viata crestina 26 (226)

2
www.facebook.com/parohiapoienita web: poienita.iasi.mmb.ro mail: [email protected] „Să vă iubiţi unul pe altul! Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul!” (Ioan 13,34) Anul VI, Nr. 26 (226) duminică, 19 iulie 2015 Publicaţie săptămânală pentru întărire sufletească Publicaţie editată şi distribuită gratuit de Parohia „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” - Poieniţa, sat Hârtoape, com. Vânători, jud. Iaşi, Protopopiatul Paşcani fânta Macrina s-a născut în anul 327 şi a fost sora Sfântului Vasile cel Mare şi a Sfântului Grigorie de Nyssa. Sfânta Macrina a fost cea mai mare din cei zece copii ai acestei familii. Macrina a fost logodită cu un tânăr nobil, care după un timp a murit. Când logodnicul ei a murit, ea nu a mai dorit să se logodească cu alt bărbat, spunând că: „Nu es-te drept ca fecioara logodită o dată cu un bărbat să caute după aceea iar logodna; chiar şi după legea firii, trebuie să fie o singură logod-nă, aşa cum este o singura naştere, şi o singură moarte." Macrina intră în monahism împreună cu mama sa, Emilia, nevoindu-se în asceza aspră. După un timp, mama sa Emilia şi fratele său, Vasile, au trecut la cele veşnice. La nouă luni după moartea Sfântului Vasile, Sfânta Macrina a fost vizitată de Sfântul Grigorie de Nyssa, care a aflat-o pe patul morţii. Cei doi îşi împărtăşesc amintiri, vorbesc despre natu- ra omenească, dumnezeiasca iconomie şi despre viaţa de apoi. Cu puţin înainte de cea- sul ieşirii sufletului ei, Macrina s-a rugat Dom- nului astfel: „Stăpâne, Atotputernice Doamne, Care dai odihnă trupurilor noastre prin somnul morţii pentru o vreme, Tu iară le vei scula pe ele la buciumul cel de apoi. Iartă-mi mie păca- tele mele, Stăpâne Doamne lisuse Hristoase, şi dă-mi mie cu suflet curat să ies înaintea Ta din acest trup stricăcios, dăruieşte-mi mie ca sufletul meu fără de păcat să se înalţe, ca tă- mâia înaintea Ta." După aceea s-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci şi şi-a dat sufletul. S Oricât de păcătos ai fi... Cereţi şi vi se va da”, „Veniţi la Mine toţi cei os- teniţi şi împovăraţi și Eu vă voi odihni pe voi”. Cu aceste cuvinte îi cheamă Hristos pe toţi cei care se află sub povara păcate- lor. Şi adaugă în Apocalipsă: „Cel însetat să vină... Eu celor însetaţi le voi da să bea din izvorul vieţii”. Alergaţi toţi cei însetaţi, strigă Domnul, la izvorul veşnic şi de viaţă făcător. Oricât de păcătos ai fi, ucigaş, preacur- var etc., Stăpânul te primeşte. Va ridica îndată povara păcatelor tale şi te va elib- era. Şi cum face asta? Exact aşa cum a iertat păcatele paraliticului, spunându-i: „Fiule, iertate-ţi sunt păcatele”. Şi îndată l- a eliberat de povara lui şi l-a tămăduit. Aleargă aşadar la Hristos, rugându-L pu- ternic, stăruitor şi neîntrerupt, precum odi- nioară cei doi orbi din Ierihon: „Miluieşte- ne, Doamne, Fiul lui David”. Şi Acela, ca şi atunci, te va întreba în taină: „Ce voieşti -ţi fac?”. Iar tu, cel orb la suflet, vei spune: „Doamne, să se deschidă ochii mei!”. Hristos, văzând credinţa, pocăinţa, căldura rugăciunii tale, Se va îndura de tine şi te va vindeca, dăruind sufletului tău lumină. Însă când nu ne rugăm cu durere, din toată puterea sufletului nostru şi cu pocăinţă sinceră, Hristos nu ne va asculta, nu ne va ierta, nu ne va lumina. (Sfântul Simeon Noul Teolog) www.doxologia.ro Va ridica îndată povara păcatelor tale şi te va elibera. Şi cum face asta? Exact aşa cum a iertat păcatele paraliticului... Duminica a 4-a dupã Rusalii Pentru a începe bine, trebuie să te asiguri de trei condiţii duhov- niceşti neapărat necesare. Mai întâi, lipsa de grijă pentru orice lucru şi problemă; apoi, conştiinţă curată, adică să nu te osândească pentru nimic conştiinţa ta; şi în fine, să nu înclini şi să nu te alipeşti de nici un lucru din lumea aceasta, nici chiar de trupul tău.” (Sf. Simeon Noul Teolog) Sfântul zilei

