1. Clasificarea vitaminelorVitaminele sunt substante chimice organice, necesare organismului pentru ca el sa fie sanatos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, deci ele trebuie obtinute din alimente. Termenul de vitamina a fost pentru prima data introdus de catre biochimistul polonez CashemirFung in 1912. Vita din latina inseamna viata, iar sufixul mina - de la amine. Clasificarea vitaminelor1. Solubile 1. Dupa grad 1. liposolubile A, D, E, K2. hidrosolubile complexul B si vitamina C2. Dupa mecanismul de actiune1. care au efect nuclear influenteaza transcriptia ADN2. cu efect membranar impiedica actiunea unor radicali liberi in organism, cum este vit E3. transferarea unor grupari functionale4. transferul de electroni2. Insolubile

Clasificarea vitaminelor dup . Petrovski i V. Vanhanen [8]:Vitaminele liposolubileVitamina A (retinolul)Provitamina A (carotenul)Vitamina D (calciferolul)Vitamina E (tocoferolul)Vitamina K (filochinonul)

Vitaminele hidrosolubileVitamina B1 (tiamina)Vitamina B2 (riboflavina)Vitamina B6 (piridoxina)Vitamina B12 (ciancobalamina)Vitamina Bc(acidul folic)Vitamina B3 (acidul pantotenic)Vitamina H (biotina)Vitamina C (acidul ascorbic)Vitamina P (citrina)Vitamina PP (niacina,nicotinamida)

Substanele cu efecte vitaminiceAcidul pangamic (vitamina B15)Acidul paraaminobenzoic (vitamina H1)Colina (vitamina B4)Inozitolul (vitamina B8)Carnitina (vitamina BT)Vitamina F, vitamina U

2. Importanta fiziologica si necesitatea organismului in vitamine hidrosolubileCaracterele generale ale vitaminelor hidrosolubileDeoarece sunt solubile n ap, ele se pot pierde uor n timpul preparrii culinare sau industriale: splarea, pstrarea i fierberea n ap i nefolosirea acestei ape. Se absorb relativ uor i n mare proporie din tubul digestiv, dar pentru majoritatea dintre ele este necesar prezena acidului clorhidric n sucul gastric.Dup ce sngele i esuturile primesc cantiti adecvate de vitamine, excesul lor se elimin prin urin. n general, organismul nu-i face rezerve importante de aceste vitamine. n caz de aport alimentar insuficient, semnele carenei apar destul de repede. i transpiraiile abundente i repetate sunt o important cale de pierdere vitaminic.Din punct de vedere metabolic, o mare parte din vitaminele hidrosolubile intr n structura unor enzime, fiind cofermentul acestora. Majoritatea intervin n catalizarea proceselor eliberatoare de energie. Necesitatea de aceste vitamine este influenat de intensitatea cheltuielii de energie i pentru o parte din ele raia se i exprim la 1000 kcal.

Vitaminele grupei B. Din vitaminele grupei B fac parte vitamina B1 (tiamina), vitamina B2 (riboflavina), vitamina PP (niacina), vitamina B6 (piridoxina), acidul folic, vitamina B12 (ciancobalamina) etc.

