ASIST. UNIV. DR. LAURA MARIA CONDUR

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA Prof .univ.dr.DUMITRU MATEI - UNIVERSITATEA “Carol Davila “ - Bucure tiș

Prof.acad.dr. ADRIAN RESTIAN - Bucure tiș

Conf.univ.dr. NICOLAE CUCO - Chi inăuȘ ș

ef lucrări dr. MIHAELA ADELA IANCU UNIVERSITATEA “Carol Davila “ Bucure tiȘ ș

VITAMINA D I RISCUL Ș

CARDIO-VASCULAR

Chi inău 2018 ș

PATOLOGIA CARDIO-VASCULARĂ- cre tere alarmantăș

OMS- bolile cardio-vasculare - I-cauză de mortalitate în lume

STATISTICI- BCV- inciden ă în cre tereț ș

2012- 17,3 milioane decese : - 7,3 milioane – boală coronariană

- 6,2 milioane – atac cerebral

- 9,4 milioane - HTA

HTA – cea mai frecventă afec iune cardiovascularăț

OMS- ESH- 2002- HTA constituie cel mai important factor de deces i dizabilitate la scară mondială.ș

HTA – a atins dimensiuni endemice.

1980- 600 milioane adul i cu ț HTA în lume

2008- 1 miliard

2025- 1,56 miliarde

PROVOCĂRI:• cre terea numărului popula iei pe globș ț• procesul de îmbătrânire – tendin ă de cre tere a speran ei de via ă – la ț ș ț țtoate etapele de vârstă : - la 65 de ani – cre te cu 17 aniș - la 75 de ani – cre te cu 11 aniș - la 85 de ani - cre te cu 6 aniș - la 90 de nai – cre te cu 4 aniș - la 100 de ani – cre te cu 2 ani (Societatea Europeană de șGeriatrie)

HTA – cel mai răspândit factor de risc cardiovascular de pe glob

ROMÂNIA – HTA - a doua patologie ca frecven ăț - locul 5 în topul bolilor cu cel mai mare număr de spitalizare existând încă un număr mic de pacien i hipertensivi, cunoscu i, trata i ț ț ți controla i terapeuticș ț

HTA – RISC CARDIOVASCULAR – interdependen ă clarăț

STUDII – valori crescute ale TA pot duce la complica ii cardiovasculare:ț - AVC – 54% - BCI – 47 % - afec iuni cardiovasculare – 25%ț

SOLU IA Ț• depistarea la timp i tratarea corectă a HTA scade :ș

- riscul cardio-vascular

- inciden a evenimentelor cardiovasculareț

MEDICUL DE FAMILIE – esen ial ț

PREVEN IA - ESEN IALĂȚ Ț

Depistarea la timp a factorilor de risc cardiovascular i tratarea lor – șSCADE RISCUL DE BOALĂ CARDIOVASCULARĂ

NECUNOSCUTE• factori “noi” de risc cardiovascular - inflama ia cronică - hs-CRP markerul cel mai mult studiatț - interleukina 6 si interleukina 1 - factori protrombotici – fibrinogenul - markeri ai ATS subclinice - markeri ai disfunc iei endoteliale (NO)ț - rigiditatea arterială - grosimea intima medie - indicele gleznă- braț - variabilitatea TA - al i factori ț - homocisteina - infec iile – infec ia cu Helicobacter Pyloriț ț - vitamina D

VITAMINA D-25 (hidroxi) vit. D• rol important în organism, “aproape spectaculos”• “afectează i influen eaza aproape fiecare sistem i organ în corp”ș ț ș

Deficitul de vit. D - determină efecte importante • FACTOR DE RISC pentru diferite afec iuni.ț

Nivelul optim de – 25 (OH) Vit. D in sange – este considerat a fi >30 ng/ml sau >75 mmol/l (ideal 40-60 ng/ml).

(Societatea Americană de Endocrinologie)

Pornind de la aceste valori, se consideră:

- Nivel suboptim - 20-30 ng/ml

- Deficit moderat - 10-20 ng/ml

- Deficit sever - 5-10 ng/ml

- Deficit f. sever - <5 ng/ml.

STUDII

Un nivel suboptim de 25 (OH) vit. D ar putea fi asociat cu diferite patologii, inclusiv:

- HTA- Boli cardio-vasculare

Deficitul de vit.D în popula ia generală este o ț certitudine.Suplimentarea vitaminei D poate contribui la prevenirea multor afec iuni.țVitamina D – în realitate este un hormon, nu o vitamină (eroare de abordare în practică).

