In vino In vino

veritas !veritas !

Vinul a fost întotdeauna considerat licoarea zeilor. Romanii l-au numitVinul a fost întotdeauna considerat licoarea zeilor. Romanii l-au numit vinumvinum,, denumire denumire

care s-a și pastrat, iar Alexandru cel Mare spunea despre vin că estecare s-a și pastrat, iar Alexandru cel Mare spunea despre vin că este "sângele vi"sângele vittei-de-vie, ei-de-vie, puterea pământului puterea pământului ssi eternitatea soarelui".i eternitatea soarelui".

Istoria vinului

Prima atestare scrisă în ceea ce privePrima atestare scrisă în ceea ce privesste viticultura apare în Vechiul Testament, te viticultura apare în Vechiul Testament, unde se povesteunde se povestesste despre Noe, care avea o podgorie te despre Noe, care avea o podgorie ssi făcea vin. i făcea vin. Se presupune ca viSe presupune ca vitta-de-vie a fost adusă din Asia Mică, în urma cu 8.000 de ani a-de-vie a fost adusă din Asia Mică, în urma cu 8.000 de ani ssi a i a fost cultivată intens de greci fost cultivată intens de greci ssi fenicieni, care erau recunoscui fenicieni, care erau recunoscutti în regiunea i în regiunea mediteraneană ca fiind mari producatori de vin, iar numeroasele fresce descoperite în mediteraneană ca fiind mari producatori de vin, iar numeroasele fresce descoperite în mormintele din Valea Nilului confirmă că mormintele din Valea Nilului confirmă că ssi egiptenii s-au ocupat de cultivarea vii egiptenii s-au ocupat de cultivarea vittei-de-ei-de-vie. vie. Romanii au învaRomanii au învattat popoarele cucerite arta vinificaat popoarele cucerite arta vinificattiei, iar soiuri diverse de vin, cum ar fi iei, iar soiuri diverse de vin, cum ar fi Riesling, Pinot Noir, Chardonnay si Cabernet au fost obţinute din struguri care deja Riesling, Pinot Noir, Chardonnay si Cabernet au fost obţinute din struguri care deja creşteau pe teritoriul Francreşteau pe teritoriul Franttei sau Germaniei de astăzi.ei sau Germaniei de astăzi.

În ceea ce privește România, prima mențiune scrisă despre viticultura dacică o avem de la geograful antic Strabon (66 i.Hr. -  24 i.Hr.). Ea se referă la măsura adoptată de regele Burebista (82 i.Hr. - 44 i.Hr.), fauritorul statului dac centralizat, privind desființarea viilor. Se bănuiește că decizia luată de Burebista, în urma sfatului marelui preot Deceneu, nu a avut neaparat ca scop curmarea exceselor populației, în ceea ce privește consumul de vin, cît mai ales desființarea tentației pe care viile din Dacia o exercitau asupra popoarelor străine, care veneau aici, mai cu seama din răsărit, atrase de roadele viilor din Dacia.

Muzeul din Speyer, Germania, are printre exponate o sticlă de vin datând din anul 350, rămasă sigilată din vremea romanilor. Recipientul, rămas intact vreme de 1.650 de ani, conţine un lichid alb. Vinul, despre care cercetătorii cred că provine din recolta locală, a fost descoperit abia în 1867, în sarcofagul unui nobil roman local. Sticla a intrat în colecţia muzeului de istorie acum peste o sută de ani. -

II.II.Clasificarea vinurilorClasificarea vinurilorIndiferent de categoria de calitate, vinurile pot fi:Indiferent de categoria de calitate, vinurile pot fi: albe albe

roze roze rosiirosiiVinurile sunt Vinurile sunt

clasificate in:clasificate in: vinuri de masa (consum curent) vinuri de masa (consum curent) vinuri de calitate vinuri de calitate vinuri specialevinuri speciale

Vinurile de masa (de consum curent)Vinurile de masa (de consum curent) sunt usoare, anonime, fara a avea pretentii de dentitate de soi sau de podgorie. taria alcoolica minima este de 8,5% in volum. Vinurile de calitateVinurile de calitate se obtin din soiuri de struguri cu insusiri tehnologice superioare, cultivate in areale viticole delimitate. in functie de nivelul lor calitativ determinat de arealul de producere, soi si tehnologia de vinificatie pot fi: vinuri de calitate cu indicatie geografica, denumite si vinuri de calitate superioara (Vs);vinuri de calitate cu indicatie geografica, denumite si vinuri de calitate superioara (Vs);

vinuri cu denumire de origine controlata (DOC)vinuri cu denumire de origine controlata (DOC)

