Pardoseli magazin32

VIA!A BRAN!EI

În cadrul Domotex 2020, într-o zon! special ame na -jat!, am putut urm!ri un eveniment dedicatpro mov!rii bran"ei parchetarilor "i tehnicilor tra -di#ionale de lucru. Cu surprindere, dar "i cu bucurie,am întâlnit aici doi români de 36 de ani, C!t!linStamati "i Florin Matei din Bucure"ti, c!rora le-am luatun interviu chiar în vecin!tatea stan du rilor de montaj.Absolven#i ai unor facult!#i tehnice, din cadrulUniversit!#ii Politehnice Bucure"ti, ace"tia s-au deciss! îmbr!#i"eze meseria de parchetar - C!t!lin în urm!cu 5 ani, iar Florin de vreo 11 ani. Se cuno"teau dincopil!rie "i, la un moment dat, s-au decis s! lucrezeîmpreun!, dup! o perioad! de prob!.

Cum a!i ajuns la acest eveniment"i care este scopul prezen!eivoastre?

Particip"m la acest „masterclass”din cadrul Domotex, al"turi decolegii no#tri din Workcamp Parquet,un proiect coor donat de René Carancare a invitat parchetari din maimulte $"ri. Workcamp Parquet esteo organiza$ie cu membri în toat"lumea, inclusiv America #i Australia,care desf"#oar" pe baz" devoluntariat diverse proiecte, precumrenovarea unor pardoseli deosebite,din castele europene. Anul trecut, deexemplu, a fost la Castelul Brzeg dinPolonia, anul acesta vom merge înBelgia. În cadrul Domotex a fostorganizat acest eveniment prin caredorim s" ar"t"m c", în aceast"perioad" a digitaliz"rii excesive,pardoselile din lemn se pot executa

#i manual, nu doar cu ajutorulma#inilor #i tehnologiei. Este practico demonstra$ie a faptului c" sepoate lucra #i cu scule manuale,tradi$ionale, folosite de montatori cuîndemânare. Ce-i drept, aici am maifolosit #i fier"straie circulare, pentru

dimensionarea l"$imilor lamelelor #irapiditate, timpul alocat fiind limitat,dar pentru lucr"rile de detaliu amfolosit doar metode manuale -t"ieturile în unghi, îmbin"rile, etc. Înprezent suntem circa 15 montatori,dar num"rul celor care particip" estemai mare, venim prin rota$ie.

Ce a!i avut de executat?Tema noastr" a fost un model din

lemn de tec, având în mijloc unp"trat de 27 x 27 cm, cu intarsie,dintr-o esen$" adus" din România.Fecare participant a venit cu lemndin $ara sa, noi am adus salcâm #inuc. Intarsia, care se decupeaz" printraforaj electric, se introduce în tec.Este o tehnic" spectaculoas" #iinteresant", prin care partea dedeasupra se va vedea încastrat"perfect în p"tratul de tec, f"r" niciun

NOI ALEGEM MESERIA, NU MESERIA NE ALEGE PE NOI

Pardoseli magazin 33

rost vizibil. Aten$ia pentru detaliieste dus" la maxim, astfel încât s" nufie nevoie de chituire. Este o tehnic"pe care colegii no#tri din Rusia ost"pânesc la un nivel excep$ional,greu de egalat. Toate detaliile au fostcu nos cute dinainte, #tiam ce tip delemn folosim, ce scule. Dincolo detoate acestea, ne bucur"m de faptulc" ne întâlnim cu colegii no#tri dintoat" lumea, schimb"m impresii #i ex -pe rien$e, înv"$"m unii de la al$ii noitehnici de t"iere, de marcare sau#lefuire. Sunt oameni extrem dedeschi#i, din Olanda, Finlanda, Italia,Spania, Rusia, Austria, America #.a.m.d.

Exist# diferen!e în privin!a tehnicilorde montaj, între diferite !#ri?

Exist", suntem con#tien$i deaceasta. Trebuie s" avem ocazia s"folosim aceste tehnici, mai ales c"pe pia$a româneasc" nu avem preades cerin$e de un acest gen, nu secere o personalizare la acest nivel.Cei mai mul$i prefer" s" cumperepanourile direct, de la anumi$iproduc"tori. Aici am folosit lam par -chet de 6 mm grosime, lipit peplacaj multistrat #i apoi fixat aparentîn cuie. Iat" o tehnic" veche folosit"

înc" în Europa, mai ales în Olanda,unde se nume#te "tapis". Grosimeaa fost aleas" #i pentru a t"ia mai u#or.De asemenea, am lucrat cu o teh nic"de schimbare a culorii lemnului prinmetode tradi$ionale. Prin înc"lzire,lemnul cap"t" o nuan$" mai închis",ca o patin". De exem plu po$i face ofrunz" prin teh nica traforajului, caintarsie, dar aceasta nu are niciunfarmec dac" intarsia #i lemnul auculori similare; nu percepi prea binedetaliile. Prin urmare, este bine s" îidai o umbr" pe margini, prin ardere,iar frunza iese astfel în eviden$". Sau,dac" introduci frunza cu totul în nisipînc"lzit, fibrele moi se vor carboniza#i apare un efect deosebit. Este ometod" str"veche de a pune îneviden$" conturul formelor dinintarsie #i pentru cre# t erea vizibilit"$iidetaliilor, metod" împrumutat" dela lucrul cu furnire din lemn. Estenevoie de mult" aten$ie, pentru c" înpartea de jos nisipul este mai cald #ilemnul se poate carboniza.

