VIOLENŢA DOMESTICĂ

Stabilirea problemei

Violenţa domestică este un rău în prezent în orice societate.În violenţa domestică nu exista limite ale manifestari,iar diferenţele care se consemnează de la o societate la alta sunt doar date sub aspectul frecvenţei şi al formelor concrete pe care le îmbracă.Violenţa domestică este considerată atat o problemă de interes comunitar,cat şi o problemă de sanatate publică,şi in special,de sănătate reproductivă.Violenţa domestică este un fenomen cu impact negativ asupra sanataţii,afectand negativ comunitaţile în care ea se produce.În concluzie,violenţa domestică este o problemă care ne afectează pe toţi.Violența domestică este o problemă socială ce afecteză viața cotidiană a societății noastre,care ne amenintă direct sau indirect siguranța de fiecare zi,în mod dureros.Violența domestică a cunoscut o ampolare semnificativă după 1990,urmare a sărăciei,a nivelului de trai scăzut și a perioadei de tranziție.Aceste elemente reprezintă factorii externi ai violenței conjugale.Violența domestică a fost considerată multă vreme un fenomen normal și ascuns în societatea tradițională,pentru că bărbații aveau dreptul de exercitare a puterii asupra membrilor familiei. Conștientizarea acestei probleme sociale este în patru decenii,principalul motiv fiind perceput ,,tabu” de comunitate nefiind admisă nicio intervenție din afară în cadrul familiei.

Definirea problemei

Violeţta domestică se manifestă întotdeauna în cadrul unei relaţii intime,în spaţiu restrans şi privat. (Ieşirea acestiu tip de violenţă în public este mai rară).Acţiunile care însotesc violenţa sunt: întimidarea şi manipulare,izolarea şi sechestrarea,controlul asupra banilor şi abuzuri asupra copiilor.

Ca urmare a nevoii de explicaţii generalizatoare,la nivelul comunitaţilor,în reprezentarile sociale asupra fenomenului,au inceput să funcţioneze mituri explicative.1

Astfel:- ,,alcoolul şi drogurile conduc la incidente de violenţă”;- ,,tatal lui era un om violent,îşi batea soţia,şi deci el a învăţat acasă

acest mod de comportare ”;- ,,din cauza necazurilor pe care le au,a greutaţilor vieții,o bate ”;- ,,ea s-a învățat sa fie fără apărare în faţa lui ”;- ,,din cauza sarăciei..”;- ,, ea îl cicăleşte întruna până îl scoate din minţi şi-l face să o

bată”; ,,ea merită să fie batută ”;- ,,ei îi place ”; ,,altminteri s-ar desparţi ”; ,,femeile bătute sunt

masochiste”;- ,,există puţine cupluri în care se petrec şcene de violenţa între

parteneri”;- ,,violenţa exista numai în cuplurile lipsite de educaţie”;- ,,bătaia este fără urmări,este un fenomen de moment datorat

pierderii controlului”;- ,,este o parte a dragostei dintre cei doi”;- ,,Biserica îl va schimba si nu-şi va mai bate partenera”;- ,,chiar daca îşi bate partenera,este un tata bun pentru copii,şi deci

trebuie sa rămână împreună să crească copiii”;- ,,dacă vor sta împreuna destul de mult timp,lucrurile se vor

schimba în bine şi el va inceta să o bată”;Toate aceste afirmații conţin o parte de adevăr,chiar dacă relaţia cauză-efect nu este cea proclamată de aserţiune si realitate arată mai degrabă o acompaniere reciprocă în cadrul evenimetelor de violenţă domestică.Astfel:- există parteneri violenţi care nu sunt consumatori de alcool; în

18% din cazurile de parteneri violenţi,aceştia nu au avut o copilărie cu violenţă în familie 2,nu au existat modele de relaţionare violentă intre soţ şi soţie;

- există situaţii în care familia nu are o viaţă nesigură,marcată de stresul cotidian al supraveţuirii ;

- există femei care sunt victimele unor astfel de incidente fară să se poată obişnui cu situaţia şi trăind de fiecare dată evenimetul ca pe un coşmar ireal.

1 Schechter et al.,1989 în Tratatul de As.Social,coord George Neamţu2 Catheline,Marcelli,1999 în Tratatul de As.Socială,coord.George Neamţu

Consiliul de Miniştri al Comisiei Europene defineşte violenţa în familie ca fiind ,,orice act sau omosiune comisă în interiorul familiei de către unul din membrii aceşteia şi care aduce atingere vieţii,integritaţii corporale sau psihologice sau libertaţii altui membru al acelei familii şi vatămă in mod serios dezvoltarea personalitaţii lui,ei”.În România,conform Legii nr. 217/2003 art.2 ( al.1 şi 2 ) violenţa în familie este definită ca fiind ,,orice acţiune fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un membru al familiei,care provoacă o suferinţa fizică,psihică,sexuală sau un prejudiciu material”.Constituie de asemenea,violența în familie,împiedicarea femeii de a exercita drepturile și libertățile fundamentale.În Declarația Națiunilor Unite privind violența împotriva femeiilor3 ,violența împotriva femeii a fost definită ca ,,orice act de violență bazat pe deosebirea de sex din care rezultă sau este posibil să rezulte pentru femei traumatisme sau suferințe fizice ,psihice sau sexuale,inclusiv, amenințările cu astfel de acte,constrângerea sau lipsirea arbitrară de libertate,săvârșită fie în viața publică,fie în viața privată”.Din punct de vedere clinic,o definiție largă acceptată a violenței domestice este aceea formulată de Stark & Flitcraft4.,,Violența domestică este o amenințare sau provocare petrecută în prezent sau în trecut,privind rănirea fizică în cadrul relației dintre partenerii sociali,indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu.Atacul fizic sau sexual poate fi însoțit de întimidarea sau abuzuri verbale; de distrugerea bunurilor care aparțin victimei; de izolarea de prieteni,familie sau alte potențiale surse de sprijin; de amenințari făcute la adresa altor persone semnificative pentru victimă,inclusiv a copiilor ; de furturi; de controlul asupra banilor,lucrurilor personale ale victimei,alimentelor,deplasărilor,telefonului și a altor surse de îngrijire și protecție.În concluzie,violența domestică presupune putere și control,cel care abuzează se simte puternic și important când ranește o altă persoană,și nu întot deuna este implicată violența fizică,câteodată abuzatorul controlează situația prin intimidare și amenințare.Deci,violența domestică este o combinație de comportamente de atac fizic,agresivitate verbală si psihologică,sexuală și economică pe care un partener le manifestă asupra celuilalt în același spațiu.