Upload: marius-ionut-tabarcea

Post on 01-Sep-2015

278 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Publicaţie editată şi distribuită gratuit de Parohia „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” - Poieniţa, sat Hârtoape, com. Vânători, jud. Iaşi, Protopopiatul Paşcani

TRANSCRIPT

  • www.facebook.com/parohiapoienita

    web: poienita.iasi.mmb.ro mail: [email protected]

    S v iubii unul pe altul! Precum Eu v-am iubit pe voi, aa i voi s v iubii unul pe altul! (Ioan 13,34)

    Anul VI, Nr. 26 (226) duminic, 19 iulie 2015

    Publicaie sptmnal pentru ntrire sufleteasc

    Publicaie editat i distribuit gratuit de Parohia Sf. Arh. Mihail i Gavriil - Poienia, sat Hrtoape, com. Vntori, jud. Iai, Protopopiatul Pacani

    fnta Macrina s-a nscut n anul 327 i a fost sora Sfntului Vasile cel Mare i a Sfntului Grigorie de Nyssa.

    Sfnta Macrina a fost cea mai mare din cei zece copii ai acestei familii. Macrina a fost logodit cu un tnr nobil, care dup un timp a murit. Cnd logodnicul ei a murit, ea nu a mai dorit s se logodeasc cu alt brbat, spunnd c: Nu es-te drept ca fecioara logodit o dat cu un brbat s caute dup aceea iar logodna; chiar i dup legea firii, trebuie s fie o singur logod-n, aa cum este o singura natere, i o singur moarte." Macrina intr n monahism mpreun cu mama sa, Emilia, nevoindu-se n asceza aspr. Dup un timp, mama sa Emilia i fratele su, Vasile, au trecut la cele venice. La nou luni dup moartea Sfntului Vasile, Sfnta Macrina a fost vizitat de Sfntul Grigorie de Nyssa, care a aflat-o pe patul morii. Cei doi i mprtesc amintiri, vorbesc despre natu-ra omeneasc, dumnezeiasca iconomie i despre viaa de apoi. Cu puin nainte de cea-sul ieirii sufletului ei, Macrina s-a rugat Dom-nului astfel: Stpne, Atotputernice Doamne, Care dai odihn trupurilor noastre prin somnul morii pentru o vreme, Tu iar le vei scula pe ele la buciumul cel de apoi. Iart-mi mie pca-tele mele, Stpne Doamne lisuse Hristoase, i d-mi mie cu suflet curat s ies naintea Ta din acest trup striccios, druiete-mi mie ca sufletul meu fr de pcat s se nale, ca t-mia naintea Ta." Dup aceea s-a nsemnat cu semnul Sfintei Cruci i i-a dat sufletul.

    S Orict de pctos ai fi...