V# ajut# faptul c# participa!i laaceste ac!iuni, voluntariate?

Bineîn$eles! Ne ajut" s" cre#temprofesional, s" avem acces la ni#te

informa$ii #i contacte. Suntem înleg"tur" permanent" pe re$elele desocializare #i ne rezolv"m astfel multeprobleme tehnice. Avem cunoscu$i #iprieteni în numeroase $"ri, ne întâlnim,socializ"m, iar în viitor pl"nuim s"realiz"m un proiect de restaurareîmpreun". Sunt multe informa$ii pecare nu le afli decât în interiorulacestor grupuri.

Nu v-a!i dorit s# pleca!i dinRomânia?

Deloc. Am avut oferte, inclusiv înAustralia sau America, #i bineîn$elesdin Europa. În fond, nici nu are senss" plec"m de tot, pentru c" noisuntem destul de mobili datorit"grupului nostru. În acest grup neajut"m, înv"$"m unii de la al$ii saufacem parteneriate. Atunci cândcineva este mai priceput pe unanumit segment (de exemplu la#ape), este chemat f"r" probleme #ipreia lucrarea.

Se poate tr#i decent în România cuaceast# meserie?

Da, se poate. Nu ca în Germania,dar suficient de bine. Important e s"#tii meserie, dar mai ales s" fii serios,

Pardoseli magazin34

VIA!A BRAN!EI

de încredere. Mul$i se pretind pro -fesioni#ti, poate chiar sunt, dar nuto$i se $in de cuvânt când e vorba detimpul de execu$ie, materialelefolosite, aten$ia la detalii #.a.m.d. Dease menea, este bine s" #tii s" î$i eva -luezi munca #i s" existe un respectreal între beneficiar #i prestator.

Care sunt aspectele dificile înaceast# meserie?

Pare ciudat, dar problemele nu vinde la partea de execu$ie. Ce mai dificileste s" ajungi la un consens cu unbeneficiar care nu #tie ce vrea. Niciplata lucr"rii nu este o pro blem", chiardac" uneori e nevoie de insisten$e...Dar când beneficiarul se r"zgânde#tede nu #tiu cîte ori pe parcursul lucr"rii,în leg"tur" cu nuan$a parchetului #itipul finisajului, lucrurile nu sunt înregul". Într-o $ar" ca Olanda, de pild",nu prea se st" la discu$ii: împreun" cubeneficiarul, se aleg materialele,finisajul, culoarea etc., se semneaz" uncontract #i lucrarea se execut". Dac"mon ta torul se apuc" de treab" #i be -neficiarul se r"zgânde#te, i se arat"contractul #i se merge mai departe,sau se fac mo dific"rile respective, dar

cu costuri supli men tare consistente. Dar mai sunt #i clien$i din alt"

categorie, a celor care #tiu ce vor. Amobservat c" tot mai mul$i bene ficiaricaut" pe internet, afl" cum semonteaz", #tiu etapele de finisare,tipurile de lac, sculele necesare.Totu#i, chiar dac" ace#tia par dificilila început, nu ne plângem, pentruc" sunt dispu#i s" investeasc",ajungem mai rapid la un numitorcomun #i cap"t" încredere atuncicând venim cu argumente. În con -secin$", #tim ce s" facem concret #iapar mai pu$ine probleme. Sin gu releprobleme care mai pot ap"rea suntcele din exploatare, mai ales în ceeace prive#te controlul #i men $inereaumidit"$ii relative a aerului înintervalul 40-60%.

Dar în rela!ia cu designerii "iarhitec!ii?

Nu lucr"m cu prea mul$i, dar sepoate spune c" exist" arhitec$i careau o viziune clar" #i spirit practic, iaral$ii care lucreaz" doar în fa$acalculatorului; ace#tia din urm" în -$eleg mai greu de ce anumite detaliide execu$ie nu sunt posibile tehnic.

Este adev"rat, se pot face multe cunoile materiale #i noi suntemdeschi#i, dar exist" #i limite reale. Saumai sunt situa$ii când ne impun unmaterial cu care noi nu lucr"m saunu ne inspir" încredere. Am întâlnitarhitec$i care sunt convin#i c" toateideile lor sunt realizabile #i vor g"sisigur pe cineva s" le pun" în prac tic",dincolo de dificult"$ile tehnice saude fiabilitatea pardoselii re zu l tate.

Se poate forma un parchetar doarla locul de munc#?

