Acest proiect „Un viitor împreună – O societate pregătită să accepte și să beneficieze de prezența cetățenilor străini cu ședere legală în România“ (contract nr. ref.: IF/10.01-02.01) este finanțat din Programul general: „Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii“, prin Fondul European de Integrare a resortisanților țărilor terțe - Programul anual 2010

Programul General este gestionat în România de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Generală Afaceri Europene și Relații Internaționale, ca Autoritate Responsabilă și Oficiul Român pentru Imigrări, ca Autoritate Contractantă

Data publicării: octombrie 2011

Conținutul acestui document se află în totalitate în responsabilitatea Asociației Române pentru Promovarea Sănătății – ARPS și a partenerilor implicați în proiect și nu poate fi considerat în nici un caz ca reflectând poziția Uniunii Europene.

Ar putea � unul dintre cei care trec zilnic pe lângă tine și pe care probabil nu îi vei mai revedea. Dar poate ca îţi va rămâne mai mult timp în minte decât restul trecătorilor pentru că

este altfel. Pentru el totul este nou și altfel. Și pentru că uneori un străin îţi poate arăta cel mai bine cine ești, data viitoare întâmpină-l cu un zâmbet!

Viitorul începe cu un zâmbet

Un viitorîmpreună

Un viitorîmpreună

Proiectul „Un Viitor Împreună – O societate pregătită să accepte şi să beneficieze de prezenţa cetăţenilor străini cu

şedere legală în România”

Un viitorîmpreună

INTRODUCERE

Asociația Română pentru Promovarea Sănătății și JRS România au demarat la începutul lunii iunie proiectul „Un Viitor Împreună – O societate pregătită să accepte și să beneficieze de prezenţa cetăţenilor străini cu ședere legală în România”

Proiectul își propune realizarea unei campanii de informare și conștientizare publică privind necesitatea și avantajele imigrației legale.

Campania va fi derulată în 12 județe din România care figurează cu cel mai mare număr de străini, resortisanți ai țărilor terțe (RTT)- respectiv București, Iași, Ilfov, Cluj, Constanța, Timiș, Galați, Prahova, Suceava, Bacău, Brașov, Bihor- conform datelor centralizate de Oficiul Român pentru Imigrări. Activitățile proiectului constau în realizarea unei campanii media (campanie de presă, realizarea și difuzarea unui spot și a unui spot radio, campanie online TV) și a șapte seminarii de informare locală. Astfel proiectul își propune implicarea reprezentanților locali ai instituțiilor cu rol în implementarea măsurilor de integrare a cetăţenilor străini, a reprezentanților organizaţiilor neguvernamentale și a jurnaliștilor/mass media.

Principalii beneficiari ai acestui proiect sunt străinii stabiliți cu forme legale în România, ce provin din țări din afara Uniunii Europene. Conform statisticilor oficiale, la sfârșitul anului trecut în România erau peste 55.000 de cetățeni din state terţe cu o formă de ședere legală. Majoritatea acestora au drept de ședere temporară în țara noastră pentru motive precum înrudirea cu cetățeni români, studii sau muncă în România, principalele lor ţări de origine fiind Moldova, Turcia și China.

Prin intermediul campaniei media si al evenimentelor de informare, publicul țintă va putea beneficia de informaţii corecte și complete referitor la nevoile de integrare ale RTT precum și a mecanismelor de implementare a politicilor și strategiilor în vigoare.

Asociația Română pentru Promovarea Sănătății este o organizație non-guvernamentală, non-profit, înființată în decembrie 2000. Activitatea de început a organizației s-a concentrat în special pe cercetare în domeniul sănătății și a serviciilor de sănătate și campanii de informare-educare-comunicare pentru promovarea sănătății în rândul populației. Începând cu anul 2007 proiectele contractate și implementate de asociație și-au extins atât amploarea cât și aria de expertiză, abordând și alte aspecte ale domeniului social, printre care și migraţia. Organizația este formată din peste 200 de membri, dintre care 20 sunt specialiști în domeniul sănătății și al științelor sociale, cu o experiență bogată în derularea de programe de cercetare și intervenție în mai multe domenii.

Serviciul Iezuiţilor pentru Refugiaţi din România (JRS România) este o organizaţie neguvernamentală, independentă, umanitară, apolitică și democratică care își propune să apere și să promoveze drepturile fundamentale ale omului, în special ale refugiaţilor și ale migranţilor forţaţi.

1

Este unanim recunoscut faptul că migraţia a devenit un fenomen global, cu care se confruntă statele din toate regiunile lumii, migraţia internă și internaţională fiind în directă proporţionalitate cu complexitatea evoluţiilor pe plan politic, social, financiar, economic, ecologic, umanitar la nivel micro sau macro-geografic. Replica statelor la această provocare este condiţionată de capacitatea de adaptare rapidă, pe cât posibil, la noile realităţi.

Abordarea complexei ecuaţii a migraţiei într-o manieră cuprinzătoare, inovatoare și pe termen lung reprezintă un imperativ ce ia în calcul criteriile de imigratie, admisibilitate și integrare, piaţa muncii, protecţia drepturilor omului, controlul, prevenirea și repatrierea; dialogul și cooperarea între ţara de primire si cea de origine a migranţilor etc.

Evoluţiile politice și economice diferite ale statelor conduc întotdeauna la schimbări demografice cauzate, pe de o parte, de nevoia oamenilor la un nivel de trai mai bun, iar, pe de altă parte, de situaţia politică din ţările lor de origine. Experienţa statelor dezvoltate și cu o practică îndelungată în acest domeniu arată că migraţia, dacă este gestionată corespunzător, poate avea o influenţă pozitivă atât asupra ţărilor de origine și de destinaţie, precum și asupra migranţilor și familiilor lor.

În contextul unei migraţii circulare, relaţia ar trebui să fie triplu avantajoasă : statului de primire, migrantului și statului de origine. În cadrul politicilor comune europene și cu aplicarea acquis-ului relevant, fiecare stat membru trebuie să decidă condiţiile de admitere pe teritoriul său a migranţilor legali și să stabilească, dacă este cazul, numărul acestora, inclusiv în parteneriat cu statele de origine.

În context, România este îndreptăţită să pună în aplicare o politică de imigraţie specifică, în funcţie de nevoile identificate la nivel naţional, și în același timp concertată, ţinând seama de impactul pe care aceasta îl poate avea asupra celorlalte state membre UE, asigurând totodată un tratament echitabil al imigranţilor și integrarea armonioasă a acestora în societatea gazdă.

România este expusă rutelor de migraţie (legală și ilegală) din statele din estul Europei, cu origine în statele din Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est sau Africa. În ultimii ani, deși și-a păstrat, în mare măsură, caracterul de stat de tranzit, aceasta a început să devină tot mai mult un stat de destinaţie.