3 19934 Starch & Flitcraft,1996,Tratatul de asistență socială,coord. George Neamțu,editura Polirom,pag.682

Violența domestică se consideră și violentă manifestată împotriva copiilor de către părinți sau întreținătorii acestora,cât și asupra persoanelor vârstnice în cadrul domestic. Factorii,cauzele şi efectele care determină această

problemă socială

Cauzele,factorii ale violenței domestice sunt de ordin social,economic,familial,medical,psihologic,profesional ș.a.Principalele cauze care stau la baza infracțiunilor cu violența sunt:

- Alcoolul și drogurile care determină o creștere a agresivități;- Stările conflictuale legate de situațiile financiare;- Gelozia,infidelitatea reprezintă o cauză și un produs al

neînțelegerilor din sânul familiei sau a relațiilor de cuplul;- Afecțiuni psihice ascunse;- Cauzele individuale: personalitatea,temperamentul și caracterul

sunt factori psihologici ai violenței in familie;- Frustrarea este un factor important în explicația violenței și a

comportamentului agresiv;- Toleranța socială fața de un barbat,pentru că încă funcționează

acceptarea socială referitor la dominația bărbatului asupra femeii,acestă toleranță se leagă de sentimentele de onoare rănită,gelozia,furia bărbatului provocată de comportamentul nepotrivit al partenerei,adesea este vorba mai degrabă despre ceea ce bărbatul își imginează despre comportamentul femeii,și nu despre actele reale comise de ea;

- Sărăcia,pentru că familiile sărace se confruntă cu numeroase neînțelegeri ce pornesc,în primul rând,de la lipsa mijloacelor de subzistență,pentru că familiile numeroase au mulți copii.

Bineînțeles că violența nu apare nu numai în familiile sărace,apare și în familile înstărite,dar aceștia,de multe ori știu s-o ascundă față de anturaj.Deci în concluzie, violența poate apărea în toate familiile,indiferent de statutul social,economic.- Stresul;- Barbații sunt violenți deoarece așa au văzut de mici în familia

parentală.Modelele parentale contează foarte mult în formarea viitorului adult. Sunt și bărbați care provin din familii normale dar sunt bărbați violenți;

- Neînțelegerile din familie. Incapacitatea de a rezolva pe cale pașnică conflictele;

- Obișnuința de a utilia forța pentru a atinge un scop.Violenţa domestică,violenţa în familie are cauze multe,cele enumerate sunt doar cateva și sunt cele mai des întalnite,cele mai vizibile.Violența domestica este o problemă socială datorită faptului că este văzută și ca o formă de tortură a femeii 5,provoacă durere și suferință acută (fizică și mentală).Regăsim în violența domestică toate formele de durere fizică și mentală acută. Sub aspectul manifestărilor fizice,violența domestică are mecanisme de producere: lovituri cu palma sau pumnul,cu piciorul,cu diverse,obiecte,îmbrânciri,ștrangulare,mușcături,înjunghierii,arsuri sau chiar împușcături.De asemenea,femei care au fost victime ale unor parteneri agresivi relatează despre violuri și pervesiunile sexuale la care au fost supuse.Aceste suferințe fizice sunt acompaniate constant de cele psihologice,căci victimele sunt amenințate,manipulate,private adesea de resursele economice. Agresorul impune victimei izolarea socială,chiar și fața de alți membrii ai familiei,pentru că aceștia să nu afle suferințele care îi sunt provocate. Poate că suferința mentală cea mai periculoasă (pentru că este constantă) este cea provocată de ideea că în orice moment victima se află la bunul-plac al agresorului și fără putință de apărare.Conștientizarea acestei situații determină la victimă permanenta autoculpabilizare și căutare de soluții pentru a preveni incidente violente,torturante.Cei mai mici,copii,sunt cele mai mari victime ale violenței în familie.Recent cercetările au arătat că violența domestică la adulți și maltratarea copiilor apare deseori împreună.În 2006 au format un parteneriat cu UNICEF și Secretariatul General al Națiunilor Unite pentru a publica despre efectele violenței domestice asupra copiilor. Rezultatele au fost cutremurătoare.Pentru prima dată au fost investigate efectele acestei probleme.Ceea ce au descoperit a fost faptul că i-a ajutat sau ne ajută să înțelegem,de ce efectele violenței domestice reprezintă o problemă

5 Rapotul Organizației Mondiale Contra Torturii ( OMCT ) argumentează această idée,că violența domestică este o formă de tortură…..

atât de serioasă pentru cei afectați și de ce impactul asupra lor poate dura atația ani de zile.Iată o parte dintre efectele asupra celor mici,copii:- încetinirea dezvoltări emoționale,social și chiar fizice;- probleme școlare,concentrare defectuoasă și abilitați scăzute la

citit;- probleme de comportament și personalitate,inclusiv depresie și

urinare în pat;- probleme de interactivitate socială și în a-și face prieteni;- abilități scăzute în rezolvarea problemelor,recurgând adeseori la

un comportament agresiv și violența fizică.Violența domestică afectează viața femeiilor și copiilor în toate țarile lumii. Acesta este și motivul pentru care The Body Shop organizează campania la nivel global,încercând să scoată această problemă din spatele ușilor închise.Campania ,,Spune STOP violenței în familie”6.

