaţi ca avacircnd mărimi de şi perechi de bazeSoluţiile de lucru au ost cuan-tificate prin spectrootometruPrin PCR clasic s-a identificat unprodus de pb pentru toatetupinile de Mycoplasma gal-

lisepticum S-a olosit temper-atura de aliniere cu stringenţă

joasă de degC şi s-a demonstratormarea de produşi de ampli-ficare icircn cazul tulpinilor ts- şi F (doar icircn cazul primelor perechi de primeri) şi absenţa

produşilor icircn cazul tulpinilor RRlow şi S Mărirea temperaturiide aliniere de la degC la degC nua provocat nici o dierenţă iar ladegC a determinat ormareaproduşilor de amplificare doaricircn cazul tulpinii F S-a observatdierenţierea tulpinilor vacci-nale atenuate (ts- şi ) decele utilizate icircn inecţiile de con-trolRezultatele icircn cazul real-timePCR au ost similare cu cele de

la PCR clasic Au ost obţinuteamplificări la toate tulpiniletestate curbele de disociere in-dicacircnd obţinerea unui singurprodus de amplificare cu Tm - C S-a mai olosit o perechede primeri MgFMgR acăror produşi de amplificare auost observaţi icircn cazul tulpinilorts- şi F (la el ca la PCRclasic) dar nu şi icircn cazul

tulpinilor R Rlow şi SUnul dintre cuplurile deamorse (perechea de primeriPRUMG-FPRUMF-R) aost supusă analizelor privindsensibilitatea olosind probe deADN concentrat de microgml

La temperatura de aliniere dedegC rezultatele PCR au ost vizibile la diluţia de - ( pgADNreacţie) pentru ts- şi iar rezultatele real-time PCR auost vizibile la diluţia de -( pg ADNreacţie) Probeleobţinute din tampoanele tra-heale ale păsărilor vaccinate cutulpina au ost controlateprin amplificare iar rezultateleau ost pozitive identificacircndu-se ormarea produşilor de am-

plificare specifici Izolatele dinteren selectate au ost detectate prin real-time PCRDierenţierea tulpinilor de Myc-oplasma gallisepticum eficientăşi cu grad mare de acurateţe esteimportantă icircn experimentele de

vaccinare şi icircn evaluarea dierite-lor programe de vaccinare pen-tru determinarea interacţiunilortulpinii MG şi a protecţiei

induse de vaccinurile MG viiactuale De asemenea posibili-tatea de a dierenţia tulpinile din

vaccinurile atenuate şi tulpinile virulente este importantă icircncazul găinilor outoare Icircn gen-eral pentru dierenţierea aces-

tor tulpini se olosesc tehnicileamprentării cum ar fi poli-morfismul ragmentelor lungide restricţie (RFLP) ribotipa-rea gel electrooreza icircn cacircmppulsatoriu (PFGE) polimor-ismul ragmentelor lungi am-plicate (AFLP) şi amplificarearandomică polimorfică a ADN(RAPD) dar aplicabilitatea aces-tora este limitată icircn diagnosticPuterea discriminatorie aprimerilor designaţi icircn acest

studiu a ost demonstrată printehnicile PCR clasic şi real-timePCR aplicate pe tulpinile vacci-nale atenuate ts- şi aţă detulpinile utilizate icircn inecţiile delaborator R Rlow şi S iar pu-terea de detecţie a ost de dovedindu-se un instrumentdeosebit de util icircn diagnostic şicercetare

Căutaţi alternativela antibiotice

Fabricăm mai mult

de de produsenaturale acoperind toatecerinţele diferitelor specii deanimale taurine porcine şi

păsăribull produse dietetice

bull produse nutriţionalebull aditivi

Lipidos Toledo SA-LIPTOSA din Spania este producător şi exportator deproduse naturale Distribuim produsele noastre destinate nutriţiei animalelor icircn peste de ţări icircn icircntreaga lume Oferim o nouă alternativă la antibiotice ce acoperă toate cerinţeledomeniului nutriţional Mai multe informaţii la wwwliptosacom sau la distribuitorul nos-

tru unic din Romacircnia SC AVI GROUP IANES SRL -



22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l

La găini curci şi alte specii depăsări de vacircrste dierite au maiost semnalate şi alte inecţiicu reovirusuri mai mult saumai puţin conturate ca entităţinosologice cum ar fi inecţiilerespiratorii sindromul entericinecţiile sistemice hepatitacu incluzii hidropericardul şiinecţiile la palmipedeDe la păsările cu astel deaecţiuni au ost izolate tulpinide reovirus şi au ost puşi icircnevidenţă anticorpi specifici

Unii autori consideră că izola-rea tulpinilor de reovirus de lapăsări nu presupune existenţaunei inecţii dacă nu sunt puşiicircn evidenţă şi anticorpii speci-ficiInecţiile respiratorii Reoviru-sul aviar poate produce inecţiirespiratorii la puii de carne sin-gur sau icircn asociaţie cu Myco-plasma gallisepticum icircnsă nuproduce inecţii la puicuţele

pentru ouă care sunt mai rez-istente Din aceste considerentemai mulţi autori nu considerăcă reovirusul aviar este unagent patogen primar pentruaparatul repirator la păsăriSindromul enteric De la puiide carne dar şi de la puicuţeau ost izolate tulpini de reo-

virus din ocare icircn care evoluaenterita cu dierite grade deintensitate (catarală necroticăulcerativă) La păsările cusimptome de enterită s-a ob-servat o conversie redusă aurajelor Icircn inecţiile experi-mentale pe pui SPF (SpecificPathogen Free - liberi de ger-meni patogeni specifici) ăcutecu tulpini de reovirus izolatenu s-a reuşit icircntotdeauna re-producerea acestor enteriteAcest lucru sugerează că reovirusul aviar nu este singurulagent etiologic

Infecţiile cu reovirusuri la păsăriCătană N Ionica Fodor Daniela Botus Virgilia Popa

Alături de reovirusul aviar auost izolaţi şi alţi agenţi pa-

togeni respectiv adenovirusCryptosporidium baileyi coc-cidii Escherichia coli virusulbursitei inecţioase şi Pseu-domonas spp consideracircndu-se că icircntre aceşti agenţi patoge-ni există un eect sinergicTulpini de reovirus au ostizolate şi din intestinele curcilorsănătoase şi de la curcile cuaecţiuni enterice Atunci cacircndaceste tulpini au ost testate in

vivo eectele au ost variabileunele au ost patogene altelenepatogene sau cu patogenitatescăzutăDEES şi col cit de JONES aucomparat dierite izolate şi audescoperit că deşi tulpina BC-a ost nepatogenă linia BC- aprodus enterită implicacircnd dis-trugerea vililor intestinaliGOODWIN şi col cit deJONES olosind pudra roşie debriliant icircn raţie au descoperit

că timpul de tranzit gastroin-testinal la curcile inectate cu

reovirus a ost semnificativ mailung decacirct la curcile sănătoaseInecţiile sistemice Icircn ultimiiani de la puii de carne cu maimulte aecţiuni hepatite as-cite distrofie renală atrofia or-ganelor limoide au ost izolatetulpini de reovirus Pentru adovedi patogenitatea acestoraau ost ăcute inecţii experi-mentale pe pui SPF inoculaţi pecale orală sau intraperitoneală

Icircn urma inecţiilor acesteaecţiuni au ost reproduseparţial icircnregistracircndu-se mor-talitate sporadică icircnsă expri-marea clinică a ost absentăDin aceste motive se considerăcă icircn aceste inecţii intervin şialţi actori alături de reoviru-suriIcircn eective de pui de carne dinmai multe ţări a ost semnalatăo nouă entitate sub denumi-rea de boala aripii albastre

caracterizată prin mortalitatede hemoragii subcutanate

şi intramusculare atrofia timu-sului splinei şi bursei Fabriciusşi neicircnregistrarea sporului icircngreutate ENGSTROM şi colcit de JONES şi McNEILLY şicol cit de JONES au arătat căaceastă boală este consecinţaeectului sinergic dintre virusulanemiei inecţioase a găinilor şitulpini de reovirus aviar cu pa-togenitate ridicatăHepatita cu incluzii este

semnalată la puii tineri şi estecaracterizată prin hepatită şiincluzii intracitoplasmaticeneicircnregistrarea sporului şimortalitate icircn primele zile de

viaţă De la puii bolnavi şi de lacadavre au ost izolate tulpinide adenovirus aviar şi tulpinide reovirus aviarCercetările eectuate de cătreMcFERRAN şi col cit deJONES au demonstrat căagentul primar este adenovi-

