viata crestina 23 (223).pdf

2
www.facebook.com/parohiapoienita web: poienita.iasi.mmb.ro mail: [email protected] „Să vă iubiţi unul pe altul! Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul!” (Ioan 13,34) Anul VI, Nr. 23 (223) duminică, 14 iunie 2015 Publicaţie săptămânală pentru întărire sufletească Publicaţie editată şi distribuită gratuit de Parohia „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” - Poieniţa, sat Hârtoape, com. Vânători, jud. Iaşi, Protopopiatul Paşcani România - un rai de sfinți ea mai importantă rugăciune a dumne- zeieștii Liturghii – marea rugăciune euharistică, îl numește pe Dumnezeu „mai presus de gând și de cuvânt”. Nu poate gândul omenesc, puterea minții să îl cuprindă pe Dumnezeu. Nici măcar cuvântul nu cutea- ză să pătrundă dincolo de limitarea sa. Și, to- tuși, vorbim despre Dumnezeu așa, cu nepu- tincioasele noastre cuvinte… ne rugăm cu ajutorul lor. Cuvântul nostru trece dincolo, în Împărăția lui Dumnezeu, când devine rugăci- une. Întreba cineva odată, ce limbă se vorbește în Împărăția lui Dumnezeu? Greu de răspuns, când noi îl numim pe Dumnezeu „mai presus de gând și de cuvânt”. Cu toate acestea, un părinte a îndrăznit să răspundă astfel: „printre multele limbi din Rai, cel mai des se aude limba românească!”. Cutezător răspuns! Oa- re, la ce se gândise părintele? „Păi, să nu vă închipuiți că în rai e diferit de lumea noastră. Când te întâlnești cu un vechi prieten, chiar în străinătate fiind, nu te bucuri? Și, nu vorbești românește, chiar dacă ești la Paris, Barcelo- na ori Torino? Așa și în Rai, când se întâl- nesc toți ai noștri, limba românească sună în tot raiul…” Părintele profesor Dumitru Stăniloae scria în una din cărțile sale despre ortodoxie și na- ționalism. Între lucrurile cele mai interesante, se remarcă faptul că doar în limba română Dumnezeu este numit „drăguțu și bunuțu”, iar Născătoarea de Dumnezeu este „Măicuța Sfântă”. Părintele Cleopa, marele nostru du- hovnic, când binecuvânta pe cineva așa spu- nea: „Domnul și Măicuța Domnului să te bine- cuvânteze…”. Acestea sunte exemple din ca- re ne dăm seama că limba română și neamul nostru are ceva aparte pentru Dumnezeu. Situați într-o parte de lume în care vântu- rile istoriei au bătut haotic, românii în neca- zuri, în asupriri, slugi în propria lor țară, l-au căutat pe Dumnezeu. Pe Dumnezeu, Cel care și El a suferit. Iar Dumnezeu drăguțu i-a mân- gâiat… cu mulți sfinți! Pământul românesc, poate mai mult decât altă parte de lume, a născut sfinți pentru Îm- părăția lui Dumnezeu. De la Sfântul Andrei, care a lăsat o sămânță mică și uscăcioasă, într-un pământ mustit de sângele eroilor și al mucenicilor a răsărit un stejar de sfinți, la um- bra cărora neamul românesc s-a plămădit și încă se mai plămădește. (continuare în pagina 2) Nicolae Pintilie | doxologia.ro C Cimitirele noastre sunt pline de sfinții lui Dumnezeu, neștiuți de nimeni. Gropile comune de pe lângă marile lagăre și închisori co- muniste sunt pline de sfinți mărturisitori. Pădurile noastre ascund cruci pusnicești încă necunoscute. Mănăstirile noastre, casele noastre sunt înconjurate de sfințenie! Duminica a doua după Po- gorârea Duhului Sfânt este a lor, a sfinților români. O duminică în care graiul românesc răsună în Împărăția lui Dumnezeu!

