victimologie - tudorel badea butoi - cdn4.libris.ro - tudorel badea butoi.pdf · tudorel badea...
TRANSCRIPT
TUDOREL BADEA BUTOILUMINITA GEORGETA NICOLAE * DOINEL DINUICA
DAN VOINEA * CONSTANTIN ZARNESCUVALENTIN IFTENIE x IOANA TEODORA BUTOI
ALEXANDRU BUTOI x MANUELA CRISTINA PRODAN
VICTIMOLOGIE(Curs universitar)
fperspective iuridici, socio-psihologicd qi medico-legaliasupra cuplului penal victimi-agresor)
BUCURg
ul scris al
--ldml-agresor /
|ome. I
I
__.1
CUPRINS
Introducere ..............11,
PARTEA ICapitolul lVictimologia - o provocare exigenti in algoritmul inflptuirii
actului de justifie1.1. Scurt istoric ....................131.2. Noliuni introductive, puncte de vedere, accepliuni ...................171.3. Definilii qi comentarii - clarificiri conceptuale qi terminologice ..................2I
Capitolul2Nofiuni strict juridice din perspectiva cuplului penal agresor-
victimi2. 1 . Infracliunea - trisdturi constitutive ................. .......292.2. Fapta s[ prezinte pericol social .......... ....................302.3.Fapta sd fie sdvArgitd cu vinovSlie ................ .........302.4.Fapta sd fie prevdzutd de legea pena15......... ..........33
PARTEA a II-aCapitolul3Infractorul (psihologie, comportamento personalitate)3. 1 . Infractorul ca ,,personalitate" - perspectiva psihologiei judiciare
asupra personalitdfii criminale ..........353.2. Particularitdli psihice qi disfunclii criminogene ale ,personalitdlii
infractorului ...................363.3. Personalitate - personalitate criminali (comentarii, interpretdri,
definifii, puncte de vedere, accep{iuni) .................453.4. Disfuncfii criminogene ale personalitalii (discemdmAntul vis-6-vis
de responsabilitatea penald) .................523.5. Perspectiva etiologicd asupra comportamentului infraclional
(trecerea la act) paradoxul criminal - H.J. Eysenck; ecualiapersonald a trecerii la act (pragul delincvenfial); legea secvenleitemporare - O.H. Mawrer; nucleul personalit6lii criminale - JeanPinatel .......57
VICTIMOLOGIE
Capitolul4Psihologia infractorului din perspectiva decrangirii qi consumirii
actului infrac{ional (fazele actului infracfional, mecanismeconflictuale, imprejurlri favorizante, implicatiile factoruluiemofional-afectiv)
Secfiunea a4.1. Personalitatea in situalia conflictual6 concretd (act, situafie,
personalitate, conformism, deviantd, aberanfi)..... ....................654.2. Comportament versus norne .............664.3. Reprobarea morald sau coercitia ........6j4.4.Ereditate - mediu - criminogenezd.............. ...........6j
4.4.1. Conceplia modernd asupra eredita1ii..... ......694.4.2. Conceplia modernl asupra mediului..... ......j04.4.3.inv6!area.................. ................j2
4.4.3.1. invdlarea reflex-condilionatd c1asic6......... ......724.4.3.2. invdlarea reflex-condilionatd skinneriand .......724.4.3.3. invdlarea prin imitalie ..................124.4.3.4. Efectul premial gi de intdrire prin invifare ..,...j24.4.3.5. Fixarea anormald.... .....................734.4.3.6. Conduita morali impusi pe cale reflex-
condilionatd .............73Imitalia ierarhicd .........................73Fazele actului infraclional ...........74Consideralii etiologice asupra mecanismuluiconflictual - explica{ii asupra ponderiiimprejurdrilor favorizante gi a factoruluiemolional-afectiv in declangarea infracliunilo r ...................j j
4.4.3.I0. Clasificarea principalelor tipuri de procesecatzale in:............... .....................81
Sec,tiunea b4.4.4.Tipologizare gi portretizare a infractorului............ ..........834.4.5. Psihologia infractorului dupd comiterea faptei (aspecte
comportamental - atitudinale)........... .......894.4.5.I. Tendinla de a se sustrage identificdrii, invinuirii qi
sancliunii - derutarea cercetirilor. ...................894.4.5.2. Psihologia alibiului...... ................894.4.5.3. Distrugerea probelor. inscenarea altor infracliuni...............g94.4.5.4. Remuqcdri (mustrdrile de conqtiin{E) ...............904.4.5.5. Alte disfuncfii gi contradicf,i in tacticile de apdrare
ale infractorului............... ............904.4.5.6. Psihologia unor moduri de operare distincte:
infractori de ocazie gi infractori din obicei.......................... 9 1
4.4.3.1.4.4.3.8.4.4.3.9.
