€¦ · versiune 6.0 wp 6 nivel de diseminare public conducătorul livrabilului ecoteca data...

Ghidul UrbanWINS

Un ghid despre metabolismul urban

și procesele participative pentru

politici mai eficiente privind

deșeurile urbane

Versiune 6.0

WP 6

Nivel de diseminare Public

Conducătorul livrabilului

Ecoteca

Data publicării 22 mai 2019

Autori

Ecosistemi, Ecoteca, CTM (Eurecat), IUAV, Linea Gestioni, ISTAT, Metropolitan City of Rome, Camera de Comerț din Cremona,

Municipalitatea Cremona

Recenzenți Ecosistemi, Ecoteca, CTM (Eurecat), IUAV, Nova ID, Chalmers, ICLEI, COIMBRA, diferite părți interesate

Abstract

Scopul acestui ghid este acela de a oferi factorilor de decizie instrumente relevante pentru îmbunătățirea politicilor și

programelor de prevenire și gestionare a deșeurilor în orașele lor, pe baza diferitelor cercetări și lucrări practice ale

UrbanWINS. De asemenea, oferă exemple de lecții învățate și bune practici testate în statele membre UE.

Cuvinte cheie Ghid, prevenirea și gestionarea deșeurilor, Metabolism Urban, politici urbane, „ținte” de valorificare a deșeurilor, deșeuri

alimentare

Licență

Această lucrare este autorizată sub o Licență Creative Commons Atribuire – Fără Derivative 4.0 Internațional (CC BY-

ND 4.0). A se vedea: https://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/

Proiectul a fost finanțat prin Programul Uniunii Europene de cercetare și inovare Orizont 2020 în baza Acordului de grant Nr. 690047.

Disclaimer: Responsabilitatea exclusivă pentru orice erori sau omisiuni aparține editorului. Conținutul nu reflectă neapărat opinia Comisiei Europene. De asemenea, Comisia Europeană nu este responsabilă pentru orice utilizare a informațiilor conținute în prezentul document.

Cuprins

INTRODUCERE ...................................................................................3

CADRUL URBANWINS ............................................................................3

Obiectivul UrbanWINS ..........................................................................3

Consorțiul UrbanWINS și actorii cheie .......................................................4

Impactul UrbanWINS ............................................................................5

GHIDUL URBANWINS – UN INSTRUMENT STRATEGIC PENTRU VALORIFICAREA ȘI

CAPITALIZAREAREZULTATELOR PROIECTULUI ..............................................8

Cine și de ce trebuie să citească Ghidul? ...................................................8

Cum se utilizează Ghidul? .....................................................................9

Glosar și lista cu abrevieri ................................................................... 11

STABILIREA CONTEXTULUI – O PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA STADIULUI ACTUAL

AL POLITICILOR ȘI PREVENIRII GENERĂRII DEȘEURILOR LA NIVELUL UE .............. 13

PARTEA 1 – COLECȚIA DE PRACTICI PENTRU PREVENIREA ȘI GESTIONAREA

DEȘEURILOR URBANE RECOMANDATE PENTRU DIFERITE SCENARII ............. 18

1.1 SCOPUL COLECȚIEI DE BUNE PRACTICI ............................................... 18

1.2 ELABORAREA ȘI ORGANIZAREA ......................................................... 19

1.3 CLASIFICAREA BUNELOR PRACTICI ȘI CRITERII DE EVALUARE ..................... 21

PARTEA 2 – ORIENTĂRI ȘI INSTRUMENTE PENTRU O GESTIONARE MAI BUNĂ A

RESURSELOR ȘI FLUXURILOR URBANE ............................................... 25

2.1 INTRODUCERE ............................................................................. 25

2.2 MODUL DE GÂNDIRE ȘI ABORDĂRILE METABOLISMULUI URBAN ................... 28

2.2.1 Metabolismul urban, politici privind resursele (deșeurile) și economia

circulară ................................................................................. 28

2.2.2 Analiza și conturile metabolismului urban ........................................ 47

2.2.3 Modelul UMAn .......................................................................... 54

2.3 DPSIR, SETUL DE INDICATORI ȘI APLICAȚIILE LCA ................................... 63

2.3.1 Modelul DPSIR .......................................................................... 63

2.3.2 Setul de indicatori ..................................................................... 65

2.3.3 Evaluarea Ciclului de Viață (LCA) ................................................... 68

2.4 CADRE DE PLANIFICARE STRATEGICĂ.................................................. 83

2.4.1 Natură și obiective .................................................................... 83

2.4.2 Metode și pași .......................................................................... 85

2.5 PLANURI DE ACȚIUNE ȘI ACȚIUNI PILOT .............................................. 88

2.6 INSTRUMENTE ȘI ACȚIUNI DE CARTOGRAFIERE ...................................... 93

PARTEA 3 – ORIENTĂRI PENTRU IMPLICAREA PĂRȚILOR INTERESATE ÎN

POLITICILE PRIVIND DEȘEURILE URBANE ........................................... 113

3.1 CONSIDERAȚII GENERALE ÎN LEGĂTURĂ CU IMPLICAREA PĂRȚILOR

INTERESATE ................................................................................... 113

3.2 ROLUL IMPLICĂRII UNEI PĂRȚI INTERESATE ÎN POLITICILE DE PREVENIRE ȘI

GESTIONARE A DEȘEURILOR URBANE...................................................... 115

3.2.1 Beneficii și oportunități ale implicării părții interesate în politicile de

sustenabilitate urbană ............................................................... 115

Cuprins

3.2.2 Metode pentru identificarea și selectarea părților interesate relevante

pentru politicile de sustenabilitate urbană ......................................116

3.2.3 Procesul de implicare a unei părți interesate – pași și tehnici

participative ........................................................................... 123

3.2.4 Provocări pentru implicarea unei părți interesate .............................. 128

3.3 PROCESUL DE IMPLICARE A UNEI PĂRȚI INTERESATE ÎN URBANWINS ........... 130

3.3.1 Descrierea cadrului general al implicării părții interesate UrbanWINS ...... 130

3.3.2 Agorele fizice UrbanWINS – proiectare și acțiuni ................................ 132

3.3.3 Rolul schimburilor de la persoană la persoană între orașe .................... 141

3.3.4 Lecții învățate și recomandări pentru implicarea unei părți interesate .... 143

-3-

Cadrul UrbanWINS

Obiectivul UrbanWINS

UrbanWINS – „Metabolismul urban înseamnă crearea de Rețele și Strategii Inovatoare

pentru Gestionarea Deșeurilor” – este un proiect european finanțat prin Programul de Cercetare și Inovare Orizont 2020, în perioada 2016 – 2019.

UrbanWINS studiază modul în care orașele consumă resurse și produse, precum și modul în care acestea elimină deșeurile generate, urmând abordarea metabolismului urban.

Rezultatele au fost utilizate pentru elaborarea și testarea unor instrumente de politică inovatoare, cu scopul de a îmbunătăți prevenirea și gestionarea deșeurilor în general și, în

special, în opt orașe din UE care au fost direct implicate în proiect. Prima valoare adăugată și valoare inovativă a UrbanWINS este utilizarea unui cadru bazat pe

metabolismul urban care să se adreseze procesului de elaborare a politicilor în domeniul deșeurilor, cu o perspectivă care plasează activitățile de prevenire și gestionare a

deșeurilor în contextul mai larg al dezvoltării urbane, pe baza alegerilor de producție și consum sustenabile și și circulare. De fapt, metabolismul urban a fost utilizat în cadrul

proiectului ca o abordare calitativă și cantitativă adresată procesului de luare a deciziilor privind dezvoltarea urbană într-un mod complex și sistemic. De asemenea, activitățile

UrbanWINS au experimentat metabolismul urban din perspectivă calitativă, pentru elaborarea de indicatori care să sprijine procesul de luare a deciziilor și planificarea

strategică pentru prevenirea și gestionarea deșeurilor.

Proiectarea și implementarea instrumentelor de politică se realizează cu participarea

activă a părților interesate – cetățeni, autorități, organizații, furnizori, institute de cercetare și centre educaționale din orașe. De fapt, abordarea participativă este a doua

valoare adăugată a UrbanWINS, pe lângă abordarea metabolismului urban, deoarece viziunea tuturor jucătorilor relevanți pentru generarea și gestionarea deșeurilor la nivel

urban este luată în considerare pentru dezvoltarea în comun de noi strategii, pentru testarea în comun a soluțiilor inovatoare, pentru integrarea diferitelor tipuri de cunoștințe

și pentru articularea diferitelor puncte de vedere, contribuind astfel la o mai mare reprezentativitate și la o abordare holistică.

Este important de subliniat faptul că implicarea părților interesate în politicile privind

deșeurile, din perspectivă urbană, este o abordare de politică foarte recentă și inovatoare. Scopul acesteia este de a depăși abordarea sectorială și de a muta dezbaterea de la

probleme singulare legate de deșeuri la o viziune mai largă, unde prevenirea și gestionarea deșeurilor devin parte a unei strategii comprehensive pentru gestionarea fluxurilor și

resurselor urbane. De fapt, aceasta nu a fost testată consistent, nici analizată anterior proiectului UrbanWINS, - context în care a fost elaborat acest Ghid. Factorii de decizie și

alte organizații care ar dori să testeze asemenea procese sociale inovatoare la proiectarea și implementarea politicilor acestora pentru deșeurile urbane sau legate de deșeurile

urbane pot învăța din experiența orașelor pilot UrbanWINS și pot contribui mai departe la crearea unui cerc virtuos de bune practici ale implicării părților interesate pentru politicile

de sustenabilitate plasate în contextul metabolismului urban.

Introducere

Introducere

-4-

Introducere

Activitatea tehnică desfășurată în cadrul

UrbanWINS poate fi rezumată în șase pași, care sunt denumiți în cadrul proiectului

Pachete de Lucru (PL): -> Pașii 1 și 2 au scopul de a crea o înțelegere

comună asupra stadiului actual al strategiilor

și politicilor de prevenire și gestionare a deșeurilor urbane la nivelul UE și de a elabora

cadrul metodologic și operațional pentru adoptarea abordării metabolismului urban

pentru politicile privind deșeurile, pe baza

analizei cantitative urbane din 29 de orașe UE;

-> Pasul 3 stabilește cadrul pentru implicarea

părților interesate, prin implementarea unor programe de consolidare a capacităților și a

proceselor participative prin contexte și activități fizice și virtuale, denumite agore,

care au ca rezultat schimbul de cunoștințe, crearea de comunități de practici, fertilizarea

încrucișată de idei și acțiuni;

-> Pasul 4 este alimentat de rezultatele tehnice obținute la Pașii 1 și 2 și de informațiile furnizate de părțile interesate la Pasul 3 și

facilitează elaborarea instrumentelor de politică urbană inovatoare – Cadre de Planificare Strategică și Planuri Strategice de Acțiune Locală – pentru prevenirea și gestionarea

deșeurilor;

-> Pasul 5 deschide calea pentru testarea acțiunii și pentru evaluarea instrumentelor de politică urbană cu scopul de a încuraja strategiile eco-inovatoare și la nivelul solului și de a defini foile de parcurs pentru a le face sustenabile și reproductibile;

-> În ultimul rând, Pasul 6 asigură posibilitatea de a transfera soluțiile create în comun de

partenerii de proiect către alte contexte urbane și părți interesate din domeniul deșeurilor din UE prin intermediul acestui Ghid, care spune povestea experiențelor UrbanWINS.

Consorțiul UrbanWINS și actorii cheie

Proiectul UrbanWINS a fost implementat de o echipă complexă și multidisciplinară formată din 27 de parteneri: 7 autorități locale, 2 organizații ale societății civile (OSC) și 1

cooperativă, 5 universități și organisme de cercetare, 4 companii din domeniul comunicațiilor, consultanței și gestionării deșeurilor, 4 asociații profesionale din domeniul

deșeurilor, 1 asociație a autorităților locale, 1 organism public regional care se ocupă de gestionarea deșeurilor, 1 institut național de statistică și 1 cameră de comerț. Partenerii

provin din 6 state membre UE – Italia, România, Spania, Portugalia, Austria și Suedia – subliniind dimensiunea pan-europeană care a permis un impact mai larg al proiectului.

Proiectul a demarat de la experiența solidă a coordonatorului de proiect – Comune di Cremona – în ceea ce privește politicile de prevenire și gestionare a deșeurilor, care derivă

în principal din aplicarea de sisteme pentru recuperarea materialelor, a unui Centru de Reutilizare și a unor sisteme participative de colectare separată a deșeurilor, precum și de

pe urma interacțiunilor dintre diferitele politici pentru mediul urban și instrumentele legate de Agenda Locală 21, Achizițiile Publice „Verzi”, Planul de Acțiune privind Energia

-5-

Introducere

Sustenabilă, Carta ocupării solului, o piață agricolă pentru producătorii locali. Experiența

construcției Centrului de Reutilizare – care deservește peste 70.000 de locuitori din Cremona – a reprezentat un punct de pornire pentru UrbanWINS, deoarece promovează

răspândirea unei culturi a reutilizării, prelungirea ciclului de viață și accesul grupurilor dezavantajate la diferite alimente.

Alte șase administrații publice, reprezentând în total șapte orașe pilot europene, s-au

alăturat Cremonei cu scopul de a adopta abordarea metabolismului urban pentru a-și dezvolta strategiile pentru prevenirea și gestionarea deșeurilor: București, Torino,

Sabadell, Manresa, Leiria, Albano Laziale și Pomezia (ultimele două sub coordonarea Zonei Metropolitane a Capitalei Roma). Mai mult, pe lângă experiența operațională a orașelor pilot,

know-how-ul Cremonei a fost suplimentat de expertiza complexă și diversă a celorlalți parteneri de proiect: metabolism urban / analiza fluxurilor de materiale - MFA

(Universitatea din Coimbra, Universitatea de Tehnologie Chalmers, CEIFACOOP, ISTAT, SERI); planificare urbană (Universitatea din Veneția IAUV); MFA pentru sectorul de construcții și

instrumente de modelare a stocului de clădiri (SERI, RoGBC, Cree); abordări privind evaluarea ciclului de viață (LCA) în contextul metabolismului urban (CTM-Eurecat

Manresa); politici sustenabile de producție și consum, în special achiziții publice „verzi” (ICLEI, Ecosistemi); implicarea părților interesate în politicile publice (Nova.id.FCT, ICLEI,

Ecosistemi); considerați de mediu privind deșeurile și impactul asupra sănătății (Global Innovation); politici de reglementare în domeniul deșeurilor (Ecoteca); gestionarea deșeurilor

de becuri (Ecoteca); gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) (ECOTIC, Environ); soluții de clădiri sustenabile (Cree, RoGBC); inițiative educaționale de

prevenire și gestionare a deșeurior (ECOTIC); elaborarea și implementarea politicilor de prevenire și gestionare a deșeurilor (LGH S.p.A, Consorci del Bages); implicarea IMM-urilor

(Camera de COmerț din Cremona); statistici de date urbane și contabilitate de mediu (ISTAT); comunicare online pe aspecte sociale (Marraiafura Comunicazione).

Puteți afla mai multe despre partenerii UrbanWINS și activitatea acestora la: https://www.urbanwins.eu/the-consortium/

Impactul UrbanWINS

Prin activitatea sa complexă, interdisciplinară și colectivă din ultimii trei ani, UrbanWINS a avut mai multe contribuții semnificative la progresul metabolismului urban și la utilizările

implicării părților interesate în politicile privind deșeurile urbane, fapt ce contribuie la o rezistență sporită a mediului în zonele urbane și a calității vieții în Europa prin:

O cunoaștere mai bună a stadiului actual al politicilor de prevenire și gestionare a

deșeurilor urbane în UE

Diferite rapoarte rezultate din Pașii 1 și 2 ai proiectului analizează stadiul actual, variabilele

explicative, impactul, fluxurile, procesele, deficiențele și indicatorii cheie pentru strategiile de prevenire și gestionare a deșeurilor pe baza analizei detaliate a celor 6 state

membre UE implicate în proiect și a celor 27 de orașe. Aceste rapoarte permit de asemenea clarificarea domeniului de intervenție a abordării metabolismului urban, precum

și a fezabilității și acurateței acesteia, datorită dialogului continuu și a colaborării dintre „dezvoltatorii” metodologiei de implementare (oameni de știință și cercetători) și

http://www.urbanwins.eu/the-consortium/

http://www.urbanwins.eu/the-consortium/

-6-

Introducere

utilizatorii finali (factorii de decizie la nivel urban), făcând abordarea metabolismului

urban mai utilă pentru procesele de luare a deciziilor.

FOCUS: CÂTEVA CONSTATĂRI PRELIMINARE DIN PARTEA URBANWINS

Cercetarea preliminară UrbanWINS s-a axat, printre altele, pe cartografierea politicilor și reglementărilor inovatoare pentru prevenirea și gestionarea deșeurilor și a inclus:

• O analiză documentară ce prezintă stadiul actual al politicilor și strategiilor de

prevenire și gestionare a deșeurilor celor 6 state și 29 de municipalități implicate în proiectul UrbanWINS. Politicile și strategiile compilate au fost colectate prin: (i)

analiza proiectelor UE relevante, (ii) fișele informative din țara și municipalitatea respectivă și (iii) un chestionar online strimis părților interesate. Politicile, strategiile

și reglementările identificate au fost clasificate în trei zone, conform Ghidului Comisiei Europene pentru Prevenirea Deșeurilor (2012): de informare, de promovare

și de reglementare. Pe baza analizei documentare și a contactului cu părțile interesate, 354 de strategiii – 189 la nivel național/regional și 165 la nivel de

municipalitate (50 provenind de la cele opt orașe pilor din cadrul proiectului UrbanWINS) au fost compilate în fișe informative la nivel național și de

municipalitate. Aproximativ 30% din numărul de strategii sunt adresate prevenirii deșeurilor, 20% sunt axate pe colectare separată, iar 17% cuprind multiple operațiuni

de management. Sectorul casnic a fost sectorul căruia se adresează majoritatea strategiilor (46%), urmat de sectorul public (20%). Strategiile direcționate către

sectorul casnic au fost foarte diverse în ceea ce privește tipul de strategie și operațiunea de management; cele concentrate pe sectorul public au fost axate în

principal pe prevenirea deșeurilor, în special la nivel municipal. Strategiile acoperă în principal deșeurile municipale solide (MSW) (20%), deșeurile organice (majoritatea

deșeuri alimentare) (17%) și ambalajele (14%), iar 28% din strategiile raportate sunt adresate unor tipuri diferite de deșeuri.

• O analiză a factorilor determinanți ai strategiilor și politicilor de prevenire și gestionare a deșeurilor. Factorii determinanți, grupați în variabile economice, socio-

demografice, geofizice, de dezvoltare tehnologică, de urbanizare și de infrastructură, au fost interpretați pentru a stabili modul în care aspectele economice, de mediu, de

sănătate și sociale pot fi examinate în contextul metabolismului urban și modul în care legăturile cu politica și designul urban pot fi abordate în definirea unor noi

planuri de prevenire și gestionare a deșeurilor. Principalul rezultat este o evaluare generală a impactului diferitelor caracteristici urbane (factori socio-politici,

arhitecturali, culturali, tehnologici și de gen) asupra metabolismului urban și dacă și cum afectează acestea politicile de prevenire și gestionare a deșeurilor.

1 Livrabil disponibil la https://www.urbanwins.eu/wp-content/uploads/2018/02/UrbanWins_D1-1_State-of-

the-art-of-waste-prevention-and-management.pdf

2 Livrabil disponibil la https://www.urbanwins.eu/wp-content/uploads/2018/02/UrbanWins_D1-2_ Assessment-

of-determinants-and-effects-of-waste-prevention-and-policies.pdf

http://www.urbanwins.eu/wp-content/uploads/2018/02/UrbanWins_D1-1_State-of-

http://www.urbanwins.eu/wp-content/uploads/2018/02/UrbanWins_D1-2_

-7-

Introducere

Progresele înregistrate în procesele participative și bazate pe fapte științifice de planificare și luare a deciziilor pentru prevenirea și gestionarea deșeurilor

În Pasul 3 au fost aplicate procese și instrumente de implicare inovatoare în 8 orașe pilot

din cadrul proiectului ale căror rezultate – care pot fi consultate în partea a treia a acestui ghid – au contribuții utile la procesele participative de luare a deciziilor pentru politicile

privind deșeurile. A fost creată o agoră urbană fizică cu minim 40 de părți interesate în fiecare oraș pilot din UE. Cele opt agore fizice au fost suplimentate cu agore urbane

virtuale – create având o abordare concentrată pe utilizator pentru facilitarea participării – care au reunit reprezentanți ai părților interesate de domeniul deșeurilor din diferite state

și sectoare. Agorele sunt construite pe un model de guvernanță bazat pe colaborare ce necesită elaborarea unui proces de participare activă care să implice direct părțile

interesate pentru a asigura nu numai creșterea nivelului de conștientizare colectivă referitoare la miza care este în joc, ci și crearea unei identități colective, care să vină în

sprijinul unui proces de co-management. Au fost elaborate 8 Cadre de Planificare

Strategică și 8 Planuri Strategice de Acțiune Urbană pentru orașele pilor pe baza abordării metabolismului urban și cu contribuția părților interesate urbane din agorele fizice și din

cele online. Pentru a se asigura că progresele pot depăși durata de viață a proiectului, au fost stabilite și 8 Foi de parcurs pentru planificarea acțiunilor pe termen mediu și lung.

Contribuția la poziția de lider european în domeniul cercetării și inovării în materie de

prevenire și gestionare a deșeurilor urbane pe baza abordărilor metabolismului urban

Contribuția a fost declanșată de cooperarea dintre organismele științifice și cele de

cercetare din cele șase state membre cu recunoscute și vaste cunoștințe și experiență în domenii cheie, ce au avut ca rezultat o combinație unică de competențe și capacitate. În

cadrul Pașilor 4 și 5, UrbanWINS a facilitat pilotarea participativă a unor cadre strategice bazate pe metabolismul urban și analiza fluxului de materiale inițiate în pașii anteriori în 8

orașe europene eterogene pentru care au fost elaborate și aplicate date, indicatori și

conturi personalizate de metabolism urban. Operaționalizarea metabolismului urban și a abordărilor privind analiza fluxului de materiale pentru un număr atât de mare de zone a

extins numărul de orașe în care au fost testate aceste metodologii. De asemenea, au ieșit la iveală importante indicații despre diferențele existente între state în legătură cu

disponibilitatea și accesibilitatea seturilor de date și ale statisticilor oficiale relevante. Acest fapt va permite autorităților de la diferite niveluri (național, regional, local) și

instituțiilor competente să reflecteze asupra reglajelor și inovării care trebuie realizate pentru a facilita cuantificarea indicatorilor de metabolism urban.

Analiza a subliniat faptul că numărul de factori determinanți pentru explicarea

metabolismului urban poate fi destul de mare și poate depinde de o varietate de

factori, precum – dezvoltarea sectorului industrial, politicile și strategiile de prevenire și gestionare a deșeurilor stabilite la nivel de țară sau de oraș, disponibilitatea unei

infrastructuri adecvate unui sistem de gestionare a deșeurilor, bugetul pentru mediu, conștientizarea aspectelor legate de mediu, spațiul de locuit disponibil în gospodării,

timpul de stat acasă etc.

-8-

Introducere

Îmbunătățirea capacității de inovare și integrarea noilor cunoștințe pentru părțile interesate în domeniul deșeurilor urbane

Prin intermediul activităților sale, UrbanWINS a lansat un set de abordări și instrumente

care a îmbunătățit capacitățile de inovare ale: cercetătorilor care au inițiat activitatea inovatoare și multidisciplinară în cadrul analizei și operaționalizării abordării

metabolismului urban; factorilor de decizie la nivel urban care au adoptat abordarea metabolismului urban și indicatorii aferenți pentru a elabora o nouă perspectivă a modului

în care problemele legate de deșeuri trebuie rezolvate și pentru a evalua opțiuni alternative de politică; funcționarilor publici și actorilor cheie implicați în consultarea și

implicarea părților interesate din agorele fizice și din cele online. În final, firmele care se ocupă de gestionarea deșeurilor și firmele care operează în domeniul reciclării și reutilizării

materialelor, tratării deșeurilor, construcțiilor, implicate direct sau indirect în activitățile

proiectului, au avut oportunitatea de a-și revizui obiectivele operaționale în lumina abordărilor privind metabolismul urban și de a-și îmbunătăți planificarea și operațiunile, cu

scopul de a le face mai sustenabile din punct de vedere economic, social și al mediului.

Ghidul UrbanWINS – un instrument strategic

pentru valorificarea și capitalizarea

rezultatelor proiectului

Cine și de ce trebuie să citească Ghidul?

Ghidul reprezintă rezultatul final al proiectului UrbanWINS. Acesta adună toate abordările

și instrumentele tehnice și politice relevante care au fost utilizate pe parcursul proiectului și valorifică experiențele eterogene ale partenerilor pentru a inspira strategii inovative de

prevenire și gestionare a deșeurilor urbane, capabile să contribuie la trecerea către economii urbane circulare și mai sustenabile.

Ghidul UrbanWINS se adresează publicului care poate descoperi în acest document surse de inspirație și acțiune pentru îmbunătățirea sustenabilității în orașele din care provine, din

perspectiva inovării și interpretării problemelor și politicilor privind deșeurile. Pentru a inspira acțiunea, povestea Ghidului redă experiențele UrbanWINS într-un mod ușor de

înțeles, explicând atât considerațiile teoretice din spatele activităților, cât și partea practică, de aplicare. Mai mult, Ghidul include diferite testimoniale, studii de caz, resurse

și priorități sectoriale/tematice relevante pentru înțelegerea și replicarea abordărilor, precum și pentru a cunoaște persoanele și actorii din spatele abordărilor UrbanWINS.

-9-

Introducere

Pentru factorii

locali de decizie,

Ghidul oferă în

principal ...

• inspirație din diferite politici de prevenire și gestionare a

deșeurilor urbane și bune practici din UE

• posibilitatea de a înțelege metabolismul orașului dumneavoastră,

rolul implicării părților interesate și modul în care politicile

privind deșeurile pot utiliza aceste abordări pentru rezultate

optimizate

Pentru actorii

implicați în

cercetare, Ghidul

oferă...

• explicații detaliate ale diferitelor instrumente tehnice utilizate

în cadrul UrbanWINS și cum pot fi aplicate acestea în diferite practici

• posibilitatea de a înțelege și, eventual, de a utiliza rezultatele în

activități ulterioare de cercetare dedicate politicilor privind

deșeurilor din perspectivele metabolismului urban și implicării

părților interesate

Părțile urbane

interesate, cum

sunt OSC-urile,

companiile,

cetățenii, vor găsi

în Ghid...

• idei pentru elaborarea de proiecte / servicii comerciale de

consultanță / Bune Practici / noi tehnologii în domeniul deșeurilor pentru factorii decizionali / autoritățile locale din

zona politicilor inovative privind deșeurile;

• considerații și căi pentru implicarea părților interesate în politicile

privind deșeurile urbane care permit implicarea directă a actorilor

interesați

Cum se utilizează Ghidul?

Ghidul este compus din trei secțiuni care pot fi consultate în ordine secvențială sau

separat, în funcție de activitățile și interesele cititorului. Se fac trimiteri sistematice între secțiuni, capitole și subcapitole, în special prin cuvinte cheie, pentru a facilita consultarea

diferitelor conținuturi.

Tabelul 1 de mai jos reprezintă un rezumat al cuprinsului Ghidului, pentru a facilita

utilizatorului alegerea celor mai adecvate secțiuni:

Denumire scurtă

a Părții S-ar putea să vreți să o citiți dacă …

1 – Colecția

de bune practici

UrbanWINS

Doriți să vă inspirați din alte experiențe în domeniul politicilor și instrumentelor pentru prevenirea și gestionarea deșeurilor!

Această parte cuprinde o listă de 70 de bune practici relevante

pentru orașe, implementate în statele membre UE, care acoperă fluxurile de deșeuri relevante. Descrierea acestora subliniază

elementele inovatoare, cum ar fi utilizarea metabolismului urban și a implicării părților interesate și facilitează reproducerea cu

ușurință.

-10-

Introducere

2 – Abordările

metabolismului urban

Doriți să obțineți informații despre abordarea metabolismului urban, aplicarea acesteia și instrumentele de sprijin! Această parte cuprinde descrieri detaliate ale abordărilor

teoretice ale metabolismului urban și diferite instrumente pentru

implementarea acestuia, cum ar fi Modelul UMAn, Analiza Fluxului de Materiale, Analiza Ciclului de Viață, conturi și indicatori urbani,

precum și diferite studii de caz și priorități sectoriale / tematice care pot fi utilizate pe durata de viață a politicilor privind

deșeurile.

3 – Procesul de implicare a

părților interesate

Doriți să aflați mai multe despre cum și de ce să implicați părțile interesate în proiectarea și implementarea politicilor

dumneavoastră privind deșeurile! Această parte include o descriere teoretică a procesului de

identificare și implicare a părților interesate, cu un accent pus pe actorii generatori de deșeuri urbane, precum și explicații

detaliate despre procesele participative desfășurate în proiectul UrbanWINS în cadrul agorelor fizice.

TESTIMONIAL COMUNA CREMONA, COORDONATORUL PROIECTULUI

URBANWINS

Mara Pesaro, coordonatorul proiectului UrbanWINS și

Directorul Departamentului de Muncă / Dezvoltare / Teritorial din Cremona:

„Municipalitatea Cremona este atât coordonatorul proiectului, cât și unul din cele 8 orașe pilot ale

UrbanWINS. Acest dublu rol ne-a ajutat să avem o perspectivă mai largă asupra procesului tehnic în general

la nivel de parteneriat și să testăm instrumentele cu ajutorul comunității noastre locale. „Municipalitatea

Cremona este atât coordonatorul proiectului, cât și unul din cele 8 orașe pilot ale.

Acest dublu rol ne-a ajutat să avem o perspectivă mai largă asupra procesului tehnic

în general la nivel de parteneriat și să testăm instrumentele dezvoltate în cadrul proiectului cu ajutorul

comunității noastre locale. Utilizarea instrumentelor

prezentate în acest ghid ca suport pentru alți factori decizionali reprezintă unul din exemplele pe care toate

cele 8 orașe pilot le-au implementat, toate au avut rezultate specifice derivate din contextul local, fiind

într-adevăr utile atât pentru procesul participativ, cât și pentur procesul științific de luare a deciziilor.

UrbanWINS a ajutat Municipalitatea Cremona în procesul

decizional și a avut un dublu impact: pe de o parte, am implicat cu succes cetățenii și părțile interesate

-11-

Introducere

Glosar și lista cu abrevieri Economie Circulară – „Economia circulară3 este un nou mod de gândire în legătură cu

modelul nostru de creștere în fața concurenței la nivel global pentru resurse și al impactului utilizării acestora asupra mediului.” „Sistemul economiei circulare păstrează

valoarea adăugată din produse pentru un timp cât mai îndelungat posibil și elimină – în măsura maxim posibilă – deșeurile. Resursele sunt păstrate în economie în cazul în are un

produs a ajuns la finalul duratei sale de viață, astfel încât acestea pot fi utilizate în mod productiv iar și iar, creând astfel o valoare suplimentară. Tranziția către o economie mai

circulară necesită schimbări de-a lungul lanțurilor de valori, de la proiectarea produselor

la noi modele de afaceri și de piață, de la noi moduri de transformare a deșeurilor în resursă la noi moduri de comportament în materie de consum. Aceasta implică o schimbare

sistemică totală și inovarea nu numai în ce privește tehnologiile, dar și organizarea, societatea, metodele de finanțare și politicile. Chiar și în cazul unei economii cât se poate

de circulară, vor continua să existe unele elemente de liniaritate, deoarece resursele virgine sunt necesare, iar deșeurile reziduale sunt eliminate” (EU, 2016).

MU - Metabolism Urban – ”Metabolismul urban poate fi definit ca fiind suma totală a

proceselor tehnice și socioeconomice care au loc la nivelul orașelor, având ca rezultat creșterea, producția de energie și eliminarea deșeurilor”, „metabolismul orașelor va fi

analizat în funcție de patru fluxuri sau cicluri fundamentale—cele ale apei, materialelor,

energiei și nutrienților” (Kennedy et al. 2007, pp 44-45).

3 Mai multe informații disponibile la https://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/factsheets/2016/ cohesion-policy-

support-for-the-circular-economy

relevante în evaluarea ciclului deșeurilor per ansamblu, nu doar concentrând atenția pe

depozitarea deșeurilor urbane; pe de altă parte, am obținut o mai mare creștere a

gradului de conștientizare și de atenție privind politicile pentru combaterea risipei alimentare.