Upload: marius-ionut-tabarcea

Post on 15-Sep-2015

247 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • www.facebook.com/parohiapoienita

    web: poienita.iasi.mmb.ro mail: [email protected]

    S v iubii unul pe altul! Precum Eu v-am iubit pe voi, aa i voi s v iubii unul pe altul! (Ioan 13,34)

    Anul VI, Nr. 23 (223) duminic, 14 iunie 2015

    Publicaie sptmnal pentru ntrire sufleteasc

    Publicaie editat i distribuit gratuit de Parohia Sf. Arh. Mihail i Gavriil - Poienia, sat Hrtoape, com. Vntori, jud. Iai, Protopopiatul Pacani

    Romnia - un rai de sfini

    ea mai important rugciune a dumne-zeietii Liturghii marea rugciune euharistic, l numete pe Dumnezeu

    mai presus de gnd i de cuvnt. Nu poate gndul omenesc, puterea minii s l cuprind pe Dumnezeu. Nici mcar cuvntul nu cutea-z s ptrund dincolo de limitarea sa. i, to-tui, vorbim despre Dumnezeu aa, cu nepu-tincioasele noastre cuvinte ne rugm cu ajutorul lor. Cuvntul nostru trece dincolo, n mpria lui Dumnezeu, cnd devine rugci-une. ntreba cineva odat, ce limb se vorbete n mpria lui Dumnezeu? Greu de rspuns,

    cnd noi l numim pe Dumnezeu mai presus de gnd i de cuvnt. Cu toate acestea, un printe a ndrznit s rspund astfel: printre multele limbi din Rai, cel mai des se aude limba romneasc!. Cuteztor rspuns! Oa-re, la ce se gndise printele? Pi, s nu v nchipuii c n rai e diferit de lumea noastr. Cnd te ntlneti cu un vechi prieten, chiar n strintate fiind, nu te bucuri? i, nu vorbeti romnete, chiar dac eti la Paris, Barcelo-na ori Torino? Aa i n Rai, cnd se ntl-nesc toi ai notri, limba romneasc sun n tot raiul Printele profesor Dumitru Stniloae scria

    n una din crile sale despre ortodoxie i na-ionalism. ntre lucrurile cele mai interesante, se remarc faptul c doar n limba romn Dumnezeu este numit drguu i bunuu, iar Nsctoarea de Dumnezeu este Micua Sfnt. Printele Cleopa, marele nostru du-hovnic, cnd binecuvnta pe cineva aa spu-nea: Domnul i Micua Domnului s te bine-cuvnteze. Acestea sunte exemple din ca-re ne dm seama c limba romn i neamul nostru are ceva aparte pentru Dumnezeu. Situai ntr-o parte de lume n care vntu-rile istoriei au btut haotic, romnii n neca-zuri, n asupriri, slugi n propria lor ar, l-au cutat pe Dumnezeu. Pe Dumnezeu, Cel care i El a suferit. Iar Dumnezeu drguu i-a mn-giat cu muli sfini! Pmntul romnesc, poate mai mult dect alt parte de lume, a nscut sfini pentru m-pria lui Dumnezeu. De la Sfntul Andrei, care a lsat o smn mic i usccioas, ntr-un pmnt mustit de sngele eroilor i al mucenicilor a rsrit un stejar de sfini, la um-bra crora neamul romnesc s-a plmdit i nc se mai plmdete.

    (continuare n pagina 2) Nicolae Pintilie | doxologia.ro

    C

    Cimitirele noastre sunt pline de sfinii lui Dumnezeu, netiui de nimeni. Gropile comune de pe lng marile lagre i nchisori co-muniste sunt pline de sfini mrturisitori. Pdurile noastre ascund cruci pusniceti nc necunoscute. Mnstirile noastre, casele noastre sunt nconjurate de sfinenie! Duminica a doua dup Po-gorrea Duhului Sfnt este a lor, a sfinilor romni. O duminic n care graiul romnesc rsun n mpria lui Dumnezeu!

  • 02 duminic, 14 iunie 2015

    Contact: Pr. Marius-Ionu Tabarcea, Tel. 0745776456, mail: [email protected], web: poienita.iasi.mmb.ro, facebook.com/parohiapoienita

    Romnia - un rai de sfini

    Ce nu te va ntreba Dumnezeu la judecat?

