Liss Htrurb*fitt

Yindscarsft

.*F \

w:"trsd1i

ffiW,,!,'M % 3 F*\.\1'/elff\"-,t-<g"

ldlt*r*fumrrdtrlt

Lise Bourbeau

Cuprins

Mul[umiri............... ............d...........;... gProlog..... ...,......7CAPITOLI,]I I.JNU

Recapitularea celor cinci rdniCAPITOLUL DOI

intrebdri frecvente .......4oCAPITOLUL TREI

Ego-ul, cel mai mare obstacol in fafavindecHrii rdnilor.....

CAPITOLUL PATRUDiminuarea ego-ului qi a rdniIor.................. 89

CAPITOLUL CINCIRdnile de respingere gi d.e nedreptate .......1o7

caPrToLUL $ASERinile de abandon gi de trddare ................ t27

CAPTTOLUL $APTERana de umilire

CAPITOLUL OPTCum gtim care rana este activat5................ 165

CAPITOLUL NOUAVindeearea qi benefi ciile salo ....,....... i... i..... 18 r

Concluzie

Lise Bourheau

CAPITOLUL UNU

Recapitularea celor cinci riniPentru inceput, i1i amintesc cd venim toti pe lumecu rini pe care trebuie si invd!5m sd ni leacceptdm. Acestea s-au dezvoltat pe parcursul anumeroase incarndri gi in func{ie de planul nostrude via[[, unele vor fi mai acute decAt altele.Suferinta are un grad diferit pentru fiecare gi ceamai mare parte dintre noi nu qtim de unde vine qinici cum sI o impiedicdm. Tot ceea ce qtim este c[numeroase situa{ii qi persoane ne fac sdreaclion5.m pi s[ suferim. De aceea este atdt deinteresant sd descoperim sursa suferinfelornoastre.

De ce se numesc ele rini ale sufletului? Pentru cisufletul nu mai poate s[ fie indeplrtat de planulsdu de viald repetabili atunci cAnd ne lds6m ego-ulsi ne conducl viata. Sufletul sufer[, pentru cdscopul reincarnirilor sale este de a tr[i in dragosteadevdrat[ qi acceptare de sine pentru a ajunge s[-qi trliascd divinitatea. Sufletul nostru suferfl inmoduri diferite, in funcfie de rinile sale. Estedeprimant faptul c[ ne lis[m ego-ul s[ neconving[ cd ne ajutd s[ suferirn mai pu[in, cAnd inrealitate el ne face s[ suferirn mai mult.

Vindecqrea celor 5rdni

Modul preferat de ego pentru a ne face s[ evitImsuferin[a generatd de o ran5 este de a ne convinges[ purtdm o mascd, de fiecare datl cdnd acea ran[ne este activat[. El crede sincer cd astfel neprotejeaz[ qi nu realizeazd' c[ procedAnd astfel nufacem decAt sI ne intrelinem qi sd ne alimentdmr[nile. Cu cAt o rani este alimentatd cu atAt ne facemai rdu. Cu cdt ac[ion[m mai rapid qi mai puterniccu atAt reacfia dureaz[ mai mult.

De ce exist[ atdtea sinucideri? De ce existdmilioane de oameni care devin dependenti desubstanle care ii adorm, care ii impiedicd s[ fieconqtienli de o problemd adev[rat[ tig6ri,dulciuri, jocuri, alcool, droguri, medicamente? Dece existd din ce in ce mai multe boli, in ciudaprogreselor qtiinfelor medicale? De ce existh atAteadivo4uri gi separiri? Pentru cd oamenii nu vor sf,

simtd toat[ durerea din sufletul lor.

Din picate, negarea acestei dureri nu face decAt s[o intensifice. Po{i sd faci comparatia cu o ran[fizicd: plaga este deschis[ gi se infecteaz[, pe zi ce

trece. Chiar dacd incerci s[ o acoperi ca s[ nu se

mai vad5, infecfia progreseaz[ qi durerea se

inte[eqte pAn[ la limita de suportabilitate. Itir[mAn dou5 posibilitfi1i: moartea sau actiuneapentru vindecare. Iati unde a ajuns umanitatea! Emomentul s[ devenim conqtien{i de cAt de urgent

13

Lise Bourbeau

trebuie sX acfiondm pentru a ajunge sH trdim ovia[[ fericitd qi nu o viatd in suferinld

Dupd atAlia ani de observalie gi dupi ce amascultat o mullime de oameni povestindu-miproblemele lor -personale sau profesionale - mi-am dat seama cdt este de evident faptul cX atragemanumite comportamente qi atitudini din parteacelorlaltri in funclie de r[nile noastre. Am ajuns siin{eleg cd avem cu to{ii cel pu[in patru din celecinci r[ni. Suferim cu tolii de respingere, abandon,tr[dare qi nedreptate. Se pare c[ doar rana deumilin{i nu o are toatd lumea. Cea mai mare partedintre oameni admite cd are cel pu{in doud dintrecele patru rdni men{ionate, cele care sunt cele maievidente qi cele mai dureroase. in func[ie deschimb5rile petrecute de-a lungul vie{ii noastreputem sd constatf,m cd unele rdni par s[ sediminueze, iar altele par sd se agraveze.

