vindecare interioară

24
Vindecare interioară – John Sandford Pagina 1 Vindecare interioară John Sandford Introducere Acest material explică mecanismele vindecării interioare a unui creștin care este născut din nou și care se află în procesul sfințirii. Autorul, John Sandford are o experiență de câteva decenii în vindecarea omului lăuntric a unui creștin. El a constatat că mulți lideri creștini, dar și alți frați și surori din trupul lui Hristos sunt doborâți de trecutul lor, de judecăți pe care le- au rostit de-a lungul vieții. Acestea pot afecta într-un mod distrugător viața unui creștin, dar mai ales a celor din jurul său. Autorul însă explică mecanismele dar și soluțiile ieșirii din închisoarea efectelor condamnărilor rostite de noi de-a lungul vieții. Rezultatele sunt minunate și îndeamnă pe cititor să parcurgă procesul descris de autor în urma unei practici adâncite în decursul deceniilor. Tot ceea ce face autorul, ceea ce explică este solid ancorat și explicat în Scriptură. Ce este o judecată care provine dintr-o rădăcină a amărăciunii? De fiecare dată când facem ceva sau judecăm pe cineva în sufletul nostru, aceasta poate fi comparată cu aruncarea unei mingi de un perete. Dacă un fizician știe mărimea și greutatea mingii, precum și distanța până la perete, el poate spune cu exactitate la ce moment de timp și cu ce putere se întoarce mingea înapoi la cel care a aruncat-o. Aceasta este o lege naturală a fizicii. Ea poate fi înțeleasă cu ușurință. Dar Dumnezeu nu a făcut o lege pentru lumea naturală în care trăim ci și pentru cea spirituală, pe care nu o „vedem”, dar căreia îi suntem supuși. Legile lumii spirituale acționează asupra nostră în fiecare clipă. Toate lucrurile sunt guvernate de aceleași legi de bază. Legea din fizică este exprimată în felul următor: „Pentru orice acțiune trebuie să fie o reacție egală și opusă acesteia.” În chimie această lege este exprimată altfel: „Orice ecuație sau formulă chimică trebuie să fie echilibrată.“ În viața morală și spirituală această lege sună după cum urmează: „Nu vă înşelaţi! Dumnezeu nu Se lasă batjocorit! Ce seamănă omul, aceea va secera.” Gal. 6:7. Și „Nu

Upload: valentin-dedu

Post on 08-Nov-2015

465 views

Category:

Documents


57 download

DESCRIPTION

Vindecare interioară

TRANSCRIPT

Vindecare interioar

John Sandford

Introducere

Acest material explic mecanismele vindecrii interioare a unui cretin care este nscut din nou i care se afl n procesul sfinirii. Autorul, John Sandford are o experien de cteva decenii n vindecarea omului luntric a unui cretin. El a constatat c muli lideri cretini, dar i ali frai i surori din trupul lui Hristos sunt dobori de trecutul lor, de judeci pe care le- au rostit de-a lungul vieii. Acestea pot afecta ntr-un mod distrugtor viaa unui cretin, dar mai ales a celor din jurul su.

Autorul ns explic mecanismele dar i soluiile ieirii din nchisoarea efectelor condamnrilor rostite de noi de-a lungul vieii. Rezultatele sunt minunate i ndeamn pe cititor s parcurg procesul descris de autor n urma unei practici adncite n decursul deceniilor. Tot ceea ce face autorul, ceea ce explic este solid ancorat i explicat n Scriptur.

Ce este o judecat care provine dintr-o rdcin a amrciunii?

De fiecare dat cnd facem ceva sau judecm pe cineva n sufletul nostru, aceasta poate fi comparat cu aruncarea unei mingi de un perete. Dac un fizician tie mrimea i greutatea mingii, precum i distana pn la perete, el poate spune cu exactitate la ce moment de timpi cu ce putere se ntoarce mingea napoi la cel care a aruncat-o. Aceasta este o lege natural a fizicii. Ea poate fi neleas cu uurin. Dar Dumnezeu nu a fcut o lege pentru lumea natural n care trim ci i pentru cea spiritual, pe care nu o vedem, dar creia i suntem supui. Legile lumii spirituale acioneaz asupra nostr n fiecare clip. Toate lucrurile sunt guvernate de aceleai legi de baz. Legea din fizic este exprimat n felul urmtor: Pentru orice aciune trebuie s fie o reacie egal i opus acesteia. n chimie aceast lege este exprimat altfel: Orice ecuaie sau formul chimic trebuie s fie echilibrat. n viaamoral i spiritual aceast lege sun dup cum urmeaz: Nu v nelai! Dumnezeu nu Se las batjocorit! Ce seamn omul, aceea va secera. Gal. 6:7. i Nu judecai, ca s nu fii judecai. Cci cu ce judecat judecai, vei fi judecai, i cu ce msur msurai, vi se va msura. (Matei 7:1-2). Toate lucrurile ajung la o rezolvare i la un act de justiie. Este aceai lege de baz, descris ntr-un mod diferit n funcie de domeniul n care se aplic.

Legea semnatului i culesului din domeniul spiritual, aduce ns o nou dimensiune. Noi nu semnm o smn i culegem o smn napoi. n mpria lui Dumnezeu toate lucrurile se multiplic. El dorete multiplicare i cretere n toate lucrurile benefice. Prima porunc adresat lui Adam i Eva a fost s fie roditori i s se nmuleasc. (Geneza 1:28). Cu ct o condamnare continu s existe fr s fi fost mrturisit i fr s ne fi dezis de ea, cu att mai multe vor fi roadele negative, amare, pe care le vom culege de pe urma ei. Semnm doar o scnteie i culegem un incediu al ntregii pduri, sau semnm un vnticel dar culegem un uragan. Cnd scriptura spune: cu msura cu care dai cu aceeai vei primi napoi, cred c se refer la acelai domeniu al vieii i nu la cantitatea sau msura (altfel Scriptura s-ar contrazice pe ea nsi)

Vindecare interioar John SandfordPagina 1Dragostea nemrginit a lui Dumnezeu Tatl const i n faptul c el ne mic mereu i mereu s facem ceva bun. Cnd el ne d voie s culegem, atunci ne d de o sut de ori napoi, cu toate c ceea ce am fcut a fost din mintea noastr. El trimite servitori pe pmnt i n ceruri s ne conving s nu facem lucruri rele, dar cnd noi totui le facem, el mic cerurile i pmntul ca s ne determine s ne pocim i s mrturisim, pentru ca el s ne elibereze de tot rul pe care l-am semnat i cules i s l punem, s l aruncm, s-l depozitm pe Fiul Su, Iisus, pe cruce!