Nu ai cum s" devii un montatorbun doar cu ceea ce înve$i pe#antier. Atâta vreme cât nu avem#coli de parchetari, trebuie s"investim în educa$ia noastr" #i s"particip"m activ la seminarii tehnice,demonstra$ii practice, evenimenteetc. Mai înv" $"m #i singuri, suntemauto didac$i, expe riment"m, test"m,pe riscul nostru uneori. Oriunde s-arface în România o #coal" de par -chetari, ca aceea de la Neustadt ander Aisch spre exemplu, ar fibinevenit". Da, se tot discut" despreînv"$"mântul dual, dar deocamdat"nu vedem nimic concret.

Pardoseli magazin 35

Este nevoie mare de o #coal",pentru c" mul$i dintre me seria#iino#tri nu au cuno#tin$e de baz". Nu#tiu s" traseze un unghi drept, ca s"nu vorbim despre cum s" extrag"un radical... Nu cunosc tehnicile det"iere, pe care le po$i înv"$a doarîntr-o #coal", sau de la cineva care#tie #i are r"bdare s" explice.Tehnicile acestea de t"iere, pe carele vedem la #colile germane, au fostpuse la punct în zeci de ani, testate#i probate în atâtea lucr"ri. Dac" nuai un manual bun, un profesor bun,nu ai de unde s" înve$i; sunt lucruripe care le în$elegi pe m"sur" cecape$i experien$", dar #i lucruri decare nu ai cum s"-$i dai seama decâtînv"$ând de la alt cineva. Noi,românii, avem ten din$a de a s"ripeste etape, respectiv f"r" a înv"$abaza, care la parchetari este în bun"m"sur" matematica #i geometria.Geometria plan" simpl", cu Teoremalui Pitagora, cu unele elemente degeometria cercului. De aceea nicilucr"rile nu sunt prea riguroase.Toleran$e pot exista, dar trebuieevitate grosol"niile. Dac" dup"montajul plintei ”scoate capul pisica”,sau trebuie s" pui un pumn de chitla o îmbinare... nu este în regul", nu”merge #i a#a”. Iar beneficiarii v"d,unii sunt chiar tipicari.

În cazul nostru, a fost o voca$ie,nu ne-a ales meseria pe noi, noi amales me seria. Puteam s" r"mânemingineri, even tual într-un birou, la ocor po ra$ie... ni s-a p"rut plictisitor.Ne-a atras #i faptul c" meseria deparc hetar este în prezent destul detehnologizat", iar sculele î$i permits" lucrezi într-un mediu aproape f"r"praf. Iar la lipire, atât timp câtcon#tientizezi ce faci #i e#ti pu$inatent s" nu la#i adeziv pe haine,

scule sau pe pachet... totul e foartecurat. Uneori, hainele cu care lucr"mparc" sunt haine de strad". Mai sunt#i parchetari neglijen$i, care ausalopeta murdar", dar asta $ine detehnic" #i aten$ie. Finisajele folositeîn mod uzual sunt pe baz" de ap" #icu un procent de VOC foarte sc"zut(VOC - compu#i organici volatili,sunt acele emana$ii ale finisajului,dup" terminarea lucr"rii, care potduce la apari$ia cancerului). Prinalegerea acestor finisaje, ne protej"matât pe noi, în timpul execu$iei, cât #ipe beneficiari, de-a lungul exploat"riipardoselii. Noi lucr"m cu cele maibune produse de pe pia$" #i cu celemai performante scule.

Ce este de preferat: lipirea cu adeziva parchetului sau fixarea în cuie?

Depinde de stratul suport.Parchetul se bate în cuie pe du#u meaoarb", dar majoritatea cl"dirilor noi auplan#ee de beton; o du#umea oarb"înseamn" un cost suplimentar #i timpmai mare de execu$ie. De aceea, selucreaz" în general prin lipire pe #ap",probabil cam 95%. În $"ri precumAnglia sau Fran$a, se lucreaz" prinfixare în cuie sau lipire cu adeziv #i

fixare suplimentar" în cuie pentru c"au case cu plan#ee din lemn #i exist"deja acolo o du#umea oarb".

De ce nu vedem prea mul!i par -chetari din genera!ia tân#r#?

P"i s"-i întreb"m pe cei care auinventat re$elele de socializare... Dartrecând peste aceasta, se pare c"românii prefer" s" se murd"reasc"muncind oriunde în lume, dar nu înRomânia. %i banii sunt mai pu$ini la noi,dar în general meseria#ii sau muncitoriinu sunt privi$i de so cie tatea noastr" curespect. Ceea ce nu se întâmpl" înOccident, ba din contr". A fi me#terparchetar, cu #coal" #i experien$", esteo real" mândrie. %coala de parchetareste una serioas", grea, în care înve$i omul$ime de lucruri #i dai numeroaseteste. Acolo se studiaz" în detaliuesen$ele de lemn, la lup", astfel încât unmontator este capabil s" identificespecia de lemn dup" aspect #i miros. Lanoi, mentalitatea general" #i familia nuîncurajeaz" deloc astfel de meserii, de#ili se simte lipsa. To$i î#i doresc s" lucrezela un birou. Nici în Occident lucrurile nustau prea bine, dar se fac eforturi depromovare #i se investe#te masiv. Se vavedea dac" vor avea succes.