nfie,
VICTIMOLOGIE
)nsumarll:anismerctorului
VICTIMOLOGIE
PARTEA a III-aCapitolul 5Victima (victima qi victimologia din perspectivi etiologicd ;i
juridic[)5. 1 . Subiecfii pasivi ai infracliunii ................. ...............935.2. Victima, agresiunea, agresorul... ........965.3. Efecte qi implicalii psihologice ale actului agresional privind
victima....... ..................102
Capitolul6Demers cauzal-etiologic pe terenul victimizirii
Sec{iunea a6.1. Problematica ,,situaliei conflictuale" in algoritmul victimd -
agresor........ ................. 1046.2. Cauze individuale ........1066.3. Cauze sociale ............... 1086A.Cauze de mediu ............1116.5. Cauze culturale ............114
Secfiunea b6.6. Efectele qi consecinlele psihologice ale victimizdrii ........... ....115
6.6.1. Efecte individuale .................1156.6.2.Efectele sociale .....................117
Secfiunea c
6.7. Consecin{e strict psihologice ale victimizdrii ................. .........1196.7.1. Consecinle individuale............... ...............1196.7.2. Consecinte sociale .................125
Capitolul TVictima din perspectiva. Tratamentelor penale7.1. Victimele infracliunilor de drept comun. Scurt istoric.
Actualitatea in materie ....................121l.2.Yictima gi urmirirea pena1i......... ....132' 7.3. Perspectiva exploratorie asupra psihologiei victimei (victima
surs[ de informa{ii - versiuni, ipoteze gi piste de lucru in direc}iaidentificlrii agresorilor) ..................134
J.4.Tratamentul psihologic al victimei in cursul urmiririi penale.....................1367.5. Victima gi judecata... ....1397 .6. Tratamentul psihologic al victimei in cursul judecdlii....... ......1417.7 .Yictima ulterior judecdlii............ .....1447.8. Tratamentul psihologic al victimei ulterior rezolvirii judiciare a
urmirilor victimizdrii ......................1457.9. Exemplificdri in materia aplicativ-pragmatici a victimologiei pe
terenul rdspunderii penale ...............146
65
666167
6870'72
72
73
IJ14
smuluii
tuic$unilor...... .............'7 7
rocese
aspecte
, invinuirii gi
' infracfiuni............... 89
""""""'90ile de ap6rare
81
83
89
8989
90stincte:ricei.......................... 9 1
VICTIMOLOGIE
7.9.1. Victimele accidentelor de muncd.........,....... .................1467 .9 .2. Yictimele accidentelor de circulatie ............. .................152
Capitolul9Victima din perspectiva gestului suicidar (propriovictimizare).Agresivitatea introproiectati9.1. Definiri, puncte de vedere, clarificdri conceptual terminologice.................1gg92.Teorii explicativ-etiologie (demers cavzal,tipologii secundare) ..................189
Capitolul l0Victima in dinamica infrac{ionali (cuplul penal victimi-agresor)10.1. Potenfial de receptivitate victimal[.... ................I9710.2. Cuplul penal victimS - agresor (victima posfvictimizare)........-................199
PARTEA a IV-aCapitolul llVictima din perspectivi preventiv-protectivi11.1. Victimele societi.tii ....20311.2. Asistenla victimiari .......................20411.3. Victima din perspectivd preventiv-protectivd ....20811.4. Psihologia gi prevenirea efectelor victimizante ale acliunilor
omenegti ......................2I111.5. Abordarea preventiv-protectivi individuald ......2I211.6. Abordarea preventiv-protectiv colectiv5..... .......2161 1.7. Potenlialul justiliei restaurative in sistemul penitenciar ........220
Bibliografie
VICTIMOLOGIE
victimd ocupl un loca declangat proceduraia s-a nlscut odatd cu;5 instituliilor statuluitrebuie inl[turat[ dinrutor. Este suficient cdrri impotriva victimei,cordare a amnistiei qi
stat nu trebuie sd se
trebui sd o fac[ qi fa
14
ereditar, victime recidiviste, victime neputincioase, victime false, victimeimune, victime care devin infractori, disperafii, tinerii, femeile, tranaicapallimintali, emigranfii, minoritd!ile, oamenii fbrd culturd, oprimafii, i.erporrrabilii,turmentafii
Punand ?n evidenld rolul unor elemente situalionale, Hans von Hentigelaboreazd" o noud clasificare a victimelor:
r victime nevdrstnice (posibilitateavictimizdrii prin reducerea reacfiilorgi conduitelor de apdrare, sub forma abuzului $i hdr,tuielii ,.r,rul", urdpirii, a cerqetoriei);