Infiltraţii periarticulare seroase



23AVICOLmagazin


iulie 2009

rusul aviar cu care boala a ostreprodusă la pui SPFHidropericardul ca boală apuilor de carne a ost semnalatprima dată de către BAINS şi

col cit de JONES icircn ermede creştere a puilor broiler dinprovincia Queensland Aus-tralia Icircn ocarele de boalămortalitatea cumulativă a ost

cuprinsă icircntre şi iar lacadavre a ost constatat ca lezi-une constantă hidropericardulcu lichid icircn cantitate de mlO altă leziune constatată a ost

splina micşorată icircn volumDin organele cu leziuni au

ost izolate tulpini de reovirusatacirct pe ouă embrionate cacirct şipe culturi celulare Cu tulpiniizolate din ocare de boalăJONES () a reprodus ex-perimental hidropericardul lapui SPF inoculaţi intravenosInecţiile la palmipede Maimulţi autori au izolat reovi-rusuri de la dierite specii deraţe şi de la raţe ornamentalemoarte Tulpinile izolate aveau

icircnrudiri antigenice cu tulpinileizolate de la găini Totuşi tulpi-na izolată de la raţele Pekin aost capabilă să cauzeze leziunimicroscopice de tenosinovităla puii SPF inoculaţiTulpini de reovirus au ostizolate şi de la raţele Muscovyla care a evoluat o boală cu morbiditate şi mortali-tate La necropsie s-au iden-tificat ocare necrotice icircn ficatsplină şi rinichi Inocularea

intramusculară a reovirusului acauzat mortalitate ără semne

clinice icircn zile şi ocare necrot-ice icircn ficat şi splinăHEFFELS-REDMANN şi colcit de JONES au consideratcă cele două tulpini izolate dela raţe pe care le-au studiatau ost distincte din punct de

vedere antigenic de tulpinilestandard izolate de la puii degăinăA ost raportată şi izolarea reovirusurilor de la gacircşte cu boala

Derzsy dar rolul acestora estenecunoscut deoarece aceastăboală este produsă de parvovi-rusuriDovada serologică a inecţieicu reovirus la gacircşte a ostsemnalată icircn două lucrăriKALETA şi col cit de JONESau identificat anticorpineutralizanţi antireovirus laraţele Muscovy şi anticorpiantitulpina standard S icircnserul gacircştelor domestice (Anser

anser domesticus) HLINAK şicol cit de JONES au exami-

nat seruri de la două rase degacircşte sălbatice Anser obalis şiAnser albirons icircn GermaniaAnticorpii antireovirus au ostprezenţi la din probele desacircnge prelevate Autorii au con-statat că rolul gacircştelor sălbaticeicircn epidemiologia reovirozeiaviare rămacircne nedeterminateste posibil ca acestea să aibăo anumită importanţă ca rez-ervoare şi vectori icircn această

boală

Tabloulanatomopatologic Leziunile anatomopatologicesunt dierite icircn uncţie deorma clinică evolutivă fiindmai bine exprimate icircn celedouă sindroame dominanteale bolii sindromul de artrită-tenosinovită şi sindromul demalabsorbţie

Sindromul deartrită-tenosinovităIcircn acest sindrom leziunileanatomopatologice suntcorelate cu etapele mecanis-mului patogenetic Astel icircn

prima etapă se constată lanecropsie enterită catarală şihepatomegalie Icircn ultima etapăicircn care virusul se localizeazăicircn ţesuturile ţintă leziunilemacroscopice sunt prezente laarticulaţii şi la tecile sinovialetendinoase Icircn ormele acută şisubacută se constată edemultecilor extensorilor metatarsialişi flexorilor digitali asociat cuhemoragii consecutive ruperiitendoanelor gastrocnemienilor

Icircn articulaţiile tibio-tarsiene şitarso-metatarsiene este prezentun lichid gălbui-citrin sangui-nolent şi depozite fibrinoaseIcircn orma cronică lichidul dinarticulaţii şi din tecile sino-

viale tendinoase poate avearecvent caracter purulent iarsupraeţele articulare prezintămici eroziuni sau ulcere carepătrund icircn prounzime pacircnă labaza osoasă

Leziunile microscopiceevidenţiate prin examenulhistologic sunt identice atacircticircn inecţiile naturale cacirct şi icircninecţiile experimentale Icircnormele acută şi subacută seobservă edem necroză decoagulare acumulări hetero-file şi infiltrări perivasculareApar de asemenea hipertrofiaşi hiperplazia celulelor sinoviale infiltraţii cu limociteşi macroage şi o prolierarea celulelor reticulare Acesteleziuni cauzează icircngroşareapronunţată a icircnvelişului tecilorparietale şi viscerale ale ten-doanelor Icircn lichidul sinovialsunt prezente heterofile mac-roage şi celule sinoviale desc-uamate iar icircn periost creştenumărul de osteoclasteIcircn orma cronică icircn mem-brana sinovială se dezvoltăprocese viloase noduli lim-

Periartrită fibrinoasă



24 AVICOLmagazin


iulie 2009

oizi şi ţesut de granulaţie careconduce spre fibroză locală şiaderenţe tenosinoviale Acestemodificări sunt prezente atacirct icircnarticulaţii cacirct şi icircn tecile sinovi-ale Icircn artrite cartilajul articulardevine icircngust şi neregulat iar

eroziunile sunt icircnsoţite de uncalus granular Osteoblasteledevin active şi depun un straticircngroşat de os sub eroziuneActivitatea osteoblastică esteprezentă pe condili epicondilişi pe tibia accesorie pro-ducacircnd osteogeneză şi ulteriorexostozăLa puii inectaţi experimentalla vacircrsta de o zi apar modificăridegenerative ale fibroblast-

elor membranelor sinovialeşi tendinoase reprezentatede vacuolizări citoplasmaticeruperea membranei pierderide ribozomi din reticulul en-doplasmatic şi distrugeri mito-condrialeLeziunile altor organe suntlipsite de specificitate Suntadesea menţionate miocarditela icircnceput heterofilice şi apoilimohistiocitare pericarditenecroze ale capului emural şi

chiar sindroame de hipotrepsie

Sindromul demalabsorbţieLeziunile anatomopatologiceicircn acest sindrom au ost maibine studiate la puii inectaţiexperimental fiind icircnsă studi-ate şi la puii cu inecţii naturaleSunt prezente leziuni cu local-izare intestinală dar şi leziuni

ale altor organeLa examenul cadavrelor seconstată slăbire pene de-ormate oase subţiri coastedeormate necroza uni saubilaterală a capului emuralşi stomac glandular mărit icircn volumLa intestinul subţire seconstată distrugerea ente-rocitelor chistizări ale glan-delor Lieberkuumlhn infiltraţiicu limocite icircn lamina pro-

pria şi scurtarea criptelor şia vilozităţilor cu aţă denormal precum şi reducereanumărului acestora cu aţă de normalLeziuni histologice impor-tante sunt prezente icircn pan-

creas reprezentate de degen-erarea acinilor glandulari icircnproporţie de şi oblitera-rea ductelor acestor aciniCa modificări anatomopa-tologice altele decacirct celemenţionate se mai constatăreducerea icircn volum abursei Fabricius şi infiltra-rea ei cu celule inflama-torii prezenţa a numeroşioliculi limoizi icircn struc-

tura ficatului proventriculitălimomonocitară subacută şi ventriculită erozivă

Diagnosticul icircninfecţiile cureovirusuriPrezenţa inecţiilor cu reo-

virusuri la păsări respectiv acelor două sindroame estesuspicionată pe baza exam-enului epidemiologic clinic şianatomopatologic Vacircrsta lacare apar cele două sindroameevoluţia mortalităţii cumula-tive neicircnregistrarea sporu-lui icircn greutate simptomeleprezente la puii bolnavi şi lezi-unile macroscopice reprezintăelemente suficiente pentrudiagnosticul prezumtiv alacestor boli Confirmareainecţiilor cu reovirus se aceprin următoarele examene

de laborator examenul viru-sologic examenul serologicexamenul histologic şi reacţiapolimerazică icircn lanţ (PCR -Polymeraze Chain Reaction)

Examenul virusologic Reovirusurile aviare se izoleazăşi se cultivă pe ouă embrion-ate sau pe culturi celulare Icircncazul izolării pe ouă embrion-ate se utilizează embrioni de