3. Produsele alimentare surse ale vitaminei CUna dintre cele mei importante vitamine, care ndeplinete mai multe funcii, se consider vitamina C (acidul ascorbic). Vitamina C influeneaz rezistena capilarelor, reactivitatea organismului, gradul de rezisten fa de agenii patogeni i fa de factorii nocivi externi, particip la procesele de oxidoreducere celular i constituie un puternic agent reductor. Unadin funciile ei importante este de a asigura structura i funcionarea normal a celulelor care sintetizeaz colagenul, un component de baz al substanei intercelulare.Perturbarea sintezei colagenului explic simptomele carenei de vitamina C. Astfel, datorit modificrii colagenului dintre celulele endoteliului vascular, peretele capilarelor se rupe i apare sindromul hemoragipar, care se manifest prin pete pe tegumente i mucoase, hemoragii intraarticulare, intramusculare, gingivale, nazale etc.Gingiile i mai ales papilele interdentare se tumefiaz, sngereaz cu uurin, ulcereaz i se infecteaz, denundnd rdcina dinilor, din care cauz ei devin mobili i cad.Cicatrizarea plgilor se face defectuos, pentru c fibrele conjunctive sunt rare i puin rezistente.Avitaminoza C apare la sugarul care nu este alimentat la sn i nu primete vitamina C. La aduli, avitaminoza C apare, n special, la brbaii mai n vrst, la adolesceni, care consum puin hran vegetal. Principalele simptome ale scorbutului pot fi: scderea apetitului, ncetareacreterii, diminuarea sensibilitii, astenia, anemia. Acidul ascorbic mrete capacitatea de aprare a organismului la infeciile microbiene i virotice. Experimental, s-a constatat c anticorpogeneza i puterea fagocitar sunt mult diminuate la animalele supuse unui regim alimentar lipsit de vitamina C, comparativ cu lotul martor.Acidul ascorbic mrete rezistena organismului la aciunea unor noxe chimice din mediul ambiant: plumb, mercur, benzen. Necesarul de vitamina C este mrit la persoanele care depun efort muscular intens i la cele care i desfoar activitatea n locuri reci.Necesitatea organismului n vitamina C depinde de intensitatea muncii, de vrst, de starea fiziologic etc. Pentru oamenii care efectueaz o munc de intensitate medie necesitatea zilniceste de circa 70 mg.Sursele principale de vitamina C sunt zarzavaturile, fructele, pomuoarele(tab. 2.10).Deosebit de mult acid ascorbic conin coacza neagr, mceul uscat, ardeiul gras, ptrunjelul, fragii, merele acre, agriul. n zona noastr climateric nu se simte nici o caren de vitamina C, deoarece avem multe legume i fructe. ns primvara devreme poate surveni ooarecare insuficien. Fiind pstrate timp ndelungat, fructele pierd din cantitatea de acid ascorbic. n caz de caren a vitaminei C n produsele alimentare, se recomand vitaminizarea bucatelor finite.

ConinutuldevitamineCiP(mg/100gprodus)

ProduseleVitaminaCVitaminaP

Mce uscat1200680

Coacz neagr20010001500

Ptrunjelverde150157

Mrar verde100170

Fragi60180210

Agri30225650

Varz alb451069

Varz roie70

Mcri43500

Mere de iarn161070

Citrice40-60500

Ceap10

Ceap verde35

Cartofi201535

Morcovi550100

Sfecl103775

Struguri negri6290430

Aronie(scoru negru)154000

Prune10110300

Rodii4200700

Pere5100250

Viine1513002500

4. Ce factori influenteaza asupra continutului de vitamina C in produsele alimentare si in bucatele gata?Vitamina C se distruge uor sub aciunea oxigenului din aer, la aciunea termic, n prezena srurilor metalelor grele (cupru, fier), n mediul alcalin. Deci, fiind o vitamin solubil n ap i uor oxidabil, se poate pierde sau inactiva n timpul preparrii i pstrrii alimentelor

