viata crestina 14 (214)

2
  www.facebook.com/parohiapoienita web: poienita.iasi.mmb.ro mail: [email protected] „Să vă iubiţi unul pe altul! Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul!” (Ioan 13,34) Anul VI, Nr. 14 (214) duminică, 5 aprilie 2015 Publicaţie săptămânală pentru întărire sufletească Publicaţie editată şi distribuită gratuit de Parohia „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” - Poieniţa, sat Hârtoape, com. Vânători, jud. Iaşi, Protopopiatul Paşcani  uminica Intrării Domnului în Ieru- salim este zugrăvită în numeroase icoane ortodoxe, marchează singurul moment din Sfânta Scriptură în care Hristos este aclamat ca Împărat de către mulţime.  Această scenă a Întâmpinării Domnului în oraşul sfânt este consemnată de cei patru Sfinți Evangheliști.  Icoanele Intrării Domnului în Ierusalim se disting de obicei prin nota triumfală şi festivă, care corespunde caracterului sărbătorii însăşi,  întrerupând austeritatea şi interiorizarea Pos- tului Mare şi descoperindu -se ca o pregustare a bucuriei Paştelui. Apostolii şi mulţimea primitoare, unite într -o singură figură colectivă, cu Mântuitorul în mi-  jlocul lo r, dau compoziţiei un echilibru perfect. Caracterul static al mulţimii, pus în evidenţă de zidul vertical al cetăţii, de liniile curgătoare ale muntelui şi ale copacului repetând parcă miş- carea Domnului şi a Apostolilor, cărora li se alătură, dau multă viaţă întregii compoziţii. Motivul principal al sărbătorii publice care a  însoţit intrarea Domnului în Ierusalim a fost, după Evanghelia lui loan, învierea lui Lazăr, când  „mulţime multă, care venise la sărbă- toare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, a luat ramuri de finic şi a ieşit întru întâmpinarea Lui" (Ioan 12,12-13). Ramura de finic este simbo- lul bucuriei şi al sărbătorii. Iudeii o foloseau atunci când ieşeau în întâmpinarea celor de rang înalt; ca simbol al vitejiei, era oferită bi- ruitorilor drept răsplată.  Aşadar, mulţimea s-a adunat în faţa porţilor cetăţii cu ramuri de finic în mâini, ca să -L pri- mească pe Domnul, care venea călare pe asin, ca un Biruitor al morţii. Mântuitorul este zugrăvit stând pe mânzul asinei (nu călare în mod obișnuit, ci cu amândouă picioarele în a - ceeași parte), cu capul întors fie spre Apostolii care vin pe jos în urma Lui, fie spre Ierusalim, binecuvântând cu mâna dreaptă mulţimea ce - tăţii, iar în mâna stângă ține un sul închis - simbol al Evangheliei. El este înfățișat stând ca pe un tron; nu pe tronul sla-vei, ci pe tronul smereniei, pe asin, animalul cel mai smerit. Prin aceasta este confirmată împlinirea pro- feţiei despre Hristos care trebuie să vină ca îm- părat:  „Bucură-te foarte, fiica Sionului, vese- leşte-te, fiica Ierusalimului, căci iată împăratul tău vine la tine drept şi biruitor; smerit şi călare  pe asin, pe mânzul asinei" (Zaharia 9, 9). Pen- tru iudei este lucru greu de înţeles: primindu -L pe Atotputernicul Biruitor al morţii, pe „Profetul Iisus", ei se aşteptau să împlinească profeţiile  întemeind împărăţia lui Israel pe pământ, adică să-i învingă pe duşmani prin desfiinţarea lor fizică. În realitate a fost invers: biruinţa asupra duşmanilor lui Israel se pregătea prin mântui- rea lor spirituală. Citirile din Vechiul şi Noul Testament la ziua sărbătorii îndreaptă această neînţelegere; mai mult ne avertizează asupra ei. (continuare în pagina 2) Icoana Intrării Domnului în Ierusalim Duminica Floriilor  Mihai-Alex Olteanu D