' victime femei (se creeaz[ o dependenfd intre determinarea biologici afemeii lipsiti de posibilitatea unei apdrfui dinamice gi agresiritateacriminalilor motivatd sexual sau material);
o victime vdrstnice, dependenfii de alcool qi stupefiante (neadaptareacomportamentului la solicitdrile ce-i sunt adresate de ,eiitateaambientald);
VICTIMOLOGIE
imigranfii (rolul adaptiv al psihicului este redus prin lipsa uneiadecvdri reale de ordin comunicalional care sd asigure oblinerea unuiechilibru optim al personalitdfii);etnicii (dificultatea formdrii unor comportamente care sr corespunddunui grad de solicitdri sociale);indivizii normali, dar cu o inteligenld redusd (sunt lipsili de capaci-tatea de a anticipa rezultatele acliunilor desfrqurate, in raport cuinfluenlele mediului);indivizii temporar deprimali (ptrezenla scopului in plan mental este
ledlsd datoritl lipsei de voin
VICTIMOLOGIE
ictime false, victimelemeile, handicapalii
rimalii, iresponsabilii,
rle, Hans von Hentig
i'in reducerea reacliilorgi hArluielii sexuale, a
terminarea biologicd aamice qi agresivitatea
rpefiante (neadaptareardresate de realitatea
:edus prin lipsa uneiasigure obfinerea unui
rte care sd corespundd
sunt lipsili de capaci-ftqurate, in raport cu
ri in plan mental este.ri de inferioritate);ediul este determinatdnrri substan{iale, prinunctie de contextul in
rlile sociale gi morale,rlui comportamental qi
n absolutizar ea rzol5rrir
'ortiri normale, prin:e denatureazdreguhle
:az1 un anumit modelriliei unor contradicliisihicului lor nu se vor
VICTIMOLOGIE
in perioada 1941-1961, $coala de la Mainz dezvoltd caracteristicilevictimale, conlinutul specific al individualitdlii victimale, esenla eticd aconflictului agresional deprins din actiunile comunit[fii, necesitatea reintegrdriis ociale a victimei, cercetarea caracteristicilor infractoril or.
in anul 1961, Filippo Gramatica, ?n volumul ,,Principi di DifesaSociale", elaboreazd prof,rlaxia victimall dup6 gradul de victrmizare gicapacitatea de recuperare individuald, restabilirea unor relalii sociale qi ainteracliunii stabilite cu comunitatea.
In anul 1966, E.A. Fatah, ?n studiul ,,Quelques problemes poses a lajustice penale par la victimologie", evidenfiaz[ modul ?n care actul agresionalexercit[ o presiune constantd qi puternicd asupra victimei, obligdnd-o sdparticipe in orice mod la derularea actului agresional, devenind: victimdparticipantd, victimd latentd, victimd predispusd, victim[ provocatoare, victimdneparticipant6.
In 1970, Thorsten Sellin qi Marvia Wolfgang in volumul ,,TheResurement of Delinquency", considerd c[ existd urm[toarele tipuri de victimizare:
o victimizarea primard, (reprezintd urmarea oricdrei agresiuni indreptat[impotriva unei victime);
. victimizarea secundard (are in vedere situaliile de pdgubire a unorsocietlli comerciale);
o victimiznea te\iar[ (priveqte delictele care au ca obiect convieluireasociald sau administrafia publicd);
o participarea mutuald (vrzeazd adoptarea de cltre victimd fie a uneimaniere relativ pasive, fie a unei atitudini de pdstrare ,,a secretuluivictimizdrii");
o victimizarea juvenill (este condilionatb de caracteristicile reflectdriifactorilor perturbatori din mediul inconjuritor, relalia dintre victimaminor qi mediu fiind instabild qi situalionall).
in 1973, in Israel, a alut loc primul Colocviu Internafional de
Victimologie, subliniindu-se influenlele criminologiei, psihologiei, psihanalizeiprivind comportamentul victimei, investigat qi descris sub aspectul conceptelorde conqtiinld,trdire psihic6, drepturi qi obligafii.
in anul 1916,in S.U.A., a fost organizat al doilea Simpozion Interna-
lional de Victimologie, stabilindu-se obiectul qi direcfiile de dezvoltare a
victimologiei, fiind definitd structura gtiinlei victimologiei, ca obiect distinct decriminologie.
De asemenea, s-a propus infiinlarea unor centre de cur[ pentru unelecategorii de victime supuse agresdrii sexuale, atacului armat, unor violentegrave, acordarea unui sprijin social gi adoptarea unor mdsuri preventive pentruo anumiti tipologie de victime. Ca urmare a simpozionului a fost infiinfatdrevista,,Jurnalul intemational de I'ictimologie".