n mediul acid vitamina C se pstreaz mai bine. Astfel, bucatele cu PH acid conin cantiti mai mari de acid ascorbic. Unele produse alimentare fixeaz acidul ascorbic, acesta pstrnduse n alimente (amidonul, crupele, fina, oule, zahrul). Produsele de origine animal, ca iderivatele cerealiere, sunt foarte srace n vitamina C sau lipsite de ea. Lund n consideraie importana colosal a vitaminei C pentru organism, labilitatea ei n mediul extern, e necesar controlul sistematic de laborator al coninutului de vitamina C n bucatele finite i n raiile alimentare zilnice.5. Importanta vitaminelor din grupul B in alimentatie; sursele acestor vitaminVitamina B1 (tiamina, vitamina antiberiberic)Dup fosforilare cu acid fosforic, sub form de tiaminpirofosfat, aceast vitamin intr n structura unor enzime cu rol important n metabolismul glucidelor. n carena vitaminei B1, n organism se acumuleaz acid lactic i acid piruric, crend o stare de acidoz, resimit mai ales de sistemul nervos, care are o unic surs de energie glucoza. Boala provocat de carena vitaminei B1, numit beri-beri, se ntlnea frecvent n Extremul Orient, din cauza consumului orezului decorticat. Aceast boal are, n primul rnd, o simptomatologie psihoneurologic ce se manifest prin astenie, irascibilitate, insomnie, cefalee, scderea memoriei. Formele foarte severe de caren se manifest prin nevrit cu parestezii, pareze, asociate cu atrofia masei musculare.Acest sindrom psihoneurotic se asociaz cu tulburri cardiovasculare (tahicardie, dispnee la effort i palpitaii), manifestri digestive (anorexie, constipaie). Un consum exagerat de produserafinate poate determina o caren vitaminic care diminueaz capacitatea de efort fizic i intelectul, favoriznd sau agravnd maladiile psihice de tipul neuroasteniilor.Copiii sunt foarte sensibili la insuficiena vitaminei B1. Dac n alimentaia lor predomin produsele rafinate i tratate termic intens (zahr, orez decorticat, gri, paste finoase), se poate manifesta carena (beri-beri infantil).Vitamina antiberiberic intr n compoziia fermenilor care particip la procesele de respiraie celular i care regleaz metabolismul celular. Prezena tiaminei este indispensabil desfurrii normale a metabolismului glucidic. Ea particip, de asemenea, la metabolismele proteic i lipidic i joac un rol important n funcionarea normal a sistemului nervos central i a celui periferic.Necesitatea n vitamina B1 variaz n funcie de vrst, starea fiziologic, efortul depus, condiiile de mediu i de munc. La un efort fizic moderat nevoia adultului n tiamin este de 2mg n 24 ore. Odat cu creterea efortului, aceast necesitate crete pn la 2,1 mg, iar uneori,chiar pn la 3 mg. Comitetul de experi FAO/OMS recomand 0,40,6 mg la 1000 kcal.Necesitatea n tiamin crete i n condiiile de munc la temperaturi ridicate sau sczute.Tiamina este larg rspndit n natur. Sursa de baz a tiaminei sunt cerealele. Deoarece ea se afl n stratul superior al bobului, rezult c pinea alb va fi foarte srac n tiamin. n cantiti mai importante se gsete n carnea de porc i n organele interne, mai ales n ficat. Cel mai mare coninut de tiamin l are drojdia de bere (20 mg%).Vitamina B2 (riboflavina)Dup esterificare cu acid fosforic, intr n structura enzimelor flavinice ca flavinmononucleotid (FMN) iflavinadenin dinucleotid (FAd), cu rol important n respiraia celular.Carena vitaminei B2 determin modificri ale troficitii buzelor (cheilita), care se manifest prin culoarea roie, se fistuleaz, sngereaz i formeaz cruste. Aceste modificri sunt mai vizibile la comisura bucal (semnul zbluei). Mucoasa lingual este roie-purpurie, cu papilele tumefiate.Pe regiunea median a feei, pe aripile nasului i pe brbie, apare o dermatit seboreic. n jurul corneii, se observ o vascularizare bogat a conjunctivei. Particip la sistemele fermentative carerealizeaz procesele oxidoreductoare la nivelul celulelor. Ea joac un rol important n procesele de cretere i regenerare a esuturilor, de vindecare a rnilor.Riboflavina particip la metabolismele glucidic i proteic.Necesitatea organismului n riboflavin este de 2 mg n 24 de ore, 0,6 mg la 1000 kcal.O cantitate mare de riboflavin conin produsele de origine animal: ficatul, carnea, laptele i derivatele lui, oule. n cantiti mai mici: pinea neagr, legumele i fructele, leguminoasele uscate. Un coninut foarte mare de riboflavin l are drojdia de bere. Ea este sensibil la lumin i se distruge uor n mediul alcalin.Vitamina B3 PP Cuprinde acidul nicotinic si unii derivati ai lui. Nucleul de baza al vitaminei este nucleeul pirimidinic cu 5 atomi de C si un atom de N. Acidul nicotinic si amina nicotitnica sunt substante cristaline, incolore, solubile in apa, alcool, sunt termostabile.Absorbtia si metabolismul:Sunt absorbiti la nivelul intestinului, de unde patrind in singe. Se elimina prin urina, fecalii, transpiratie. Vitamina B3 previne si vindeca pelagra, caracterizata prin tabloul simpomatic a celor 3 D(dementa, diaree, dermatita). Ea participa la procesele de oxido-reducere, la metabolismul glucidelor, proteinelor, a produselor pigmentare, are o actiune vasodilatatoare.Sursele: alimente vegetale, ami ales in coaja boabelor de cereale, drojdia de bere carne rinichi ficatVitamina B4 adeninaAre functii si indicatii terapeutice. Impreuna cu alte vitamine intervine in functia SNC si a sistemului hematopoetic. Carenta de vitamina modifica echilibrul leucocitar prin producerea leucopeniei si granulopeniei. Sursele: alimente de origine vegetala, mai ales drojdia de bereAbsorbtia se realizeaza la nivelul intestinului subtire. In singe conc cea mai mare este in hematii. Eliminarea se face prin urina, fecalii, transpiratii.Vitamina B6Cuprinde piridoxina. Este sensibila la lumina. Absorbtia ei se realizeaza la nivelul intesinului sub forma libera si mai bine se combina cu proteinele. Intervine in metabolismul substantelor organice, intra in compozitia unui mare numar de enzime cu fucntia de oxido-reducere. Participa la sinteza sfingozinei, cu rol in metabolismul lipidelor. Se elimna prin fecalii si pe cale renala si scade cu virsta.Vitamina B12Este compusa din substante cristalizate, de culoare rosie, solubile in apa si alcool, stabile in aer si mediul alcalin. Rezista la temperatura de 120 grade 20 minute. Se gaseste putin in alimene de origine vegetala, mai mult in animala ficat, creier, splina, muschi. Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana.Absorbtia si metabolismul:Se realizeaza la nivelul mucoasei intestinale. Coninutul mediu de vitamine B1, B2, PP (mg/100gprodus)