VinuriVinurilele de calitate superioara (Vs) de calitate superioara (Vs) - au taria alcoolica de minim 9,5% vol, cu mentiunea zonei geografice de producere, eventual si denumirea soiului sau a sortimentului. Exportul acestor vinuri poate fi facut sub denumiri generice similare cum ar fi “Landwein”, “Vin de Pays”, “Country Wine” etc

Vinurile de caliate superioara cu denumire de origine controlata Vinurile de caliate superioara cu denumire de origine controlata (D.O.C)(D.O.C) - - au personalitatea locului de producere, soiului si modului de cultura, iar denumirea de origine este constatata prin traditie. Taria alcoolica minima dobindita este de 11% vol, iar strugurii din care provin trebuie sa aiba un continut minim in zaharuri de 190 gr/l. Vinurile DOC pot fi:Vinurile DOC pot fi:

de origine controlata (DOC),de origine controlata (DOC), cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOC-CMD.CT sau CIB).cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOC-CMD.CT sau CIB).

O alta clasificare este data de continutul in zaharuriO alta clasificare este data de continutul in zaharuri . . Din acest punct de vedere, vinurile pot fi:Din acest punct de vedere, vinurile pot fi:

SeciSeci - cu continut in zaharuri de pina la 4 gr/l- cu continut in zaharuri de pina la 4 gr/l DemiseciDemiseci - cu continut in zaharuri cuprins intre 4.01 gr/l si 12 gr/lcu continut in zaharuri cuprins intre 4.01 gr/l si 12 gr/l DemidulciDemidulci -- cu continut in zaharuri cuprins intre 12.01 gr/l si 50 gr/l cu continut in zaharuri cuprins intre 12.01 gr/l si 50 gr/l DulciDulci -- cu continut in zaharuri de peste 50 gr/l. cu continut in zaharuri de peste 50 gr/l.

Tipuri de vinTipuri de vin CaloriiCalorii

Vin alb dulceVin alb dulce 110-150110-150

Vin alb secVin alb sec 100-140100-140

Vin roșuVin roșu 135-165135-165

Vin spumantVin spumant 158158

Vin dulce pentru desertVin dulce pentru desert 190-275190-275

Valoarea nutritivă a vinurilorValoarea nutritivă a vinurilor

Numărul de calorii diferă în functie de tipul de vin si depinde în primul rând de concentratia de alcool a vinului. Astfel, un vin mai dulce cu o concentratie mică de alcool, poate conține mai puține calorii decât un vin sec cu o concentratie mare de alcool

Carbohidratii provin din zahar si alcool. Carbohidratii provin din zahar si alcool. Vinul contine intre 9 si 19 grame de carbohidrati per portie (177 ml.). Vinul contine intre 9 si 19 grame de carbohidrati per portie (177 ml.). Aceasta estimare nu este valabila insa si pentru vinurile cu arome, in cazul carora valorile sunt mult mai mari.Aceasta estimare nu este valabila insa si pentru vinurile cu arome, in cazul carora valorile sunt mult mai mari.

VinurileVinurile  contin un nivel de alcool etilic ce variază între 8 si 16%, glucide 4-18% (în functie de nivelul acestora vinurile se clasifică în dulci sau seci), urme de elemente minerale, urme de vitamine Hidrosolubile (complex B, C).

AlAltti compui compussi din compozii din compozittttia vinului:ia vinului:

Fluor: 40% Fluor: 40%

Magneziu: 10% Magneziu: 10%

Potasiu: 5% Potasiu: 5%

Fier: 4% Fier: 4%

Vitamina B6: 4%Vitamina B6: 4%

Vitamina B2: 3% Vitamina B2: 3%

Fosfor: 3% Fosfor: 3%

Colina: 2%.Colina: 2%.