- zile iar inocularea ma-terialului patologic se ace pemembrana corioalantoidianăsau intravitelin Identificareareovirusurilor pe ouăle em-brionate se ace prin micro-scopie electronică - coloraţie

negativă virusneutralizarecu anticorpi monoclonaliimunofluorescenţă şi prinmoartea embrionilor la vacircr-sta de - zile Reovirusurileaviare pot fi cultivate şi izolateşi pe culturi celulare rep-rezentate de culturi celularede rinichi fibroblaste aviaresau linii celulare standardizatePrezenţa reovirusurilor icircn cul-turile celulare este evidenţiată

prin eect citopatic micro-scopie electronică - coloraţienegativă imunofluorescenţă

virusneutralizare cu anticorpimonoclonali şi prin reacţiapolimerazică icircn lanţEectul citopatic produs dereovirusuri este caracteristicşi este reprezentat de celulegranulare desprinderea ce-lulelor de pe substrat incluziiintracitoplasmatice şi orma-rea de sinciţii Prin micro-

scopia electronică - coloraţienegativă sunt evidenţiateparticulele virale cu mor-ologia caracteristică reoviru-surilorReovirusurile mai pot fievidenţiate şi prin reacţia deimunofluorescenţă indirectăcu seruri marcate cu fluoro-crom şi prin reacţia de vi-rusneutralizare cu anticorpimonoclonali Reacţia de vi-

rusneutralizare permite şidierenţierea serotipurilorde reovirus aviar care dupăpărerea mai multor autorisunt subtipuri antigenice

Examenul serologic Pentru evidenţierea anticorpi-lor specifici la păsările trecuteprin boală pentru supravegh-erea eectivelor de reproducţieprecum şi pentru testarea

răspunsului imun postvaccinalse oloseşte examenul serologicTestele serologice utilizate suntreprezentate de reacţia deseroprecipitare icircn gel de agarreacţia de imunofluorescenţăindirectă reacţia de virus-

neutralizare şi tehnica ELISA(Enzyme Linked Immuno-sorbent Assay) Reacţia de sero-precipitare icircn gel de agar puneicircn evidenţă anticorpii antireo-

virus cu ajutorul unor antigenestandardizate ără a se puteaidentifica anticorpii induşi defiecare serotip de reovirus aviarLatex aglutinarea a ost utilizatăpentru evidenţierea antigenelor

virale la tulpinile de reovirus

izolate de la raţa MuscovyReacţia de imunofluorescenţăindirectă este mult mai sensibilăşi poate evalua cantitativ titru-rile anticorpilor postinecţioşiTot prin această reacţie virusulpoate fi evidenţiat direct icircnsecţiuni ăcute din organe ţintăReacţia de virusneutralizarepoate pune icircn evidenţă anti-corpii specifici sub orma ti-trurilor cantitative sau poatepune icircn evidenţă serotipurile

de virus cu ajutorul anticorpi-lor monoclonali Testul ELISAa ost introdus icircn practica dediagnostic de către SLAGHTşi col () cit de ROSEN-BERGER pentru diagnosticulserologic al inecţiilor cu reovi-rusuri Tulpina standard Sa ost olosită pentru prepara-rea antigenului destinat acesteireacţii serologice Icircn prezentexistă mai multe kituri comer-

ciale pentru eectuarea acestuitest icircn scop de diagnostic epi-demiosupraveghere şi de tes-tare a răspunsului imun post-

vaccinal

Examenul histologic Acest examen pune icircn evidenţăleziunile histologice produsede reovirusul aviar icircn organeleţintă şi care sunt suficient decaracteristice icircn cazul ce-



25AVICOLmagazin


iulie 2009

lor două sindroame Icircn acestscop se utilizează metodolo-gia clasică fixarea probeloricircn ormol sau alcool includ-erea icircn parafină şi colorareasecţiunilor prin metoda HEA

Reacţia polimerazică icircn lanţAceastă reacţie prin tehnicamultiplex pune icircn evidenţăreovirusul aviar direct icircnţesuturile cu leziuni sau icircn altemateriale patologice Pacircnă icircnprezent nu a intrat icircn diagnos-ticul de rutină

Diagnosticul

diferenţialDiagnosticul dierenţial icircninecţiile cu reovirusuri lapăsări se ace aţă de maimulte boli inecţioase cu carese pot asemăna principalelesindroameTenosinovita aviară poate ficonundată cu următoareleentităţi morbidebull sinovita inecţioasă produsăde Mycoplasma sinoviae care

se caracterizează prin aecta-rea articulaţiilor icircn timp cetenosinovita se caracterizeazăprintr-o icircngroşare accentuatăbilaterală a tecilor tendinoaseale flexorului digital şi a exten-sorului metatarsuluibull artritele bacteriene (stafilo-cocice streptococice pas-teurelice salmonelice etc)aectează obişnuit o singurăarticulaţie Rezultatul exam-enului bacteriologic şi viruso-logic este edificatorbull perosisulbull rahitismulSindromul de malabsorbţie sepoate conunda cu unele bolide nutriţie şi metabolism cuunele parazitoze subclinice(criptosporidioza eimerioza)sau cu unele inecţii virale(inecţii cu rota şi picornavi-rusuri) care evoluează cu sin-drom enteric

Profilaxia şi controlulinfecţiilor cureovirusuriPrevenirea şi combatereainecţiilor cu reovirusuri lapăsări reprezintă un obiectiv

important al aviculturii in-tensive deoarece aceste boliproduc pierderi economiceicircnsemnate icircn special la găinişi curci Controlul acestorinecţii este dificil de aplicatdatorită răspacircndirii reoviru-surilor icircn micro şi macromediurezistenţei la actorii de mediustării de portaj de lungă duratăla mai multe specii de păsări şidatorită transmiterii verticale

Măsurile de profilaxiegeneralăProfilaxia generală a inecţiilorcu reovirusuri se bazează pemăsuri de luptă colective carese aplică atacirct icircn erme cacirct şi icircnteritoriu şi au ca obiectiv evita-rea contaminării ermelor in-demne Icircn general corespundmăsurilor nespecifice de pre-

venire care se aplică icircn ermele

de păsăriPrincipalele măsuri de pro-filaxie generală suntbull biosecuritatea ermelor depăsăribull respectarea regulilor de filtrusanitarbull limitarea circulaţiei icircn incintaermeibull respectarea tehnologiilor decreşterebull respectarea principiului bdquototul

plin - totul golrdquobull respectarea normelor deigienă şi de nutriţie icircn uncţiede categoria de vacircrstăbull ecarisarea corectă a cadavre-lorbull eectuarea periodică adezinecţiilor dezinsecţiilor şideratizărilor icircn incinta ermeiO altă grupă de măsuri ne-specifice se reeră la controlulcirculaţiei materialului avicol(ouă pui tineret de reproducţie

E TEEC TEC

Pentru mai multe detalii ne puteţi contacta la următoarea adresă ECOTEC srl SibiuRomacircnia

tel 983088983088983092983088983090983094983097983090983090983094983091983091983088 fax 983088983088983092983088983090983090983093983091983090983094 mobil 983088983088983092983088983095983092983088983089983094983091983096983090983093 e-mail offi ce_ecotecyahoocom

web wwwecotecpagetl

bull stocarea dejecţiilor

bull fabrici de biogaz

bull compostarea dejecţiilorbull cazarea animalelor

bull staţii de epurare

bull cisterne şi aripi de ploaiepentru utilizarea dejecţiilor şia nămolurilor ca fertilizant

livrare echipamente bull proiectare tehnologică bull consultanţă

echipamente pentru gestionarea dejecţiilor bull agitatoare bull separatoare bull pompe

tineret ouă consum) con-orm principiului general al

bdquotrasabilităţiirdquoAvacircnd icircn vedere aptul că reovirusurile se pot transmiteatacirct orizontal cacirct şi verticaltrebuie aplicate măsuri de pro-

filaxie generală şi icircn staţiile deincubaţie pentru a evita con-taminarea puilor precum şiicircn timpul transportului puilorspre ermePentru evitarea contaminăriieectivelor de păsări cu reovi-rusuri prin intermediul vac-cinurilor vii atenuate pentruproducerea acestora trebuieolosite numai ouă SPF precumşi culturi celulare standardizate

libere de reovirusuri

Măsurile de profilaxiespecificăMultitudinea surselor deinecţie asociată cu transmi-terea verticală a reovirusurilor

nu permite un control alinecţiilor cu reovirusuri nu-mai prin măsuri generale mo-tiv pentru care icircncă de la diag-nosticarea acestora s-a icircncercatşi obţinerea unor vaccinuridestinate profilaxiei specifice