Legea culesului i a semnatului este etern, i ea afost definit i n aciune nainte ca Adam i Eva s fi fost creai. nainte de pcatul originar, legea amintit a fost fcut s aduc multiplicarea binelui, a binecuvntrilor, i aceasta o face i n ziua de astzi. Dar aparia pcatului n viaa noastr nseamn c aceeai lege duce la distrugere. De aceea, Dumnezeu Tatl, avnd un plan clar al Creaiei i ce este de fcut, a planificat s l trimit pe Iisus s culeag rul pe care l-am fi meritat.

Proverbe 13:21 spune: Nenorocirea i urmrete pe cei pctoi, dar cei drepi sunt rspltii cu fericire. Legea lui Dumnezeu produce activ sau rsplat sau pedeaps asupra noastr, aa cum acioneaz i orice alt lege a naturii.

Smna pe care o semnm poate fi mic o mnie, un resentiment fa de un membru al familiei, sau a altcuiva din jurul nostru i este uitat. Cu ct ea rmne mai mult timp nedetectat i neglijat, cu att recolta pe care o vom primi va fi mai mare. Deci semnm o minge de ping-pong, mnia, i culegem mai multe mingi de baschet n acelai timp!

Harul lui Hristos pe Cruce ne elibereaz: Pe voi, care erai mori n greelile voastre i n firea voastr necircumcis, Dumnezeu v-a adus la via mpreun cu Cristos, cnd ne-a iertat toate greelile. El a ters nsemnarea cu tot cu regulile ei, care era mpotriva noastr i ni se opunea, a luat-o i a pironit-o pe cruce. Colosen 2:13-14. Nu exist har ieftin. Orice pcat cere o soluie, o pocin, o mrturisire i renunare la el.

Iertarea nu nseamn c Dumnezeu i-a schimbat prerea fa de pcatul comis sau c i-a schimbat legea. Iisus a spus: S nu credei c am venit s anulez Legea sau Profeii! Nu am venit s anulez, ci s mplinesc. Matei 5:17. Cererea legii semnatului i al culesului a fost ndeplinit i pltit n toate durerile pe care trupul lui Iisus, n durerea pe care a simit-o n sufletul Su i n Spiritul Su pe Cruce!

Cu toate aceasta Crucea nu funcioneaz automat. Dac nu ne pocim i mrturisim pcatul nostru, culegem tot arsenalul de consecine negative, n ciuda harului care este disponibil n momentul mrturisirii verbale a pcatelor noastre.

n relaiile ntre oameni, mai ales n acelea dintre soie i so, se manifest condamnri ce provin din rdcini amare, uneori pe parcursul ntregii csnicii. Iat legile care guverneaz condamnarea care provine dintr-o condamnare ce provine din rdcini amare:

1.Viaa va decurge bine pentru noi n orice domeniu al ei n care ne onorm prinii, i viaa noastr nu va decurge favorabil n niciun domeniu n care noi nu i onorm, i cinstim.2. Vom primi rni, durere n exact acelai domeniu al vieii n care noi am judecat pe alii.3. Vom culege de fiecare dat ceea ce am semnat.

Aceste legi sunt cheile cele mai importante pe care Dumnezeu le-a revelat fiicelor i fiilor Lui pentru a putea s vindece relaii umane.

Judeci/Condamri i ateptri care provin din rdcini ale amrciunii Cele mai ntlnite comportamente pctoase cu urmri aferente ntlnite de terapeuii cretini, i care trebuiesc aduse i sacrificate la Cruce, sunt judeci i ateptri/dorine care provin din rdcini amare. Judecile provenite din amrciune funcioneaz dup o anumit regul/lege: culegem ntr-adevr ceea ce semnm (Gal. 6,7). Scrisoarea ctre evrei exprim acest fapt astfel: fii ateni ca nici unul s nu se ntoarc de la harul lui Dumnezeu, ca nici un lstar de amrciune s nu creasc i s provoace durere, iar prin el muli s se pngreasc!

O ateptare care provine din rdcini amare este d.p.d.v. psihologic de neles. Este vorba de o profeie care se mplinete prin ea nsi: Atept, ca viaa s decurg n anumite moduri i n mod normal ea aa funcioneaz. Dac aceasta este sau nu chiar aa, este n orice caz firesc, c noi s percepem viaa prin ochelarii unor ateptri incontiente. n consecin tratm oamenii ntr-un asemenea fel, nct ei mplinesc ateptrile pe care ni le dorim, pe care ni le hrnim.

Tatl Lindei nu era aproape deloc acas. i totui cnd era acolo, nu o bga pe Linda aproape de loc n seam i nu o luda aproape niciodat. Reacia Lindei: ea a hrnit o ateptare nscut din amrciune care consta n convingerea c toi brbaii o vor trata precum tatl ei. Mai trziu, atunci cnd brbaii au nceput s se intereseze de ea, Linda se mira c ea nu era tratat cu aceeai politee cu care aceeai brbai tratau alte femei. Complimentele care iniial erau intenionate s fie spuse pentru ea, rmneau nerostite. Sau, dac ele erau rostite, atunci ntr-un mod lipsit de maniere, aa nct ele o jigneau. Brbaii uitau s o sune, dei ei avuseser aceast intenie. Cum de erau posibile toate acestea? Pentru c ateptarea nscuta Lindei din rdcini amare i mpiedicau i i fcea confuzi.

ntr-adevr, noi putem s influenm felul cum ali oameni se comport fa de noi, prin ceea ce este nluntru nostru. De aceea persoane pot fi afectate negativ de amrciunea noastr. i nu-i de mirare: culegem recolta care corespunde judecilor noastre fcute asupra altor oameni.

Iat o relatare care pare de necrezut. Ea exemplific ce putere se ascunde n amrciuneacare provine din judecata pe care o facem asupra unor oameni.

O femeie, Betty, a venit la mine i mi-a relatat cum ea a fost obligat de tatl ei s lucreze n gospodria familiei ca i cum ar fi o persoan strin. Pe-atunci era doar copil. n tot acest timp tatl ei sttea n cas i se mbta. Cnd Betty se ntorcea epuizat de la munca cmpului, tatl ei o acuza, mai ales n perioada pubertii, c are relaii sexuale cu ali brbai care muncesc pe cmp. Betty a devenit o femeie frumoas i s-a cstorit, fr s fie contient, c i-a judecat i acuzat tatl cu mult mnie i amrciune. Nu mult timp dup nunt soul ei a devenit omer. Dar n loc ca el s i caute alt loc de munc, acesta o oblig pe Betty s i caute ea de lucru, n timp ce el sttea acas i se mbta. Cnd ea venea acas, soul ei o acuza c ar ntreine relaii sexuale cu brbaii din birou.