Nr.crt.ProduseleB1B2PP

1.Carne de porc semigras0,750,458

2.Carne de vit semigras0,150,10,4

3.Carne de gin0,150,57,7

4.Ficat0.371,7-3,017

5.Pete3-4

6.Rinichi de vit0,390,82,55,7

7.Brnz(telemea, cacaval)0,030,31,5

8.Lapte de vac0,040,10,20,2

9.Ou0,120,250,2

10.Pine neagr0,200,151,6

11.Pine alb0,070,060,8

12.Orez decorticat0,080,041,6

13.Mlai2,1

14.Fasole uscate0,542,5

15.Mazre verde0,110,150,302,3

16.Cartofi0,110,071,5

17.Ardeigrasrou0,10,081,0

18.Varzaalb0,070,070,34

19.Mere0,010,030,23

20.Drojdie de brutrie0,602,53,011,4

Necesarul zilnic de vitamine pentru copii i adolesceni

VrstaSexulVitamineleC(mg)A(mkg),retinolechiv.E(mg),tocoferolechiv.D(mkg)B(mg)B(mg)B(mg)Niacin(mg),niac.echiv.Acidfolic(mkg)B(mkg)03luni304003100,30,40,45400,346luni354003100,40,50,56400,4712luni404004100,50,60,67600,513ani454505100,80,90,9101001,046ani5050072,50,91,01,3112001,56ani(elevi)60500102,51,01,21,3132001,5710ani60700102,51,21,41,6152002,01113aniBiei701000122,51,41,71,8182003,01113aniFete70800102,51,31,51,6172003,01417aniAdolesceni701000152,51,51,82,0202003,01417aniAdolescente70800122,51,31,51,6172003,0

GrupaVrsta(ani)VitamineleC(mg)A (mkg),retinolechiv.E(mg),tocoferolechiv.D(mkg)B(mg)B(mg)B(mg)Niacin(mg)Acidfolic(mkg)B(mkg)BrbaiI1829701000102,51,21,52162003II1859701000102,51,41,72182003III1859801000102,51,62,02222003IV1859801000102,51,92,22262003V18591001000102,52,12,42282003FemeiI18297080082,51,11,31,8142003II18597080082,51,11,31,8142003III185980100082,51,31,51,8172003IV185980100082,51,51,81,8202003Gravide202002100,40,30,322001Supliment404004100,60,50,552001Mame care alpteaz copii(16luni)Mame careAlpteaz copii (712luni)404004100,60,50,552001