Recomandăm utilizarea instrumentelor promovate în cadrul UrbanWINS pentru factorii

decizionali locali care înțeleg nevoia de a trece de la o economie liniară la una circulară. De fapt, în timpul agorelor față în față, a existat posibilitatea de a transfera

aceste concepte științifice și tehnice în comunitatea locală.

Municipalitatea noastră cunoștea deja abordarea metabolismului urban, dar

participarea în cadrul proiectului UrbanWINS ne-a ajutat să aprofundăm cunoștințele, atât prin schimbul de informații cu cetățenii, cât și prin învățarea celor mai tehnice

părți cu ajutorul universităților care au colaborat la acest proiect. Acest fapt a ajutat atât birourile tehnice, cât și factorii de decizie politică să aibă o abordare holistică

despre subiectul deșeurilor, dincolo de aspectele pur manageriale ale colectării și separării deșeurilor.

UrbanWINS ne-a stimulat abordările față de o economie mai circulară și, de asemenea, ne-a convins că trebuie luate măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți și consolida

cooperarea între factorii decizionali, autoritățile locale, instituțiile de cercetare și oficiile de statistică la nivel național și la nivelul UE, deoarece conturile și indicatorii

metabolismului urban trebuie să devină o orientare standard pentru politicile urbane al căror scop este crearea și măsurarea transformărilor reale în ce privește modul în care

actorii implicați în viața orașului utilizează resursele pe care le au la dispoziție”.

-12-

Introducere

În termeni practici, metabolismul urban este un cadru holistic ce cuantifică fluxurile de resurse dintr-un sistem urban și îi atribuie diferitelor părți interesate din societate, de la

producători (de ex. din sectorul agriculturii, silviculturii, pescuitului, mineritului și cel industrial), la consumatori (de ex. servicii, gospodării, administrație publică) și

descompunători (de ex. sectorul deșeurilor). Acest fapt permite identificarea nevoilor din fiecare sector, precum și a rezultatelor acestora. Utilizând aceste informații, este posibilă

identificare de soluții pentru prevenirea și gestionarea deșeurilor. MFA – Analiza Fluxului de Materiale reprezintă o evaluare sistematică a fluxurilor și a stocurilor de materiale din

cadrul unui sistem definit în spațiu și timp.” (Brunner și Rechberger, 2004). Acest model ia în considerare intrările și ieșirile fizice într-o și dintr-o economie, respectiv acumularea

acesteia cu limite și emisii în natură. Stabilite inițial pentru analizarea fluxurilor de materiale la nivel național, principiile Eurostat au fost adoptate de cercetători (deseori cu

adaptarea și modificarea metodologiei) pentru realizarea Analizei Fluxului de Materiale pentru zonele urbane.

Modelul UMAn – se referă la metodologia definită de Eurostat în conturi referitoare la fluxul de materiale la scară economică (CFM-SE) (Eurostat, 2001) și utilizează principiile

fundamentale ale modelului CFM-SE. Modelul UMAn permite contabilizarea fluxurilor de materiale la nivel urban și, suplimentar, exploatează un set de baze de date tip „plug-in”,

permițând o analiză mai detaliată a acestor fluxuri, care includ faza ciclului de viață al produsului, compoziția materială a produselor și durata de viață (Rosado, 2012; Rosado et

al., 2014). Suplimentat cu alte metode, cum ar fi evaluarea ciclului de viață (LCA), modelul UMAn paote deveni un puternic instrument pentru analiza metabolismului urban

(Lavers et al., 2017).

LCA – Evaluarea ciclului de viață conform Manualului ILCD4 publicat de Comisia Europeană, reprezintă abordarea științifică din spatele politicilor moderne de mediu și un suport

pentru luarea deciziilor comerciale aferente Consumului și Producției Durabile (CPD este o metodă structurată, comprehensivă și standardizată la nivel internațional de cuantificare a

tuturor cerințelor relevante de mediu, emisiilor, deșeurilor și a impactului asupra sănătății și mediului asociat cu un produs, sistem sau serviciu. Evaluarea ciclului de viață ia în

considerare întregul ciclu de viață al unui produs: de la extracția resurselor, trecând prin producție, utilizare și reciclare, până la finalul duratei sale de viață.

DPSIR - Modelul tip de intervenție: Forțe motrice - Presiuni – Stare – Impact – Răspuns, este

un cadru de cauzalitate pentru descrierea interacțiunilor dintre societate și mediu: impactul uman asupra mediului și vice versa, datorită interdependenței dintre

componente. Cadrul DPSIR a fost elaborat de Agenția Europeană de Mediu (AEM, 2009) șia fost utilizat de Organizația Națiunilor Unite, (UNEP, 2007). Aceasta este o extensie a

modelului presiuni – stare – răspuns elaborat de OECD, care este definit ca fiind un cadru de cauzalitate ce descrie interacțiunile dintre societate și mediu.

CPS – Cadrul de Planificare Strategică reprezintă o descriere exhaustivă a strategiei

orașului. Acesta organizează și definește rolul fiecărui actor implicat, responsabilitățile și sarcinile acestuia sau acesteia. Oferă recomandări clare asupra modului în care actorii sunt

conectați și modul în care trebuie să coopereze aceștia pentru a obține cele mai bune 4 http://eplca.jrc.ec.europa.eu/uploads/ILCD-Handbook-General-guide-for-LCA-DETAILED-GUIDANCE- 12March2010-ISBN-fin-v1.0-EN.pdf

http://eplca.jrc.ec.europa.eu/uploads/ILCD-Handbook-General-guide-for-LCA-DETAILED-GUIDANCE-

-13-

Introducere

rezultate și modul în care sunt împărtășite acestea. Principala funcție a unui CPS este aceea de a oferi o direcție clară procesului sau activității de la început la sfârșit, de a

explica în mod clar calea de urmat pentru a ajunge la obiectivul final, explică modul în care trebuie să funcționeze lucrurile și ghidează utilizatorii prin intermediul unei

experiențe pas cu pas. Un CPS este proiectat pentru a asigura o structură procesului în toate componentele sale și determină etapele intermediare și secvența de activități

esențiale pentru eventuala implementare a strategiei.

PSAL - Planul Strategic de Acțiune Locală reprezintă operaționalizarea practică a strategiei

orașului, ce are ca rezultat procesul de realizare a Cadrului de Planificare Strategică.

Orașele au propriul Plan Strategic de Acțiune Locală croit pe caracteristicile orașului și pe rezultatele CPS. Acesta constă într-o primă parte în situația actuală a orașului (A), urmată

de o sinteză a priorităților orașului (B). Planul Strategic de Acțiune Locală explică modul în care orașul ajunge de la (A) la (B) și vine în sprijinul strategiei orașului, asigurând modul de

a ajunge la (B), de ex. prin implementarea acțiunilor cheie identificate. PSAL detaliază modul în care prioritățile orașului sunt transformate în acțiuni concrete. Descrie în detaliu

modul de implementare a acțiunilor, astfel încât să atingă obiectivele elaborate în etapa anterioară a procesului.

Analiza SWOT – reprezintă o tehnică de planificare strategică utilizată pentru a ajuta o

persoană sau o organizație să identifice Punctele forte (Strengths), Punctele slabe (Weaknesses), Oportunitățile (Opportunities) și Amenințările(Threats) legate de concurența

în afaceri sau planificarea proiectului. În plus, analiza TOWS reprezintă o versiune a analizei SWOT, iar aceasta este acronimul format de inițialele cuvintelor Amenințări

(Threats), Oportunități (Opportunities), Puncte slabe (Weaknesses) și Puncte forte (Strengths).

Stabilirea contextului – o privire de ansamblu asupra stadiului actual al politicilor și prevenirii generării deșeurilor la nivelul UE

În anul 2018, Comisia Europeană a lansat Pachetul privind Economia Circulară5 cu scopul de

a transforma economia Europei într-una mai sustenabilă și de a implementa ambițiosul Plan de Acțiune pentru Economia Circulară, adoptând astfel un set de măsuri care includ:

• Strategia UE pentru materiale plastice în cadrul economiei circulare6 pentru transformarea modului în care sunt produse, utilizate și reciclate materialele și

produsele din materiale plastice. Se afirmă clar în aceasta faptul că până în anul 2030

toate ambalajele din plastic trebuie să fie reciclabile. Pentru atingerea acestui obiectiv, Strategia prevede acțiuni pentru „îmbunătățirea economiei și calității reciclării

materialelor plastice; pentru stăpânirea deșeurilor din plastic; pentru determinarea investițiilor și inovării și pentru a valorifica acțiunea globală”. Pentru a reduce scurgerile

de materiale plastice în mediu, Comisia Europeană a adoptat de asemenea o nouă propunere în legătură cu instalațiile portuare de recepție, pentru combaterea problemei

deșeurilor marine din larg și a publicat un raport privind impactul utilizării materialelor plastice oxodegradabile, inclusiv a pungilor de transport din plastic oxodegradabile, on

asupra mediului.

5 Mai multe informații disponibile la http://ec.europa.eu/environment/circular-economy/index_en.htm 6 Document disponibil la https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1516265440535&uri=C OM:2018:28:FIN

http://ec.europa.eu/environment/circular-economy/index_en.htm

-14-

Introducere

• O Comunicare referitoare la opțiunile de adresare cu privire la interfața dintre legislația privind substanțele chimice, produsele și deșeurile7 care evaluează modul în care

interacționează între ele regulamentele privind deșeurile, produsele și substanțele chimice.

• Un Cadru de monitorizare privind progresul către o economie circulară8 la nivel național și

la nivelul UE, compus dintr-un set de zece indicatori cheie ce acoperă fiecare fază –

adică producția, consumul, gestionarea deșeurilor și materiile prime secundare – precum și aspectele economice – investițiile și locurile de muncă - și inovarea.

• Un Raport privind materiile prime critice și economia circulară9 care subliniază

potențialul de a face din modul de utilizare al celor 27 de materii critice din economia noastră unul mai circular.

Mai mult, un alt punct central a fost cel al elaborării unei Directive privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului10 - implementarea Strategiei UE

pentru materiale plastice în cadrul economiei circulare. Directiva propune diferite măsuri pentru articole specifice realizate din plastice de unică folosință, ținând seama de

comportamentul consumatorului, precum și de nevoile consumatorului și de oportunitățile de afaceri. În cazul în care sunt disponibile în mod clar alternative – atât cele de unică

folosință, cât și cele care pot fi folosite de mai multe ori – se propun restricții pe piață. Alte măsuri includ etichetarea corespunzătoare, creșterea gradului de conștientizare,

acțiuni cu caracter voluntar și stabilirea unor scheme referitoare la responsabilitatea extinsă a producătorului, care ar acoperi de asemenea cheltuielile pentru curățarea

deșeurilor. De asemenea, comisia a înaintat o propunere pentru un Regulament care să stabilească o cerință minimă pentru sporirea reutilizării eficiente, sigure și rentabile a apei

pentru irigații11 ca parte a Planului de Acțiune pentru Economia Circulară.

În fiecare an, în Uniunea Europeană sunt produse 2,7 miliarde de tone de deșeuri, din care

98 de milioane de tone (4 %) sunt periculoase. În anul 2011, cantitatea de deșeuri municipale per capita generată a fost în medie de 503 kg în Uniunea Europeană, însă

variază între 298 și 718 kg în fiecare Stat Membru. În medie, numai 40% din deșeurile solide sunt pregătite pentru reutilizare sau reciclare, în timp ce unele State Membre ating

o rată de 70%, arătând astfel modul în care pot fi utilizate deșeurile ca una din resursele cheie ale

Uniunii. În același timp, multe State Membre depozitează peste 75% din deșeurile municipale12.

Acest fapt cauzează nu numai „probleme de mediu privind recuperarea de energie, dar reprezintă și o

pierdere economică semnificativă.

Prevenirea generării deșeurilor se află în centrul politicii

Uniunii Europene privind deșeurile, iar Statele Membre au obligația legală de a adopta și implementa

programe de prevenire a generării deșeurilor.

7 https://ec.europa.eu/transport/sites/transport/files/legislation/com2018-0033-port-reception-facilities.pdf 8 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1516265440535&uri=COM:2018:29:FIN 9 https://ec.europa.eu/docsroom/documents/27327 10 http://ec.europa.eu/environment/circular-economy/pdf/single-use_plastics_proposal.pdf 11 http://ec.europa.eu/environment/water/pdf/water_reuse_regulation.pdf 12 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013D1386&from=EN (Art. 39 accesat

în decembrie 2018)

http://ec.europa.eu/environment/circular-economy/pdf/single-use_plastics_proposal.pdf

http://ec.europa.eu/environment/water/pdf/water_reuse_regulation.pdf

-15-

Introducere

Principiul general din spatele politicilor naționale și comunitare privind deșeurile este cel al „ierarhiei deșeurilor”. Prevenirea generării deșeurilor are cea mai ridicată prioritate,

urmată de (pregătirea pentru) reutilizare, reciclare, alte operațiuni de recuperare și depozitare ca cea mai puțin preferabilă opțiune.

Directiva Cadru UE privind Deșeurile13 a stabilit pentru Statele Membre obligația de a

adopta programe de prevenire a generării deșeurilor până la finalul anului 2013; cu toate acestea, la finalul anului 2018, existau câteva state europene care nu au implementat un

astfel de program. Agenția Europeană de Mediu (AEM) revizuiește în fiecare an raportul privind progresul implementării și finalizării programului.

Un nou raport al AEM, „Prevenirea generării deșeurilor în Europa — politici, stadiu și tendințe

de reutilizare în anul 2017”14 publicat în iunie 2018, pune accentul pe reutilizare și acoperă 33 de programe naționale și regionale de prevenire a generării deșeurilor care au fost

adoptate până la finalul anului 2017. Acesta este al patrulea raport AEM dintr-o serie de recenzii anuale a programelor de prevenire a generării deșeurilor în Europa, așa cum se

stipulează în Directiva Cadru a Uniunii Europene (UE) privind Deșeurile (UE, 2008).

Articolul 2915 din Directiva Cadru privind Deșeurile stipulează faptul că Statele Membre trebuie să ia măsuri adecvate pentru promovarea reutilizării și pregătirea pentru reutilizare,

cum ar fi încurajarea construirii și sprijinirea rețelelor de reutilizare și reparare. Raportul AEM descrie modul de abordare a reutilizării în cadrul programelor de prevenire a

gestionării deșeurilor și oferă date privind stadiul și tendințele în ce privește sistemele de reutilizare din Europa. Raportul arată faptul că 18 din cele 33 de programe de prevenire a

generării deșeurilor recenzate au obiective explicite pentru reutilizarea produselor. Cu toate acestea, cel mai frecvent citate măsuri de promovare a reutilizării au caracter voluntar.

Numai 10% dintre programe includ măsuri de reglementare, iar 8% citează instrumente economice. Mai mult, numai două dintre programele de prevenire a generării deșeurilor

recenzate prevăd ținte cantitative pentru reutilizare.

Promovarea reutilizării necesită deseori cunoștințe tehnice detaliate despre procesele de

producție și modelele de consum. Măsurile includ stabilirea unor standarde de proiectare ecologică16 ce urmăresc dezasamblarea cu ușurință și reutilizarea componentelor,

subvenționarea unităților de reparații pentru echilibrarea costurilor cu forța de muncă, etichetarea ecologică și achizițiile publice „verzi” pentru influențarea modelelor de

consum. Aceste măsuri se adresează adesea unor tipuri specifice de produse și activități, inclusiv construcții și demolări, echipamente electrice și electronice, ambalaje sau alte

produse, cum ar fi vehiculele.

Per ansamblu, reutilizarea rămâne o activitate de nișă pentru majoritatea produselor, după cum notează raportul AEM. Extinderea este împiedicată de complexitatea în creștere

a produselor și de ciclurile mai scurte de inovare, ceea ce duce la o pierdere rapidă a valorii produsului. Prin contrast, activitățile comerciale de reutilizare și comercializarea

între consumatori a produselor, cum sunt articolele de îmbrăcăminte, jucăriile pentru

13 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32018L0851&rid=5 (accesată în decembrie

2018) 14 https://www.eea.europa.eu/publications/waste-prevention-in-europe-2017 (accesată în decembrie 2018) 15 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013D1386&from=EN (Art. 29 accesată

în decembrie 2018) 16 Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui

cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact

energetic este disponibilă la https://eur-lex. europa.eu/eli/dir/2009/125/oj (accesată în decembrie 2018)

http://www.eea.europa.eu/publications/waste-prevention-in-europe-2017

-16-

Introducere

copii, mobila, sunt în creștere datorită noilor tehnologii și a unor canale de marketing mai bune pe internet și prin mijloacele de comunicare socială. Cu toate că volumul total al

deșeurilor generate în Europa a scăzut perioada 2004 – 2012, parțial datorită crizei economice, cu peste 1% în termeni absoluți și peste 3% per persoană, 2,5 miliarde de tone

de deșeuri - aproape 5 tone per persoană – au fost eliminate în Uniunea Europeană în 2012.

Tendința anterioară (2010-2016) arată o creștere a generării deșeurilor. Cu toate acestea,

perspectiva anului 2020 rămâne incertă, deoarece seria anterioară examinată este de scurtă durată, iar creșterea se referă în principal doar la un singur set de date (2014-

2016)17. Reducerea acestor deșeuri ar putea aduce multe beneficii sociale, economice și de

mediu.

Al 7-lea Program de Acțiune pentru Mediu18, program ce va ghida politica UE pentru mediu până în 2020, solicită de asemenea o reducere a deșeurilor generate. Articolul 39 specifică

faptul că există un potențial considerabil de îmbunătățire a prevenirii și gestionării deșeurilor în cadrul Uniunii, pentru o mai bună utilizare resurselor, deschiderea de noi

piețe, crearea de noi locuri de muncă și pentru reducerea dependenței de importuri de materii prime, simultan cu un impact mai redus asupra mediului. Planul de acțiune se

axează și pe transformarea deșeurilor într-o resursă (Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al resurselor) și necesită implementarea completă a

legislației Uniunii privind deșeurile pe întregul său teritoriu.

UE subliniază faptul că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a reduce generarea de deșeuri per capita și în termeni absoluți, simultan cu limitarea recuperării energiei la

materialele nereciclabile, încetarea treptată a depozitării deșeurilor reciclabile sau recuperabile, asigurarea unui proces de reciclare de înaltă calitate, în care utilizarea

materialelor reciclate nu are un impact general advers asupra mediului sau sănătății umane, fiind de asemenea necesară dezvoltarea de piețe pentru materii prime secundare

pentru atingerea obiectivelor privind eficiența resurselor. Ca instrumente pentru atingerea obiectivelor, demne de menționat sunt instrumentele de piață și măsurile care privilegiază

prevenția, reciclarea și reutilizarea, care ar trebui aplicate mult mai sistematic pe teritoriul Uniunii, inclusiv responsabilitatea extinsă a producătorului, în timp ce

dezvoltarea unor cicluri pentru materialele netoxice ar trebui sprijinită. UE solicită luarea de măsuri împotriva barierelor pe care le întâmpină activitățile de reciclare în piața

internă a Uniunii și regândirea țintelor existente în legătură cu prevenția, reutilizarea, reciclarea, recuperarea și depozitarea deșeurilor, pentru a ne îndrepta spre o economie

„circulară” determinată de ciclul de viață, cu o utilizare în cascadă a resurselor și a deșeurilor reziduale aproape de zero.

În acest context politic, proiectul UrbanWINS aduce o semnificativă valoare adăugată, deoarece contribuie la îmbunătățirea eficienței politicilor privind deșeurile urbane, prin

obținerea sprijinului și a implicării cetățenilor și a altor părți interesate relevante și prin conectarea politicilor privind deșeurile de principiile metabolismului urban și ale

economiei circulare, contribuind astfel la atingerea obiectivelor UE în privința deșeurilor.

17 https://www.eea.europa.eu/airs/2018/resource-efficiency-and-low-carbon-economy/waste-generation

(accesată în decembrie 2018) 18 https://www.eea.europa.eu/policy-documents/7th-environmental-action-programme (accesată în decembrie

2018)

http://www.eea.europa.eu/airs/2018/resource-efficiency-and-low-carbon-economy/waste-generation

http://www.eea.europa.eu/policy-documents/7th-environmental-action-programme

-17-

Introduction

TESTIMONIAL PRIVIND ANALIZA DOCUMENTARĂ URBANWINS

Frederic Clarens - Șeful Departamentului de Ecologie

Industrială la Eurecat - Centro Tecnológico de Catalunya (CTM-Eurecat Manresa)

„Ca punct de plecare al proiectului, a fost realizată o analiză cuprinzătoare a celor mai bune strategii, politici și

reglementări de gestionare a deșeurilor din Europa și în special din 24 de orașe și 6 state membre UE (Italia,

România, Suedia, Spania, Portugalia și Austria). Compendiul și analiza detaliată a celor mai importante

strategii de creștere a gradului de conștientizare, de promovare și de reglementare în domeniul prevenirii și

gestionării deșeurilor au permis înțelegerea cunoștințelor cheie și a provocărilor referitoare la gestionarea deșeurilor

care au fost abordate în mod tradițional în Europa. Evaluarea a permis deducerea faptului că abordările

participative trebuie să fie un factor cheie pentru îmbunătățirea ratei de succes a oricărei strategii de

gestionare a deșeurilor.

În același timp, acestea trebuie să permită înțelegerea percepției consumatorului pentru a obține reglementări simple și mai clare acolo unde evoluțiile juridice

tradiționale par să fie uneori un factor de limitare în ceea ce privește implementarea eficientă a noilor strategii. Mai mult, strategiile și politicile privind gestionarea

deșeurilor trebuie să cuprindă un echilibru corect între prioritățile sociale și cele economice, deoarece acest sector reprezintă o punte între operatorii publici și cei

privați. Experiențele UrbanWINS subliniază faptul că implementarea unor soluții inovatoare la scară reală, testate cu strânsa cooperare a cetățenilor, va declanșa în

mod necesar rezultate mai bune; Achizițiile Publice „Verzi” (APV) și Economia Circulară (EC) au fost identificate drept abordări corecte în toate țările pentru

sprijinirea unei astfel de implementări la scară reală.”

-18-

1.1 Scopul Colecției de Bune Practici

Colecția este compusă dintr-o paletă de bune practici (BP) din domeniul prevenirii și

gestionării deșeurilor urbane adoptate de orașe și alte părți interesate din Europa la nivel local sau regional în decursul ultimilor ani. Aceasta a fost elaborată prin intermediul unei

activități colective a partenerilor din cadrul proiectului și a diferitelor părți interesate pe parcursul desfășurării activităților UrbanWINS.

Scopul este acela de a oferi factorilor decizionali locali o selecție de practici testate în

domeniul prevenirii și gestionării deșeurilor pe care aceștia le pot reproduce și/sau din care se pot inspira. Colecția de bune practici are rolul de a fi eterogenă, se concentrează

pe fluxurile prezente și viitoare de deșeuri relevante pentru orașe, acoperă diferite state membre UE, zone de ierarhizare a deșeurilor, instrumente, tipuri de politici și sectoare

economice. Mai mult, se concentrează pe activități practice care au obținut rezultate

utilizând abordări inovative și participative.

La elaborarea criteriilor de evaluare și

clasificare pentru colectarea și analizarea bunelor practici, a fost luat în considerare un

număr de elemente cheie: nevoile municipalităților, rezultatele proiectului în

contextul cercetării, Instrumentele Uniunii Europene – Directivele și manualele Uniunii

Europene. La construirea Colecției a fost pus accentul în mod specific pe criterii cum ar fi

potențialul de reproductibilitate al municipalităților, inovația și sustenabilitatea.

În plus, cele două valori adăugate ale abordării UrbanWINS pentru elaborarea politicilor de

prevenire și gestionare a deșeurilor – relevanța pentru metabolismul urban și implicarea

părților interesate – au fost analizate în mod specific pentru fiecare BP. Astfel, decât să

ofere o soluție standardizată, Colecția oferă o sursă de informații modulară, flexibilă și plină

de inspirație în privința diferitelor practici în domeniul deșeurilor urbane din UE care vine în

sprijinul factorilor decizionali pentru găsirea și

crearea unor soluții personalizate pentru prevenirea și gestionarea deșeurilor, pentru

diferite fluxuri de deșeuri, în diferite scenarii și pentru diferite contexte urbane. Colecția reprezintă o sursă de informații și inspiră factorii decizionali locali să utilizeze practicile

listate, prin adaptarea acestora la specificitatea fiecărui context urban. În acest scop, obiectivul nostru a fost să analizăm factorii de succes și să luăm în considerare aspectele

cheie pentru implementare, astfel încât diferitele părți interesate să poată lua cele mai bune decizii pentru aplicarea bunelor practici, luând în considerare toți factorii relevanți.

Partea 1 – Colecția de

practici pentru prevenirea și

gestionarea deșeurilor

urbane recomandate pentru

diferite scenarii

Proiectul UrbanWINS a fost demarat cu un semnificativ sprijin politic și operațional din

partea Consiliului Consultativ European (EAB),

o structură consultativă, informală, compusă

din 20 de reprezentanți la nivel înalt din

cadrul organismelor decizionale, de

reglementare și al altor părți interesate din

domeniul deșeurilor din UE.

EAB sprijină UrbanWINS prin oferirea de

feedback pentru evoluțiile tehnice și

rezultatele proiectului și prin diseminarea

rezultatelor proiectului pentru a obține o rază

mai mare de acțiune în rândul diferitelor părți interesate, inclusiv în rândul noilor State

Membre UE. În plus, EAB va reprezenta un actor

cheie în cadrul Alianței UrbanWINS care a fost

creată spre finalul proiectului, pentru a

asigura capitalizarea și asimilarea în

continuare a rezultatelor proiectului.

Mai multe informații despre membrii EAB sunt

disponibile la: https://www.urbanwins.eu/eab.

CONSILIUL CONSULTATIV EUROPEAN – EAB, UN ACTOR CHEIE ÎN CADRUL

IN URBANWINS

http://www.urbanwins.eu/eab

-19-

Partea 1 – Colecția de practici pentru prevenirea și gestionarea

deșeurilor urbane recomandate pentru diferite scenarii

TESTIMONIAL PRIVIND COLECȚIA DE BUNE PRACTICI

Alexandra C. Ghenea, Vice-Președinte Ecoteca, coordonator pentru elaborarea Ghidului UrbanWINS

Conceptul de Bune Practici în domeniul prevenirii și

gestionării deșeurilor nu este nou în UE, dar este recomandat a sursă de cercetare pentru organizațiile

interesate de acest subiect. De ce să nu învățăm din alte experiențe în domeniu? De ce să nu contactăm pe alții

care s-au confruntat cu același tip de probleme? De ce să nu implicăm toate părțile interesate relevante în procesul

de creare a soluțiilor pentru comunitățile locale?

Ceea ce este diferit în abordarea noastră față de celelalte abordări deja promovate în cadrul UE este faptul că noi ne-am concentrat pe acoperirea fluxurilor de deșeuri

relevante pentru factorii decizionali locali (municipalități) care se axează pe o abordare circulară (închiderea buclei) în raport cu metabolismul urban, luând în

considerare o reproductibilitate ușoară în timp ce promovează parteneriatele pentru implementare (abordare participativă). Cele 70 de bune practici se adresează orașelor

cu diferite niveluri de progres înregistrat când vine vorba despre prevenirea și gestionarea deșeurilor, de la colectarea separată a deșeurilor municipale la sursă, la

politici de prevenire a generării deșeurilor și reducerea impozitelor, Achiziții Publice „Verzi” etc.

Recomand cu tărie părților interesate să arunce o privire la cele mai bune practici

aflate pe piață înainte de a lua decizii în domeniul prevenirii și gestionării deșeurilor sua înainte să încerce să reinventeze roata.

1.2 Elaborarea și organizarea

Principalele date de pe urma cărora a fost elaborată Colecția de Bune Practici provin din rezultatele cercetărilor derivate din pachetele de lucrări anterioare ale UrbanWINS. În

cadrul lucrărilor de cercetare preliminară desfășurate la începutul proiectului, a fost identificat un set de aproximativ 350 de studii de caz axate pe stadiul actual al politicilor

și strategiilor de prevenire și gestionare a deșeurilor din 29 de municipalități și 6 state membre UE implicate în proiectul UrbanWINS, prin cercetare documentară și un sondaj în

rândul părților interesate. În cadrul selecției, prioritare au fost următoarele elemente: cele mai relevante fluxuri de deșeuri pentru municipalități; cel puțin un nivel mediu de

inovare; o acoperire echilibrată a tuturor statelor și orașelor pilot implicate în cadrul proiectului și toate tipurile de instrumente propuse prin Manualul CE de prevenire a

generării deșeurilor (educaționale, informaționale, de reglementare, cu caracter voluntar, promoționale). Alte bune practici au rezultat din harta instrumentelor de planificare

strategică identificate în cadrul agorelor sau din experiențele partenerilor UrbanWINS. Consiliul Consultativ European care a revizuit lista inițială de bune practici și a asigurat

datele necesare pentru publicare a contribuit de asemenea semnificativ la crearea

Colecției.

-20-



Mai mult, o listă extinsă a proiectelor europene privind prevenirea și gestionarea deșeurilor

a fost analizată și utilizată pentru elaborarea Colecției. Au fost analizate comparativ și alte inițiative UE de analizare și colectare de bune practici, ce conțin abordări

similare/complementare cu proiectul UrbanWINS, cum ar fi implicarea părților interesate sau diseminarea Economiei Circulare în Europa. Împreună cu Pachetul European de măsuri

și bune practici privind Economia Circulară 19 găzduit de Plarforma Europeană a Părților Interesate privind Economia Circulară, inițiativele analizate au constituit instrumente utile

pentru orientarea părților interesate, astfel încât acestea să își îndrepte practicile spre un model circular în cazul în care se concentrează pe gestionarea deșeurilor. În procesul de

elaborare a Colecției de Bune Practici, a fost identificat un număr extins de acțiuni conexe ce se axează pe obiective similare, dintre care putem menționa: Raportul de referință CE

privind cele mai bune practici de management de mediu în sectorul managementului deșeurilor20 sau Fișele CE privind cele mai bune practici selectate pentru prevenirea

generării deșeurilor21.

În cadrul procesului, a fost identificat un număr mare de bune practici în gestionarea

deșeurilor. Cu toate acestea, anumite aspecte, cum ar fi lipsa informațiilor disponibile, ori dificultatea în găsirea datelor relevante pentru scopul Colecției, au dus la retrogradarea

unor strategii în favoarea altora. În alte cazuri, a fost dificilă identificarea unor rezultate cuantificabile sau a unor obiective adecvate/realizabile, ori au fost identificate

inconsecvențe în implementare, elemente care ar putea crea probleme majore pentru implementarea respectivei activități de prevenire și gestionare a deșeurilor.

În ultimul rând, lista inițială de practici va fi completată cu acțiunile implementate de cele

8 orașe pilot din cadrul proiectului UrbanWINS care au îndeplinit criteriile de selecție – din cele 26. Astfel, colecția de bune practici a fost actualizată cu acțiunile rezultate în urma

implementării acțiunilor pilot din cele 8 orașe UrbanWINS și Planurile Strategice ale acestora de Acțiune Locală.

19 https://circulareconomy.europa.eu/platform/en/good-practices (accesată în decembrie 2018) 20 http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/documents/WasteManagementBackgroundReport.pdf

(accesată în decembrie 2018) 21 http://ec.europa.eu/environment/waste/prevention/practices.htm (accesată în decembrie 2018

http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/documents/WasteManagementBackgroundReport.pdf

http://susproc.jrc.ec.europa.eu/activities/emas/documents/WasteManagementBackgroundReport.pdf

http://ec.europa.eu/environment/waste/prevention/practices.htm

-21-



1.3 Clasificarea bunelor practici și

criterii de evaluare

Criterii de clasificare

Criteriile de clasificare țin cont în principal de diferite instrumente UE, relevante pentru

sectoarele de prevenire și gestionare a deșeurilor. Scopul este acela de a avea o înțelegere și o abordare clare asupra fluxurilor de deșeuri cele mai relevante pentru factorii

decizionali, în special la nivel de municipalitate. Astfel, criteriile de clasificare includ:

• Ierarhia de gestionare a deșeurilor (conform Directivei Cadru UE privind Deșeurile22):

Prevenire: înlocuire și reducere Pregătire pentru reutilizare

Reciclare: Reutilizare – Reprocesare

Altă formă de recuperare Depozitare: Rectificare - Returnare – Exportul deșeurilor.

Aproximativ 40 de BP inovative care se axează pe practici de prevenire au fost analizate

împreună cu cele complementare, legate de management. Acțiunile de depozitare au fost

evitate, deoarece acestea nu urmăresc abordarea circulară luată în considerare ca aspect cheie în cadrul evaluării.

