Despre carte

Conlinutul lucr[rii intrege$te cunoqtinfele de culturd generald pe care elevii ledobdndesc pe parcrrsul anilor de studiu din ciclul primar.

Cartea oferd modelele unor mari personalitdli ale poporului romdn gi nu numai(domnitori, scriitori, pictori. muzicieni, inventatori, oameni de qtiin!6), trezind cu-riozitatea gi interesul elevilor.

Aceastl carte constituie rodul unei minulioase munci de cercetare qi colectare adatelor, autoarele dorind sd pund la indemdna elevilor gi invdlitorilor un materialutil, care sE le completeze sau reimprospdteze cunoqtinfele.

Despre autori

Vasilica Gheorghe a absolvit Liceul Pedagogic din Bucureqti in anul 1983.A obfinut definitivatul in anul 1986, gradul II in 1990 gi gradul I in 1996, in prezentfiind invSldtoare la $coala nr. 1 - Dragomiregti-Vale, judelul Ilfov.

Prin lucrdrile publicate - Matematica hazlie, Sinteze de culturd generald pentruclasele I-IV, Culturd generald pentru ciclul primar - altoarca vine in intAmpinareadorinlei invdfitorilor de a introduce o notb de varietate in munca cu elevii.

Diana Laiza Nedelciu a absolvit Liceul Pedagogic din Bucureqti in anul 1985,oblinAqd definitivatul in anul 1988. Gradele didactice II qi I au fost oblinute in anul1992, respectiv 1997. in prezent este inviJdtoare la $coala nr. 2 - Dragomireqti-Deal, judeful Ilfov.

Autoarele, inv5l6toare cu o bogatd experienld la catedrd qi o mare dragostepentru copii, sunt preocupate permanent de acordarea unui sprijin substanlialelevilor in oblinerea unor informafii suplimentare cu care aceqtia s5-qi imbog6-{eascd cultura generalS.

Vosilico Gheorghe Diono Luizo Nedelciu

Cum? De ce?De unde? COnd?

culturd generold pentru closele I -4

- edifio a 2-a, revizuitd -

NICUTESCU

1,

2.

Bibliogrorfie

Alexescu M., Bolobsn A., Comdnescu A., Debu M., Giurgiu I.,Zecheru N. - De la Pdmfint la sfele, Ed. fon Creangd,1983.

Bdltdrefu A. - Avenfura sfropilor de soare, Ed. fon Creang6,

1983.

3. Firicd A. - 5d acorddm corecf primul ajutor, Ed. Medicold,

Bucuregti ,1977.4. iiurcdneonu C. - infruntdnd nafura dezldnfuitd,Ed. Albqtros,

Bucure5ti ,7986.5. Huber V. - Cdte-n lund gi ?n soare, Ed. Sport-Turism,

Bucure5ti, 1980.

6. Neguf S. - Specfacolele Terrei, Ed. Sport-Turism, Bucuregti,

1980.

7. Neguf S. - rl4iraju/ alb, Ed. Ton Creangl, 7985.

8. Rodu D. - in grddina zoologicd, Ed. Tineretului, Bucuregti,

1968.

9. Oprig T. - Bios, Vol. f, ff, fff, Ed. Albotros, Bucuregti, 1986-

1988.

10. Vodd C. - Din secretele nafurii gi ale lumii inconjurdfoare,

EDP, Bucure5ti, 1985.

11. Singer J. - Zoologi" disfracfivd, Ed. gtiinfif icd, Bucuregti,

1974.

