Ardy Hertz

Vistn,,

cel mai frumo$ cadou

Nu agtepta daruri de lauiatrd,

uia{a insdqi este cel mai f-rumos eadau

pe care l-ai prim.tt adatd. an prima hdtaie a inimii tale.

sm&x"$,PUBTI$HI]IE

Cuprins

,Ancly t{ertz

este o eroare ce nu te las5 se te bucuri din plin de

ea ce faci, acolo unde eqti, cu ceea ce ai, in plePe calea frumoas5 a vietii taie trebuie si pHEeEti

acurn.Cunoagte-te pe tine tnsugi

gi fntinde-fi aripile

Am inceput sE m[ cunosc mai bine, din ce in cerraibine, de pe la z5 de ani. Am reugit s[ in[e1eg ideinoi, sH percep cu totul cliferit evenirnente, intAmplhriluu sentirnente, tnvfi{flturi din experien{ele celoriaftituu personale. Arn invXfat sf, priv.esc partea bunH alucrurilor, s[*mi formez Ei sil tr[iesc intr*o realitatemai frumoas5, purt$nd ochelarii pozitivismului. DacXau po{i sH g$ndeEti pozitiv, nu poli sX trf,ieEti pozi*tlv. Dac[ gAndegti cH egti nefericit, aqa trflieqti, aqa

ionezi, aqa te sim{i" Realitatea nu este intr-un felume, ci po{i alege ung}riu} din care s[ o percepi. I{u

pofitrasforma un stejarintr-un ]rrad, dar po[i, foarte, sI vezi stejarul ca fiind un eopac frumos, chiari1i plac mai mult brazii. Pentru c5 nu existfr co*

:frumos gi eopac ur6t. Hxistil doar copac. Depinele

Andy l-lerrz

de tinc dacd il vezi ca fiind un simplu copac sau unulminunat. I)r-rpil ce aul reuEit sh st[p6nesc unele gan-duri ce tnainte mX conduceau e5tre negativisrn, alte-ie cHtre rdutate sau tearnH, rni-arn dat searna cf, ceea

ce creeJearn mai {ler,ryerns era, in rnare parte, fais. Amtnv'X{at cE pofi s5 gfiseqti cerra F:u.n Ei frumos ?n aproa-pe orice, iar ceea ce se tntflmpl5 rHu po{i s6 aceepli.

Dupi ce am descoperit cflteva c$rli despre dezvol-tare personalfi, mi-am rlat $eama cH pat aplica rnulteittrei preluate cle ia al1ii. Citind, arn ?nvX,qat cH" uneori,,ilinele" este confunclat cu starea de confort. Arn rea-lizat c5" dezvoltarea min{ii poate sE ievinH n pasiune.Fasiunea de a invH{a despre tine, d"e a te autoeduca

Ei a irnpdrt[qi cu ceilalli ceea ce [i se pare interesant.Iarr prirnul iras este autocu.noaqterea. Cunr:sc$ndu-te

1ro tinc insu{i inve{i sh-}i foloseqti ahilitil1ile, resur-srrk. ;;i prrtcrilc" [.)xerci{ii f[r[ de care ai qanse marisi'l dcvii ilscrnonea unui cornputer perfortnant, fotrositrJtxrr pc post radio.

{In *rn erhtcat se d*rssebeqte

de urz orn"needuc*t, aSa cumun ont uru se de*sebeqte de un ontmort.

Aristotel

in orice cultur6, educa[ia ridic5 standardul cle

via[[ pentru soeietatea ?n cauz5. Bineinletres, acest

Viap, cel nrai fi'urnos caclou

Irrt'r'rr nu aduce neapfrrat rnai multX fericire, la fe},'rrrrr iipsa de ecluca{ie nu proetuce neapilrat triste[e.Alrrnci cf,nr1 ai qansa de a deprirlrle o erluca{ie sflnfl-lrurs[, automat, te trezeqti ?n i:r:str-rra din care po[iirl(.lr;e mult rnai uEor. $i nu numai cfi po{i alege, in*,,;r oEti qi conqtient de ceea ce faci. Cea mai proastEgrozifie in care se poate afl.a un orn, din acest punct,h' vedere, este aceea tn care r5urAne needucat Ei nur:,i r16 seama de asta. Iar acest fapt devine definitiv"

(lfind $pun educafie, nu rmf; refer Ia eclnca{ia d"a*

l;i rk: pfrrinli, care est* qi ea fr:arte impartantd. MHrr,lr:r la ai-itoeducarea ee se poate realiza ?n stil cia-',ir', r:e niciociat[ nu d[ greE. Ne dezvolt5m rnintea,rrlintl c$4i de orice fei, pentru cX cititui in-lhogH epterrrrlginalia, vocabularerl, cunoEtin{ele ctre tot fe}ul Ei

