NUVELA ISTORICA/PASOPTISTA

“ Alexandru Lapusneanul”

1.Context: Prima nuvela istorica din literatura romana , “ Alexandru Lapusneanul “ de Costache Negruzzi , apartine poeziei romantice ,fiind publicata in perioada pasoptista , in primul numar al revistei “Dacia literara“ (1840 ).

2.Incadrarea intr-o tipologie/curent literar: “Alexandru Lapusneanul” este o nuvela deoarece este o constructie riguroasa , epica, in proza , cu un fir narativ central si conflict concentrat . Se observa concizia intrigii , tendinta de obiectivare a perspectivei narative si de asigurare a verosimilitatii faptelor prezentate . Personajele relativ putine si caracterizate succinct pun in lumina trasaturile personajului principal. Este o nuvela romantica prin tema de inspiratie istorica , personaje exceptionale , construite in antiteza ( blandetea doamnei si cruzimea domnitorului ) , culoarea epocii in descrieri cu valoare documentara ( de exemplu ; portretul fizic al doamnei in capitolul al 2 lea , vestimentatia lui Lapusneanul in biserica , masa domneasca ) , gesturi spectaculoase si replici devenite celebre . Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici , care se inspira din trecutul istoric (Evul Mediu ) in ceea ce priveste tema , subiectul , personajele si culoarea epocii( mentalitati, comportamente , relatii sociale , obiceiuri , vestimentatie , limbaj ).

3.Ilustrarea teme prin raportate de la doua secvente: Nuvela are ca tema evocarea celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul. Lupta pentru impunerea autoritatii domnesti si consecintele detinerii puterii de carte un domnitor crud se raporteaza la realitatile social-politice din Moldova secolului al 16 lea . Doua episoade care infatiseaza tema luptei pentru putere in epoca medievala sunt notabile : unul , concentrat in replica rostita de Lapusneanul “Daca voi nu ma vreti , eu va vreau...” la intalnirea lui cu solia boierilor , in capitolul 1 , si scena uciderii celor 47 de boieri , in capitolul al 3 lea , ilustrativa pentru cruzimea tiranului medieval .

4.Elemente de compozitie: Titlul evidentiaza personalitatea puternica a personajului principal, exceptional (iesit din comun) prin hotararea si cruzimea sa. Perspectiva narativa este obictiva, iar naratiunea la persoana a III-a (viziunea “dindarat”) aminteste, prin concizie, de relatarea cronicarilor. Naratorul omniscient, omnipresent, sobru, detasat intervine rareori prin epitetele de caracterizare, prin care precizeaza ipostazele personajului (“voda”, “domnul”,”tiranul” ,”bolnavul”).

NUVELA ISTORICA/PASOPTISTA

Din punctual de vedere al compozitiei, naratiunea romantica se desfasoara linear, chronologic, prin inlantuirea secventelor narative si a episoadelor. Incipitul si finalul se remarca prin sobrietate. Actiunea nuvelei este pusa pe seama unor personaje ale caror caractere puternice se dezvaluie in evolutia gradata a conflictului . Cpitolul 1 cuprinde expozitiunea ( intoarcerea lui Alexandru Lapusneanul la tronul Moldovei , in 1564, in fruntea unei armate turcesti si intalnirea cu solia formata din cei patru boieri trimisi de domnitorul Tomsa : Veverita , Motoc , Spancioc , Stroici) si intriga ( hotararea domnitotului de a-si relua tronul si dorinta sa de razbunare fata de boierii tradatori ). Capitolul al 2 lea corespunde , ca moment al subiectului , desfasurarii actiunii si cuprinde intamplari declansate de revenirea la tron a lui Alexandru Lapusneanul : fuga lui Tomsa in Muntenia ,incendierea cetatilor Moldovei , desfintarea armatei pamantene , confiscarea averilor boieresti , uciderea unor boieri , fapte urmate de interventia doamnei Ruxandra pe langa domnitor pentru a inceta cu omorurile si de promisiunea pe care acesta i-o face . Capitolul al 3 lea ( punctul culminant ) contine mai multe scene romantice , prin caracterul exceptional ; discursul domnitorului la slujba religioasa de la mitropolie , ospatul de la palat si uciderea celor 47 de boieri , omorarea lui Motoc de multimea revoltata si “leacul de frica” pentru doamna Ruxandra . In capitolul al 4 lea , este infatisat deznodamantul , moartea tiranului prin otravire . Dupa patru ani de la cumplitele evenimente , Lapusneanul se retrage in cetatea Hotinului . Bonlav de friguri , domnitorul este calugarit , dupa obiceiul vremii. Deoarece , cand isi revine , ameninta sa-I ucida pe toti ( inclusive pe propriul fiu , urmasul la tron ), doamna Ruxandra accepta sfatul boierilor de a-l otravi. Conflictul nuvelei pune in lumina personajul principal .Conflictul principal , politic releva lupta pentru putere intre domnitor si boieri . Conflictul secundar , razbunarea domnitorului impotriva vornicului Motoc ( boierul care il tradasein prima domnie ) se declanseaza in primul capitol si se incheie in capitolul al 3 lea . Conflictul social , intre boieri si popor , este limitat la revolta multimii din capitolul al 3 lea . Contrastul dintre Lapusneanul si doamna Ruxandra , evidentiat in capitolul al 2 lea , plaseaza personajele intr-o relatie de antiteza ( inger –demon), specific romantica . Timpul si spatiul actiunii sunt precizate si confera verosimilitate naratiunii .Nuvela incepe cu intoarcerea lui Lapusneanul pe tronul Moldovei , in a doua sa domnie , actiunea desfasurandu-se apoi la curtea domneasca si la mitropolie . Ultimul capitol reda moartea domnitorului, patru ani mai tarziu , in cetatea Hotinului . Stilul narativ se remarca prin sobrietate si concizie .Rgistrele stilistice arhaic si regional confera culoare locala (trasatura romantica), prin expresii populare, regionalism (“vreu”,”pana”), arhaisme(“spahii”,”vornic”,”armas”).

5.Concluzie:

NUVELA ISTORICA/PASOPTISTA

In opinia mea ,nuvela de inspiratie istorica “Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi ilustreaza principiile ideologiei pasoptiste si ale romantismului romanesc, potrivit recomandarilor din “ Introductie” la “ Dacia literara”. Costache Negruzzi face din personajul Alexandru Lapusneanul un tiran de o cruzime iesita din comun, ca un advertisement adresat contemporanilor si reconstituie culoarea de epoca, in aspectul ei documentar. Prima noastra nuvela istorica este o capodopera , portivit criticului G.Calinescu:” Nuvela istorica Alexandru Lapusneanul ar fi devenit o scriere celebra ca si Hamlet daca literature romana ar fi avut in ajutorul prestigiul unei limbi universal”. Coexistenta elementelor romantic cu elemente clasice intr-o opera literara este o trasatura a literaturii pasoptiste, iar nuvela “Alexandru Lapusneanul” deschide drumul observatiei realiste, prin tehnica detaliului semnificatic si prin surprinderea psihologiei multimii.