Betty a ndurat acest iad civa ani dar cndva i-a nelat ntr-adevr soul. i imediat dup aceea s-a recstorit. ase luni dup nunt brbatul ei a renunat locul de munc. Din nou ea a trebuit s i caute de lucru pentru a putea s ntrein i pe ea i pe soul ei. i, aproape de necrezut, acest so ncepu i el s se mbete regulat i s o acuze pe Betty de infidelitate

sexual, de ndat ce sosea acas. Certurile, vorbele injurioase, implorrile ei n-au dus la nimic. Nici o psihoterapie necretin nu a ajutat-o ci mai degrab a ncurajat-o s i nele brbatul, ceea ce ea a i fcut.

ntre timp Betty devenise o cretin plin de Duhul Sfnt. i cu toate c nu i exprimase verbal iertarea fa de tatl ei i cu toate c nu pusese pe Cruce acest comportament nscut din amrciunea produs de faptul c l-a condamnat pe tatl ei, Betty credea c mnia ei dispruse inclusiv consecinele acesteia. i fiindc acum era cretin, credea c a devenit mai neleapt. Aa c ea cut cu grij un nou partener; a gsit un cretin, care pe deasupra mai era i nstrit d.p.d.v. financiar i s-a cstorit cu el. Dup un an noul so o oblig s i caute de lucru. i ce pare i mai incredibil i el a nceput s se mbete, dei pn atunci nu pusese niciodat gura pe alcool i a rmas i el acas. i ghicii deja: ntotdeauna cnd Betty sosea acas de la slujb, era acuzat de soul ei ca ar avea relaii sexuale la locul de munc.

Vedei acum ce putere are judecata ce provine din amrciune asupra vieii altor oameni? Observai cum poate ea s influeneze, i uneori chiar s controleze vieile altora?

V amintii desigur de pilda sclavului nemilostiv. Acolo Iisus povestete de un sclav, cruia i se iertase o datorie de 10.000 de talani (aprox. 2,25 miliarde dolari USA in banii de azi). El ns nu a artat milostenie fa de un datornic fat de el, care i datora 100 denari (aprox. 60 dolari USA) (Matei 18,23-25). Dac toate pcatele noastre ne-au fost iertate la Cruce, dar noi continum s judecm pe alii, s nu ne dezicem de aceste judeci, atunci vom lua asupra noastr toate pcatele napoi, exact ca n cazul sclavului nemilostiv. Exist vreo justificare mai evident pentru necesitatea vindecrii interioare (a omului luntric)?

V rog s v amintii c nu se schimb nimic, dac numai i recunoti vina, dar nu renuni de la comportementul, fapta, etc. care a constituit pcatul, dac nu te dezici de ele, dac nu te schimbi n aa fel nct ele s nu mai aib loc n viaa ta.

Cnd am fost cutat de Betty, ea era att de mnioas pe brbai, nct a refuzat s vad motivele problemelor ei, n parte i datorit faptului c nu dorea s recunoasc partea ei de responsabilitate. Cnd a neles totui acest lucru, Betty a refuzat pur i simplu s se pociasc. Mnia ei pe brbai a crestut i mai mult. i acuza pe brbaii din viaa lor c nu ar fi trebuit s bea i nu ar fi trebuit s o acuze pe nedrept. ntr-adevr, acei brbai nu ar fi trebuit s se comporte aa. Erau i ei responsabili pentru ceea ce se ntmplase. Probleme n csnicie nu se datoreaz niciodat 90% doar unui partener, n timp ce cellalt partener ar avea numai o contribuie de 10%. Vina, responsabilitatea, care se afl la baza problemelor n csnicie se mparte 50:50 pe umerii ambilor parteneri ai csniciei. Dar Betty nu vroia s i vad cum condamnrile i ateptrile care s-au nscut din amrciunea ei acionau i influenau brbaii din viaa ei. Totul prea c este de partea ei, dar Dumnezeu se uit n sufletele oamenilor, pentru a le arta adevratele motive: De aceea, nu judecai nimic nainte de timpul potrivit, nainte s vin Domnul, Care va lumina lucrurile ascunsen ntuneric i va descoperi planurile inimilor. Atunci fiecare i va primi lauda de laDumnezeu 1. Corinteni 4:5. Betty a trebuit s treac printr-o judecat a lui Dumnezeu nainte de a vedea pe Duhul Sfnt cum i-a artat adevratele motive ale sufletului. Dac ar fi fost capabil de pocin, atunci Domnul ar fi ludat-o pentru ndelunga-rbdare i pentru credina ei n ciuda povetii ei de via plin de durere. Betty n-a vrut ns s se ntoarc de la acea amrciune: a prsit lumea aceasta pe pmnt fr s fi experimentat vindecarea interioar.

Sam avea probleme cu persoane cu autoritate. eful su se prea c nu vrea s l promoveze. i cu toate c Sam se achita de datoriile sale la lucru de cele mai multe ori mai bine dect colegii si, el avea parte de cea mai mult critic din partea efului su, cnd era criticat toat echipa. Sam pierduse deja cteva locuri de munc i i crease deja o imagine negativ despre angajatori.: Te storc de vlag i apoi te dau i afar.

i lui Sam i se prea c toi predicatorii numai pentru el ar predica, numai pe el l-ar condamna i l-ar gsi vinovat i n-ar fi gsit nimic bun n ceea ce fcea ca voluntar n biserica din care fcea parte. i i se prea c i socrul su, ar face remarci critice, defimtoare la adresa lui i la restul familiei.

Dup cele prezentate de el, noi cititorii ar trebui s fim capabili s descriem cum s-a comportat tatl lui Sam fa de el, cnd Sam a fost copil l-a criticat, a ateptat mult de la el, l-a controlat, a fost incapabil s l laude.

Dar aceasta nici mcar nu este cea mai important parte din problem. Dac Sam nu i-ar fi judecat tatl de copil, atunci trecutul su nu ar fi avut o influen att de negativ asupra vieii sale din copilrie mai departe. Dar judecile i ateptrile l-au influenat ntr-o asemenea msur pe efii lui, nct acetia nu-i putea explica, de ce l-au tratat aa de ru.