CUPRINs

Prefa\d ......................5

Pimdntul pi fenomenele naturale ........... ............'.'.6

Cum s-a ndscut Pdmdntul ............"'..'.'..'6

Existd viali pe alte planete?................ .................."...7

Luna - satelit natural al Pdmdntu1ui............... ........8

Pdmdntul e rotund gi totu5i nu cbdem! ."............11

$ti!i ce mare esLe lumea?....... "".......... 13

Cdldtori qi cdldtori ....'.......' 16

Locuitorii mdrilor ..............18

Disparilii misterioase.................. .......... 21Fenomene ale naturii """..22Norii pi ploaia .,..'......'.....-........................23

Fulgerele gi trdsnete1e................. ".""".26De ce sufl5 vdntul?................. .......'........28Tornadele -.."""32Curcubeul '....'...35Zltpada .............. 3 7

Grindina... .........39

Avalanpele .........4O

Test - recunoaqteli fenomenele naturii. ..'.'.........43

Vulcanii gi cutremurele............ .'..........44Pegterile - olume de basm ......'......'....53

Lumea de ghea\d .....'..........56

Polul Nord qi Polul Sud............. ............56

Cucerirea Polului Nord.......... ...."'...'....58Cucerirea Polului 5ud............. ...."'..'.....60

Animale, gilze, plante...... ........"........63Cum a apdrut via!a?........ ................'."..63

Dinozaurii '.......6+Pddurea - pldmdnul verde al planetei .'......".'.'....66Animale din pddurile ldrii noastre..... ..'......'.".'....70Cum se ajutd anim alele inlre ele? ............ ............. 86Cum se spald animalele?.......... .....""'...91Cum se apdrd animalele? .............""'...93CAt timp trdiesc animalele? "......."."...97Cum,,vorbesc" anirnalele?........... ........98

Cum igi petrec iarna animalele?......... ..........".."' lOIL)rmele animalelor ....."". 1O3

Animale gi farmacia verde .'..."......"' 103Pdsdri gi pdsdrele folositoare ........... 1O5

Cumfac baie pdsdrile?............. ....'...'. 111Rrhite4i gi constructori din lumea necuv6ntitoarelor...........'."."...'.......'....' I12

,,Mayea cdldtorie" a pdsdrilor .......... 114Locuitorii protejali ai Deltei ............ 116Furnica - cea mai harnicd insectd .. 118Albina - cea mai disciplinatd insectd ................. 120Cum au ajuns la noi cerealele gi legumele ........ 124Pomiifructiferi ................ 135Mirodeniile .... 13 7De unde au venit florile?....... ............ 138Ikebana .................r............ 141Plante ocrotite de lege....... ....:............................... 142Vie{uitoare uriage ........... 144Vieluitoare pitice ............ 158Gridina zoologici a Antichitdlii ............... ..........162Cum se apdrd plantele .. 163Vieluitoare neobipnuite ............. ......167Plantele carnivore, un miracol al naturii ........ 173Recorduri din lumea animald givegetald ........ 175

Cunogtinle despre corpul omenesc ...............179Rasele umane ................... 179Pielea - o haind pe caye o purtim toatd viata.......... .......... lBOPrimul ajutor in caz de rdn\re a pielii ............... 182ingrijirea gi protejarea pielii ............ 183Oasele ............. 184finuta corectd a corpului ................. 186Mupchii..... ...... 187Organele de sim!...... ....... 188

Gura........... .................... 188Nasul - oygan al mirosu1ui.................. ............ 1S9Ochiul - organul vdzului...... ........ 191Urechea - organul auzului .......... 193Pipditul (simtul tactil)........ .......... 194

Sdngele ........... 196Inima - organul vital al corpului omenesc ......L97Igiena vielii intelectuale........ ............ I98Cum acorddm primul ajutor? ..........2OO

Ce sunt urgen\ele? ..*200Primul ajutor in cazul hemoragiilor................ ................. 20lElapele acorddrii primului ajutor ................. 2OlHemoragia nazald ...... 2OIPrimul ajutor in cazul fracturii, al entorsei gi al |uxatiei...............2O2Primul ajutor in caz de mugcituri sau intepdturi veninoase ........AOq

Bibliografie ........206

PAMANTULST FEN SMPN ELP NATI' RALP

Cum s-a ndscut Qdmhntuf?

Cum a luat nagterePdmdntul? Povestea luieste povestea Univer-sului, acest spaliu imenscare ne inconjoard gi

este atdt de plin de mis-ler. PdmAntul este unadintre cele noud planete,care impreuni cu Soa-rele alcituiesc Sistemulsolar.