Principalele scopuri pentru care străinii și-au stabilit reședinţa temporară pe teritoriul României sunt conexe dreptului la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membri de familie ai cetăţenilor români, UE sau Spaţiul Economic European), educaţiei (studenţi), angajare în muncă.

2

În 2010, în România au fost înregistraţi cu ședere legală aproape 60.000 străini. Dintre aceștia, aproape 50.000 cu ședere temporară și 10.000 cu ședere permanentă. Din punct de vedere al scopului pentru care străinii au obţinut un drept de ședere temporară, cei mai mulţi erau membri de familie ai cetăţenilor români (peste 20.000), în scop de studii (peste 12.000) și angajare (aproape 7.000).

Din perspectiva UE, atragerea forţei de muncă calificate reprezintă un aspect important, ce se regăsește și în Strategia Lisabona, care își propunea să transforme UE în cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume, până în 2010. La începutul lui 2010, Comisia Europeană a propus o nouă strategie economică – Europa 2020, prin care se reiterează ideea competivităţii și creșterii economice considerând că măsurile întreprinse în sens, atât la nivel UE cât și naţional trebuie să aibă ca priorităţi o creștere inteligentă - promovarea cunoașterii, inovării, educaţiei și societăţii digitale, o creștere durabilă - o producţie mai competitivă, cu o utilizare mai eficientă a resurselor, și o creștere economică favorabilă incluziunii - o mai mare participare la piaţa forţei de muncă, dobândirea de competenţe și lupta împotriva sărăciei. În particular, Strategia Europa 2020 reafirmă importanţa legăturii dintre migraţie și piaţa muncii în contextul larg al combaterii săraciei și creșterii ocupării.

În ultimii ani, Uniunea Europeană a înregistrat progrese importante și notabile în vederea realizării unei strategii cuprinzătoare în ceea ce privește fenomenul migraţiei și integrării imigranţilor. Chiar dacă aceste rezultatele pozitive nu au fost obţinute într-un ritm accelerat, impactul asupra statelor membre este considerabil și destul de vizibil. Mai mult, fiecare ţară este încurajată să meargă dincolo de recomandările și cadrul larg al politicilor UE în gestionarea fenomenului imigraţiei.

3

CADRUL JURIDIC

1. Constituţia României

• Statuează principiul potrivit căruia străinii se bucură de protecţia generală a persoanelor și a averilor, garantată de Constituţie și de alte legi.

2. O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, modificată și completată prin Legea nr. 157/2011

• Reglementează admisia și șederea străinilor pe teritoriul României, reunificarea familială, angajarea în muncă, desfășurarea de activităţi economice, profesionale și comerciale, protecţia minorilor neînsoţiţi, combaterea căsătoriei de convenienţă, proceduri de îndepărtare etc.

3. O.U.G. nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 134/2008, Legea nr. 157/2011.

• Vizează reglementarea cadrului legal necesar exercitării de către străini a dreptului la muncă pe teritoriul României

4. O.G. nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de ședere în România, precum și a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spaţiului Economic European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 185/2004, cu modificările și completările ulterioare.

• urmărește facilitarea integrării sociale, printre altele, a străinilor care au dobândit un drept de ședere în România și cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spaţiului Economic European, prin derularea de activităţi specifice de acomodare culturală, consiliere și învăţare a limbii române

5. H.G. nr. 1483 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de ședere în România, precum și a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spaţiului Economic European, modificată prin O.G. nr. 41/2006, H.G. nr. 543/2007

• reglementează modalităţile prin care străinii, inclusiv cei care au dobândit un drept de ședere în România pot beneficia de drepturile sociale conferite de O.G. nr. 44/2004

6. H.G. nr. 498/2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2011-2014

• reprezintă documentul strategic prin care se stabilesc orientările conceptuale și obiectivele naţionale în gestionarea politicilor de imigraţie și azil în România

7. H.G. 572/2008 privind constituirea Grupului de coordonare a implementării strategiei naţionale privind imigraţia

• Instituie un organism consultativ de cooperare interinstituţională în domeniul imigraţiei, ca element principal pentru implementarea strategiei naţionale aferente

8. Legea nr. 21/1991 privind cetăţenia română

• stabilește modalităţile și condiţiile prin care străinii pot solicita și dobândi cetăţenia română

4

CADRUL INSTITUŢIONALDintre toţi actorii implicaţi în fenomenul migraţionist, cel care definește ce este migraţia și care sunt parametrii legali ai acestui fenomen pe teritoriul propriu este statul. Gestionarea fenomenului migraţiei se bazează pe participarea tuturor instituţiilor cu competenţe în acest domeniu, printr-un management participativ și prin cooperare interinstituţională, naţională și internaţională, rolul de coordonator revenindu-i MAI, prin ORI.

Implementarea la nivel naţional a Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2011 – 2014 va fi realizată prin mecanismul de cooperare interinstituţională prevăzut în H.G. nr. 572/2008, precum și prin planurile de acţiune anuale.

Grupul de coordonare, prin Secretariatul tehnic, poate invita la reuniunile sale reprezentanţi ai altor autorităţi, precum și reprezentanţi ai societăţii civile sau a organizaţiilor internaţionale din domeniul imigraţiei și azilului. Totodată, la reuniunile Grupului de coordonare pot fi invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor UE precum și experţi din statele membre.

Instituţii-membre ale Grupului de coordonare a implementării Strategiei naţionale privind imigraţia

A. din cadrul Ministerului Administraţiei și Internelor: a) Oficiul Român pentru Imigrări; b) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră; c) Inspectoratul General al Poliţiei Române; d) Direcţia generală afaceri europene și relaţii internaţionale; e) Centrul de cooperare poliţienească internaţională; f) Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane; B. din cadrul Ministerului Afacerilor Externe: a) Direcţia generală afaceri consulare; C. din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale: a) Departamentul strategie și ocupare forţă de muncă; b) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; c) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului; d) Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap; e) Inspecţia Muncii; D. din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului:a) Direcţia generală management învăţământ preuniversitar; b) Direcţia generală relaţii internaţionale și afaceri europene; E. din cadrul Ministerului Sănătăţii:a) Direcţia generală politici, strategii și managementul calităţii în sănătate; F. instituţii în subordinea Guvernului: a) Agenţia Română pentru Investiţii Străine; b) Institutul Naţional de Statistică; G. instituţii publice autonome: a) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Instituţiile publice vor coopera, potrivit competenţelor, cu organizaţii neguvernamentale și organizaţii internaţionale, în scopul promovării și derulării de programe pentru integrarea străinilor în societate, precum și pentru identificarea resurselor financiare necesare în acest sens. În toate activităţile pe care le desfășoară, instituţiile publice și organizaţiile neguvernamentale vor asigura protecţia străinilor împotriva oricărei forme de discriminare.