CAUZELE DEFICITULUI DE VIT. D

Stilul de via ă ț Alimenta ia nesănătoasăț Lipsa expunerii suficiente la soare Obezitatea Afec iuni medicaleț Medicamente (Phenitoin, Rifampicina, Orlistat, Antiinflamatoarele

steroidiene, Cholestiramina), dar mai nou STATINELE.

DEFICITUL DE VIT. D i RISCUL CARDIO-VASCULARș • Rela ie directă ț• Util pentru preven ia cardio-vasculară.ț Explica iițReceptori de vit. D se regăsesc la nivelul:

- miocitelor- celulelor musculare netede de la nivelul pere ilor vaselor sanguine i ț ș

endoteliului.

TEORII – ar putea explica rela ia pe care ț vit. D o poate avea cu bolile cardio -vasculare. Ac iune directă a vit. D asupra miocitelorț • efect antihipertrofic• reglare a tournoverului pentru matricea extracelulară• reglare a fluxului de calciu – efect mai bun asupra contractilită ii i ț ș

relaxării miocitului• efect hipotensor prin inhibarea factorului natriuretic atrial

Actiune indirecta a vit. D asupra miocitelor • efect antihipertensiv, ca urmare a suprimării secre iei de renină la nivelul ț

rinichiului• efect de prevenire a cre terii excesive a PTH sericș• efect de prevenire a bolilor infec ioase ale miocarduluiț• efect de impiedicare a formării plăcilor de aterom• efect de scădere a glucozei plasmatice, având astfel rol de men inere a ț

stării de sănătate a vaselor de sânge.

MECANISMELE de interven ie a vit. D în preven ia bolilor cardio- ț țvasculare (HTA, boli coronariene, boala vasculară periferică etc.), incomplet elucidate, dar discutate în literatura de specialitate.• Inhibarea sistemului renina – angiotensina-aldosteron• Scăderea rezis entei la insulinaț• Reducerea inflama iei la nivelul peretelui vascular.ț

Dovezi - vit. D poate duce la o scădere a biomarkerilor inflama iei: țproteina C reactiva (hs-CRP) si Interleukina -10, dar si a markerilor de stress oxidative (radicali liberi si oxid nitric) - rol posibil in ATS.

STUDII RECENTE - I PALIERRelatia 25 (OH) vit.D –TA-PREVALENTA HTA

Concluzia celor mai multe studii transversale a fost ca intre TA si valorile 25(OH)vit.D exista o relatie invers proportionala.

The relationship between 25(OH)D and blood pressure (BP) or prevalence of hypertension (HTN)

Author (Ref)Participants (N)

Follow-up

(years)Major findings related to BP or incident HTN

Scragg et al (44) 12,644 A reverse association between SBP and 25(OH)D

Martins et al (42) 15,088 Lower 25(OH)D with Increased prevalence of HTN

Bhandari et al (38) 2,722 Decreased 25(OH)D with Increased prevalence of HTN

Forrest KYZ et al (40) 4,495 Reduced 25(OH)D levels association with HTN incidence

Hintzpeter B et al (41) 4,030 Lower 25(OH)D levels association with HTN incidence

Dorjgochoo et al (39) 1,460 Decreased 25(OH)D with Increased prevalence of HTN

Sabanayagam et al (43) 9,215 A reverse association between SBP and 25(OH)D

Skaaby et al et al (45) 4,330 No association between 25(OH)D and prevalence of HTN

Forman et al (49) 1,811 4 to 8 Lower 25(OH)D related to high risk of incident HTN

Forman et al (48) 1,484 8 Reduced 25(OH)D related to high prevalence of HTN

Ke et al (52) 2,271 4 A reverse association between SBP and 25(OH)D

Griffin et al (50) 559 14 Lower 25(OH)D associated with increased risk of systolic HTN

Jorde et al (51) 4,125 14 No association between 25(OH)D and incident HTN

Wang et al (54) 695 15.3 An inverse association between plasma 25(OH)D and risk of HTN

Anderson et al (47) 41,504 1.3 Lower 25(OH)D associated with higher incidence of HTN

Margolis et al (53) 4,863 7 No association between plasma 25(OH)D and risk of HTN

STUDII RECENTE - al II lea PALIER Rolul deficitului de vit. D (25(OH) vit. D) în apari ia unor ț evenimente cardio-vasculare nedorite. (IM, AVC).Argumente - asocierea deficitului de vit. D cu: - HTA - DZ - Sindrom metabolic - Boala coronariană ischemică - Insuficien a cardiacăț - Boala vasculară periferică.