    Cerei i vi se va da, Venii la Mine toi cei os-tenii i mpovrai i Eu v voi odihni pe voi. Cu aceste cuvinte i cheam Hristos pe toi cei care se afl sub povara pcate-

    lor. i adaug n Apocalips: Cel nsetat s vin... Eu celor nsetai le voi da s bea din izvorul vieii. Alergai toi cei nsetai, strig Domnul, la izvorul venic i de via fctor. Orict de pctos ai fi, uciga, preacur-var etc., Stpnul te primete. Va ridica ndat povara pcatelor tale i te va elib-era. i cum face asta? Exact aa cum a iertat pcatele paraliticului, spunndu-i: Fiule, iertate-i sunt pcatele. i ndat l-

    a eliberat de povara lui i l-a tmduit. Alearg aadar la Hristos, rugndu-L pu-ternic, struitor i nentrerupt, precum odi-nioar cei doi orbi din Ierihon: Miluiete-ne, Doamne, Fiul lui David. i Acela, ca i atunci, te va ntreba n tain: Ce voieti s-i fac?. Iar tu, cel orb la suflet, vei spune: Doamne, s se deschid ochii mei!. Hristos, vznd credina, pocina, cldura rugciunii tale, Se va ndura de tine i te va vindeca, druind sufletului tu lumin. ns cnd nu ne rugm cu durere, din toat puterea sufletului nostru i cu pocin sincer, Hristos nu ne va asculta, nu ne va ierta, nu ne va lumina.

    (Sfntul Simeon Noul Teolog) www.doxologia.ro

    Va ridica ndat povara pcatelor tale i te va elibera. i cum face asta? Exact aa cum a iertat pcatele paraliticului...

    Duminica a 4-a dup Rusalii

    Duminica a 4-a dup Rusalii

    Pentru a ncepe bine, trebuie s te asiguri de trei condiii duhov-niceti neaprat necesare. Mai nti, lipsa de grij pentru orice

    lucru i problem; apoi, contiin curat, adic s nu te osndeasc pentru nimic contiina ta; i n fine, s nu nclini i s nu te alipeti de nici un lucru din lumea aceasta, nici chiar de trupul tu.

    (Sf. Simeon Noul Teolog)

    Sfntul zilei

  • 02 duminic, 19 iulie 2015

    Contact: Pr. Marius-Ionu Tabarcea, Tel. 0745776456, mail: [email protected], web: poienita.iasi.mmb.ro, facebook.com/parohiapoienita

    hab, rege nelegiuit, cstorit cu idolatra Isabela, a acceptat nchinarea la zeul pgn Baal, cruia i-a rnduit 450 de

    preoi mincinoi, iar pe preoii adevratului Dumnezeu i-a omort. Atunci Ilie, dup ce, cu puterea Domnului, a ncuiat cerul spre a nu mai ploua 3 ani i 6 luni, ca pedeaps pentru aceast nelegiuire, i-a avertizat pe toi nchin-torii la idoli: Pn cnd vei chiopta de amndou picioarele? Dac Domnul este Dumnezeu, urmai lui! Iar cu prilejul jertfei de pe Muntele Carmel, Ilie i-a fcut de ras pe preoii idolatri, care strigau in za-dar pe Baal: Strigai mai tare.. Poate st de vor-b cu cin-

    eva, poate doarme..., iar poporul lmurindu-se de minciuna lor, i-a ucis pe loc. Ce ar face Ilie astzi, in mijlocul idolatrilor secolului XX, al puzderiilor de secte, al tau-maturgilor rsrii din noaptea comunismului ateu, al pretinilor guru, ai abaterii quasi-generale de la normele moralei cretine? Ar striga rspicat: Pan cnd vei chio-pta, o, romnilor? Zicei c suntei urmaii lui Mircea cel Btrn, Alexandru cel Bun, tefan cel Mare i Sfnt, Constantin Brncoveanu-

    Mucenicul, Mihai I cel Devotat? Dac da, v n-treb: ce credin au avut? Nu cea ortodox? i atunci, de ce alergai dup credine strine de neam i dup dumnezei strini?... Ce ar face predicatorilor de tot felul (n fapt, preoi mincinoi)? Le-ar demasca impostura, cu temeiuri biblice i patristice, n aa fel nct poporul drept-credincios, luminat, s nu le mai cad victim.