Irrrrrr-, creicrr-rl tn rrriqcare. {mternetul face posibil5 96-sirca textelclr de *ric* natur6, a c6r[ilor, a discu{iileir5i ;r recenziilor desprc ele. Cititul poate umple tirn-lrrrl cu rost, in tlr:umu} spre rnuncd, in parc? inainterlt'cuicare sau La o cafea, ?n grfidin6. In zlleie frigu-r'()ilse e r: actft,'itate pihcutH aiHturi de o canH cu ceai,rn fot*liu, }a eaduril. Cititr"il e sport pentru creier.l);rr:[ nu eqti c]:iqnuit sf; citeryti si vrei sH. tncepi, eau-l;i ciir[i *are *on{in infornta{ii d,intr-un domeniu carelr.utrage; exist5 cfi4i despre sport, muzicfi., dans etc.Asigurfi-te cH ai nlereu o carte la tnslennffnfi, in oricenronlent liber, qi fi,xeazH ?n planu! tHu ziinic Lln pro-1ir':r rn pentru citii.

29

Anc{y }-lertz

Internetu.l e gi etr o hrun5 sursH cle atlto-educare,insfi e foarte posrbii s5 o iei pe chi greqite. Uneori,gfiseEti prea muite pdreri qi nu qtii pe care sE o iei de

bunH" Alte*:ri, eqti indus in eroare sau egti atras de di-ferite we.hsite-uri de soeializare care te tndeparteaz5.

de la eeea ce {i-ai propus sS faci inilial. tnsH g5seEti

documentare foarte hune sau pagini exceiente pen-tru ceea ee te intereseazfi, trebuie doar sil eliscerni pe

ce \s,ebsite*uri sX ili petreci tirnpul" Afaceri, polltic5,arL[, rnedici*h etc.

Ui:ele invHlXturi se mai qi fur[" Po{i tnr,[!a de laal1ii, dar ar fi bine s6-{i selectezi anturajul" T*todat5,poli merge la serninarii, po{i invala de la cei pe ca-re ii alegi d"rept mociei in via!$ qi *onsiCeri cX qi se

potriveqte eeea ce fac ei.Fe ele altfi parte, este nat*ral s5 faci qi greEe1i.

Copilul cade, effnd invatl s[ meargfi. Cum ar fi ca el s5

nu eadd niciodatil qi sfl rnerg5 din prima zi asemexrea

unuli actrtdt? DacS incepi o afacere, urrnezi o qcoalH sau

tli construieqti o {amilie, e anormlal sfi nu faci gregeli,

e normal sfl te ?ncurci, sd intdrnpini situalii ctri{ici}e.

Nu Etiu de re r:antenii se aqteapt5. sX nu vad6 greqeli

la ceilalli -si, mai grav, de la ei inqiqi as,teapt# acelaqi

lucru. lie mai ryi ceart6 unii cu al$i pentru asta. E ca

qi cum ai certa un trcbeiuq cle qase luni pentrtl cS numerge corect" I-ucnlrile se inva{d ctl rXbdare"

f n timp ce invfr!5ln rlespre viaq5., inaint$n<l pe calea

aleas&, r:u t*{ii avern nevoie s[ sim{im c6 apar[inemcuirra, aveffil nerroie ca im mr*rnente ce ni se par grele

3G 31

Viala, cel mai fi'umos cadou

sii avem un spri{in rea[, sfi avern injur oameni care shrrc imheascH neconcii{ionat, oameni care sfi nu ne ju-rlcce prin experien{ele ior, ci s5 ne accepte a$a cumsuntcm, ehiar dacX, uneori, gregim. Asta nu e greu de

1liisit, ci e, poate, greu de apreciat iil lipsa experien{ei.Afr-rnci *6nd nu Etirn ce inseamn$ r5ul, ruu putem;rprecia binele" A fi singur o vrerne, a-{i pierele jobutr.si a rdm&ne :flfrr5 un r.'enit sau a fi rfinit sunt situa[ii ca-rrr, $6Ei pa!: egecuri, in esen!fl sunt expel'ien.[e ce aju-tI la aprecierea rl feea ce vei avea rnai tfi.rziu" in plus,irr ;rcele momente te rtrezvolli, caudi solu{ii, iufr:rma{ii.( l;l urmare a acestui gen de experienle, peste um tirnp,cu siguran{[, te v'ei af;a pe o treaptX superioarfl.