5

INTEGRAREA ȘI ROLUL EI

O Europă prosperă își propune să garanteze bunăstarea pe termen lung a tuturor rezidenţilor din societăţile sale diverse. Diferite grupuri de imigranţi vor continua să sosească și să se stabilească în societăţile europene, care se află și ele în proces de transformare sub influenţa schimbărilor socio-economice și demografice.

Politicile de integrare au drept scop să producă, în timp, o convergenţă a rezultatelor sociale pentru toţi. Acest lucru presupune implicarea activă a tuturor cetăţenilor și rezidenţilor, chiar dacă sunt imigranţi sau nu. Aceștia pot contribui la aspectele sociale, economice, culturale și civice ale societăţii, utilizându-și abilităţile și competenţele. Oamenii își dezvoltă o capacitate de învăţare continuă și au posibilitatea de a juca un rol de agenţi ai schimbării în societăţile integratoare.

Rezidenţii care provin din familii de migranţi se pot confrunta cu dificultăţi legate de origine, condiţii de ședere sau discriminare. Rezidenţii proveniţi din familii mixte se pot confrunta cu dificultăţi legate de traiul alături de noii concetăţeni, de adaptarea la diversitatea crescută din jur și de abordarea noilor concepte de cetăţenie și participare.

Noi forme de cetăţenie activă sunt create prin înlăturarea obstacolelor și prin utilizarea factorilor de facilitare a integrării societale. Autorităţile publice, societatea civilă și sectorul privat se ajută pe sine și ajută procesul de integrare devenind „organizaţii de învăţare”. Acestea dobândesc cunoștinţe interculturale și sunt proactive în abordarea necesităţilor în continuă schimbare, a dinamicii sociale și a bunăstării populaţiei lor din ce în ce mai diverse.

În politicile de integrare, patru indicatori sunt importanți:

Conform legislaţiei române, integrarea socială reprezintă procesul de participare activă a străinilor la viaţa economică, socială și culturală a societăţii românești, iar pentru realizarea acestui lucru este necesară derularea de programe de integrare, care presupun participarea, la cerere, la activităţi de acomodare culturală, consiliere și învăţare a limbii române. Programele de integrare în cazul acestor categorii de străini precum și activităţile în vederea facilitării integrării se stabilesc și se implementează pe baza nevoilor beneficiarilor.

6

IMPACTUL MIGRAŢIEI ASUPRA DEZVOLTĂRII. STUDIU DE CAZ: ROMÂNIA

Avantajele imigraţiei pot fi evidenţiate de exemplul cetăţenilor români care au emigrat în alte state. Comparând România cu alte ţări din regiune cu un grad ridicat de emigrare se pot identifica o serie de caracteristici cheie ale emigranţilor plecaţi din ţară. Ciclul migraţionist incipient conduce la un nivel relativ scăzut al veniturilor înregistrate în ţara de destinaţie.

Pe lângă alegerea ţărilor de destinaţie sau durata ciclului migraţionist, o diferenţă importantă din perspectiva veniturilor obţinute de emigranţi este dată de gradul ridicat de economisire în ţara de destinaţie - mari eforturi de a reduce cheltuielile în ţara de destinaţie, în aceleași condiţii socio-economice, ceea ce indică din nou probleme care ţin de un nivel mic al maturităţii emigrării etc.

În cazul repatrierii veniturilor obţinute în străinătate (remitenţe), gospodăriile românești prezintă anumite particularităţi:

• nivel relativ mare al reunificării familiei: românii transferă bani în principal pentru a-și întreţine părinţii, cheltuielile fiind mai mici decât în cazul partenerului sau copiilor.

• nivel mediu al economiilor sau investiţiilor din sumele transferate. Este posibil ca diferenţele de consum în ţările de origine să aibă legătură cu structura familiei și valorile culturale (numărul și relaţia celor în aflaţi în întreţinere) precum și cu diferenţele privind paritatea puterii de cumpărare. În plus, este important de remarcat faptul că 40% dintre emigranţii români nu au remis deloc sume în ţara de origine, fiind cel mai mare procent din regiune, ceea ce poate fi explicat prin intenţiile slabe de reîntoarcere în ţară ale emigranţilor români și prin faptul că România este stat membru al Uniunii Europene.

Emigrarea pe termen lung generează economii considerabile și un potenţial major de investiţii. Principalii factori care contribuie la aceste rezultate sunt existenţa unor condiţii locale adecvate și a unor stimulente relevante în procesul de economisire pentru emigranţi.

La nivelul anului 2009, datele Eurostat asupra fluxurilor financiare generate de imigraţie arată că volumul remitenţelor din România totaliza 174 de milioane de Euro, remiterea către ţări UE/spaţiul extra-comunitar fiind aproape egală. Aceeași sursă relevă că, în 2009, volumul salariilor și veniturilor plătite lucrătorilor străini în România a fost de 44 de milioane de Euro dintre care 33 de milioane de euro către cetăţenii UE care muncesc în România.

7

POLITICA ROMÂNIEI FAŢĂ DE INTEGRARE

În conformitate cu strategia naţională în domeniu, trei obiective privind migraţia vizează situaţia străinilor resortisanţi ai ţărilor terţe :

a. Promovarea migraţiei legale în beneficiul tuturor părţilor: societatea românească, imigranţi și statele lor de origine – în vederea maximizării efectelor pozitive și limitării efectelor negative ale imigraţiei pentru România și, implicit, pentru cetăţenii români. În acest sens, autorităţile române cu atribuţii în domeniul imigraţiei trebuie să intensifice activitatea de atragere a acelor categorii de imigranţi care pot contribui la acoperirea unor domenii deficitare, cu impact direct în dezvoltarea economică și în strânsă corelare cu politicile și documentele programatice adoptate la nivelul UE, precum și cu respectarea drepturilor imigranţilor.

b. Întărirea controlului legalităţii șederii străinilor pe teritoriul României și aplicarea corespunzătoare a măsurilor de îndepărtare și a măsurilor restrictive

În contextul transformării treptate a României într-un stat de destinaţie pentru imigranţi, Guvernul vizează diminuarea ponderii factorului ilegal în cadrul fenomenului migraţionist prin prevenirea imigrării acelor categorii de persoane care nu satisfac condiţiile impuse de lege, precum și combaterea șederii ilegale, a muncii nedeclarate și a traficului de imigranţi.

c. Integrarea socială a străinilor cu ședere legală

Integrarea este un proces dinamic, bidirecţional de interacţiune reciprocă, ce necesită nu doar eforturi din partea autorităţilor naţionale, regionale și locale, ci și un angajament sporit din partea comunităţii-gazdă și a imigranţilor. Integrarea socială reprezintă procesul de participare activă a străinilor care au reședinţa sau domiciliul pe teritoriul României la viaţa economică, socială și culturală a societăţii românești, respectându-se în același timp identitatea culturală a acestora.