Tipuri de abuz

Formele recunoscute de abuz domestic sunt: abuzul fizic,abuzul sexual,abuzul emoțional,psihologic,economic,social.Urmatoarele semne de indentificare,pe categorii de abuz,sunt important de recunoscut,cu amendamentul că un abuz se poate încadra ținând cont de frecvența,intensitatea și durata cu care el se produce.

- Abuzul fizic este forma cea mai raportată de abuz,aceasta nu înseamnă ca este neapărat forma cea mai frecventă și poate include:

loviri cu palma,cu pumnii,tras de par,zgâriere,ruperea oaselor,arsuri,răsucirea brașelor,izbirea victimei de pereți sau mobilă,aruncarea de obiecte și folosirea armelor;

include deasemenea și distrugerea bunurilor din casă, a mobilei,omorarea animalelor domestice,negarea trebuințelor de bază (deprivarea de somn și/sau alimentației) -alte clasificări include aceste tipuri de comportamente la abuzul psihologic,prin harțuirea și înspăimântarea victimei; atacurile pot fi amenințări la integritatea corporala (oase

rupte,răniri serioase). O mare parte a victimelor sunt amenințate cu moartea,cu arme (cuțite,topoare,arme de foc).Violența fizică se poate solda cu moartea și adesea la vătămări fizice agresive.

6 Heathy.Sănătate și diete,acest articol a fost publicat pe 10 septembrie 2007

- Abuzul sexual: violența sexuală este o formă de violență domestică.

Contactul sexual fără consimțământ este cosiderat atac sexual.Atacul sexual nu presupune neapărat folosirea forței fizice,el poate fi “realizat” prin metode de intimidare,harțuire,amenințare,constrângere.,,Abuzul sexual este orice contact sexual nedorit de catre partener.Mulți bărbați continuă să creadă că au dreptul nelimitat de a avea contact sexual cu soțiile lor”7.- Abuzul psihologic cuprinde,ca și comportamente manifestate de

catre abuzator: degradarea continuă și umilirea partenerei (este numită proastă,infidelă,parinte denaturat) ori alte apelative de acest gen care pot indica existența sau potențialul de violență domestică.

Chiar dacă abuzul psihologic și cel financiar (economic) nu sunt considerate comportamente criminale,ele sunt forme ale violenței domestice care pot duce la abuzuri de tip criminal.Include abuz verbal: comentarii umilitoare,insulte,jigniri (referitoare la aspectul fizic,inferioritate,incompetență,incapacitate de adaptare,rolurile de mamă,gospodină etc.)Amenințările cu violența și izbucnirile verbale violente induc în victimă sentimente de teroare,scaderea în timp a stime de sine,neîncredere în sine și sentimente de neajutorare care o împiedică mult timp să încerce ieșirea din relația abuzivă.Abuzul emoțional este folosit în manipularea și controlul partenerului.- Abuzul economicSurvine când barbatul are controlul total asupra resurselor financiare.Include: interzicerea angajării sau găsirii unei slujbe înafara casei și caștigarea unui venit care să-i confere femeii independență,neacceptarea participării ei la decizii referitoare la cheltuirea banilor,refuză să-i dea bani pentru necesitațile de bază (haine,mâncare)8.- Abuzul social este una dintre cauzele care duc la izolarea și

incapacitatea ei de a ieși din situația de violență.Include abuz verbal în fața altor persoane,umiliri,glume,criticism referitor la greutatea femeii,aspectul,sexualitatea,inteligența sa

7 Family Violence Professional Education Taskforce, 1991,pag.628 Family Violence Professional Education Taskforce,1991,pag 64

etc.,comportamente de control (urmărirea ei la serviciu și prieteni pentru a o verifica,acuzații de infidelitate,izolare prin denigrare în fața prietenilor și familiei,ceea ce o duce la evitarea contactelor sociale pentru a nu-și înfuria soțul,încuiarea sa în sau înafara casei,interzicerea accesului la telefon,n-o lasă să folosească mașina,etc.,,Rezultatul este umilirea publică a femeii și izolarea de prieteni și membrii familiei sale”9. Consecinţe ale violenţei domestice asupra victimelor

Violenţa domestică afectează toți membrii familiei sub toate aspectele: social,psihologic,medical,profesional.Efectele violenței domestice sunt grave și de durată,femeia victimă a violenței având nevoie de asistență psihologică,socială și medicală pentru a ieși din situația de violență și mai ales de a depași cu bine trauma.Consecințele violenței domestice nu se răsfrâng doar asupra femeii ci asupra întregii familii,a copiilor mai ales.Violența în familie duce la tulburări comportamentale ale copiilor (agresivitate,fugă de acasă,consum de droguri și alcool), probleme emoționale și mentale (sentimente de vinovăție, anxietate, izolare, mânie,depresie,nivel intelectual scăzut,deficit de atenție și concentrare,randament școlar scăzut).Copiii care cresc într-o atmosferă de violență,chiar dacă nu ei sunt victimele directe,prezintă tulburări mai profunde și de durată decât în cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor și neglijarii din partea părinților.

Trauma psihică este unul dintre cele mai semnificative efecte care apar în simptomatologia de tip victimologic.

Un numar semnificativ de persoane care sunt expuse unor evenimente traumatice stresante dezvoltă reacții psihologice de victimă. Două dintre cele mai frecvente manifestări sunt Tulburarea de Stres și Tulburarea de Stres Postraumatică.Nu toate persoanele expuse la un stres vor dezvolta aceste tulburări,chiar dacă sunt afectate într-o anumită măsură.Această traumă psihică nu este doar o simplă consecință a expunerii la stres; este deasemenea o consecință a felului cum un individ percepe un eveniment traumatic asociat cu un numar de caracteristici individuale.