Icircn prezent sunt olosite icircn pro-filaxia specifică atacirct vaccinurile vii atenuate cacirct şi vaccinurileinactivateVaccinurile vii atenuate suntproduse din dierite tulpinistandardizate (S )fiind destinate icircn principalimunizării puilor de găină şicurcă Aceste vaccinuri se obţinfie pe ouă embrionate (SPF)fie pe fibroblaste de embrioni

de găină (SPF) Pot fi admin-istrate icircncepacircnd cu vacircrsta deo zi sau la vacircrsta de - zilerespectacircndu-se instrucţiunilefirmelor producătoare Seadministrează parenteral fiesubcutanat icircn partea dorsalăa gacirctului fie intramuscular icircn



26 AVICOLmagazin


iulie 2009

muşchii pectorali sau muşchiicoapsei doza fiind de ml pui Aceste vaccinuri suntdestinate icircn principal preve-nirii sindromului de artrită-tenosinovită Primul vaccin

viu atenuat a ost obţinut de

către VAN DER HEIDE şi col() din tulpina atenuatăS a reovirusului aviar fiinddestinat imunizării eectivelorde reproducţie cu scopulprotejării puilor prin anticorpi

vitelini Vaccinurile inactivatese olosesc pentru imunizareaeectivelor de reproducţie la

vacircrsta de - de săptămacircniicircn scopul transmiterii anti-corpilor vitelini la pui pen-

tru prevenirea apariţiei atacirct aartritei-tenosinovitei cacirct şi asindromului de malabsorbţieSe administrează intramus-cular conorm instrucţiunilorfirmelor producătoare Avacircndicircn vedere existenţa mai multorserotipuri dierite antigenicunii autori recomandă asocie-rea mai multor serotipuri icircnacelaşi vaccin Pentru a induceun răspuns imun protectiv semai recomandă şi producerea

unor autovaccinuri cu tulpinide reovirus izolate din ocarCu toate că sunt utilizate atacirct vaccinurile vii atenuate cacirct şi vaccinurile vii inactivate imu-noprofilaxia acestor inecţii nueste icircncă rezolvată Programelede vaccinare se adresează icircnprimul racircnd eectivelor dereproducţie şi trebuie să includăo primă vaccinare a puilor cu

vaccinuri vii şi o vaccinare

icircnainte de declanşarea ouatuluicu vaccinuri inactivate Dupăfiecare vaccinare se impunetestarea răspunsului imunprin tehnica ELISA iar la eec-tivele de reproducţie controlulrăspunsului imun postvaccinaltrebuie ăcut periodic Pro-gramele de vaccinare vizeazăicircn principal protecţia puilorde o zi aţă de contaminarea

verticală şi aţă de contamina-rea orizontală Pacircnă icircn prezent

s-a constatat că prin vaccinareeste prevenit de regulă sin-dromul de artrită-tenosinovităşi mai puţin sindromul demalabsorbţie Observaţiile dinteren arată că indierent detipul de vaccin şi de programul

de vaccinare răspunsul imunpostvaccinal este de intensitatemai mică decacirct răspunsul imunpostinecţios

Măsurile de combatereCombaterea inecţiilor cu reovirusuri la păsări prin măsurileobişnuite nu realizează elim-inarea acestora din eectivelede păsări şi implicit din mi-cro şi macromediu Din aceste

considerente măsurile aplicatereprezintă măsuri oensive careurmăresc identificarea ocaruluieliminarea ocarului şi evitareadiuzării reovirusurilor din o-car Datorită stării de purtătorde lungă durată reovirusurilesunt eliminate icircn permanenţăde regulă prin ecale rezultacircndnumeroase surse secundareStarea de purtător se menţineşi la păsările imunizate con-orm programelor amintite

Prezenţa reovirusurilor aviarela purtători şi icircn numeroasesurse secundare menţine ris-cul contaminării permanente aeectivelor de păsări prin trans-miterea verticală şi prin trans-miterea orizontalăDin motivele enumerate ceamai eficace măsură economicăşi epidemiologică o reprezintăeradicarea acestor inecţii prinlichidarea eectivelor Lichida-

rea se ace de regulă prin aba-torizare icircn uncţie de categoriade vacircrstă a eectivului icircn care aapărut boalaDupă lichidarea eectivuluiurmează aplicarea următoarelormăsuribull curăţenia mecanicăbull dezinecţia de necesitatebull vidul sanitarStingerea ocarului este urmatăde repopularea ermei cu mate-rial avicol indemn

Combatereabacteriilor dincarne cu acizi

organici şiextracte dinplante

După cum au arătat cercetările dela Universitatea din Arkansas unamestec de acizi organici şi ex-tracte din plante s-a dovedit a 1047297 deajuns pentru a reduce foarte multbacteriile patogene de la nivelulcărnii pieptului de puiCercetătorii Organizaţiei pentruSiguranţa Alimentară de la Univer-sitatea din Arkansas Departamen-tul de Agricultură au constatat căar putea reduce foarte mult E coliO983089983093983095 H983095 Listeria monocytogenesşi Salmonella typhimurium dinpieptul de pui injectacircnd o infuziecu combinaţii de acizi organici icircncarneExperimentele au fost de aseme-nea efectuate cu extracte de ceaiverde şi seminţe de struguri icircncombinaţie cu aciziAcizii malic citric şi tartric se pareca sunt mai e1047297cienţi icircmpotrivaS Typhimurium şi E coli O983089983093983095H983095 decacirct icircmpotriva L monocy-togenes Icircn momentul icircn care s-amai adăugat şi procesul de iradiererezultatele au fost semni1047297cative icircmpotriva tuturor agenţilor pa-togeni

Definirea cantităţilorminime

ldquoVrem să determinăm cantitateaminimă de extracte din plante pecare le putem folosi şi doza minimăde iradiere pentru a obţine cel maibun efect inhibitorrdquo a declarat Na-vam Hettiarachchy specialistul icircn

nutriţie care a supervizat proiectulCercetările anterioare au arătat căextrase din seminţe de struguri şide ceai verde reduc nivelul de Lmonocytogenes la niveluri nede-tectabile atunci cacircnd sunt aplicate

icircn combinaţie cu nisin un bacte-riocid recunoscut drept conservantsigurCercetătorii folosesc de asemeneaextractele din plante pentru a servica antioxidanţi care minimizeazăoxidarea lipidelorOxidarea lipidelor este un procescare scade calitatea cărnii prin al-terarea unor caracteristici precumgustul culoarea şi textura

Rezistenţa la iradiereHettiarachchy a declarat că echipasa de cercetare a examinat efecteleiradierii asupra culorii si texturiicărnii de pui şi nu a constatat nicio schimbare semni1047297cativăIradierea cu toate acestea nu afost icircncă aplicată pe scară largă icircnStatele Unite ale Americii deoarecenumeroase companii şi-au arătat

icircngrijorarea asupra potenţialuluide rezistenţă icircn racircndul consuma-torilorHettiarachcy a sugerat faptul că peetichetele de pe produsele iradiatear putea apărea o scurtă explicaţieasupra procesului de iradiere cuscopul de educare a consumato-rilorldquoO nouă abordare a educaţiei ali-

mentare este foarte importantă şi

poate 1047297 cheia prin care consuma-torii ar accepta produse alimentareiradiaterdquo a declarat Hettiarachchy

SJ Oferim spre vacircnzare baterii cucuşti pentru creşterea tineretuluide icircnlocuire pentru ouă consum983093983088983088983088983088 de locuri şi baterii cu cuşti icircmbunătăţite penStru creştereagăinilor ouătoare 983096983088983088983088983088 locuri

Informaţii la numărul de telefon983088983095983092983092 983089 983091983090983093 (dl dir Dan Burghele)



27AVICOLmagazin


iulie 2009

c

Cum să eliminăm boala Gumboroo experienţă icircn domeniu

Dr Amir H NILIPOUR Director pentru Asigurarea Calităţii şi Cercetare Aviară Empresas Melo Panama

Crescători de păsări care vorsă aibă o marjă bună de profittrebuie să icircnţeleagă că păsărisănătoase = costuri scăzutecu tratamentele acestoraProesioniştii trebuie să con-sidere costurile cu măsurile debiosecuritate drept costuri fixe

şi o bună investiţie Dacă vomanaliza problema corect vomobserva că aceste costuri leg-ate de biosecuritate reprezintăun procent oarte mic din cos-tul unui kg de carne sau a unuicorag cu ouă Pus icircn aplicareicircn mod corespunzător costultotal al duşurilor salopetelor şisubstanţelor microbicide suntde mii de ori mai iefine decacirctdacă am ajunge să plătim pen-tru tratamentul animalelor

bolnave pierderile proveninddin lipsa de creştere icircn greu-tate a scăderii producţiei deouă sau dintr-un indice scăzutde conversie a urajelor