15
T6 VICTIMOLOGIE
In 1977, criminologul american Stephen Schafer clasific[ victimeledupl gradul de participare gi de rdspundere la producerea infracliunii ?n:
o victime fbr[ rela]ii anterioare cu criminalul;victime provocatoare (gradul de responsabilitate este apreciat infuncfie de provocarea conqtientr sau inconqtientd manilest atd devictimd);victime incitative (victima niliazd qi participd la declanqarea actuluiagresional);victime slabe sub aspect biologic (prin neputinla biologicd de a seimpotrivi constrAngerii agresorului);victime slabe sub aspect social (prin neasumarea responsabilitdlilorsociale pentru a schimba ordinea ac{iunilor sociale);victime politice;alte victime.
in cadrul celui de-al treilea Simpozion Internalional de Victimologie aufost precizate qi definite conceptele de condilie qi motivafie existenfiald avictimei, metodele de cercetare in victimologie, tratamentul juridic, social,aplicat victimei, adoptarea unor m[suri adecvate pentru reintegrarea sociald avictimei.
in anul 1985, criminologul vasile v. stanciu publicd la paris vol. ,,Lesdroites de la victime", iar in vol. ,,criminalitatea parisului", apdrutd. in 19g7,prezintd" condifiile in care victima poate fi implicatd in conflictul agresional.
considerd cd existd victime prin definifie: sdracii, bolnavii, bdtrenii,imigranlii, persoanele cu un instinct slab de conservare.
In 1988, wolf Moddendorf prezintd, gradul de implicare a victimei inactlitatea economic[ qi afectivd, clasificdnd victimele astfel:
r victima generoasd (infractorul pune accent pe naivitatea qidisponibilit atea materiald a victimei) ;
o victima ,,ocaziei bune" (infractorul oferd spre comercializare, laprefuri modice bunuri gi valori sustrase sau devalorizate);
o victima afectivit[Jii gi devoliunii (apare in cadrul procesului afectiv qiemolional datoritd tendinfei de a crede c6 psihicul sdu se afld inrelafie cu puterile supranaturale, astfel incAt procedeazd, la efectuareade donalii pentru purificare).
in anul 1988, psihologul roman Tiberiu Bogdan editeaz6.,in colaborare,volumul ,,Analiza psihologic[ a victimei. Rolul ei in procesul judiciar,,.Elaboreazd, o viziune dinamic[ asupra conceptelor de victima, victimizare,riscuri victimale.
o
o
VICTIMOLOGIE
ler clasificd victimeleinfracfiunii in:
litate este apreciat in;tientd manifestatd de
la declangarea actului
inla biologicd de a se
rea responsabilit[1iloriale);
ral de Victimologie au,otivalie existenliald a
mentul juridic, social,reintegrarea sociald a
rlicb la Paris vol. ,,Lesrlui", apdrutd in 1987,ilicrul agresional.rcii, bolnavii, bdtranii,
Lmplicare a victimei inrlel:)nt pe naivitatea gi
pre comercializare, laalorizate);ul procesului afectiv gi
rsihicul slu se afl6 in:ocedeazd la efectuarea
editeazd, in colaborare,in procesul judiciar".: r ictim6, victimrzare,
VICTIMOLOGIE
in lgg3, profesorui -{urel Dineu considerb in volumul ,,Bazelecriminologiei", cd victimele pot inilia acte criminogene ,,care se integreazd, inconcret, in procesul socio-uman cauzal la capdful cdruia se comit qi infracliuniintenlionale cu violentd".
In anul 1993, Ion Gheorghiu-Bridet publicd volumul intitulat,,Criminologia generald rom6neasc6", in care relevl cerinla imperioasd acunoaqterii victimologiei, ca parre integrantd a criminalitdlii.
Clasificd victimele astfel: victime care din naqtere achizilioneaz6,malad|qi traume care fac parte din zestrea ereditard; victime ale p[rinfilor qi mediuluifamilial; victime ale societllii qi organizdrli sale politice qi juridice; victimelelegii gi puterii judecdtoreqti; victimele terorismului qi genocidului; victimeletehnicii avansate; victimele propriilor fapte dorite qi nedorite.
in anul 1994, Iancu Tinisescu publici volumul ,,Victima gi agresorul", incareprezintd comportamentul qi raporlul dintre victim[ gi criminal.
Tot in 1994, Nicolae Mitrofan qi colab.l relevd particularitdfile specificeale urmdtoarelor categorii de victime: femei, copii, persoane in vdrst[, sinucigaqi.Cercetdrile efectuate au scos in eviden!6 rolul victimei in descoperireainfractorilor prin evidenlierea datelor referitoare la incadrareajuridicb a faptei, lacircumstanfele producerii acesteia, definirea personalit[1ii victimei.
in acelaqi an, psihologul C-tin Piunescu considerb cd ,,atdt momentultrecerii la act, cAt qi cel al declangdrii sistemului de apdrare sunt rezultatul uneiridicdri a tensiunii agresivitdlii, cauzalitdlii acestora de la natura afectivd, actulagresional realiz6ndu-se in prezenla factorilor de risc intrapersonali,conjuncturali qi de mediu".