Cerceldtorii au studiat Soarele, stelele gi rocile lerestre pentru a aflacum s-a format planeta noastri. Ei considerd cd acum 4,i miliarde deaniTerca nu exista. Nu era decat un nor uriag de praf gi de gaze caye seinvdrtea in jurul soarelui. Apoi norul s-a divizat gi s-au iormal maimulli nori mai mici. se presupune cd frecare dintre acegtia a devenitprobabil una dintre planetele care acum se invdrt in jurul soarelui.

Norul caye aformat planeta pdmdnt a inceput ie se adune gi si seincingd. Pe mdsurd ce se incilzea, devenea o minge de rocd lichidi, cese rotea in spaliu. Timp de milioane de ani mingea de rocd s-a rdcitlent. o crustd de scoarla solida s-a intdrit li suprafali, dar, ininterior, roca era incd fierbinte pi lichidn.

La inceput c6nd abia se ndscuse, pimantul ardta cu totul altteldec|t il gtim noi azi. Nu era nici pe deparle frumos ca acum. Nu aveanici pdduri, nici flori, nici campii cu iarbi moale, nici izvoare, niciape, nici holde, nici dealuri, nici munli. Era doar un bolovan uriag depiatri cu gropi in el, ce se invdrtea trist in jurul Soarelui.

Ceva mai tdrziu a inceput si plouf, necontenit 5i ploile au spillatfa\a Pdmdntului. I-au umplut gropile cu mdri pi oceane, la poli i'aupus un fel de cdciulila albd de zdpadd gi l-au impodobit cuvegela\ie.

PdmAntul nu mai era acum o planetd oarecare sub Soare!

E^Kistd viald pe afte pfanete?

De miliarde de ani, soarele striluceSte neobosit d6nd lumin| 5i

cdlduri. in jurul lui gravite azd planelele. Planelele au primit nume

inspirate din mitologia greac6: Mercur, Venus, Terra (pdmAnt),

Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto. Dintre toate, una

singurd are via\d - Pdm6ntul.Cercetdrile efectuale cu telescoaPe, informatiile oblinute cu

ajutorul sondelor spaliale au adus date imporlanle despre pla-

iele: inf5ligare, alcituire, migciri. Pdnd acum nu s-au descoperitforme de viali pe nicio planetd in afard deTerra.

@ rio

,ftxiit/

Sistemul solar

Iatd c|teva dale despre planetele vecine pdmdntului.vENus - isi datoreazd numele strdlucirii ei deosebite. Este

planeta cea mai apropiatd de Terra, av6nd cam aceeagi mirime.Este o planetd cu atmosferd indbugitoare gi plina de gaze toxice,ia.r lemperalura la sol se ridicd la peste 45oo c. Aici nu existdplante sau animale, ci doar munli gi vulcani.

MARTE - are atmosfera rogiaticd gi de aceea a primit numelezeului rizboiului (ropu - culoarea focului gi a sdngeiui). suprafa\asa aye numeroase cralere, crdpdturi, vii seci, vulcani gi chiarghea\d la poli. Nici aici nu s-au descoperit urme de viald.

$tiofi c6...?

. Primul om lansat in spaliu a fost rusul IuriAlekseevici Gagarin, pe lZ aprilie Lg6l., timp de1O8 minute.

. Pluton este planeta cea ma\ depdrtatd de Soare, deaceea pe suprafala ei este foartefng (-ZtOo C).. Steaua cea mai strdlucitoare care se vede prima inunele seri dupi apusul soarelui este Luceafdrul.Aceasta este de fapt,planeta Venus.

@#cm@

Luna - sate fituf naturaf af edmfuntufui

in afara Pimdntului,Luna este corpul ceyesccel mai bine studiat fisingurul pe care omul areugit sd ajung5.

in iulie Lg69, milioanede oameni din intreaga lu-me au asistat pnn ivftermediul televizorului, la unuldintre cele mai mari eveni-mente ale secolului al XX-lea- prima aselenizare.

