vreau casă1

3
Majoritatea dintre noi, am avut o copilărie frumoasă, atât din punct de vedere moral cât și din punct de vedere material, începând cu simplele jucării ca: mașinuțe, păpuși, ciocane din cauciuc sau seturi de gătit până la jucării ce aveau rolul de a dezvolta anumite capacități. Îmi aduc aminte cu o mare nostalgie de timpurile când ieșeam afară cu ceilalți copii în curtea blocurilor unde locuiam și împreună ne lăudam unul altuia a cui mașinuță e mai reală. Îmi amintesc că cineva dintre noi întotdeauna avea cele mai frumoase mașinuțe, dar copii fiind nu dădeam importanță acestui detaliu deoarece toată plăcerea era că ne jucam împreună fără a face diferențe între noi. Ce timpuri! Mulți dintre noi nu vor uita niciodată nici de gustul înghețatei din copilărie, care era unul foarte special și fantastic de dulce. Plimbarea devenea una ca ruptă din poveste, deoarece într-o mână țineam înghețata, iar cu cealaltă mă sprijineam de tatăl meu, dar cel mai plăcut era când în asemenea ipostaze ne îndreptam spre parcul de distracții, uhh, amintirile astea… mă copleșesc fiorii! Nu pot spune că părinții mei erau bogați, dar în ciuda acestui fapt, ei au reușit să îmi ofere minimul necesar pentru a avea o copilărie normală. Pentru noi, părinții erau și un fel de dascăli. Cu orice ocazie ne „tachinau” cu deprinderea sau învățarea unor noi cuvinte auzite pentru prima dată în desenele animate. Sesiunile de privit televizorul erau mult așteptate, dar nu toată ziua stăteam în fața lor deoarece afară cu copii era mai interesant, plus că avem și unele restricții puse de părinți. Cât ține de educație, ai mei au făcut tot posibilul să mă asigure cu cărți, caiete etc. Au dat de la ei tot ce au știut ei despre viață mai bun și întotdeauna ne-au explicat de ce trebuie să învățăm. Noi, am avut o copilărie normală, fericită: am avut un acoperiș călduț unde am avut cu ce ne hrăni atât spiritual cât și fizic, dar din păcate, lumea e crudă și nedreaptă pentru alții mai nefericiți ca noi … M-am convins de multe ori că destinul cel puțin îl poți modifica, dacă îți dorești asta cu adevărat și mulți îl schimbă! însă sunt și cazuri când fără a apela la ajutorul celui apropiat nu poți face acele schimbări care te pot face nu mai bogat, nu mai deștept, nu mai norocos ci mai bun, într-un cuvânt mai Om. Știu, uneori nici fratele sau cele mai apropiate neamuri nu pot ajuta, dar spre fericirea noastră există încă o mulțime de oameni care au rațiune și bun simț. Asta o demonstrează și miile de cazuri când moldovenii sar în ajutorul cuiva chiar și dacă ei singuri au nevoie de el. Acești