De exemplu, Sam a aflat ulterior de la un ef de-al lui c acesta s-ar fi apropiat de birou cu urmtorul gnd: Merg n birou i i spun lui Sam ct de bine i face treaba. Tocmai era pe cale s pun n aplicare ceea ce gndise cnd acesta observ c din motive inexplicabile a nceput s l critice pe Sam. Dup aceea eful su s-a nchis n camera lui i s-a lovit cu mna de frunte: De ce am fcut oare asta? Intrasem de fapt cu intenia s l laud, i tot ceea ce am fcut a fost s l critic. Ce se ntmp de fapt cu mine?

Acest fenomen se cheam poluare spiritual! Sam a fost constrns s primeasc acest fel de tratament de la cei din jur ct vreme el n-a recunoscut ce s-a ntmplat de fapt i nu s- a pocit i a renunat la acel pcat. Din fericire el a fost n stare s fac ambele lucruri. mpreun am pus acea mostr de comportament la Cruce i l-am rugat pe Dumnezeu, s i dea un nou suflet, unul care s fie capabil s primeasc un tratament potrivit i plin de respect fa de el din partea persoanelor cu autoritate.

Ultimul lucru pe care l mai tiu despre Sam este c avea o slujb de mai muli ani i c se bucura de o relaie bun cu eful su.

Tatl lu Josie a murit cnd ea avea vrsta de 4 ani. Fratele ei cel mai mare i-a devenit ca un tat a murit cnd ea avea vrsta de 9 ani. Pn la vrsta de 12 ani ceilali frai ai ei s-au cstorit i au prsit casa printeasc. Sufletele copiilor nu sunt aa de nobile sau pline de nelegere precum inteligena lor, aa c sufletul lui Josie a rostit multe judeci, condamnri la adresa brbailor. Ea se atepta ca toi brbaii din viaa ei o vor prsi. Josie a devenit o femeie frumoas i s-a cstorit cu un brbat fidel. Dar dup civa ani de csnicie, cu urcuurile i coborurile fireti dintr-o csnicie, brbatul ei a prsit-o ntr-un mod total neateptat i a fost, o bucat devreme, de negsit. Nu mi-a trebuit mult s realizez c n copilria lui Josie s-au nscut judeci i ateptri din amrciunea celor trite, care l-au influenat negativ pe soul ei. Dup ce i-am explicat care este mecanismul acestor condamnri i ateptri care se nasc din amrciune, Josie i-a dat seama ce s-a ntmplat. Josie i-a cerut iertare pentru faptul c i-a condamnat tatl i fraii, c nu le-a artatrespectul cuvenit dar mai ales c ea, prin condamnrile i ateptrile care au rezultat de acolol-a rnit pe soul ei. n numele lui Iisus Josie a rostit iertare acestor brbai i am depus

vechiul comportament, nscut din condamnrile rostite la adresa lor la Cruce. Ne-am rugat mpreun i l-am rugat pe Dumnezeu s i dea ateptri, dorine noi, ca brbaii din viaa ei s vrea s triasc mpreun cu ea. Josie m-a sunat dou sptmni mai trziu plin debucurie: Brbatul meu s-a ntors napoi acas! El mi-a mrturisit c de fapt nici nu tia exact de ce a prsit-o, cci el o iubea n continuare. Acum a trimis copiii la sfrit de sptmn la vecini i noi ne bucurm de cea de-a doua sptmn de miere.

Mi-a dori ca toate vindecrile s fie att de rapide i de atotcuprinztoare!

Brbatul lui Josie mi-a povestit mai trziu c dup nunta lor el a fost deranjat n mod repetat de gndul c va trebui s o prseasc ntr-o zi pe soia lui. El o iubea i o respecta i nu putea gsi nici o vin la ea, care s-l fi ndreptit s gndeasc aa. Dar dup civa ani acele gnduri i sentimentele asociate cu ele au aprut tot mai des pe ecranul sufletului su. Ele au devenit cu timpul tot mai puternice i credea c cndva o va prsi. ntr-un trziu el a dat urmare acestor impulsuri i a prsit-o. Nu putea s i explice de ce o face: se simea fr ea destul de ru, dar totui nu s-a ntors napoi.

Ce ilustrare impresionant a influenei negative pe care o au condamnrile rostite din amrciune.

Dar cum stm cu voina liber? Suntem pur i simplu determinai, controlai de comportamentele i rdcinile lor amare ale oamenilor cu care interacionm? Bineneles c nu! Avem o voin liber i suntem responsabili pentru aciunile noastre. Nu ne putem nicioadat scuza: a fost amrciunea ei sau a lui, care m- au condus la aa ceva.

Dar puterea care st la baza legii care spune c condamnri i atepri care rezult din amrciune au consecine ireversibile este att de puternic, nct a ncerca s opui rezisten aciunilor ce rezult din acestea seamn cu lupta cu o furtun: cu ct ne opunem uneifurtuni cu mai mult putere, cu att mai mult aceasta ne impinge cu o putere i mai mare n direcia exact contrar. Unele aciuni ale noastre nu se pot identifica att de uor, de unde provin. Tatl luj Janelle era un alcoolic, care nu venea imediat acas. Mici escapade pe la crciumi durau ore ntregi. El nu a avut niciodat timp pentru fiica lui, numai atunci cnd ntr-o stare de beie i gsea timp s abuzeze de ea.

Janelle s-a cstorit cu un pastor abstinent, care era mereu prietenos i iubitor. Se prea c Janelle trecuse n sfrit de muntele greutilor din trecutul ei. Dar ea a cules imediat consecinele condamnrilor ei. Brbatul ei a fost cotropit de o dorin de neoprit de a lucra i nu mai avea deloc timp pentru ea. Tot timpul su l investea pentru Domnul i pentru biseric. Cu anii, cnd toate eforturile i oboseala acumulat ncepeau s i cear tributul, pstorul continua s fie prietenos i iubitor la biseric. n schimb pe Janelle o trata ntr-un mod lipsit de respect, mai ales cnd se plngea c lipsete de acas.