Naveta americand Apollo 11 a fost lansati pe 16iulie 1969. Patruzile mai lilrziu, modulul lunar a coborAl Pe un platou din ,,Marealinigtii".

Primul om care a pus piciorul pe suprafala Lunii a fost Neil

Armstrong. El a spus:

,,Este un pas mic pentru offi, dar un Pas gigantic pentruomeniYe".

in timp ce astronautul Michael Collins a rdmas la bordul lui ApolloII pentru a-i controla pozitia pe orbita lunarS, Neil Armstrong gi

Edwin Aldrin au plantat steagul american pe Luni gi au instalat ostalie gtiinlificd ce a transmis date pe PdmAnt mult timp dupdplecarea lor. Au colectat probe de sol gi roci.

in anul 1981, Dumitru Prunariu - primul cosmonaul romdn - a

lucrat la bordul navei cosmice Soiuz 4o gi a desfdgurat o activitatecomplexi de studiere a Pdmdntului.

De ce pe Lund nu este posibild existenfo viefii?

Conditiile de pe Lund sunt cu totul neprielnice penlru existenlavielii gi anume: lipsa atmosferei, lipsa apei 5i existenta uneilemperaluri care variazd intre +1OO oC in partea orientati spreSoare gi -15OO oC in partea umbritd.

56 ne omuzdm!

PAnd nu demult, eclipsele erau considerate de mulli oameni

,,semne prevestitoare de nenorociri". Iati o intdmplare grditoarein acest sens:

in ziua de I martie 15O4, Cristofor Columb ajunsese in insula

)amaica, unde se pare cd fost primil cu agresivitate. Marinarii au

cerul indigenilor hrand gi apa dar acegtia au refuzat sd-i ajute. infala unei asttel de situalii, navigatorul a Yecurs la o incercareindrdzneald, amenin!6ndu-i pe indigeni cd, dacd nu-l vor ajuta, el

le va lua... Luna de pe cer. Amenin\area a fost primitd cu dispre!dar, cAnd Lurna, rdsiritd seaya, strilucitoare ca de obicei, a inceput

treptat si dispari, cdpdlAnd o culoare sdngerie, indigenii au fostcupringi de spaimd.

Ei le-au oferit lui Columbgi oamenilor sii tot ceacegtia aveau nevoie, numais6, le redea Luna de pe cer.

Columb .s-d lisat indu-plecat" de rugimintile lorgi, dupi cdleva ore, Luna a

reapdrut pe cer, strdluci-toare ca lotdeauna. Explica-

!ia? Astdzi o gtie toatd lu-mea. Era vorba de o eclipside Lund pe care, evident, nuColumboprovocase-darel, ca navigator, gtia cd vaavea loc.

$tiofi c4...?

Cdteluga rusd Laika a fost prima fiinld vie care a

cdldtorit ln spaliul cosmic, in jurul Pdmdntului, innoiembrie 1957.Luna, prin forla ei de alrac\ie, influenleazd miScareaapelor mdrilor gi ale oceanelor, dand nagtere unuifenomen numit maYee.Cunoagterea mareelor este importantd pentru iegireain larg a ambarca[iunilor.Singura construclie umand care se vede cu ochiul liberde pe orbite circumterestre este MARELE ZIDCHINEZESC, acesta aye o lungime de cca 5OOO km,ldlimea zidului este cuprinsd intre 5 gi 8 m, iar inalli-meaintre 5 Si 1O m.

ffid@

Qdmfuntuf e rotunf tt totuSi nu cd[em!

Cdldtoria lui Magellan, unmaYe explorator din EvulMediu a confirmat penlruprima dald ideea ci Pim6ntuleste rotund, fiindcd pornindintr-o direclie anumitd,strabatdnd mdri, oceane gi

continente, ne intoarcem inlocul de unde am plecat.

Ati observat, desigur, cd

atunci c6nd sirim, ne ridicdmpulin gi revenim repede la loc.