Strategia privind imigraţia pentru anul 2011, stabilește unele măsuri în vederea implementării concrete a elementelor specifice, precum:

• Constituirea unui grup de lucru interinstituţional care să gestioneze accesul cetăţenilor proveniţi din state terţe pe piaţa forţei de muncă din România (MAI-ORI, MMFPS, MAE)

• Stabilirea în cadrul unui grup de lucru interinstituţional a unei proceduri de recunoaștere a calificărilor profesionale ale străinilor proveniţi din state terţe în scopul eliberării autorizaţiilor de muncă (MMFPS, ORI, CNFPA)

• Iniţierea unor proiecte de acte normative pentru modificarea cadrului juridic actual care să faciliteze rămânerea pe teritoriul naţional a străinilor, absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior din Romania, pentru domeniile și profesiile identificate ca deficitare, precum și a celor care sunt implicaţi în proiecte de cercetare (MAI–ORI, MMFPS, MECTS)

• Coordonarea acţiunilor pe linia integrării străinilor a tuturor actorilor instituţionali, a ONG-urilor implicate în procesul de integrare socială a străinilor și a autorităţilor administraţiei publice locale (MAI – ORI)

8

POLITICILE DE INTEGRARE – IMPLEMENTARE ȘI BUNE PRACTICI

Conform studiului MIPEX, politicile din ţările europene și America de Nord creează pentru imigranţi la fel de multe obstacole ca și oportunităţi pentru a deveni membri cu drepturi egale ai societăţii. Lucrătorii migranţi, familiile reîntregite și rezidenţii pe termen lung se bucură de securitate, drepturi fundamentale și protecţie împotriva discriminării. Cele mai mari trei obstacole sunt obţinerea cetăţeniei de către străinii rezidenţi, posibilitatea implicării acestora în viaţa politică și accesul tuturor copiilor, indiferent de originea lor, la educaţie și la sistemul de învăţământ.

Mobilitatea pe piaţa muncii

Lucrătorii migranţi care ajung în România au oportunităţi legale mai bune de a contribui economic decât în alte ţări central-europene și în ţările baltice. Conform legislaţiei, migranţilor și românilor care prestează aceeași muncă ar trebui să li se asigure aceleași condiţii (practic, aproape aceleași) și asigurări sociale (practic, jumătate). Lucrătorii temporari și familiile acestora nu au acces deplin la toate profesiile, cum este cazul ţărilor mai noi și mai vechi care se deschid către imigraţia forţei de muncă. Și totuși, ei pot conta pe un cadru general de sprijin în găsirea unui loc de muncă, format din educaţie, cursuri de formare profesională și burse de studiu. Ei pot de asemenea să acceseze câteva măsuri specifice pentru recunoașterea calificărilor și pot accesa serviciile de ocupare a forţei de muncă.

Distribuţia numărului autorizaţiilor de muncă în perioada 2004-2010

Autorizaţii de muncă 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Propuse 2.100 3.000 10.000 12.000 15.000 8.000 8.000Acordate 1.364 2.716 6.148 5.500 15.000 3.959 2.970

Pentru 2011 au fost aprobate 5.500 de autorizații.

Reîntregirea familiei

Dispoziţiile și condiţiile legale privitoare la eligibilitate sunt mai bine dezvoltate decât majoritatea procedurilor în sine. Noii-veniţi care doresc să-și reîntregească familia se bucură de condiţii ușor mai favorabile aliniate cerinţelor legislaţiei UE. Sponsorii au permise de ședere de 1 an. Toţi copiii adulţi dependenţi/rudele sunt incluși. Orice condiţie referitoare la venituri/condiţii locative sunt stabilite doar la nivelul de bază. Migranţii beneficiază de siguranţă doar parţial, ei putând primi refuzuri și retrageri din diverse motive, dar cu dreptul ca hotărârile să fie motivate și cu drept de apel. Familiile reîntregite au drepturi legale similare cu ale sponsorilor lor. Au însă șanse limitate de a obţine permise de ședere autonome înainte de rezidenţa pe termen lung, fapt care rămâne problematic în majoritatea ţărilor.

9

Educaţie

Pentru copiii care pot accesa sistemul de educaţie, școlile sunt capabile, într-o oarecare măsură, să abordeze ,,problemele” lor, dar nu și noile oportunităţi pe care ei le aduc pentru toţi elevii. Pentru elevii migranţi din clasă există măsuri specifice situate deasupra mediei pentru Europa Centrală, inclusiv susţinere lingvistică standardizată, profesori special formaţi și îndrumare continuă. Nu exisă însă susţinere sistematică pentru predarea limbilor imigranţilor și a culturilor lor sau pentru combaterea unei potenţiale segregări. Este puţin probabil ca elevii să întâlnească diversitate culturală în ariile curriculare și nu există prea multă susţinere din partea statului pentru îndeplinirea obiectivelor oficiale referitoare la educaţia interculturală.

Rezidenţa pe termen lung

Situaţia cetăţenilor din afara UE care au deja rezidenţă în România de 5 ani este ușor sub nivelul mediu european, în sensul că aceștia încă se confruntă cu multe obstacole înainte de a avea oportunităţi egale de integrare, așa cum garantează legislaţia UE. Eligibilitatea este relativ restrictivă, deoarece anumite permise temporare nu sunt luate în considerare pentru perioada de așteptare de 5 ani. Cei care au dreptul de a aplica pot fi excluși pe baza unor condiţii mai împovărătoare decât în alte ţări central europene. Ei beneficiază de cursuri de limbă gratuite, dar nu știu dacă pot trece interviul de limbă, discreţionar. Din nou, solicitanţii și rezidenţii pe termen lung nu au siguranţă cu privire la viitor, deoarece statul păstrează puteri discreţionare lărgite, ca și în alte ţări central-europene. Pentru a se proteja, au la dispoziţie câteva căi legale de remediere și interdicţii în privinţa expulzării.

Tendinţe

Există o corelare a politicilor cu impact asupra relaţiilor dintre ele, nu doar la nivel individual. Majoritatea ţărilor care au rezultate bune (sau slabe) într-un domeniu de integrare au rezultate bune (sau slabe) și în celelalte.

- Mobilitatea pe piaţa muncii și reunificarea familială: Familiile de imigranţi se pot reuni mai ușor și imigranţii pot participa mai activ în ţările care îi ajută pe toţi noii-veniţi să își găsească locurile de muncă potrivite, ţările care se situează în poziţii din vârful clasamentului sunt pe de o parte ţările de imigraţie consacrate și, pe de altă parte ţările noi care atrag migraţia forţei de muncă.

- Mobilitatea pe piaţa muncii și educaţia: În ţările în care imigranţii adulţi își pot îmbunătăţi parcursul ocupaţional, abilităţile și calificările, există o probabilitate mai mare ca acestea să abordeze și să dezvolte politici care să vizeze nevoile și oportunităţile specifice pentru copiii imigranţilor.