    (continuare din pagina 1) Fiecare ramur atrn sub greutatea unui sfnt al lui Dumnezeu Sfntul Bretanion, Episcopul Tomisului, Sfntul Ierarh Iachint de Vicina, Sfinii Mucenici Claudiu, Castor, Sem-pronian i Nicostrat, Sfinii Mucenici Epictet i Astion din Halmyris, Sfntul Mucenic Emilian de la Durostor, Sfinii Mucenici Zoticos, Atta-los, Kamasis i Filippos din Noviodunum, Sfinii Mucenici Nichita i Sava i ali cretini martirizai de goi, Sfnta Muceni Filofteia, Sfntul Mucenic Montanus, preotul, i soia sa, Maxima, Sfntul Voievod Neagoe Basa-rab, Dreptcredinciosul Voievod tefan cel Mare i Sfnt, Sfinii Martiri Brncoveni, Sfn-tul Ierarh Andrei aguna al Transilvaniei, Sfntul Ierarh Martir Antim Ivireanul, Sfntul Ierarh Calinic de la Cernica, Sfntul Ierarh Ghelasie de la Rme, Sfntul Ierarh Ilie Io-rest, Sfntul Iosif Mrturisitorul din Maramu-re, Sfntul Ierarh Iosif cel Nou de la Parto, Sfntul Ierarh Pahomie de la Gledin, Sfntul Ierarh Sava Brancovici, Sfntul Niceta de Remesiana, Sfntul Ierarh Leontie de la R-dui, Preotul mrturisitor Moise Mcinic din Sibiel, Sfntul Ierarh Nifon, Patriarhul Con-stantinopolului, Sfntul Ierarh Petru Movil, mitropolitul Kievului, Sfntul Ierarh Simion tefan al Transilvaniei, Sfntul Ierarh Varla-am al Moldovei, Cuviosul Antipa de la Cala-podeti, Cuviosul Antonie de la Iezeru-Vl-cea, Sfntul Cuvios Gheorghe de la Cernica, Sfntul Ierarh Grigorie Dasclul, Cuviosul Daniil Sihastrul, Cuviosul Dimitrie cel Nou din Basarabi, Cuviosul Dionisie cel Smerit, Sfn-tul Ierarh Dosoftei, Sfntul Cuvios Grigorie Decapolitul, Cuviosul Gherman din Dobro-gea, Sfntul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul, Cuviosul Ioan Casian Romanul, Sfntul Cu-

    vios Ioan de la Prislop, Sfntul Cuvios Irodion de la Lainici, Cuviosul Nicodim de la Tisma-na, Sfntul Cuvios Onufrie de la Vorona, Sfnta Cuvioas Paraschiva de la Iai, Sfn-tul Cuvios Paisie de la Neam, Cuviosul Mr-turisitor Sofronie de la Cioara, Sfnta Cuvioa-s Teodora de la Sihla, Sfntul Cuvios Vasile de la Poiana Mrului, Cuviosul Visarion Mr-turisitorul, Sfntul Mucenic Ioan Valahul, Sfntul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Su-ceava, Sfntul Mucenic Sava de la Buzu, Sfinii martiri nsudeni, sfinii nemeni V-ai plictisit citindu-i? Sunt doar o parte, o firimitur dintr-o mare pine! Cci, restul pi-nii st lng noi, smerit i sfnt. Sfini des-pre care tim mai mult sau mai puin, n fun-cie de evlavia fiecruia. Cimitirele noastre sunt pline de sfinii lui Dumnezeu, netiui de nimeni. Gropile comune de pe lng marile lagre i nchisori comuniste sunt pline de sfini mrturisitori. Pdurile noastre ascund cruci pusniceti nc necunoscute. Mnstir-ile noastre, casele noastre sunt nconjurate de sfinenie. Numai s ne gndim la Mitropoli-tul Iosif Naniescu cel Sfnt al Moldovei, la prinii Vichentie Mlu i Ioanichie Moroi, la prinii Paisie de la Sihla i Cleopa, la prin-tele Arsenie Boca, la mamele i bunicile no-astre sfinte Nume la care sufletul nostru tresalt! De ce oare, doar nu sunt nc n ca-lendare?! Nu sunt nc pe perete dar sunt n sufletul nostru! Sunt mijlocitorii notri, priet-enii i sftuitorii notri bunicii notri ntru sfinenie. Duminica a doua dup Pogorrea Duhului Sfnt este a lor, a sfinilor romni. A celor trecui n calendare, dar mai ales a celor din sufletele noastre. O duminic n care ar trebui s fim mndri c suntem romni, mndri c ne-am nscut ntr-un rai de sfini. O duminic