De asemenea, cAnd aruncdm un obiect in aer, el revine intotdeaunain jos. De ce oare?

Toate aceslea se pelrec pentru cd Pdmdntul se comportd ca unmagnel uriag. El atrage orice fiinld sau orice lucru care se afld pe

suprafala sa ori in almosfera sa. Aceastd for[d de atrac\ie a

Pimdntului se numeste gravitatie.Gravitalia este cea care ne reline pe Pdmdnt gi ne impiedicd si

plutim prin aer ca un fulg. in spaliul cosmic, PimAntul nu-gi maiexercild fofia de atraclie. De aceea, cosmonau{ii pot pluti numaiin interiorul navelor cosmice. Ei se afld in stare de impon dera-bilitate.

Chiar dacd planeta noastrd este rotundd ca un mir gi se rotegtefoarle repede in jurul axei sale gi in jurul Soarelui, nu existi niciunpericol si cddem sau sd ne desprindem de ea. For[a de alrac\ieeste suficienl de mare ca sd impiedice acest lucru.

@ffi@

$ticfi cd...?

. Din cauza imponderabilitetii din spaliul cosmic,astronautii dorm in orice pozi\ie, ancorali in sacul dedormit; atunci cAnd fac dug, apa stropegte din toatepnrlile gi in toate direcliile; penrru a putea rezista incondilii de imponderabilitate, astronaulii fac antre-namente speciale.

' Primii cosmonauli americani care au cdlitorit peLuni au fost echipali special ca sd poatd pagi pe soiullunar. Ei aveau incdlliminte foa,*e gi"^, 'caye

lepermilea deplasarea in condilii apropiaie celor de pePdmdnt.

' Pdmantul se invdrtegte in jurul axei sale in timp de24 de ore, timp in care df,ruiegte tuturor locuitorilorsii cdte o zi gi o noapte.Totdeauna, in timp ce pe o jumitate din suprafa\aPdmdntului este zi,pe cealalti jumdtate este noapte.. in Cosmos nu existd rr...iirn"u zi-noapte pi dinaceastd cauzd cosmonaulii pot suferi tulburirifunclionale. Aceste a le-ar putea limita perioada degedere

11 spaliul extraterestru. De aceea intregul lorregim zilnic de viald este dirijat de pe pdmdnt.

. Primul om care a afirmal c6 pdmdntul are formdrotundd a fost Aristotel (3g+-3ZZ i.e.n.).

' Nicolaus copernic este primul care a afrrmat cdPdmdntul se rotegte in jurul soarelui. Mai tarziu,Galileo Galilei a suslinut aceastd concep4ie afirmdnd:.Eppur, si mouve" (,,$i totupi se inv6rte$te.).

' Prima cdldtorie in jurul lumii a intreprins-o navigatorulportughez, Sebastian del Cano - locotenent al luiMagellan, el a desdvdrgit opera ilustrului sdu qef, a cdruiprezen\d in cdldtoria lor comund s-a intrerupt tragic ininsu.lele Filipine, intr-un conflict armat cu' biptinagii.ocolul a durat z ani, rr luni gi 16 zile, fiind realizatintre anii 1519 gi L522.

$tili ce mdre este fumea?

V-a!i gdndit vreodatd ce mare este lumea gi cdte lucruri abiaapteaptd si le descoperili?

Asiq

Cdnd e vorba de mirime, Asia esle pe locul intAi.Mai mare decdl oricare alt contin enl, ea este leaginulunor civilizalii foarle vechi, pyecum cea indiand saucea chinezd. Atdt India, c6t gi China au populaliifoarle mari. ln China trdiesc mai mulli oameni decAlin orice alta lari din lume. Din Arabia Sauditi pdndin Mongolia mari degerturi sunt rdspdndite printoatd Asia. in munlii Himalaya se afld cel mai inaltvArF din lume, vdrful Everest, o permanentl Pro-vocaye penlru cei mai indrdzne\i alpiniSti. O buniparle din cauciucul din inlreaga lume provine dinpddurile tropicale din Asia de sud-est. in multecolluri silbatice pi indepdrtate din Asia trdiescanimale neobignuite.

