UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE

ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE BIOTEHNOLOGII

REFERAT ECOLOGIA SI PROTECTIA MEDIULUI

VULCANII

Profesor Dr. Student:Ene Ionela Oana Livadariu Grupa:6204

Bucuresti 2014

Cuprins

1.Introducere..................................................................................................................................2

2. Cum s-au format?.......................................................................................................................2

2.1. Alcatuire.................................................................................................................................. 3

2.2. Tipurile de vulcani................................................................................................................... 3

2.3. Tipuri de eruptii.......................................................................................................................3

2.4.Raspandire................................................................................................................................3

2.5. Curiozitati................................................................................................................................ 4

2.6. Pericolele vulcanilor................................................................................................................ 4

3.Vulcanul Etna...............................................................................................................................5

3.1Eruptii violente..........................................................................................................................5

3.3.Privelistea din varf....................................................................................................................6

4.Vulcanii noroiosi..........................................................................................................................7

4.1 Rezervatia naturala Vulcanii noroiosi.......................................................................................7

5.Concluzie..................................................................................................................................... 9

6. REFERINTE BIBLIOGRAFICE......................................................................................................10

1

1.Introducere    

Vulcanii au hranit imaginatia oamenilor. Grecii si romanii considerau ca, Hefaistos, respectiv

Vulcan isi au atelierul in adancurile Etnei.

Vulcanii sunt formati prin acumularea materialelor venite din interiorul scoartei in timpul

eruptilor vulcanice.

Vulcanii şi activitatea lor au impresionat omul încă din cele mai vechi timpuri, datorită măreţiei

spectacolului oferit, dar şi datorită distrugerilor, pierderilor şi pagubelor produse.

Un fenomen natural spectaculos si in acelasi timp periculos, este vulcanismul.

Vulcanismul reprezintă „unul dintre cele mai spectaculoase fenomene de la suprafaţa Terrei,

chiar şi a altor sateliţi sau planete, având o importanţă deosebită pentru formarea mediului de

viaţă”.

Denumirea de „vulcan” provine de la cuvântul latinesc „Vulcanus”, reprezentat de zeul focului

la romani şi greci şi de la numele unei insule din Marea Mediterană în care se găseşte un vulcan

activ.

Încă din Antichitatea a apărut interesul oamenilor de ştiinţă pentru studierea vulcanilor.

În sec.V î.Hr., filozoful Empedocle a murit în timp ce observa de aproape o erupţie a

Vulcanului Etna.În anul 79 î. Hr., Pliniu cel Bătrân a murit şi el în timp ce observa erupţia

Vulcanului Vezuviu. Erupţia a fost descrisă de către nepotul său.

Din punct de vedere geografic, definim vulcanul ca o deschizătură a scoarţei terestre sub forma

unui orificiu sau a unei fisuri, prin care sunt aduse la suprafaţă materiale sub diferite forme: lave,

cenuşi vulcanice, fragmente de rocă şi gaze.

2. Cum s-au format? Vulcanii se formeaza in punctele de minima rezistenta ale scoartei terestre. Pamantul este

acoperit de o scoarta dura , exterioara : litosfera, compusa dintr-o scoarta si partea superioara,

dura a mantalei. Litosgera s-a fragmentat in placi uriase, rigide, asa numitele placi tectonice.

    Sub influenta uriasei presiuni din adancuri, placile tectonice sunt in permanenta miscare. In

unele locuri aceaste miscare da nastere la lanturi muntoase, alteori marginile placilor cad in

2

santuri adanci, in adancul Pamantului, fenomen numit subductie. Placile in miscare  se intalnesc,

sau se departeaza unele de altele. Astfel de zone sunt zonele marginale ale placilor tectonice,

fiind zone de minima rezistenta pe scoarta terestra, unde se pot produce eruptii vulcanice.

2.1. Alcatuirea) vatra vulcanului   (camera magmatica) , locul unde se gaseste magma( lava) ce alimenteaza

eruptiile.

b) cosul vulcanilor   ( hornul), canalul prin care lava ajumge la suprafata

c) craterul,  se gaseste in continuarea cosului si are forma de palnie.

d) conul  , este forma de relief rezultata din acumularea materialelor provenite din eruptie.