Upload: marius-ionut-tabarcea

Post on 01-Nov-2015

17 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Publicaţie editată şi distribuită gratuit de Parohia „Sf. Arh. Mihail și Gavriil” - Poieniţa, sat Hârtoape, com. Vânători, jud. Iaşi, Protopopiatul Paşcani

TRANSCRIPT

  • www.facebook.com/parohiapoienita

    web: poienita.iasi.mmb.ro mail: [email protected]

    S v iubii unul pe altul! Precum Eu v-am iubit pe voi, aa i voi s v iubii unul pe altul! (Ioan 13,34)

    Anul VI, Nr. 14 (214) duminic, 5 aprilie 2015

    Publicaie sptmnal pentru ntrire sufleteasc

    Publicaie editat i distribuit gratuit de Parohia Sf. Arh. Mihail i Gavriil - Poienia, sat Hrtoape, com. Vntori, jud. Iai, Protopopiatul Pacani

    uminica Intrrii Domnului n Ieru-salim este zugrvit n numeroase icoane ortodoxe, marcheaz singurul

    moment din Sfnta Scriptur n care Hristos este aclamat ca mprat de ctre mulime. Aceast scen a ntmpinrii Domnului n oraul sfnt este consemnat de cei patru Sfini Evangheliti. Icoanele Intrrii Domnului n Ierusalim se disting de obicei prin nota triumfal i festiv, care corespunde caracterului srbtorii nsi, ntrerupnd austeritatea i interiorizarea Pos-tului Mare i descoperindu-se ca o pregustare a bucuriei Patelui. Apostolii i mulimea primitoare, unite ntr-o singur figur colectiv, cu Mntuitorul n mi-jlocul lor, dau compoziiei un echilibru perfect. Caracterul static al mulimii, pus n eviden de zidul vertical al cetii, de liniile curgtoare ale

    muntelui i ale copacului repetnd parc mi-carea Domnului i a Apostolilor, crora li se altur, dau mult via ntregii compoziii. Motivul principal al srbtorii publice care a nsoit intrarea Domnului n Ierusalim a fost, dup Evanghelia lui loan, nvierea lui Lazr, cnd mulime mult, care venise la srb-toare, auzind c Iisus vine n Ierusalim, a luat ramuri de finic i a ieit ntru ntmpinarea Lui" (Ioan 12,12-13). Ramura de finic este simbo-lul bucuriei i al srbtorii. Iudeii o foloseau atunci cnd ieeau n ntmpinarea celor de rang nalt; ca simbol al vitejiei, era oferit bi-ruitorilor drept rsplat. Aadar, mulimea s-a adunat n faa porilor cetii cu ramuri de finic n mini, ca s-L pri-measc pe Domnul, care venea clare pe asin, ca un Biruitor al morii. Mntuitorul este zugrvit stnd pe mnzul asinei (nu clare n mod obinuit, ci cu amndou picioarele n a-ceeai parte), cu capul ntors fie spre Apostolii care vin pe jos n urma Lui, fie spre Ierusalim,

    binecuvntnd cu mna dreapt mulimea ce-tii, iar n mna stng ine un sul nchis - simbol al Evangheliei. El este nfiat stnd ca pe un tron; nu pe tronul sla-vei, ci pe tronul smereniei, pe asin, animalul cel mai smerit. Prin aceasta este confirmat mplinirea pro-feiei despre Hristos care trebuie s vin ca m-prat: Bucur-te foarte, fiica Sionului, vese-lete-te, fiica Ierusalimului, cci iat mpratul tu vine la tine drept i biruitor; smerit i clare pe asin, pe mnzul asinei" (Zaharia 9, 9). Pen-tru iudei este lucru greu de neles: primindu-L pe Atotputernicul Biruitor al morii, pe Profetul Iisus", ei se ateptau s mplineasc profeiile ntemeind mpria lui Israel pe pmnt, adic s-i nving pe dumani prin desfiinarea lor fizic. n realitate a fost invers: biruina asupra dumanilor lui Israel se pregtea prin mntui-rea lor spiritual. Citirile din Vechiul i Noul Testament la ziua srbtorii ndreapt aceast nenelegere; mai mult ne avertizeaz asupra ei. (continuare n pagina 2)

