Viziunea și acțiunea impuse de construcția Uniunii Bancare

Prof. univ. dr. Nicolae Dănilă

Membru al CA al BNR

Sinaia, 5 martie 2014

Sumar

• România – viziune și acțiune pe termen scurt

• Uniunea Bancară – viziune pe termen lung, acțiune pe termen scurt

• Imperative pentru România

România – viziune și acțiune pe termen scurt

România 2020 - ținte asumateObiective naționale în cadrul UE 2020 Cele mai recente date

70% rata de ocupare a populației cu vârstă între 20-64 ani 63,8% (2012)

2% din PIB investit în cercetare și dezvoltare 0,48% (2011)

Reducerea cu 19% a emisiilor de gaze cu efect de seră (față de nivelul din 1990)

51,84% (2011)

24% din consumul brut final de energie din resurse regenerabile

22,90% (2012)

Reducerea cu 19% a consumului primar de energie 16,6% (2012)

11,3% rata părăsirii timpurii a școlii 17,4% (2012)

26,7% ponderea celor cu studii superioare în populația cu vârsta între 30-34 ani

21,8% (2012)

Numărul persoanelor expuse la riscul de sărăcie sau excludere să fie mai mic cu 580000 (comparativ cu 2008)

240000 (2011)

Sursa: Ministerul Fondurilor Europene, Al doilea proiect al Acordului de parteneriat propus de România pentru

perioada de programare 2014-2020, februarie 2014

România: strategia fiscal-bugetară 2014-2016

Structura cheltuielilor de investiții (% din PIB) 2012 2013 2014 2015 2016

Cheltuieli de investiții 6,03 5,8 6,0 6,1 6,5

• Cheltuieli aferente programelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare

2,3 2,6 3,0

• Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă

0,3 0,1 0,2

• Cheltuieli de capital 3,3 2,8 2,7

• Alte transferuri de natura investițiilor 0,2 0,2 0,1

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2014-2016

România: execuția bugetară 2012-2014

Structura cheltuielilor bugetare 2012 – 2014 (% din PIB)

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, Raport privind situația macroeconomică pe anul 2014 și proiecția acesteia

pe anii 2015-2017

Uniunea Bancară: Viziune pe termen lung, acțiune pe termen scurt

Răspunsul UE la criza financiară (1)

Un cadru financiar puternic pentru UE

• Măsuri pentru o supraveghere mai bună a sistemului financiar (EBA, ESMA, EIOPA)

• Cadru legislativ unic pentru toate băncile din UE (8300 de bănci; CRD IV, o remodelare a directivei asupra fondurilor de garantare, acord asupra mecanismului de bail-in)

Răspunsul UE la criza financiară (2)

O uniune bancară pentru zona euro

• Mecanismul unic de supraveghere (noiembrie 2014)

• Mecanismul unic de rezoluție și fondul unic de rezoluție

• Fonduri de garantare a depozitelor naționale, finanțate ex-ante

Mecanismul unic de supraveghere

Evaluarea cuprinzătoare

• Evaluarea supravegherii riscului

• Evaluarea calității activelor (AQR)

• Testarea la stres

Schema metodologiei pentru AQR

Sursa: BCE, Note on the comprehensive assessment, February 2014

• atenţionează în privinţa băncii care ar trebui să intre în rezoluţie

* Compus din reprezentanţi ai BCE, Comisiei Europene şi ai autorităţilor naţionale competente

(şi anume, cele ale statelor unde se află sediul central al băncii, precum şi/sau filiale ale acesteia).

• finanţat prin contribuţii ale sectorului bancar

• va înlocui fondurile naţionale de rezoluţie ale statelor care participă la Uniunea

Bancară

• defineşte modul de abordare a rezoluţiei

• recomandă Comisiei aplicarea procedurii de rezoluţie

• supraveghează modul cum autorităţile de rezoluţie naţionale pun în

aplicare planul de rezoluţie

• înfiinţează şi stabileşte modul de implicare a Fondului Unic de Rezoluţie.

• responsabilităţi de punere în aplicare a planului de rezoluţie

Banca Centrală

Europeană

Comitetul unic de

rezoluţie*

Comisia Europeană

Autorităţile naţionale

de rezoluţie

Fondul unic de rezoluţie

bancară

Mecanismul

Unic de

Rezoluţie

• decide declanşarea rezoluţiei, la recomandarea Comitetului sau

din proprie iniţiativă

• stabileşte cadrul de utilizare a instrumentelor de rezoluţie

Mecanismul unic de rezoluție

Fondul unic de rezoluție

• FUR va fi înfiinţat prin Regulamentul MUR. Acesta vacuprinde compartimente, corespunzătoare fiecărui stat membruparticipant. Regulamentul trebuie să stabilească mai multeelemente care să lege funcţionarea FUR de principiile şiintegritatea pieţei interne şi care să asigure coerenţa dintrenivelul interguvernamental şi cel al Uniunii.

• Acordul interguvernamental va oferi baza legală pentru apermite transferul de resurse financiare către FUR şimutualizarea contribuţiilor prelevate la nivel naţional.

Implicații pentru România

Angajamentul oficial exprimat pentru participarea la Uniunea Bancară

• Restrângerea prezenței instituțiilor de credit cu capital străin

• Retragerea capitalului instituțiilor de credit cu capital străin

• Necesitatea existenței prevederilor bugetare pentru „backstop”

Imperative pentru România

Evitarea derapajelor interne

• Continuarea procesului de eficientizare/deprivatizare/ de restructurare a companiilor de stat

• Creșterea flexibilității pieței muncii și a gradului de ocupare

• Finalizarea liberalizării prețurilor administrate, conform calendarului actual agreat de guvern cu FMI și CE

Cvasi-consens politic intern

• Cherry-picking?

• Participarea la Uniunea Bancară?

• Alegerea datei țintă de adoptare a euro?

Progrese vizibile în sfera convergenței reale

Asigurarea unui nivel corespunzător al PIB/locuitor (PPS) raportat la nivelul mediu al UE

• PIB/locuitor al României exprimat la PPS reprezenta circa 49% din nivelul mediu al UE în 2012. – În anul adoptării euro același indicator se situa la 67% în

cazul Estoniei (2011). Letonia a adoptat euro la începutul anului 2014, iar indicatorul se situa în 2011 la nivelul de 58%

• În cazul unui diferențial de creștere economică de 2pp în favoarea României, nivelul indicatorului de 60% din media UE ar putea fi atins în 10 ani.

Bibliografie selectivă

• Dănilă, N. „Noul model de business al băncilor comerciale și provocările lui”, prezentare susținută în cadrul proiectului educaţional BNR "Academica", Sinaia, 13 februarie 2013

• European Central Bank “Note on the Comprehensive Assessment”, October 2013 and February 2014

• European Commission “Memo: A comprehensive EU response to the financial crisis”, Brussels, 24 January 2014

• Isărescu, M. „România și zona euro”, prezentare susţinută în cadrul conferinţei internaţionale ESPERA 2013, Bucureşti, 11 decembrie 2013 si “Romania siadoptarea Euro” – Disertatie Universitatea din Bucuresti – Decernarea titluluiDoctor Honoris Causa, 20 februarie 2014

• Ministerul Finanțelor Publice „Raport privind situația macroeconomică pe anul 2014 și proiecția acesteia pe anii 2015-2017”, 2013

• Ministerul Fondurilor Europene „Al doilea proiect al Acordului de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020”, februarie 2014

• “ECB vice-president defends strength of its health check on banks”, Financial Times, February 3, 2014

• “A la carte and half-baked”, The Economist, June 8th, 2013