Eu personal, provin dintr-o familie numeroasd.Pdrintii mei au ficut tot ce le-a stat in putin{dpentru cei unsprezece copii, muncind mult, darfhri s[ fie atAt de prezen{i gi atenfi la nevoilenoastre pe cAt ne-am fi dorit noi" Nu prea aveautimp sd ne facd complimente gi sd ne asculte.Atunci cum de unii dintre noi s-au simfit maidegrabh respinqi, allii abandona[i ori trddali, iarallii au suferit de nedreptate. Unii dintre noi ausuferit gi de umilinti. Acum gtiu cl nu ceea ce erausau flceau p5rinfii noqtri ne provoca anumitesuferin{e asociate cu anumite rdni. Era percep[ianoastr[ personal5 a atitudinii lor.

14

Wndecareacelor srdni

Percepfia noastri sau ProPrianoastre interpretare a faptelor neprovoacf, intotdeamna suferinfa qi

! nu ceea ce cineva t

ln cartea despre r5.ni am explicat cum in spateletrdd[rii se afl[ abandonul qi cum in spatelenedreptdlii se ascunde respingerea, fHri ca noi s[tr[im aceste rini cu aceeaqi intensitate. Te

sfdtuiesc s[-1i aminteqti acest lucru atunci cdnd veisimli nedreptate. sau tr[dare. incercAnd s[ afli dece !i-e fric[ pentru tine intr-o situa{ie care terdneqte vei descoperi cd fricile de a fi respins sauabandonat sunt cele mai insp[imdnt[toare qi maidureroase. Acum am aceast[ certitudine pentru cX

cele doua r[ni importante qi vizibile la mine aufost intotdeauna trddarea qi nedreptatea. Amcrezut mult[ weme c[ nu sufhr sau cd sufbr preapulin de abandon gi de respingere. Abia in ultimizece ani am inceput sd admit c[ frica de a firespinsi qi frica de a fi abandonatd erau chiar maiprelente decdt frica de a fi trddat[ sau frica de acldea victimb unei nedrePt[ti.

i1i mai amintesc qi faptul ci frica de a respinge, dea abandona, de a trdda pe cineva sau de a finedrept cu cineva este tot atfft de irnportant[ ca

frica de ce ar putea sd-!i facX ei 1ie. Vei realiza, de

asemenea, faptul c[ te rdneqti qi singur, la fel de

dureros. Te respingi, te abandonezi, te umileqti, tetr[dezi gi egti nedrept cu tine insuti in aceeaqi

mdsur[ in care trliegti lucrurile astea cu ceilalti. Incadrul atelierelor Ascultd'Ei Corpul noi numimacest mare adevir T?iunghiul Wegii.

Lise Bourbeau

Eu m* iubesc

Vom face un scunt breviar cu caracteristicilefiec5rei rdni qi a fiecdrei m[gti la care sd teraportezi pe tot parcursul acestei c[r[i. Aminteqte-{i cd purtdm o mascd ca urmare a activdrii uneirdni - de c[tre tine insu{i sau de cdtre altcineva -pentru a ne proteja. Ego-ul ne joac[ feste fdcAndu-ne sX credem cX nu avem nicio rand qi este convinsc6, negdnd rana, aceasta va durea mai pu[in.Facem tot posibilul sd ignorim rana qi maiales si nu o simlim, crezAnd ci astfelceilalli nu o vor vedea qi nu o vor sim1i.

t6

Vindecarea celor 5 rdni

Caracteristicile fiecirei m5qti diferi pufin de celedescrise in prima mea carte, deoarece includ qirezultatele tuturor cercet[rilor gi observa{iilor dinultimi ani.

RANA DE RESPINGERE

Aparifia rf,nii: De la concep[ie pf,n[ la vdrsta deun an. Copil care se simte respins de c[trepirintele de acelaqi sex gi nu crede in dreptul s6ula existen{d.

Masci: Fugar

Frica lui cea mai mare: Panica

Atitudinea qi comportamentul rinii qi amdqtii active:

Fugarul crede profund cd nu valoreaz[ nimicsau nu mare lucru. Este constant nemul{umitde ceea ce este. Se consideri nul qi crede c5. nuvaloreaz[ nimic. Are foarte pulin[ stim5 desine.