Studii

Health Professionals Fallow-up Study-Giovannuci et.al.- studiu pe 18225 barbati – risc de producere a unui IM de 2.4 ori mai crescut pentru cei cu un nivel de vit.D <15 ng/ml, fata de cei cu valori>30ng/ml. Framingham Offspring Study- monitorizarea pe o perioada de 5.4 ani a unui lot de pacien i cu nivel de vit. țD <15ng/ml –a constatat ca probabilitatea ca ace tia sa dezvolte eveniment șcardio-vascular a fost cu 53% mai mare decât cei cu nivel de vit. D >15ng/ml si cu 80% mai mare pentru vit. D <10ng/ml.

STUDII RECENTE-al III lea PALIERRolul benefic pe care il are suplimentarea cu vit. D la pacientii cu deficit de vit. D asupra TA si riscului cardio-vascular.

The effect of vitamin D supplementation on BP in hypertensive patients with vitamin D deficiency or insufficiency

Author (Ref)Mean Age

(Yrs)% of HTN Subjects

Mean 25(OH)D (ng/ml)

InterventionFindings (the changes in 25(OH)D and BP)

25(OH)D (ng/ml) BP (mmHg)

Krause et al (37) 48 100 23Full body UVB (thrice-weekly, 6 wks, n=18)

60 ↓ 24-h SBP/DBP (-6/ -6)

Sudgen et al (67) 64Not provided (82%

taking anti-HTN drugs)15

Vitamin D2 100,000IU once (8wks, n=34)

21 ↓ SBP (-14)

Witham et al (68) 65 75 18Vitamin D2 1 or 200,000 IU

once (8 wks, n=61)25 or 32 ↓ SBP (- 8.2) or SBP(- 9.3)

Larsen et al (65) 61 100 23Vitamin D3 3,000 IU daily

(20 wks, n=112)44

↓ SBP (-6) and C-SBP(-7) 24-h SBP/DBP (-3/-1) In 92 vitamin D insufficient patients. ↓ 24-h

SBP/DBP (-4/-3)

Chen et al (63) 62 100 19Vitamin D3 2,000 IU daily

(24 wks, n=126)34

↓24-h SBP/DBP (-6.2/-4.2) In 113 vitamin D insufficient patients ↓ 24-h SBP/DBP (-

7.1/-5.7)

Mozaffari et al (66) 43 100 18Vitamin D3 50,000 weekly (8

wks, n=42)52 ↓ SBP/DBP (-6.4/-2.4)

Forman et al (64) 51 50 16Vitamin D3 1,000, 2,000, 4,000 IU daily (12 wks,

n=283)30,35 and 46

SBP(-0.66, -3.4, -4.0) ↓ SBP(-1.4 per 1000 IU vitamin

D3/d)

Arora et al (85) 36 28 16Vitamin D3 4,000 IU daily

(24 wks, n=383)33 24-h BP(-0.8/-1.2)

Scragg et al (91) 48 15 29Vitamin D3 200,000 IU for 2 months, 100,100 IU/month

for 16 months50 SBP (- 0.6)

CONCLUZII

Suplimentarea cu vit. D determină o scădere u oara a TAș sistolice, dar nu i a TA diastolice.ș

Unele concluzii nu foarte consistente, eterogene-“design suboptimal” i șstudii retrospective.

STUDIU PERSONAL

Material si metodaLOT CAZ-146 pacien i cu HTA (F-99,B-47), cu vârste intre 35-65 ani.ț

Criterii de includere - vârsta 35-65 ani - prezen a HTA ț +/- BCV, DZ, obezitate, depresie.

Criterii de excludere - vârsta <35 ani si >65 ani - osteoporoza/osteopenia în tratament - hipocalcemie în tratament - afec iuni tiroidiene în tratament.ț

LOT MARTOR - 76 personae (42 F, 34 B), cu varste între 35-65 ani - fără HTA, fără BCV, DZ etc.

LOT CAZ - 146

Structura pe sexe: - F - 99 - B - 47 Structura pe varste: - 35-40 ani - 23-F-17, B-6 - 41-50 ani - 51-F-34, B-17 - 51-60 ani - 40-F-31, B-9 - 61-65 ani - 32-F-17, B-15

Alte criterii: Simptome subiective:• dureri articulare i musculare persistenteș• durere la nivelul coloanei vertebrale, cu predominen ă nocturnăț• parestezii• astenie• lipsa de concentrate• oboseala cronică, dupa excluderea altor cauze obiective.