2.2. Tipurile de vulcania) Vulcani activi

b) Vulcani stinsi

c) Vulcani noroiosi

2.3. Tipuri de eruptiia) Eruptii permanente- cand vatra este alimentata continuu cu magma , iar in crater se

formeaza un lac de lava .

b) Eruptii  intermitente- nu este alimentat cu magma in permanenta.

c) Eruptii Stromboli- gazele se elibereaza sub forma unor explozii repetate mai mici, unde

ies la suprafata bucati de lava semilichida, care cad pe pamant, se rostogolesc rupandu-se

in bucati.

d) Eruptia de tip Vulcano- arunca roci la cativa km de crater, eruptia fiind violenta

e) Eruptia de tip scut-este una din formele de eruptie cea mai linistita.

2.4.Raspandire Eruptiile vulcanice au loc atat pe continente cat si pe fundul marilor sau al oceanelor.In ambele

situatii acestea duc la formarea de munti sau podisuri oceanice.

Raspandirea vulcanilor si a cutremurelor de pamant pe glob coincide cu cea a marilor fracturi ale

scoartei- rifturile si fosele.

3

Cele mai importante sunt: 

a) Zonele din rifturi din oceanele Atlantic si Indian si estul Africii

b) Zonele de subductie precum Japonia, Filipine si vestul Americilor( toate facand parte din asa

numitul “cerc de foc al pacificului”)

c) Zonele corespunzatoare lanturilor de munti tineri ( vulcanii Etna si Vezuviu din Italia, lantul

muntos din Romania)

Vulcanii stinsi sunt foarte raspanditi pe suprafata pamantului ,sunt prezenti  si in Romania,

formand un lant de lungime impresionanta in N-E Transilvaniei.

Vulcanii noroiosi se gasesc in Subcarpatii Buzaului  si in Depresiunea Berca.

2.5. Curiozitati-         Vulcanii au fost denumiti dupa zeul roman al focului , Vulcanus

-         Pe pamant exista circa 1300 de vulcani activi . Se numesc activi , vulcanii care erup cu

regularitate , sau au erupt cel putin o data in ultimii 10mii de ani.

-         Daca un vulcan nu a erupt in ultimii 10 mii de ani , il numim vulcan adormit.Daca nu a erupt

de peste 25 mii de ani se poate considera stins.

-         Majoritatea vulcaniilor nu se pot vedea , ei fiind submarini , dar circa 500 sunt vizibili

deasupra apei .

-         Cel mai mare crater vulcan se afla in Indonezia, (Sumatra) in Toba. Are o suprafata de

1775km  patrati.

2.6. Pericolele vulcanilor      Eruptiile pun direct , si indirect pericole asupra oamenilor, si a proprietatilor , atat in aer si pe

pamant. Asemenea pericole sunt: raurile de lava  si cenusa. Unele rauri de lava mai contin cenusa

incinsa, fragmente de roca si gaze. Aceste sunt mortale datorita temperaturiilor inalte, peste 850

grade celsius, si vitezei ridicate de peste 250 km/h. De asemenea , acumularile masive de cenusa

vulcanica , mai ales daca sunt udate de ploaie duc la ruinarea recoltelor de cereale.

     Pericolele indirecte sunt de obicei efecte nonvulcanice, care acompaniaza eruptiile. Astfel

sunt, cutremurele, tsunami , ploile cauzate de cenusa, bolile si infometarea ce apar dupa eruptiile

vulcanice. De asemenea, depozitele de materiale vulcanice pot duce la defertilizarea

4

pamanturilor, la moartea animalelor , si, nu in ultimul rand la foamete. Gazele emanate in timpul

eruptiei polueaza atmosfera.

3.Vulcanul Etna De la Ulise la puscasii Marinei Americane , Etna a constituit dintotdeauna o provocare

pentru eroi.

Nu departe de Catania , pe tarmul estic al Siciliei se inalta trei stanci masive , mangaiate de

valuri.Numite Scogli dei Ciclopi, au o origine vulcanica so mi seamana cu celelalte formatiuni

stancoase de la tarm. Bolovanii, se spune, au fost azvarliti de monstrul Polifem pe urmele

corabiei lui Ulise , eroul razboaielor troiene din mitologia greaca.

Homer , poetul elen din secoulul al VIII-lea i.Hr. povesteste in Odiseea ca eroul din Ithaca si

tovarasii sai au fost retinuti in Sicilia de ciclopi,niste uriasi mancatori de oameni.Conducatorul lor

era Polifem , mai hidos decat ceilalti fiindca nu avea decat un singur ochi , asezat in mijlocul

fruntii. In vreme ce Polifem dormea, Ulise si oamenii sai au ascutit par din lemn de maslin , l-au

inrosit in foc si cu el arzand, l-au infipt in singurul ochi al monstrului, dupa care au luat-o la fuga

catre corabia cu care venisera.