9 Idem 8

Experiențele traumatice și vulnerabilitatea persoaneiVulnerabilitatea persoanei,asociată cu trauma psihică include factori externi și interni.Factorii externi se regasesc în mediul persoanei și include factori familiali și resursele sociale.Factorii interni sunt relativ stabili și include sănătatea mentală,nivelul de dezvoltare/maturizare,istoria de viață traumatică.

1. FACTORI FAMILIALI. Persoanele care nu mai traiesc cu familie nucleară,provin din familii disfuncționale,expuse violenței domestice,au în familie antecedente de boli mentale sau trăiesc în preajma persoanelor cu Stres Acut și/sau Stres Postraumatic pot deveni victime ale traumei psihologice.

2. FACTORI SOCIALI. Lipsa unui prieten apropiat,lipsa unor modele adulte pozitive înafara familiei și/sau lagătura cu organizații sau instituții pro-sociale crește vulnerabilitatea la traumatizarea psihică.Persoanele care se confruntă cu o traumă și nu au suport în prieteni sau rude suferă mai mult decât cei care au cel puțin o sursă de sprijin.

3. SANĂTATEA MENTALĂ. O boală mentală preexistentă influențează evoluția actuală a stresului și trauma consecventă psihologică.

4. NIVELUL DE DEZVOLTARE. Dacă imaturitatea în dezvoltare poate fi un factor protectiv în raportul cu prima traumă (ex. Copiii mici nu au înțelegerea complectă a unei prime amenințări,în schimb tinerii sunt într-o situație mare de risc pentru prima trumă).

5. ISTORIA TRAUMATICĂ. Un trecut cu trauma crește vulnerabilitatea la traumatizări ulterioare.

Consecințele violenței domestice asupra victimei sunt multiple și foarte serioase,ele apar de regulă pe toate planurile,în unele cazuri apar izolat,în funcție de factorii protectivi,dar toate includ impactul și rezonanța în câmpul psihic al persoanei afectate.

- Medicale- Psihologice- Sociale- Profesionale- Economice

Elemente specifice care diferenţiază violența domestică de alte forme de agresiune.

Violența domestică,comparativ cu alte tipuri de violență,are aspectele ei specifice,încriminate prin lege. Acestea sunt:

- Accesul permanent al agresorului la victimă.În spațiul privat al căminului nu există locuri sigure,de adapostire și tocmai de aceea agresorul are control total asupra victimei sau victimelor.Se evidențiază aici un aspect de terorizare și de neputință a victimelor.- Desfășurarea previzibilă a evenimentelor de violență,în forma

ciclică,cu episoade multiple,inevitabile și tot mai frecvente și severe în timp.

- Angrenarea întregului sistem al familiei.Toți membrii familiei violente devin victime –directe și indirecte- ale agresorului.- In cazul violenței domestice apar modificări de structură

personalitații tuturor celor implicați. Victima își va pierde încet stima de sine și va dezvolta indezirabile mecanisme defensive prin care va încerca să facă față situației.

Riscul de a ceda într-un anumit moment crește pe măsură ce situația se cronicizează.El poate ajunge un șomer cronic,un alcoolic păstrând relații cu mediul social din afara familiei doar în grupuri selectate din mediile marginale,cu tulburări de integritate socială.Cât despre modificările de personalitate ale copiilor sub influența atmosferei de violență în familie,statisticile care arată o trecere a comportamentelor violente de la o generație la alta în proporție de 75%, sunt probabil cea mai convingătoare și crudă mărturie.- Relatiile emoționale dintre cei doi poli ai conflictului sunt un alt

specific al violenței domestice.Poate că cea mai deviantă manifestare emoțională în relația agresor-victimă e sindromul Stockholm. Sindromul,descris în situații de teroare în care victimele ajung să se simtă legate emoțional de agresor,să fie de partea acestuia în cazul când s-ar lua măsuri din afară împotriva lui,e o manifestare patologică a ataşamentului.Regulii după care se instaurează această trăire sunt: amenințarea vieții și intercalarea unor momente de slabire a amenințării sau chiar de îngăduință și înțelegere,în cursul amenințării.

De asemenea,ținând seama de anormalul acestor trăiri,explicațiileamuzante ce se fac auzite adeseori în rândul celor ,,absenți’’: ,,stă pentru că ii place,dacă nu i-ar placea ar pleca” sau ,, nu mă amestec,pentru că dacă o fac ,ea va fi cea care mă va blama că am intervenit și îl va apăra pe agresor” sunt inacceptabile.- Caracterul secret,privat,care face victima să aibă un acces mai

mic la surse de sprijin,apare invariabil în cazul violenței în familie.

Dacă la început,victimele suprinse de agresor ar avea intenția de a căuta ajutor,de a spune celor apropiați,în timp,ele nu o mai pot face,deoarece se supun unui ordin mai mult sau mai puțin explicit al agresorului,acela de a-și îndeparta familia și prietenii,cei la care ar putea să recurgă în momentele dificile.- Ne-intervenționismulReprezenta tendința celorlalți de a trece sub tăcere astfel de manifestări și e un specific consemnat de toată literatura în domeniu.- Aspecte de toartură ale femeii victimă sunt prezente în violența

domestică.- Violența domestică are un registru larg de manifestări:

psihice,fizice,sexuale și sociale.Ele se pot combina într-un amalgam infernal și cu anumite consecințe evidente,de suprafață,dar și de profunzime asupra victimelor.

Femei care își pierd încrederea și bucuria vieții,copii care cresc învățând violența ca pe o metodă de schimb în relațiile cu ceilalți, apar modificări profunde în cazul victimelor violenței domestice.