Parametrii monitorizati

- Greutate – Inăl ime - IMC-CAț

- TA-FC

- proteina C reactivă ultrasensibilă

- colesterol total, HDL, LDL, non HDL, trigliceride

- glicemie, uree, creatinină, acid uric

- fibrinogen, VSH, Calciu total

- Osteodensitometrie (US)

- Dozare de vit. D-25 hidroxi - vit.D

Nr.crt. Sex

VARSTA colesterol tot HDL LDL

Non HDL Trigliceride Fibrinogen VSH Glicemie creatinina uree

acid uric

Prot.C hight sen.

Vit.D-25hidroxi Ag H.Pylori IMC CA Risc c-v

OSTEODENSITOMETRIE (US)

1 F 65 242 40 124 202 114 309 27 119,3 0,90 53,7 6,1 0,160 27 NEGATIV 31.5 104   Osteopenie

2 F64

243,6 45 136 198.6 154 427 20 183,6 0,90 28,7 5,4 0,320

25,3

NEGATIV   34.7 117   Osteopenie

3 F61 168 45 110 123 64 348 11 98,8 0,90 37,3 4,2 0,075

21,6 NEGATIV 27.4 90   Osteopenie

4 F64 267 62 177 205 142 386 20 83,1 0,70 28,4 3,3 0,121

20,9 NEGATIV 25.3 87   Osteopenie

5 F

61 334 49 261 285 120 427 30 106,6 0,80 28,9 5,3 0,346

18,5 POZITIV POZITIV 26.8 93   Osteoporoza

6 F64 208 31 138 177 197 548 22 98,5 1,20 34,3 5,1 0,210

- POZITIV 28.2 96    

7 F 65 191 51 124 140 79 323 6 88,7 0,70 18,6 4,6 0,075 22 - 28.8 98    

8 F62 245 42 157 203 180 555 10   0,80 39,2   0,265

19,7 POZITIV 27.6 92   Osteopenie

9 F61 258 57 185 201 80 400 13 86,7 0,80 52,1 4,5 0,257

- - 25.5 88    

10 F64 191 43 191 148 186 355 6 107,5 0,90 35,4 5,5 0,010

22,5 POZITIV 31.6 103   Osteopenie

11 F62 232 59 155 173 89 460 10 99,9 0,90 34,1 6,0 0,075

- - 28.7 93    

12 F61 204 45 102 159 149 654 23 146,8 1.3 34,7 4,8 0,354

- - 27.7 91    

13 F63 154 54 86 100 70 442 25 95,3 0,70 30,8 2,5 0,365

21,6 NEGATIV 27.8 94   Osteoporoza

14 F61 233 68 129 165 180 450 30 100,2 1,00 41,7 6,9 0,100

- NEGATIV 28.1 96    

15 F 63 282 70 191 212 107 375 10 105,9 0,70 30,7 4,0 0,121 - - 32.8 104    16 F 65 232 46 165 186 106 335 11 96,8 0,80 23,2 4,4 0,165 - - 27.9 92    

17 F61 323 53 64 270 164 365 24 92,5 0,80 32,8 4,7 0,287

21,6 - 29.3 97   Osteopenie

18 F63 276 56 189 220 153 423 9 68,8 1,10 39,9 6,3 0,287

28,7 - 25 86   Normal

19 F63 280 67 182 213 153 410 10 140,8 0,80 33,5 5,3 0,310

15,5 POZITIV 37.4 102   Osteoporoza

20 F61 213 57 143 156 63 393 10 102,7 0,80 29,3 3,9 0,076

21,7 POZITIV

29.8 86 96   Osteopenie

21 F 61 205 63 114 142 139 437 10 112,4 0,80 43,1 7,9 0,346 - - 36.2 112    

22 F62

276,5 36 87 240.5 323 465 30 276,5 0,90 53,0 6,0 0,300 - - 29.2 90    

23 F62 270 45 156 225 344 366 20 193,2 0,90 39,0 5,1 0,220

18,5 - 28.6 85    

24 F 64 282 53 179 229 250 380 8 95,0 0,70 37,0 4,7 0,121

28,7 NEGATIV 24.5 87   Normal

Dozarea de vit. D 25(OH) vit. DNormal: >30ng/ml (optim: 40-60ng/ml)