Personalul Tot person-alul implicat icircn creştereapăsărilor trebuie să pună icircnaplicare cerinţele de bază alebiosecurităţii Orice greşeală

sau lipsa de atenţie la detaliipoate fi cauza unui posibil pu-seu al bolii Gumboro

Biosecuritatea nu esteun spectacol Nu trebuiesă ne amăgim Trebuie săproducem pui şi ouă de bunăcalitate şi să ne asigurăm că re-zultatele reflectă modul icircn carelucrăm icircn ermăDacă apare brusc un ocar de

boală trebuie să adresăm icircn-trebarea ldquoDe cerdquo celor caresunt responsabili deoarece icircn din cazurile apariţieiunui ocar de boală Gumboroaceasta se datorează aptuluică cineva nu a respectat regu-lile de biosecuritate stabilite icircn

ermă

Educaţia Toţi cei dinfirmă de la cel mai mic pacircnăla cel de la cel mai icircnalt niveltrebuie să cunoască motiveleextrem de serioase ce acnecesară punerea icircn aplicarea măsurilor de biosecuri-tate Concepţia trebuie să fieclară pentru toţi aimoaselescuze de genul ldquonu mi-am dat

seamardquo sau ldquonu mi-a spus ni-menirdquo sunt total inacceptabilePentru a elimina orice dubiutoate instrucţiunile trebuie săfie simple Singurul motiv caretrebuie explicat tuturor esteurmătorul ără biosecuritatenu avem sănătate nu avemprofit şi din neericire nu maiavem loc de muncă

Starea de sănătate Trebuie să ştim ce bolievoluează icircn zona limitroăermei şi să vaccinăm icircmpot-riva celor mai comune viru-suri Dacă nu sunteţi siguri deceea ce se icircntacircmplă icircn ermănu introduceţi pur şi simpluun nou vaccin sau un vaccinhot Aceste decizii luate ără

verificare şi icircn panică suntoarte costisitoare şi dificil desoluţionat icircn viitor

Practica ldquobunului simţrdquoBunul simţ dictează că pen-tru a creşte păsări sănătoasetrebuie să menţinem sursele decontaminare departe de păsăriRegula de bază ldquomenţinereaunui loc curat acolo unde suntcrescute păsărilerdquo scade riscul

icircmbolnăvirilor

Amplasamentul Suc-cesul icircn menţinerea păsărilorsănătoase depinde de loculunde este amplasată hala Subnici o ormă nu se construiescerme de păsări lacircngă localităţidrumuri sau alte erme depăsări sau erme cu alte speciide animale Amplasamentuleste de primă importanţă icircnindustria avicolă

Păstrarea halelor icircn-chise Halele cu pui trebuiesă rămacircnă icircnchise Niciodatăsub nici un motiv nu trebuiesă lăsăm uşile deschise Să neasigurăm că ţarcurile nu suntrupte şi că acestea nu per-mit păsărilor să iasă aară iarpăsărilor sălbatice niciodată

să nu li se permită accesul icircnhală Păsările nu se vor creşteaară din hală deoarece apareriscul ca acestea să intre icircncontact cu păsările migratoarecare pot transporta virusuripatogene precum virusul boliide Newcastle sau cel al gripeiaviare

Instalarea semnelorde avertizare Este

necesară amplasarea semnelorde avertizare la intrarea icircnermă şi icircn hale precizacircndcă amplasamentul este pe unteren privat şi intrarea esteinterzisă Am văzut semnecare s-au şters sau erau di-ficil de citit din cacircnd icircn cacircnd

semnele sunt grozave dar uşase deschide şi vizitatorii suntlăsaţi să intre

Evitarea vizitatorilor Icircncercaţi să minimizaţi vizitelecacirct mai mult posibil Chiar şicei ce vin icircn control nu ar trebuisă intre icircn unitate icircn fiecare ziDe cacircte ori intră un vizitatorcresc riscurile de icircmbolnăvirideoarece nu putem şti unde a

ost vizitatorul icircnainte de a in-tra icircn ermă Este cel mai ade-sea cazul consultanţilor vet-erinari al celor ce controleazăerma sau a reprezentanţilorde vacircnzări(de exemplu ceicare vacircnd echipament pentruerme sau medicamente veter-inare) care vizitează mai multeerme sau chiar mai multe ţăriicircntr-o perioadă scurtă de timppentru a oeri suport tehnic

pentru clienţi Aceste vizitetrebuie evitate ca o alternativăinsistaţi să treacă o perioadăde - zile de cacircnd nu a mai

vizitat o altă ermă icircnainte dea d-voastră sau şi mai simpluicircntacirclniţi-vă la birou

Utilizarea echipamen-tului corespunzător icircn nici un caz nu trebuie săse viziteze erma purtacircnd

Traducere şi adaptare Dr Alexandru BACIU Director Tehnic BIOVET Impex




28 AVICOLmagazin


iulie 2009

haine de stradă La intrareaicircn fiecare adăpost trebuie să

vă schimbaţi icircmbrăcăminteasalopetele purtate şi cizmele decauciuc Trebuie să rămacircneţirealişti şi să nu vă autoamăgiţifiecare combinezon trebuie

olosit o singură dată ărănici o excepţie Amintiţi-văcă dacă aţi vizitat o clădirecontaminată combinezonulpoate transporta milioane deorganisme patogene pe care letransmiteţi la halele sănătoasechiar dacă combinezoanelepar sclipitor de albeUtilizaţi băile Icircn ermelede găini ouătoare sau dereproducţie este oarte comun

procedeul de a intra icircn halăprintr-o baie ieşirea ăcacircndu-se icircn acelaşi mod De exemplurecent am vizitat două clădiride pui şi am ăcut baie de ori Amintiţi-vă că trebuie săaceţi baie atacirct la intrare cacirct şila ieşire pentru a evita trans-miterea bolii de la o hală la altaMulte erme de pui de carneau implementat acest obiceicare a restracircns astel şi viziteleceea ce a condus la măsuri de

biosecuritate mult mai rig-uroase

Spălarea maşinilor Esteoarte important să instalaţicacircteva maşini de spălatmaşinile cărucioarele cu hranăechipamentele de icircntreţinereşi control etc icircnainte de aintra icircn erme hale Spălăriletrebuie să se acă cu apă caresă aibe suficientă substanţă

microbicidă(ormalina etc)şi să fie direcţionată pe toatepărţile echipamentelor

Curăţarea cizmelor Icircnainte de a intra icircntr-o clădirecurăţaţi şi aplicaţi substanţămicrobicidă pe cizme cu operie bună Este recoman-dabil să se spele cizmelecu apă icircnainte de aplicarea

substanţei microbicide şi săse icircndepărteze toată materiaorganică

Icircmprumutarea echipa-mentului Icircncercaţi să nu

icircmprumutaţi echipamentede la nici o clădire sau ermăla o alta dar dacă este nec-esar decontaminaţi amănunţitdupă restituire respectiveleechipamenteVaccinaţi corespunzător Demulte ori se ignoră acest lu-cru oarte important şi nueectuăm icircn mod adecvat vac-cinarea Această măsură esteparte integrantă a unei bune

biosecurităţi iar dacă nu seexecută corespunzător putempresupune că păsările suntbine protejate deşi nu suntşi prin urmare acestea vorrămacircne icircn continuare suscep-tibile la icircmbolnăviri

Echipele de vaccinareMulte firme utilizează echipede vaccinare alcătuite din sau persoane care se mută

de la o hală la alta Acesta esteun obicei oarte periculos de-oarece aceste echipe ar puteafi vectori transmiţători de boliDacă aveţi o echipă de vacci-natori scăpaţi de ea AcumVerificaţi curăţenia la loculde muncă Oriunde vă aflaţifiţi un susţinător al curăţenieideoarece veţi fi cacircştigat Verifi-carea se poate ace cu ajutorultestelor rapide de sanitaţie

Dacă testele indică aptul călocul este contaminat ştim căprocesul de decontaminaremicrobienă nu a ost corecteectuat şi ca urmare trebuie săse repete Aceste teste nu suntscumpe şi sunt uşor de inter-pretat putacircnd fi uşor utilizateicircn erme staţii de incubaţie şiicircn staţii de sortare a ouălorPăsări bolnave Dacă găsiţi unlot bolnav nu ascundeţi acestlucru Trebuie alertată toată lu-

mea iar locul din erma sa aibecod roşu de alertă Anulaţi saureduceţi vizitele Ulterior pen-tru supraveghere lăsaţi halarespectivă la urmăPăsările tinere primele Esteo regulă de bază pe care o