Orbit si chinuit de durere, Polifem a smuls stanci imense din coasta muntelui si le-a aruncat pe

urmele fugarilor . Nu i-a nimerit, dar pietroaiele sac si acum acolo unde le-a azvarlit el, amintind

inca de forta uriasa a monstrului.

Cat despre samburele de adevar al legendei , daca privim spre interiorul insulei de vro 20 km,

profilat pe cerul albastru-vinetiu al Siciliei, vom zari varful conic al vulcanului Etna. Craterul sau

unic, orb si adancit, seamana cu ochiul unui monstru urias.

3.1Eruptii violente Nu odata ci de mai multe ori in decursul secolelor , Etna si-a demonstrat capacitatea de a zvarli

bolovani mari Scogli dei Ciclopi , pe distante chiar mai luni si inca mai da si azi dovezi

spectaculoase ale furiei ce mocneste in adancurile sale.

Eruptii masive au fost inregistrate in 475 si 396 i.Hr , in 812 sau 1169 d.Hr. si in secolul al

XIV-lea . In 1669, Etna s-a zguduit din temelii , zvarlind milioane de tone de lava, care au distrus

orasul Catania de la poale si tot tinutul din jur. Eruptii mai mici- mai mult de zece in secolul al

XX - lea – au devastat in mod regulat terenurile agricole si au ingropat sate intregi.

5

Desi activitatea sa dateaza din timpuri mitice, Etna este totusi un vulcan tanar. A aparut din

mare cu aproximativ un milion de ani in urma si a erupt pentru prima data acum 500 000 de an.

In prezent este cel mai mare vulcan activ din Europa , avand o circumferinta a bazei de

aproximativ 160 km si acoperind o suprafata cat a Londrei , cu tot cu suburbii.

3.2.Fertilitatea de pe urma focului

S-ar putea crede ca locul nu este deloc prielnic asezarilor umane. Totusi , Etna constituie una

dintre cele mai dens populate regiuni ale Siciliei. Desi raurile de lava lasa in urma lor distrugeri

mari, ele sunt lente si nu prea numeroase, rareori ucigand pe cineva.

Pantele vulcanului sunt bine udate de izvoare, iar datorita cenusii vulcanice , solul a devenit

unul dintre cel mai fertil din lume. Oamenii culeg aici chiar si cinci recolte de legume pe an,

fructele cresc din abundenta ,iar bogatia viilor de aici este proverbiala. De aceea , inca din

neagura vremurilor localnicii continua sa-si recladeasca mereu satele in acelasi loc.

FLORI DE MUNTE ....Violetele de Etna cresc numai in grohotisurile de pe coastele

vulcanului.

3.3.Privelistea din varf A urca Etna cu piciorul – deloc dificil, pantele fiind line – inseamna a vedea istoria naturala

dezvaluindu-ti-se in fata ochilor. Vita-de-vie, portocali si arbori de fistic imbraca poalele

vulcanului, lasand loc treptat merilor si ciresilor. Mai sus se intind paduri de stejari, castani, aluni

si mesteceni , iar dincolo de ele , pe patul framantat de lava , cresc doar cateva smocuri de cosaci

alpini sicilieni.

Ici si colo sunt petice de zapada vesnica. In trecut zapada era adunata impreuna cu cenusa racita

si expediata vara spre Napoli si Roma , pentru a fi folosita la fabricarea inghetatei , aristocratia

locala considerand-o o delicatesa mai pretioasa decat vinul.

Spre varf, conditiile sunt categoric neprielnice vietii – o intindere uniforma , cenusie , de zgura ,

cenusa si lava , presarata de fisuri din care ies aburi – amintire a inceputurilor lumii. Gura cascata

a craterului este patata de oxizi si suflati , inaltimea ei variind constant , o data cu miscarile lavei.

CALDURA NOPTII ... Pe inserat , lava incepe sa luceasca prin plafonul prabusit al unui

tunel matural in Muntele Etna. Culoarea mai inchisa indica faptul ca lava se raceste si

urmeaza sa se solidifice la suprafata.