6. Importanta vitaminelor liposolubileAceste vitamine sunt solubile n lipide i n solvenii acestora i practic insolubile n ap.Din aceast cauz, ele se gsesc numai n alimentele grase. Excluderea lipidelor din alimentaie duce implicit la srcirea n aceste vitamine. Insolubilitatea lor n ap explic pierderile minime n timpul operaiilor de splare i meninere n ap a alimentelor fragmentate.Coeficientul de utilizare digestiv a vitaminelor liposolubile este dependent de digestia i absorbia grsimilor alimentare. Orice perturbare a acestui proces pericliteaz aprovizionarea organismului cu vitaminele respective. Aa se ntmpl n cazul insuficienei de lipaz i n afeciunile hepato-biliare care scad secreia de bil i de sruri biliare sau mpiedic ajungerea acestora n duoden.Dac sunt ingerate n cantiti mai mari dect necesarul zilnic, excesul se depoziteaz n lipidele tisulare, mai ales n cele hepatice, formnd astfel rezerve care pot fi folosite n perioadele de caren alimentar. n acest caz, semnele clinice ale insuficienei vitaminelor apar dup operioad mai ndelungat de aport alimentar deficitar.Tezaurizarea vitaminelor liposolubile explic apariia fenomenelor patologice de hipervitaminoz, atunci cnd se consum alimente foarte bogate n vitamine, mai ales dac se administreaz, parenteral, cantiti foarte mari de produse farmaceutice.Referitor la modul de aciune, putem spune c vitaminele liposolubile particip mai ales la procesele anabolice, acionnd oarecum asemntor cu hormonii. Din acest motiv, copiii, adolesceniii femeile n perioada maternitii au necesiti mai mari i sunt mai sensibili lacaren dect alte grupe de populaie.Vitamina A retinolEste o vitamina antixeroftalmica, sau vitamina cresterii. In stare pura se prezinta sub forma de ulei (vit A2) sau cristale de culoare galbena (vit A1). Este extrem de sensibila la lumina, in special la radiatii ultraviolete. In plante se afla sub forma de provitamina carotenoidele, dintre care cea mai cunoscuta este beta-caroten.. La nivelul ficatului si intestinului acestea sunt transformate in retinol. Beta-carotenul este un colorant natural netoxic, care se foloseste in industria alimentara, farmaceutica, cosmetologie, in hrana animalelor, se gaseste in toate legumele si fructele, dar in cantitati mari se afla in morcov, spanac, urzica, varza. Cantitatea zilnica necesara de beta-caroten este de 5000-8000 unitati internationale. Sursele de vitamina A: uleiuri de peste ficat lapte galbenus de ou untHipovitaminozele A provoaca fenomene toxice si fragilitate. 7. Ce factori influenteaza necesitatea organismului in vitamine?Coninutul n vitamine al raiei alimentare are o importan deosebit pentru sntatea populaiei. Astfel, vitaminele joac un rol important n prevenirea unor mbolnviri. S-a constatat c excesul i insuficiena lor n raia alimentar pot provoca o serie de tulburri patologice, care conduc la declanarea unor boli specifice.Rolul vitaminelor n organism nu se limiteaz doar la prevenirea unor mbolnviri. Este dovedit rolul vitaminelor n desfurarea normal a proceselor metabolice din organism, n asigurarea unei funcionaliti optime a sistemului nervos central, a aparatului digestiv, a sistemului hematopoietic etc. De asemenea, este cunoscut faptul c vitaminele mresc rezistena organismului la infecii, toxine, c favorizeaz adaptarea organismului la diverse condiii de mediu i de munc.Toate acestea ne demonstreaz c vitaminele, pe lng rolul lor n prevenirea unor mbolnviri, contribuie i la asigurarea unei funcionaliti i stri de sntate optime ale organismului. Datorit acestui rol, organismul are nevoie de cantiti mai mari de astfel de vitamine dect de cele care previn mbolnvirile.Pentru asigurarea efectului favorabil al vitaminelor este necesar un aport constant de vitamine, n proporii bine definite, ingerate concomitent cu factorii nutritivi, n al cror metabolism intervin. Acest aport trebuie realizat prin asigurarea unui coninut corespunztor de vitamine n raia alimentar, i nu prin consumarea preparatelor vitaminice.

Necesitatea diurna de vitamine creste: La femeile gravide sau care alapteaza In caz de eforturi fizice sau neuropsihice Hipertermie sau boala Lucrul in mine Actiunea sbs toxice In timpul administrarii unor medicamente La boli infectioase Dereglari endocrine Boli ale tubului digestiv