• Tipul instrumentului (Conform Manualului CE pentru prevenirea generării deșeurilor23)

care a fost utilizat în toate pachetele de lucru anterioare ale proiectului UrbanWINS și care a fost considerat un punct focal în elaborarea Cadrelor de Planificare Strategică și a

Planurilor Strategice de Acțiune Locală24 elaborate în cadrul proiectului pentru fiecare

din cele 8 orașe pilot. Conform CE, tipurile de instrumente pentru strategiile de

prevenire sunt următoarele:

• De educație, informare, creștere a gradului de conștientizare; • De reglementare / normative și

• Cu caracter voluntar / promoțional (de ex.: schemele de sprijin pentru afaceri,

achizițiile publice verzi, infrastructura, măsuri fiscale). Cercetarea privind prevenirea și gestionarea deșeurilor s-a axat pe 16 sectoare economice

țintite, de la agricultură la ONG-uri. Criteriile de clasificare s-au axat de asemenea pe 26

de fluxuri de deșeuri identificate conform Catalogului UE privind Deșeurile25 aferent Directivei Cadru UE privind Deșeurile26.

22 http://ec.europa.eu/environment/waste/framework/ (accesată în ianuarie 2019) 23 http://ec.europa.eu/environment/waste/prevention/pdf/Waste%20Prevention_Handbook.pdf (accesată

în decembrie 2018) 24 https://www.urbanwins.eu/wp-content/uploads/2018/06/URBAN_WINS_D61_00_10-ECOTECA_GIS.pdf

(accesată în ianuarie 2019) 25 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32000D0532 (accesată în decembrie 2018) 26 http://ec.europa.eu/environment/waste/framework/list.htm (accesată în decembrie 2018) 27 https://www.urbanwins.eu/wp-content/uploads/2018/06/URBAN_WINS_D61_00_10-ECOTECA_GIS.pdf

(accesată în decembrie 2018)

http://ec.europa.eu/environment/waste/framework/

http://ec.europa.eu/environment/waste/prevention/pdf/Waste%20Prevention_Handbook.pdf

http://www.urbanwins.eu/wp-content/uploads/2018/06/URBAN_WINS_D61_00_10-ECOTECA_GIS.pdf


http://ec.europa.eu/environment/waste/framework/list.htm



-22-



Pentru analizarea relevanței bunelor practici pentru metabolismul urban a fost utilizată

următoarea listă de verificare: Practica a fost implementată într-un context de politică mai amplu decât cel al

politicii privind deșeurile urbane (de ex., este integrată într-o politică privind

schimbările climatice, care are ca obiectiv reducerea emisiilor de CH4 ale orașului)

În anul 2018, o listă de 59 de bune practici a fost inițial publicată în cadrul livrabilului

UrbanWINS 27. Ulterior, lista a fost mărită, practicile fiind ulterior simplificate, actualizate și publicate online28 pe pagina de internet a proiectului. Secțiunea online de BP oferă de

asemenea cititorului posibilitatea de a le descărca, utilizând un instrument de căutare în funcție de ierarhia gestionării deșeurilor, tipul de instrument și/sau fluxurile de deșeuri.

Criterii de evaluare

Colecția de Bune Practici este rezultatul unei activități comune, ce a implicat cei 27 de

parteneri de proiect din cadrul UrbanWINS, inclusiv municipalități din cadrul UE, precum și părți interesate din domeniul deșeurilor urbane – autorități de protecție a mediului, ONG-

uri, firme private, mediul de cercetare, firme de salubritate etc. – care au avut o contribuție intersectorială la identificarea și elaborarea bunelor practici în agorele online

și față în față și prin intermediul sondajelor și interviurilor. Astfel, bunele practici sunt orientate către nevoile reale ale factorilor decizionali din domeniul prevenirii și gestionării

deșeurilor și reflectă nevoile legate de gestionarea deșeurilor ale orașelor europene care au niveluri de dezvoltare diferite și priorități diferite.

Următoarele criterii au fost utilizate pentru selectarea Bunelor Practici: a) un set de criterii de evaluare standard a bunelor practici care au reieșit în urma revizuirii

literaturii de specialitate, precum și din catalogul de bune practici al UE pentru

prevenirea generării deșeurilor (Tabelul 2):

Reproductibilitate S-ar putea să vreți să o citiți dacă …

Denumirea scurtă a Părții

Practica poate fi reprodusă cu

ușurință de autoritățile publice

locale și este relevantă pentru

alte regiuni de pe teritoriul Europei

Practica utilizează tehnici originale sau pline de resurse:

- tehnologice (produs / proces) - organizaționale (de exemplu, pe

baza cooperării dintre diferite departamente, cu noi părți

interesate ...) - sociale (bazate pe noi tipuri de implicare, având un

focus / impact clar social) -

economice (derivate din noi tipuri de modele și abordări de afaceri)

Practica are în continuare efect și

este funcțională și după încetarea

finanțării / suportului organizațional

b) două criterii de evaluare suplimentare specifice abordării UrbanWINS, care au adus valoare adăugată activității existente de analiză bunelor practici desfășurată anterior:

i) relevanța metabolismului urban – este punctul central al proiectului UrbanWINS și

oferă o abordare holistică procesului decizional, o abordare circulară de utilizare

a resurselor.

28 https://www.urbanwins.eu/best-practices/ (accesată în ianuarie 2019)

http://www.urbanwins.eu/best-practices/

-23-



Pentru analizarea relevanței bunelor practici pentru implicarea părților interesate a

fost utilizată următoarea listă de verificare: Practica a fost elaborată / implementată / evaluată cu implicarea a cel puțin două

tipuri de părți urbane interesate – cetățeni, consumatori, firme care operează în

domeniul deșeurilor, ONG-uri, asociații profesionale, factori de decizie politică, start-up-uri etc.

Instrumentele de implicare a părților interesate includ evenimente față în față (cum

sunt interviurile, mesele rotunde, seminariile) și / sau instrumente online (cum sunt pool-uri, consultări prin mijloacele de comunicare socială / website-uri,

chestionare...) Procesul de implicare depășește simpla consultare a părților interesate și înseamnă:

i) consultare (prin chestionare, focus grupuri, forumuri etc.) și / sau

ii) participare (inițiative comune, valorificarea expertizei etc.) și / sau iii) co-construcție (includerea părților interesate în echipă team, PPP etc.)

Practica indică modurile de integrarea contribuției părților interesate în etapele de

proiectare / implementare / evaluare / urmărire

ii) utilizarea abordărilor participative – este un alt aspect cheie al proiectului

UrbanWINS și ia în considerare implicarea părților interesate în întregul proces decizional, de la formularea problemei, la implementarea și evaluarea acțiunii.

Criteriile sunt utilizate și pentru actualizarea colecției cu experiențe din orașele pilot din ultimul an de implementare a proiectului.

Rezultatele practicii fac referire la rezultate car depășesc domeniul prevenirii și

gestionării deșeurilor, de ex.: îmbunătățirea calității aerului în oraș (prin reducerea depozitării deșeurilor biologice, încurajând soluțiile de utilizare în comun a

produselor etc.), reducând utilizarea resurselor naturale (prin încurajarea achizițiilor în vrac, a inițiativelor de reparare etc.)

Practica a fost elaborată / implementată / evaluată în raport cu diferitele fluxuri

de materiale urbane și / sau analizat raportul în cadrul diferitelor fluxuri de materiale urbane

Practica a utilizat diferite instrumente legate de metabolismul urban, cum ar fi MFA

(analiza fluxului de materiale), modelul UMAn ... Originea datelor este clar menționată (baze de date naționale sau de la nivelul UE, Eurostat etc.)

Practica include abordări ce conțin LCC (costul ciclului de viață) / LCA (evaluarea

ciclului de viață) / S-LCA (LCA social) / PEF (amprenta produsului asupra mediului). Originea datelor este clar menționată (baze de date naționale sau de la nivelul UE,

Eurostat etc.) Practica are o contribuție la abordările ce includ economia circulară prin

îmbunătățirea caracterului circular al materialelor (prin upcycling (reutilizarea/reciclarea produselor, oferindu-le acestora o calitate sau valoare

superioară celei originale), recondiționare, revânzare, acțiuni de reparare) și / sau prin obiectivul de „închidere a buclei” și / sau prin indicarea abordărilor de

valorificare a deșeurilor

Practica îmbunătățește dematerializarea

-24-



c) alte elemente care permit evaluarea bunei practici: factorii de succes, provocările cheie și datele de contact pentru acțiunea care va sprijini factorii decizionali în

identificarea celor mai relevante practici; d) intersectorial, toate practicile, independent de nivelul lor de aplicare – începând de la

cele inovative până la cele mature – au fost prevăzute cu cerința de a avea obiective

clare, rezultate consistente și să reprezinte o soluție pentru soluționarea problemelor apăsătoare legate de gestionarea deșeurilor.

Lista online a Colecției de bune practici

Așa cum s-a menționat mai sus, Colecția online de bune practici este găzduită de pagina de internet UrbanWINS29. Colecția include o listă de 68 de practici care poate fi accesată

utilizând instrumentul de căutare pentru unul sau pentru toate cele trei criterii următoare:

1. Ierarhia gestionării deșeurilor:

a. Multiple: 6 b. Depozitare: 5

c. Altă formă de recuperare

(de ex. energie/ biogaz):2 d. Pregătirea pentru reutilizare: 20

e. Prevenire: 38

f. Reciclare (colectare separată/ reprocesare): 47

g. Reutilizare/reparare/recondiți

onare: 9 Bune Practici

2. Tipul instrumentului (conform

manualului UE pentru prevenirea

generării deșeurilor): a. Multiple: 24

b. Creșterea gradului de

conștientizare (educațional/ informațional): 42

c. De reglementare/normativ: 15 d. Promoțional/voluntar: 48

3. Fluxzuri de deșeuri UE (conform catalogului UE), câteva exemple (luate din lista de

30 de fluxuri de deșeuri):

• Deșeuri municipale/multiple: 37 BP • Hârtie și carton: 15

• Deșeuri de ambalaje: 14

• Construcții și demolări: 9 • Materiale plastice: 13

• Textile și baterii: 6 fiecare

• Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice: 11 • Deșeuri alimentare și organice: 24

• Uleiuri alimentare uzate: 5

29 https://www.urbanwins.eu/best-practices/ (accesată în ianuarie 2019)


25-

2.1 Introducere

În prezent, numărul de persoane care trăiește în zonele urbane însumează peste jumătate din totalul populației la nivel mondial. În Europe și Asia Centrală, această cifră a depășit

deja pragul de 70%, iar creșterea populației urbane continuă (Banca Mondială, 2016). Așa cum s-a menționat în Raportul Brundtland privind economia urbană, „acest sistem, cu

fluxurile sale de informații, energie, capital, comerț și persoane asigură coloana vertebrală pentru dezvoltarea națională” (UN, 1987), dar, în același timp, este cauza impacturilor

directe și indirecte asupra sănătății umane și a mediului. UrbanWINS s-a adresat provocării reprezentate de investigarea acestor impacturi și a elaborat un set de instrumente

analitice și operaționale pentru o mai bună înțelegere și gestionare a resurselor urbane.

UrbanWINS a regândit sistemele urbane ca fiind unele naturale prin aplicarea conceptului de metabolism urban. Acest fapt a permis de asemenea regândirea politicilor de prevenire

și gestionare a deșeurilor în termeni de politici responsabile pentru resursele și fluxurile de materiale ce caracterizează diferitele activități din cadrul orașelor. Drept urmare, setul de

strategii, recomandări, instrumente și acțiuni pilot care au fost elaborate în cadrul UrbanWINS acoperă o gamă largă de sectoare și activități economice, sunt multi-sectoriale

și, cel mai important, sunt izvorâte dintr-o abordare politică intersectorială și care implică

mai multe părți interesate.

Aceste orientări conțin o prezentare generală a metodologiilor, abordărilor și

instrumentelor aplicate în cadrul proiectului cu scopul de a ghida utilizatorii pentru a replica o parte sau întreaga experiență UrbanWINS. Modul de gândire și abordările ce

implică metabolismul urban, cadrele ce privesc indicatorii și utilizările LCA, cadrele de planificare strategică, planurile de acțiune și acțiunile pilot reprezintă principalul conținut

al acestora și vor fi incluse în partea a doua a Ghidului UrbanWINS.

Unele priorități tematice sunt incluse pentru a facilita înțelegerea necesității unor

abordări holistice, complexe privind politicile urbane din perspectiva metabolismului urban. Prevenirea generării de deșeuri alimentare a fost un aspect cheie de analizat,

deoarece a rezultat ca fiind un element cheie ce va fi suplimentar investigat din cercetarea efectuată în prima pateu a Ghidului UrbanWINS. Construcțiile au fost selectate

ca sectoare de interes, deoarece sunt asociate cu o parte semnificativă a consumului de resurse din zonele urbane și prezintă unele provocări semnificative (reprezintă peste 25%

din totalul deșeurilor generate), pe de o parte, dar și oportunități clare de îmbunătățire în ceea ce privește reducerea producerii de deșeuri și caracterul circular, pe de altă parte.

În al treilea rând, această secțiune include și unele priorități intersectoriale pe diferite

abordări și practici care au fost elaborate și testate de partenerii de proiect și care pot fi utile altor factori decizionali și părți interesate de politicile urbane.

Partea 2 - Orientări și

instrumente pentru o

gestionare mai bună a

resurselor și

fluxurilor urbane

26-

Partea 2 - Orientări și instrumente pentru o gestionare mai

bună a resurselor și fluxurilor urbane

Utilizatorii ghidului vor putea fie să urmeze întreaga abordare UrbanWINS, fie să selecteze și

să utilizeze informațiile unui anumit instrument/pas din cadrul procesului. Pentru fiecare instrument/pas, există o descriere generală, domeniul de aplicare și obiectivele sunt

ilustrate și se oferă sfaturi practice și referințe. De asemenea, în text sunt incluse „puncte de atenție” pentru sublinierea surselor suplimentare, pentru a oferi sugestii și/sau pentru

a sublinia lecțiile cheie învățate.

Tabel - Rezumatul conținutului acestor orientări pentru facilitarea selecției de către utilizator

CE? UNDE? RELEVANT ÎN SPECIAL PENTRU

Dacă doriți să aflați mai multe despre metabolismul urban și

politicile pentru gestionarea resurselor urbane, prevenirea

generării deșeurilor și economia circulară

2.2.1 Factori de decizie politică

Dacă doriți să cunoașteți

modul în care au fost calculați indicatorii metabolismului

urban în cadrul UrbanWINS

2.2.2 și 2.2.3 Cercetători, experți în

contabilitatea de mediu și factori de decizie politică

Dacă doriți să cunoașteți modul în care au fost utilizate conturile metabolismului urban

pentru a oferi informații

procesului decizional din orașele pilot UrbanWINS

2.2.3 Factori de decizie politică și cercetători

Dacă doriți să aveți o imagine de ansamblu asupra

indicatorilor utili pentru orientarea politicilor de

prevenire și gestionare a deșeurilor din cadrul unei

abordări ce implică metabolismul urban

2.3 Factori decizionali și funcționari publici

Dacă doriți să aflați mai multe

despre utilizarea Evaluării Ciclului de Viață (LCA) în cadrul

UrbanWINS

2.3 Cercetători, experți de

mediu și factori decizionali

Dacă doriți să aflați cum se construiește un cadru

strategic pentru elaborarea politicilor urbane


27-



Dacă doriți să aflați mai multe despre elaborarea și

implementarea Planurilor Strategice de Acțiune Locală

în cadrul UrbanWINS


Dacă doriți să aveți o imagine

de ansamblu asupra instrumentelor ce pot fi

adoptate pentru strategii intersectoriale adresate

prevenirii și gestionării deșeurilor

2.6 Factori decizionali,

funcționari publici, experți din sector

28-



TESTIMONIAL

Xan Duro, Membru în Consiliul de mediu din Santiago de

Compostela „Municipalitatea Santiago de Compostela

conduce o Rețea de Transfer URBACT pe baza bunei practici „Tropa Verde, recompensând reciclarea”, o platformă pentru

încurajarea comportamentului responsabil cu mediul, care oferă posibilitatea cetățenilor să reutilizeze și să recicleze.

Combinând o platformă web cu campanii realizate cu costuri reduse, aceasta este considerată o „mișcare civică dedicată

în întregime sustenabilității și economiei circulare”. Cetățenii obțin tichete pe care le preschimbă în recompense oferite de

Consiliul Municipal și comercianții locali. Aceasta conectează locurile de depozitare a deșeurilor

(puncte „verzi”, centre civice și sociale

etc.) cu afacerile locale ce oferă cadouri sau reduceri.

Suntem interesați de abordarea metabolismului urban, aplicarea politicilor publice bazate pe date este întotdeauna o abordare bună.

Cu toate acestea, colectarea datelor este exact provocarea principală a utilizării metabolismului urban în cadrul politicilor privind deșeurile

urbane.”

2.2 Modul de gândire și abordările

metabolismului urban

SUGESTIE

Pentru o explicație rapidă și vizuală despre ce este

un metabolism urban, urmăriți primul video

UrbanWINS disponibil la adresa:

https://www.youtube.com/watch?v=cL0qX1oXOMg

2.2.1 Metabolismul urban, politici privind resursele

(deșeurile) și economia circulară

Metabolismul Urban (MU) este definit ca fiind o abordare pentru înțelegerea transformărilor care au loc într-un sistem complex urban, cu alte cuvinte, ce mănâncă,

diferă și elimină orașele. Conceptul iese la iveală ca un cadru ce definește „… consumul, transformarea, acumularea și eliminarea de materiale și energie, ale căror fluxuri sunt

interconectate și predefinite printr-o varietate de factori…”. Conform Musango et al30, MU permite identificarea „acelor procese complexe socio-tehnice și socio-ecologice care

determină toate aceste fluxuri și care dau formă orașului, care deservesc nevoile populației sale și care au un impact asupra vecinătăților interne”.

30 Musango, J.K., Currie, P. & Robinson, B. (2017) Metabolismul urban pentru orașele eficiente din punct de

vedere al resurselor: de la teorie la implementare. Paris: UN Environment

http://www.youtube.com/watch?v=cL0qX1oXOMg

http://www.youtube.com/watch?v=cL0qX1oXOMg

29-



TESTIMONIAL

Thierry Mareschal, Chargé du développement de l’économie

circulaire, Division Énergies Climat Économie Circulaire/ Agence

d’Écologie Urbaine, Ville de Paris: „Aș spune că abordarea metabolismului urban oferă numai o imagine globală (macro) a

principalelor fluxuri asupra cărora să se lucreze cu prioritate în cadrul unui plan de acțiune. Studiul privind Metabolismul Urban

a început în 2014 cu scopul de a implica actori economici în reducerea impactului asupra mediului sau în activități de

transformare a fluxurilor orașului în unele mai circulare prin intermediul unei cereri de proiecte și al unui instrument

(website) pentru fluxurile urbane care să explice impactul asupra mediului”.

Pentru mai multe detalii despre Metabolismul

urban în Paris, urmați legătura următoare:

https://metabolismofcities.org/videos/53-from-an- urban-metabolism-study-to-a-circular-economy-plan-lessons-from- paris

Privind orașele din perspectiva metabolismului urban implică raționamentul privind modul în care resursele și deșeurile intră în și ies din limitele orașului. Aceasta afectează

proiectarea politicilor de prevenire a generării deșeurilor și de planificare urbană, deoarece oferă factorilor decizionali o imagine care indică faptul că prevenirea și

gestionarea deșeurilor nu este un aspect care ține numai de departamentul de mediu/deșeuri: aceasta necesită o gândire mai largă și strategică, precum și o abordare

coordonată care să aibă ca țintă schimbarea activităților urbane de producție și consum, precum și a stilurilor de viață ale cetățenilor.

În cadrul metabolismului urban și pentru a garanta sustenabilitaea zonelor urbane și îmbunătățirea condițiilor de viață și a oportunităților sociale, culturale și economice ale

actorilor care locuiesc și operează într-un oraș, prevenirea generării deșeurilor trebuie să fie o parte integrantă din planurile și politicile urbane care au ca scop:

- Menținerea și creșterea stocului de resurse din interiorulu unui anumit teritoriu; - Optimizarea și eficientizarea utilizării resurselor pentru producerea bunurilor și serviciilor; - Reducerea pierderii de resurse sub formă de deșeuri.

De fapt, pe lângă înțelegerea legăturilor calitative dintre deșeuri și diferitele fluxuri și

politici urbane, măsurarea indicatorilor metabolismului urban (așa cum se ilustrează în alineatul 2.1.2 de mai jos) va ajuta de asemenea la depășirea principiului conform căruia

ceea ce nu putem măsura nu poate fi îmbunătățit. Analiza metabolismului urban poate oferi factorilor decizionali informații relevante pentru proiectarea strategiilor de prevenire

și gestionare a deșeurilor, deoarece aceasta poate:

• Confirma fluxurile de materiale cheie ce trebuie abordate la nivel urban;

• Identifica fluxurile „ascunse”, care sunt deseori ignorate; • Sprijini crearea de scenarii viitoare privind deșeurile;

• Sprijini acțiunile de comunicare pentru implementarea acestora, îmbunătățind astfel

procesul de implicare a părților interesate și a cetățenilor.

30-



TESTIMONIAL PRIVIND ABORDAREA METABOLISMULUI URBAN LA NIVEL LOCAL

Această abordare poate fi de mare ajutor și în cazul tranziției către o economie circulară,

„unde valoarea produselor, materialelor și resurselor este menținută în economie cât mai mult timp posibil, iar generarea deșeurilor este redusă” (COM(2015)614).

SURSE OFICIALE

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN,

CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI

COMITETUL REGIUNILOR

Închiderea buclei - un plan de acțiune al UE pentru economia

circulară COM/2015/0614 poate fi consultată aici: https://eur-

lex.europa. eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52015DC0614

Imaginarea metabolismului urban al unui oraș implică luarea în considerare a produselor și materialelor care trec prin sistemul urban drept potențiale surse pentru ieșiri viitoare: cu

alte cuvinte, acestea vor deveni deșeuri a căror generare poate fi prevenită, prin reducerea produselor și materialelor respective la sursă sau pot fi transformate în noi

produse și materiale. Reducerea, recondiționarea, repararea, reutilizarea, reciclarea și recuperarea reprezintă un set de opțiuni obligatorii care permit aplicarea ierarhiei UE

privind deșeurile la toate nivelurile și respectarea paradigmei economiei circulare.

Ann-Louise Eliasson, Membru EAB, Strateg, Master în

construcții civile, Divizia de planificare strategică, Departamentul pentru politici sustenabile privind deșeurile

și apa, orașul Gothenburg „Orașul Gothenburg a început să se gândească la utilizarea abordării metabolismului urban în

legătură cu țintele noastre locale de mediu, respectiv ținta noastră în legătură cu schimbările climatice. Ideea a fost că

abordarea poate fi utilizată ca un instrument printre alte instrumente la prioritizarea diferitelor acțiuni. Oficiul de

mediu a început cu Chalmers, un proiect despre fluxul de bunuri, materiale și servicii din interiorul granițelor unei

municipalități. Avem aceste rezultate pentru Gothenburg. Impactul ulterior asupra mediului poate fi calculat cu ajutorul

evaluării ciclului de viață pentru aceste bunuri și materiale. Pot fi studiate diferite politici și strategii pentru reducerea

impactului achiziției de bunuri și servicii asupra mediului, dar se pot face și simulări ale efectelor în cazul în care aceste politici privind achizițiile ar fi implementate. Progresul în privința acestui aspect a fost unul lent, inițiativele au fost luate în urmă

cu câțiva ani, dar nu au fost puse la lucru sau implementate.

31-



În cazul orașelor, reducerea generării deșeurilor la sursă poate fi rezultatul unor alegeri de consum schimbate de fiecare gospodărie în parte, de administrațiile locale și de alte

organizații urbane, care vor merge mână în mână cu activitățile inovative de producție urbană. Pe de altă parte, modul de colectare și gestionare a deșeurilor va determina

ratele de reciclare și numărul de materiale valoroase care se pot întoarce în economia urbană.

Per ansamblu, adoptarea unei perspective a metabolismului urban poate avea un rol semnificativ în sprijinirea integrării obiectivelor economiei urbane în proiectarea

strategiilor de prevenire și gestionare a deșeurilor și, chiar mai mare, în transformarea acestora în politici pentru gestionarea resurselor urbane.

PENTRU A ÎNȚELEGE MAI BINE MODUL ÎN CARE ABORDĂRILE

METABOLISMULUI URBAN ȘI CELE CIRCULARE POT AFECTA

POLITICILE SECTORIALE ȘI FLUXURILE DE DEȘEURI SPECIFICE

Cititi temele prioritare privind clădirile și deșeurile alimentare

Deoarece fiecare oraș are un model specific de consum de resurse materiale și energetice, o politică urbană ce intenționează să îmbunătățească utilizarea sustenabilă și circulară a

resurselor trebuie:

- Să identifice actorii sau centrele pentru consumul și transformarea resurselor și

deșeurilor la nivel urban (Instituții, actori publici, organizații de persoane care

desfășoară activități independente, întreprinderi, organizații non-profit, centre de cercetare, organizații și școli de formare, cetățeni sub formă de persoane fizice sau

organizații);

- Să identifice sectoarele în care operează acești actori și să definească rolul acestora în

legătură cu utilizarea și transformarea resurselor materiale și energetice, precum și în legătură cu generarea deșeurilor.

Un alt proiect în care orașul a fost implicat este colaborarea cu IVL, unde a fost

aplicată abordarea metabolismului urban, cu focus pe materialele de construcție, „Dincolo de mina urbană”. O altă idee care a apărut este utilizarea unei abordări a

metabolismului urban pentru a comunica cu locuitorii în legătură cu ce bunuri și produse sunt de evitat în cazul efectuării cumpărăturilor pe una din cele patru

platforme de comunicare „Greenhack”.

Până la acest moment nu avem nici un rezultat și nu putem spune dacă abordarea ar

putea fi utilă sau nu. Nu am utilizat-o în activitatea noastră împreună cu un nou plan de gestionare a deșeurilor, unde în schimb ne-am concentrat pe conținutul fluxurilor de

deșeuri pentru care este responsabil orașul. O principală provocare este aceea că majoritatea materialelor din analiza unui metabolism urban nu ar ajunge într-un flux

de deșeuri care să se înscrie în responsabilitățile orașelor (conform legii suedeze)”.

32-



PENTRU APROFUNDARE

Partea III a acestui ghid conține toate detaliile procesului

participativ pus în aplicare de orașele pilot UrbanWINS.

Pentru detalii despre modul în care au fost identificate și

selectate părțile interesate, a se vedea Livrabilul 3.1 Matricele

părților interesate din domeniul deșeurilor orientate către

tematică, actori și țară: https://www.urbanwins.eu/wp-

content/uploads/2017/06/ UrbanWINS-D3.1.-Stakeholder-

matrixes.pdf

În plus, pentru a defini politicile țintite utile și eficiente, capabile să afecteze domenii

intersectoriale, administrațiile publice trebuie să ia în considerare următorii factori critici: - Disponibilitatea unor competențe tehnice specializate și foarte diferite

- Programarea unor obiective ample și intersectoriale

- Implicarea și coordonarea diferiților actori - Interdependența efectelor politicilor

- Evaluarea și rearanjarea continue a proceselor conform schimbărilor contextului, precum

și ca urmare a acțiunilor implementate.

Toți acești factori au fost recunoscuți în proiectarea activităților UrbanWINS, care pot

reprezenta astfel un exemplu pentru alți factori decizionali locali ce au ca scop inovarea strategiilor lor actuale de prevenire și gestionare a deșeurilor sau care intenționează să

definească strategii urbane cu scopul de a îmbunătăți utilizarea și eficiența resurselor și de a stimula caracterul circular.

http://www.urbanwins.eu/wp-content/uploads/2017/06/



33-



PUNCTE DE ATENȚIE

Pe baza cercetării generale a UrbanWINS privind stadiul actual al politicilor de

prevenire și gestionare a deșeurilor, precum și a factorilor determinanți ai

acestora, recomandările generale pentru o mai bună gestionare a deșeurilor includ

următoarele:

• Abordările participative reprezintă un factor cheie pentru îmbunătățirea

succesului strategiilor de gestionare a deșeurilor (SGD) cu scopul de a analiza

nevoile, de a oferi și dezbate idei și, în final, de a crește nivelul de conștientizare

al strategiilor actuale/viitoare de gestionare a deșeurilor.

• Prioritățile trebuie puse în concordanță pentru a obține situații din care toată

lumea câștigă (win-win situations). Agențiile publice consideră deseori că

strategiile de gestionare a deșeurilor reprezintă o echilibrare a aspectelor

sociale și economice. Între timp, operatorii privați se concentrează pe aspectele

economice ca fiind motoarele cheie, iar profiturile acestora pot fi direct legate

de cantitatea de deșeuri pe care o tratează.

• Puterea cetățenilor în calitate de consumatori și, de aici, de prevenire poate

schimba ordinea priorităților. În Europa și în special în Austria, s-a dovedid că

această putere este suficientă pentru a schimba setul de priorități, făcând

aspectele legate de mediu din ce în ce mai relevante pentru selectarea SGD.

• Elaborarea de reglementări mai simple și mai omogene pentru îmbunătățirea

rezultatelor gestionării deșeurilor, limitând restricțiile birocratice, tehnice sau

economice (prin taxe și impozite) pentru implementarea practicilor și

strategiilor inovative de gestionare a deșeurilor.

• Sprijinirea strategiilor inovative de gestionare a deșeurilor care pot fi

implementate la scară reală. Achizițiile publice verzi pot fi un element corect

de sprijinire a acestui punct.

• Practicile și reglementările economiei circulare (EC) sunt văzute ca o

oportunitate de îmbunătățire a actualelor strategii de gestionare a deșeurilor.

Gestionarea deșeurilor trebuie transformată în gestionarea resurselor pentru a

crea noi oportunități, implicând întreg lanțul de valoare și etapele vieții unui

produs: proiectarea, producția, utilizarea, reutilizarea, reciclarea … EC poate fi

un element cheie pentru descoperirea răspunsului corect la întrebarea: Cum se

poate produce și consuma cu mai puține deșeuri?

34-



TESTIMONIAL

Patrick VAN DEN ABEELE – Manager de proiect, Bruxelles Environnement, Div. Information, Coordination générale,

Economie circulaire et Ville durable, Dpt. Economie en transition: „În anul 2015, regiunea Bruxelles a comandat un

studiu privind metabolismul urban de la firma de consultanță Ecores și de la Universitatea Liberă din Buxelles. Pentru noi,

studiul a avut un triplu rol: evaluarea nivelului de circularitate al economiei regiunii Bruxelles, identificarea

fluxurilor strategice prioritare asupra cărora să se acționeze

și, în final, interacțiune cu diferite părți interesate (publice și private) pentru a le implica într-o eventuală foaie de parcurs

către Economia Circulară.

Rezultatele studiului au fost de ajutor pentru a sublinia nevoia

de tranziție de la o relativă liniaritate a sistemului economic de la Bruxelles la o

economie circulară. Acesta a permis de asemenea identificarea unor potențiale bucle de flux urban relevante, cum ar fi cele pentru deșeurile provenite din construcții și

demolări. Informațiile au reprezentat un raport valoros pentru selectarea sectoarelor cheie și acțiunilor cheie ce au format mai târziu programul nostru regional pentru o

economie circulară, „Fii Circular”, adoptat de autoritățile regionale din Bruxelles în 2016 pentru o perioadă de 4 ani.

Lecțiile învățate pe durata procesului de desfășurare a studiului privind metabolismul

urban ne-au arătat că asemenea analiză necesită de asemenea o abordare pe termen lung. Nu toate datele au fost disponibile imediat. A trebuit să ajungem la un compromis

între caracterul exhaustiv și robustețea datelor. De exemplu, stocul de materiale (reprezentând posibile viitoare deșeuri) a fost foarte dificil de determinat și a fost

necesară lansarea multor ipoteze pentru a obține estimări pentru unele fluxuri. Acest fapt nu ar trebui văzut ca un obstacol de netrecut și trebuie să îl acceptați, începând

cu datele pe care le aveți la dispoziție. Odată identificate aceste lacune în legătură cu datele, se poate lucra asupra lor cu ajutorul unei abordări pe termen lung.

O altă provocare importantă este de a merge dincolo de datele cantitative și de a interacționa cu părțile interesate

care se ocupă de fluxuri, pentru a colecta datele calitative cu scopul de a înțelege mai bine ce se află în spatele mișcărilor

fluxurilor”.