Europo

Europa, numitd uneori pi Lumea Yeche, penlru cd

este locul de unde au pornit exploratorii gi apoi

colonizatorii spre alte melea{uri, este un continent mic,

pe care se afld peste 30 de tdri. Unele, ca Liechtensteinori San Marino sunt foarte mici. in Europa se vorbescmulte limbi, ceea ce nu-i impiedica pe oamenii din ldridiferite sd aibd relalii str6nse unii cu al!ii. Unele ldri au

format Uniunea Europeand, pentru ca relaliile dintreele sd devini mai strdnse. AstFel, aceste ldri au semnatun act care transformd teritoriile lor intr-un ,,spa!iufdrd frontiere", fiecare celd\ean al acestui spaliuputdndu-se stabili, munci gi invdta oriunde in perime-trul comunitdtii. in prezent, gi lara noastr6, RomAnia,

face parte din Uniunea Europeand, iar locuitorii ei sebucuri de acelea5i drepturi ca gi ceilalli cetd\eni aiUniunii Europene.

De-a lungul secolelor, pe mdsurd ce oraSele pi fermetes-au extins, multe animale sdlbatice au dispirut. Alteleinsd, de exemplu zimbrul, in polonia sau capra neagrd,in Romdnia, au supravieluil in rezewalii sau in locurifoarle retrase.

Americd de Nord gi Americo de Sud

Cele doud Americi formeazd jumdtatea de vest aglobului pdmdntesc. O buni parte din populalia celordoui Americi este formati din urmagii colonizatoriroreuropen| Acegtia vorbesc mai ales engleza, franceza Sispaniola. Numai in Mexic triiesc de doud ori mai mullivorbitori de limba spaniold decdtin Spania gi mai mullidecAt in toate celelalte liri hispanice din America. Totpe aceste continente triiesc amerindienii, care se aflauaici incd inainte de sosirea europenilor. Acegtia, rds-pandili peste tot, din nordul Canadei pdni in sudulArgenlinei, vorbesc mai multe limbi.

America de Sud are munli tnalli in vest 5i un fluviumale.care curge spre est, Amazonul, care poartd peundele sale mai multd apd decAt oricare alt fluviu.Cele doud Americi au fost descoperite de cordbieriiplecali in cdutarea mirodeniilor gi a mitdsurilor dinOrient. Cu ajutorul busolelor acegtia au navigat sprevest fird sd gtie cd vor descoperi o Lume Noud. Maiintdi au ajuns in America Centrald gi de Sud, unde auintdlnit civilizalii amerindiene cu o culturd neobig-nuitd, cum ar fr cea aztecd, cea incagi sau civilizaliamaya. O parte din templele uriape gi statuile ridicatede acestea ddinuiesc gi astizi. in America de Sud, maiales in pddurile ecualoriale, trdiesc aproape un sfertdin speciile de animale ale lumii.

AfricoCa mdrimq Africa este al doilea continent din lume. Aici

sunt peste 50 de lari gitot atdtea popoare gi lumi diferite:arabi, in nordul continentului, negri africani, in centru 5i

sud, urmapi ai colonigtilor europeni in fostele colonii, cumarfiKenya sau Africa de Sud.

in nordul Africii, in Egipt, existd marile piramide, al

cdror mister nu a fost dezlegal nici pdni astdzi.

Austrqlia

Cel mai mic contin enl are oyate mari pi moderne gi

sute de km de plaj5, precum gi paguni intinse pentruoi gi vite. Europenii au inceput sd se stabileascd aiciabia din I77O. Pdnd atunci, in Australia n-au trditdecdt triburi de aborigeni.

Australia este unica lard-continent de pe planetanoastrd.

Antorctico

Antarctica este unul dintre continentele mici gi uniculnelocuit peymanent. Este un continent al ghelii, aflat la

Polul Sud al planetei noastre.1n Antarctica nu se desfhgoari activitdli economice,

ci numai cercellri gtiinlifice.