- Reunificarea familiei și rezidenţa pe termen lung: Ţările tind să acorde drepturi egale, de bază familiilor și rezidenţilor pe termen lung.

- Condiţii pentru rezidenţă: Din ce în ce mai mult, numărul mare de condiţii și criterii înalte pe care imigranţii trebuie, în mod tradiţional, să le îndeplinească pentru a obţine cetăţenia după mulţi ani, sunt impuse și noilor veniţi care doresc să se stabilească în acea ţară sau la reunificarea acestora cu familia.

10

ASISTENŢA OFERITĂ STRĂINILOR

Conform legislaţiei privind regimul străinilor, statul român asigură condiţiile pentru integrarea străinilor cărora li s-a acordat un drept de ședere în România, în viaţa economică, socială și culturală a ţării, precum și accesul acestora la sistemul de educaţie (art.79 (1) OUG 194/2002).

Conform OG 44/2004 cu modificările și completările ulterioare, străinii care au dobândit drept de ședere în România și cetăţenii statelor membre ale UE și SEE beneficiază, la cerere și gratuit, o singură dată de:

- cursuri de învăţare a limbii române - organizate de MECTS în colaborare cu ORI și urmăresc familiarizarea participanţilor cu limba română;

- sesiuni de acomodare culturală - organizate de ORI, în scopul familiarizării cu tradiţiile, obiceiurile și valorile culturii române și pentru oferirea de informaţii practice privind societatea românească.

În plus, aceștia pot beneficia de sesiuni de consiliere.

Cursurile de învăţare a limbii române se organizează de inspectoratele școlare judeţene și al municipiului București în colaborare cu centrele teritoriale ale ORI și se adresează străinilor care nu cunosc limba română. În situaţia în care MECTS nu dispune de spaţii corespunzătoare desfășurării cursurilor de învăţare a limbii române, ORI pune la dispoziţie spaţiile necesare în sediile centrelor teritoriale.

Cererile de participare la cursurile de învăţare a limbii române, însoţite de copia documentului de identitate, se depun de persoanele interesate la inspectoratele școlare judeţene și al municipiului București sau la sediile centrelor teritoriale ale ORI, situaţie în care sunt transmise în termen de 5 zile inspectoratelor școlare în a căror rază domiciliază beneficiarii.

Metodologia desfășurării cursurilor de învăţare a limbii române se elaborează de MECTS. Cursurile de învăţare a limbii române se organizează ori de câte ori este nevoie, cu condiţia respectării numărului minim de cursanţi pe grupă, stabilit prin metodologie. Perioadele de înscriere, durata cursului, numărul minim și numărul maxim de participanţi pentru constituirea grupei de cursanţi, modalităţile de evaluare și certificare a competenţelor lingvistice, selecţia, pregătirea suplimentară și modalitatea de plată a profesorilor, precum și modalitatea de realizare a manualelor se stabilesc prin metodologie.

Manualele necesare desfășurării cursurilor de învăţare a limbii se achiziţionează, contra cost, de către participanţi la începerea cursului de la inspectoratele școlare judeţene și al municipiului București.

MECTS în colaborare cu ORI evaluează anual modul de desfășurare a cursurilor de învăţare a limbii române și elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii acestora.

La finalul cursului de învăţare a limbii române, o comisie desemnată de MECTS evaluează nivelul de cunoștinţe al participanţilor și eliberează un certificat de participare, care nu poate fi utilizat în vederea înscrierii în sistemul de învăţământ.

11

Sesiunile de acomodare culturală se realizează de personalul specializat al ORI în spaţiile special amenajate în centrele teritoriale și trebuie adaptate la nevoile individuale ale participanţilor. Cererile de participare se depun la sediile centrelor teritoriale ale ORI. În termen de 7 zile de la depunerea cererii, personalul ORI evaluează, în urma unui interviu, nevoile de acomodare culturală ale persoanelor interesate și, împreună cu acestea, stabilește un plan individual și un program de desfășurare a sesiunilor, care este semnat de către beneficiar.

ORI poate apela la interpreţi și experţi pentru buna desfășurare a sesiunilor de orientare culturală, informare și consiliere.

ORI are responsabilitatea informării asupra posibilităţii de a participa la cursuri de învăţare a limbii române și la sesiuni de acomodare culturală și consiliere. În cadrul centrelor teritoriale ale ORI se înfiinţează birouri de informare și consiliere în cadrul cărora străinii pot beneficia, la cerere, de informare și consiliere privind drepturile lor în România și modalităţile concrete de exercitare a acestor drepturi.

În vederea realizării în bune condiţii a activităţii de informare și consiliere, ORI cooperează cu MMPS, MECTS, MS, MAE, autorităţile administraţiei publice locale, organizaţiile internaţionale și organizaţiile neguvernamentale. ORI poate contracta, în condiţiile legii, în funcţie de numărul de beneficiari și în măsura fondurilor disponibile, serviciile organizaţiilor neguvernamentale în vederea organizării sesiunilor de acomodare culturală, consiliere și învăţare a limbii române.

12

LISTA PROIECTELOR FINANŢATE DIN FONDUL EUROPEAN PENTRU INTEGRAREA RESORTISANŢILOR ŢĂRI TERŢEPe lângă programele de integrare derulate de autorități conform legii se derulează programe/proiecte complementare finanțate din Fondul European pentru Integrarea Resortisanților Țărilor Terțe.

Mai jos prezentăm o listă a proiectelor finanțate:Titlu proiect Beneficiar ObiectivIntegrare și coeziune socială pentru resortisanţii ţărilor terţe

Instit. Intercultural Timișoara

Dezvoltare mecanism de consultare cu comunităţile de RTT

Program de educare și integrare pentru RTT

Fundaţia Familia, Galaţi

Formare nucleu specializat de educare și integrare ocupaţională, acţiuni de educare, învăţare și culturalizare, sensibilizarea opiniei publice privind problematica RTT

Comunicarea interculturală – factor de integrare socială

Societatea Filantropică Diana

Organizarea de cursuri de comunicare interculturală la nivelul RTT și al funcţionarilor publici.

Bun venit în România! – Îmbunătăţirea cunoștinţelor RTT

ARCA - Forumul Român Refugiaţi și Migranţi

Îmbunătăţirea accesului RTT la informaţii relevante, instituire sistem de consultare a membrilor comunităţilor și comunicare dintre RTT și societatea gazdă.

Împreună cu și pentru RTT Asoc. Rezolvarea Alternativă a Disputelor ADRA

elaborarea unui instrument de diseminare a informaţiilor cu privire la drepturile, obligaţiile și oportunităţile de integrare a acestora.