35-



Prioritate tematică: construcțiile

Deșeurile provenite din construcții și demolări (DCD)31 reprezintă unul din cele mai grele și

mai voluminoase fluxuri de deșeuri generate în UE și este un sector în care aplicarea evaluării ciclului de viață poate duce la semnificative beneficii pentru mediu. DCD

reprezintă aproximativ 25% - 30% din totalul deșeurilor generate în UE și constă în numeroase materiale, inclusiv beton, cărămizi, gips, lemn, sticlă, metale, plastic,

solvenți, azbest și pământ excavat, multe dintre acestea putând fi reciclate. DCD rezultă în urma unor activități cum sunt construcția de clădiri și infrastructură civilă, demolarea

totală sau parțială a clădirilor și infrastructurii civile, proiectarea și întreținerea drumurilor.

Ierarhia deșeurilor, stabilită în articolul 4(1) din Directiva Cadru privind Deșeurile (2008/98/ EC)32, stabilește, obligatoriu din punct de vedere juridic, ordinea priorităților de

întreținere: prevenire, pregătire pentru reutilizare, reciclare, alte recuperări și depozitarea ca cea mai puțin preferabilă opțiune.

În general, aplicarea ierarhiei deșeurilor trebuie să ducă la abordarea deșeurilor în cel mai eficient mod din punct de vedere al resurselor. Cu toate acestea, așa cum se menționează în

Articolul 4(2) din Directiva Cadru privind Deșeurile, Gândirea bazată pe ciclul de viață (LCT) – detaliată în secțiunile următoare – poate fi utilizată pentru a suplimenta ierarhia

deșeurilor cu scopul de a ne asigura că se identifică cea mai bună opțiune pentru mediu per ansamblu. Gândirea bazată pe ciclul de viață este o abordare conceptuală care

încearcă să identifice îmbunătățirile și să reducă impactul total al bunurilor sau serviciilor (produselor) în toate etapele aferente ciclurilor de viață, de la extracția și conversia

materiilor prime, fabricarea produsului, distribuție, utilizare, până la eventuala soartă a acestora la finalul duratei de viață.

Analiza diferitelor tipuri de

instrumente ale economiei circulare

care poate fi aplicată pentru

optimizarea diferitelor etape din

ciclul de viață al construcțiilor

Conceptul de Gândire bazată pe ciclul de

viață33 ajută la evitarea unei situații în care se rezolvă o problemă, dar se creează

alta. LCT evită așa-numitul „transfer de sarcini”, de ex. de la o etapă a ciclului de

viață la alta, de la o regiune la alta, de la

o generație la următoarea sau între diferite tipuri de impact. LCT poate fi cuantificată

într-un mod structurat, comprehensiv, prin evaluarea ciclului de viață, care poate oferi o abordare riguroasă pentru îmbunătățirea sprijinului în luarea deciziilor pentru gestionarea

mediului.

31 Protocolul UE pentru gestionarea deșeurilor provenite din construcții și demolări -

https://ec.europa.eu/growth/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_en 32 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului - https://eur-lex.europa.eu/legal-con-

tent/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32008L0098&from=EN 33,4 Sprijinirea deciziilor sănătoase din punct de vedere al mediului pentru gestionarea deșeurilor provenite din construcții și

demolări - http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/111111111/22585/2/d4b%20-%20guide%20to%20

lctlca%20for%20c%26d%20waste%20management%20-%20final%20-%20on%20line.pdf

http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/111111111/22585/2/d4b%20-%20guide%20to

36-



Principalele obiective ale LCT sunt reducerea utilizării resurselor pentru un produs și a emisiilor în mediu, precum și îmbunătățirea performanței sale socio-economice pe

parcursul ciclului de viață. acest fapt poate facilita legăturile dintre dimensiunile economice, sociale și de mediu din cadrul unei organizații și de-a lungul întregului lanț

valoric.

Interacțiunea sectorului construcțiilor cu alte sectoare și politici urbane

LCT subliniază faptul că DCD afectează nu numai mediul construit, dar și alte sectoare urbane, reprezentând astfel un instrument important pentru abordarea DCD în contextul

metabolismului urban. Modul în care deșeurile sunt analizate și procesate afectează mediul natural, biodiversitatea și sănătatea umană (prin calitatea aerului), dar și politicile

privind energia, gestionarea resurselor urbane, calitatea aerului.

De exemplu, în lumea dezvoltată, ființele umane își petrec aproximativ 90% din viață în

interiorul clădirilor34. Deoarece oamenii sunt expuși unei game de substanțe chimice provenite din mobilă și finisaje, sănătatea a devenit o preocupare din ce în ce mai mare în

legătură cu mediul interior. Alte practici, care au loc în interiorul clădirilor, afectează de asemenea reacțiile fiziologice și psihologice. Din ce în ce mai mult, proiectarea și

dispunerea clădirilor necesită măsuri active pentru menținerea condițiilor ce asigură sănătatea și starea generală de bine a ocupanților acestora.

Mai mult, construcțiile au un impact major asupra mediului în ceea ce privește consumul

de energie, atât direct, cât și prin materialele utilizate. Marea masă a materialelor

utilizate consumă o cantitate mare de energie pentru transport, care produce CO2, gaze acide și oxizi de azot (NO2), contribuind la producerea ploii acide și a smogului fotochimic.

De asemenea, utilizarea energiei provenite din combustibili fosili în producția de

materiale, în procesul de construcție și de către utilizatorii clădirii pe durata de viață a acesteia reprezintă o altă sursă de cantități semnificative de CO2

35. De asemenea,

materialele provin din numeroase surse și de la numeroși furnizori, iar reducerea

deșeurilor reprezintă o problemă semnificativă. Cu toate că multe materiale utilizate sunt comune majorității șantierelor, natura fragmentată a dezvoltării limitează măsura practică

a reciclării. Mai mult, în ciuda duratei prelungite de viață a produselor, eventuala

demolare sau reamenajare a acestora poate produce cantități semnificative de deșeuri pentru depozitare, în cazul în care nu sunt reutilizate.

În ceea ce privește habitatul natural, există o serie largă de aspecte de mediu legate de

interacțiunea dintre utilizarea terenului, sistemul de planificare și industria construcțiilor. De exemplu, biodiversitatea pe șantiere poate fi devastată de amenajări și de extracția

mineralelor pentru industria de construcții. Cu toate acestea, se poate crea o gamă largă de inițiative de conservare a naturii care să vină în beneficiul habitatelor și să le protejeze.

De asemenea, activitatea de construcții are un impact semnificativ asupra mișcărilor de transport. Operațiunile exploatărilor de carieră pot aplica o presiune considerabilă asupra

rețelei locale de drumuri și a infrastructurii adiacente.

34 Clements-Croome D. Crearea unui loc de muncă productiv. Londra: Taylor&Francis; 2000. 35 Willmott Dixon, Impactul Construcțiilor și Mediul Construit - https://www.willmottdixon.co.uk/

asset/9462/download

http://www.willmottdixon.co.uk/

37-



În plus, amenajările finalizate și inter-relaționarea acestora cu terenurile utilizate în alte scopuri pot influența predilecția de deplasare și alegerile modale. Interacțiunea dintre

mediul construit și mediul natural are de asemenea un impact semnificativ asupra sistemului hidrologic. Efectul combinat al expansiunii urbane și a intensificării agriculturii

a depășit capacitatea terenului de a absorbi cantități excepționale de precipitații. În același timp, precipitațiile au devenit mai intense, mai concentrate și mai capricioase.

Astfel, sistemul de amenajarea teritoriului și proiectarea clădirilor și a peisajelor au un rol de jucat în absorbirea noilor vârfuri de precipitații, reducând astfel presiunea pusă pe

sistemele de scurgere și pe cele hidrografice.

În timp ce clasificarea de mai sus oferă un cadru convenabil pentru discutarea problemelor, câteva dintre acestea pot fi luate separat, ținându-se cont de numeroasele

interacțiuni și interdependențe existente între: - pământ, apă și aer;

- mediul intern și cel extern;

- consecințele locale, regionale și globale ale anumitor activități; - schimbări comportamentale (de ex. modele de trafic) și alte impacturi secundare.

Recomandări pentru o abordare integrată a politicilor privind construcțiile cu

alte politici urbane

Luând în considerare interacțiunea dintre DCD și alte sectoare urbane sociale, economice și de mediu, următoarele criterii oferă un ghid ce vine în ajutorul selectării celor mai bune

opțiuni de mediu pentru DCD tipice, utilizând ierarhia UE și abordarea LCT:

• Reducerea generării deșeurilor

Deșeurile provenite din construcții pot fi reduse semnificativ. Acest fapt se datorează în principal reducerii utilizării inițiale de resurse neregenerabile (cum este betonul) cu 60%36.

Mai mult, structura unei clădiri hibride din lemn cântărește cu 30% mai puțin, ceea ce duce la utilizarea unei cantități mai reduse de material pentru fundație. 1 m3 de lemn duce la

economisirea a aproximativ 1 tonă de CO2, astfel încât clădirile ce utilizează o construcție hibridă din lemn acționează ca un rezervor temporar de carbon și, în plus, evită emisiile de

CO2 și consumul de energie primară al materialelor convenționale de construcții. Întregul ciclu de viață al clădirilor formează prioritatea planificării, începând cu materiile prime și

resursele utilizate, trecând prin faza de construcție, utilizare și conversie a clădirii, până

la demontare și reutilizare. Nici instrucțiunile pentru demontare nu trebuie ignorate. Proiectarea fațadei este și ea o parte a planificării sustenabile, inteligente și se bazează

pe direcția în care este îndreptată clădirea, raportat la proporția suprafeței ferestrelor și a umbrei. Când ajunge la finalul duratei sale de viață, fațada poate fi parțial sau total

înlocuită, fără a deteriora cadrul structural al clădirii.

Împreună cu fiecare cerere de construire, proprietarul clădirii trebuie să pună la dispoziția

autorităților o listă cu materialele utilizate. Prin aceasta se asigură că atât autoritățile, cât și proprietarii clădirii cunosc ce materiale au fost utilizate pentru construcție și

cantitatea acestora.

36 Proiect de cercetare (responsabilitatea pentru program aparține BMVIT “Haus der Zukunft”), „Turnul ciclului

de viață – clădiri înalte, eficiente din punct de vedere al energiei construite din lemn, cu tip de construcție

modular”, Rhomberg Bau GmbH Austria, 2009-2010

38-



• Reutilizarea materialelor și componentelor În cazul în care este posibil, dezvoltatorii imobiliari trebuie să caute oportunități de

separare și reutilizare a materialelor – atât pe amplasament, cât și în afara acestuia. În cazul în care se utilizează produse pe bază de substanțe minerale în afara

amplasamentului, trebuie acordată atenție distanței pe care acestea sunt transportate. Este posibil să fie necesară o evaluare a ciclului de viață pentru a înțelege măsura reală în

care transportul influențează rezultatul general pentru mediu.

• Materiale din fluxul de deșeuri cu un impact ridicat „inclus”

În cazul în care metalele (de ex. aluminiu, oțel, cupru) sunt prezente în cantități suficiente într-un flux mixt de DCD, separarea pentru reciclare poate fi cea mai bună opțiune pentru

mediu. Recenziile WRAP privind studiile LCA ce compară rutele de gestionare a deșeurilor pentru diferite materiale (WRAP 2007, 2010)37 vin să sprijine această afirmație. Materialele

sunt relativ ușor de separat (adesea manual, la fața locului, ori centralizat, prin tehnici se separare fizică). Prin separarea acestora, ele pot fi topite și utilizate în locul materialelor

primare, pentru a căror producție este necesar un consum mare de energie. Același

principiu se aplică în cazul plasticului și sticlei, cu condiția ca acestea să fie ușor de separat din fluxul de deșeuri și să nu fie contaminate/murdare. S-a arătat că reciclarea

plasticelor și a sticlei este cea mai benefică opțiune pentru mediu, în cazul în care sunt reciclate în forma lor inițială, fără pierderi de calitate/performanță. Astfel, este

important de luat în considerare soarta reciclării finale a acestora.

• Planuri pentru spații deschise De asemenea, planurile pentru

spații deschise permit ocupări

interschimbabile, fapt care se traduce printr-o durată de viață

mai lungă a clădirii.

• Rămânerea unei fracțiuni inerte Reciclarea materialelor minerale

ușor murdare este în general

benefică. De exemplu, reutilizarea agregatelor (cărămizi

etc.) pe amplasament este opțiunea de preferat ori de câte

ori este posibil, deoarece nu se generează un impact al transportului. Concasarea, clasificarea și curățarea agregatelor în afara amplasamentului și transportul și reciclarea ulterioare ale acestora vor atrage o povară asupra mediului care poate fi luată în

considerare cu atenție din perspectiva ciclului de viață. În cazul în care nu este posibilă reprocesarea/reciclarea/reutilizarea fracțiunii inerte local, trebuie luate în considerare,

pentru restul deșeurilor, opțiuni de depozitare ce reduc impactul transportului.

Studii de caz europene care ilustrează utilizarea abordării metabolismului

urban în sectorul construcțiilor 1) Reutilizarea materialelor de construcții în cazul unui șantier temporar – exemplul Parcului Olimpic Londra 2012

37 WRAP (2010) Beneficiile reciclării asupra mediului – Actualizare 2010. WRAP, Banbury, UK

39-



Autoritatea responsabilă pentru organizarea Jocurilor Olimpice (Olympic Delivery Authority

– ODA) a stabilit ținte exigente pentru demolarea Parcului Olimpic, inclusiv o țintă generală astfel încât minim 90% din greutatea materialelor rezultate în urma demolării să

fie reutilizate sau reciclate. Ținta generală a ODA a fost depășită cu 8,5%, cu mai puțin de 7.000 de tone depozitate. Lecțiile cheie învățate din acest proiect includ contribuțiile și

legăturile sectorului de construcții cu alte aspecte/politici urbane:

1. Asumarea unui audit pre-demolare și includerea unui sondaj privind recuperările.

2. Utilizarea acestor date și consultările cu specialiștii în recuperare, pentru stabilirea țintelor principale pentru reutilizarea și recuperarea materialelor cheie înainte de

lansarea licitațiilor, conectate în mod ideal cu țintele pentru carbon. 3. Includerea unor ținte clare de recuperare și reutilizare, separat și suplimentar față de

ținta generală de reciclare și specificarea clară a acestora în procedura de licitație și în

contracte. Explicitarea responsabilității pentru demolare. 4. Stimularea contractării unor specialiști și atingerea țintelor privind reutilizarea.

5. Obligația proiectului de a măsura impactul total al emisiilor de carbon în urma

procesului de demolare și ale noii construcții de pe amplasament. 6. Solicitarea ca reutilizarea să fie introdusă într-o bază de date cu materialele și inclusă

Planurile de Situație privind Gestionarea Deșeurilor.

7. Întâlnirile și comunicarea echipei de proiectare cu alte proiecte locale de regenerare sunt recomandate; vizitele regulate la fața locului sunt vitale.

8. Includerea utilizării materialelor recuperate la fața locului și reutilizate în contractele

de proiectare și construire pentru noua construcție. 9. Un spațiu de depozitare suficient este vital pentru a permite reutilizarea produselor de

construcție. Un raport detaliat al acestei inițiative este disponibil în cadrul Raportului privind

reutilizarea și reciclarea în legătură cu Parcul Olimpic Londra 2012 38.

2) Tracimat – un exemplu belgian despre urmărirea DCD39

Tracimat40 este o organizație non-profit, independentă, care se ocupă de gestionarea

demolărilor, recunoscută de autoritățile publice belgiene, care eliberează un „certificat de demolare selectivă” pentru un material de construcție și demolare colectat separat la

locul demolării și care a trecut ulterior printr-un sistem de trasabilitate.

Tracimat nu eliberează certificatul de demolare selectivă până ce deșeurile nu au trecut

prin sistemul de trasabilitate. Procedura de trasabilitate începe cu pregătirea unui inventar de demolare și a unui plan de gestionare a deșeurilor întocmite de un expert

înainte de lucrările de demontare și demolare selectivă. Tracimat verifică calitatea inventarului de demolare și a planului de gestionare a deșeurilor și eliberează o declarație

de conformitate. „Intrările curate asigură ieșiri curate” este moto-ul general al acestei politici. Aceasta explică de asemenea distincția dintre fluxurile cu un Profil redus de risc

asupra mediului (LERP) și fluxurile cu un Profil ridicat de risc asupra mediului (HERP). Tracimat este un tip de sistem de trasabilitate pentru resturile provenite din demolarea

separată.

38 Reutilizarea și reciclarea în legătură cu Parcul Olimpic Londra 2012,

https://www.bioregional.com/wp-content/uploads/2015/05/Reuse-and-recycling-on-London-2012-

olympic-park-Oct-2011.pdf 39 Flemish Construction Confederation, 2016, http://hiserproject.eu/index.php/

news/80-news/116-tracimat-tracing-construction-and-demolition-waste-materials 40 Proiectul a fost finanțat prin programul Uniunii Europene de cercetare și inovare Orizont 2020,

https://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/, în baza Acordului de grant nr. 642085

http://www.bioregional.com/wp-content/up-

http://www.bioregional.com/wp-content/up-

http://hiserproject.eu/index.php/

40-



Temă prioritară: Deșeurile alimentare

Deșeurile alimentare reprezintă o preocupare majoră socială, economică și de mediu. Un

studiu realizat la solicitarea UE și publicat în Environmental Research Letters arată că cetățenii rezidenți din 6 state europene aruncă în medie 123 kg de alimente per capita41.

Aproape 80% din alimentele aruncate (aproximativ 97 kg) sunt comestibile și ar trebui recuperate. Raportat la media UE, aceasta înseamnă că se poate evita anual generarea a 47

de milioane de tone de deșeuri alimentare. Oamenii de știință care au desfășurat studiul au avut în vedere resursele de azot și apă utilizate pentru prepararea alimentelor, pentru

o mai bună acuratețe a datelor. Studiul, bazat pe datele provenite din 6 state – Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Finlanda, Germania și România – s-a bazat pe datele privind

deșeurile alimentare generate de consumatorii UE. A analizat atât deșeurile alimentare generate de gospodării, cât și de sectorul de catering (restaurante, școli). Fără a exista

surprize, majoritatea alimentelor aruncate sunt fructe, legume, cereale și carne. Asociind datele, cercetătorii au putut constata că cetățenii britanici aruncă în medie echivalentul

unei conserve pe zi. Românii, care sunt cetățenii cu cea mai scăzută risipă dintre rezidenții statelor studiate, aruncă echivalentul unui măr pe zi per persoană. Extrapolând

datele la celelalte state UE, cercetătorii au concluzionat că europenii consumă 22 de milioane de tone de alimente pe an, ceea ce corespunde unei pierderi de apă (necesară

pentru producerea acestor alimente) de 57 de kilometri cubi pe an. Un studiu mondial complementar al Națiunilor Unite subliniază faptul că prin reducerea risipei de alimente la

nivel global cu 25%, întreaga populație care suferă acum de foame, adică 795 de milioane

de oameni, poate fi hrănită42. La nivel mondial, conform informațiilor cheie ale Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) 43 , 1,3 miliarde de tone de alimente

sunt risipite anual, aproape un sfert din producția totală de alimente, fructele și legumele, plus rărăcinile și tuberculii având cele mai ridicate rate de risipă dintre toate alimentele.

Pierderile și deșeurile alimentare anuale la nivel global, din punct de vedere cantitativ, sunt de aproximativ 30% pentru cereale, 40-50% pentru culturile de rădăcinoase, fructe și

legume, 20% plante oleaginoase, carne și lactate, plus 35% pentru pește (a se vedea tabelul 4 de mai jos).

Tabel 4. Informații cheie privind pierderile și deșeurile alimentare identificate de FAO

Statistici44 privind 5 lanțuri din industria alimentară45

(agricultură, post-recoltare, procesare, distribuție, consum)

CEREALE 30% din pierderile

de alimente pe bază de cereale

În țările industrializate, consumatorii aruncă

286 de milioane de tone de produse pe bază de cereale. 763 miliarde de cutii de paste

sunt risipite. Mai multe informații disponibile aici -http://www.fao. org/save-

food/resources/keyfindings/ infographics/cereals/en/

41 https://ec.europa.eu/jrc/en/news/average-eu-consumer-wastes-16-food-most-which-could-be- avoided?r=mm (accesată în decembrie 2018)

42 https://www.theguardian.com/environment/2015/aug/12/cutting-food-waste-enough-for-everyone-says-un (accesată în decembrie 2018)

43 Informații disponibile la http://www.fao.org/save-food/resources/keyfindings/en/ (accesată în ianuarie 2019) 44 Conform FAO http://www.fao.org/save-food/resources/keyfindings/infographics/cereals/en/ 45 Cercetarea a luat în considerare cele mai importante 7 regiuni de pe glob: Europa; America de Nord și

Oceania; Asia industrializată; Africa sub-sahariană; Africa de Nord, Asia Centrală și de Vest; Asia de Sud și de

Sud-Est; America Latină.

http://www.theguardian.com/environment/2015/aug/12/cutting-food-waste-enough-for-everyone-says-un

http://www.fao.org/save-food/resources/keyfindings/en/

http://www.fao.org/save-food/resources/keyfindings/infographics/cereals/en/

41-



LACTATE 20% din

pierderile de

alimente pe bază de lactate

Numai în Europa, 29 de milioane de tone de produse pe bază de lactate se pierd sau

sunt aruncate anual. Acesta este echivalentul a 574 de

miliarde de ouă. Mai multe informații

disponibile aici - http://www.fao. org/save-food/resources/keyfindings/

infographics/dairy/en/

PEȘTE ȘI FRUCTE DE MARE

35% din pierderile

de pește și fructe de mare

8% din peștele capturat la nivel global este

aruncat înapoi în mare. De cele mai multe ori, acesta este mort, pe moarte sau grav

rănit. Acesta este echivalent cu aproximativ 3

miliarde de somoni de Atlantic.

Mai multe informații disponibile aici –

http://www.fao. org/save-food/resources/keyfindings/

infographics/fish/en/

FRUCTE ȘI

LEGUME

45% din pierderile

de fructe și legume

Împreună cu rădăcinoasele și tuberculii,

fructele și legumele au cele mai ridicate rate de risipise dintre produsele

alimentare; aproape jumătate din toate fructele și legumele produse sunt

aruncate. Un exemplu: 3,7 trilioane de mere

Mai multe informații disponibile aici –http://www.fao. org/save-

food/resources/keyfindings/ infographics/fruit/en/

CARNE 20% din pierderile de

alimente pe bază de carne

Din cele 263 de milioane de tone de carne produse la nivel global, peste 20% se pierde

sau se aruncă. Acesta este echivalentul a 75 de

milioane de vaci. Mai multe informații

disponibile aici –http://www.fao. org/save-food/resources/keyfindings/

infographics/meat/en/

PLANTE OLEAGINOASE ȘI LEGUMINOASE

20% din

pierderile de alimente pe bază

de plante oleaginoase și

leguminoase

În fiecare an, 22% din producția globală de

plante oleaginoase și leguminoase se pierde sau se aruncă.

Acesta este echivalentul măslinelor

necesare pentru a produce o cantitate suficientă de ulei de măsline care să umple

aproape 11000 de bazine de înot de dimenisiuni olimpice.

42-



Mai multe informații disponibile aici –


infographics/oilseeds/en/

RĂDĂCINOASE ȘI TUBERCULI

45% din pierderile de alimente pe

bază de plante rădăcinoase și

tuberculi

Numai în America de Nord și Oceania, 5.814.000 de tone de rădăcinoase și

tuberculi sunt risipite numai în etapa de consum.

Acesta este echivalentul a puțin peste 1 miliard de saci de cartofi

Mai multe informații disponibile aici -


infographics/roots/en/

43-



Noua legislație adoptată în UE privind deșeurile 46 (în 22 mai 2018) stipulează monitorizarea

măsurilor de prevenire a generării deșeurilor în Statele Membre UE și stabilește noi obligații de raportare privind reutilizarea și deșeurile alimentare, care vor fi esențiale

pentru crearea unor mecanisme de colectare și raportare de date armonizate. Deșeurile alimentare sunt de asemenea incluse în cadrul de monitorizare pentru economia circulară

(COM/2018/029 final).

Unele țări au planuri și politici naționale și regionale specifice adresate reducerii

deșeurilor alimentare. Strategiile și proiectele încearcă să identifice factorii care determină generarea deșeurilor alimentare și bune practici de prevenire, să elaboreze

metodologii pentru cuantificarea și stimularea acordurilor între autorități, firme și părți interesate locale. Mai mult, există proiecte care se concentrează pe elaborarea de

tehnologii sau soluții inovative pentru creșterea eficienței separării.

La nivel urban, cea mai comună strategie pentru prevenirea generării deșeurilor

alimentare este promovarea transformării în compost la domiciliu sau reducerea deșeurilor

alimentare care se pot evita, adică produsele nevândute care sunt încă adecvate consumului.

În general, transformarea în compost la domiciliu se realizează pe bază de voluntariat,

fără o recompensă financiară sau stimulente directe, iar numărul de gospodării care au un aparat de compostare este încă redus. Colectarea gratuită, la domiciliu, a deșeurilor

vegetale și de grădină pusă la dispoziție în unele municipalități nu stimulează nici ea transformarea în compost la domiciliu. O reducere a taxei pe deșeuri pentru gospodăriile

care livrează mai puține deșeuri reziduale pentru tratare ar putea promova participarea cetățenilor la astfel de acțiuni. Transformarea în compost la domiciliu este și o activitate

care nu a fost explicată la scară largă (de ex. în școli; instituții), din acest motiv cetățenii nu au multe cunoștințe practice despre modul de tratare a deșeurilor organice.

Există de asemenea inițiative ale sectorului privat pentru prevenirea generării deșeurilor

alimentare, care au în principal o orientare socială. Prevenirea generării deșeurilor alimentare în restaurante și cantine a fost de asemenea un scop în sine al mai multor

acțiuni. Inițiativele care au acut succes au inclus acțiuni cu orientare socială, pentru realocarea bunurilor alimentare care sunt încă adecvate consumului pentru hrănirea

persoanelor cu venituri reduse, în loc să fie aruncate. În ciuda acestor acțiuni, evitarea generării deșeurilor alimentare încă este încurcată în obiceiurile culturale și în lipsa de

stimulente reale pentru reducerea generării deșeurilor. Deșeurile reziduale din restaurante sunt amestecate cu deșeurile menajere, iar tarifele sunt foarte scăzute, fapt care nu

stimulează aceste firme să ia măsuri în privința reducerii sau separării deșeurilor. În plus, colectarea deșeurilor biologice încă este o activitate de nișă fără o economie de scară.

Cele mai comune măsuri pentru reducerea deșeurilor alimentare (măsuri care sunt deseori

„la îndemână” și care nu necesită investiții majore) includ: vânzarea legumelor și fructelor cu aspect inestetic, vânzarea alimentelor cu preț redus, donarea alimentelor rămase în

restaurante cantinelor sociale, căminelor studențești, măsuri legislative pentru încurajarea reducerii deșeurilor alimentare, utilizări inteligente care ne învață cum să prevenim și să

reducem generarea deșeurilor.

46 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32018L0851&from=EN (accesată în

decembrie 2018)

44-



PUNCT DE ATENȚIE:

19 Bune Practici privind prevenirea generării deșeurilor alimentare au fost

colectate în cadrul UrbanWINS

Citiți Bunele Practici utilizând instrumentele de căutare puse la dispoziți pe

pagina de internat la adresa -> https://www.urbanwins.eu/best-practices/

Unele exemple de prevenire a generării deșeurilor alimentare disponibile pe pagina de internet a UrbanWINS website sunt listate mai jos:

• „Tenga il Resto” (Păstrează ce a rămas)47 din partea Municipalității Cremona constă în distribuirea a 100.000 de tăvi din aluminiu pe care Aluminium Packaging Consortium

(CIAL) le-a pus la dispoziția unităților publice care s-au alăturat inițiativei împotriva

deșeurilor alimentare; • Stimulente (scheme E.G. PAYT) pentru activitățile comerciale și de producție care se

implică activ în limitarea deșeurilor alimentare48 – Orașul Metropolitan Roma a publicat o cerere de ofertă pentru acordarea de contribuții municipalităților dispuse să își asume

proiecte ce au ca scop reducerea deșeurilor alimentare și salvarea alimentelor

nevândute pentru activități caritabile sai hrana animalelor; • Cooperativa „Fruta Feia” (Fructe urâte) 49 este o cooperativă non-profit a consumatorilor,

înființată pentru reducerea generării de deșeuri alimentare cauzată de aspectul alimentelor, canalizată direct de la partea de la fermieri la consumatori a producției de

fructe și legume care sunt respinse doar din motive estetice – formă, mărime sau culoare;

• Achiziția Publică Sustenabilă de Servicii de Catering în Școli50 – catering-ul în școli reprezintă o parte semnificativă a bugetului de achiziții pentru orașul Torino. În medie, 8

milioane de porții sunt livrate în fiecare an, cu un cost anual aproximativ de 40 milioane EUR. Un domeniu prioritar specific al Master Planului pentru un Oraș Inteligent al

orașului Torino a fost obținerea unui serviciu de catering în școli cu emisii reduse de carbon: în cea mai recentă licitație de catering, autoritățile din Torino (Italia) au introdus

mai multe măsuri și au inclus diferite criterii în contractul curent de catering în școli cu scopul de a reduce amprenta de carbon aferentă acestui serviciu;

• Ca parte a domeniului de plasare a muncii, Piața de ultim minut51 este un serviciu destinat combaterii sărăciei și disconfortului în teritoriile Monterotondo (RM), Mentana

(RM) și Fara in Sabina (RI). Scopul este de a recupera alimentele neconsumate de la școlile locale și distribuirea acestora către persoanele aflate în dificultate identificate de

serviciile sociale. Programul organizează de asemenea activități de creștere a gradului de conștientizare în școli, pentru a explica populației generale și copiilor importanța

recuperării alimentelor și nevoia de a evita generarea de deșeuri alimentare;

• Insula cu „Zero Deșeuri” – Sardinia52 Sardinia a fost, până în 2003, la coada Italiei și a Europei în ce privește gestionarea deșeurilor. Cu o rată de colectare separată de 3,8%,

această insulă turistică populară obișnuia să trimită întreaga cantitate de deșeuri rămase către depozite și incineratoare. Cu toate acestea, o strategie bazată pe promovarea

colectării separate, cu o atenție specială acordată deșeurilor biologice, și

47 BP disponibilă la https://www.urbanwins.eu/tenga-il-resto/ 48 BP disponibilă la https://www.urbanwins.eu/incentives-for-those-commercial-and-productive-activities-

which- are-actively-engaged-in-limiting-food-waste/ 49 BP disponibilă la https://www.urbanwins.eu/fruta-feia-ugly-fruits/ 50 BP disponibilă la https://www.urbanwins.eu/sustainable-public-procurement-of-school-catering-services/ 51 BP disponibilă la https://www.urbanwins.eu/last-minute-market/ 52 BP disponibilă la https://www.urbanwins.eu/zero-waste-island/



http://www.urbanwins.eu/tenga-il-resto/

http://www.urbanwins.eu/incentives-for-those-commercial-and-productive-activities-which-

http://www.urbanwins.eu/incentives-for-those-commercial-and-productive-activities-which-

http://www.urbanwins.eu/fruta-feia-ugly-fruits/

http://www.urbanwins.eu/sustainable-public-procurement-of-school-catering-services/

http://www.urbanwins.eu/last-minute-market/

http://www.urbanwins.eu/zero-waste-island/

45-



un sistem atent proiectat de stimulente, în combinație cu mai multe municipalități care

ajung spre zero deșeuri generate, dă rezultate. În 2016, Sardinia a colectat separat 56% din deșeurile sale și plănuiește să atingă 80% până în anul 2022 în întreaga insulă.

Prioritate acordată instrumentelor bazate pe voluntariat – deșeurile

alimentare din Cremona, Italia

Pentru a depăși problemele majore pe care le înfruntăm astăzi, cum sunt tranziția energetică, mobilitatea urbană, calitatea aerului, adaptarea climatică, utilizarea

sustenabilă a terenului și soluțiile naturale, este esențial să știm cum să acționăm simultan la toate nivelurile administrației: de la acorduri internaționale la implicarea

administrațiilor municipale prin adoptarea de instrumente bazate pe voluntariat și politici de atenuare legate direct de viața socială. Adoptarea acestor instrumente bazate pe

voluntariat și politici de atenuare legate direct de viața socială contribuie la utilizarea, diseminarea și schimbul de bune practici și la crearea de „rețele”, care, prin intermediul

unei abordări pe mai multe niveluri, va permite orașelor, statelor membre, instituțiilor UE și părților interesate să lucreze împreună pe picior de egalitate, identificând orașele

„expert” și teritoriile care pot face schimb de informații și pot sprijini alte comunități, pentru a permite reproducerea bunelor lor practici. O atenție specială trebuie acordată

acelor instrumente voluntare promovate de autoritățile locale care, dată fiind natura lor flexibilă, au demonstrat o mare aplicabilitate în multe domenii, așa cum este cazul

abordărilor voluntare privind prevenirea generării deșeurilor alimentare ale orașului Cremona.