6

4.Vulcanii noroiosiVulcani noroioși reprezintă formațiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de

metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Gazele

împing spre suprafață apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafață și, în

acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor

vulcani. Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece vine din straturile de argilă.

Se cunosc pe glob în total circa 1.100 de vulcani noroioși. În Europa sunt foarte puțini vulcani

noroioși pe continent, cum ar fi cei din Azerbaidjan, mai mulți există însă sub mări, cum ar fi spre

exemplu vulcanii noroioși din apele Norvegiei, cei din mările Caspică și Barents. În afara

Europei, fenomene similare se pot observa în Siberia, Australia și insula Trinidad din Caraibe.O

erupție actuală foarte gravă a unui vulcan noroios, care a avut loc la 29 mai 2006, are loc în estul

insulei Java (Indonezia) în localitatea Sidoarjo, situată la 20 km sud de importantul

oraș Surabaya. Erupția s-a intensificat cu timpul, ajungând în noiembrie 2006 până la 125.000 m³

de noroi pe zi.

4.1 Rezervatia naturala Vulcanii noroiosi Vulcanii Noroiosi din apropriere de Berca , sunt incontestabil, cea mai frecventa actractie

turistica buzoiana si din prin toata partea asta de tara.

Nu si cea mai importanta , dar e locul perfect de vizitat pentru cei comozi sau pentru cei aflati

in trecere. Este suficient de aproape de Bucuresti, Ploiesti , Brasov, sudul Moldovei , Dobrogea

sau estul Baraganului. Drumul de acces este bun.

Este foarte usor de nimerit , dar si usor de aprofundat , totul fiind foarte simplu si la indemana,

fara a necesita mers pe jos, mari riscuri sau alte eforturi deosebite.

Zona este destul de salbatica pentru a nu te imbia sa ramai in preajma mai mult de –o ora. Dar e

fascinanta si surprinzatoare, atat pentru cei care nu au mai ajuns aici , cat si pentru veterani. Nu-i

deloc costisitoare.

Practic rezervatia Vulcanii Noroiosi inseamna doua platouri maricele , cocotate printre

dealuri , situate la cativa km departare unul de celalalt. Fara vegetatie si extrem de aride pe

7

margini , dar noroioase spre centru caci namolul galgaie ,din zeci de orificii. Desi aparent

asemanatoare, cele doua platouri difere mult prin strucatura si forma conurilor cu noroi. Ideea e

ca trebuie vazute amandoua pentru a se face o imagine clara.

Explicatia fenomenului Vulcani Noroiosi e plina si arhicunoscuta . Gazul metan din adancuri

(zona fiind petrolifera) isi face drum spre suprafata , antrenand cu el noroi si sare din straturile pe

care le strabate.

In functie de particularitatile noroiului , fiecare con sau crater arata altfel.Una peste alta, pe

oricare dintre platouri te-ai afla, totul in jur atata de parca te-ai plimba pe Luna.

8

5.ConcluzieDesii eruptiile vulcanice constituie o adevarata amenintare la adresa omenirii , vulcanii, pot fi

bogati in resurse. Probabil cea mai mare resursa din vulcani este pamantul format din materialele

ce sunt aruncate de eruptii. Activitatea vulcanica a creeat unele dintre cele mai frumoase si fertile

regiuni ale pamantului. Roca sparta de lava , carbunele si alte produse rezultate in urma eruptiilor

sunt surse de materie bruta pentru construirea drumurilor, in constructii, in industrie.  

9

6. REFERINTE BIBLIOGRAFICE

1 . http://referat-referate.blogspot.ro/2013/02/vulcanii-si-cutremurele-de-pamint.html

2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Erup%C8%9Bie_vulcanic%C4%83

3. ***15 ianuarie 2011 Boboc, Nicole; Castraveț, Tudor (decembrie 2007). „Potențialul turistic și

recreativ al reliefului” . Mediul ambiant (Chișinău: Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale &

Institutul de Ecologie și Geografie al AȘM) NR. 6 (36): 10 - 13. 

4 .*** 16 ianuarie 2007  La poalele vulcanului, Lucian Vasilescu.

5 .***3 mai 2012Descoperă.

6. ***2004 Descoperiti minunile lumii. / Editura Reder’S Digest. Pagina 134/Vulcanul Etna.

7. http://www.turismbuzau.ro/vulcanii-noroiosi-buzau.html

8. http://biblioteca.regielive.ro/referate/geografie/hazarde-naturale-vulcani-245033.html

10