III. III. TehnologiaTehnologia de obținere a vinurilor de obținere a vinurilor

 În funcţie de procedeele şi operaţiile tehnologice cu ajutorul cărora În funcţie de procedeele şi operaţiile tehnologice cu ajutorul cărora struguriisunt transformaţi în vin şi de succesiunea desfăşurăriistruguriisunt transformaţi în vin şi de succesiunea desfăşurării lor, se lor, se cunosc două tehnologiide bază, şi anume:cunosc două tehnologiide bază, şi anume:

tehnologia de obţinere a vinurilor albe (vinificaţia în alb)tehnologia de obţinere a vinurilor albe (vinificaţia în alb)

tehnologia de obţinere a vinurilor roşii (vinificaţia în roşu)tehnologia de obţinere a vinurilor roşii (vinificaţia în roşu)

Schema tehnologică de obținere a vinurilor roșii

Descrierea procesului tehnologic

Receptia strugurilorReceptia strugurilor -- Controlul de calitate începe din faza de recoltare a strugurilor când se urmăreşte ca strugurii culeşi să corespundă cerinţelor de calitate pentru a asigura obţinerea unor vinuri cu parametrii specifici tipologiei de vin dorite. La sosirea strugurilor la cramă se verifică dacă aceştia sunt copţi, sănătoşi şi fără defectele amintite anterior. Dacă se constată frunze, pământ sau struguri depreciaţi datorită unor boli aceştia vor fi separaţi, scoşi din strugurii ce urmează a fi presaţi.

Zdrobirea-desciorchinarea Zdrobirea-desciorchinarea -- Tehnologiile moderne de vinificatie impun utilizarea desciorchinătoarelor Tehnologiile moderne de vinificatie impun utilizarea desciorchinătoarelor înaintea zdrobirii pentru a micșora trecerea taninurilor astringente din ciorchin în mustul proaspăt si astfel evitareaînaintea zdrobirii pentru a micșora trecerea taninurilor astringente din ciorchin în mustul proaspăt si astfel evitarea gustului ierbos și de ciorchin în vin.gustului ierbos și de ciorchin în vin.

Sulfitarea mustuielii -Sulfitarea mustuielii - este o operatie importantă care asigură protectia antiseptică si antioxidantăSepararea mustului ravac – – se execută cât mai repede.Presarea boștinii se realizează cu se execută cât mai repede.Presarea boștinii se realizează cu prese pneumaticeprese pneumatice. .

Macerarea-fermentareaMacerarea-fermentarea – pentru obtinerea unor vinuri cu o culoare intensă si arome fine se recomandă mentinerea unei temperaturi de fermentare de 28oC.

Durata macerării se stabilește în funcDurata macerării se stabilește în functtie de soi, starea de sănătate și tipul de vin dorit. Poate varia de la câteva zileie de soi, starea de sănătate și tipul de vin dorit. Poate varia de la câteva zilepână la 3 săptămâni.până la 3 săptămâni.

Presarea Presarea ssi scurgereai scurgerea – – în urma presării în urma presării ssi scurgerii rezultă vinul de presă.i scurgerii rezultă vinul de presă.

Fermentația finală Fermentația finală –– vinul tânăr rezultat de la scurgere-presare este trimis în recipienți pentru perfectarea fermentației alcoolice.În această etapă se urmărește realizarea fermentației malolactice.

.

Îmbutelierea vinuluiÎmbutelierea vinului – – înainte de îmbuteliere vinurile se verifică dacă este sănătos, bine stabilizat, perfect limpede și corespunde sortimentului pentru îmbuteliat

Etapele principale ale îmbutelierii constau în:Etapele principale ale îmbutelierii constau în:

Spălarea/clătirea sticlei ;Spălarea/clătirea sticlei ;

Umplerea sticlei cu vin filtrat steril ( dopuire, capsare) ;Umplerea sticlei cu vin filtrat steril ( dopuire, capsare) ;

Aplicarea capsulei termocontractabile ;Aplicarea capsulei termocontractabile ;

Etichetarea, așezarea în lăzi/cutii.Etichetarea, așezarea în lăzi/cutii.

IV. Metode de controlIV. Metode de control

Conceptul de “calitate a vinurilor”, faţă de alte produse, este destul de greu de definit datorită caracterului complex şi interpretării sale subiective, dar conţine totuşi câteva elemente precise şi, în prezent, unanim acceptate.

Calitatea se referă în primul rând la condiţiile de autenticitate şi de tipicitate din ce în ce mai sever reclamate de către consumatori. Vinul trebuie să se caracterizeze prin personalitate şi să poarte amprenta specifică imprimată de factorii care stau la baza realizării sale: soiul, condiţiile naturale si tehnologia de producere. Deseori se pune întrebarea dacă un vin care a suferit diferite tratamente este un vin natural.

Vinul este cu siguranţă un produs al naturii, dar este pus în valoare de către om prin intermediul unor tehnici şi practici autorizate. Folosirea acestora în limitele stabilite de lege şi într-o măsură care să îi afecteze cât mai puţin compoziţia şi însuşirile primare, nu constituie o operă frauduloasă.