Municipalitatea Cremona – coordonatorul proiectului UrbanWINS - a implementat o serie de acțiuni pe bază de voluntariat care au ca scop reducerea cantității de deșeuri alimentare și

creșterea procentului de recuperare a deșeurilor, încurajând acordurile cu diferite organizații, cum ar fi ONG-urile, firmele publice și private care operează în domeniul

producției, distribuției și comercializării de bunuri și servicii, grupurile vulnerabile. Aceste

acțiuni au inclus campanii de creștere a gradului de conștientizare în privința mediului, precum și evenimente de formare și informare. În special, Municipalitatea Cremona a

stabilit obiectivul de a lupta împotriva deșeurilor alimentare prin elaborarea și testarea de metode de cercetare și inovare și prin implementarea de abordări interdisciplinare și

participative.

Abordarea Municipalității Cremona privind prevenirea generării deșeurilor alimentare constă în reducerea generării deșeurilor pentru fiecare etapă a lanțului alimentar (producție,

procesare, distribuție și gestionare) și recuperarea alimentelor nevândute în scop de solidaritate, pe de o parte, iar pe de altă parte în creșterea gradului de conștientizare în

rândul cetățenilor, firmelor, agențiilor guvernamentale și întregii societăți în legătură cu prevenirea generării deșeurilor alimentare.

Abordarea Cremonei în privința deșeurilor alimentare s-a bazat pe implicarea celui mai mare număr de părți interesate. Natura voluntară a instrumentelor pentru prevenirea

deșeurilor alimentare facilitează crearea de sinergii în rândul diferiților jucători implicați în lanțul de aprovizionare cu alimente (fermieri, firme, asociații, consumatori, organisme

locale etc.), care, în schimb, permit autorităților publice să utilizeze acțiunile colective pentru o mai bună abordare a problemelor legate de deșeurile alimentare (de ex. sărăcia

alimentară, promovarea unor regimuri alimentare sustenabile, recuperarea deșeurilor alimentare; reciclarea deșeurilor organice pentru producerea compostului sau a energiei

46-



regenerabile; conversia spre o economie alimentară diversificată).

Cu sprijinul diferitelor părți interesate, a fost creată o rețea teritorială onestă de

producători și distribuitori (magazine mici și mari), restauratori și organizații non-profit, care implementează diferite inițiative:

• Adaptarea de memorandumuri de înțelegere (MÎ) cu cei din comerțul cu amănuntul la

scară largă pentru trasabilitatea deșeurilor alimentare și a bunurilor nevândute, precum și cu asociațiile non-profit pentru distribuirea alimentelor recuperate, de exemplu

acordul de proiect „NO SPRECO” încheiat între Municipalitatea Cremona și o asociație non-profit care si-a asumat colectarea produselor alimentare nevândute și distribuirea

acestora către cei nevoiași,

• Diseminarea și sprijinirea implementării bunelor practici pentru livrarea alimentelor în școli, în ceea ce privește alegerea și pregătirea alimentelor, precum și gestionarea

deșeurilor alimentare – Orașul a dotat elevii școlilor primare cu un jurnal în care să scrie acțiunile bune desfășurate pentru gestionarea produselor alimentare,

• Promovarea produselor locale, organice în piețele agricole, • Promovarea alocărilor urbane pentru a mări cantitățile de deșeuri organice utilizate ca

îngrășământ (compost),

• Depozitarea produselor și bunurilor recuperate în vederea redistribuirii ulterioare (prin

platforme, aplicații și alte instrumente interactive), • Diseminarea liniilor directoare pentru organizarea corectă și sustenabilă a evenimentelor

publice Decalog pentru EcoFeste), cu un accent pus pe următoarele aspecte: utilizarea

apei publice, a veselei din materiale biodegradabile, separarea corectă a deșeurilor, distribuirea alimentelor nevândute către organizațiile non-profit,

• Încurajarea cetățenilor în legătură cu practicarea transformării deșeurilor în compost la domiciliu,

• Acorduri între municipalitate și grupuri de cetățeni pentru implementarea gestionării

grădinilor, în scopul vitalizării zonelor verzi abandonate.

Toate instrumentele anterioare au rezultat în urma participării active a cetățenilor din

Cremona, atât în calitate de producători, distribuitori și consumatori, care, prin constante consultări și cooperări, au ajutat la identificarea priorităților, metodelor și soluțiilor

pentru reducerea cantității de deșeuri alimentate generate, în scopul limitării impactului asupra mediului și al combaterii inegalităților economico-sociale.

Acțiunile adoptate sau în curs de adoptare au în vedere nu numai lanțul de aprovizionare cu alimente, ci și administrația municipală, operatorii serviciilor de colectare a deșeurilor,

cetățenii, școlile, ONG-urile, organele de control. Rolul actorilor implicați este determinat de proiectul în care aceștia aleg să participe și de acordul semnat cu administrația

municipală.

Resurse:

• Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați paginile: www.comune.cremona.it

• http://www.regione.lombardia.it/wps/portal/istituzionale/HP/DettaglioRedazionale/

servizi-e-informazioni/cittadini/Tutela-ambientale/Gestione-dei-rifiuti/reti-territoriali-

virtuose-contro-spreco-alimentare/reti-territoriali-virtuose-contro-spreco-alimentare • http://www.gazzettaufficiale.it/eli/id/2016/08/30/16G00179/sg

• http://www.camera.it/parlam/leggi/03155l.htm

http://www.regione.lombardia.it/wps/portal/istituzionale/HP/DettaglioRedazionale/

http://www.gazzettaufficiale.it/eli/id/2016/08/30/16G00179/sg

http://www.camera.it/parlam/leggi/03155l.htm

47-



2.2.2 Analiza și conturile metabolismului urban

Dacă vrem să descriem un oraș în termenii metabolismului urban, trebuie să identificăm

toate fluxurile de materiale și resurse care intră în oraș și ies din oraș, pentru a garanta și susține capacitățile oamenilor de a produce și consuma bunurile și serviciile de care au

nevoie, precum și pentru a întreține mediul construit. În general, materiile prime,

produsele și energia intră în sistemul urban, iar deșeurile și emisiile ies din sistem. Toate aceste elemente pot fi defalcate în alte categorii, pornind de la întrebările de bază: ce fel

de materii prime, ce tip de produse și deșeuri ș.a.m.d. Însă cel mai important în această etapă este să înțelegem factorii care determină cantitatea și calitatea acestor treu fluxuri:

aspectele socio-politice, arhitectura și elementele de planificare, cunoștințele oamenilor, informațiile și tehnologiile disponibile, valorile, aspectele culturale și de gen.

În principal, dacă un oraș dorește să fie mai sustenabil, acesta trebuie să diminueze

cantitatea fluxurilor de materiale și de energie și să îmbunătățească calitatea din punct de vedere al mediului, adică să le facă mai puțin dăunătoare pentru sănătatea oamenilor și

pentru ecosisteme. Această abordare oferă o orientare imediată către politicile de prevenire și gestionare a deșeurilor. Reducerea la sursă a cantității fluxurilor de materiale

care intră în sistemul urban este primul pas pentru prevenirea gestionării deșeurilor: de fapt, conform primei legi a termodinamicii, ceea ce există într-un sistem nu poate fi creat

sau distrus, ci poate fi transformat. Pe de altă parte, gestionarea fluxurilor de deșeuri înseamnă gestionarea fluxurilor de materiale care au intrat în sistemul urban astfel încât

acestea să le poată păstra în sistem cât mai mult timp posibil, deoarece încă sunt utile (din acest motiv ele pot fi reutilizate, reparate, reciclate). Drept urmare, se reduce

generarea deșeurilor în general.

Forțele motrice menționate mai sus (aspectele socio-politice, planificarea, cunoștințele

etc.) vor deveni factorii determinanți pentru trecerea către sustenabilitate, prin influențarea fluxurilor de materiale, de aici și activitățile de producție și consum ce

caracterizează sistemul urban. Dacă privim din perspectivă economică, aceasta presupune trecerea de la un sistem liniar și extrem de dependent de materiale, la unul mai circular și

mai puțin consumator de materiale și energie.

Conturile metabolismului urban pot însoți și determina schimbările necesare prin

furnizarea de informații cantitative și de indicatori despre materialele care trebuie reduse și gestionate în timp. Principiile și tehnicile Analizei sau Contabilității Fluxului de Materiale

(MFA) reprezintă punctul de plecare pentru construirea indicatorilor relevanți, deoarece scopul acestora este de a reprezenta sistemele economice (cele teritoriale sau

industriale/productive) din punct de vedere material.

48-



Schema balanței EW-MFA (Eurostat, 2001)

PENTRU APROFUNDARE

Citiți CASETA 1 pentru mai multe detalii

despre Contabilitatea Fluxurilor de

Materiale (MFA)

49-



TESTIMONIAL PRIVIND MFA DIN CATALONIA

La nivelul UE, utilizarea MFA a fost standardizată pentru realizarea conturilor referitoare la fluxul de materiale la scară economică (a se vedea Eurostat 2001, Conturi referitoare la

fluxul de materiale la scară economică și indicatorii relevanți - Ghid metodologic). Urmând aceste standarde au fost dezvoltate și experiențe ale MFA la nivel regional și urban.

ALTE SURSE

Pagina de internet metabolismofcities.org conține o recenzie a studiilor,

inițiativelor și publicațiilor privind metabolismul urban din întreaga lume.

SURSE OFICIALE ȘI STUDII DE CAZ

Ghidul Metodologic al Eurostat pentru EW-MFA este disponibil aici:

https://ec.europa.eu/eurostat/web/environment/material-flows-and-resource-

productivity

Ghidul de elaborare pentru anul 2013 poate fi consultat aici:

https://ec.europa.eu/eurostat/documents/1798247/6191533/2013-EW-MFA-

Guide-10Sep2013.pdf/54087dfb-1fb0-40f2-b1e4-64ed22ae3f4c

Carme Saborit, Responsabil pentru domeniul afacerilor și ocupării forței de muncă,

Sub-director al Departamentului Producție și Coordonare al Idescat (Institutul de Statistică din Catalonia): „Institutul de Statistică din Catalonia derulează un proiect

statistic privind conturile fluxurilor de materiale cu scopul de a facilita o descriere detaliată a interacțiunilor dintre economie și mediu, oferind informații în legătură cu

sustenabilitatea modelului nostru economic. Acest proiect este justificat și de nevoia de date și indicatori derivați din politicile de economie circulară al căror pilon

fundamental în reprezintă conturile fluxurilor de materiale.

Conturile fluxurilor de materiale arată intrările fizice de materiale în sistemul

economic și ieșirile generate în termeni de unități fizice. Aceste conturi ne permit să

obținem un set de indicatori cumulați privind utilizarea resurselor naturale, din care

pot fi derivați indicatorii pentru productivitate.

50-



Scopul MFA și relația cu gestionarea deșeurilor

Analiza Fluxurilor de Materiale sau Contabilitatea Fluxurilor de Materiale (MFA) este o

metodă aplicată ce permite o perspectivă sistemică asupra proceselor interconectate și

a fluxurilor de materiale. Cele care prezintă un interes particular sunt fluxurile din zonele de mediu și inginerie chimică. Scara MFA este variabilă și se poate întinde de la

o perspectivă globală la una regională. MFA a fost utilizată în diferite domenii începând încă din anii 1860, cu un număr semnificativ de MFA efectuate începând cu anii 1990. Tot

atunci rezultatele MFA la un nivel național au fost publicate.

În general, sprijinul MFA constă în oferirea unei imagini de ansamblu asupra sistemului

de materiale ales (adică bunuri și/sau substanțe) și a interacțiunii acestuia cu mediul înconjurător, de exemplu prin afișarea efectelor activităților antropogene asupra

Analiza metabolismului urban al orașelor pilot UrbanWINS s-a realizat utilizând modelul

UMAn (a se vedea secțiunea 2.2.3), care este bazat pe metodologia definită de Eurostat, dar încearcă să coboare analiza la nivel urban și să o suplimenteze cu o analiză mai

detaliată a fluxurilor de materiale individuale, astfel încât să ofere informații și despre compoziția materială a produselor și a duratei lor de viață.

CASETA 1- MFA

53 CITE: colegiu de experți în prezent sub autoritatea Ministerului Economiei, Industriei și Concurenței, prin

Instititul Național de Statistică, al cărui principal scop este cel de a îmbunătăți cooperarea între serviciile

de statistică ale Statului și comunitățile autonome.

Metodologia utilizată este o adaptare a domeniului substatal de aplicare (NUTS 2) a

metodologiei definite de Eurostat pentru Statele Membre (economiile naționale), deoarece nu există la nivel regional o metodologie comparabilă standardizată,

armonizată și generalizată. Principala inovație în legătură cu metodologia definită de Eurostat constă în includerea comerțului interregional, ce constituie o provocare

metodologică din cauza dificultății de a cuantifica în mod cuprinzător intrările și ieșirile de materiale fără a avea un registru sistematic al schimburilor fizice.

Guvernul Regional a aprobat în 2017 întocmirea Planului Național pentru implementarea

Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabilă și Pactul Național pentru Industrie, ce are o axă dedicată sustenabilității și economiei circulare, fapt care a ajutat la promovarea

proiectului. Institutul de Statistică din Catalonia face și el parte din grupul de lucru al CITE53 (Comisia de Statistică Inter-teritorială) privind indicatorii Agendei 2030 pentru

dezvoltarea durabilă for, cu scopul de a face schimburi de experiențe metodologice privind pregătirea SDG-urilor și promovează integrarea acestor rezultate într-un sistem

informatic articulat, în cooperare cu entitățile ce au legătură cu gestionarea politicilor de mediu și de sustenabilitate și stabilirea de sinergii cu Eurecat în legătură cu

proiectul UrbanWINS”.

51-



mediului natural. Mai exact, MFA pentru gestionarea deșeurilor se realizează pentru a ajuta

la înțelegerea modului în care sunt structurate și funcționează procesele metabolice. Scopul de bază al unei MFA este de a arăta randamentul unei mase într-un sistem dat și pe o

perioadă de timp definită. Aceasta poate fi văzută și ca stabilirea bilanțului masic pentru un sistem dat. Acest lucru înseamnă că toate intrările curg în sistem, iar

schimbările stocurilor în cadrul sistemului trebuie echilibrate de toate ieșirile din sistem. Astfel, datele pentru stocuri sunt date în unitățile de bază kilograme sau tone.

Perioada de timp este variabilă, dar pentru sistemele statice aceasta este de obicei de

un an. În cazul sistemelor dinamice care permit urmărirea tendințelor în timp, această perioadă poate fi mai lungă. În consecință, în ambele cazuri datele pentru fluxuri sunt

date în kilograme sau tone pe an.

Există și standarde metodologice disponibile pentru armonizarea modului în care se realizează MFA-urile (de ex. cele ale EUROSTAT și OECD). MFA a devenit o parte oficială

a raportării statisticilor de mediu, de ex. în UE și Japonia. La nivel de produse, a fost elaborată o abordare bazată pe MFA denumită “MIPS” (Intrări de Materiale per Unitate

de Servicii). Scopul acesteia este de a arăta intrările de materiale de-a lungul ciclului de viață al unui produs pentru fabricarea produsului respectiv. Această cantitate de

materiale este denumită și „rucsac ecologic”. Acesta determină cantitatea totală de material „mutată”, cu excepția greutății produsului în sine (adică greutatea taxei).

Obiectivele MFA

Studiile MFA permit o imagine de ansamblu asupra proceselor industriale. Astfel,

acestea vin în sprijinul proceselor decizionale, în ce privește întrebările strategice și orientarea către priorități.

În plus, MFA permite verificarea și îmbunătățirea eficienței măsurilor luate, precum și

proiectarea unor strategii mai eficiente pentru gestionarea materialelor.

Referitor la gestionarea deșeurilor, o MFA poate veni în sprijinul proiectării unor sisteme de gestionare a deșeurilor și al proceselor decizionale în acest domeniu.

Rezultatele MFA se pot „traduce” în valori monetare ale bunurilor avute în vedere și poate ajuta la evaluarea diferitelor riscuri asociate cu procesele industriale.

Domeniul de aplicare

Un sistem MFA „este obiectul în sine al investigației. Acesta conectează fluxurile și stocurile de materiale […] prin procese și este limitat de granițele sistemului definite în

timp și spațiu” (figura 2; Allesch, 2017). Este delimitat de o graniță de sistem definită de analist. Există intrări în sistem, schimbări de stocuri și ieșiri din sistem. În plus, în

interiorul granițelor sistemului, materialele precum bunurile și substanțele sunt procesate (de ex. transformate, depozitate și transportate). Există fluxuri de materiale

între diferite stocuri. Uneori, nu toate materialele au același traseu, astfel încât coeficienții de transfer sunt utili pentru descrierea împărțirii materialelor într-un

anumit proces.

52-



Schema simplă generalizată a unei Analize a Fluxurilor de Materiale în sectorul gestionării deșeurilor

(Allesch, 2017)

În special în privința aplicării în sectorul gestionării deșeurilor, Allesch (2017) declară

că „Abordarea bazată pe bilanțul masic oferă o bază de date bine fundamentate, reproductibile și transparente pentru evaluarea sistemelor de gestionare a deșeurilor.

Alegerea granițelor tematice și spațiale ale sistemului investigat este crucială pentru o

evaluare imparțială și pentru interpretarea datelor și rezultatelor care generează

informații transparente pentru părțile interesate și pentru public.”

La început, trebuia să se facă o alegere privind materialele investigate: numai „bunuri”,

numai „substanțe” sau „bunuri și substanțe” simultan. Aplicarea perspectivei „bunuri”

facilitează înțelegerea modului în care funcționează gestionarea deșeurilor ca întreg

(de ex. uitându-ne la procese și la conexiunile dintre ele). De asemenea, „bunurile” permit cu ușurință luarea în considerare a aspectelor economice, de ex. valoarea lor

monetară. Astfel, acestea ajută la analizarea și gestionarea fluxurilor din întreaga

ierarhie a deșeurilor, de ex. produsele recondiționate și reciclate, precum și

reziduurile.

Abordarea perspectivei „substanțe” permite concentrarea pe calitatea fluxurilor de

materiale (de ex. resurse, deșeuri solide, emisii gazoase sau lichide). Astfel, substanțele valoroase, nedorite și chiar cele periculoase pot fi evaluate în raport cu transformarea,

depozitarea și transportul. În domeniul gestionării deșeurilor, acești termeni se traduc

în surse, trasee, rezervoare intermediare și finale. Această abordare permite evaluarea

potențialelor resurselor și descoperirea riscurilor pentru mediul nostru și chiar pentru

sănătatea oamenilor. Acest tip de MFA este denumit și SFA, prescurtare de la „Analiza

fluxurilor de substanțe”. Pentru cea mai cuprinzătoare perspectivă asupra unui sistem de gestionare a deșeurilor,

se ia în considerare nu numai o gamă largă de fluxuri: de ex. colectare, transport,

tratare/reciclare/depozitare și emisii. De asemenea, nivelurile individuale ale bunurilor

și substanțelor sunt evaluate nu doar separat, ci ambele niveluri sunt interconectate

(complicat) între ele. Astfel, gestionarea deșeurilor orientată spre obiective poate fi

sprijinită în mod optim.

53-



Relația cu metabolismul urban

În teorie, MFA-urile sunt flexibile în ceea ce privește „mărimea circumferinței” granițelor

acestora, așa cum s-a menționat anterior (de obicei de la dimensiune regională la

dimensiune globală). Astfel, se poate stabili foarte bine ca granița sistemului să fie

reprezentată de limitele unui oraș aflat în interiorul unui centru urban de interes.

Cu toate acestea, pentru desfășurarea cu succes a unei MFA, trebuie luată în considerare

și disponibilitatea datelor. În mod natural, grupul științific în sine ar putea realiza măsurarea datelor. Acestea pot fi de asemenea colectate din recenzii ale literaturii de

specialitate sau în urma intervievării unor experți. Cu toate acestea, multe date sunt

preluate din bazele de date statistice pus la dispoziție de oficiile de statistică, de ex.

EUROSTAT. De obicei, datele sunt adunate ci privire la regiuni definite oficial din punct

de vedere statistic. Astfel, în privința delimitării geografice a unui oraș ce urmează a fi analizat, trebuie luat în considerare așa-numitul sistem „NUTS”. NUTS este

prescurtarea de la “Nomenclature des unités territoriales statistiques” – Nomenclatorul

unităților teritoriale de statistică. Există trei niveluri, NUTS-1 fiind cel mai mare, NUTS-

2 fiind de dimensiune medie, iar NUTS-3 cel mai mic. Pentru orașele mai mari, NUTS- 2

sau NUTS-3 se califică drept regiuni aplicabile. Pentru orașele mai mici, trebuie luat în considerare NUTS-3 și chiar regiunile de mai mici dimensiuni.

În ceea ce privește concentrarea pe un bun sau o substanță de interes, poate fi luată în

considerare o varietate de surse de date. Un nomenclator a fost de interes special

pentru datele adunate în cadrul proiectului UrbanWINS. Acesta este standardizat de

ONU și este denumit „NST”, prescurtare de la „sistem de clasificare pentru statistici

privind transportul”.

Literatură de specialitate

- Allesch, A., Brunner, P. 2017. Analiza fluxurilor de materiale ca instrument pentru

îmbunătățirea sistemelor de gestionare a deșeurilor: cazul Austriei. Environ. Sci.

Technol. 2017, 51, 540-551 - Arena, U., Di Gregorio, F. 2013. O planificare a gestionării deșeurilor pe baza analizei

fluxurilor de substanțe. Resurse, Conservare și Reciclare, 85, 54-66

- Brunner, P., Rechberger, H. 2004. Manual practic al analizei fluxurilor de materiale. CRC Press LLC, Boca Raton (https://iwr.tuwien.ac.at/ressourcen/mfa-

handbook/home/)

- Giljum, S., Burger, E., Hinterberger, F., Lutter, S., Bruckner, M. 2011. Un set cuprinzător indicatori de utilizare a resurselor de la nivel micro la nivel macro.

Resurse, Conservare și Reciclare, 55, 300-308

- Haberl, H., Fischer-Kowalski, M., Krausmann, F., Winiwarter, V. (Eds.) 2016. Ecologia

socială – Relațiile societate-natură în timp și spațiu. Springer, Elveția

54-



2.2.3 Modelul UMAn

Instrumentul

Modelul UMAn - Analistul Metabolismului Urban - este un instrument care poate cuantifica

fluxurile de materiale urbane pentru a caracteriza mediul urban. Informațiile privind originea și destinația fluxurilor în limitele urbane pot fi obținute într-un mod eficient prin

contabilitatea fluxului de materiale (MFA) ca metodă de bază (a se vedea CASETA 1). Instrumentul UMAn are patru componente principale care procesează datele disponibile

pentru a produce o hartă detaliată a resurselor materiale și a performanței pentru diferite activități economice.

De fapt, rezultatele

modelului UMAn permit: • înțelegerea echilibrului

dintre fluxurile care intră în oraș și cele care ies din

oraș. • obținerea unei imagini

generale a modelelor de

consum și evidențierea celei mai importante

categorii de produse consumate în orașe în ceea

ce privește originea și destinația;

• înțelegerea nevoilor materiale ale orașelor și

dependența de materii prime.

Din punct de vedere tehnic, modelul UMAn ia în considerare diferite aspecte care apar în fluxurile de materiale la nivel urban, cum ar fi:

- mișcarea materiei (export și import), - extracția și producția de materiale și bunuri,

- consumul orașelor,

- stocurile rămase, - emisiile în natură.

PENTRU APROFUNDARE

A se vedea Livrabilul UrbanWINS 2.1

Arhitectura Model disponibil la: https://

ww w.u r b a nw i ns .e u /w p - c o nt e nt /

uploads/2019/02/D2.1-report.pdf

55-



Rezultatele modelului UMAn ajută factorii de decizie și alte părți interesate să asocieze fluxurile de materiale cu activități economice și localizarea lor spațială în mediul urban,

inclusiv identificarea materialelor extrase local și transformate de industria locală și destinația lor. Mai mult, posibilitatea de a acorda o atenție specială „produselor și

materialelor consumate de gospodării” permite înțelegerea „stilurilor de viață” și a tendințelor cetățenilor în ceea ce privește utilizarea produselor și serviciilor. Se pot

realiza proiecții anuale privind uzura morală a materialelor sau produselor consumate de orașe. Dinamica viitoarelor fluxuri de deșeuri în orașe poate fi astfel analizată, iar

politicile pot fi planificate în mod corespunzător, atât prin analizarea oportunităților de prevenire a generării deșeurilor, cât și a necesităților de colectare și reciclare a deșeurilor

pentru anumite categorii materiale (plastic, hârtie, sticlă, metale, compozite etc.).

La fel ca în cazul majorității instrumentelor contabile, calitatea și fiabilitatea rezultatelor

finale sunt în mare măsură dependente de disponibilitatea datelor primare care sunt utilizate ca intrări pentru a rula modelul. Modelul UMAn este deosebit de potrivit pentru

efectuarea studiilor privind metabolismul urban în cadrul Uniunii Europene (UE), deoarece se bazează pe date statistice standard Eurostat pentru produse. Cu toate acestea, există

anumite provocări legate de colectarea și prelucrarea datelor pentru cuantificarea indicatorilor de metabolism urban care nu pot fi ignorate și care ar trebui luate în

considerare pentru viitoarele îmbunătățiri și posibile încercări de standardizare. Criteriile sunt în principal legate de:

1. Sursele de date utile pentru aplicarea modelului de analiză, în special:

a. dezagregarea datelor teritoriale și sectoriale;

b. probleme legate de confidențialitatea datelor;

c. coerența dintre meta-datele surselor disponibile pentru diferite țări ale UE,

pentru a asigura comparabilitatea în interpretarea rezultatelor.

2. Definirea entității spațiale la care trebuie să se aplice analiza, în special:

a. evidențierea teritoriului și a populației relative (locuitori și întreprinderi) de

referință; b. armonizarea analizelor metabolismului urban cu cele aplicate la niveluri

superioare teritoriale (regionale sau naționale), deja implementate utilizând

metrice dezvoltate în baza reglementărilor internaționale (în special Regulamentul 691/2011 privind conturile ecologice și economice europene,

conturile regionale)54.

PENTRU APROFUNDARE

Citiți CASETA 2 Provocări în cuantificarea

indicatorilor metabolismului urban ce

conțin indicațiile echipei UrbanWINS a

Institutului Național Italian de Statistică

(ISTAT)

54 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:02011R0691-20140616&from=EN

56-



CASETA 2: Provocări în cuantificarea indicatorilor metabolismului urban

Surse de date utile pentru aplicarea modelului de analiză

Una dintre cele mai oneroase activități de implementare pentru măsurarea

metabolismului urban este colectarea setului de date necesar pentru analiza metabolismului urban. Acest lucru se bazează, în general, pe:

- revizuirea surselor statistice disponibile (INS - institutele naționale de statistică și

arhivele locale) și - calcularea / estimarea acelor indicatori ce nu sunt disponibili imediat (la nivel

teritorial și / sau al sectorului de interese) pornind de la micro-date și / sau integrarea

surselor statistice existente.

Etapa care se referă la inventarul datelor necesare și la sursele din care provin acestea ar trebui să fie foarte aprofundată pentru a evita aproximarea (nu indicatori indirecți

consistenți), care poate introduce marje de eroare mari în metodologia de calcul. În acest ultim punct se formează două tipuri de probleme legate de avertismentele

metodologice care se referă la construirea unor măsurători coerente pornind de la surse neomogene pentru diferitele contexte teritoriale și la selectarea metodologiilor

de estimare ce pot fi aplicate zonelor teritoriale locale (zone mici). În mod ideal, analiza metabolismului urban necesită date privind intrarea, trecerea și ieșirea

materialelor care se aplică exact entității spațiale sau funcționale specifice definite ca „unitate urbană” pe care se concentrează analiza. Mai mult, sursele de date ar trebui

să furnizeze analistului detalii cu privire la tipul materialelor care trec granițele entității. Dat fiind că sursele de date la nivel urban sunt destul de limitate, este

necesar să se facă referire la datele disponibile pentru niveluri mai ridicate de agregare și la reducerea adecvată a fluxurilor observate (abordarea de sus în jos),

adică utilizarea exercițiilor de modelare menite să depășească lipsa date care sunt adecvate pentru analiza metabolismului urban "ex-ante". Datele disponibile, de fapt,

sunt mult mai probabil să fie găsite pentru unitățile spațiale mai mari ce conțin entitatea urbană luată în considerare. Mai mult, pentru a adăuga o nouă provocare, cea

mai mică unitate spațială pentru care sunt disponibile date este adesea diferită pentru

diferite tipuri de fluxuri (de ex., materiale diferite sau modalități de transport).

Având în vedere restricțiile de mai sus, o a doua abordare care trebuie luată în considerare pentru a pune la dispoziție date pentru zonele urbane (sau pentru o parte

din acestea) este cea a estimărilor zonelor mici, utilizând sondaje consolidate cu date administrative auxiliare, cum ar fi datele din registrele administrative. De asemenea,

cu privire la această abordare, literatura statistică sugerează o serie de instrumente și proceduri pentru implementarea modelelor de estimare. Acesta nu este locul pentru o

privire mai profund din punct de vedere tehnic asupra construcției metodologice, dar, în orice caz, este important să atragem atenția asupra posibilității abordării problemei

privind disponibilitatea datelor la nivel local, coerente cu cele deja disponibile la nivel agregat (NUTS2 sau mai mare), schimbând doar perspectiva. Obiectivul la care

rămânem este cel de aplicare a unui proces de jos în sus,

55 Conținutul setului de date rezultă din cadrul conceptual și din modelul selectat care trebuie aplicat pentru măsurarea metabolismului urban. Pentru a avea o imagine de ansamblu mai profundă a acestor factori se

sugerează a se vedea Livrabilul D2.1 Arhitectura model și D2.2 Ghidul metabolismului urban.

57-



prin selectarea măsurilor indirecte disponibile sau estimate direct la nivel local și care pot fi agregate numai într-o etapă ulterioară pentru a reconstrui seturi de date mai mari.

Prin aplicarea ambelor abordări în reducerea / modelarea datelor, este important să se acorde atenție: relației funcționale între diferitele tipuri de fluxuri, astfel încât să se evite eventuala

dublă contabilitate. Problema provine din captarea de două ori a aceluiași flux de materiale, care depășește granițele la diferite niveluri geografice și la diferite niveluri de transformare a materiei. Acest pericol este evitat cu totul numai prin trimiterea la un set de date (complet) asociat unui nivel geografic univoc;

oportunitatea datelor rezultate din estimările zonelor mici, precum și integrarea datelor administrative la nivel local. Ambele surse de date ar putea fi agregate din nou într-o manieră coerentă cu setul de date deja disponibil sau într-o fază avansată de definiție la niveluri teritoriale superioare, calculate prin metrice elaborate în conformitate cu reglementările internaționale (Regulamentul nr. 691/2011 privind conturile ecologice și economice europene, conturi regionale)56. Acest nivel, pentru Italia, poate fi identificat în prezent ca nivel NUTS2 și, parțial, pentru nivelul NUTS3. Toți partenerii din proiectul UrbanWINS au raportat probleme în recuperarea completă a datelor pentru nivelul NUTS3.

Provocări specifice legate de necesitatea respectării regulilor privind confidențialitatea datelor (probleme de confidențialitate)

Una dintre provocările privind cuantificarea indicatorilor de metabolism urban în orașe se referă la problemele de confidențialitate a datelor care pot apărea în ceea ce privește datele necesare pentru alimentarea diferitelor instrumente utilizate în elaborarea politicilor privind deșeurile urbane. Implementarea instrumentelor și metodologiilor pentru politicile de prevenire și gestionare a deșeurilor poate genera probleme de protecție a datelor care pot fi clasificate în conformitate cu următoarele două cadre: - cadrul general de protecție a datelor cu caracter personal care se aplică de fiecare dată când sunt colectate informații despre persoane individuale, indiferent pentru ce scop,

- cadrul specific pentru protecția datelor colectate în scopuri statistice.