Legislaţia violenţei domestice Din punct de vedere legislativ,violenţa în familie, are mai multe reglementări legale,dar cea mai importantă este Legea nr. 217/2003 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie.Ea definește violența în familie și oferă informații exacte despre organizarea și atribuțiile Agenției Naționale pentru Protecția Familiei (ANPF), agenție ce are ca scop protejarea,sprijinirea și îndrumarea victimelor violenței domestice.De asemenea există reglementări exacte în Codul Penal,reglementări ce au ca scop prevenirea,combaterea acestui tip de infracțiuni, pedepsirea agresorilor,dar mai ales protejarea victimelor și sunt următoarele exemple:

Art.180 Lovirea sau alte violențe;Art.181 Vătămarea corporală;Art.182 Vătămarea corporală gravă;Art.189 Lipsirea și libertatea în mod ilegal;Art.190 Sclavia;Art.191 Supunerea la muncă forțată sau obligate;Art.193 Amenințarea;Art.197 Violul;Art.198 Actul sexual cu un minor.Toate infracțiunile enumerate mai sus fac parte din ,,fenomenul violență domestică”.

Statistici privind violența domestică

In România,numărul violenței în familie a crescut cu 50% în ultimii 5 ani,de la 8.104 în 2004 la 12.161 în 2009,în același interval înregistrându-se 778 de decese cauzate de incidentele domestice.10

Cea mai mare pondere în cazurile de violență domestică din intervalul 2004-2009 o au victimele de sex feminin din grupele de vârstă 0-14 ani (17,69 %), 25-35 ani (14,25%) și 35-45 ani (14,16%).În ceea ce privește demersurile legale,întreprinse de victimele violenței în familie,37% dintre acestea au solicitat expertiza medico-legală,30% au depus plângere la Poliție,iar 2% au început procedura de divorț.11

Victimele sunt agresate zilnic,în cea mai mare proporție urmată de cea săptămânală.Femeiile sunt principalele victime ale violenței în familie.În primele 6 luni din 2009,aproape 50% dintre victime în cazurile de violență domestică au fost femeile,18% bărbații,iar restul cazurilor au sexul neprecizat,potrivit statisticilor.12

În regimul lui Ceaușescu toate româncele erau ,,muncitoate neobosite”, însă azi femeile din România încearcă să se impună în politică și economie depășind obstacolele unei societați încă puternic dominată de bărbați.

10 Potrivit Agenției Naționale pentru Protecția Familiei (ANPF)11 Arată datele ANPF12 Relatează Realitatea.net

În România,o femeie este lovita o dată la 2 minute,așa arată statisticile recente.Așa se întâmplă într-o societate unde violența se învață în familie și principala cauză care o generează este alcoolismul.13

Violența în familie,potrivit unor ONG-uri care se ocupă de această problemă,nu cunoaște diferențele de clasă socială,iar femeile sunt lovite și umilite indiferent de statutul pe care îl ocupă în societate.Iar eradicarea fenomenului este până la urmă o problemă care trebuie rezolvată de autorități.În România sunt multe femeii care sunt victimele violenței domestice,iar decesele în urma bătăilor crunte și a abuzurilor îngroașă statisticile.În perioada 2004-2009,potrivit cifrelor agenției Naționale pentru Protecția Familiei,s-au înregistrat 60 de mii de cazuri de violență în familie.În fapt,numărul lor este mai mult,mult mai mare.Majoritatea femeilor abuzate nu-și reclamă partenerul violent.Așa se face că,potrivit acelorași date,aproape 800 de cazuri de violență domestică au dus la decesul victimei. (ex. ,,Şi-a lovit în cap soţia apoii-a dat foc,în Constanţa; Femeie măcelărită de propriul soţ într-un autobuz în Braşov; O femeie din Bacău bătută măr de soț pentru că nu câștiga suficienți bani”).Femeiile care se află într-o astfel de situație,adică sunt bătute și abuzate de soți sau iubiți,pot cere ajutor mai multor instituții.Se pot adresa în primul rând Poliției sau Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului din județul lor.Sunt de asemenea ONG-uri și centre specializate care pot oferi sprijin.În România,există 50 de adăposturi pentru victimele violenței domestice,2 centre de recuperare și 6 centre destinate agresorilor.Puține la nivelul național,dar există. Toate statisticile arată numărul victimelor violenței domestice este în România într-o continuă crestere.14

Cercetările întreprinse în diferite țări au scos la iveală proporția îngrijorătoare a violenței asupra femeii.Pentru S.U.A se apreciază ca fiind cuprinsă între 1,8 și 4 milioane de femei15; alte studii vorbesc de 12 milioane de femei maltratate în familie.16

Pentru Germania aprecierile sunt între 100.000 și 4 milioane de femei-aproape fiecare a treia femei casătorită pe an.17

13 Articol publicat în Osservatorio-Balcani14 Family Time antena 1,articol publicat pe 9 noiembrie 201015 Brukoner 198216 Pagelow 198417 Lau 1979

Studiile întreprinse în Filanda arată că numărul femeilor victime ale violenței în familie este între 40.000 și 60.000 în fiecare an.În concluzie,cercetările făcute la nivel global,sau analizate la nivel global,arată că numărul cel mai mare de abuzuri au loc în casă,între membrii familiei,și că din confruntarea dintre femei și bărbați,victimele sunt mai ales femeile,iar autori sunt în majoritatea cazurilor bărbați.Dobash & Dobash au constat că: în 90% din cazurile de violență domestică autorii sunt bărbați,iar femeile reprezintă doar 9%.Dintre cazurile de violență îm familie:76% victime sunt femeile11% victime sunt copii1% victime sunt bărbați

Instituţile care ţin cont de violenţa domestică Victima violenței domestice se poate adresa următoarelor instituți:- Poliția: pentru a depune plăgere împotriva agresorului;- Unitățile de primire urgente din cadrul spitalului sau medicului

de familie,pentru îngrijiri medicale;- Direcția de Sănătatea Publică;- Direcția de Muncă,solidaritate Socială și Familie: compartimetul

pentru combatrea violenței în familie,pentru a obține informații,consiliere și îndrumare către instituțiile competente;

- Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului: pentru a beneficia de servicii sociale specifice;