Dar inima lui Janelle i aparinea lui Dumnezeu. Aa c ea a recunoscut uor ce efect aveau ateptrile ei care s-au nscut din condamnrile la adresa tatlui ei asupra brbatului ei. Ele nteeau dorina soului ei de a lucra i mai mult. Ea s-a pocit i i-a adus amrciunea la Cruce. Urmarea a fost c brbatul ei a putut s neleag pentru prima data c soia lui chiar i fcea griji pentru modul exagerat n care lucra. Urmrile ateptrilor rezultate din amrciunea soiei nu mai puteau s-l orbeasc. El s-a decis s rmn n zilele lui libere acas i a nceput s i lase fantezia s lucreze pentru ca Janelle s se simt acceptat i apreciat.

Dac semnm portocale nu vom culege mere. Culegem ce am semnat. Pertenerul nostru de csnicie va fi adeseori ca tatl sau mama noastr, pe care i-am condamnat, dar mai ru dect ei. Fr consiliere i nvtur cele mai multe perechi cstorite nu pot pricepe acest lucru elementar. Cele mai multe divoruri se ntmpl din pricina faptului c cei doi sunt orbii de puteri de care nu au habar. Ei nu tiu de ce acioneaz aa, de ce decid aa i sunt mnioi unul pe cellalt. Ei sunt controlai, condui, mnai de ateptri care provin din amrciunea provocat de condamnrile lor. Nu mai pot s se elibereze de problemele care se nmulesc ntre ei i nu realizeaz ca rul pe care sunt n deriv trebuie s fie stopat prin oprirea izvorului care l alimenteaz.

Demonii folosesc amrciunea pentru a-i intensifica atacurile i a mri efectele acestora. Dar n cele mai multe cazuri, problemele nu sunt cauzate de demoni, ci de motivele ascunse i de structurile obscure ale sufletului. Vom reui s eliberm i s alungm demoni, dar trebuie s ne fie clar c trebuie s ne scpm de efecte i cauzele acestora, care nu sunt nc tratate. Abia cnd vechile mostre de comportament, care au fost create de neiertare i din amrciunea rezultat din ea, sunt nlocuite de ndejdea c Domnul va direciona viaa noastr n direcia contrar celei prezente, abia atunci am ajuns la liman. Este o ntrebare pe care i-o pune fiecare pereche care se cstorete: vor fi unul pentru cellalt puterea care l va face pecellalt s se nale, sau se vor distruge reciproc? Rspunsul depinde doar de de voina amndurora, s i permit Domnului s ajung la rdcinile amrciunii, pentru a putea fi eliberai amnoi, pentru ca ei s poat tri plenitudinea unei viei n Hristos.

Jurminte interioareJurminte interioare sunt determinri, setri mentale, pe care le definim, le formm n copilrie; ele sunt ca programe, aplicaii de pe un computer, care sunt executate n interiorul nostru. Ele faciliteaz minii, raiunii noastre repetarea a ceea ce conin, a ceea ce zic aceste jurminte interioare. Se cheam interioare fiindc ele au fost rostite deja n copilrie i au fost uitate. Ele i trag seva, puterea din ascuns, din obscuritate, din uitare. (Jurminte pe care la facem mai trziu n via nu sunt aa de puternice, aa de efective; aceasta se poate observa de exemplu, cum la nceput de an ne propunem ceva, jurm ceva cum s-ar zice, i curnd uitm curnd de acest jurmnt, de ceea ce ne-am propus. Ele rmn fr urmri.)

Jurmintele interioare din copilrie rmn nealterate. Noi ne putem decide, din proprie dorin s acionm altfel, dar aceste jurminte ne trag fr rgaz, fr nici o excepie napoi ctre un comportament care decurge din acel jurmnt interior. Aa se explic c noi amdecis s l lum pe Iisus ca Domn n viaa noastr, dar trebuie s constatm, c suntem supui jurmintelor interioare.

Am descoperit semnificaia jurmintelor interioare atunci cnd o femeie a venit la mine. Ea dorea s nasc un fiu soului ei, dar nu-i reuea. Femeia rmnea fr probleme gravid, nscuse fr probleme fete, dar de fiecare dat cnd a rmas gravid cu un biat, era o sarcin care nu era dus pn la capt. Ginecologul a asigurat-o pe acea femeie c din punct de vedere fiziologic totul este n ordine. Ar fi trebuit s poat duce i o sarcin cu biat pn la capt. Se presupunea c problema este de natur psihologic, sufleteasc.

I-am pus femeii ntrebrile obinuite Cum a fost viaa cu tatl tu? A fost prietenos fa de tine? i-a artat afeciune? S-a adeverit c tatl a fost chiar foarte afectuos i prietenos fa de ea. n schimb fratele ei a chinuit-o mereu. El spunea minciuni despre ea, att prinilor ct i prietenilor, o tachina ntr-un mod ruvoitor. Femeia, pe numele ei Fran, i-a amintit cum odat fiind pe malul rului, pe cnd era ntre 10 i 12 ani, a luat pietre de pe jos i le-a aruncat

n ap spunnd: Nu voi da natere niciodat la biei, nu voi avea niciodat biei. Acesta a fost un jurmnt interior. El aciona ca un program de computer n interiorul ei, chiar dac partea contient din ea i dorea biei. De obicei, n a treia sau a patra lun de graviditate intra n aciune acest jurmnt interior, luntric, i corpul ei elimina foetusul.

Fran s-a pocit din cauza acelor acuzaii i condamnri la adresa fratelui ei. Am proclamat iertare n numele lui Iisus. Apoi, n autoritatea pe care ne-a dat-o Iisus am distrus acest jurmnt interior. Ne-am adresat direct corpului lui Fran i am eliberat-o de porunca fals de a a da afar foetusuri masculine nainte de vremea cuvenit. Aceasta am fcut-o bazndu-ne pe Matei 16, 9: i voi da cheile mpriei Cerurilor i orice vei lega pe pmnt va fi legat n ceruri, iar orice vei dezlega pe pmnt va fi dezlegat n ceruri. Consecina a fost c dup aceea Fran a rmas gravid i a putut s rmn gravid i a adus un biat pe lume frr probleme.

Nu toate jurmintele interioare au consecine att de dramatice precum cel relatat anterior. Majoritatea nu pic aa de greu n balan s ne gndim de exemplu la situaia, cnd colari fiind neam jurat cnd am ajuns la ananghie, s nu mai vorbim niciodat n faa unui auditoriu. Cnd de exemplu pstorul din biserica unde mergem ne cheam s inem cursurila o clas de confirmanzi, sau s citim tare n faa adunrii din Biblie, ne trec toate sudorile,vocea nu ne ajut i rennoim jurmntul de a nu mai vorbi n public. Sau un copil, al doilea sau al treilea ca ordine de natere, ar putea s i jure sie nsi, s nu se mai mbrace niciodat cu haine deja purtate. O consecin este c adult fiind i cumpr o hain spontan, de care de fapt nu are nevoie.