Instrumente de multiplicare a competenţelor de comunicare interculturală – bază a integrării sociale a RTT

Asoc. Rezolvarea Alternativă a Disputelor - ADRA

Creare corp de funcţionari publici și reprezentanţi ONG în domeniul comunicării interculturale, promovare iniţiative de bună practică în pregătirea continuă pentru susţinerea procesului de integrare socială a RTT

Limba română – oportunitate pentru integrare socială și culturală

Instit. Intercultural Timișoara

Pachet de suporturi didactice clasice și multimedia pentru predarea/învăţarea limbii române de către adulţi și pentru orientare culturală

Comunicare și interacţiune interculturală pentru integrarea RTT

Societatea Filantropică Diana, Suceava

Creșterea nivelului de pregătire cu privire la comunicarea interculturală pentru funcţionari, crearea unui manual de buzunar de comunicare interculturală

Reţea de centre de informare și consiliere pentru resortisanţi ai unor ţări terţe

Organizaţia Internaţională pt. Migraţie

Reţea de centre de informare și consiliere a RTT, consolidarea capacităţii de resurse umane furnizoare de servicii, promovarea cooperării inter-instituţionale.

Cursuri de limba română și orientare socio-culturală pentru RTT

Instit. Intercultural Timișoara

Îmbunătăţirea cunoștinţelor de limba, cultură și societate românească, accesare servicii medicale, sprijin integrare în sistemul educativ a copiilor cu părinţi RTT.

Studiu asupra fenomenului imigraţiei. Integrarea străinilor în societatea românească

Fundaţia Soros România

Creșterea gradului de conștientizare publică cu privire la avantajele imigraţiei, informaţii situaţia RTT, studierea implicării populaţiei în procesul integrării

Migrant în România Instit. Intercultural Timișoara

Site Internet adresat comunităţilor de RTT, publicaţii și realizarea de seminarii de consultare cu comunităţile de RTT, autorităţi publice și reprezentanţi ai societăţii civile.

România interculturală Instit. Intercultural Timișoara

Mediu intercultural adecvat facilitării integrării străinilor în România și mecanisme de consultare a comunităţilor de străini.

Un viitor împreună – O societate pregătită să accepte și să beneficieze de străini

Asociaţia Română pt. Promovarea Sănătăţii - ARPS

Realizarea unei campanii media (campanie de presă, realizarea și difuzarea unui spot TV și a unui spot radio, campanie online), a unor seminarii de informare locale.

Facilitarea integrării RTT în societatea românească

ADOSAH Rom Îmbunătățirea șanselor de integrare a străinilor cu drept de ședere legală în România prin asigurarea asistenței necesare creșterii nivelului de cunoaștere a limbii române, a șanselor de ocupare și a accesului la serviciile publice.

Împreună pentru o mai bună integrare a RTT

Asoc. Rezolvarea Alternativă a Disputelor ADRA

Crearea instrumentelor de informare permanentă a instituțiilor publice implicate în integrare și a unui manual de bune practici în acordarea de servicii pentru RTT.

13

COMUNICAREA INTERCULTURALĂ

În cazul modovenilor, se consideră că încrederea acordată de aceștia persoanelor străine se construiește treptat, fiind în general rezervaţi când cunosc pentru prima dată o persoană, ei devenind treptat familiari cu persoanele străine. A face cunoștinţă cu persoane străine presupune o strângere de mână, contact vizual direct și un salut verbal adecvat.

Societatea chineză este una colectivistă, în sensul în care grupul/comunitatea este mai importantă decât individul în particular, nevoia apartenenţei la un grup (familia, colegii de muncă, ţara) este imperioasă, în timp ce străinii sunt consideraţi a fi reprezentativi pentru instituţia din care fac parte. Chinezii nu vor face nimic pentru a pune persoanele din jurul lor în situaţii jenante, tăcerea și limbajul non-verbal fiind des utilizate. Se consideră a fi nepoliticos să te uiţi fix în ochii interlocutorului. Punctualitatea este apreciată ca fiind o virtute în China.

Turcii preferă negocierea, iar afacerile le fac cu cei pe care îi știu și îi respectă, de aceea ei alocă destul de mult timp stabilirii de legături. Totodată, apreciază curtoazia, în timpul discuţiilor preferă să stea aproape de interlocutor, iar la cele profesionale, se folosesc de o perioadă de tatonare. Turcii sunt adepţii contactului vizual direct, apreciind punctualitatea, deși nu o respectă de fiecare dată.

În cazul sirienilor, centrul vieţii sociale este familia. Sirienii apreciază experienţa de viaţă, prin urmare, persoanele în vârstă, una dintre caracteristicile lor fiind ospitalitatea. Stilul de comunicare este unul direct, în timpul conversaţiei sirienii pot vorbi tare și pot gesticula, fiind modul propriu de a fi expresivi și a arăta că sunt interesaţi de discuţie. Sirienii apreciază contactul vizual direct atunci când comunică, iar punctualitatea nu este un punct forte al acestora.

În cazul libanezilor, religia are implicaţii în tot ceea ce înseamnă cultură, ei preţuind foarte mult numele, onoarea și familia. Se feresc să pună alte persoane în situţii penibile atunci când sunt în public. În întâlnirile oficiale, libanezii se comportă formal, însă vor încerca în permanenţă să fie ospitalieri și plăcuţi, ei utilizând în comunicare contactul vizual direct și contactul fizic. Intâlnirile oficiale nu au un caracter privat ridicat - întreruperile datorate intrărilor altor oameni, telefoanelor, nu sunt considerate a fi nepoliticoase.

Indienii preferă să facă afaceri cu oameni pe care îi cunosc, având la bază încredere și respect. Atunci când se comunică cu un indian, adesea acesta va spune ceea ce dorim să auzim (nu le place să exprime cuvântul NU, fie verbal, fie nonverbal, din politeţe), preferând un stil de comunicare indirect. Indienii glumesc pe seama întârzierilor admise (între 30 de minute și până la o zi). Indienii sunt întotdeauna conștienţi de ordinea socială și de statutul lor în faţa altor oameni (membrii familiei, prieteni sau străini), definindu-se în general mai degrabă prin grupul din care fac parte, decât prin statutul lor de indivizi.

În cultura sârbă, familia joacă un rol important și este o valoare de bază. Sârbii preferă un stil de comunicare direct și la obiect, însă nu obișnuiesc ca prin aceasta să cauzeze interlocutorului o situaţie jenantă. Ei apreciază contactul vizual direct și punctualitatea, însa se întâmplă uneori să nu poată respecta acest aspect. Sârbii apreciază discuţiile de curtoazie înainte de a ajunge la subiectul principal al întâlnirii, acest lucru fiind considerat un semn de politeţe.

14

INSTITUŢII IMPLICATE

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (A.N.O.F.M.)