    Pr. Lect. Dr. Vasile Gordon

    Mergnd, nvai, Editura Univ. din Bucureti, 2001

    Noi, pinea cea de toate zilele

    Frmntare i abur. Dac am vorbi despre o pine i despre facerea ei, dincolo de eticheta aezat pe ambalaj stau istorii ale mamelor sau bunicilor sau mcar ale vreunei gazde de vacan, care au aezat mi-

    nile malaxor pentru coca de fin, ap i dro-jdie i, de n-o fi fost post, i niscaiva lapte, peste care s-a presrat o adiere de sare. tii, pinea e ca noi. E o frmnttur. Care se frmnt singur i uneori e frmntat de altcineva. Unii dintre noi suntem franzel aurie, alii rotund romneasc, unii pit, alii prescur. Fiecare cu aportul nostru, spre mn-tuirea personal i a celor din jur. ntr-o lume de frmntri, noi, cretinii, suntem pinea ca-

    re, sfinit de aburul Liturghiei, hrnim gurile flmnde de linite i ne aezm spre frngere n minile celor care nc nu ne neleg dospi-rea, dar care vor fi nvluii de aroma cald a faptelor noastre frumoase. Se ntmpl s mai dm uneori gust de neghin, cci ploaia ce ne-a udat ne-a strns n rn i pcate, dar bu-zele gustnd din cuvintele noastre vor fi iertat neputina sau ndrtnicia n creterea de spice, cu fruntea continuu cutnd spre cer, spre soare i spre pace. Dimineaa, atunci cnd ne trezim, cei mai muli dintre noi plecm gndul, apoi fruntea i ge-nunchii spre lumin. i cerem putere n noua zi, ca frmntrile noastre s fie bineplcute Lui i celor de lng noi. Odat cu primii pai apar grijile i planurile ce se tot ncovrig,

    smulgnd din noi rugciune i ndejde. S c-utm pacea, cci ea e sarea ce d gust pinii. S v odihnii pe voi n cei din jur i pe cei din jur s-i aezai n sufletele voastre. Fii ap ce-lor nsetai i hran celor flmnzi, dup cum tim de milenii, din vorba sfnt de pe munte. S ne purtm sarcinile unii altora, ne-a sftuit Apostolul, fiindc n unitate e i creterea. Din cte boabe mcinate se face pinea aa i din noi, din muli, se face jertfa vie pentru Dumne-zeu. Cci ziua, n toat desfurarea ei, ne n-toarce pe toate prile, ne ridic, ne coboar, ne zguduie, pn cnd seara ne aeaz pe cel mai nalt piedestal al vieii noastre umane, familia. Aici povestim, zmbim, lcrimm, pri-mim putere i dragoste, ntocmai precum pi-nea frmntat din roadele trudei noastre i din mila lui Dumnezeu. i n focul iubirii noastre se coace o nou pine azi i o alta mine i tot aa, cte zile vom avea, hrnindu-ne pe noi i pe cei din jur i mcar din cnd n cnd, de nu reuim n fie-care zi, pe Cel care ne cere i pe Cel care ne d spre a-L da napoi, spre sfinirea tuturor. i, astfel rostim Cuvntul care ne-a aezat pentru venicie n minte i n inimi rugciunea: pinea noastr ce de toate zilele, d-ne-o nou astzi

    Pr. tefan Zaharia, Parohia Coneti, com. Girov, jud. Neam.

    D

    tii, pinea e ca noi. E o frmnttur. Care se frmnt sin-gur i uneori e frmntat de altcineva. Unii dintre noi sun-tem franzel aurie, alii rotund romneasc, unii pit, alii prescur. Fiecare cu aportul nostru, spre mntuirea personal i a celor din jur. ntr-o lume de frmntri, noi, cretinii, sun-tem pinea care, sfinit de aburul Liturghiei, hrnim gurile flmnde de linite i ne aezm spre frngere n minile ce-lor care nc nu ne neleg dospirea, dar care vor fi nvluii de aroma cald a faptelor noastre frumoase. (Sursa: doxologia.ro)

    Ce le-ar spune Sfntul Ilie romnilor, astzi? A