Analiza organolepticăAnaliza organoleptică

Analiza organoleptică sau degustarea este operatia prin care se apreciază vinul, cu ajutorul organelor de simt: văz, miros, gust.

Prin văz se apreciază: limpiditatea, culoarea, degajarea de CO2, diferite semne specifice ale bolilor vinului.

Mirosul vinului se examinează în scopul aprecierii aromei sau buchetului, precum si a prezentei unor mirosuri străine.

Gustul reprezintă un indice de bază în aprecierea organoleptică si este dat de suma senzatiilor gustative si reflectă ssi compozitia vinului.

V. Defectele și bolile vinului și remedierea acestoraV. Defectele și bolile vinului și remedierea acestora

Floarea vinului  se manifestă la vinurile slab alcoolice, ce nu conțin dioxid de carbon și de sulf liber, expuse la aer sau ținute în vase incomplet umplute, în încăperi călduroase, prin aparitia unui voal alb sau galben cenușiu și se datorează drojdiilor Mycoderma vini din genurile Hansenula, Pichia, Zygopichia, Torula, etc. Culoarea vinului nu se schimbă, însa celelalte caracteristici organoleptice se schimbă în rău iar concentrația alcoolului scade cu aparitia unei acreli în vin. Profilaxia bolii se poate realiza prin mentinerea vaselor de vin pline si păstrarea lor în încaperi răcoroase. Oțetirea vinuluiOțetirea vinului  are loc în special la vinurile slab alcoolice, în prezența

aerului. Boala se manifestă și la fructinuri și cidru, prin apariția unui voal transparent la suprafata lichidului, ce apoi se îngroașă și revine mat. Fermentația alcoolică și transformarea în acid acetic se datoreste bacteriilor acetice din genul Acetobacter (A.orleanense, A.vini-acetati, etc.) Un rol in raspandirea bacteriilor acetice il are musculita otetului (Drosophyla melanogaster). 

Borșirea vinului (manitarea) se datorează unei fermentații manitice (manita sau manitolul este un hexaalcool cu 6 atomi de carbon) provocată de mai multe specii de bacterii, printre care Bacterium mannitopoeum, Bacterium intermedium, Micrococcus acidovorax și se dezvoltă la temperatura optimă de 25 – 30°C, dar și la temperaturi mai ridicate (36°C) la care se face, uneori, vinificarea. Combaterea bolii se face prin tratamentul termic peste 60°C al vinului, creșterea concentrației de dioxid de sulf la min. 100 mg/l, alcoolizarea vinurilor la peste 14%, mărirea concentrației de zahăr a vinului cu MUST CONCENTRAT. Prevenirea se poate face prin: răcirea mustului în timpul fermentației, acidularea musturilor prin adăugarea de acid tartric sau citric.

Băloșirea. Vinul atins de această boală (în special cel alb) se tulbură, devine vâscos și își pierde fluiditatea, iar când boala este avansată, se transformă într-o masa mucilaginoasă din care se degajă bule de dioxid de carbon. Mirosul vinului nu se schimbă, dar gustul devine fad. Boala se manifestă mai ales la vinurile tinere, cu aciditate slabă și conținut scăzut de alcool (sub 10%). Vinurile roșii, mai bogate în taninuri, sunt mai rar atacate de microorganismele care produc boala: Bacillus viscosus vini, drojdia Dematium pullulans sau specii din genurile Pichia si Torula. Temperatura optimă de dezvoltare a acestor microorganisme este de 30°C. Microorganismele amintite nu actionează la vinurile bogate in taninuri (> 20 g/hl), cu aciditate liberă peste 19 la mie, concentrație alcoolică mai mare de 14% și conținut de SO2 de 10 g/hl. Boala poate fi combatută și prin tratament cu CLARIL AF un complex de bentonită, PVPP, proteine vegetale, silică sau eventual pasteurizare, după care se face o sulfitare corespunzătoare.