    n care graiul romnesc rsun n mpria lui Dumnezeu! Avem o ar unde au stpnit odat Vitejii daci, brbai nemuritori. i unde stau de veacuri laolalt, Izvoare, vi i muni cu fruntea-n zri. Avem troie sfinte, altare i icoane i candeli ard cu mii de plpiri; Avem attea lacrimi i prigoane C ne e plin pmntul de martiri. Avem la Putna, Sfnt i viu cu duhul Pe cel ce-a stat Ortodoxiei scut; i azi de-l vom chema s-nfrng-apusul, Va rsturna cinci veacuri de pmnt. Avem pe Brncoveanu pild tare, Cci pruncii lui sub sabie-au czut; Ca s pzeasc fr de schimbare Credina dreapt-n care s-au nscut. Avem Ardealul sfnt, pmntul rstignirii, Cu tunuri sfrtecat de cel viclean; Avem ierarhii sfini, pe Iancu i martirii, Pe Horia tras pe roat pentru neam. Azi iari te-au suit vrjmaii ti pe cruce, Ardeal cu trei culori mpodobit; Scriind deasupra vina ta cu snge, Aceea c, ortodoxia ai iubit. Avem un Rai de sfini n temnii dai la moarte i aruncai n groapa netiui; Dar astzi dnd pmntul la o parte Ies moate sfinte-n zeghe grea de deinui. E jertfa lor de veacuri mrturia Ce strig din morminte pn' la noi: S aprm cu rvn Ortodoxia i-acest pmnt, de Sfini i de eroi!

    (Cu Iisus n celul, versuri de Radu Gyr) Nicolae Pintilie | Sursa: doxologia.ro

    1. Dumnezeu nu te va ntreba ce fel de main ai condus, dar te va ntreba ci oameni ai condus cu ea, atunci cnd aveau nevoie de un mijloc de transport; 2. Dumnezeu nu te va ntreba ci metri ptrai are casa ta, dar te va ntreba ci oameni au fost bine primii n casa ta; 3. Dumnezeu nu te va ntreba despre hainele la mod pe care le ai n dulap, dar te va ntreba pe ci oameni nevoiai i-au m-brcat acele haine; 4. Dumnezeu nu te va ntreba ce poziie social ai avut, dar te va ntreba cum te-ai comportat cu ceilali; 5. Dumnezeu nu te va ntreba cte proprieti i bunuri materi-ale ai avut, dar te va ntreba cum i-au condus acestea viaa; 6. Dumnezeu nu te va ntreba care a fost salariul cel mai mare pe care l-ai avut, dar te va ntreba ce compromisuri ai fcut pen-tru a-l obine; 7. Dumnezeu nu te va ntreba ct de mult ai muncit peste pro-gram la serviciu, dar te va ntreba ct de mult ai muncit peste program cu familia i pentru cei dragi;

    8. Dumnezeu nu te va ntreba ct lume te-a recomandat, dar te va ntreba pe ci ai recomandat tu la rndul tu; 9. Dumnezeu nu te va ntreba ce meserie ai avut, dar te va ntreba dac ai schimbat meseria dup cea mai bun abilitate a ta; 10. Dumnezeu nu te va ntreba ce ai fcut s te ajui, dar te va ntreba ce ai fcut s i ajui pe ceilali; 11. Dumnezeu nu te va ntreba ci prieteni ai avut, dar te va ntreba pentru ci oameni ai fost un adevrat prieten; 12. Dumnezeu nu te va ntreba cum i-ai aprat drepturile, dar te va ntreba cum ai aprat drepturile altora; 13. Dumnezeu nu te va ntreba ce vecini ai avut, dar te va n-treba ce fel de vecin ai fost tu lor; 14. Dumnezeu nu te va ntreba ce culoare a avut pielea ta, dar te va ntreba ce fel de caracter ai avut; 15. Dumnezeu nu te va ntreba de cte ori vorbele tale au spus adevrul, dar te va ntreba de cte ori nu au spus adevrul.