ştim cu toţii şi care nu trebuieuitată cu toate acestea chiardacă este comună icircn practicăse ignoră şi din cauza distanţeisau a lenei adesea nu serespectă intrarea icircn hale pecategorii de vacircrstă mai icircntacircise intră la cele tinere şi apoi lacele mai icircn vacircrstăPui de carne găini ouă con-sum găini de reproducţieDomeniul icircn care lucrăm are

o varietate mare de categoriide păsări Avacircnd responsa-bilitatea de a le vizita pe toatetrebuie să ne organizăm agen-da astel icircncacirct să stabilim cacircteo vizită pe zi ără să intercalămcategoriile De exemplu estemult mai eficient ca lunea să

vizităm ermele şi halele eec-tivelor de reproducţie iar icircnrestul săptămacircnii să vizitămhale cu pui de carne sau găiniouă consum

Prelucrarea hraneipentru animale FNC

ndashurile sunt locuri icircn care intrăcamioane care trec prin toatăţara şi prin multe erme prinurmare ele sunt o potenţialăsursă de contaminare Trebuiesă stabilim un program pen-tru a aranja modul icircn carecamioanele să aducă urajele

icircn ermă sau modul icircn care vor livra puii Aceste camioanetrebuie să fie decontaminatecacircnd pleacă din exploataţiidar o şi mai temeinică decon-taminare trebuie să se acăla intrarea icircn ermă Aceastăpractică nu va elimina toatemicroorganismele dar va re-duce din riscul contaminăriimai presus de toate va inducedisciplina

Folosirea corectă asubstanţelor microbi-cide Am vizitat multe ermeicircn care se icircncerca din greu săse curaţe şi să se dezinectezedar unde totuşi rămacircneau

probleme de sănătate a eectivului Urmare a anchetei epi-demiologice a reieşit aptul cămotivul principal era olosireasubstanţei microbicide nepot-rivite care era una ldquoiefinărdquo sauau diluţia decontaminantelorprea mare icircn scopul econo-misirii de bani Acesta este uncaz tipic de genul ldquoiefin estescumprdquo Icircncercaţi să utilizaţidozele corecte şi asiguraţi-văcă produsul are substantele ac-

tive pentru ceea ce vă trebuiedozacircnd corespunzătorDupă cum se poate ve-dea creşterea păsărilor carenu sunt aectate de imuno-supresie duce la rezultateeconomice pozitive pentruaacerea dumneavoastră reali-zarea acestui succes nu este de-loc complicată deşi el necesităcompromisuri cunoaşteredăruire disciplină consecvenţăşi perseverenţă Cea mai bună

metodă este să se aplice bunulsimţ amintindu-ne că rdquogunoiulduce la gunoirdquo iar ldquocurăţeniaduce la mai multă curăţenierdquoŞtim că este imposibil deobţinut produse de icircnaltă cali-tate cu materiale de calitateslabă De-a lungul experienţeimele de de ani icircn industriaavicolă nu am văzut un produsmedicinal care să echivalezecu punerea icircn aplicare a unuiprogram solid de biosecuritate

care să restituie milioane icircntr-un timp scurt Implementa-rea este oarte simplă singurelelucruri care se cer sunt să serespecte cacircteva reguli clareşi simple şi olosirea bunuluisimţ Este oarte uşor de lucratcu păsări sănătoase Suntem icircnaceastă aacere pentru a aceprofit şi a trăi nu să ne irosim

viaţa din cauza stresului mareprovocat de păsări bolanve ceaduc pierderi economice



29AVICOLmagazin


iulie 2009

Anatomia patologică a păsărilorConf Univ Dr Eugenia Avram - FMV Spiru Haret Consultant ştiinţific Intervet Shering-Plough Romacircnia

LaringotraheiteleLaringotraheitele suntinflamaţii ale laringelui şi tra-heii De cele mai multe ori elenu apar singure ci icircnsoţesc saupreced enomenele de coriză

Laringotraheitahemoragică


Icircn laringotraheita hemoragicătraheea are mucoasa con-gestionată la icircnceput dupăcare devin hemoragice ( deculoare roşu intens) iar icircn lu-menul organului sunt tubi desacircnge icircn dierite stadii de coag-ulare Cea mai reprezentativăeste leziunea din laringot-raheita inecţioasă aviarăLeziuni asemănătoare pot

fi observate icircn pseudopestăbronşite inecţioase varioleşi unele intoxicaţii ( cu oxicu-marine wararină micotoxineunele sulamide) De aceeadiagnosticul dierenţial esteesenţial

LaringotraheitafibrinoasăLa deschiderea laringelui şia traheii se constată depozite

Laringotraheităhemoragică (original)

fibrino-cazeoase de culoare

galbenă mai mult sau maipuţin aderente la mucoasăUneori fibrina poate obstrualumenul traheii ormănddopuri Apare icircn stadiile acutede variolă LTI dar poate fi şio reacţie a unei vaccinări cuaerosoli incorect executate

Laringotraheita

parazitarăParaziţi din genul Syngamuspot fi prezenţi icircn interiorullumenului traheii Icircn zona icircncare ei sunt ancoraţi pot fi lezi-uni congestive şi hemoragice

Bronşitele Bronşitele sunt inflamaţiilearborelui bronşic care de obi-cei apar o dată cu laringitele şisunt urmate de bronhopneu-monii Ca şi acestea sunt cata-rale congestive hemoragicefibrinoase purulente sau com-binate (mixte)Au cauze arigore şi sauinecţioase fiind avorizate şide aportul scăzut de vitamineA şi C

Bronşita fibrinoasăBronşita fibrinoasă este ceamai spectaculoasă şi mai uşor

Diferite stadii evolutive icircnlaringotraheita infecţioasăaviară (original)

de diagnosticat dpv macro-

scopic Epiteliul bronşic esteicircn dierite stadii lezionalecongestie eroziune necrozăCuloarea este modificatădatorită granulelor de fibrinăcare aderă la mucoasă ade-sea producacircnd obstrua-rea lumenului bronhiei Icircnmicoplasmoză sau şi după

vaccinări incorecte cu aerosolipot să apară adevărate dopuride fibrină care sunt situate la

biurcaţia bronhiilor puii re-spectivi murind prin asfixieLa vacircrste mai mari care potfi aectate de virusul laringot-raheitei inecţioase traheitahemoragică poate fi icircnsoţităde bronşite fibrinoase Se maiicircntacirclneşte icircn hipovitaminoza Acacircnd se complică cu inecţiilebacteriene icircn aspergiloză şiicircn bronşita inecţioasă ormacronică

Diagnosticuldiferenţial al laringo-traheitelor varioleibronşitelor şi avitami-nozei AEste destul de greu de diagnos-ticat cu ochiul liber (macro-scopic) o laringotraheită sau obronşită catarală seroasă saucongestivo-hemoragică cu

etiologie virală

Prezentăm mai jos schematic

elementele de diagnosticdierenţial histopatologicbull Icircn variolă se observă corpus-culii Bollinger oxifili care aupoziţie intracitoplasmaticăbull Icircn laringotraheită se constatăhiperplazia epiteliului mucoa-sei laringiene traheii bronhi-ilor şi a sacilor aerieni celulelehiperplaziate ormează sinciţiişi celule gigante icircn nuclei se văd incluzii oxifile-incluziile

sau corpusculii Seiriedbull Icircn bronşita inecţioasă se vede edem icircn submucoasă şimetaplazia epiteliului cili-ndric icircn epiteliu cubic şiapariţia de pseudoglande in-traepiteliale mai apar nodulilimoizibull Icircn avitaminoza A se constatămetaplazia epiteliului pavi-mentos icircn epiteliu cornos

Edemul pulmonarDupă ridicarea plastronu-lui sternal se observă ambiipulmoni Dacă au culoarespălăcită sunt translucizi şipe secţiune se scurge lichidspumos iar proba docimazieieste pozitivă este un edempulmonar Edemul apare icircnintoxicaţii cu (sare) cloruricu oxicumarine icircn inecţiibacteriene (Ecoli PasteurelleHaemophillus)

Incluzii Bollinger icircn membranacotioalantoidienă (original)



30 AVICOLmagazin


iulie 2009

BronhopneumoniiBronhopneumoniile au originiicircn condiţiile de microclimat(curenţii de aer deficienţe de ventilaţie) la care se adaugăcontribuţia agenţilor inecţioşibacterieni virali micotici sautoxici

BronhopneumoniacataralăBronhopneumonia cataralăare cauze arigore şisau dezooigienă Pulmonii suntedemaţiaţi iar mucoasa bron-hiilor este iritată icircn lumenexistacircnd un exsudat seros Semai poate icircntacirclni icircn primeleaze ale bronhopneumoniilorparazitare (Syngamus la găini