Obiectivul A.N.O.F.M. este creșterea gradului de ocupare a forţei de muncă și scăderea ratei șomajului. Serviciile agenţiei se adresează șomerilor și agenţilor economici. Printre atribuţiile instituţiei se numără: servicii de formare profesională pentru persoanele neîncadrate în muncă, servicii de mediere între șomeri și angajatori, administrarea bugetului asigurărilor pentru șomaj, servicii de stabilire, plată și evidenţă a ajutoarelor, alocaţiilor și indemnizaţiilor finanţate din bugetul asigurărilor pentru somaj.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (A.N.P.F.D.C.)

Instituţie în subordinea MMPS, asigură protecţia și promovarea drepturilor copilului și este activă în domeniul prevenirii separării copilului de părinţi și al protecţiei special a copilului separate temporar sau definitiv de părinţi. La nivel judeţean, structurile responsabile sunt Direcţiile Judeţene de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului, aflate în subordinea Consiliilor Judeţene.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S.)

Administrează și gestionează fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, alături de casele de asigurări de sănătate (instituţii subordonate), supraveghează și controlează functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, controlează respectarea dreptului asiguraţilor la servicii medicale, medicamente și materiale sanitare în mod nediscriminatoriu, asigură, monitorizează și controlează modalitatea de eliberare a medicamentelor, acordă gratuit consultanţă, informaţii și asistenţă în domeniul asigurărilor sociale de sănătate persoanelor asigurate, angajatorilor și furnizorilor de servicii medicale.

Centrul Român pentru Promovarea Comerţului și Investiţiilor Străine (C.R.P.C.I.S.)

Printre serviciile oferite de CRPCIS se numără promovarea exportului românesc de mărfuri și servicii, facilitarea comerţului, menţinerea și extinderea investiţiilor străine directe în România.

Centrul Naţional de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor

Oferă servicii de recunoaștere a studiilor efectuate în străinătate de străini, a calificărilor profesionale, vizarea actelor de studii, eliberarea de adeverinţe referitoare la sistemul de notare din România etc.

Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (C.N.F.P.A.)

Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor coordonează și controlează autorizarea furnizorilor de formare profesională, elaborează standardele ocupaţionale, asigură evaluarea și certificarea competenţelor profesionale dobândite de adulţi prin formare continua. C.N.F.P.A. îndeplinește rolul de autoritate naţională pentru calificări.

Inspectoratul Școlar

Inspectoratul școlar este o instituţie în subordinea MECTS, cu atribuţii de organizare și supraveghere a reţelelor de învăţământ preuniversitar, începând cu personalul didactic necesar, până la organizarea concursurilor de admitere și a examenelor de absolvire, a concursurilor școlare și controlul serviciilor de învăţământ preuniversitare furnizate de terţe părţi.

15

Instituţia Primăriei

Primăriile asigură respectarea drepturilor cetăţenilor, soluţionarea problemelor de ordin edilitar și gospodăresc, punerea în aplicare a prevederilor constituţionale și legislative, cu scopul respectării cadrului legal al desfășurării activităţii în comunitate.

Ministerul Administraţiei și Internelor (M.A.I.)

Asigură realizarea strategiilor și programelor de reformă și restructurare a administraţiei publice centrale și locale, iniţiază și avizează proiecte de acte normative, monitorizează acorduri și convenţii de cooperare cu autorităţi ale administraţiei publice din alte ţări, asigură funcţionarea unităţilor de management ale proiectelor cu finanţare externă etc.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului

Conduce sistemul naţional de educaţie, învăţământ, tineret și cercetare. Ministerul elaborează, coordonează și implementează politica naţională în domeniul educaţiei.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale

Are rolul de a coordona și aplica strategia și politicile Guvernului în domeniile: muncă, familie, egalitate de șanse și protecţie socială.

Ministerul Sănătăţii

Asigură elaborarea și implementarea strategiei și politicilor de sănătate publică și ale medicamentului

Agenţiile judeţene pentru prestaţii sociale

Casa Naţională de Pensii Publice

16

CENTRE ORI CU ATRIBUŢII ÎN ASISTAREA STRĂINILOR ÎN VEDEREA INTEGRĂRII

Localitatea Adresa Contact Competenţa teritorială (judeţe)București str. Vasile Stolnicul,

nr. 15, bl. 13, sector 2Tel: 021.4501134Fax: 021.2408510

Argeș, Brașov, Buzău, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Ilfov, Prahova, Vâlcea

Timișoara str. Armoniei nr. 33 Tel/Fax: 0256.421240

Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mehedinţi, Timiș

Șomcuta Mare

str. Cetăţii nr. 1A Tel/Fax: 0262.280.004

Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Harghita, Maramureș, Mureș, Satu-Mare, Sălaj, Sibiu

Rădăuţi Str. Perilor nr. 2 Tel/Fax: 0230.564.462

Botoșani, Iași, Neamţ, Suceava

Galaţi Str. Săvinești nr. 2 Tel: 0236.323.878Fax: 0236.323.884

Bacău, Brăila, Constanța, Galați, Tulcea, Vaslui, Vrancea

Giurgiu Str. Mircea cel Bătrân, nr. 36

Tel: 0266.213.056Fax: 0246.215.055

Călărași, Dolj, Ialomiţa, Giurgiu, Olt, Teleorman

17

CENTRE DE INFORMARE ȘI CONSILIERE PENTRU RESORTISANŢI ŢĂRI TERŢE:

Denumire Centru Adresa: ContactServiciul APEL - Centru de resurse pentru dezvoltarea economiei sociale

București, Bd. Regina Elisabeta nr. 73, scara 1, etaj 1, ap.2, interfon 02, Sector 5

Tel. 021 - 311.61.42 Mobil: 0730 457 944

Fundaţia de Sprijin Comunitar Bacău, Str. Livezilor nr. 1, sc. A, ap. 2

Tel: 0234 - 512 334 Email: secretariat@fsc.ro

Asociaţia pentru Parteneriat Comunitar Brașov

Brașov, Str. Mihail Sadoveanu, nr.3 , etaj II, cam. 19

Tel./Fax: 0268.410.192E-mail: apcbrasov@gmail.com

Fundaţia pentru Tineret Buzău, Str. Mesteacănului, nr. 1

Tel / fax: 0238 - 720. 955 Email: ftp@buzau.org

Liga Pentru Apărarea Drepturilor Omului (LADO) Cluj

Cluj-Napoca, Bld. 21 Dec. 1989, nr. 108, ap. 23-24

Tel/Fax: 0264 - 434. 806E-mail: ladocj@cluj.astral.ro

Centrul pentru Resurse Civice Constanţa, Str. Ștefan cel Mare nr. 63, ap. 1

Tel. 0341.481866; Fax: 0341.818.835E-mail: migrants@resursecivice.ro

Asociaţia Naţională Mutuală România - Franţa “Louis Pasteur”