Amăreala vinuluiAmăreala vinului se întâlnește mai ales la vinurile roșii și vechi. Vinurile bolnave au un miros caracteristic înțepător, de acizi volatili, gust amar-iute și aspect tulbure datorită insolubilizării materiilor colorante și numărului mare de bacterii (Bacillus amaracryllus) care atacă glicerina transformând-o în acroleina (aldehida acrilica). Boala poate fi prevenită prin îngrijirea vinurilor puse la învechire, pritrociri repetate pentru aerarea vinului și tratarea cu dioxid de sulf. Ea poate fi combatută în faza inițială prin pasteurizarea vinului la 60 – 65°C timp de 1 – 2 minute, tratarea cu dioxid de sulf peste 50 mg/l, cleire și filtrare urmată de reinocularea cu drojdii selectionate. După tratament, vinul ușor manitat se cupajează cu un vin normal și se consuma cat mai repede

Fermentarea propionică a vinurilor este provocată de mai multe specii de bacterii: Bacillus saprogenes vini, Bacterium tartarophorum, Bacterium mannitopoeum, B.gracile, etc. Vinurile atacate sunt cele slabe în alcool și zahăr, care devin tulburi, au un gust neplacut si se brunifica. Pus în pahar, acesta formeaza valuri matasoase. Bacteriile ataca acidul tartric și sărurile lui pe care il transformă în acid acetic, lactic si propionic. Profilaxia si combaterea sunt asemanatoare celor aplicate la vinurile bolnave descrise pana acum. Boala mai este cunoscuta de enologi sub denumirea de boala intoarcerii vinului.

Casarea brună – apare în anii când recoltele sunt avariate, bătute de grindina sau mucegăite din cauza ploilor, când la vinificarea strugurilor nu s-a folosit suficient bioxid de sulf, mustul si vinul rezultate se depreciază și își schimbă culoarea spre brun. Vinurile casate se pot recunoaște ușor:

cele albe au aspectul tulbure și culoarea brună; cele roșii devin cărămiziu-închis, au gustul searbad, puțin dulceag, maderizat fără aromă, caracteristic soiului de viță, și fără prospețime. Practic, recunoașterea casarii brune se face prin expunerea probelor de vin la contact cu aerul.

Vinul se considera predispus casarii cand, dupa 10-12 ore, se brunifica. Casarea brună, spre deosebire de casarea ferică, cuprică se recunoaște datorită formării la suprafata vinului, a unor pete asemănătoare petelor de ulei sau de petrol pe apă. Prevenirea bolii se poate realiza prin sortarea strugurilor, cât și printr-o serie de lucrari tehnologice specifice în timpul vinificatiei cum ar fi:

prelucrarea separata a strugurilor stricati cu doze ridicate de bioxid de sulf; vinificarea in alb a strugurilor rosii, efectuarea inchisa a pritocurilor, conditionare.

Tratarea vinului casat se face prin sulfitare, pasteurizare, corectarea aciditatii si limpezire.

Gustul și mirosul de hidrogen sulfurat (ou clocitGustul și mirosul de hidrogen sulfurat (ou clocit) - sunt întâlnite la vinurile tratate cu bioxid de sulf in exces, în timpul fermentației alcoolice sau la cele provenite din struguri tratati cu sulf pentru combaterea oidiumului. La vinurile netratate la timp se formează mercaptani, produși foarte stabili și foarte greu de înlăturat, vinurile devenind aproape nerecuperabile. Prevenirea defectului consta in evitarea excesului de sulf si bioxid de sulf in vin. Tratarea vinurilor la care au apărut aceste defecte se face prin aplicarea succesiva a urmatoarelor operatii: aerisire, sulfitare, cleire, filtrare. Gustul si mirosul de mucegai Gustul si mirosul de mucegai -- provin de la strugurii atacați de mucegai, dar mai ales de la vasele și uneltele mucegăite, folosite la manipularea și conservarea vinului. Pentru prevenirea defectului se procedează la curățarea și dezinfectarea atentă a vaselor si utilajelor de prelucrare, precum si la combaterea mucegaiului din localuri. Recoltele atacate se vinifică separat, luându-se toate măsurile de prevenire a transmiterii acestui defect. Tratarea vinului cu carbune vegetal,filtrare cu placi filtrante cu carbune activ, faina de mustar, ulei de parafina sau de masline s.a. se face de catre specialisti. Gustul de butoi de lemnGustul de butoi de lemn – se întâlnește la vinurile depozitate în vase noi, insuficient detanizate. Vinurile cu acest defect au gust astringent, respingător și o culoare mai închisă decât cea naturală,datorită prezenței taninului în cantități mari. Prevenirea defectului se realizează detanazand perfect vasele noi cu aburi inainte de folosire. Tratarea cu uleiuri de carbune animal si cleire este realizata de specialiști.