8. Hipovitaminozele si hipervitaminozele. Cauzele, manifestarile, masurile profilacticeHipovitaminoza e termenul utilizat pentru definirea insuficientei unor vitamine.O mare importan o are echilibrul dintre vitamine. Surplusul unora i insuficiena altora potinfluena metabolismul general, provocnd diferite dereglri. Dei necesitatea n vitamine este demiligrame, nu este att de uor s o asiguri. Aprovizionarea organismului cu vitamine depinde deanotimp. Iarna i primvara devreme (sau n cazul consumului fructelor i legumelor pstratetimp ndelungat), pot surveni hipovitaminoze mai mult sau mai puin pronunate.Spre deosebire de avitaminoze, hipovitaminozele sint mai frecvente. Cauze: Dieta saraca in anumite produse alimentare Pastrarea si prepararea culinara nerationala a alimentelor Tulburari digestive care impiedica asimilarea vitaminelor Primavara si iarna se accentueaza hipovitaminozeleManifestari: oboseala precoce, scaderea capacitatii de munca si a rezistentei organismului.Masuri de profilaxie: Depistarea si raspindirea cat mai larga a plantelor bogate in vitamine Crearea unei industrii solide de productie a vitaminelor Imbogatirea alimentelor atat cu vitamine naturale cat si cu preparate de vitamine.Hipovitaminoza C si P: Edemarea si laxitatea gingiilor Hemoragii gingivale Hiperkeratoza folicularaHipovitaminoza B1: Oboseala psihica si fizica rapida Slabiciunea musculara Dureri in picioare DispneeHipovitaminoza B2: Cheiloza Stomatita angulara Dermatita seboreica Conjunctivita BlefaritaHipovitaminoza B6:La copii: Retinerea cresterii Dereglarea intestinala Supraexcitare Convulsii epilepticeLa adulti: Voma Dermatita seboreica, conjunctivita Glosita Depresie, insomnieHipovitaminoza PP: Neurastenie Excitatie, insomnie Dureri neuromusculare Paloare a buzelor Limba soburata, zmeurie, dureroasa Hiperkeratoza HiperpigmentatieHipovitaminoza A: Paloare, uscaciune, descuamarea pielii Acnee Afectiuni purulente Matitatea parului Fragilitatea unghiilor Conjunctivita, blefarita

In urma unor cercetari amanuntite, unii specialisti evidentiaza faptul ca excesul de vitamine sau dozarea acestora in mod necorespunzator poate produce efecte toxice grave, transformandu-le din suplimente nutritive preventive sau curative in adevarate otravuri. In acest sens vom enumera cateva astfel de cazuri de hipervitaminoza si efectele nocive ale acestora: - hipervitaminoza A (retinol) se manifesta prin hipertensiune intercraniana, cu cefalee, hiperexcitabilitate, prurit, hepatosplenomegalie; - hipervitaminoza D - administrarea prelungita sau utilizarea unor doze mari determina fenomene de hipervitaminoza caracterizate prin hipercalcemie (absorbtie crescuta de calciu) si mobilizarea acestuia din oase.Aceasta se manifesta prin oboseala, slabiciune, dureri de cap (cefalee), greata, stari de voma, diaree.La copii se manifesta prin oprirea cresterii si mai apare o insuficienta renala; - hipervitaminoza E (tocoferol) - poate produce tulburari de spermatogeneza, involutia ovarelor, tulburari de menstruatie; - excesul de vit. B6 (piridoxina), supranumita si vitamina "bunei dispozitii", poate dauna tocmai sistemului nervos pentru a carui buna functionare este necesara; - excesul de vit.C (acid ascorbic) - cunoscuta ca un bun antioxidant si care contribuie la tratarea cancerului poate influenta rezultatul anumitor analize biologice precum creatinina, glucoza sangvina si urinara. Cantitati mai mari de 5g de vit. C pot provoca greturi, diaree si pot afecta litiaza renala; de asemeni unii specialisti sustin ca administrarea de vit.C si mestecarea gumei de mestecat duce la distrugerea smaltului dentar;

9. Vitaminizarea produselor alimentare si a alimentelor masura de profilaxie a hipovitaminozelor.In caz de alimentatie variata organismal uman se asigura deplin cu toate vitaminele necesare, pe cind alimentatia omogena sau limitata din cauza bolii poate provoca o carenta de vitamin aparte sau a mai multora (polihipovitaminoze).Cantitatea de vitamin scade considerabil la pastrarea si prepararea culinara nerationala a produselor alimentare. Cea mai inconstanta e vitamin C, mai stabili sint retinolul si tiamina, aproape ca nu se distrug riboflavin, piridoxina, calciferolii, tocoferolul, filochinonele.Cantitatea de vitamin din alimente este variabila permanent. In produsele vegetale ea depinde de soiul de plante si de conditiile de cultivare, in cele animale- de conditiile de intretinere a animalelor si de anotimp.Problema asigurarii populatiei cu vitamin se rezolva prin depistarea si raspindirea cit mai larga a plantelor bogate in vitamin se rezolva prin depistarea si raspindirea cit mai larga a plantelor bogate in vitamin, prin crearea unei industrii solide de productie a vitaminelor, prin imbogatirea alimentelor atit cu vitamin naturale, cit si cu preparate de vitamine. Astfel exista conditii nu numai pentru profilaxia hipovitaminozelor, dar si pentru asigurarea necesitatilor optime ale populatiei in vitamine.Organele ocrotirii sanatatii, indeplinind functiile de control (inspectia sanitara asupra alimentatiei) si educative (educatia sanitara), realizeaza si respecta aceste posibilitati si conditii.