Este convins cd dac6 nu ar exista deloc n-ar fimare lucru. Se consider[ diferit fap de restulfamiliei.Se simte neinleles qi rupt de restul lumii, chiargi de umanitate. Se simte adesea singur, neli-niqtit qi febril cAnd nimereqte intr-un grup.

$i-a dezvoltat mai multe moduri de fugi (as-tral, droguri, alcool, somn, plec[ri precipitate,jocuri virtuale etc.)

L7

Lise Bourbeau

Se proteje azd in mod inconqtient utilizAnd ne-gutiu. Se rupe ugor de lumea exterioar5, refu-

[iindu-se in-lumea sa imaginar[ sau in astral.Se poate chiar intreba ce cautX pe PlmAnt sau

daC[ nu cumva a aterizat intr-o familie care nueste a sa.

CAnd e singur este invadat de emolii, mai ales

de diverse frici.Acord5 pulin[ importan[fl lucrurilor materiale.Se simte atras mai mult de zona spiritual[ saude cea intelectuald.

Posed[ o imagina[ie bogati dar din pdcate ofoloseqte pentru a-qi crea scenarii de respin-gere.

Crede, conqtient sau nu, c[ fericirea nu poatedura prea mult.

Vorbeqte in general putiq qi se retrage daclnimereqte intr-un grup. ii este fric[ c[ de-ranjeazi sau c5 nu pare suficient de interesant.EstL considerat solitar qi lisat in pace. Cu cAt se

izoleazLcu at0t pare cX devine invizibil.

ln prezenla cuiva care ridic[ tonul sau devineagr-esiv pIr[seEte imediat situa[ia, inainte de aintra in panic[.

Cdnd se simte privit, devine neliniqtit, ingrijo-rat de el insuqi.

Are o energie nervoasd care ii conferS' o marecapacitate de muncfl. Simte c[ existh doar cdndeste foarte ocupat, ceea ce il ajut[ s[ se conec-teze la lumea material[.

r8 19

Vindecarea celor 5 rdni

. E un perfeclionist, care imbitrAnind se pani-cheaz6. din ce in ce mai mult la gdndul ci n-ar ficapabil si fac6 fa!5 vielii. Crede ci qi-a ratatexistenta.

o Frica de a fi respins il face sd devind obsesiv inanumite situatii.

c Utilizeazd, frecvent cuvinte de genul: nimic,nulitate, a disp[rea, inexistent, fhrd valoare etc.

Aspectul fizic. Corpul mic, ingust, foarte slab.o Partea superioard a corpului contractat[, re-

trasX

o O parte din corp mai micd. li Hpsegte o parte din corp (sAni, fese etc.)o Prezint6 scobituri (piept, spate, stomac)c Are o parte a corpului asimetricdo Ochii mici gi privire fugarho Cearcdnepronun{ateo Voce slab6, stinsao Probleme de piele (mai ales pe fali)o Prefer[ vestimenta{ia de culoare neagri

Lise Bourbesu

lrrzrcur-. FUGARUT-,urRANA DE RESPINGERE

2t

Vindecareacelor 5rdni

RANADEABANDONAparilia rf,nii: intre unu qi trei ani, in relalia cupdrintele de sex opus. Copil care a suferit pentruc[ nu se sim[ea sus]inut de citre p[rintele de sexopus in relafia afectiv[. I-a lipsit ,,hrana" afectivd,sau a primit o formd de afec[iune lipsitd de clldurlori diferiti de aqteptirile sale.

Masca: Dependent

Frica lui cea mai mare: Singurltatea

Atitudinea qi comportamentul rinii gi amiqtii active:. Dependentului ii este foarte greu sX ,,func{io-

neze" singur, iar singur[tatea il inspiimdnt[.CautI intotdeauna prezenfa gi afec[iunea alto-ra. Are nevoie in primul rAnd de sus{inerea ce-Ior din jur.

. Adeseori suferd de tristele profundd (singursau nu) fHri sd prea qtie de ce.

. CAnd este singur plAnge mult timp, fhrl si rea-lizeze c[ de fapt igi plAnge singur de mil5.

. i$i provoacd inconqtient boli sau situa[ii dra-matice doar pentru a atrage aten{ia qi mila ce-lorlal$. Dezvoltl o atitudine de victim5, cre-zAnd sincer ci este ghinionist.

. Fuzioneazd uqor cu ceila$. Pltrunde in sufe-rin[ele qi emofiile lor, dar se foloseqte de aces-tea pentru a atrage aten{ia asupra sa.

. iqi evidenfiazd partea de vedet[, de cele maimulte ori exprimati intr-un mod dramatic,