şi azani şi Trichomonas la po-rumbei şi bobocii de raţă)

Imagini electronooptice ale epiteliului traheal nor-mal (stacircnga) comparative cu epiteliu icircn bronşitainfecţioasă

Edem pulmonar (imaginehistologică ndash original)

BronhopneumoniahemoragicăBronhopneumonia hemoragi-că icircnsoţeşte ormele acute şisupraacute de pseudopestăşi intoxicaţiile cu oxicuma-rine (des icircntacirclnite la porum-bei şi păsări de agrement)

O viroză icircn care are valoarepatognomonică este boalasplinei marmorate a azanului(unde trebuie coroborată şi cuaspectul splinei)

BronhopneumoniafibrinoasăEa apare ca o complicaţiilea bronhopneumoniei cata-rale datorită acţiunii bacteri-ilor care complică procesulinecţios Se recunoaşte uşor

prin prezenţa fibrinei De celemai multe ori este simultanăcu traheitele fibrinoaseAgenţii cauzali pot fi holeracronică micoplasmoza şicomplicaţiile bronşitei şi larin-gotraheitei inecţioase

Bronhopneumonie catarală(imagine histologică ndash original)

BronhopneunmoniafibrinopurulentăEste o ormă gravă cronicizatăde inflamaţie purulentă a pul-monilor care este recventăicircn pasteureloza raţelor darpoate apare icircn toate aecţiunileinecţioase cronice la păsărilede agrement bătracircne

BronhopneumonialimfohistiocitarăMai greu de observat cuochiul liber bronhopneumo-nia limohistiocitară aparesub orma unor noduli micislăninoşi Se găsesc icircn salmo-neloze şi icircn micoplasmoză

BronhopneunmoniagranulomatoasăCele mai cunoscute inflamaţiibronhopulmonare granulo-matoase sunt cele din micoze

Bronhopneumonie 1047297brinoasă(imagine histologică ndash original)

(aspergiloză mucormicoză) şiTBC Icircn ambele orme noduliise văd cu ochiul liber pot firăspacircndiţi pe toată supraaţapulmonului şi seroaselor saupot aecta numai o zonă( caredă indicaţii asupra modului

de contaminare) Comparativcu alte organe granuloameleTBC sunt mai rare icircn pulm-on aţă de cele aspergilareGranuloamele micotice au cu-loare alb-cenuşiu de mărime

variabilă de la un vacircr de acpacircnă la cacircţiva mm Pulmonuleste congestionat şi edemaţiatDiagnosticul dierenţial seace şi icircn sala de necropsie

pentru că cele aspergilare sunt

albe şi la supraaţa seroaseloricircn timp ce nodulii TBC segăsesc icircn masa organului auculoare gălbuie se enucleazăuşor şi la coloraţia Zill-Nielsense văd bacili acido-rezistenţiDacă aspergiloza este o boalămai regventă la pui TBC seicircntacirclneşte numai la păsărilebătracircne (după vacircrsta de ani)S-au semnalat cazuri cacircndboala a apărut mai devremedar icircntotdeauna s-a datoratunor presiuni inecţioaseoarte mari

Tumorile pulmonareTumorile pulmonare potfi nodulare sau diuze Elesunt vizibile icircn toată masapulmonară icircn toate ormelede leucoze şi icircn boala Marek



iunie 2009 31AVICOLmagazin

MANAGEMENT



MANAGEMENTSocietatea Medicilor Veterinari icircn Patologie Aviară

şi a Animalelor Mici din Romacircnia

BULETIN INFORMATIV Anul 983090983088983088983097 bull VOLUMUL 983090983088 bull NUMĂRUL 983095983096 (983090)

ALTERNATIVE ECOLOGICE IcircN CONTROLUL COCCIDIO ZELOR LA PĂSĂRI bull Dr Justin Ten Yu-Wen Meriden AH Dr Vasile Asănică Delos Impex

VACCINAREA IcircN STAŢIA DE INCUBAŢIE UN NOU CONCEP T983085VACCINAREA IN OVO bull Dr Violeta Patru - Ceva Sante Animale Romania

EFECTUL TRATAMENTULUI CU CG983085HERBS IcircN MICOPLASMOZA PRODUSĂ DE MYCOPLASMA GALLISEPTICUM LA PUII DE GĂINĂ bull Bogdan Iacob ndash Vetorex