Exist un jurmnt fa de sine nsi, care este fcut des de brbai, care au fost crescui de mame care au ncercat s i controleze. De cnd sunt deja tineri ei nva, experimenteaz, ceea ce multor brbai nsurai le este cunoscut: femeile au memorie de elefant. Un brbatnici mcar nu i poate aminti ce a zis acum cinci minute, dar soia lui i poate aminti chiar i ce a spus el acum dou ore, sau acum cinci luni, sau acum zece ani! S te ceri cu o femeieeste unfair, inegal, cci trebuie s lupi mereu pe teritoriul ei. Femeile i pot aminti exact ce a zis brbatul. Pe de alt parte tinerii devin destul de repede mai puternici i mai rapizi dect mamele lor. i cum poate o femeie mic i dominant s i controleze fiul? Cu limba ei. Ea nva s i induc sentimente de vinovie i s l aduc la mnie, la exasperare. Tinerii observ repede: orice cuvnt pe care l spui poate deveni un proces penal mpotriva ta. De aceea ei ajung la concluzia c este neaprat necesar s i in gura: Nu zice nimnui ceva cndva. Cnd tinerii ies de sub controlul mamelor i pot s ntrein o relaie prietenoas cu ele, aceti barbai nu sunt contieni c au fcut un jurmnt fa de sine nsui care are o greutate mare, jurmnt care va afecta viitoarea lui csnicie. La vrsta cnd se pot cstori aceti barbai i gsesc o femeie tnr despre care pot spune: Ea va fi soia mea. Aadar se cstoresc. O vreme totul merge minunat. El i ea vorbesc despre toate ce au pe suflet. Pentru el soia este n acelai timp i cel mai bun prieten, i chiar aa funcioneaz o vreme. Cndva soia devine mam. Deodat jurmntul interior al brbatului se trezete, se activeaz i el nceteaz s i mai spun totul ca i nainte. Ea nc l ateapt la u cnd sosete acas i-l ntreab: Hei, scumpule, cum a fost azi? Bine, totul a decurs bine.. Cred i eu c a fost bine, dar vreau amnunte. Ce s-a ntmplat de fapt azi? Ea simte cum tensiunea n el cretei n acelai timp i iritarea. Cndva ea l linitete. Bine, bine, o zi ca toate celelalte, n ordine. Dar acum spune te rog ce te apas. Nu mi spui de fapt niciodat ce s-a ntmplat de fapt. Ba da, i spun tot ce vrei s auzi. Bine, atunci spune-mi cum a fost ziua ta de fapt.A fost o zi bun, aproape la fel ca celelalte zile.

Brbatul nu poate pur i simplu s i dea seama c el chiar nu dorete s mprteasc soiei secretele sufletului su. El a picat n vechea mostr de comportament (regresie), pe care a nvat-o i practicat-o fa de mama lui. Jurmntul fa de el nsui l controleaz.

Ea se va frmnta din cauza acestei situaii i va cuta ntr-un final un consilier de familie. Acolo brbatul este nvat c este bine ca el s i mprteasc sufletul soiei. I se dau sfaturi practice cum s fac acest lucru. Ea rsufl dup consiliere uurat. Ea l are din nou, pot iari s vorbeasc unul cu cellalt. Dar dup cteva zile, el recidiveaz. Jurmntul fa de el nsui este prea puternic i nu poate s i reziste tot timpul.

Cnd un terapeut cretin descoper un jurmnt interior, atunci acesta l urmrete pn la nceptul nceputurilor; n acest caz concret pn la condamnarea rostit de brbat fa de mama lui (sau fa de sora lui, dac este cazul). E posibil ca iniiatorul acelei condamnri poate fi o pr, un denun n clasele primare, o verioar sau o nvtoare mai critic. Dup ce iertarea a fost rostit, terapeutul dizolv, distruge puterea acestui jurmnt interior prin autoritatea dat lui de Hristos: brbatul este liber i poate s rmn aa.

Fetele, i primesc sentimentul valorii proprii, perceptia proprie de la taii lor. Fiecare feti tie n interiorul ei, c ea este un cadou al lui Dumnezeu, ca s bucure inima tatlui. Cnd nu- i reusete aceasta cnd de exemplu tatl nu o bag n seam atunci fetia este nefericit. Ea poate fi chiar o feti drgut, o prines, dar dac tatl ei nu i-o spune, dac nu i-o confirm, atunci n interiorul ei nu se va considera foarte frumoas. Dar dac tatl o face, i i spune c este frumoas, atunci ea va fi foarte mulumit, chiar dac n realitate nu este ofeti drgu.

Anumite fetie, care se fac frumoase pentru taii lor, ceea ce este ceva foarte firesc, natural, o fac pentru a vedea ce efect produc asupra sexului opus, ntr-un mediu care nu-i este riscant, periculos, sau sunt ignorate, sau, mult mai grav, sunt silite la practici sexuale. Fetie refuzate pot s ajung la un jurmnt interior, care ar putea suna aa: Nu m voi mai prezenta niciodat n faa unui brbat neprotejat. M doare, cnd el nu m bag n seam. La maturitate sunt asemenea femei n mod inutil timide, se tem n flirt s devin active, nu se pot pune n scen. Jurminte ale femeilor abuzate sexual de taii lor au o greutate i mai mare: Nu m mai las folosit, prostit, de nici un brbat, sau nu m voi mai lsa niciodat rnit de vreun brbat.

n mod normal aceste jurminte seduc femei tinere ctre o via sexual aventuroas nainte de cstorie sau la frigitate n timpul csniciei. Ambele moduri de viat sexual cu brbaii, n cadrul csniciei, sau n afara ei, nu i mai permit nicio deschidere sau vreo ncredere. Jurmintele interioare ale fetelor i ale bieilor se bazeaz pe fric i pe rnire. Demoni pot folosi aceste rdcini de amrciune, pentru a amplifica efectul jurmintelor i ale urmrilor lor. De aceea este posibil, ca acolo s fie nevoie de eliberare. Dar nici eliberarea nici vindecarea nu sunt complete, ct vreme aceste jurminte fa de sine nsi n-au fost distruse prin iertare.