- Serviciul de Medicină Legală: pentru a obține certificat medico-legal;

- Comandamentele de jandarmi;- Inspectoratul Scolar;- Agenția Națională pentru Protecția Familiei;- Centre de Violență în Familie: adăposturi,centre de recuperare

pentru victemele violenței domestice,pentru a beneficia de găzduire temporară,asistență socială,consiliere psihologică și juridică,reinserție socială și profesională,informare sau indrumare către alte instituții;

- ONG,organizatii neguvernamentale care oferă servicii sociale specializate pentru victemele violenței în familie. Nivelul de conștientizare a violenței domestice de către

specialiști

Conştientizarea fenomenului de violență domestică s-a petrecut relativ recent în lume.Începuturile se situează prin anii ’70 în societatea britanică.Acest semnal de alarmă și-a avut imediat răspunsul în SUA.Comisia Drepturilor Civile a avut o inițiativă federală lansată sub titlul: ,,Femeia bătută”; o problemă a politici publice.18

Această campanie a atras imediat fonduri,crearea de servici de urgență de tipul refugiilor,schimbări de legislație pentru protecția victimelor și a lansat conceptul de ,,violență domestică”.În fiecare an, peste 1,5 milioane de femei din SUA necesită tratament medical ca urmare a injurilor suferite în urma episoadelor de violență domestică.19

Violența domestică este un fenomen social care poate fi asociat cu o maladie socială. Cu toate acestea,luarea în considerare a violenței domestice ca o problemă de sănătate publică necesită o politică și servicii sociale adecvate.Profesioniști practicanți chemați să se implice în abordare complexă a violenței domestice sunt medicii,psihologii,asistenții sociali,juriști și poliția.În absența unei pregătiri inițiale și a posibilitaților de specializare în domeniul prevenirii și intervenției în violență domestică,atitudinea specialiștilor oscilează între amuzament și compasiune,ceea ce generează o conduită profesională superficială adresată în special simptomului,și mai puțin cauzei.Nu există nici reglementări care să oblige specialistul la o intervenție asupra violenței domestice. Polițiști,din 1998 au primit noi reglementări prin care sunt chemați să intervină în situații de violență în familie,dar există absența unei pregătiri speciale.În ceea ce priveşte pe jurişti,ei recunosc că singura lege aplicabilă în situațiile de violență este codul Penal și se referă la vătămările corporale de orice fel. Și tot ei consideră că această lege este suficientă pentru încriminarea violenței domestice și menționează că,deoarece violența domestică se petrece în general ,,în spatele ușilor închise”,se recurge rar la această lege.Vederea juriștilor asupra fenomenului este una de suprafață, nespecifică,așa cum este și legea invocată și,în general, consideră violența domestică doar ca pe un argument pentru susținerea

18 Stark,Flitcraft,199819 American Medical Association Council on Scientific Affairs,1992,apud Stark,Flitcraft,1996

divorțului partenerilor,și nu ca pe un eveniment care necesită abordare separată,specială.Această categorie de juriști exemplifică însă o realitate care trebuie avută în vedere: orice lege sau serviciu care există în comunitate funcționează pe terenul mentalității.Dacă mentalitatea comună nu încriminează și nu consideră gravă problema violenței domestice,ca fiind o dramă ce afectează viețile membrilor familiei,făcând victime care trec de la o generație la alta, reglementările sau serviciile care apar rămân fără audiență.Există și juriști care afirmă insuficiența legislaței și recunosc posibilitațile de a schimba atitudinea comună față de violența domestică prin aplicarea unor legi mai precise și mai severe.Una dintre problemele care apar în general în rândul specialiștilor și care se datorează lipsei de înțelegere profesională a fenomenului de violență domestică este faptul că interesul și viziunea lor asupra intervenției se opresc la:- pedepsirea agresorului;- eventual,sprijinirea victimei.Viziunea intervenției educative și terapeutice la nivelul agresorului și a familiei,luată ca unitate de intervenție,ca și viziunea acțiunilor preventive sunt aproape absente.Violența domestică este un subiect important.50% dintre femeile victime ale violenței în familie ajung în servicii de psihiatrie cu acuze grave în general neurotice,cum ar fi insomnii,anorexie.20

Singurul serviciu medical unde femeile victime sunt luate în considerare ca atare s-a dovedit a fi serviciul de medicină legală.Femeile ajung aici mânate de dorința de a abține un certificat medical prin care să se protejeze într-un fel față de agresor.Serviciile pentru investigații medico-legale,fiind solicitate de victime,manifestă un interes real pentru o mai bună cunoaștere a fenomenului și crearea unor servicii de sprijin.Pentru a face aceste investigații,este necesar ca,la nivelul comunitații,violența domestică să apară ca un rău care trebuie tratat,și nu ascuns sau ignorat,căci: ,,Faptele care nu se văd și sunt ignorate continuă să existe.”21

Până la a exista servicii,legi,până la specialiști pregătiți, conștientizarea pericolului,violența în familie continuă să fie privită

20 Violence in the family,199421 Huxley

atât de către specialiști,cât și de către comunitate ca un subiect de rușine,compasiune,amuzament și chiar iritare.Obstacolele privind crearea și implementarea unei politici sociale favorabile familiei:22

- naționalismul;- limitele translației demografice;- ignoranța și indiferența;- conflictele valorice;- absența unui demers integrativ în politicile sociale;- insuficiența fondurilor alocate.Consider că ignoranța și indiferența exprimate de mentalitatea românească,fenomene ilustrate în cercetare,caracterizând mediile incriminate de lucrarea citată,dar,în egală măsură aproape,și mediile educative sau de specialitate,sunt principala cauză a absenței unei politici sociale de crearea a unor spații pentru victime și de intervenție preventivă complexă.