Rezultate studiu Deficit sever <10 ng/ml

Lot caz• B-2 (35-40 ani)• F-9 (2- 35-40 ani, 4- 41-50 ani, 2- 51-60 ani, 1- 61-65 ani) TOTAL -11 pacienti - 8.5%Lot martor• B-1 (35-40 ani)• F-3 (1- 35-40 ani, 2- 41-50 ani) TOTAL - 4 persoane - 5.26% Barbati Femei Barbati Femei

2 2

1 1

4

2

2

1

35-40 ani 41-50 ani51-60 ani 61-65 ani

LOT CAZ LOT MARTOR

Deficit moderat - 10-20ng/ml

Lot cazB-19 (6- 35-40 ani, 6- 41-50 ani, 5- 51-60 ani, 2- 61-65 ani)F-46 (9- 35-40 ani, 19- 41-50 ani, 12- 51-60 ani, 6- 61-65 ani) TOTAL: 65 pacienti - 44.52%

Lot martorB-9 (3- 35-40 ani, 3- 41-50 ani, 2- 51-60 ani, 1- 61-65 ani)F-12 (2- 35-40 ani, 5- 41-50 ani, 4- 51-60 ani, 1- 61-65 ani) Total: 21 persoane - 30.26%

Barbati Femei Barbati Femei

58

3 2

5

17

3 5

4

11

24

1

5

1

1

35-40 ani 41-50 ani51-60 ani 61-65 ani

LOT CAZ LOT MARTOR

Nivel suboptim - 20-30ng/ml

Lot cazB-16 (5- 35-40 ani, 7- 41-50 ani, 3- 51-60 ani, 1- 61-65 aniF-33 (7- 35-40 ani, 9- 41-50 ani, 11- 51-60 ani, 6- 61-65 ani Total: 49 pacienti - 33.56%

Lot martorB-11 (5- 41-50 ani, 3- 51-60 ani, 3- 61-65 ani)F-11 (1- 35-40 ani, 3- 41-50 ani, 4- 51-60 ani, 3- 61-65 ani)

Total: 22 persoane - 28.95% Barbati Femei Barbati Femei

46

1

6

8

5

3

2

10

3

4

1

5

3

3

35-40 ani 41-50 ani51-60 ani 61-65 ani

LOT CAZ LOT MARTOR

Nivel optim >30ng/ml Lot cazB-10 (1- 35-40 ani, 4- 41-50 ani, 2- 51-60 ani, 3- 61-65 ani)F-11 (2- 35-40 ani, 2- 41-50 ani, 4- 51-60 ani,3 61-65 ani) Total -21 -16.28% Lot martorB-13 (1- 35-40 ani, 4- 41-50 ani, 5- 51-60 ani, 3- 61-65 ani)F-16 (1- 35-40 ani, 6- 41-50 ani, 5- 51-60 ani, 4- 61-65 ani) Total: 29 persoane - 38.16%

Barbati Femei Barbati Femei

12

1 1

4 2 4

6

2 4

5

5

3

3

3

4

35-40 ani 41-50 ani51-60 ani 61-65 ani

8%

43%32%

16%

PACIENTI

<10 microgr./L 10-20 microgr./L20-30 microgr./L >30 microgr./L

CONCLUZIE - valorile mici (<10 si 10-20 sunt mai frecvente la femei decât la barba i, țgrupa de vârsta 41-50 ani i apoi 51-60 ani șfiind cele mai expuse, mai ales pentru femei.

Deficitul de vit.D este mai mare în lotul caz decât in lotul martor, reparti ia pe vârste i ț șsex fiind oarecum asemănătoare.

Obezitatea si vit. IMC > 18.5 - Normal > 25 - Supraponderal > 30 - Obezitate gr.1 > 35 - Obezitate gr.2 > 40 - Obezitate gr.3 (morbida) 146 pacienti - 100 - IMC crescut - 71 - F

68,49% - 29 - B - 46 - IMC normal - 29 - F 31,51% - 17 - B

IMC CRESCUT

IMC NORMAL

0 10 20 30 40 50 60 70

FEMEI BARBATI

Normoponderali – 42 (28-F-14-B) – 28,77%Supraponderali – 52 (37-F-15-B) - 35.62%Obezitate gr.1 – 29 (23-F-6-B) - 19.86%Obezitate gr.2 – 21 (11-F-10-B )- 14.38%Obezitate gr.3 – 2 (0-F-2-B) - 1.37%.

Concluzie - IMC este mai crescut la femei decât la barbati- grupele de varsta 41-50 ani si 51-60 ani sunt mai expuse, mai accentuate la femei.