    Icoana Intrrii Domnului n Ierusalim

    Duminica Floriilor

    Mihai-Alex Olteanu

    D

  • 02 duminic, 5 aprilie 2015

    Contact: Pr. Marius-Ionu Tabarcea, Tel. 0745776456, mail: [email protected], web: poienita.iasi.mmb.ro, facebook.com/parohiapoienita

    Cea mai ateptat perioad din ntregul an

    vrea s vorbesc puin despre modul cum am trit prima Sptmn a Pati-milor din viaa mea. Nefiind de mic dus

    la biseric, apropierea de Dumnezeu fcndu-se undeva spre sfrtiul liceului, nu prea tiam la ce s m atept de la fiecare srbtoare sau perioad mai special din cadrul Bisericii. Astfel, la nceput, cu fiecare slujb la care par-ticipam tot nvam lucruri noi i/sau experi-mentam triri noi. Deniile din Sptmna Pati-milor au fost primele slujbe mai diferite fa de ce tiam pn la momentul acela. Pn atunci mersesem doar la slujbele de diminea (Utre-nie, Acatist i Sf. Liturghie) ce se svreau duminica sau n celelalte zile de srbtoare. in minte i acum ziua aceea; ziua n care am participat la prima slujb a Deniei din viaa mea. Nu in minte ce am mncat acum 2 zile, nu in minte ce subiecte mi-au picat la nu tiu ce examen, cu 2 luni n urm. Nu in minte nici n ce banc am stat n gimnaziu. ns, in min-te c era luni, era undeva pn n orele 17, era o vreme frumoas i eu eram n faa bise-ricii. Mai erau civa btrnei ce ateptau n faa bisericii, pe bnci, mai povestind cte una alta. Eu am intrat n biseric, m-am nchinat la Sfintele icoane i ateptam s nceap slu-jba. Ct timp ateptam, am observat c erau puini oameni, chiar foarte puini n comparaie

    cu ci eram eu obinuit n duminici. M gn-deam c poate am ajuns prea devreme sau cine tie...n fine, n cele din urm, a nceput i slujba. ncercam s fiu ct mai atent i s neleg ce se citea la stran. Uneori mai reu-eam, alteori gndurile mi mai zburau. Alter-nam ntre aceste dou stri. Era, un fel de lup-t n mintea mea. Cnd, deodat, toate gn-durile mi nghea, un frig ncepe s mi se plimbe pe ira spinrii, iar pielea s mi se fac de gin. Aud Aaa-liii-luuu-iaaa. Dintr-odat, m-am trezit. Parc a sunat un fel de trmbi duhovniceasc n sufletul meu. Am rmas blo-cat. Parc nici inima nu-mi mai btea. Iat Mi-rele, vine n miezul nopii... i aa am rmas pn la sfritul slujbei. Blocat. Stan de pia-tr. Abia ateptam a doua zi, s vin iar la biseric s pot asculta cntrile acestea. Acum, eram atent la tot ce se citea la stran pentru a nu pierde niciun moment din cntrile acelea ngereti. Astfel, am avut cu totul i cu totul o alt trire, pe parcursul ntregii slujbe, fa de ziua precedent. Acum, cntam i eu n oapt, deodat cu strana. Oboseala acu-mulat pe parcursul zilei nu mai era mpovr-toare. Era chiar eliberatoare. Eram doar eu, cu inima ct un pui de purice, Dumnezeu i nc o mn de oameni. i era linite. i pace. Chiar i faptul c erau puini oameni n biseric l percepeam altfel. Era o atmosfer