Cadrul general de protecție a datelor se aplică datelor cu caracter personal colectate pentru toate tipurile de scopuri: administrative, comerciale, statistice sau altele. Principalul instrument juridic al UE privind protecția datelor este noul Regulament general privind protecția datelor nr. 2016/679, care a intrat în vigoare la 24 mai 2016 și se aplică începând cu 25 mai 2018 în toate țările europene, abrogând Directiva 95/46 / CE (Regulamentul General privind Protecția Datelor)57. Regulamentul General privind Protecția Datelor consolidează drepturile persoanelor vizate și obligațiile operatorilor de date (operatori de date: organizațiile ce colectează și procesează datele), reglementând protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Astfel, în conformitate cu acest regulament, aspectele legate de protecția datelor (securitatea datelor, trasabilitatea datelor, accesul la date) trebuie să reprezinte un element esențial în proiectarea oricărei colectări de date, precizând faptul că datele cu caracter personal trebuie prelucrate în conformitate cu anumite principii și condiții ce au ca scop limitarea

56 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:02011R0691-20140616&from=EN 57 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1532348683434&uri=CELEX:02016R0679-20160504

58-



impactului asupra persoanelor vizate și să asigure calitatea și confidențialitatea datelor.

În ceea ce privește protecția datelor colectate în scopuri statistice, confidențialitatea statistică este un principiu fundamental al statisticilor oficiale, conform Regulamentului UE 223/2009 privind statisticile europene58. Regulamentul definește datele confidențiale drept „…date care permit identificarea directă sau indirectă a unităților statistice59 dezvăluind astfel informații individuale”. Confidențialitatea statistică înseamnă că datele privind persoanele individuale (sau entitățile de afaceri) pot fi utilizate numai în scopuri statistice și că regulile și măsurile se aplică pentru a împiedica divulgarea informațiilor referitoare la o persoană fizică sau o entitate comercială. Acesta definește principiile, conceptele și procedurile care păstrează confidențialitatea datelor, permițând totuși utilizarea lor în scopuri statistice. Datele individuale colectate de către oficiile de statistică pentru compilarea statistică, indiferent dacă se referă la persoane fizice sau juridice, trebuie să fie strict confidențiale și utilizate exclusiv în scopuri statistice. Confidențialitatea statistică este asigurată prin: - protecția fizică - datele sunt stocate în siguranță și nu sunt accesibile nimănui fără

autorizație explicită; controlul divulgării statistice (SDC) - include metode de reducere a riscului ca unitățile statistice să fie identificate la publicarea datelor statistice, inclusiv protecția tabelară a datelor - pentru informațiile agregate despre respondenți prezentate în tabele - și protecția micro-datelor - pentru informații privind unitățile statistice.

La nivelul UE, accesul la date confidențiale (micro-date) în scopuri științifice este singura excepție de la regula că datele confidențiale pot fi utilizate numai pentru a produce statistici europene. Mai multe agenții de statistică oferă acces la micro-datele lor (de exemplu în scopuri științifice) și există diferite moduri de acces, cum ar fi lansarea fișierelor de micro-date anonime, accesul la fața locului (centrele sigure), sistemele de acces la distanță, și servere de analiză de la distanță.

În scopul modelului UMAn care a fost testat în UrbanWINS și, în general, pentru utilizarea altor instrumente de metabolism urban, nevoia de date statistice la un nivel mai profund de dezagregare spațială și de produs care să permită informații relevante pentru modelarea decizională a gestionării deșeurilor poate implica cererea de micro-date a căror acces este limitat pentru a proteja anonimatul persoanelor sau întreprinderilor individuale. Analiza poate implica, de asemenea, colectarea sau prelucrarea datelor cu caracter personal sau poate implica prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal colectate anterior ("utilizare secundară"). Astfel, în implementarea diferitelor analize ale metabolismului urban, factorii de decizie și alte părți interesate trebuie să ia măsuri pentru a asigura respectarea cerințelor de confidențialitate și a protecției datelor cu caracter personal prevăzute de legislația UE.

58 Regulamentul (CE) nr. 223/2009 privind statisticile europene (Regulamentul privind statisticile europene)

conține norme esențiale pentru protecția datelor în statisticile oficiale și, prin urmare, poate fi considerat

relevant și pentru dispozițiile privind statisticile oficiale la nivel național. În acest cadru juridic sunt incluse

și Codul de bune practici al Eurostat, Regulamentul (UE) nr. 557/2013 al Comisiei din 17 iunie 2013 de punere

în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile europene în ceea ce privește accesul la date confidențiale în scopuri științifice. În sfârșit, confidențialitatea

statistică și protecția vieții private a respondenților sunt incluse în Principiile fundamentale ale statisticilor

oficiale, care au fost aprobate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 2014. 59 Identificarea directă înseamnă identificarea respondentului (unității statistice) prin identificatorii formali

(numele, adresa, numărul de identificare); identificarea indirectă înseamnă deducerea identității unui respondent printr-o combinație de variabile sau caracteristici (de exemplu, vârstă, sex, educație etc.).

59-



În cadrul experienței proiectului UrbanWINS, aplicarea modelului UMAn pentru cuantificarea metabolismului urban al celor 8 orașe pilot a fost realizată prin

colectarea de seturi de date relevante pentru gestionarea deșeurilor și metabolismul urban, urmată de modelarea datelor naționale / regionale la nivel de oraș / regional și

completate cu date la nivel urban. În acest scop, a fost diseminat un manual pentru colectarea de date către partenerii din cele 8 orașe pilot pentru a desfășura activitățile

de colectare a datelor. În special, manualul de colectare a datelor conține descrierea celor 23 de seturi de date principale care sunt necesare pentru realizarea unei analize

a fluxurilor de materiale urbane - MFA - pentru fiecare oraș. În ceea ce privește orașele

italiene - Cremona, Torino, Albano Laziale și Pomezia - ISTAT, în calitate de Oficiu Național de Statistică și partener în cadrul UrbanWINS, a fost implicat în procesul de

colectare a datelor și a putut furniza 60% din datele necesare, la nivel regional (NUTS 2). Cu toate acestea, unele elemente din setul de date industriale italiene nu au putut

fi puse la dispoziție din cauza unor probleme de confidențialitate. Lipsa acestor date a redus precizia modelului în estimarea fluxurilor de materiale. Au existat mai multe

abordări pentru a identifica datele indirecte care ar putea înlocui datele cu un nivel scăzut de dezagregare, dar trebuie să fie efectuate eforturi suplimentare pentru a

înțelege fezabilitatea aplicării modelului MFA.

Experiența italiană cu privire la utilizarea și transferul datelor relevante pentru

gestionarea deșeurilor și metabolismul urban, precum și experiențele altor parteneri din țările proiectului evidențiază necesitatea de a acorda atenție legislației europene

privind cerințele de confidențialitate și confidențialitatea datelor de care factorii de decizie și alte părți interesate trebuie să țină cont atunci când instrumentele vor fi

utilizate în construirea strategiilor de prevenire și gestionare a deșeurilor.

Definiția entității spațiale căreia trebuie să le fie aplicată analiza

Pentru a conduce la o delimitare a seturilor de date care sunt robuste și coerente cu aria teritorială în care ar putea fi aplicată analiza metabolismului urban, este necesar

să se definească în primul rând spațiul fizic al analizei. La nivel micro și, în special, la nivel de oraș, calificarea și definirea unei zone de control sunt relevante pentru

calcularea corectă a fluxurilor și a comparabilității lor spațiale. Aceasta este o condiție prealabilă funcțională pentru a asigura nu numai o bază comună de interpretare a

diferitelor fenomene care trebuie luate în considerare în ceea ce privește fluxurile de intrare / ieșire și transformările din cadrul unității teritoriale ale analizei, ci și pentru a

permite o comparație între diferite domenii: orașe, zone metropolitane și regiuni etc. supuse analizei și comparării metabolismului urban.

Definirea corectă a spațiului urban permite evitarea oricărei denaturări cauzate de

utilizarea unor numitori necoerenți, a măsurilor spațiale (pe unitate de suprafață) și a populațiilor de referință (măsuri pe cap de locuitor, pe angajați, pe întreprinderi) în

standardizarea indicatorilor metabolismului. Acest ultim aspect se referă atât la cazul în care acestea sunt calculate din diferite domenii tematice care se referă la aceeași

zonă urbană, cât și la cazul în care se referă la un singur subiect, care oricum trebuie analizat într-un mod comparabil pentru mai multe zone urbane . În acest ultim punct,

unele provocări merită să fie evidențiate:

60-



a) Utilizarea subdiviziunilor administrative pentru identificarea zonelor urbane reprezintă o soluție cu două tăișuri. De fapt, dacă, pe de o parte, această metodă

are avantajul de a folosi zonele pentru care există un nivel politic de guvernare, pe de altă parte nu asigură că granițele spațiale ale analizelor corespund cu cele

necesare pentru măsurarea metabolismul urban: limitele orașului administrativ ar putea prezenta o extindere mai mare decât partea reală a teritoriului „urban” sau,

invers, zona urbană (funcțională și / sau morfologică) ar putea depăși limitele zonei administrative, nepermițând astfel aplicarea unei analize cuprinzătoare a

componentelor metabolismului urban;

b) Un alt factor care trebuie luat în considerare, care vine direct de la primul, este

acela că pentru aplicarea ulterioară a politicilor guvernamentale sustenabile pentru metabolismul urban, nivelul politico-administrativ al guvernanței teritoriale nu poate

fi în sine cel optimal în comparație cu cel al autorității zonei funcționale. Aceasta se referă, de exemplu, la acele zone identificate pentru a optimiza furnizarea de

servicii, în ceea ce privește rețelele de distribuție, din care este posibil să se obțină date de monitorizare privind consumul de energie sau de apă sau zonele de

guvernare construite să gestioneze ieșiri precum deșeurile sau epurarea apelor urbane reziduale;

c) În cele din urmă, alegerea zonelor care sunt exclusiv administrative, din cauza nivelului lor ridicat de eterogenitate ca suprafață, riscă să nu pună în aplicare

comparația între măsurile metabolismului urban aplicată la același nivel

administrativ și în aceeași țară, și, chiar mai mult, între diferite țări ale UE.

Eurostat și OCDE au propus o metodologie (deși nu este încă armonizată complet) pentru clasificarea teritorială și definirea celor cu un grad ridicat de urbanizare. În

prezent, metodologia propusă de OECD60 este cea care îmbină mai bine nevoile de a identifica obiectiv (prin aplicarea unor metrice bazate pe densitatea pe unitate

teritorială de 1 km2) acele zone dens urbanizate prin definirea zonelor de control definite ca densitate mare clustere din care apoi este posibil să se delimiteze un nucleu

urban și o zonă de navetă. Chiar dacă măsurile propuse pentru aplicarea metodologiei încă demonstrează unele puncte critice, se pare că este cea mai bună în prezent pentru

a defini zonele urbane cărora le-ar putea fi aplicate măsurile metabolismului urban, ținând totuși seama de provocările menționate mai sus.

Implementarea și rezultatele modelului UMAn în UrbanWINS

Modelul UMAn a fost testat în UrbanWINS cu următoarele rezultate:

- Au fost furnizate îndrumări și indicații privind colectarea datelor pentru implementarea modelului pentru toate cele 8 orașe pilot;

- Au fost furnizate conturi de metabolism urban pentru 7 orașe: Leiria, Manresa, Sabadell,

Torino, Cremona, Pomezia, Albano Laziale; - Informațiile și indicatorii furnizați pentru cele 7 orașe au fost utilizate pentru a elabora

foile de parcurs.

60 http://www.oecd.org/cfe/regional-policy/Definition-of-Functional-Urban-Areas-for-the-OECD-metropolitan-

database.pdf

http://www.oecd.org/cfe/regional-policy/Definition-of-Functional-Urban-Areas-for-the-OECD-metropolitan-

61-



PUNCTE DE ATENȚIE

Modelul nu a putut fi rulat pentru orașul București din cauza lipsei datelor

necesare.

Implementarea modelului pentru Leiria a fost mai simplă și include o mai mică

incertitudine a rezultatelor obținute decât în cazul orașelor spaniole și în special

a celor italiene datorită caracterului complet al seturilor de date.

Modelul complet pentru fluxul de materiale pentru Leiria (Portugalia) este

disponibil pentru anul 2013

Modelul complet pentru fluxul de materiale pentru Manresa și Sabadell (Spania)

este disponibil pentru anul 2008

Pentru Cremona, Torino, Albano Laziale și Pomezia (Italia) este disponibil pentru

anul 2013.

Toate rezultatele sunt colectate în Livrabilul UrbanWINS 2.3 ce poate fi consultat

la: https:// www.urbanwins.eu/deliverables/

Procesul care a dus la implementarea modelului a fost constituit din următoarele etape: - elaborarea ghidurilor pentru colectarea datelor de către Universitatea Chalmers

(dezvoltator și proprietar al modelului UMAn);

- colectarea de date de către partenerii din fiecare țară, care include compilarea mai multor seturi de date colectate de diferite instituții și pe mai multe scări (țară, regiune,

oraș);

- colectarea datelor suplimentare, prelucrarea datelor și elaborarea de către Universitatea Chalmers, care include estimări pentru reducerea datelor la nivel urban;

- verificarea modelului și reglarea finală de către Universitatea Chalmers. - rularea modelului și calcularea bilanțurilor materiale și a indicatorilor de către

Universitatea Chalmers.

Practic, informațiile pe care cele 7 orașe pilot UrbanWINS le au la dispoziție la sfârșitul procesului sunt următoarele:

- o prezentare generală a tiparelor de consum în oraș, care permite evidențierea celei mai

importante categorii de produse consumate și verificarea corespondenței dintre

prioritățile politice stabilite și alegerile părților interesate cu urgențele stabilite de tiparele de consum de materiale efective și prevăzute;

- Un punct de referință al diferitelor orașe care pot fi utilizate pentru discuții între părțile

interesate din cele 7 orașe și alții pentru a înțelege punctele forte și punctele slabe ale acestora;

- rezultate contabile pe grupe de produse, fluxuri defalcate pe produse și subproduse

specifice și pe activitatea / originea economică a sectorului, care pot fi utilizate pentru

identificarea și sprijinirea intervențiilor pentru abordarea utilizării și gestionării resurselor în sectoare specifice și pentru abordarea oportunităților economiei circulare;

http://www.urbanwins.eu/deliverables/

62-



INSTRUMENTE SUPLIMENTARE

Seturile de date construite pentru a rula

modelul UMAn pentru orașele pilot au fost,

de asemenea, organizate într-o bază de

date online care permite explorarea și

vizualizarea rezultatelor conturilor MFA

urbane. Baza de date este disponibilă la:

https://www. urbanwins.eu/database/

După cum s-a menționat anterior, informațiile de mai sus au fost utilizate pentru a elabora

o Foaie de parcurs pentru fiecare oraș care analizează principalele rezultate ale modelului UMAn, în ceea ce privește fluxurile materiale care apar la nivel urban, cu scopul de a

promova și sprijini administrația în planificarea unei strategii durabile pe termen lung, care ia în considerare: nevoile orașului, așteptările părților interesate, efectele potențiale

asupra transformării metabolismului urban.

PENTRU APROFUNDARE

A se vedea livrabilul UrbanWINS D2.2 Ghidul

metabolismului urban la: https://www.

urbanwins.eu/deliverables/

În cazul în care rezultatele modelului ar fi fost disponibile mai devreme în cadrul proiectului, acestea ar fi putut fi utilizate și pentru a informa elaborarea Cadrelor

Strategice.

PENTRU APROFUNDARE

A se vedea livrabilul UrbanWINS D4.1

Orientări metodologice pentru construirea

cadrelor de planificare strategică bazate pe

abordarea metabolismului urban la:

https://www.urbanwins. eu/wp-

content/uploads/2018/06/Urban_

Wins_D4.1-Methodological-guidelines-for-

the-construction-of-Strategic-Planning-

frameworks-v10.rev07.pdf

http://www/

http://www/

63-



De fapt, orientările metodologice pentru construirea cadrelor de planificare strategică

bazate pe abordarea metabolismului urban oferă orientări pentru orașe cu privire la modul de includere a rezultatelor unei analize a metabolismului urban în procesul de planificare.

Acest aspect trebuie luat în considerare de către orașele care pot decide să reproducă unele sau toți pașii întreprinși de orașele-pilot UrbanWINS.

PENTRU A VEDEA CUM SUNT UTILIZATE REZULTATELE MODELULUI UMAn PENTRU

INFORMAREA POLITICILOR DE PREVENIRE ȘI GESTIONARE A DEȘEURILOR

A se vedea FOILE DE PARCURS UrbanWINS la

https://www.urbanwins.eu/deliverables/

2.3 DPSIR, setul de indicatori și

aplicațiile LCA

Pentru a oferi factorilor de decizie și altor părți interesate un set complet de informații

pentru orientarea politicilor lor, construcția conturilor metabolismului urban a fost extinsă și completată prin adoptarea altor instrumente capabile să susțină analiza metabolismului

urban, atât din punct de vedere conceptual, cât și din punct de vedere cantitativ.

2.3.1 Modelul DPSIR

Modelul Driving Forces-Pressures-

State-Impact-Response (DPSIR) (Forțe

motrice – Presiuni – Stare – Impact – Răspuns) a fost utilizat pentru

înțelegerea și investigarea preliminară a relațiilor cauzale dintre diferiți

factori (cei economici, sociali și cei de mediu) care modelează metabolismul

urban al unui oraș și influențează proiectarea strategiilor de prevenire și

gestionare a deșeurilor. Modelul este utilizat pe scară largă la nivel mondial

și european pentru a analiza interacțiunile dintre activitățile

umane și mediul înconjurător și pentru a dezvolta și clasifica indicatorii socio-

economici și de mediu relevanți.

Modelul DPSIR



64-



Forțele motrice cuprind toți acei factori care motivează activitatea umană și îndeplinesc

nevoile umane de bază, respectiv crearea condițiilor materiale și nemateriale necesare care să permită o viață satisfăcătoare, însoțită de sănătate bună, relații sociale valoroase,

securitate și libertate.

Presiunile sunt un efect direct al activităților și alegerilor de producție și consum, ce

determină schimbări în starea mediului natural și construit și afectează și starea și sănătatea umană.

Schimbările de stare generează un impact asupra calității și funcționării ecosistemelor și asupra bunăstării umane, ceea ce înseamnă că pot provoca daune mediului și / sau

economic. Răspunsurile sunt inițiativele puse în practică pentru a aborda factorii specifici de-a lungul lanțului cauzal.

Adoptarea modelului în UrbanWINS, în special pentru cazul de gestionare a deșeurilor

(DPSIR-W), a fost rezultatul unui proces de învățare colaborativă, ce vizează:

1) sprijinirea partenerilor să se conecteze mai bine și să modeleze diferitele componente ale

UrbanWINS, respectiv

• metabolismul urban

• planificarea strategică • prevenirea și gestionarea deșeurilor

2)sprijinirea utilizatorilor finali (cum ar fi factorii de decizie politică urbană, tehnicienii,

părțile interesate) să-și pună acțiunile într-un cadru mai larg și ținând seama de diferitele variabile / factori care afectează aceste acțiuni și asupra cărora acestea pot

avea un impact (relații cauzale).

3)ghidarea colectării de informații suplimentare necesare pentru analizarea strategiilor

actuale de prevenire și gestionare a deșeurilor

Partenerii tehnici ai proiectului și reprezentanții orașelor-pilot au identificat factorii specifici care trebuie clasificați în cele 5 categorii ale modelului ilustrat în figura de mai

sus. Informațiile au fost apoi folosite pentru a realiza interviuri cu părțile interesate relevante implicate în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de gestionare a

deșeurilor, cu scopul de a răspunde la unele întrebări orientative:

1. Ce variabile / factori determină caracteristicile actuale ale activităților urbane și

producerea de deșeuri aferente? 2. Asupra căror factori pot interveni politicile urbane?

3. Ce factori trebuie luați în considerare atunci când o strategie este concepută pentru ca

aceasta să fie eficientă? 4. Cum pot fi evaluate efectele de mediu, sociale și economice ale diferitelor strategii?

5. Cum măsoară organizațiile nivelul de succes al strategiilor pe care le-au implementat?

Modelul a fost, de asemenea, utilizat pentru a sprijini părțile interesate în definirea

propunerilor de acțiune în faza de planificare strategică, după cum este descris în continuare în secțiunile relevante ale acestui ghid.

65-



PENTRU APROFUNDARE

Citiți CASETA 3 pentru mai multe deralii

privind utilizarea DPSIR-W

2.3.2 Setul de indicatori

Un set de indicatori privind sistemele și strategiile de prevenire și gestionare a deșeurilor a

fost elaborat pentru a consolida abordarea UrbanWINS, în special pentru a se asigura că procesul de luare a deciziilor este susținut atât de informații calitative, cât și cantitative.

Selectarea și aplicarea indicatorilor este încadrată într-o perspectivă a economiei circulare, și anume, în loc să se concentreze sau să se limiteze la evaluarea gestionării

deșeurilor, ea are în vedere un domeniu de aplicare mai larg, care include aspecte durabile privind consumul și producția (de exemplu, asociate consumului). Domeniul de

aplicare mai larg oferă o perspectivă asupra utilizării și eficienței resurselor, contribuind la o evaluare mai cuprinzătoare a impactului și beneficiilor potențiale ale strategiilor și

politicilor de prevenire și gestionare a deșeurilor.

Selecția este axată pe indicatori care sunt adecvați pentru zonele urbane (municipii), care oferă mijloace pentru:

- evaluarea performanței și monitorizarea progresului în timp;

- măsurarea eficienței planificării strategice (de exemplu, furnizarea de informații despre eficiența strategiilor și a politicilor implementate);

- sprijinirea procesului de luare a deciziilor (de exemplu, sprijinirea identificării

priorităților și a obiectivelor de elaborare a strategiilor și a politicilor); și - compararea cu alte zone urbane (de exemplu prin benchmark).

Indicatorii se bazează pe un număr mare de surse, inclusiv literatura privind prevenirea și

gestionarea deșeurilor, utilizarea resurselor, economia circulară și metabolismul urban. De exemplu, setul include indicatori din modelul UMAn și din Tabloul de bord al eficienței

resurselor UE. Toți indicatorii sunt descriși în detaliu și sunt furnizate îndrumări privind aplicarea acestora, inclusiv clasificarea conform cadrului DPSIR descris anterior (acestea

pot fi utilizate pentru a măsura și evalua aspecte care pot reprezenta o cauză (pozitivă sau negativă) sau un efect (pozitiv sau negativ) a unei interferențe umane cu mediul).

Un total de 60 de indicatori au fost selectați și organizați în două grupuri tematice: un

domeniu mai obiectiv și mai restrâns al indicatorilor de deșeuri și un grup de indicatori mai generali în cadrul economiei circulare (axat pe utilizarea resurselor și impactul asupra

mediului). În cadrul setului de indicatori prezentați mai jos, 10 (evidențiați în albastru) sunt prezentați ca indicatori ai tabloului de bord și 50 sunt indicatori complementari.

Tablourile de bord sunt un set de indicatori-cheie ce ar trebui să fie calculați pentru a avea o perspectivă de ansamblu / generală asupra performanței zonelor urbane, pentru a

monitoriza progresul în timp și pentru a compara cu alte zone urbane (benchmark).

66-



Indicatorii complementari ar trebui selectați în funcție de nevoile și scopurile specifice ale

factorilor de decizie, în analizele lor.

Pentru a ușura selectarea indicatorilor în funcție de domeniul de aplicare și scopurile

specifice de analiză și de luare a deciziilor, este disponibil și un indicator de clasificare / mapare a matricei de aplicații, unde informațiile sunt plasate în conformitate cu:

- fazele de prevenire și gestionare a deșeurilor la care pot fi asociate; - posibilitatea subdivizării sau examinării anumitor sectoare economice; și

- posibilitatea de dezagregare în sau examinare a categorii sau fluxuri specifice de deșeuri.

În cele din urmă, pentru a ilustra aplicarea acestui set, cei 10 tablouri de bord au fost

calculați pentru trei orașe pilot: Leiria, Sabadell și Manresa (Figura 5 de mai jos).

67-



Indicatori de deșeuri Indicatori de economie circulară

1. Durata de viață disponibilă în depozitele de deșeuri (ani)

2. Aducerea de puncte de

acoperire (nr. de puncte aduse/

100 000 p)

3. Deșeurile colectate (t)

4. Compoziția deșeurilor colectate (%)

5. Tratare sau depozitare controlată (%)

6. Costul colectării deșeurilor (EUR/t)

7. Costul depozitării deșeurilor (EUR/t)

8. Costul tratării deșeurilor (EUR/t)

9. Deșeuri alimentare (kg/capita)

10. Generarea deșeurilor (kg/capita)

11. Generarea deșeurilor (t)

12. Prezența substanțelor periculoase (%)

13. Generarea deșeurilor periculoase (t)

14. Rata depozitului de deșeuri (%)

15. Rata de captură a materialului (%)

16. Colectarea materialelor (kg)

17. Recuperarea materialelor (t)

18. Generarea de deșeuri solide municipale (kg)

19. Cota de deșeuri reziduale (%)

20. Participarea socială la

separarea deșeurilor (%)

21. Percepția socială asupra

gestionării deșeurilor (%)

22. Deșeuri necolectate (t)

23. Valoarea deșeurilor reciclate (EUR)

24. Acoperirea colectării deșeurilor (%)

25. Eficiența colectării deșeurilor (%)

26. Concentrația deșeurilor (t/ha)

27. Depozitarea deșeurilor (t)

28. Consumul intensiv de deșeuri (kg/EUR)

29. Economia intensivă a deșeurilor (kg/EUR)

30. Ierarhia gestionării deșeurilor (%)

31. Costurile operațiunilor de

gestionare a deșeurilor (EUR/t)

32. Reducerea deșeurilor (%)

33. Rata de recuperare a deșeurilor (%)

34. Rata de reciclare a deșeurilor (%)

35. Acoperirea colectării apelor reziduale (%)

36. Suprafața de teren acoperită (km2)

37. Fluxurile de trecere (t)

38. Dependența de alte sisteme (%)

39. Contribuția la epuizare (%)

40. Intrarea directă a materialului (t)

41. Extracția internă (t)

42. Consumul intern de materiale (t)

43. Producția prelucrată intern (t)

44. Productivitatea energetică (EUR/kgoe)

45. Cheltuieli pentru repararea

produselor (EUR/ cap)

46. Exporturi (t)

47. Emisii de gaze cu efect de seră (kg

CO2 eq) 48. Importuri (t) 49. Indexul speciilor comune de păsări (n/a)

50. Producția industrială (t)

51. Caracteristicile necesităților materiale (%)

52. Productivitatea materială (EUR/t)

53. Adăugări nete la stoc (t)

54. Energia neregenerabilă în consumul

final de energie (%)

55. Balanța comercială fizică (t)

56. Energia regenerabilă în

consumul final de energie (%)

57. Auto-suficiența (t)

58. Eficiența UM (%)

59. Indicele de exploatare a apei (%)

60. Productivitatea apei (EUR/m3)

68-



PENTRU APROFUNDARE

Lista de indicatori împreună cu ghidul de

utilizare pot fi descărcate de pe acest link

2.3.3 Evaluarea Ciclului de Viață (LCA)

Așa cum este descris în secțiunea relevantă, modelul UMAn furnizează date detaliate la

nivel de produs privind fluxurile urbane. Evaluarea ciclului de viață (LCA) a fost combinată cu rezultatele modelului UMAn pentru a estima impactul asupra mediului asociat cu

consumul și abordarea a fost aplicată pentru Leiria. Abordarea constă în principal în trei etape:

- analiza rezultatelor modelului UMAn și selectarea produselor reprezentative pentru care se realizează LCA;

- selectarea inventarelor relevante pentru ciclul de viață din baze de date și literatura de specialitate și identificarea proceselor critice pentru care ar trebui modelat contextul

local sau național (de exemplu, amestecul de energie electrică, cerințele de transport); - cuantificarea impactului potențial asupra mediului asociat inventarelor (evaluarea

impactului asupra ciclului de viață) și a consumului urban global.

În plus, LCA a fost aplicată pentru a evalua impactul unui set selectat de acțiuni pilot (a se

vedea Caseta 6 de mai jos).

Evaluarea ciclului de viață (LCA) este o metodologie standardizată la nivel internațional (ISO 1404061 și 1404462), ce cuantifică impactul potențial asupra mediului asociat produselor

și serviciilor. LCA permite identificarea beneficiilor și a impactului asupra mediului,

compromisurile și oportunitățile de îmbunătățire, luând în considerare întregul ciclu de viață al unui produs, proces sau serviciu, de la „leagăn” la „mormânt” (sau „leagăn până la

leagăn” în cazul sistemelor circulare). LCA ia în considerare cerințele și potențialele efecte asupra mediului asociate cu toate etapele ciclului de viață ale unui produs: de la

achiziționarea de materii prime, prelucrarea, producerea, distribuția, utilizarea, reparația și întreținerea materialelor și eliminarea sau reciclarea materialelor.

Conform standardelor ISO 14040 și ISO 14044, o LCA trebuie să urmeze o LCA pentru un

produs ce constă în mod obișnuit dintr-o LCA pentru un produs constând de obicei din patru etape iterative:

(1) definirea domeniului de aplicare și a scopului, (2) inventarul ciclului de viață (LCI),

(3) evaluarea impactului ciclului de viață (LCIA) și

(4) interpretarea rezultatelor.

61 ISO 14040:2006 - https://www.iso.org/standard/37456.html 62 ISO 14044:2006 - https://www.iso.org/standard/38498.html

http://www.iso.org/standard/37456.html

http://www.iso.org/standard/38498.html

69-



REFERINȚE

Important de notat este că o LCA nu are „limite de sistem bine definite” (Haberl, 2016). În

schimb, atunci când se definește domeniul de aplicare și scopul analizei, cercetătorul decide care procese trebuie incluse sau excluse din evaluare. Trebuie incluse procesele cu

un impact semnificativ asupra rezultatelor globale, pot fi excluse cele cu efect marginal. Categoriile de impact utilizate frecvent în LCA includ ((Haberl, 2016):

• Potențialul de încălzire globală (GWP)

• Acidificarea

• Eutrofizarea • Formarea oxidantului fotochimic

• Eco-toxicitatea acvatică / terestră

• Toxicitatea umană

• Utilizarea energiei

• Utilizarea resurselor abiotice • Utilizarea resurselor biotice

• Epuizarea stratului de ozon

• Utilizarea terenului

În ceea ce privește metabolismul urban, abordările bazate pe MFA furnizează date privind

fluxurile care trec prin limitele definite ale unei zone urbane, care au cerințe de resurse și impacturi asupra mediului care pot apărea în interiorul sau în afara zonei urbane (Pincetl

et al., 2012). Există necesitatea ca metodele și cadrele metabolismului urban să depășească fluxurile de resurse către cerințele globale de resurse și impactul asupra

mediului asociat metabolismului urban, iar mai multe studii au recomandat aplicarea LCA în acest context, pentru a ține seama de impacturile directe și indirecte asociate cu

consumul urban, de la nivel local, la nivel regional și global (Ramaswami et al., 2008; Minx et al., 2011; Chester et al., 2012; Pincetl et al., 2012; Goldstein et al., 2013; Beloin-Saint-

Pierre et al., 2017). Prin combinarea MFA și LCA, studiile privind metabolismul urban pot oferi o mai bună înțelegere a fluxurilor fizice și a infrastructurii care caracterizează

sistemele urbane, precum și a impactului lor asupra mediului și sănătății, care este esențial pentru sprijinirea procesului decizional (Chester et al., 2012; Pincetl et al., 2012).

Beloin-Saint-Pierre, D., Rugani, B., Lasvaux, S. et al. (2017) O analiză a studiilor privind metabolismul urban

pentru a identifica alegeri metodologice cheie pentru armonizarea și implementarea viitoare. Journal of

Cleaner Production 163: S223-S240. doi: 10.1016/j.jclepro.2016.09.014

Chester, M., Pincetl, S. and Allenby, B. (2012) Evitarea comportamentelor neintenționate prin integrarea evaluării impactului asupra ciclului de viață cu metabolismul urban. Opinia curentă privind sustenabilitatea

mediului 4: 451-457. doi: 10.1016/j.cosust.2012.08.004

Goldstein, B., Birkved, M., Quitzay, M.-B. and Hauschild, M. (2013) Cuantificarea metabolismului urban prin cuplarea cu cadrul de evaluare a ciclului de viață: dezvoltarea conceptului și studiu de caz. Environmental

Research Letters 8 035024. doi: 10.1088/1748-9326/8/3/035024

Minx, J.; Creutzig, F.; Medinger, V.; Ziegler, T.; Owen, A.; Vbaiocchi, G. (2011) Dezvoltarea unei abordări pragmatice pentru evaluarea metabolismului urban în Europa: un raport către Agenția de Mediu. Pregătit

de Technische Universität Berlin și Stockholm Environment Institute, Climatecon Working Paper 01/2011,

Technische Universität Berlin.