Inversarea rolului de printeVorbim de o relaie parental pervertit acunci cnd ambii prini sau doar unul din ei sunt nematuri, pctoi sau se sustrag din rolu de printe i educator i n consecin unul dintre copiii mai n vrst le preia locul. Ei sunt plasai mult prea devreme n rolul de printe. Cnd aceti copii devin aduli atunci ei sunt contiincioi. Ei au nvat de mici s preia responsabilitate dar cu un pre mare. La toi copiii care au crescut n asemenea roluri se pot

ntlni cnd sunt aduli aceast caracteristic: nu se pot ncrede n autoritatea lui Iisus Hristos sau a altei persoane cu autoritate n viaa lor. Pentru ei, persoanele cu autoritate din viaa lor au ratat s i ndeplineasc datoriile; de aici se nate amrciune, care la rndu-i duce la condamnri, la jurminte fa de ei nsi. Aceste jurminte le spune ntr-un mod incontient c i Dumnezeu ar fi ratat s i fac datoria fa de ei, aa nct ei trebuie s l ajute pe Dumnezeu s guverneze Universul. Ei nu i permit nici un fel de pauz, de linite. Copii fiind ei au nvat s fie ateni, vigileni, altfel se instaureaz haosul un tat alcoolizat o bate pe mama lui, sau ntre prini i copii se isc certuri nsoite de vorbe injurioase cu voce tare dei toi, prinii i copii au rani sufleteti grave n urma acestora. Copii care preiau roluri de prini au nvat c nu pot primi niciun sprijin emoional de la persoanele cele mai importante din viaa lor. Eu nsumi am fost un asemenea copil. Am nvat s fiu precaut fa de mama mea, care era foarte critic la adresa mea. Alinare gseam doar la vaca mea sau la cinele meu. Acetia erau prieteni, care m iubeau i nu m contraziceau. ns ca adult nu puteam gsi relaxare, linite, siguran acolo unde Domnul prevzuse aa ceva la soia mea, Paula. n afara casei, la prieteni puteam s m ncarc emoional, s m relaxez, s gsesc linite. i aceasta nu era nimic mai puin dect o preacurvie spiritual. Aceasta a ncetat abia atunci cnd am pus acest comportament pe cruce i am nvat c Paula este cea mai important i cea mai bun consolatoare dintre oameni.

Copii care preiau roluri de prini au o inim de piatr: ei ajut i iubesc n permanen pe alii, dar nu pot s lase pe nimeni s se apropie de inima lor. Ei devin martiri nobili, care sunt obinuii s spun: Dac nu o face nimeni, atunci o voi face eu. Ei nu se vor deschide dect foarte rar pentru oamenii din jurul i anturajul familiei. Ei au nvat s se defineasc ca fiind persoane care iubesc, care se dedic celor mai slabi. n mod incontient ei nu vor ca oamenii s devin independeni ci s depind de ei. Cci n acest caz nu ar mai fi nevoie de ei n rolul de ajuttori. n cele mai multe cazuri aceti copii nu tiu s se bucure de via. Ei se simt vinovai cnd fac un concediu mai lung sau cnd petrem mai mult timp i nu fac nimic. Mai grav, aceti copii sunt controlori, persoane care i controleaz pe ceilali foarte puternic. Ca i copii ei au nvat s mnuiasc haosul emoional din familie. Aceast deprindere nvat acioneaz i mai trziu automat, cnd sunt aduli. Ei vorbesc atunci despre libertate pentru ceilali, doar ca s i poat controla mai departe familia fr ca ei s i dea seama. De exemplu cnd n familia mea noi jucam cri, ceilali mi spuneau cu un zmbet trist c toi s- ar fi putut ridica linitit de la masa de joc; eu a fi putut s joc mai departe i s le preiau rolul fr s bag de seam c ei nu mai sunt la masa de joc.

Aceast pervertire a rolului de printe poate fi desfiinat dac persoana respectiv i iart parintele sau prini. Nu rareori se constat c aceti copii i-au protejat pe unul dintre prini, n timp ce pe cellalt printe l faulta la orice greeal pe care aceasta o fcea. Pentru mine a fost dureros s recunosc c ambii prini i-au ratat rolul de prini. Am struit o vreme n atitudinea critic fa de mama mea ciclitoare; n acelai timp eram nelegtor fa de pcatele tatlui meu: faptul c era alcoolic, c lipsea de-attea ori de acas, c nu i-aartat autoritatea n faa mamei mele. Pentru a putea vedea ntregul adevr a trebuit s neleg i s accept c amndoi au pctuit i c trebuie s i iert pe amndoi.

Dumnezeu vrea s i onoreze pe toi cei care ncearc s preia responsabilitate i s i ajute familia. Reversul medaliei este ns acesta: copiii care preiau rolul de printe comit pcatul c i permit s se cread chiar prini adevrai. De aceea ei trebuie s i cear iertare n faalui Dumnezeu. Trebuie s renune definitiv la nebunia de a crede c ei trebuie s in n fru tot universul. Ei sunt adesea ocai cnd constat c Dumnezeu poate s se descurce chiar foarte bine fr ajutorul lor!

Mania performaneiMania performanei este prezent n familii unde ameninri la un comportament corect nu se face cu destul blndee i tandree. Mania performanei este o minciun, care este acceptat i interiorizat de copii, devenind astfel parte integrant din ei: Voi fi iubit doar cnd am performane bune pentru a primi dragostea prinilor. Cnd devin aduli acest slogan se transform n: Eu aparin undeva, cnd le plac oamenilor i le rspund ateptrilor. La baza maniei performanei st o fric frica de a rata, de a nu-i reui ceva, frica de a fi refuzat, neacceptat de ceilali, de retragerea dragostei din partea celorlali cnd nu performeaz cum ateapt ceilali, aceia care au ceva de spus despre ei, care auautoritatea. Niciunuia din membrii unei familii unde manie persecuiei este prezent are voie s se odihneasc. Disciplinarea nu se face doar de dragul copiiilor, ci i pentru copii nu au fcut o impresie positiv n anturajul prinilor. Oameni asuprii de mania persecuiei se prefac c au un sentiment de acceptare fiindc au acceptat aceast minciun: Dac ar tii ceilali cum sunt eu de fapt, nu m-ar accepta aa cum sunt. Copii care au maniaperformanei devin adeseori nervoi i se strduiesc mereu. Nici prinii nu se opresc n a iluda pe alii, ct de bine lucreaz acetia n comparaie cu ei, cu copiii lor: de fapt niciun copil nu poate face o munc la fel de bine ca printele respectiv. Copiii acetia au o tendin puternic spre critic i au atitudine care cer foarte mult de la ceilali. n schimb ei nu pot s suporte critica de la ceilali. Cea mai mic dojan nseamn pentru ei c nu sunt iubii. Paula, care a fost foarte fixat pe performan, mi replica la un pic de critic constructiv cam aa:Vrei s-mi spui c nu m iubeti!. M luam cu minile de cap i mi ziceam: De unde a maiscos-o i pe-asta aceast minunat fptur?