Craiova, Str. Fraţii Buzești nr. 25

E-Mail: anmrf_craiova@yahoo.com

Fundaţia Familia Galaţi, Str Brăilei nr. 138/202 Tel/fax: 0236 - 477. 423E-mail: fundatiaf@yahoo.com

Asociaţia Alternative Sociale Iași, Șoseaua Nicolina nr. 24, Bl. 949, parter

Tel: 0332.407.178;Fax: 0332.407.179E-mail: office@alternativesociale.ro

Asociaţia Solidaritatea Umană Pitești, Bd. Eroilor, nr.4-6 , etaj 3, cam. 5

Tel/Fax: 0248 - 220. 013 E-mail: asu_pitesti@yahoo.com

Biroul de Consiliere pentru Cetăţeni

Ploiești, Str. General Vasile Milea, bl. A7, parter

Tel: 0244.525.806; Fax: 0344.814.141Email: cis.ploiesti@iom.int

Asociaţia de Ajutor Familial Pro Vita Sibiu

Sibiu, Str. Litovoi nr. 30 Tel: 0269.215.944;Fax: 0269.206.895 E-mail: provitasb@artelecom.net

Asociaţia pentru Rezolvarea Alternativă a Disputelor (ADRA)

Suceava, Str. Universitătii, Nr. 48, cam. 7

Tel./Fax: 0230 - 524. 127 Email: adramediere1@gmail.com

Asociaţia Filantropia Tg. Mureș Târgu Mureș, Str. Mitropolit Andrei Saguna nr. 2A

Telefon: 0265 - 211.092 Email filantropia_ms@yahoo.com

Serviciul APEL Timișoara Timișoara, Bd. Hașdeu nr. 11, ap. 1

Tel/ Fax: 0256 - 498. 869 E-mail: office.tm@apelngo.ro

18

DEFINIŢII

• străin - persoana care nu are cetăţenia română, cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori cetăţenia Confederaţiei Elveţiene.

• resortisant al unei ţări terţe (RTT) - orice persoană care nu este cetăţean al Uniunii Europene (persoană care are cetăţenia unui stat membru, neînlocuind cetăţenia naţională).

• apatrid - străinul care nu are cetăţenia niciunui stat.

• străin care a dobândit un drept de ședere în România – cetăţeanul străin sau apatridul căruia i s-a acordat dreptul de a rămâne pe teritoriul României în condiţiile legii.

• permis de ședere – documentul de identitate care se eliberează de către Oficiul Român pentru Imigrări, în condiţiile legii, străinului căruia i se prelungește dreptul de ședere în România sau celui căruia i se acordă dreptul de ședere permanentă, după caz.

• autorizaţie de muncă – documentul oficial eliberat în condiţiile legii, care dă dreptul titularului să fie încadrat în muncă sau detașat în România la un singur angajator și pe o singură funcţie.

• Cartea albastră a Uniunii Europene – permis de ședere în scop de muncă, care conferă posesorului acestuia dreptul de ședere și de muncă pe teritoriul României în calitate de angajat pe un loc de muncă înalt calificat.

• rezident/pe termen lung – străinul titular al unui permis de ședere temporară/pe termen lung.

• reîntregirea familiei – intrarea și șederea pe teritoriul României a membrilor de familie ai unui străin cu ședere legală pe teritoriul României sau ai unui cetăţean român, în scopul păstrării unităţii familiei, indiferent de data stabilirii acestei relaţii.

• sponsor – străinul, posesor al unui permis de ședere sau al unei Cărţi Albastre a Uniunii Europene eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări, care solicită sau al cărui membri de familie solicită reîntregirea familiei cu acesta.

• integrarea socială – procesul de participare activă a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de ședere în România și a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spaţiului Economic European la viaţa economică, socială și culturală a societăţii românești, în vederea prevenirii și combaterii marginalizării sociale, respectiv în vederea adaptării la condiţiile societăţii românești.

• programele de integrare – ansambluri de măsuri și activităţi necesare facilitării integrării sociale a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România, desfășurate, la cererea acestora, prin cooperarea instituţiilor publice, a comunităţilor locale și a organizaţiilor neguvernamentale care desfășoară activităţi în acest domeniu, sub coordonarea Oficiului Român pentru Imigrări.

• Fondul european de integrare a RTT – parte a programului general „Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii”, instituit pentru perioada 2007-2013 prin Decizia Consiliului din 25 iunie 2007.

19

REFERINŢE

• Administraţia Prezidenţială, Comisia Prezidenţială pentru analiza riscurilor sociale și demografice, Riscuri și inechităţi sociale în România, 2009

• ADO SAH ROM, ARCA, Fundatia Soros, Bun venit în România, Ghid de informare pentru cetăţenii din state terţe, 2009

• ADO SAH ROM, ARCA, Fundatia Soros, Nevoile de informare a imigranţilor în România, raport de cercetare, 2009

• ADRAS, Ghid privind drepturile, obligaţiile și posibilităţile de integrare socială a resortisanţilor ţari terţe din România, 2009

• ARCA, Vorbește cu noi, studiu privind condiţiile de muncă ale muncitorilor străini în România, 2009

• British Council, Migration Policy Group – Migrant Integration Policy Index - MIPEX, România, 2011

• C. Necula, R. Mircea, Manual de pregătire în domeniul integrării refugiaţilor în România, Editura Ministerului Administraţiei și Internelor, 2009

• Comisia Europeană, Direcţia Generală Justiţie, Libertate și Securitate, Manual privind integrarea pentru factorii de decizie politică și practicieni, 2010

• D.L. Constantin, Perspective europene de abordare a azilului și migraţiei, 2008

• Fundaţia Soros, Institutul European din România, Maximizarea impactului fenomenului migrației asupra dezvoltării României, 2011

• I. Alexe, Gestionarea benefică a imigraţiei în România, 2010

• I. Alexe, B. Păunescu – Studiu asupra fenomenului imigraţiei în România. Integrarea străinilor în societatea românească, 2011

• Institutul Intercultural Timișoara, OFRR – Revista Migrant în România, 2009-2011

• M. Chiriac, M. Robotin, Necunoscuţii de lângă noi, rezidenţi, refugiaţi, solicitanţi de azil, migranţi legali în România, 2006

• M. Șerban, A. Toth, Piaţa forţei de muncă în România și imigraţia, 2007

• Ministerul Administraţiei și Internelor, Migraţia și azilul în România, 2006

• O. Voicu, G. Toth, Simina Guga, Imigrant în România: Perspective și riscuri, 2008

• Ș. Toader, Studiu asupra imigraţiei în România, Descriere, analiză, recomandări, 2010

• Societatea Filantropică “Diana”, Manual de comunicare interculturală, Suceava, 2010

• Strategia naţională privind imigraţia pentru perioada 2011-2014 (H.G. nr. 498/2011)

• EUROSTAT

20

Un viitorîmpreună