Pincetl, S., Bunje, P. and Holmes, T. (2012) O metodă de metabolism urban extins: spre o abordare sistemică pentru evaluarea proceselor și cauzelor energetice urbane. Amenajarea teritoriului și urbanism

107: 193-202. doi: 10.1016/j.landurbplan.2012.06.006

Ramaswami, A., Hillman, T., Janson, B. et al. (2008) O metodologie hibridă a ciclului de viață bazată pe cerere, pentru inventarele de gaze cu efect de seră la scară urbană. Environmental Science & Technology

42 (17): 6455-6461 doi: 10.1021/ es702992q

70-



PENTRU APROFUNDARE

Citiți CASETA 4 pentru o prezentare

generală a studiului LCA efectuat pentru

LEIRIA. Citiți CASETA 5 pentru o prezentare

generală a rezultatelor aplicațiilor LCA

pentru acțiunile pilot

Din perspectiva strategiilor de prevenire și gestionare a deșeurilor care vizează îmbunătățirea durabilității și circularității sistemelor urbane, deșeurile solide municipale (DSD) ar trebui văzute ca o resursă pentru produsele viitoare. Cu toate acestea, de multe

ori nu există o „soluție optimă” clară pentru toate părțile interesate, din cauza multitudinii așteptărilor lor, a numeroaselor alternative tehnologice pentru procesele de

tratament și a interacțiunilor dintre acestea. Într-o economie circulară, interacțiunile pot merge chiar dincolo de sectorul de tratare a deșeurilor și includ domenii precum

agricultura, conversia energiei și producția de produse.

Complexitatea tuturor acestor considerații necesită „o abordare globală, sistemică, orientată spre scop, bazată pe cunoașterea aprofundată a comportamentului sistemului și

capabilă să furnizeze informații fiabile cu privire la modul în care pericolele de mediu pot fi reduse și resursele potențiale maximizate” (Arena, 2014).

Unele dintre cunoștințele aprofundate necesare pot fi obținute din LCA pentru diferite etape definite în sistemul de gestionare a deșeurilor în cauză. LCA furnizează un

instrument adecvat pentru sprijinirea deciziilor de mediu, ajutând la analizarea și înțelegerea diferitelor opțiuni pentru aceiași pași. O LCA poate fi efectuată pentru

sistemele de gestionare a deșeurilor în două moduri. Există fie instrumente LCA pentru deșeuri specifice, fie instrumente LCA pentru produse standard. Cu toate acestea, practic,

aceeași metodologie generică LCA poate fi utilizată în ambele cazuri.

Instrumentul LCA selectat servește modelării performanței de mediu a unui sistem de

gestionare a deșeurilor dat, oferind informații detaliate cu privire la următoarele aspecte: • Emisii legate de compoziția elementară a deșeurilor.

• Performanța de mediu pentru gestionarea unei compoziții fracționare a deșeurilor variabile.

• Emisii dependente de performanța operațională a unui proces de tratare a deșeurilor. • Compensarea emisiilor cu alte sisteme.

• Limite flexibile ale sistemului.

• Determinarea inventarului ciclurilor de viață (LCI) a unui sistem integrat de gestionare a

deșeurilor. (parțial modificată conform Gentil, 2010).

Când privim diferite alternative (tehnologice) pentru un sistem de gestionare a deșeurilor dorit, modelele LCA sunt utilizate frecvent pentru comparație. LCA-urile sunt de obicei

concepute și executate de către experți, respectiv profesioniști sau organizații de afaceri, cercetători din universități sau din departamente de cercetare și dezvoltare ale

companiilor.

71-



TESTIMONIAL

REFERINȚE DE PE INTERNET ȘI DIN LITERATURA DE SPECIALITATE

Platforma europeană privind evaluarea ciclului de viață:

http://ec.europa.eu/environment/ ipp/lca.htm

Arena, U., Di Gregorio, F. 2013. Planificarea managementului deșeurilor pe baza

analizei fluxului de substanțe. Resurse, Conservare și Reciclare, 85, 54-66

Gentil, E., Damgaard, A. Hauschild, M., Finnveden, G., Eriksson, O., Thorneloe, S.,

Kaplan, P., Barlaz, M., Muller, O., Matsui, Y., Ii, R., Christensen, T. 2010. Modele

pentru evaluarea ciclului de viață a deșeurilor: revizuirea ipotezelor tehnice.

Managementul deșeurilor, 30, 2636-2648

Haberl, H., Fischer-Kowalski, M., Krausmann, F., Winiwarter, V. (Eds.) 2016.

Ecologie socială - Relații societate-natură în timp și spațiu. Springer, Elveția

Turner, D., Williams, I., Kemp, S. 2016. Analiza fluxului de materiale combinate și

evaluarea ciclului de viață ca instrument de sprijin pentru luarea deciziilor

privind gestionarea deșeurilor solide. Journal of Cleaner Production, 129, 234-24

Cu toate acestea, factorii de decizie și alte părți interesate pot utiliza rezultatele pentru a

lua decizii informate și bazate pe știință.

CASETA 3 Modelul Forțe motrice – Presiuni – Stare – Impact – Răspuns pentru

Gestionarea Deșeurilor (DPSIR-W)

José Jorge Espí Gallart, Manager de Proiect la Unitatea

pentru Sustenabilitate a EURECAT

„Metodologia DPSIR (Forțe motrice, Presiuni, Stare, Impact) și

instrumentul DPSIR-W special dezvoltat în cadrul UWINS au permis introducerea sferei sociale în definirea, prioritizarea și

punerea în aplicare a acțiunilor pilot desfășurate în cadrul proiectului. DPSIR-W este definit ca un cadru cauzal ce

descrie interacțiunile dintre societate și mediul înconjurător legate de gestionarea deșeurilor. Aceasta este o abordare

deosebit de interesantă, deoarece consideră că interrelația dintre toate aceste elemente nu se referă doar la starea

ecosistemelor, dar și la bunăstarea și sănătatea oamenilor.

http://ec.europa.eu/environment/

72-



Lucrarea dezvoltată s-a axat pe stabilirea unui cadru care să traducă preocupările

specifice legate de gestionarea deșeurilor în cele cinci componente ale modelului DPSIR. Analizând aceste componente în timpul agorei la fața locului și bazat pe

discuțiile purtate, acest instrument a permis asistenților înșiși să definească și să precizeze cele mai importante soluții care fac parte din WMSP în fiecare

municipalitate”.

Scopul instrumentului

Instrumentul Forțe motrice – Presiuni – Stare – Impact – Răspuns pentru Gestionarea

Deșeurilor (DPSIR-W) este un model care descrie interacțiunile dintre societate și

mediul înconjurător în ceea ce privește gestionarea deșeurilor și ajută la selectarea și definirea strategiilor care urmează să fie implementate în WMSP. Instrumentul se

bazează pe o perspectivă holistică și permite factorilor locali de decizie, tehnicienilor și actorilor sociali să înțeleagă provocările legate de gestionarea deșeurilor, inclusiv

cele sociale, și să le introducă în planificarea generală privind deșeurile.

Printr-un proces de învățare prin colaborare, legăturile dintre diferitele perspective ale

unor diverși profesioniști și sectoare pot fi detaliate și reflectate în model.

Obiective

• Crearea unui model sistemic și holistic care să sporească scopul și sfera de aplicare a fiecărui WMS; • Să ofere cetățenilor posibilitatea de a participa la procesele WMS prin abordări participative;

• Pentru o mai bună abordare a eficacității implementării WMSP, precum și a oportunității de a

defini soluțiile într-o manieră mai bună.

Sfera de aplicare

Instrumentul are 3 etape principale: 1. Definirea principalelor priorități care trebuie abordate în WMSP. Modelul DPSIR-W

permite analiza și rafinarea strategiilor; în consecință, principalele priorități trebuie

să fie cunoscute ca punct de plecare. În legătură cu aceasta, sunt stabilite în același timp obiectivele care trebuie îndeplinite pentru fiecare dintre priorități.

2. Selectarea factorilor cheie și a conexiunilor pentru prioritatea sau strategia

abordate. Acest proces permite determinarea eficacității măsurilor posibile; fiecare aspect inclus pe model este analizat în termeni de relevanță pentru prioritate în sine

și pentru managementul deșeurilor în ansamblu. Prin urmare, analiza acoperă cele cinci categorii DPSIR:

3. Evaluarea rezultatelor și redefinirea răspunsurilor. Pasul final este integrarea aspectelor analizate pentru dezvoltarea ulterioară a strategiei abordate, în principal în sensul creării / modificării / ameliorării detaliilor răspunsurilor, ce pot fi

considerate la acest pas ca fiind acțiunile ce urmează a fi implementate în noul WMSP.

73-




DPSIR-W completează abordarea UM, adăugând componenta socială în analiză. În timp

ce UM descrie interacțiunile sistemelor naturale și umane în anumite regiuni, DPSIR-W descrie interacțiunile dintre societate și mediul înconjurător.

În plus, contribuțiile valoroase de la diferiți factori interesați permit definirea unui set de răspunsuri (respectiv acțiuni ce urmează a fi implementate în WMSP) ce pot fi

integrate într-o abordare complet aliniată.

Implicarea părților interesate în implementarea instrumentului

Instrumentul este conceput pentru a fi aplicat de către tehnicianul municipal sau

consultanții responsabili de crearea WMSP, în colaborare cu toți actorii principali implicați: factorii de decizie politică, tehnicienii și părțile sociale interesate, cum ar fi

ONG-urile, asociațiile de cartier, grupurile de presiune socială etc.

Pentru a facilita replicarea instrumentului, detaliile aplicării instrumentului DPSIR-W în Manresa, Spania, sunt explicate mai jos.

Etapa 1: prioritățile WMSP. Ca rezultat al agorelor anterioare, prioritățile identificate au inclus:

1: Îmbunătățirea unităților urbane pentru colectarea deșeurilor; 2: Îmbunătățirea colectării deșeurilor sortate, în special în ceea ce privește fracțiunea de

deșeuri organice; 3: Creșterea gradului de conștientizare a mediului pentru a schimba obiceiurile

cetățenilor;

4: Prevenirea și economia circulară;

5: Îmbunătățirea colectării deșeurilor de la producătorii mari de deșeuri.

Analiza celor 5 priorități a fost realizată pe parcursul a două întâlniri, cu participarea a 8, respectiv 5 persoane.

Pentru fiecare prioritate, întregul proces propuse de modelul DPSIR-W a fost urmat punct cu punct. În mod indicativ, rezultatele în legătură cu Prioritatea 1 sunt descrise

mai jos. În cadrul acestei priorități au fost definite șase obiectivee: a) Gruparea containerelor în unități singulare și în spații adecvate; b) Îmbunătățirea accesului la

tomberoane și la zonele de colectare; c) Reducerea numărului de containere în oraș; d) Dezvoltarea unui test pilot din ușă în ușă și a unui sistem de beneficii legat de

implementarea reciclării e) Îmbunătățirea percepției generale a infrastructurii pe baza valorilor estetice și f) Modernizarea capacităților tehnologice ale unităților.

Etapa 2 și 3. Factori cheie și răspunsuri. Au fost definite conexiunile, precum și interrelațiile pentru prioritatea abordată și obiectivele aliniate. În același timp,

74-



răspunsurile au fost evaluate și redefinite. Pentru finalizarea acestor două etape au

fost necesare trei întâlniri suplimentare.

Principalele forțe motrice din Manresa au fost sectoarele de transport și depozitare (acestea posedă unități de gestionare a deșeurilor) împreună cu activitățile

profesionale, științifice și tehnice care au loc în oraș. Pe de altă parte, factorii sociali

determinanți ce acționează ca un catalizator pentru o schimbare în WPMS și crearea de infrastructuri îmbunătățite au inclus grupuri de interes locale, organizații

neguvernamentale și comunități de cartier a căror influență asupra autorităților locale s-a observat a fi notabilă. La fel de importantă este orografia orașului, care, împreună

cu faptul că multe districte din Manresa prezintă complicații din cauza vechimii lor, constituie un important factor de condiționare, ce nu a putut fi ignorat.

Analiza a permis selectarea unei serii de răspunsuri preliminare bazate pe forțele

motrice. Dezvoltarea și consolidarea politicilor existente, a legislației, a restricțiilor și a liniilor directoare privind gestionarea deșeurilor, care vizează reducerea generării de

deșeuri, au fost considerate cele mai promițătoare. Acestea ar include:

• Educație ecologică, inclusiv formare, demonstrații și broșuri, cum ar fi ghidurile de utilizare a infrastructurii;

• Politici care urmăresc îmbunătățirea accesului egal la serviciile de deșeuri în rândul populației prin eliminarea barierelor din calea accesului la instalațiile de gestionare a

deșeurilor;

Pentru a asigura implementarea eficientă a răspunsurilor propuse, au fost identificate

trei instrumente de sprijin pentru luarea deciziilor ca fiind necesare: • Îmbunătățirea analizei de vizualizare și geospațiale a punctelor de generare a

deșeurilor și a infrastructurilor de tratare din Manresa; • O analiză cost-beneficiu pentru orice acțiune de gestionare a deșeurilor definită;

• O schemă proactivă numită „RECICLEAZĂ ȘI CÂȘTIGĂ”, ce ar constitui un element-

cheie al programului și ar răspunde factorului determinant al comportamentului uman.

În ceea ce privește presiunile, activitatea umană și comportamentul ce necesită

schimbări în cadrul WPMS din Manresa au fost identificate ca un efect cheie. Principala

a fost zgomotul generat de transport și de colectarea deșeurilor. Schimbările climatice au fost, de asemenea, legate de acest factor, care, la prima vedere, poate părea puțin

uimitor până nu se realizează faptul că în cartierele mai sărace rezidenții adesea nu dispun de aer condiționat sau nu au capacitatea financiară de a plăti facturi mari la

electricitate și, prin urmare, sunt forțați să țină ferestrele deschise noaptea. În ceea ce privește comportamentul uman, principalii factori determinanți au fost influența

unor factori cum ar fi statrea cartierului, practicile de menaj, obiceiurile de reciclare, utilizarea resurselor personale, precum și nivelul de îngrijorare personală. În

consecință, a fost identificat un răspuns cheie în îmbunătățirea percepției obligațiilor sociale și civice pentru creșterea responsabilității și conștientizării. S-a decis

planificarea unei campanii adresate consolidării comportamentului pozitiv pentru a reduce generarea de deșeuri necontrolate și eliminarea inadecvată a deșeurilor.

75-



Din perspectivă ecologică, răspunsurile bazate pe presiuni au implicat îmbunătățirea utilizării terenurilor și a dezvoltării infrastructurii, împreună cu inovația tehnologică

(abordarea economiei circulare ar fi consolidată pe măsură ce s-au dezvoltat noi utilizări pentru deșeuri). Acest lucru ar implica zonarea utilizării terenurilor,

construcția de instalații specifice și desemnarea anumitor zone cu acces restricționat.

În cazul lui Manresa, nu a putut fi detectat nici un efect direct al mediului fizic asupra

stării umane. Nici circumstanțele, nici dimensiunea populației nu pot fi descrise ca afectând statutul economic sau social al fiecăruia sau relațiile stabilite între părțile

interesate distincte. Atenția a fost, prin urmare, mutată spre mediul construit ca obiect al schimbării. În acest aspect, planificarea urbană a ajuns în prim plan, având în

vedere factori precum infrastructurile de gestionare a deșeurilor, posibile zone verzi, orografia locală și arhitectura.

În cele din urmă, Impact ar fi definit de acele oportunități rezultate din eliberarea

spațiului pentru utilizări noi (de ex. eliminarea zonelor de containere facilitând mai multe locuri de parcare). Un program educațional coerent, menit să crească gradul de

conștientizare ecologică și vizualizarea publică a unei infrastructuri îmbunătățite a deșeurilor, ar trebui să sprijine această oportunitate. Mai multe oportunități de

agrement au fost considerate, de asemenea, ca făcând parte din impactul așteptat, care ar include un efect pozitiv asupra bunăstării umane din cauza creșterii activității

economice, a bunăstării culturale și sociale îmbunătățite și a unui model comportamental consolidat ca urmare a utilizării corespunzătoare a infrastructuri

propuse. Condițiile fizice și sociale îmbunătățite sporesc un sentiment de apartenență, o mândrie în comunitatea unuia, care susține continuitatea unui comportament social

îmbunătățit. Răspunsurile bazate pe impact identificate de echipa din Manresa au constat în observații la fața locului, care ar permite înțelegerea în continuare a

problemelor cauzate de infrastructurile de deșeuri și elaborarea unui sistem prin care să se ofere compensații financiare în schimbul utilizării adecvate a instalațiilor de

gestionare a deșeurilor, împreună cu un plan de plată în funcție de generare. Pentru a analiza pe deplin rezultatele acestei priorități în Manresa, succesul deciziilor puse în

aplicare ar fi monitorizat utilizând atât indicatori de mediu, cât și oameni de bunăstare, susținuți de sondaje, sondaje de opinie, evaluarea pieței și observațiile din

teren menționate mai sus.

Concluzii

Aplicarea DPSIR în cadrul proiectului UrbanWINS și prin toate orașele pilot implicate a demonstrat puterea instrumentului pentru dezvoltarea WMS. Instrumentul s-a dovedit a

fi extrem de util pentru tehnicienii municipalității implicați în planificarea gestionării deșeurilor, care uneori se ocupă de aspectele sociale într-un mod nediferențiat, în

ciuda faptului că acestea sunt complexe și diferite în fiecare suburbie.

Potrivit tehnicienilor UrbanWINS pentru orașele pilot, perspectiva holistică a DPSIR,

care aduce o colaborare cu diferite departamente și părți interesate, includerea perspectivei sociale care permite găsirea de noi soluții și subiecte care nu sunt

76-



Motivare și domeniu de aplicare

Bazându-se pe datele referitoare la fluxurile urbane furnizate de modelul UMAn, LCA

este aplicată pentru estimarea impactului asupra mediului înconjurător al ciclului de viață asociat consumului în Leiria, Portugalia.

În esență, impactul este estimat pentru o selecție de produse, reprezentative pentru

consumul urban. Deoarece este avută în vedere o perspectivă de consum, impactul este

estimat pentru produsele consumate de locuitorii din Leiria, în timp ce impacturile asociate cu extracția, producția sau fabricarea produselor exportate sunt excluse.

Obiective

• Estimarea impactului asupra mediului asociat consumului în Leiria;

• Dezvoltarea unui model care să integreze LCA și modelul UMAn pentru a oferi o

imagine mai aprofundată a impactului asupra mediului asociat metabolismului urban; • Să sprijine procesul de luare a deciziilor ajutând la identificarea punctelor fierbinți,

oportunități de îmbunătățire și potențiale compromisuri în strategiile de reducere

CASETA 4 Estimarea impactului consumului în ciclul de viață în Leiria

acoperite până în acel moment, precum și procesul foarte precis facilitează

dezvoltarea planului de gestionare a deșeurilor sunt principalele avantaje pe care le

aduce DPSIR-W.

Resurse

Pentru mai multe informații, consultați următorul document: „UrbanWINS D1.2: Evaluarea factorilor determinanți și a efectelor strategiilor și politicilor de prevenire și

gestionare a deșeurilor” disponibil aici: https://www.urbanwins.eu/wp-content/ uploads/2018/02/UrbanWins_D1-2_Assessment-of-determinants-and-effects-of-waste-

prevention-and-policies.pdf

Referințe externe:

• Agenția Europeană de Mediu (AEM). 2005. Utilizarea sustenabilă și gestionarea

resurselor naturale. Raportul AEM nr. 9/2005, Copenhaga: Agenția Europeană de

Mediu, 72 pp. • Bradley, P., Yee, S. 2015. Utilizarea cadrului DPSIR pentru dezvoltarea unui model

conceptual: Document de suport tehnic. Agenția pentru Protecția Mediului din SUA, Biroul de Cercetare și Dezvoltare, Divizia Ecologie Atlantică, Narragansett, RI.

EPA/600/R-15/154. • Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). 2007. Perspective

globale privind mediul GEO4, Nairobi și Valletta. www.unep.org/geo/geo4/

(21/07/2017)

http://www.urbanwins.eu/wp-content/


http://www.unep.org/geo/geo4/

http://www.unep.org/geo/geo4/

77-



a impactului asupra mediului asociat fluxurilor urbane.

Metode

Abordarea constă în principal în trei etape:

1. Analiza rezultatelor modelului UMAn pentru consum și selectarea produselor reprezentative pentru care se realizează LCA;

2. Selectarea inventarelor ciclului de viață relevant pentru fiecare produs reprezentativ în bazele de date și literatura de specialitate și identificarea proceselor critice

pentru care sunt modelate date specifice locale sau naționale (de ex., amestecul de furnizare a energiei electrice, cerințele de transport);

3. Cuantificarea impactului potențial asupra mediului asociat fiecărui produs

(evaluarea impactului ciclului de viață) și extrapolarea la consumul urban total.

Impactul global al consumului urban pe parcursul unui an (2013) este estimat pentru următoarele categorii de impact intermediar: energia primară neregenerabilă (NRE)

bazată pe metoda cumulativă a cererii de energie (CED) (Hischier et al., 2010); emisiile

de gaze cu efect de seră (GES) utilizând metoda IPCC pentru un orizont de timp de 100 de ani (IPCC 2014); eutrofizarea marină (ME) și eutrofizarea apelor dulci (FE), calculată

pe baza modelului EUTREND, în ReCiPe (Goedkoop et al., 2009); și acidifiere (AC) și eutrofizare terestră (TE) utilizând modelul excedentului acumulat (Seppälä et al.,

2006).


LCA completează abordarea UM, depășind fluxurile materiale și estimând impactul lor

potențial asupra mediului. Aceste cunoștințe sunt deosebit de relevante pentru o mai bună informare a procesului decizional, deoarece fluxurile materiale mai mari ar putea

să nu fie cele mai relevante din punct de vedere al impactului asupra mediului.

Concluzii

Combinarea LCA cu modelul UMAn pentru estimarea impactului asupra mediului al

consumului urban, în cadrul proiectului UrbanWINS și prin aplicarea lui în Leiria, a demonstrat relevanța estimării fluxurilor materiale, dar și impactul lor potențial asupra

mediului pentru informarea procesului decizional. Modelul poate contribui la identificarea oportunităților de îmbunătățire a reducerii impactului asupra mediului

asociat fluxurilor urbane, precum și la posibila schimbare a problemelor și compromisuri în strategiile de atenuare.

Referințe externe:

• García-Guaita, F., González-García, S., Villanueva-Ref, P. et al. (2018) Integrarea

metabolismului urban, a analizei fluxului de materiale și a evaluării ciclului de viață în evaluarea de mediu a orașului Santiago de Compostela. Orașe sustenabile și

societatea 40: 569-580.

78-



Scopul LCA

Abordarea holistică oferită de LCA este adecvată pentru determinarea fezabilității unui

produs, proces sau serviciu pe tot parcursul ciclului său de viață, de la extracția resurselor naturale, prelucrare, utilizare, întreținere și gestiune până la sfârșitul

duratei sale de viață. LCA sunt pregătite pe baza standardelor ISO privind LCA 14040: 2006 și 14044: 2006 și a recomandărilor stabilite în Manualul ILCD publicat de Comisia

Europeană [1][2].

Domeniul general de aplicare a studiilor LCA privind acțiunile pilot, în plus față de avantajele și dezavantajele de mediu ale acțiunilor specifice, este cel de a demonstra

potențialul studiilor LCA ca instrument de sprijin în proiectarea, implementarea și executarea WMSP.

Pe baza priorităților și a acțiunilor pilot implementate în proiectul UrbansWINS, LCA

CASETA 5 Evaluarea ciclului de viață (LCA) aplicată pentru evaluarea impactului

unui set selectat de acțiuni-pilot

doi:10.1016/j.scs.2018.04.027 • Goedkoop, M., Heijungs, R., Huijbregts, M. et al. (2009) ReCiPe. O metodă de

evaluare a impactului ciclului de viață ce cuprinde indicatori armonizați de categorie

la nivel intermediar și la nivel final. Raportul 1 al ediției 1: Caracterizare, 1–132. Preluat de la http://publication/uuid/F2E6AB20-5106-408B-AE9A-7005578437C6

• Goldstein, B., Birkved, M., Quitzay, M.-B. și Hauschild, M. (2013) Cuantificarea metabolismului urban prin cuplarea cu cadrul de evaluare a ciclului de viață: dezvoltarea conceptului și studiu de caz. Environmental Research Letters 8 035024.

doi: 10.1088/1748-9326/8/3/035024 • Hischier, R., Weidema, B., Althaus, G.-J. et al. (2010) Implementarea metodelor de

evaluare a impactului ciclului de viață. Raportul ecoinvent nr. 3, v2.2. Dübendorf:

Centrul Sweiss pentru inventarele ciclului de viață. • IPCC (2014) Schimbările climatice 2014: Raport de sinteză. Contribuția grupurilor de

lucru I, II și III la cel de-al cincilea raport de evaluare al Grupului interguvernamental

privind schimbările climatice [Core Writing Team, R.K. Pachauri and L.A. Meyer (eds.)]. IPCC, Geneva, Elveția, 151 pp.

• Rosado , L., Kalmykova, Y., Patrício, J. (2016) Profilul metabolismului urban. O analiză

empirică a caracteristicilor fluxurilor materiale din trei zone metropolitane din Suedia. Journal of Cleaner Production 126: 206-217. doi:

10.1016/j.jclepro.2016.02.139 • Seppälä, J., Posch, M., Johansson, M., și Hettelingh, J.-P. (2006) Factori de

caracterizare dependenți de țară pentru acidifiere și eutrofizare terestră pe baza

excedentului acumulate ca indicator de categorie de impact. The International

Journal of Life Cycle Assessment, 11(6), 403–416. doi:10.1065/lca2005.06.215

http://publication/uuid/F2E6AB20-5106-408B-AE9A-7005578437C6

79-



au fost aplicate următoarelor acțiuni: • București: Dezvoltarea unui sistem integrat de colectare separată „zero deșeuri” în

restaurantele din București.

• Torino: zero deșeuri H2O pentru creșterea consumului de apă potabilă și pentru reducerea ambalajelor din plastic.

• Sabadell: Serviciul public de cesiune de tacâmuri pentru a reduce produsele de unică

folosință.

Informații detaliate despre aceste acțiuni pot fi găsite în livrabilul 5.2 despre planurile de evaluare a orașelor pilot.

Obiective

• Evaluarea avantajelor și dezavantajelor legate de mediu ale acțiunilor pilot selectate.

• Stabilirea punctelor fierbinți de mediu, respectiv definirea factorilor cheie ce

influențează performanța de mediu a acțiunilor pilot, cu scopul de a oferi recomandări pentru îmbunătățirea acestuia.

• Compararea acțiunilor pilot implementate în ceea ce privește impactul asupra mediului în raport cu acțiunile actuale sau alternative dezvoltate în orașe.

• Furnizarea de date cantitative pentru a sprijini implicarea cetățenilor în noile acțiuni.

• Demonstrarea beneficiilor utilizării metodologiei LCA la nivel de oraș.

Domeniu de aplicarea

LCA se va realiza folosind o abordare „de la leagăn până la mormânt”, pentru a oferi o imagine globală a acțiunilor pilot. LCA se concentrează pe trei aspecte ale ciclului de

viață: producția (extracția, producția și transportul tuturor materiilor prime), faza de utilizare în care se vor desfășura acțiunile pilot, precum și stadiul final al vieții, luând

în considerare tratamentul deșeurilor asociate bunurilor de capital contabilizate.

Studiile privind LCA se vor axa pe beneficiile de mediu derivate din aplicarea acțiunilor

pilot, cum ar fi valorificarea diferitelor fracțiuni de deșeuri, reducerea ambalajelor din plastic și a produselor de unică folosință sau mai puține transporturi datorită numărului

de sticle de plastic nefolosite.

Această abordare poate fi aplicată pentru evaluarea performanței de mediu,

concentrându-se asupra emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG), a unui WMSP și compararea acestuia cu sisteme alternative pentru a evalua potențialul eficacității

diferitelor măsuri ale politicii în domeniul deșeurilor. Studiile anterioare privind LCA au concluzionat că metodologia LCA este un instrument puternic de luare a deciziilor

atunci când este aplicat sectorului de gestionare a deșeurilor, deoarece poate lua în considerare atât condițiile specifice amplasamentului, cât și oportunitățile de

îmbunătățire [3]. Un sistem durabil de gestionare a deșeurilor necesită o abordare multidisciplinară și, prin urmare, este necesar să se adopte o viziune holistică a

sistemului [4].

80-



Dezvoltarea metodologiei LCA la nivel de oraș poate fi rezumată în următoarele contribu

ții:

• Aplicarea abordării LCA pentru evaluarea unui flux complex de deșeuri la nivel de oraș. • Utilizarea în mod nou a datelor privind deșeurile disponibile public pentru a modela în

mod cuprinzător fluxurile de deșeuri prin sistem. • Furnizarea de informații pentru factorii de decizie politică cu privire la eficacitatea

potențială a măsurilor de politică în domeniul deșeurilor.

• Asistența acordată autorităților locale în identificarea WMSP optimă.


LCA completează abordarea UM, concentrându-se asupra fluxurilor urbane care intră și

ies din oraș (din punct de vedere calitativ) și a impactului unui set selectat de acțiuni pilot, care furnizează în mod indirect informații despre metabolismul său urban. În

timp ce UM descrie interacțiunile sistemelor naturale și umane în regiuni specifice, LCA cuantifică beneficiile și presiunile asupra mediului legate de bunuri și servicii pentru a

obține îmbunătățiri, luând în considerare întregul ciclu de viață al unui produs, proces sau serviciu. În acțiunile planificate, LCA va oferi un scor cantitativ din impactul asupra

mediului derivat din reducerea intrărilor pentru ambalaje și tacâmuri, fluxurile în UM.

Implicarea părților interesate în evaluarea ciclului de viață al acțiunilor pilot

Părțile implicate în aceste implementări depind de fiecare acțiune pilot (descrisă în livrabilul 5.2). Cu toate acestea, principalele părți interesate implicate sunt factorii de

decizie politică, tehnicienii și părțile interesate din societate, cum ar fi cetățenii, asociațiile, grupurile de presiune socială etc.

Interpretarea rezultatelor obținute din studiile LCA ar putea fi reprodusă de orașele-

pilot UrbanWINS și de alte orașe interesate să elaboreze și să pună în aplicare planuri strategice inovatoare și durabile pentru prevenirea și gestionarea deșeurilor.

Concluzii

LCA sprijină tehnicianul din municipalități pentru a stabili, implementa și evalua planurile locale de acțiune strategică selectate, cu accent special pe implicarea

cetățenilor în fiecare acțiune. În termeni generali, LCA va contribui la consolidarea sustenabilității pe termen lung a planurilor strategice inovatoare și durabile pentru

prevenirea și gestionarea deșeurilor. Aplicarea metodologiei LCA va garanta progresul către modele de producție și consum mai sustenabile, împreună cu îmbunătățirea

recuperării și reciclării deșeurilor.

Resurse

81-



Obiectivul comun al studiilor generale privind LCA a fost de a calcula principalele

efecte asupra mediului furnizate de noile acțiuni în fața situațiilor de referință. Rezultatele au demonstrat beneficiile ecologice ale tuturor acțiunilor în aproape toți

vectorii de mediu. Datorită acestui fapt, au fost utilizate rezultate pentru ca diferitele municipalități să sprijine îmbunătățirea, implementarea și replicarea acestor acțiuni.

Evaluările LCA pentru trei acțiuni pilot au fost următoarele: • Sabadell: serviciul municipal de

cesiune pentru tacâmuri durabile (până la 250 de persoane pe eveniment) pentru reducerea produselor de unică folosință la evenimentele orașului.

• București: implementarea punctelor de colectare separată în evenimentele principale (concerte, piața de Crăciun).

• Torino: instalarea unei fântâni cu robinet de apă răcită într-un birou municipal. Profilul de mediu al acțiunii a fost comparat cu sursa actuală de apă, o mașină de distribuție cu apă îmbuteliată în sticle din

plastic.

CASETA 6 Evaluarea ciclului de viață (LCA) pentru acțiunile pilot din orașele

Sabadell, București și Torino

Pentru mai multe informații, consultați următoarele documente:

• UrbanWINS D2.2: Ghidul Metabolismului Urban.

• UrbanWINS D5.2: Planurile de Evaluare a Orașelor Pilot.