Fo s bac

P l u s T





EDITORIAL

4 AVICOLmagazin






Reforma


Sumar

nr bull iulie

P g

6




pagina



pagina





P g

1 4







pagina



pagina




Plough Romacircnia

pagina

sac vitelin

sac alantoidian

lichid amniotic

membrane cochiliere

camera de aer





6 AVICOLmagazin


iulie 2009













8 AVICOLmagazin


iulie 2009






















Sursa




9AVICOLmagazin


iulie 2009























10 AVICOLmagazin


iulie 2009

c




















11AVICOLmagazin


iulie 2009

























12 AVICOLmagazin


iulie 2009

















13AVICOLmagazin


iulie 2009

animalmedics





Notă














-ml per L de apă




14 AVICOLmagazin


iulie 2009

c























sac vitelin

sac alantoidian

lichid amniotic

membrane cochiliere

camera de aer



15AVICOLmagazin


iulie 2009










16 AVICOLmagazin


iulie 2009































17AVICOLmagazin


iulie 2009





wwwolmixcom

mtx+olmixcom


tiinflamator













18 AVICOLmagazin


iulie 2009

a
























mobil 0726115065 0723664394




Invitat permanent


Dr Roxana DUMITRUŢ


Dr Corneliu BEJAN










19AVICOLmagazin


iulie 2009

a























20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m



















21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











EDITORIAL

4 AVICOLmagazin






Reforma


Sumar

nr bull iulie

P g

6




pagina



pagina





P g

1 4







pagina



pagina




Plough Romacircnia

pagina

sac vitelin

sac alantoidian

lichid amniotic

membrane cochiliere

camera de aer





6 AVICOLmagazin


iulie 2009













8 AVICOLmagazin


iulie 2009






















Sursa




9AVICOLmagazin


iulie 2009























10 AVICOLmagazin


iulie 2009

c




















11AVICOLmagazin


iulie 2009

























12 AVICOLmagazin


iulie 2009

















13AVICOLmagazin


iulie 2009

animalmedics





Notă














-ml per L de apă




14 AVICOLmagazin


iulie 2009

c























sac vitelin

sac alantoidian

lichid amniotic

membrane cochiliere

camera de aer



15AVICOLmagazin


iulie 2009










16 AVICOLmagazin


iulie 2009































17AVICOLmagazin


iulie 2009





wwwolmixcom

mtx+olmixcom


tiinflamator













18 AVICOLmagazin


iulie 2009

a
























mobil 0726115065 0723664394




Invitat permanent


Dr Roxana DUMITRUŢ


Dr Corneliu BEJAN










19AVICOLmagazin


iulie 2009

a























20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m



















21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT












P g

1 4







pagina



pagina




Plough Romacircnia

pagina

sac vitelin

sac alantoidian

lichid amniotic

membrane cochiliere

camera de aer





6 AVICOLmagazin


iulie 2009













8 AVICOLmagazin


iulie 2009






















Sursa




9AVICOLmagazin


iulie 2009























10 AVICOLmagazin


iulie 2009

c




















11AVICOLmagazin


iulie 2009

























12 AVICOLmagazin


iulie 2009

















13AVICOLmagazin


iulie 2009

animalmedics





Notă














-ml per L de apă




14 AVICOLmagazin


iulie 2009

c























sac vitelin

sac alantoidian

lichid amniotic

membrane cochiliere

camera de aer



15AVICOLmagazin


iulie 2009










16 AVICOLmagazin


iulie 2009































17AVICOLmagazin


iulie 2009





wwwolmixcom

mtx+olmixcom


tiinflamator













18 AVICOLmagazin


iulie 2009

a
























mobil 0726115065 0723664394




Invitat permanent


Dr Roxana DUMITRUŢ


Dr Corneliu BEJAN










19AVICOLmagazin


iulie 2009

a























20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m



















21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











6 AVICOLmagazin


iulie 2009













8 AVICOLmagazin


iulie 2009






















Sursa




9AVICOLmagazin


iulie 2009























10 AVICOLmagazin


iulie 2009

c




















11AVICOLmagazin


iulie 2009

























12 AVICOLmagazin


iulie 2009

















13AVICOLmagazin


iulie 2009

animalmedics





Notă














-ml per L de apă




14 AVICOLmagazin


iulie 2009

c























sac vitelin

sac alantoidian

lichid amniotic

membrane cochiliere

camera de aer



15AVICOLmagazin


iulie 2009










16 AVICOLmagazin


iulie 2009































17AVICOLmagazin


iulie 2009





wwwolmixcom

mtx+olmixcom


tiinflamator













18 AVICOLmagazin


iulie 2009

a
























mobil 0726115065 0723664394




Invitat permanent


Dr Roxana DUMITRUŢ


Dr Corneliu BEJAN










19AVICOLmagazin


iulie 2009

a























20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m



















21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT













8 AVICOLmagazin


iulie 2009






















Sursa




9AVICOLmagazin


iulie 2009























10 AVICOLmagazin


iulie 2009

c




















11AVICOLmagazin


iulie 2009

























12 AVICOLmagazin


iulie 2009

















13AVICOLmagazin


iulie 2009

animalmedics





Notă














-ml per L de apă




14 AVICOLmagazin


iulie 2009

c























sac vitelin

sac alantoidian

lichid amniotic

membrane cochiliere

camera de aer



15AVICOLmagazin


iulie 2009










16 AVICOLmagazin


iulie 2009































17AVICOLmagazin


iulie 2009





wwwolmixcom

mtx+olmixcom


tiinflamator













18 AVICOLmagazin


iulie 2009

a
























mobil 0726115065 0723664394




Invitat permanent


Dr Roxana DUMITRUŢ


Dr Corneliu BEJAN










19AVICOLmagazin


iulie 2009

a























20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m



















21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











9AVICOLmagazin


iulie 2009























10 AVICOLmagazin


iulie 2009

c




















11AVICOLmagazin


iulie 2009

























12 AVICOLmagazin


iulie 2009

















13AVICOLmagazin


iulie 2009

animalmedics





Notă














-ml per L de apă




14 AVICOLmagazin


iulie 2009

c























sac vitelin

sac alantoidian

lichid amniotic

membrane cochiliere

camera de aer



15AVICOLmagazin


iulie 2009










16 AVICOLmagazin


iulie 2009































17AVICOLmagazin


iulie 2009





wwwolmixcom

mtx+olmixcom


tiinflamator













18 AVICOLmagazin


iulie 2009

a
























mobil 0726115065 0723664394




Invitat permanent


Dr Roxana DUMITRUŢ


Dr Corneliu BEJAN










19AVICOLmagazin


iulie 2009

a























20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m



















21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











10 AVICOLmagazin


iulie 2009

c




















11AVICOLmagazin


iulie 2009

























12 AVICOLmagazin


iulie 2009

















13AVICOLmagazin


iulie 2009

animalmedics





Notă














-ml per L de apă




14 AVICOLmagazin


iulie 2009

c























sac vitelin

sac alantoidian

lichid amniotic

membrane cochiliere

camera de aer



15AVICOLmagazin


iulie 2009










16 AVICOLmagazin


iulie 2009































17AVICOLmagazin


iulie 2009





wwwolmixcom

mtx+olmixcom


tiinflamator













18 AVICOLmagazin


iulie 2009

a
























mobil 0726115065 0723664394




Invitat permanent


Dr Roxana DUMITRUŢ


Dr Corneliu BEJAN










19AVICOLmagazin


iulie 2009

a























20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m



















21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











11AVICOLmagazin


iulie 2009

























12 AVICOLmagazin


iulie 2009

















13AVICOLmagazin


iulie 2009

animalmedics





Notă














-ml per L de apă




14 AVICOLmagazin


iulie 2009

c























sac vitelin

sac alantoidian

lichid amniotic

membrane cochiliere

camera de aer



15AVICOLmagazin


iulie 2009










16 AVICOLmagazin


iulie 2009































17AVICOLmagazin


iulie 2009





wwwolmixcom

mtx+olmixcom


tiinflamator













18 AVICOLmagazin


iulie 2009

a
























mobil 0726115065 0723664394




Invitat permanent


Dr Roxana DUMITRUŢ


Dr Corneliu BEJAN










19AVICOLmagazin


iulie 2009

a























20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m



















21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











12 AVICOLmagazin


iulie 2009

















13AVICOLmagazin


iulie 2009

animalmedics





Notă














-ml per L de apă




14 AVICOLmagazin


iulie 2009

c























sac vitelin

sac alantoidian

lichid amniotic

membrane cochiliere

camera de aer



15AVICOLmagazin


iulie 2009










16 AVICOLmagazin


iulie 2009































17AVICOLmagazin


iulie 2009





wwwolmixcom

mtx+olmixcom


tiinflamator













18 AVICOLmagazin


iulie 2009

a
























mobil 0726115065 0723664394




Invitat permanent


Dr Roxana DUMITRUŢ


Dr Corneliu BEJAN










19AVICOLmagazin


iulie 2009

a























20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m



















21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











13AVICOLmagazin


iulie 2009

animalmedics





Notă














-ml per L de apă




14 AVICOLmagazin


iulie 2009

c























sac vitelin

sac alantoidian

lichid amniotic

membrane cochiliere

camera de aer



15AVICOLmagazin


iulie 2009










16 AVICOLmagazin


iulie 2009































17AVICOLmagazin


iulie 2009





wwwolmixcom

mtx+olmixcom


tiinflamator













18 AVICOLmagazin


iulie 2009

a
























mobil 0726115065 0723664394




Invitat permanent


Dr Roxana DUMITRUŢ


Dr Corneliu BEJAN










19AVICOLmagazin


iulie 2009

a























20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m



















21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











14 AVICOLmagazin


iulie 2009

c























sac vitelin

sac alantoidian

lichid amniotic

membrane cochiliere

camera de aer



15AVICOLmagazin


iulie 2009










16 AVICOLmagazin


iulie 2009































17AVICOLmagazin


iulie 2009





wwwolmixcom

mtx+olmixcom


tiinflamator













18 AVICOLmagazin


iulie 2009

a
























mobil 0726115065 0723664394




Invitat permanent


Dr Roxana DUMITRUŢ


Dr Corneliu BEJAN










19AVICOLmagazin


iulie 2009

a























20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m



















21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











15AVICOLmagazin


iulie 2009










16 AVICOLmagazin


iulie 2009































17AVICOLmagazin


iulie 2009





wwwolmixcom

mtx+olmixcom


tiinflamator













18 AVICOLmagazin


iulie 2009

a
























mobil 0726115065 0723664394




Invitat permanent


Dr Roxana DUMITRUŢ


Dr Corneliu BEJAN










19AVICOLmagazin


iulie 2009

a























20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m



















21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











16 AVICOLmagazin


iulie 2009































17AVICOLmagazin


iulie 2009





wwwolmixcom

mtx+olmixcom


tiinflamator













18 AVICOLmagazin


iulie 2009

a
























mobil 0726115065 0723664394




Invitat permanent


Dr Roxana DUMITRUŢ


Dr Corneliu BEJAN










19AVICOLmagazin


iulie 2009

a























20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m



















21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











17AVICOLmagazin


iulie 2009





wwwolmixcom

mtx+olmixcom


tiinflamator













18 AVICOLmagazin


iulie 2009

a
























mobil 0726115065 0723664394




Invitat permanent


Dr Roxana DUMITRUŢ


Dr Corneliu BEJAN










19AVICOLmagazin


iulie 2009

a























20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m



















21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











18 AVICOLmagazin


iulie 2009

a
























mobil 0726115065 0723664394




Invitat permanent


Dr Roxana DUMITRUŢ


Dr Corneliu BEJAN










19AVICOLmagazin


iulie 2009

a























20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m



















21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











19AVICOLmagazin


iulie 2009

a























20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m



















21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











20 AVICOLmagazin


iulie 2009

m



















21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











21AVICOLmagazin


iulie 2009



















Fabricăm mai mult








22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











22 AVICOLmagazin


iulie 2009

l



















23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











23AVICOLmagazin


iulie 2009













boală










24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











24 AVICOLmagazin


iulie 2009




























vaccinal




25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











25AVICOLmagazin


iulie 2009



Diagnosticul









E TEEC TEC



web wwwecotecpagetl


















26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











26 AVICOLmagazin


iulie 2009
































27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











27AVICOLmagazin


iulie 2009

c










ermă






icircmbolnăvirilor
















28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











28 AVICOLmagazin


iulie 2009































29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











29AVICOLmagazin


iulie 2009











Laringotraheita










etiologie virală








30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT











30 AVICOLmagazin


iulie 2009
























MANAGEMENT












MANAGEMENT









vz avicolmagazin iulie 2009[1]

Documents