Gustul de acid sulfuricGustul de acid sulfuric – se datorează prezenței de acid sulfuric sub formă – se datorează prezenței de acid sulfuric sub formă de săruri. Vinurile defecte se caracterizează printr-un gust acru, de săruri. Vinurile defecte se caracterizează printr-un gust acru, astringent, iritant și persistent și printr-o culoare mai închisă, anormală. astringent, iritant și persistent și printr-o culoare mai închisă, anormală. Tratarea vinurilor cu gust de acid sulfuric se face prin cupajarea cu vin Tratarea vinurilor cu gust de acid sulfuric se face prin cupajarea cu vin lipsit de acid sulfuric.lipsit de acid sulfuric.

Gustul de drojdieGustul de drojdie – destul de neplăcut, apare ca urmare a formării unor – destul de neplăcut, apare ca urmare a formării unor produși de descompunere a celulelor de drojdii care au participat la produși de descompunere a celulelor de drojdii care au participat la fermentația alcoolică. Aceste substanțe nu rămân în sedimentul de la fermentația alcoolică. Aceste substanțe nu rămân în sedimentul de la fundul vasului, se difuzează în întreaga masă a vinului și îi imprimă fundul vasului, se difuzează în întreaga masă a vinului și îi imprimă acestuia un gust specific, neplăcut. Prevenirea defectului se realizează acestuia un gust specific, neplăcut. Prevenirea defectului se realizează printr-un contact cât mai scurt al vinului cu drojdiile. De aceea, el va printr-un contact cât mai scurt al vinului cu drojdiile. De aceea, el va fi pitrocit la timp și purificat de drojdie, prin cleire și filtrare, mai ales fi pitrocit la timp și purificat de drojdie, prin cleire și filtrare, mai ales cand temperatura din localurile de păstrare este mai mare decât cea cand temperatura din localurile de păstrare este mai mare decât cea normală. Tratarea vinului cu gust de drojdie se face prin pritocire in normală. Tratarea vinului cu gust de drojdie se face prin pritocire in contact indelung cu aerul, urmata de cleire cu caseina sau lapte degresat.contact indelung cu aerul, urmata de cleire cu caseina sau lapte degresat.

Gustul de ciorchineGustul de ciorchine – este un gust ierbos, întalnit la vinurile provenite de – este un gust ierbos, întalnit la vinurile provenite de la prese continue sau din musturile care au fermentat pe boștină la prese continue sau din musturile care au fermentat pe boștină împreună cu ciorchinele un timp mai îndelungat. Înlăturarea cauzelor împreună cu ciorchinele un timp mai îndelungat. Înlăturarea cauzelor constituie mijlocul de prevenire a defectării, tratarea realizându-se prin constituie mijlocul de prevenire a defectării, tratarea realizându-se prin cleire cu gelatină.cleire cu gelatină.

VI. Beneficiile consumului de vinVI. Beneficiile consumului de vin

Reduce riscul mortalității.Reduce riscul mortalității. Cercetătorii europeni declară că un aport zilnic moderat, de vin roșu (22-32 g de alcool) are un efect protector împotriva tuturor cauzelor de deces. 

Fumatul.Fumatul. Fumatul acut afectează în mod semnificativ capacitatea vaselor de sânge de a se relaxa în mod natural. Vinul roșu, cu sau fără alcool, reduce efectul negativ al fumatului asupra endoteliului - stratul de celule care se alcătuiesc într-o căptușeală împotriva fricțiunii vaselor limfatice, de sange, si inimă.

Sănătatea creierului. Resveratrolul este dovedit a fi un protector eficient împotriva bolii Alzheimer si demenței.

Răcelile.Răcelile. Cercetătorii europeni au descoperit că persoanele care consumă mai mult de 2 pahare de vin roșu pe zi, manifestă cu 44% mai puține răceli decât cei care se abtin de la consumul de vin roșu.

Inflamațiile. S-a dovedit că resveratrolul are proprietăți antiinflamatorii, ceea ce ajuta la menținerea sănătății fizice generale din moment ce multe boli și maladii sunt atribuite inflamațiilor.

Hipertensiunea. Consumul excesiv de alcool este in general considerat un risc de hipertensiune.. Doua pahare de vin rosu (250 ml) sorbite in timpul mesei, scad presiunea arteriala la persoanele afectate de hipertensiune.

Pietre la rinichi. La persoanele care beau vin roșu există mai puține riscuri de formare a pietrelelor la rinichi.

Ateroscleroza. Vinul roșu poate preveni debutul și progresia aterosclerozei (rigidizarea arterelor).

In vino

veritas !