In 1995, Gheorghe Nistorescu qi Costici PIun eviden{iaz[ cd p6nd inprezent a fost neglijat aproape total studiul victimologiei, deqi intre fbptuitor gi
victim[ existd relalii complexe ?n producerea actului infrac]ional, neputdnd fiexclusl contribufia victimei din sfera unui model cauzal complex, precum qi dela identificarea dimensiunii criminalitdfii reale.2
1.2. Nofiuni introductive, puncte de vedere, accepliuni
Conceptul de victimologie derivd din latind - ,,victima" qi ,,logos" - qi
reprezintd qtiinla victimei. in antichitate victima era consideratS fiinla viesacrificatd unei zeit[1i. Astdzi, prin victimd infelegem orice persoand umand
1 Nicolae Mitrofan, Tudorel Butoi, Voicu Zdren:ghe4 (operd comund) Psihologia Judiciard, Editura
$ans4 Bucuregti,1992, citate selective din contnbufia distinsului profesor, pg. 69-103.2 Se sesizeazi din ce in ce mai frecvent mateializarea unei extrem de interesante observalii instudii qi cercetdri ale unor autori de formalie poliligti, ex. Studiu victomologic, comisar qefNicolae Pescaru, S.C. Cuget liber Poligral S.A. Constanla 2003 - dezvoltdnd extrem deinteresant algoritmul risc victimal - situalie conflictual{ proteclia multidimensionald a victimei(terapeutic6, psihologic6, psihiatrica- j uridicd) etc.
I7
18 VICTIMOLOGIEcare suferd direct sau indirect consecin-tel e frzice, materiale sau morale ale uneiacfiuni sau inacliuni criminale,,. '
Nofiunea de victim[ cuprinde unitatea sinteticd a starii psiho-fizice gisociale a persoanei care, suferind o violen!6 (psiho-fizici), va fi obligatd sds]rporte regulile practice ale acestei4 dupl- cum voinfa victimei va fideterminatd sau influenlatd de actul de agresiune.
in literatura de specialitate s-au desfbgurat o serie de dezbateri teoretice,in
.a$l fel incdt s6 poatl h precis conturatr ana pe care o acoperd conceptul de,,victim[". Victima inseamnd intotdeauna fiin1a uman6.
Astfel, dac[ este evident cd nu pot fi considerate drept victime obiectedistruse de rdufrc[tori sau institutiile prejudiciate de activii[]ile acestora, inceea ce prive;te victima propriu-zisa, treluie s[ o diferenliem de alte caztxi depersoane care, de asemenea, pot fi lezate in urma rrrro, u.!i*i infracfionale saude altd naturS.
victima este persoana care,,fird s6-gi fi asumat conqtient riscul, decifird sd wea, ajunge sd fie jertfitd in urma unei acfiuni sau inacfiuni criminale',.De aceea, nu pot fi considerate victime cazuriprecum:
o polifigti care, in indeplinirea misiunilor, sunt rdnili sau iqi pierd viafa;r lupt[tori ?n confruntdri militare;o iniliatorul acliunii criminale care igi pierde viafa in cazul legitimei
apdrdri.
incd in cadrul culturilor antice se ?ntdlnesc preocupiri fald de victimd,atunci cdnd exista un sistem de compensalii gi rdscumpdrdri care aclionau pentrurevenirea la starea de echilibru a balanfei dreptlfii. in cadrul evoiuliei socialejustifia va pdrdsi insd aceste forme incipiente pi masura perfecfiondrii ei, figuracentrald devenind infractorul, victima hecdnd la marginea preocupdrilor.
Tot mai mult forlele legii sunt indreptate pentru depistarea gi pedepsireainfractorului, victima av6nd doar dreptul sd se constituie parte civiia,'situalia safiind despdrfitd de cea a infractorului.
In perioada deceniului IV a secolului trecut se constatd o serie depreocupiri pentru readucerea victimei la locul pe care il merit[ in preocup[rilejustifiei. S-a considerat cdvictimele sunt elemente valoroase de studiu, deoareceele apar ca jumdtate a,diadei', infractor - victimd.