Nivelul de conştientizare a violenței domestice în comunitați

Obiectivul cercetării din 1996 a fost investigarea opiniei publice privind înțelegerea complexității fenomenului,precum și atitudinea față de fenomenul de violență în familie.Totalul de 78 de persoane care au răspuns,dintre care 48 sunt femei și 30 sunt bărbați,cu vârstele cuprinse între 20 de ani (studenți) și 61 de ani,se repartizează astfel:- 20 de subiecți au fost studenți aleatoriu,pe stradă;- 29 de subiecți au fost studenți,ingineri;- 15 subiecți proveneau din mediul educațional;- 8 din cel medical. La întrebarea privind prezența unor comportamente violente între părinți,în familia subiectului investigat,în copilaria acestuia, răspunsurile apar semnificativ pozitive.Subiectul investigat care are o formațiune profesională cu mai mare înțelegere asupra fenomenului (de exemplu,o formație medicală) sau în cazul în care este asigurat anonimatul total al subiectului (pe stradă),răspunsurile atestând prezența scenelor de violență în propria copilărie între părinți apar la jumătate dintre subiecții

22 Lucrarea Politici Sociale,coord. Zamfir,1995

intervievați. În realitate,procentul subiecților care au trăit experiența unor scene de violență domestică în casă copilăriei lor este mult mai ridicat.Pe de altă parte,pe stradă,unde anonimatul era total,precum și în mediul medical,unde exista o altă comprehensiune și atitudine față de situațiile anormale,apar procente ridicate.O altă întrebare,vizând indirect frecvența fenomenului,este formulată astfel: ,,Cunoașteți personal o femeie care a fost lovită de soț sau partener?”.Din 78 de persoane care răspund,doar 26 (dintre care 23 sunt studenți) neagă că ar cunoaște astfel de situații. Rezultă o cunoaștere a fenomenulu în proporție de 66%.Această întrebare,precum și relevanța răspunsului sunt agravate de întrebările referitoare la:

a) timpul când s-a petrecut evenimentele de violență domestică despre care stiu;

b) dacă au cunoștință despre femei gravide care au fost bătute de soț.

69% din populație afirmă că evenimentele de violență domestică pe care le menționează s-au petrecut recent (în cursul anului). 20% din subiecți, comparabil cu statisticile americane23,confirmă cunoașterea unor situații în care femei gravide au fost bătute de parteneri.Statisticile americane arată că femeile gravide sunt bătute de partenerii lor în proporție de 15-25%,și că agresiunile la care este supusă gravida sunt cauza cea mai frecventă a handicapurilor prezentate de copil la naștere.24

Răspunsurile subiecților mai arată că,în proporție de 43%,aceștia cunosc femei care au necesitat îngrijiri medicale în urma agresiunilor partenerului. Revenind la statisticile americane,acestea arată că,în fiecare an,mai mult de un milion de femei necesită tratament medical în urma evenimetelor de violență domestică .Răspunsurile la întrebarea referitoare la comportamentul violent al propriului partener sunt relevante privind sentimentul de stimă pe care îl trăiește victima tratamentelor agresive ale partenerului. Din 50 de subiecți investigați,15 (aproximativ 30%) refuză să răspundă,și aceasta chiar în situația de deplin anonimat a sondajului făcut aleatoriu,pe stradă.

23 Național Victim Center and Crime Victimes Research and Treatment,Center’s 1994 Report24 Oklahoma Coalition on Domestic Violence and Sexual Assault,1994

Întrebarea privind propria opinie asupra tratării cu violență a femeii în familie a suscitat răspunsuri relevante pentru luarea unuor măsuri de intervenție pe plan național:

- 50% din totalul de subiecți au considerat că violența domestică este în creștere;

- 16 subiecți (20%) consideră că ar trebui făcut ceva,dar nu au nici un fel de sugestie;

- Apar răspunsuri negative astfel: deși apare evidentă conștientizarea tot mai pregnantă,la mai mult de jumătate dintre subiecții intervievați,a riscului și a aspectului de anomalie a violenței domestice,au existat și răspunsuri dezarmante de tipul: ,,Nu cred că e o problemă care trebuie luată în considerare” (bărbat inginer); ,,Nu cred că este o situație care merită atenție și oricum nu se va face nimic” (bărbat pe stradă); ,,Poate că unele femei merită bătaie.Poate nu este cea mai bună metodă,dar este cea mai la îndemână” (bărbat pe stradă); ,,Există situații când bătaia este bună” (student); ,,Femeia trebuie să se teamă de bărbat” (student); ,,Femeia trebuie să fie un ajutor pentru om.Dumnezeu trebuie să mențină dragostea între ei” (student).

Consider că răspunsurile studenților sunt cele mai îngrijorătoare.Femeia este exclusă din conceptul de ,,om” și este considerată o entitate menită ,,să fie un ajutor pentru om”; aceste răspunsuri venite din partea tinerei generații obligă societatea la luarea unor măsuri educative urgente.Referitor la cauze,opinia publică vede,în ordinea descrescătoare a frecvenței cu care apar,următoarele situații ca fiind generatoare de violență domestică:- nivelul de trai scăzut;- toleranța femeii față de violență;- lipsa de cultură;- tradiția care favorizează poziția bărbatului;- prezența copiilor în familie;- dependența materială a soției de soț;- alcoolul.Este relevant faptul că doar 17 persoane din 78 au răspuns la întrebarea privind cauzele. Celelalte persoane intervievate răspund că nu știu care ar putea fi cauzele.Acest răspuns vădește mai degrabă o îngrijorătoare lipsă de interes pentru fenomenul violenței domestice. Subiecți nu consideră violența

în familie ca pe un fenomen grav,care necesită o bună înțelegere și stabilirea unor practici adecvate,speciale,de intervenție.La întrebare referitoare la tipurile de schimbări care ar trebui să se producă în societate,doar o treime dintre persoanele care au fost intervievate au răspuns la această întrebare,iar ordinea frecvenţei cu care apar,sugestiile sunt următoarele:- instituții de protecție;- legi;- educația comunitară;- cunoașterea fenomenului la nivelul comunității și al

profesioniștilor.Așadar,opinia publică din România nu este pregătită să înțeleagă fenomenul violenței în familie. Răspunsurile tinerei generații ne fac să credem că încă nu poate fi vorba nici măcar de a discuta cu interes,pertinența și atitudine deschisă acest subiect.Ca o concluzie la datele relevate de investigarea opiniei publice,se poate spune că ignoranța și indiferența,puternic înrădăcinate în mentalitatea românescă,reprezintă principala cauză a absenței unei politici sociale de creare a unor spații sigure pentru victime,de luare a unor măsuri preventive și de intervenție complexă și de reglementare legală protectivă eficientă.