    mai intim, fa de aglomeraia din duminici. Desigur, Sfnta Liturghie reprezint punctul central al vieii cretinului; reprezint frumuseea, biruina i cununa Bisericii, dar pentru nceptorul, ne-priceputul i necunosc-torul de mine, de acum 4 ani, acelea au fost primele momente speciale din timpul slujbelor. A fost o mngiere care m-a fcut s merg mai departe. Astfel, am participat cu mare bucurie la toa-te Deniile din acea sptmn i eram tare amrt c slujbele durau att de puin. Vineri, la slujba Prohodului Domnului, a venit mai mul-t lume, biserica era plin. S auzi toat bise-rica rsunnd, s fii n cuget, n cntare i ru-gciune cu toi din biseric e ceva minunat. Tot atunci, a fost i prima slujb de nviere la care am stat pn la capt. Aveam s aud pentru prima dat Canonul nvierii i s fiu din nou complet cucerit de emoie i bucurie. Sfnta Liturghie ce a urmat, mi s-a prut cu adevrat sfnt. Slujba s-a ter-minat n jurul orei 4 dimineaa. Nu simeam nici oboseala i nici somnul. Cnd am ieit afar, mirosul florilor de cirei din curtea bisericii m-a ademenit. Copacii erau plini de flori; mirosea grozav de frumos. Dumnezeu, parc a lovit bolta cerului, iar ntunericul ncepea s crape precum coaja unui ou. Iar sufletul meu era plin de harul Lui. Att. Mulumesc, Doamne! Eram unul din cei mai fericii oameni de pe Pmnt. Nu mai aveam nevoie de nimic altceva. ncepnd de atunci, aceast perioad a Sptmnii Patimilor, ncununat cu slujba nvierii, reprezint pentru mine cea mai a-teptat perioad din ntregul an.

    Radu Trandafir Sursa: ortodoxiatinerilor.ro

    A

    (continuare din pagina 1) Copiii au un rol important n icoanele Intrrii n Ierusalim. Ei taie ramuri, cocoai n copac, ntind veminte n calea Mntuitorului i, mpreun cu adulii, ei ies nainte cu ramuri de finic n mini. Dei e greu de imaginat o mulime fr copii, mai ales ntr-o zi de srbtoare, Evanghelitii nu le menioneaz prezena. Descriind intrarea n Ieru-salim, ei spun c cei mai muli din mulime i aterneau hainele pe cale (Matei 21, 8), dar nu spun c erau copii. ns n icoane vedem c nu-mai copiii, nu i adulii, atern haine. Evanghelistul Matei, pomenind de copiii care L-au ntmpinat pe Domnul dup intrarea Lui n Ierusalim, cnd i-a

    scos afar pe vnztorii din templu i i-a vindecat pe bolnavi, explic rolul lor prin chiar cuvintele Mntuitorului: din gura pruncilor i a celor ce sug ai svrit laud" (Ps. 8, 2). Pe baza Tradiiei, Biserica le atribuie acelai rol la intrarea Domnu-lui. ntinderea vemintelor, dup Biblie (IV Regi 9, 13), este atributul mpratului uns. i pentru c Mntuitorul este Cel Uns, a Crui mprie nu este din lumea aceasta (In. 18, 36), vemintele sunt aternute dinaintea Lui de ctre copii, nu de adulii care l ntmpin ca pe Cel Uns pentru o mprie pmnteasc... Simbolismul inclus n tradiia cretin i are rdcinile n peisaj, geo-grafie i istoria oamenilor Trmului Sfnt; mai

    multe evenimente fac uz de unele detalii similare celor din aceast pictur, ceea ce ar putea consti-tui o referire la tradiia ei simbolistic. Astfel, Mun-tele Mslinilor evoc amintirea altor experiene de Revelaia divin de la Sinai, Horeb sau Tabor; copacul i copiii care adun ramuri de palmier evoc scena stejarului din Mamvri i cea a co-pacul vieii. Oraul stilizat este reminiscena casei lui Avraam Numrul mulimilor care au ntmpi-nat pe Mntuitorul este redus la minimum cuprin-znd totui toate strile sociale i vrstele: copii i vrstnici, femei i brbai, fariseii i crturarii. Intrarea solemn n Ierusalim, este drumul Mn-tuitorului spre Ptimirea i moartea de bun voie. Totodat, aceast intrare este i imaginea venirii mpratului Slavei n mpria Sa.

    Mihai Alex Olteanu | doxologia.ro

    Icoana Intrrii Domnului n Ierusalim