Printre primii oameni de gtiinfd care s-au considerat ei ingigi ,,victimologi,,,se num[rd B. Mendelsohn (1940) ) care aexaminat in lucrarea sa rezistenla ofe*ide victimele violului; Hans von Hentig (194g), care in ,,The criminal and hisviclim" s-a ocupat de vulnerabilitatea presupusd a unor categorii de indivizi, cumar fi: cei foarte tineri, cei foarte b6tr6ni, imigranfii recenli, irembrii unor grupuriminoritare, cei cu tulburdri mentale; wolfgang (195gi care a studiat unelecategorii de indivizi, hand ?n atenfie factori pt rutn' v6rsta, sexul, rasa etc., alecdror acfiruri au contribuit la moartea lor violentd
VICTIMOLOGIE
ale sau morale ale unei
a stdrii psiho-fizice qi:ici), va fi obligat[ sdoinla victimei va fi
de dezbateri teoretice,r acoper[ conceptul de
: drept victime obiectercti\-iteflle acestora, inntiem de alte cazuri deciiuni infracfionale sau
r congtient riscul, deci,u inactiuni criminale".
niti sau iqi pierd viala;
iata in cazul legitimei
:updri fald de victimd,iri care aclionau pentru:adrul evolufiei socialeprerteclionirii ei, figurarreocupdrilor.epistarea gi pedepsireaparte civild, situalia sa
e consata o serie demeritE in preocupdrilea.e de studiu, deoarece
ei insigi ..victimologi",rea sa rezistenla oferitd..The criminal and hisregorii de indivizi, cum. membrii unor grupuriI care a studiat unele*a >erul. rasa etc., ale
VICTIMOLOGIE
In perioada anilor 1960 gi 1970, criminologii gi reformatorii auargumentat c[ inqiqi infractorii au tbst victime ale sdrdciei, pregdtirii gcolareinsuhciente, lipsei locurilor de munc[, discrimindrii, relaliilor familialedezorganizate qi altor injustilii sociale.
Treptat a avut loc delimitarea conlinutului victimologiei ca gtiinldautonomd (subsumat[ gtiinlei criminologiei), cu un obiect specihc: comportareavictimei in procesul agresional.
Victimologia este gtiinfa despre activitatea gi comportamentulspecific prin care este relevati triirea victimei in cadrul raportului cuagresorul, respectiv qtiinfa despre etapele procesului agresional pornind dela geneza, structura gi finalitatea acestuia.
Victimologia elaboreazd, categoriile qi conceptele care definesc relaliavictimd - agresor qi raportul agresiune - finalitate. Aceast[ relalie poate ficercetat[ din punct de vedere metodologic in cadrul procesului agresionalintegral sau poate fi abordatl pe activitlli independente, in contextul acestuiproces. Ambele aspecte vor trebui insl cercetate simultan.
Opliunile victimologilor privind definirea victimologiei sunt diversificate.Astfel unii dintre acegtia considerd cd victimologia reprezintd qtiinlacomportamentului qi personalitllii victimei raportatl la conceperea, reahzarea Siconsecinlele directe ale actului agresional asupra victimei. Victimologia relevlcauzahtatea qi efectele agresiunii asupra victimei, ordinea ?n care se produc acteleagresionale gi limita reducerii acestota, respectiv toate actele agresionale cu unconlinut clar: lezarea intereselor unei victime identificati sau care se vaindividualiza in perioada producerii actului agresional, existAnd o legiturl clarlde cauzahtate intre actul agresional qi efectul victimal.
Modul in care victima percepe, infelege, acceptd sau respinge violenfaactului agresiv are valoare pentru stabilirea lanlului cauzelor qi efectelorfenomenului victimal.
Guglielmo Gulotta precrzeazd c[ orice act agresional produce multipleefecte victimogene, astfel cd prin victimologie se asigurd ,,studiul victimei unuidelict, al personalit[fi sale, al caracteristicilor sale biologice, psihologice,morale qi socio-culturale, al relaliilor sale cu delincventul qi al relaliilor pe carele-a j ucat geneza delictului".
E.A. Fatah in volumul,,Victima este vinovat6", considerd cd victimologiaate ca obiect ,,elaborarea - printr-un studiu aprofi.rndat al victimei - a unuiansamblu de reguli generale, de principii comune gi de un alt tip de cunogtinfe,putAnd contribui la dezvoltarea, evolulia qi progresul fenomenului criminal, alprocesului criminogen, a personalitatii qi caracterului periculos al delincventului".Conform acestuia, agresiunea este reprezentarea unui comportament particular,cate, in realtzarea unui interes individual, determind agresorul s[ justifice
l9
20 VICTIMOLOGIE
folosirea agresiunii (fizice sau psihice), ca fenomen al voinfei proprii, al culturiisau al intdmpldrii
Victimologia prezintj condilia victimei situat[ in mediul social, stareapsiho-fizicd generald de vdtdmare agresionall (propor,tional[ cu intensitateaactului agresional), interacliunea dintre victimb - ugt.ror qi social. Sintetic,ob.iectul victimologiei il reprezntL in concepfia lui E.A. Fatah, tulburdrilepsiho-fizice (cu exceplia celor de tip maladiv), efecte ale actului agresiv careafecteazdin mod direct echilibrul dinamic (biologic gi psihologic) al iictimei.