Upload: galina-ciubotaru

Post on 02-Oct-2015

216 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

eseu la chimie

TRANSCRIPT

Majoritatea dintre noi, am avut o copilrie frumoas, att din punct de vedere moral ct i din punct de vedere material, ncepnd cu simplele jucrii ca: mainue, ppui, ciocane din cauciuc sau seturi de gtit pn la jucrii ce aveau rolul de a dezvolta anumite capaciti. mi aduc aminte cu o mare nostalgie de timpurile cnd ieeam afar cu ceilali copii n curtea blocurilor unde locuiam i mpreun ne ludam unul altuia a cui mainu e mai real. mi amintesc c cineva dintre noi ntotdeauna avea cele mai frumoase mainue, dar copii fiind nu ddeam importan acestui detaliu deoarece toat plcerea era c ne jucam mpreun fr a face diferene ntre noi. Ce timpuri!Muli dintre noi nu vor uita niciodat nici de gustul ngheatei din copilrie, care era unul foarte special i fantastic de dulce. Plimbarea devenea una ca rupt din poveste, deoarece ntr-o mn ineam ngheata, iar cu cealalt m sprijineam de tatl meu, dar cel mai plcut era cnd n asemenea ipostaze ne ndreptam spre parcul de distracii, uhh, amintirile astea m copleesc fiorii! Nu pot spune c prinii mei erau bogai, dar n ciuda acestui fapt, ei au reuit s mi ofere minimul necesar pentru a avea o copilrie normal.Pentru noi, prinii erau i un fel de dascli. Cu orice ocazie ne tachinau cu deprinderea sau nvarea unor noi cuvinte auzite pentru prima dat n desenele animate. Sesiunile de privit televizorul erau mult ateptate, dar nu toat ziua stteam n faa lor deoarece afar cu copii era mai interesant, plus c avem i unele restricii puse de prini. Ct ine de educaie, ai mei au fcut tot posibilul s m asigure cu cri, caiete etc. Au dat de la ei tot ce au tiut ei despre via mai bun i ntotdeauna ne-au explicat de ce trebuie s nvm. Noi, am avut o copilrie normal, fericit: am avut un acoperi cldu unde am avut cu ce ne hrni att spiritual ct i fizic, dar din pcate, lumea e crud i nedreapt pentru alii mai nefericii ca noi M-am convins de multe ori c destinul cel puin l poi modifica, dac i doreti asta cu adevrat i muli l schimb! ns sunt i cazuri cnd fr a apela la ajutorul celui apropiat nu poi face acele schimbri care te pot face nu mai bogat, nu mai detept, nu mai norocos ci mai bun, ntr-un cuvnt mai Om. tiu, uneori nici fratele sau cele mai apropiate neamuri nu pot ajuta, dar spre fericirea noastr exist nc o mulime de oameni care au raiune i bun sim. Asta o demonstreaz i miile de cazuri cnd moldovenii sar n ajutorul cuiva chiar i dac ei singuri au nevoie de el. Aceti oameni m fac optimist, ei m fac s cred c exist Dumnezeu n inimile noastre n ciuda faptului c inimile noastre devin tot mai reci i tari ca piatra. Aa a fost s fie ca familia Grosu s nimereasc ntr-o situaie nu att dramatic ct neplcut. Recunosc aa gen de familii n Republica Moldova sunt cu fiecare zi tot mai multe, dar nu putem trece cu vederea minunaii copii care sunt nite pui nevinovai, vrem sau nu, dar ei au tot dreptul la un viitor mai bun! Istoria lor trist const n faptul c prinii lor sunt sraci i din aceast cauz ca multe familii de la noi, ei au decis c cineva din maturi s plece la munc peste hotare. Fiind patru copii (trei fetie i un bieel), mama a luat pe cele mai mari fete i a plecat la Moscova lsnd acas pe Gheorghi, Vldua, i pe tatl lor, care muncete zilnic pentru a hrni aceti copii minunai, dar neavnd calificare muncete cu ziua i nu vine cu sptmnile acas, copiii fiind mai mult singuri dect n grija cuiva. Ajuns acolo, mama lor nu a reuit s se angajeze i din aceast cauz la momentul dat nu trimite bani acas, ceea ce complic i mai mult situaia lor. Dup spusele lui Vladimir Grosu (tatl copiilor), mama de mai mult nici mcar nu a mai telefonat s nu mai vorbim de bani Cel mai trist este faptul c srmanii copii sunt impui s locuiasc ntr-un srie de civa metri ptrai i dac vecinii din sat le mai aduc cte ceva de mncare, atunci locuina este ntr-o stare deplorabil. La apelurile Svetlanei Sainsus, doamn ce face tot posibilul pentru a ajuta aceti copii, nu am putut fi indiferent i am decis s vin i eu cu un aport micu, dup posibilitile mele. Fac un apel public ctre toi, pentru a veni cu un sprijin pentru aceti copii minunai, care, repet, au tot dreptul dac nu la o copilrie normal, atunci la un viitor mai bun! Condiiile inumane nu sunt singura problem n acest sens, am aflat c i acest srie nu le aparine, i aparine surorii lui Vladimir Grosu, care la rndul ei a lsat-o gaj la o banc pentru o datorie, deci i acest mic acoperi le poate fi luat azi sau mine. Nu pot judeca prinii lor, la ct de buni sau ri sunt, dar un lucru este cert, aceti copii au nevoie de sprijinul nostru. tiu, e greu i pentru noi, cetenii simpli n aceste timpuri deloc uoare: crize politice i economice ce nu se mai termin, dar un mic aport al tuturor le poate oferi o ans minunailor Vldua i Gheorghi. Dup cum am scris mai sus, majoritatea dintre noi am avut o copilrie normal, sub un acoperi cldu, dar, din pcate, sunt i nefericii, care cu nimic nu se deosebesc dect prin pozitivismul i setea lor de via. Sunt sigur c muli dintre noi am ntlnit i momente nefericite, dar am avut ntotdeauna un sprijin alturi. Acum avem ansa s le oferim i noi un ajutor, pentru o locuin, unde n linite i cu mai puine griji mature, s-i pregteasc temele pentru acas i dac tot stm s judecm, cu toii ne dorim o societate sntoas, ns nu contribuim la aceasta. Avem posibilitatea s contribuim ACUM i AICI, cu puinul pe care-l avem, pentru a oferi lui Gheorghi i Vldua o ans s devin Oameni care la rndul lor ne vor urma exemplul.