29%

36%

20%

14% 1%

PACIENTI

Normoponderali SupraponderaliObezitate gr.1 Obezitate gr.2 Obezitate gr.3

HTA si vit. D 61 F - HTA (4: 35-40 ani, 20: 41-50 ani, 24: 51-60 ani, 13: 61-65 ani) - 41.78% 32 B – HTA (8: 35-40 ani, 10: 41-50 ani, 9: 51-60 ani, 5: 61-65 ani) - 17.05%

DZ tip 2 3 F - 51 -60 ani

2 B - 1: 41-50 ani, 1: 51-60 ani

Simptome asociate - dureri osteo-articulare, mialgii, astenie, oboseala cronica, lipsa de concentrare. -56-40 F

-16 B

Barbati

Femei

8

4

10

20

9

24

5

13

61-65 ani 51-60 ani 41-50 ani35-40 ani

Proteina C reactiva ultrasensibila - Riscul cardio-vascular

Cuantificare valori: Risc cardio –vascular scazut <0.100 mg/dl moderat - 0-100-0.300 mg/dl crescut >0.300 mg/dl

Risc c-v scazut - B-16(4-35-40 ani, 8-41-50 ani, 2-51-60 ani, 2-61-65 ani) - 34.04% - F-43(13-35-40 ani, 15-41-50 ani, 11-51-60 ani, 4-61-65 ani) - 43.43%

Risc c-v moderat - B-14(4-35-40 ani, 4-41-50 ani, 4-51-60 ani, 2-61-65 ani) - 29.79% - F-38(5-35-40 ani, 12-41-50 ani, 16-51-60 ani, 5-61-65 ani) - 38.38%

Risc c-v crescut - B-16(4-35-40 ani, 6-41-50 ani, 6-51-60 ani, 0-61-65 ani) - 34.04% - F-19(1-35-40 ani, 8-41-50 ani, 5-51-60 ani, 5-61-65 ani) - 19.19%

CONCLUZIE RISCUL C-V MODERAT SI CRESCUT este prezent la peste 50% diontre pacienti 60.44%-B, 53,82-F, evidentiindu-se si o relatie invers proportionala intre valoarea vit.D si valoarea proteinei C reactive ultrasensibile. (vitD scade, riscul c-v creste).

Risc c-v scazut Risc c-v moderat Risc c-v crescut

BARBATI FEMEI FEMEI

SOLUTII:Valori scăzute vit.D – în func ie de valoare - conform Ghidurilor de Preven ie si ț țTratament- am administrat Vit .D solutie-500 ui/pic,in doza de 5000-7500 ui(10-15 pic) zilnic, timp de 1 luna, apoi 5000 ui înca 1 luna i apoi între inere 2000 ui -4 luni, in ș țperioada septembrie - aprilie, de preferat.

Am monitorizat - durerile osteo-articulare – scala visuală a durerii - s-au diminuat in procent de 40-100% -valorile TA - săptămânal - s-a constatat o stabilizare a valorilor, cu reducerea variabilită ii TA si o scădere cu 5-15 mmHg .ț - valorile vit.D- ex.- pacienta 39 ani, la7 luni dupa na tere, acuză dureri șdifuze osteo-articulare, mai accentuate noaptea, astenie marcată, somnolen a, tulburări țde memorie, parestezii la nivelul membrelor superioare - nivelul vit.d-10.5 ,dupa 3 luni de Vigantol-30.5-vit.D, cu ameliorare eviden a a stării generale, absen a durerilor, oboselii, ț țetc.

CONCLUZII

1. Vit.D are un rol important in organism i poate fi considerat factor de preven ie ș ț

2. Grupa de vârsta 40-50 ani este cea mai expusă i prezintă valorile cele mai scăzute de șvit.D - persoane active- nivel de stress ridicat- sedendarism- teama de soare- alimenta ia haotica .ț

3. Deficitul de vit.D poate fi asociat cu: -CA crescută -IMC crecut -obezitate abdominala -dislipidemii,HTA -risc c-v crescut.

4. Grupa de varsta 40-50 ani are cele mai multe variabile i este cea care poate fi abordată șcel mai bine pentru PREVEN IE.Ț

5. Tratamentul cu vit.D la persoanele cu deficit de vit.D si HTA a aratat că, concomitent poate evolua cu normalizarea vit. D i o u oară scădere a valorilor TA –REDUCEREA ș șVARIABILITĂ II – IMBUNĂTĂ IREA PROGNOSTICULUI CARDIO-VASCULAR.Ț Ț

VĂ MUL UMESC!Ț