I. Gheorghiu-Brddet consider[ cd obiectul victimologiei, ca parte adomeniului criminalitdfii, ,,care cuprinde consecinlele de orice fel produse decriminalitate gi suportate de societate, populalie qi victimele infracfiunilor,'poate fi completat qi cu interferenfele raportului dintre agresor gi victim6,precum qi cu intervenlia sociald pentru restabilirea ordinii sociale.
In volumul,,criminologia generald romaneascd", definegte victimologiaca ,,parte a criminologiei generale qi speciale care constd in totalitatea de idei,concepfii, explicafii criminologice teoretice gi metodologice, despre realitateasocial-uman[ a victimiz[rii societ[lii, populaliei qi indivizllor, prin producereafaptelor fenomenului criminalitdlii".
Acesta subliniazl faptul cd nu pot fi percepute separat conceptele deagresologie qi victimologie, intrucdt cauzele agresionale gi efectele victimalesunt inseparabile, ordinea qi inliturarea acestora fiind dependente de variabi-litatea actelor individuale exercitate de participanli, precum qi de afectivitateatrdirii acestora.
J.A.R. Calderon defineqte victimologia ca disciplind care, prin explicareacauzelor, studrazd victima frrd a planifica qi realiza o politicd a victimei. Elconsiderd cb obiectul victimologiei va trebui sd se refere la,,relafiile dintre victimd- criminal, profilul victimei, relalia victimei cu societatea, acliunea de a devenivictim[ qi victimitatea, comportarea victimelor, prevenireavictrmald, criminalul incalitate de victim[, desp[gubirea victimei, victimele delictelor determinate (cucaracter sexual, impotriva persoanelor, impotriva bunurilor)',.
victimologia trebuie s[ reprezinte un sistem de concepte, de principii, dereguli, constituit pentru a se apdra drepturile victimei - din care sd decurgdmisurile de naturd social-morald gi juridic[ pentru a restabili situafia anterioai[producerii agresivitdlii.
Orice agresiune este negativE" in sensul cd destabil izeaz6, o relaliesocial[; trebuie sd aib[ un scop precis (chiar dac[ nu va fi declarat), careurmdreqte schimbarea unor atitudini (comportamente) fald de persoanaagresorului sau a victimei. obiectul r"ictimologiei apare astfel ia fiindreprezentat de acful obiectiv care constituie fenomenul de ap[rare qi ripost6 laagresiune, consecinlele psiho-fizic-obiective zuportate de viitimd, acliirnea de
VICTIMOLOGIE
inlei proprii, al culturii
r mediul social, starea:ionald cu intensitateasor gi social. Sintetic,:.A. Fatah, tulburdrilele actului agresiv carehologic) al victimei.
timologiei, ca pan1.;e a
e orice fel produse dectimele infracfiunilor"re agresor qi victim6,sociale.dehnegte victimologiad in totalitatea de idei,r-sice, despr e rcalitateaizilor, prin producerea
separat conceptele de
e gi efectele victimalelependente de variabi-:um qi de afectivitatea
n6 care, prin explicareapoliticd a victimei. El.relatiile dintre victimdu actiunea de a devenir ictimal[, criminalul ?n
ictelor determinate (cutt.
ncepte, de principii, de
- din care s[ decurgdabili situalia anterioard
estabilizeazl o relafier va fi declarat), care
'e) fa[d de persoanaapare astfel ca fiindde ap[rare gi ripostd lale victim6, acfiunea de
VICTIMOLOGIE
recuperare sociall a victimei. precum 5i acliunea de prevenfie a victimizdrii.J.A.R. Calderon porneSte de la premisa cI victimologia studiazd starea
persoanelor care au suferit -.un comportament antisocial" gi centreazdcercetlrile sale asupra profilurilor victimelor, participarea la actul criminal,intenlionalitatea lor mai micd sau mai mare, responsabilitatea, necesitatea de ale despdgubi gi trata, relatia victimd - agresor gi societate - victime.
Comportamentul victimei, ca obiect al victimologiei va trebui s6 fierapoftat exclusiv la raportul agresor - victim[ - societate sau prin prezentarea indoui variante:
. agresor - victiml, urmdrindu-se conduita individuall a acestor factori(acliunile - inacliunile exercitate in urma procesului psihic individualprivind agresivitatea, cdt gi victimizarea);
o victim[ - societate, pundndu-se accent pe manifestdrile de apdrare -recuperare sociald, despdgubirea legald a victimei gi adaptareamdsurilor de preven{ie generald gi speciald a victimei.
Latwabio-psihic[ a raporhrlui victimal in ambele cazurtare caracter social.Dac[ agresologia are drept obiectiv fundamental identificarea, trans-
formarea gi educarea agresorului, victimologiava evalua intercondilionarea qiinterdependenla relaliilor agresor - victimd - societate, in cadrul raporturilorinterumane generale.