Iat ce se ntmpla: ea se gndea, dac m iubete atunci ar trebui s fac totul ca s-mi fie bine. Dac i spuneam, c ea nu face ceva bine, aceasta nsemna pentru ea, c eu a fi de prere c ea nu m iubete. De fiecare dat cnd vorbeam cu ea despre ceva, mi arunca mingea napoi: Nici tu nu faci asta perfect! tiu, Paula, i replicam eu, i eu fac multe greeli, dar acum nu vorbim despre mine ci despre tine. Dar acum eu vreau s vorbim despre tine, i nu despre mine... tu faci asta i asta... Pentru oameni cu mania performanei este ngrozitor s recunoasc c au greit, cci aceasta ar putea s nsemne pentru ei, c sunt respini. Este greu s trieti cu oameni care au mania performanei, pentru c i controleaz pe ceilali, le judec performana, ceea ce fac, dau corectur. Sunt mereu la pnd pn gsesc un motiv de critic care trebuie corectat (poi s scapi de o asemenea urmrire dac pur i simplu nu rspunzi la aceste provocri).

Fiindc sigurana oamenilor care nu au mania performanei este n Dumnezeu, ei pot s dea buzna ntr-o grup, c nu trebuie s i fac griji, fiindc ei sunt iubii oricum, chiar i atunci cnd ceea ce spun nu este n ordine. n schimb oameni cu mania performanei nu i apreciaz munca dup standardele lor, ci dup ceea ce consider c ateapt ceilali de la ei.De aceea cnd ei intr intr-o grup nou stau linitii pn afl care sunt regulile. Apoi, foarteprecaui fac o intervenie mic, care corespunde regulilor. S fie spontani le este foarte greu.

Fariseii au avut mania performanei. De aceea erau aa de furioi pe Iisus. Iisus i accepta pe pctoi, care nu au fcut nimic ca s aib dreptul s primeasc dragoste. Ei, dimpotriv, erau cei ndreptii, care fceau tot ce cereau legile i ca atare erau mai demni de dragostedect ceilali. Sufletul nu crede pur i simplu vestea cea bun, c salvarea este un cadou, chair dac mintea i gura spun altceva.

O femeie cu mania performanei, creia i-am putut fi de folos, era evanghelist ntr-o comunitate. O chema Midge, nu rata nici o slujb n biseric. O grup de cas se ntlnea n

fiecare sptmn la ea acas. ntotdeauna cnd ncepeam cu terapia sufletului, ea spunea aceast fraz: Dac nu m comport corect, Dumnezeu nu m va iubi. Cauza era relaia ei cu tatl ei, care o lipsea de afeciune cnd dorea s o controleze. i cnd era btur ru, tot ei i se ddea toat vina. Tatl ei ipa atunci la ea: Ai fcut cu siguran ceva ca s merii aceast btaie. Eti o neisprvit! Inima lui Midge a fost programat la duritate. Pentru a fieliberat, a trebuit ca ea s recunoasc mnia ascuns fa de tatl ei i s renune la ea. AziMidge crede din toat inima c Dumnezeu o iubete, fr condiii, indiferent de ceea ce face.

Dar un lucru mai trebuie adugat aici, pentru a evita strecurarea unei nenelegeri. Cci chiar dac Dumnezeu ne iubete, cnd pctuim, acestea au consecine nefaste. Dragostea lui (1. Kor. 1, 18-21) nu nseamn c ne trece totul cu vederea; legile lui nu se schimb. 18 Cci mesajul crucii este o nebunie pentru cei ce pier, ns pentru noi, cei care suntem mntuii, este puterea lui Dumnezeu. 19 Fiindc este scris: Voi distruge nelepciunea celor nelepi i voi respinge priceperea celor pricepui.4 20 Unde este neleptul? Unde este crturarul? Unde este polemistul acestui veac? N-a prostit Dumnezeu nelepciunea lumii? 21 ntruct, n nelepciunea lui Dumnezeu, lumea nu L-a cunoscut pe Dumnezeu prin nelepciune, Dumnezeu a gsit de cuviin ca prin nebunia predicrii s-i mntuiasc pe cei care cred.

Comuniti ntregi de cretini se pot deschide unu duh de religiozitate din cauza maniei performanei, care se manifest prin munc asidu, gelozie i mnie. Au nevoie de eliberare. La o singur persoan este nevoie de o combinaie de eliberare i vindecare interioar, pentru a fi eliberat de mania performanei, fiidc ea este influenat de duhuri care s-au specializat pe invidie, gelozie, mania criticii, mnie, mania de i face singuri dreptate, fric,condamnare, sentimente false de vinovie i respingere. Aici un terapeut trebue s descopere ce lips de dragoste a fost prezent n trecutul personei, care a adus ca reacie o fixare pe performan. Este apoi nevoie de iertare i vindecare pentru a da siguran acestor inimi nfricoate, c ei nu sunt respini din cauza lipsurilor lor. Dragostea desvrit alung pe deplin frica, dar dragostea trebuie s fie simit pentru o perioad mai lung, nainte ca inima unei persoane care a suferit de mania performanei s cread ntr-adevr c Iisus o iubete, fr s atepte performan de la ea.

S-ar putea aici descrie nc alte multe mostre de comportament ale omului vechi, pe care terapeutul cretin trebuie s le ucid la Cruce, dar trag ndejde c aceste exemple au fost suficiente ca s nelegei cum funcioneaz vindecarea interioar i care pot fi cauzele ei.

Multe mostre de comportament trebuie aduse pe rnd la Cruce i demascate. E posibil ca demoni s fi profitat de aceste comportamente, mai ales acolo unde au fost prezente ur. n timpul unui proces ndelungat de vindecare se produce i transformarea sufletului dar i eliberarea. Terapeuii sunt sftuii s se lase condui de Duhul Sfnt, ca s tie, de ce este nevoie, de la caz la caz.

Am sperana c cele scrise pn acum c vindecarea interioar are un fundament biblic solid. Ea ajunge n strfundurile sufletului i capaciteaz oamenii s triasc, aa cum li s-a spus c poi s trieti o via n plinatate n Iisus.