'I'ot ?n acest capitoi fac trimitele tra ieqirile tn soci-r'tate, la rnuzee, teatre, concerte sau sirnple plimb5ri,chirir ?nt6lniri ohiErinite la o cafea, clr o&ffileni cm carer(i ta.ce pl5cere s[ r,orbeEti. l]intr-o simplfi discufie,:ic pr:t naryte gfinduri sau idei eare s5-1i schimbe viata.Aleg*rea acestor persCIane in cercul tdu de prietenirnl este <leioc greu c{e reaiizat, trehuie qioar sH te {acikrc. {"Jn biiet }a teatru nu este mai scump dec&t dr:-rrii-trei sticle de here, intr*un un bar oarirfare, iar ce*cu ce ?"[i rHmf,me, c* amintire, este inegalabil.

Pe scurt, edu.calia este asernfinhtoare sportului,lrt:huie sfi {ii perseverent Ei sH iti propui ?ntote{eau-rril mai mutrtr. tnsH in educalie nu exist6 un scop finai,liinqtr <troar un drum parcltrs cu pl5cere cHtre o via!5rrrai frurnoa,s& Ei rnai bogat5, cel pufin pe plan inte-Icr.rtuai.

,Andy l{ertz

Sunt nlseut in Balan!6, pe 3 octombrie. Cred c5 doioameni nf,sctgi sub acelaEi sernn zodiaca}, in acelaqi

an, zi, or5, dar unul, intr*un trib din jrlngl6, iar altul,intr-o farnilie bogat6., dintr-o {ar5. evoluati din punctde rredere economic, vor gf;.ndi total diferit de*a lun-gul vielii qi vor f,ace alegeri diferite, Fiecare om aretnclinalii de eare e bine s5 lini cont tn alegerile careii privesc viitorul. Felul de a fi al fiec6nda depinde de

educalie, experien!f, ryi de rnediul inconjur5tor. Cutoa-te acestea, d.eseori simt nerraia de a adute, tntr-un felsau altul, un echilibru in jurul meu qi imi pierd liniqteacffnd nu pot si m5 implic in egalizarea talerelor tutu-ror ceior a<liacente vie[ii mele. Iar acest lucru provine,poate, din faptul cX qtiu cd sunt nlscut in aceast6 zodie.

Un lucru bun e acela c[ arn invXlat s[ accept in-tAmpl[ri sau persoane pe care nu le pot schimba qipe care le am aproape. Po{i schimba faptul cd plo-u5? Nu po!i. Poli sE ignori ploaia. Sau, qi mai bine,s[ inve[i sX accepli ploaia ca fiind ceva natural, ceva

ce e legat de tine, i:a, chiar pofi sX o placi; astfel eadevine frumoasfi.

Nor ocul e pr ea pugin qi lumea pre * nzultd.Ion Luca Carag;iale

fuIX gf,n<leam astHzi la noroc. $i cred cH putemvorbi despre noroc, intf,mplare fericit5, gans5, in

Ma{a, cel nrai fiumos cadou

nromentui in care, spre exernplu, ne ref,erirn }a o per-nranfl care intr5 ?nt$mpi6tor in via{a noastrd. Si pu-tcm vor"bi despre in[elepciune atunci cflntl deciderndacH acea persoan[ rHm6ne sau nu aproape de noi.l,a fel se int6mplf, cu locul de muncfl sau cu rnediulin care tr5im.

DacH nu ni s-ar fi intAmpiat ceva bun, fapt c5.ru-in ii spunem notroc, nu qtirn ce s-ar fi int&mplat, inlr:hirnb. H vorba de un singur drurn, o singurX caie,lreversibil[, din cAte gtim p6n5 acum! r]ac[ privimtpre tr"eeut. Dac[privim inainte, exista un num5r in*finit de drumuri din care putem alege.

intr-o zi de varH, arn intrat in carnera unui hotel,ttncle un fluture se lovea r1e gearnul transparent din-xpre curte, Cred cH fbcea asta de ore bune. De un-de at6ta energie, voin{H sau neqtiin!6? De ee nu voiantr zboare prin eameril, ferieit? Ei bine, acolc, afarf;,erau lurnina, viala, fericirea, dincolo de sticla trans-purentH ce p5rea cE nu exist5, intre via{H qi moarte"Am deschis geamui qi tr-am impins cu un gest, f5.r5n-l atinge. Curentul de aer l-a dus -gi i-a arHtat ca*lea. il priveam urc6.nd spre cer de parcfr l-ar fi urn-plut o bueurie nebunfr, in timp ce culorile de toatentrernfeie ale aripilor lui scffnteiarfi in turnina soa-Ich"ri pentru cf,teva secunde, dupl care }-arn pier*dut in uatre? de rnic qi firav ce era" Am oferit trucu*rio unei fiinle, aln se?rimbat o via[fi fXril sX o ating.O via[6 scurt[, ce pare neinsemnat$. Un alt fluture,