Comporlamentul complex al victimei, tipurile de acfiuni, acte, situaliicare au produs efectul victimal, particularit[file acestuia dependente de cauzepsiho-sociale multiple, vor fi esenlialmente informative privitor la specificulagresiunii, la atributele moral-volitive ale victimei, la regulile de comportare(de un anumit tip) ale victimei, la consecinlele directe sau doar intenlionate alevictimizirii.
1.3. Definifii piterminologice
comentarii - clarificiri conceptuale gi
Rezultat al imbindrii binevenite a noliunilor ,,victima" gi ,,logos",conceptul de victimologie iqi reclaml, cu tot mai multd insisten!6, un locindividualizat in cadrul preocup[rilor sociologice, juridice, psihologice etc.Dacd aceastl,,gtiin!d" a victimei, inilial a fost inclus[ in cadrul criminologiei, inprezent necesitatea abord[rii victimei in intreaga sa complexitate, impunevictimologia ca o disciplinl de sine stdtdtoare, gi asta, cu atAt mai mult cu cdtnici C.pen. qi nici C.pr.pen. nu acordl o atenlie deosebitd Jumdtdlii albe" adiadei criminogene: victimd - agresor.
Conform dic{ionarului de psihologie (Ursula $chiopu), victimologia esteconsideratd o ramurd a patologiei judiciare qi a criminologiei, care se ocupd custudiul caracteristicilor psihologice ale victimelor inainte qi ?n timpul actului
21
22 VICTIMOLOGIEcriminal, qi dup[ actul criminal, daci supraviefuiesc. in Diclionarul enciclopedicde psihiatrie (c-tin Gorgos), te ap.eCiurd cd victimologia este o disciplindqtiinlificd reprezentdnd ,,reversul criminologiei" in infelegerJa raporturilor caie sestabilesc intre victimd gi agresor in cadrul,,-omplexuiui Jriminogen,,.
in opinia noastr6, victimologia ar putea fi definitd drept o disciplin[ ceface parte din categoria qtiinfelor socio-juridice ce se ocupd cu studiul, indinamic5, al victimei, cu rolul acesteii in geneza actului traumatizant -victimizant gi relaliile ce se stabilesc in cadrul trinomului victimd - agresor -societate pe parcursul desfiqurb.rii, evolufiei (etapelor) procesului criminal.
Definilia menlionatd situeazd victimologia irr cadrul gtiinfelor socio-juridice qi accentueazd faphi c[ studiul victimei trebuie s6 se facl in dinamicd,in special in etapa anterioard agresiunii.
Proceddnd a$a vor putea fi surprinse elementele care contribuie ladeclanqarea mecanismului patologic-agrisional la agresor, astfel inc6t s6 sepoatd elabora o prevenlie adecvat[. Daci in cazul victimelor pasive, care nustimuleazd in nici un fel comportamentul agresorului, ele devenind victime inmod intampldtor, prevenlia este in mai micd mdsuri operantd, in cazulvictimelor active, prevenfia capdtd, un rol major putAnd contribui uneori chiar lasalvarea acestora.
Prin victime active sau victime activante (Hans von Hentig) trebuieinfelese acele victime care, prin modul lor de comportament, stimuleazd,activeazd, declanqeaz[ ancestralele dispozitive violente, crude, inumane aflatein cripticul psihic uman. Se cunoaqte faptul c[ o serie de criminal i au relatat cdpornirile criminale le-au fost determinate de imbrdc[mintea victimelor, demersul acestora, de felul in care vorbeau etc.
Pe cdt de adev5rat este faptul cd numai un psihic patologic poate recurgela violenld pentru a-gi satisface instinctele ori convingerile mai mult sau maipufin aberante, tot atdt de real6 este qi situalia in care atitudinea, finuta,comportamentul unei persoane devin hotdrdtoare in manifestarea agresiv6 pecare o provoacd, in mod intenlionat sau nu.
Ne punem ?ntrebarea cum ar reacliona un b[rbat adult, consideratnormal, in fa[a unei tinere femei, sumar imbrdcate, cu un comportamentprovocator, aflatd intr-o zond mai pulin frecventatd. gi pe ldng[ care treceintdmpl[tor? in rdspunsul la aceastd intrebare, trebuie uuui in u.d"r. faptul cdfiinla umand, cel pufin incd, nu s-a transformat intr-o magindrie, intr-un robotinsensibil care are de indeplinit numai activitdfi utile pentru deservirea altora!
ratd, deci, cd hormismul, conform cdruia impulsurile instinctuale au rolhot[rator in activitatea psihicd qi in comportamerrtul uman, este o concepliepsihologic[ care nu a apdrutintdmpldtor.
Fdrd a incerca sd luim apdrarea de circumstan[d, a infractorului, nuputem totuqi sd nu atragem qi noi atenlia asupra posibilitdlii inducfiei pornirilorviolente, agresive chiar de c6tre victim[.