Strategii generale de abordare a violenţei domestice

Reamintim faptul că violenţa fizică nu survine niciodată izolat,ci în conexiune cu alte tipuri de abuz.Victima de regulă încearcă să se adapteze situațiilor de violență în primele stadii. Motivele pentru care rămân femeile în situație de violență: speranța că lucrurile se vor îmbunătați; promisiuni din partea abuzatorului; dependență emoțională și/sau financiară; sentimentele de loialitate și iubire față de agresor,combinate cu frică de bătăi ulterioare; se simte incapabilă să facă față singură vieții; lipsa de suport și presiune din partea grupurilor sociale (familia de origine,grupul de colegi); izolare socială care se agravează în timp; existența copiilor ( nu dorește să-i priveze de prezența tatălui); interdicți religioase de separare; stereotipii de rol masculin și feminin,ineficiența unor demersuri anterioare de ieșire din situația de violență.

În momentul când ea apelează la suport exterior,de regulă nu mai poate gestiona situația de violență și nu găsește resurse nici externe nici interne ca să reușescă sau se află în pericol aproape constant.

De foarte multe ori,ea dorește ca violența să înceteze,nu ca să rupă relația cu partenerul. Ea poate fi confuză,disperată,înfricoșată,neclară în idei și nu își poate identifica ușor nevoile și resursele.Pentru ușurarea demersurilor se poate urma o strategie de lucru:Strategia aplicabilă în abordarea situației de violență domestică urmează următorii pași și implică activ clientul în propria capacitare:

a) Intervievarea. Începe cu întrebări generale și treptat se focusează spre întrebări particulare referitor la violența în familie.Întrebările abordează stilul de rezoluție a conflictelor,abuzul verbal și fizic.

Poate urma un standard de interviu semi-structurat,permițând victimei și descărcarea emoțională.Această procedură necesită o formare specială în tehnici de intervievare a victimelor.

b) Evaluarea gradului de pericol/risc. Este importantă în identificarea pașilor de intervenție ,limpezește controversa referitor la existența violenței. Informații relevante: consumul de drog sau alcool,episoade agresive anterioare,contacte anterioare cu poliția sau alte instituții,riscul de omucidere.

Informațiile de aflat se vor centra pe evaluarea riscului și letalității (amenințări cu moartea,abuzul sexual,tentative suicidare etc.).

c) Responsivitate la raportarea victimei. Este importantă atitudinea față de mărturisirea victimei. Elemetele pozitive în abordarea victimei: ,,povestea” să fie crezută,victima nu este vinovata pentru comportamentele abuzive,confidențialitatea asupra informațiilor date.

d) Planul de siguranță. La baza elaborării planului de siguranță stă identificarea resurselor clientei (materiale,sociale, psihologice, legale,etc.) și ale comunității (servici de asistare,suport,grupuri,adăpost,servicii sociale,telefoane de urgență).Se stabilește,conform riscului,dacă situația necesită intervenție de urgență și protecție (adăpost,ordin de restricție,consiliere de urgență etc.) sau intervenția pe termen mediu și lung.

e) Monitorizarea. Este necesară coordonarea serviciilor de suport a victimei,nu includerea unei verigi eficiente de management de caz.

Are ca scop revizuirea planului de intervenție și monitorizare rezultatelor,reconstituirea cognitivă a atitudinii victimei față de violență și capacitatea sa în cazul blocajelor sau distorsiunilor cognitive care împiedică procesul de recuperare și securitate.Motivul principal este dificultatea de ieșire dintr-o situație de violență de cauzalitate multiplă.

f) Documentarea. Etapă necesară datorită riscului de omucidere sau suicid,injurii fizice.În primul rând,documentarea periculozității și pașilor de urmat reduce riscul,protejează victima,asigură securitatea sa.În al doilea rând,victima este adesea izolată și lipsită de suport exterior. Informațiile documentate asigură probatoriul în demersurile de care se pot beneficia (custodia copiilor,divorț,etc.). Nu în ultimul rând,o documentarea profesionistă furnizează validitatea asupra informațiilor și credit pentru victimă.

O abordare eficientă presupune colaborarea între specialiștii și insituții care pot proteja și recupera victima,respectând valorile și principiile de bună practică și apărare și dreptul le securitate a persoanei.Având domenii diferite,dar nu necesar exclusive,aceștia pot accesa resurse informaționale și tehnice multiple care pot aduce un plus de acuratețe în stabilirea profilului și deciziilor de rezolvare a situațiilor de violență intrafamilială.Sinonim pentru violenţa domestică se mai utilizează termenul violenţă intrafamiliară.Concluzia mea este că ,violența domestică,se află la originea celor mai dificile probleme sociale ale comunităților.Atâta vreme cât violența domestică e ignorată,lăsătă să își continuie existența secretă și devastatoare,nu putem vorbi de o reală politică socială,ținând spre o bună calitate a vieții individului și a familiei.Violența domestică nu este luată în seamă atât căt să se vadă adevărata față a acestei probleme,care afectează pe toți membrii familiei,ducând la traume atât fizice cât și psihice.Violența domestică este un rău în orice societate,fiind un fenomen cu impact negativ asupra sănătății.Spune: ,,STOP VIOLENȚEI DOMESTICE!”