Referințe externe:

[1] E.N. „ISO 14040” Managementul mediului - Evaluarea ciclului de viață - Principii și

cadru. Organizația Internațională de Standardizare, Bruxelles, 2006.

[2] E.N. „ISO 14044” Managementul mediului - Evaluarea ciclului de viață - Principii și

cadru și linii directoare. Organizația Internațională de Standardizare, Bruxelles, 2006.

[3] Laurent, A.; Bakas, I.; Clavreul, J.; Bernstad, A.; Niero, M.; Gentil, E.; Hauschild, M.Z.; Christensen, T.H. Revizuirea studiilor LCA privind sistemele de gestionare a

deșeurilor solide- Partea I: Lecții învățate și perspective. Managementul deșeurilor 2014, 34, 573–588.

[4] Bing, X.; Bloemhof, J.M.; Ramos, T.R.P.; Barbosa-Pavoa, A.P.; Wong, C.Y.; Van der

Vorst, J.G.A.J. Provocările de cercetare în managementul logistic al deșeurilor

solide municipale. Managementul deșeurilor 2016, 48, 584–592.

82-



Ca indicativ, rezultatele principale din Sabadell calculate pe baza metodei europene

intermediare ReCiPe ca implementate în Simapro sunt rezumate în figura de mai jos. Studiile complete sunt descrise și pot fi găsite în Livrabilul 2.3.

Rezultatele din Sabadell arată o reducere a utilizării tacâmurilor multifuncționale în

aproape toate categoriile de impact asupra mediului evaluate. În mod specific, în ce privește potențialul de încălzire globală, s-au înregistrat reduceri de 25%. Studiul

afirmă că pentru furnizarea a 10000 de porții (aproximativ 50 de evenimente) în tacâmuri reutilizabile, se evită emisia de 350 Kg de CO2 echivalent.

Merită menționat faptul că contribuțiile din producția fiecărui articol de unică folosință depășesc contribuțiile din consumul de energie datorită procesului de spălare a vaselor

din sistemul reutilizabil, ceea ce duce la beneficiile generale ale sistemului reutilizabil comparativ cu cel de unică folosință.

Rezultatele din București arată că o strategie eficientă a planului de gestionare a deșeurilor solide (SWMP) reduce majoritatea impacturilor de mediu analizate în

comparație cu situația de referință, unde nu a fost implementată nicio infrastructură și nicio strategie dedicată pentru colectarea separată. Rezultatele LCA demonstrează că,

datorită noii strategii, cantitatea totală de deșeuri generate este redusă datorită măsurilor de prevenire comparativ cu anii precedenți (circa 3 Tn), iar în ansamblu

aproximativ 10 Tn au fost colectate separat în timpul programului pilot, ceea ce înseamnă și reducerea cu aproximativ 12 tone de CO2 echivalent. (reducerea până la

155%).

În cele din urmă, rezultatele din Torino arată un avantaj clar al instalării unei fântâni cu robinet de apă răcită pentru alimentarea cu apă potabilă la registratură. Pentru categoria

încălzirii globale, s-au înregistrat reduceri de 76%, ceea ce înseamnă un impact total evitat de aproximativ 61 kg de CO2 pe săptămână. În acest caz, rezultatele evidențiază

importanța reducerii sticlelor de plastic de unică folosință și sporirea utilizării sistemelor mai sustenabile.

În ansamblu, rezultatele LCA arată că o strategie eficientă a SWMP reduce marea parte a impactului asupra mediului analizat. Prin urmare, punerea în aplicare a metodologiei

LCA ar contribui la demonstrarea și promovarea strategiilor de prevenire și gestionare a deșeurilor care vizează îmbunătățirea sustenabilității sistemelor urbane. În

conformitate cu principiile economiei circulare, MSW poate fi văzută ca o resursă și nu ca o problemă.

83-



2.4 Cadre de planificare strategică

2.4.1 Natură și obiective

Informațiile puse la dispoziție în această sub-secțiune sunt derivate direct din experiențele

de dezvoltare a cadrului de politică realizate în cadrul programului UrbanWINS. Orașele pilot au fost ghidate și sprijinite pe parcursul unui proces de planificare care le-a

determinat să adopte un cadru de planificare strategică pentru prevenirea și gestionarea deșeurilor bazate pe principiile metabolismului urban.

Cadrul de planificare strategică (CPS) reprezintă o descriere exhaustivă a strategiei orașului pentru stabilirea priorităților și obiectivelor specifice care trebuie realizate prin

măsuri / acțiuni adecvate pentru a face sectorul resurselor / deșeurilor mai sustenabil. Este un instrument flexibil pentru o orientare pe termen lung, care permite introducerea

de informații suplimentare în planificarea tehnică și sprijinirea unei alocări eficiente a resurselor în fazele de planificare și între diferitele instrumente.

Obiectivele specifice ale CPS sunt următoarele:

• Să promoveze economia circulară și să reducă producția de deșeuri în oraș prin definirea

de politici adecvate;

• Să orienteze factorii de decizie politică în definirea obiectivelor strategice și a măsurilor

/ acțiunilor aferente pentru realizarea acestora în ceea ce privește consumul de resurse

și producția de deșeuri;

• Să pună la dispoziția municipalității un instrument de planificare ce poate fi folosit nu

numai în timpul proiectului UrbanWINS, dar și pentru alte raționamente și proiecte

legate de metabolismul urban, economia circulară și managementul deșeurilor și procesele de prevenire;

• Să stabilească și să testeze metodele de implicare a părților interesate care să ducă la

cota de responsabilități și angajament pentru planificarea politicilor urbane în sectorul

resurselor / deșeurilor.

Următorul paragraf descrie metodele și pașii adoptați pentru dezvoltarea CPS cu scopul de a oferi inspirație și îndrumare altor orașe din UE interesate să abordeze problemele de

prevenire și gestionare a deșeurilor din punct de vedere neconvențional, respectiv să le transforme într-o oportunitate pentru gestionarea resurselor urbane pentru a îmbunătăți

caracterul circular și pentru a reduce fluxurile de materiale (atât cele de intrare, cât și de ieșire) necesare pentru susținerea activităților orașului.

84-



PUNCT DE ATENȚIE

Cadrul de planificare strategică este

construit pe baza principiilor și abordărilor

descrise în capitolul 2.1 al acestui ghid

TESTIMONIAL COMISIA TEHNICĂ A PROIECTULUI URBANWINS

Livia Mazzà, Fondazione Ecosistemi, coordonatorul

Comisiei Tehnice a Proiectului UrbanWINS

După trei ani de muncă intensă, dialog permanent, așteptări mari, provocări, întâlniri fizice și online, zâmbete, discuții

mari și mici, suntem mândri și bucuroși să vedem că partenerii UrbanWINS și persoanele care le reprezintă au

construit ceva cu adevărat nou: o limbă comună și înțelegere între organizații, experți, factori de decizie, cercetători și

funcționari publici pe o temă complexă, cum ar fi cea a metabolismului urban. Fiecare dintre noi a trebuit să depună

eforturi și un pas înainte pentru a putea contribui la proiect cu propriile competențe într-un mod inovator și fructuos.

Sinergiile și dialogul pe care l-am stabilit la nivelul parteneriatului s-au reflectat în strategiile adoptate de

orașele și părțile interesate. Fără îndoială, a durat ceva timp pentru a da forma corectă activităților noastre, pentru a vedea rezultatele și pentru a deveni cu adevărat conștienți de ele, dar credem că este momentul în care este necesară o tranziție reală.

Schimbând mentalitatea noastră, schimbând modul în care privim lucrurile, capacitatea de a transfera cunoștințele și de a folosi noile cunoștințe necesită un efort

mare, dar toate sunt răsplătite atunci când vedeți că merită, pentru că răspunde nevoilor societății. UrbanWINS a avut un impact asupra proceselor de luare a deciziilor

la nivel local, a adus acțiuni și inovații în orașe pilot care reprezintă semințe pentru viitor, dar a stimulat și dezbaterea și deschiderea între lumea cercetării și factorii de

decizie și pe discipline.

Am pus la dispoziția factorilor de decizie indicatori utili pentru gestionarea resurselor și economia circulară la nivel local, am încurajat părților interesate din mediul urban

să își schimbe modurile de consum, am îmbunătățit circularitatea materialelor și a energiei la nivel urban, am făcut schimb de cunoștințe și practici în domeniile

metabolismului urban și al economiei circulare, am promovat noi modalități de implicare a părților interesate în deciziile privind gestionarea resurselor urbane: am

luat-o pe această cale și trebuie să continuăm.

85-



2.4.2 Metode și pași

CPS include și reia elementele care rezultă din procesul participativ pe care un oraș îl pune

în aplicare și din procesele interne relevante care se află în acest proces. Procesul de implicare a părților interesate în definirea conținutului CPS este descris în partea a treia a

Ghidului, în timp ce această secțiune se concentrează pe conținutul CPS și pe pașii urmăriți pentru construirea acestuia.

CPS are următoarea structură:

1. Profilul și imaginea generală a orașului. Această primă parte are scopul de a oferi o

imagine de ansamblu asupra profilului orașului și asupra stadiului actual al resurselor

naturale, utilizările terenurilor (mediul construit, infrastructurile etc.), date relevante din punct de vedere social și economic.

2. Analiza planurilor, politicilor și programelor. Această etapă a procesului de planificare

ar trebui să contribuie la evitarea strategiilor suprapuse (cu cele actuale în curs de

desfășurare în cadrul municipalității și deja incluse într-un cadru politic) și la concentrarea mai bună a eforturilor.

3. Priorități. O prioritate este viziunea strategică pe termen mediu / lung pe care

municipalitatea este hotărâtă să o atingă pentru a-și baza propriile politici urbane pe conceptul de metabolism urban.

4. Obiective. Un obiectiv este contextul operațional al activităților care trebuie

implementate pentru a atinge prioritatea identificată: adică obiectivele se referă la

acei „pași ulteriori” pe care o municipalitate trebuie să îi facă pentru a realiza strategia.

5. DPSIR și analiza SWOT, care se bazează pe informațiile colectate în cadrul întâlnirilor

interne ale municipalității și agorelor urbane față în față (în funcție de procesul de planificare urmat de fiecare oraș, aceste analize sunt efectuate în raport cu prioritățile,

obiectivele sau acțiunile).

6. Scenariile pentru obiective care vizează identificarea (pentru fiecare obiectiv) celor mai

influenți factori variabili / influente elemente variabile, așa-numiții „factori determinanți”, intervalul de timp, rezultatele așteptate și indicatorii care vizează

măsurarea realizării rezultatelor așteptate.

7. Acțiuni. O acțiune reprezintă contextul operațional care urmărește atingerea unei

priorități asociate / unui obiectiv asociat și poate fi de trei tipuri: de reglementare, de voluntariat sau de creștere a gradului de conștientizare.

Primele două puncte ale listei de mai sus au fost elaborate de orașele pilot pe baza

propriilor cunoștințe. IUAV, care a coordonat definiția metodologiei care trebuie aplicată pentru construirea CPS, a sprijinit elaborarea ghidând orașele prin colectarea

informațiilor, planurilor și politicilor relevante deja adoptate de fiecare oraș.

86-



Cadrul Strategic UrbanWINS (Sursa: Livrabilul 4.1)

87-



INSTRUMENTE UTILE PENTRU REPLICARE

ANEXA 1 din această secțiune a ghidului conține chestionarul de eșantion pe care

orașele pilot l-au folosit pentru a colecta informații cu privire la planurile și

politicile lor actuale. Pentru a consulta instrucțiunile metodologice complete care

au fost utilizate de orașele-pilot UrbanWINS: https://www. urbanwins.eu/wp-

content/uploads/2018/06/Urban_Wins_D4.1-Methodological- guidelines-for-the-

construction-of-Strategic-Planning-frameworks-v10.rev07.pdf

Înainte de a demara procesul de implicare a părților interesate externe, s-au organizat întâlniri interne în administrațiile municipale pentru a împărtăși obiectivele UrbanWINS în

diverse departamente și pentru a identifica unele priorități pe baza viziunii politice și strategice a orașului. Prioritățile au fost apoi analizate și conturate în continuare și

definite împreună cu părțile interesate care au participat, de asemenea, la elaborarea obiectivelor și acțiunilor care trebuie incluse în CPS. Construcția scenariilor a fost realizată

intern pe baza tuturor informațiilor colectate.

În cadrul celor opt orașe pilot, au fost definite 31 de priorități, 91 de obiective și 104 de

acțiuni. Subiecte majore apărute în CPS-uri sunt:

• Economia circulară (3 priorități și 7 obiective);

• Gestionarea deșeurilor (1 prioritate și 9 obiective);

• Prevenirea generării deșeurilor (5 priorități și 9 obiective);

• Reutilizarea resurselor / materialelor (3 priorități și 6 obiective);

• Reciclarea (3 priorități și 2 obiective);

• Colectarea deșeurilor (3 priorități și 4 obiective);

• Deșeurile alimentare (1 prioritate și 5 obiective);

• Reducerea ambalajelor (5 obiective).

http://www/

88-



EXEMPLE ȘI STUDII DE CAZ

Pentru a citi conținutul CPS al orașelor Albano Laziale, București, Cremona, Leiria, Manresa,

Pomezia, Sabadell, Torino, consultați Livrabilul D4.2 Cadre de planificare strategică pentru

cele 8 orașe pilot la: https://www.urbanwins.eu/wp-content/

uploads/2018/06/UrbanWINS_D4.2_Strategic-Planning-Frameworks-for-the-8-Pilot-

Cities.pdf

2.5 Planuri de acțiune și acțiuni pilot

Planul strategic de acțiune locală - reprezintă operaționalizarea practică a strategiei

orașului, ce rezultă din procesul CPS, prin planificarea acțiunilor strategice care urmează a fi implementate pentru atingerea priorităților și obiectivelor conexe. În primul rând,

detaliază acțiunile pilot identificate de oraș care vor fi implementate pe termen scurt, furnizând informații suplimentare pentru implementarea și monitorizarea acestora. În

cadrul programului UrbanWINS, acțiunile pilot sunt acțiunile care au fost selectate în timpul procesului participativ - adică întâlnirile organizate în cadrul agorelor urbane -

pentru a fi implementate pe parcursul duratei de viață a proiectului. În al doilea rând, PSAL ia în considerare toate celelalte măsuri / acțiuni identificate în CPS, specificându-și

rolul potențial în metabolismul urban, economia circulară și în procesele de prevenire și gestionare a deșeurilor. În cadrul programului UrbanWINS, aceste acțiuni se referă la

acțiuni care nu vor fi implementate în timpul proiectului UrbanWINS, dar sunt incluse în acest plan pentru posibila implementare ulterioară pe termen mediu / lung.

PSAL este conceput pentru a fi utilizat de administrațiile locale și de toți actorii care vor fi implicați în implementarea și monitorizarea acțiunilor.

PSAL are următoarea structură:

1. Prima secțiune – Acțiunile pilot

a. Informații generale provenite din CPS.

b. Informații suplimentare specifice pentru punerea în aplicare și monitorizarea acțiunii.

Acest pas include informațiile care susțin implementarea acțiunii (intervalul de timp,

bugetul, persoana de contact, factorii critici) și monitorizarea acțiunii (rezultate așteptate, indicatori).

c. Sectoare economice legate de acțiune. În acest pas, sunt raportate orientări privind

sectoarele economice (printre care transportul, deșeurile și emisiile, lemnul și alimentele, mineralele, energia, producția industrială, importul-exportul, populația)



89-



despre care se prevede că acțiunea are un impact / o consecință.

2. Secțiunea a doua - Alte acțiuni strategice

a. Informații generale provenite din CPS.

b. Analiza contribuției acțiunii la metabolismul urban, economia circulară și capacitatea de

integrare în procesele sistemului de prevenire și gestionare a deșeurilor. În această

etapă, celelalte acțiuni strategice sunt analizate (într-un mod teoretic) în raport cu procesele i) metabolismului urban (analiza fluxurilor de materiale și resurse), ii)

economiei circulare (contribuția la procesele economiei circulare urbane) și iii) capacitatea de integrare în sistemul WP & M (prevenirea și gestionarea deșeurilor),

pentru a avea o imagine de ansamblu asupra rolului lor în aceste subiecte, în vederea implementării lor (potențiale) viitoare.

c. Sectoare economice legate de acțiune. În acest pas se raportează orientări privind

sectoarele economice (printre transporturi, deșeuri și emisii, lemn și produse

alimentare, minerale, energie, producție industrială, import-export, populație) asupra cărora se prevede că acțiunea are impact / consecință.

În cadrul programului UrbanWINS, acțiunile care trebuie incluse în PSAL sunt rezultatele procesului de implicare a părților interesate. De fapt, părțile interesate au co-proiectat

acțiunile care au fost incluse în PSAL, acordându-le și prioritate acestora prin intermediul unui proces de votare, așa cum este descris în Partea III a setului de instrumente. Procesul

participativ trebuie să fie considerat „o necesitate” în definirea CPS și a PSAL.

PENTRU APROFUNDARE

Citiți Livrabilul 5.1 Metodologia colaborativă pentru personalizarea Planului Urban

Strategic pentru fiecare oraș la: https://www.urbanwins.eu/wp-

content/uploads/2019/01/ D5.1.-Collaborative-Methodology-to-personalise-

the-Urban-Strategic-Plan-for- each-city.pdf

Cele opt PSAL includ o gamă largă de acțiuni de intervenție în domeniul deșeurilor (instrumente secundare de voluntariat pentru gestionare și cerere, inițiative și

regulamente educaționale / de conștientizare) organizate în funcție de părțile interesate implicate, pe diferite domenii de acțiune (de exemplu prevenirea, reutilizarea, reciclarea)

și pe sectoare (de exemplu clădiri, industriale, gospodării, afaceri). Ele urmează calea „de la strategia orașului până la planificarea acțiunilor”, în care, după stabilirea priorităților și

obiectivelor orașului, se specifică pentru implementare ulterioară un set de acțiuni strategice necesare pentru atingerea fiecărui obiectiv specific.




90-



În ceea ce privește punerea în aplicare a acțiunilor pilot în cele opt orașe pilot, așa cum sunt definite în PSAL, au fost selectate 26 de acțiuni pilot pentru a fi puse în aplicare,

pentru un buget total de 207.000 €. Implementarea acțiunilor a fost susținută în principal de bugetul prevăzut de UrbanWINS. Cu toate acestea, au existat și cazuri în care orașele

pilot au identificat acțiuni cu zero costuri sau acțiuni care ar putea fi realizate prin integrarea în bugetul intern. În ceea ce privește tipul acestora, cele 26 de acțiuni pilot

sunt subdivizate după cum urmează: câte 6 pentru acțiuni de reglementare, acțiuni voluntare și acțiuni de creștere a gradului de conștientizare; 5 acțiuni de reglementare /

de creștere a gradului de conștientizare; câte 1 pentru fiecare acțiune de reglementare / voluntară; acțiuni de voluntariat / acțiuni de creștere a gradului de conștientizare și

acțiuni de reglementare / voluntariat / de creștere a gradului de conștientizare (a se vedea tabelul 6 de mai jos).

Tabel 6 Lista acțiunilor pilot puse în aplicare de fiecare oraș

ORAȘ ACȚIUNI TIPUL INSTRUMENTULUI

VOL REG CONȘ.

Rom

a

Albano

Laziale

Campanie de comunicare X

Reutilizarea zonei Barter X

Turism sustenabil X

Pomezia

Crearea unui port dotat cu mici

servicii de catering și piață de pește

X

Activitățile de creștere a gradului de

conștientizare și de implicare a cetățenilor în

reducerea deșeurilor

X

Centrul de reparare și reutilizare X

București

Sistem integrat de colectare separată „zero

deșeuri” (pilot) (deșeuri reciclabile și

alimentare) în unitățile din industria

alimentară

X

Implementarea proiectelor pilot pentru

colectarea separată a deșeurilor generate în

cadrul evenimentelor publice organizate de

Primăria Municipiului București

X

Elaborarea și implementarea unei campanii de

conștientizare și prevenire a producerii

deșeurilor în instituțiile de învățământ

X

Cremona

Tarif punctual X

Îmbunătățirea stilului de viață al cetățenilor X

Piața de ultim minut: consolidarea recuperării

și donării surplusurilor alimentare și produsele

pe cale de expirare

X

Dezvoltarea materialelor rezultate din

prelucrarea fructelor, legumelor și altor

deșeuri vegetale în scopuri alimentare

X

91-



Gestionarea rezultatelor producției și

reconsiderarea deșeurilor produse pe

siturile agricole

X

Cremona

Ghid pentru reducerea deșeurilor alimentare X

Proiect de formare pentru unitățile de catering X

Regulamentul de promovare a evenimentelor

sustenabile

X

Manresa

Crearea unui plan local pentru prevenirea și

gestionarea deșeurilor

X

Informații privind mediul și formarea

pentru producătorii unici

X

Diseminarea și analizarea fluxurilor de

resurse, deșeuri și subproduse pentru a

explora noi modele de afaceri

X

Sabadell

Spațiu pentru conștientizarea ecologică

legată de deșeuri și reutilizarea acestora

X

Reducerea produselor de unică folosință X

Creșterea gradului de conștientizare și

prevenirea deșeurilor alimentare

X

Torino

Hub-ul economiei circulare X

Ghid pentru evenimente locale X

Deșeuri H20 X


Livrabilul UrbanWINS D5.3. Opt planuri strategice urbane la nivelul solului

colectează PSAL-urile celor 8 orașe pilot în limbile lor proprii:

https://www.urbanwins. eu/wp-content/uploads/2019/01/D.5.3-Eight-Urban-

Strategic-Plans-at-“ground- level”.pdf

După definirea PSAL și înainte de a începe punerea în aplicare a acțiunilor pilot, fiecare oraș pilot a elaborat, de asemenea, un plan de evaluare pentru a analiza eficiența

implementării și a impactului acțiunilor pilot în cadrul proiectului. Conținutul planului de evaluare rezultă în parte din activitatea internă a funcționarilor publici responsabili cu

activitățile UrbanWINS și parțial din consultarea cu părțile interesate, care a dat contribuții cu privire la elementele specifice care trebuie evaluate.


Planul de evaluare al fiecărui oraș pilot (în limba engleză și în limba proprie a

orașului) poate fi găsit la acest link: https://www.urbanwins.eu/deliverables/



92-



Hărți UrbanWINS

Hărți UrbanWINS este o platformă ce are ca scop conectarea diferitelor părți interesate, colectarea rapoartelor de exemple oneste și bune practici și identificarea și localizarea

inițiativelor de economie circulară. Acțiunile și practicile legate de economia circulară și de prevenirea și gestionarea deșeurilor sunt colectate și clasificate după locația

geografică, tip și sector. O atenție specială a platformei este legată de acțiunile pilot implementate de cele 8 orașe pilot ale proiectului UrbanWINS.

Utilizatorii au posibilitatea de a sugera noi bune practici în platformă utilizând un formular

de contact ușor de utilizat. Când pagina de pornire este deschisă, utilizatorul poate începe să navigheze pe harta generală utilizând câteva comenzi intuitive. Markerii inițiali

realizează imediat o imagine de ansamblu asupra zonelor în care există elemente vizibile. Prin apropierea de hartă - care răspunde atât la atingerile pe telefoanele mobile, cât și la

clicurile mouse-urilor de pe desktop - utilizatorul poate identifica elementele individuale din orașe, cartiere și străzi.

Există, de asemenea, filtre care selectează elementele în funcție de o anumită categorie / subcategorie sau locația geografică (de exemplu, prin alegerea numelui unuia dintre

orașele pilot) sau prin stabilirea căutării în câmpul de căutare sau prin alegerea razei (maxim 100 km de dispozitivul dvs.) în care să se extindă căutarea. Făcând clic pe

markerul unic, utilizatorul poate deschide o fereastră pop-up care oferă o previzualizare cu câteva informații și va avea posibilitatea de a accesa elementul extins cu un clic

suplimentar. Făcând clic pe locația unică sau pe categoria unică, va apărea o scurtă descriere și lista articolelor conectate la aceasta. Accesând pagina „Contact”, utilizatorii

pot solicita să introducă un element nou. Cererea va fi verificată și validată de un membru al echipei și, dacă este considerată relevantă, va fi ulterior adăugată pe hartă. Utilizatorii

pot salva aplicația web pe pagina de pornire a dispozitivului, tabletei sau smartphone-ului lor.

93-



Aplicația pentru web UrbanWINS Maps este disponibilă online aici: https://www.urbanwins.eu/maps/

Pagina dedicată pe website-ul UW este disponibilă aici: https://www.urbanwins.eu/maps-info/

2.6 Instrumente și acțiuni de cartografiere

Diverse practici privind prevenirea și gestionarea deșeurilor urbane în legătură cu

principiile metabolismului urban și a principiilor economiei circulare au fost desfășurate în ultimele decenii de diverși actori privați și publici din orașele europene. Prima parte a

prezentului Ghid prezintă o parte din aceste practici care au apărut ca „bune practici" în conformitate cu criteriile stabilite în cadrul proiectului. Această secțiune se concentrează,

în schimb, pe procesul de identificare și clasificare a practicilor și instrumentelor de prevenire și gestionare a deșeurilor urbane din perspectiva diferitelor aspecte pe care le

pot aborda.

În paralel cu dezvoltarea procesului de planificare strategică a orașelor pilot, a

instrumentelor și a practicilor identificate ca rezultat al cercetării realizate în cadrul proiectului (în special în cadrul WP1), a schimbului de experiență între parteneri și a

propunerilor apărute în agorelor orașelor au fost colectate și cartografiate cu dublul obiectiv de:

- a oferi orașelor pilot o imagine de ansamblu a instrumentelor disponibile pentru a-și

atinge prioritățile și obiectivele și potențialele experiențe comune; - a evidenția nevoile de implicare a diferitelor departamente în strategiile lor de prevenire

și gestionare a deșeurilor prin asocierea instrumentelor care urmează să fie puse în

aplicare cu zonele afectate de activitățile urbane care se încadrează în responsabilități diferite.

Punctul de intrare în identificarea instrumentelor de deșeuri a fost reprezentat de fluxurile urbane. Principalele fluxuri urbane pentru care au fost cartografiate instrumentele /

inițiativele sunt cele legate de prioritățile și obiectivele apărute din agorele urbane ale orașelor pilot: cazare, servicii alimentare și turism; poluarea aerului; deșeuri voluminoase;

deșeuri de construcții și demolări - DCD (sau reziduuri inerte); alimente și deșeuri organice; deșeuri industriale; utilizarea terenurilor; de fabricație; deșeuri municipale;

deșeuri de ambalaje; hârtie; textile; apă; DEEE - Deșeurile de echipamente electrice și electronice; comerțul cu ridicata și cu amănuntul.

Pentru a facilita analiza și utilizarea acestora, instrumentele au fost împărțite în diferite tipuri: „voluntare”, „de reglementare”, „de creștere a gradului de conștientizare”,

„pentru tehnologii inovatoare și întreprinderi”. În cadrul proiectului, au fost identificate în total 166 de instrumente, dintre care 75 de instrumente voluntare, 48 de instrumente de

reglementare, 30 de instrumente de de creștere a gradului de conștientizare și 13 pentru tehnologii inovatoare și instrumente de afaceri. Fluxurile urbane pentru care au fost

elaborate mai multe propuneri se referă la deșeurile alimentare și organice și la deșeurile municipale.

Fiecare instrument identificat a fost conectat nu numai la fluxul urban asociat și la tipologia instrumentului, ci și la alte date importante:

http://www.urbanwins.eu/maps/



https://ww/

http://www.urbanwins.eu/maps-info/

94-



- „Promotorul potențial al instrumentului” care poate sprijini și promova dezvoltarea

inițiativei, deoarece are fie: competențele administrative necesare, guvernanța proceselor legate de instrument sau capacitatea de a implica celălalt actor interesat.

Promotorul potențial al instrumentului a avut, de asemenea, scopul de a sprijini orașele în identificarea principalilor actori implicați;

- „Zonele activităților urbane afectate de instrument” (mobilitatea, energia, clădirile, consumul de alimente, distribuția produselor alimentare, furnizarea serviciilor de mediu,

gestionarea zonelor verzi, consumul privat, consumul public, turismul, comerțul, industria);

- „Departamentul municipal responsabil” pentru zonele identificate ale activităților urbane afectate de instrument.

Următoarea imagine prezintă o imagine de ansamblu generală a instrumentelor colectate în cadrul programului UrbanWINS, împărțite pe fluxuri urbane, promotor potențial

principal și tipologie:

95-



Imaginea de mai jos este un instantaneu din fișierul Map care organizează și prezintă toate

instrumentele identificate în UrbanWINS, a căror structură poate fi urmată și adaptată de alte orașe:

PREZENTAREA INSTRUMENTELOR ȘI DESCRIERI CONCENTRATE

Harta completă a instrumentelor și instrucțiunile de utilizare pot fi descărcate de

pe acest link. Descrierile concentrate de mai jos vă pot ajuta să înțelegeți mai

bine utilizarea anumitor tipuri de instrumente și abordări transversale: DESCRIERE

CONCENTRATĂ 1-Instrumente de reglementare; DESCRIERE CONCENTRATĂ 2-

Instrumente educaționale; DESCRIERE CONCENTRATĂ 3- Instrumente voluntare:

ACHIZIȚII PUBLICE VERZI; DESCRIERE CONCENTRATĂ 4 - SECTOR EEE; DESCRIERE

CONCENTRATĂ 5 - INDICATORI DE GESTIONARE A DEȘEURILOR

DESCRIERE CONCENTRATĂ 1

Mijloace de reglementare în prevenirea și gestionarea deșeurilor –

Concentrare pe țara: Italia

Context

Instrumentele de reglementare își găsesc rădăcinile în legislația actuală, atât la nivel național, cât și la nivel internațional (adică la nivelul Uniunii Europene). Directivele UE,

transpuse la nivel național prin legi aprobate de parlamentul național, ar putea conține mai multe instrumente care vor fi aplicate de către companii și organizații, precum și de

cetățeni, pe întreaga piață. Instrumentele de reglementare sunt concepute pentru a implica în mod eficient toate părțile interesate relevante în comportamente specifice care

vizează să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de politică prevăzute de factorul de decizie politică. Aceste instrumente ar putea lua forma unor cerințe, interdicții, impozite,

96-



stimulente etc.

Următoarele paragrafe se referă la sistemul de reglementare a deșeurilor italian gestionat

de CONAI, care reprezintă un cadru normativ de succes ale cărui abordări, experiențe și lecții ar putea fi urmate de diverși factori de decizie la nivel național, regional și chiar

local.

O privire mai atentă asupra sistemului CONAI

Sistemul CONAI este Consorțiul italian pentru colectarea și gestionarea deșeurilor de

ambalaje, instituit de legislația națională. CONAI este un organism privat și este principalul mod în care firmele private respectă legislația națională privind gestionarea deșeurilor din

ambalaje. CONAI cuprinde mai mult de 850.000 de companii italiene, atât producătoare, cât și utilizatoare de materiale de ambalaj, fiind, de fapt, un model bazat pe principiul

„responsabilității comune”, ce presupune cooperarea tuturor actorilor principali implicați în gestionarea deșeurilor: companii, administrație publică, cetățenii care joacă un rol activ

zilnic în separarea deșeurilor. Sistemul CONAI include șase consorții specifice aparținând sectorului materialelor de ambalare, cum ar fi: oțel, aluminiu, hârtie, lemn, materiale

plastice și sticlă. În cadrul unei economii circulare, fiecare consorțiu are ca obiectiv coordonarea, organizarea și creșterea preluării deșeurilor de ambalaje (în principal din

colectarea separată a deșeurilor), procesele de reciclare și de recuperare.

Obiectivele sistemului CONAI

Sistemul CONAI dorește să:

să creeze un model bazat pe principiul

„responsabilității comune”, implicând toți actorii cheie din lanțul de gestionare a

deșeurilor • să sporească circularitatea materialelor

de ambalare prin creșterea reutilizării, reciclării și recuperării energiei

• să încurajeze creșterea și consolidarea

gradului de conștientizare asupra mediului în rândul tuturor actorilor din lanțul de

ambalare, de la producător la consumatorul final, promovând adoptarea

unei abordări „de sus în jos”, atentă la toate etapele ciclului de viață al

ambalajului.

97-



Sistemul CONAI are 3 etape principale: 1. Implicarea companiilor private care operează în sectorul ambalajelor. Companiile

finanțează sistemul CONAI printr-o taxă obligatorie de asociere, care permite CONAI să

opereze la nivel național. 2. Specializarea în sectoarele de materiale unice de ambalare. Prin crearea unor consorții

specifice sectorului, CONAI este capabilă să se concentreze asupra materialelor unice și să elaboreze strategiile cele mai eficiente pentru colectarea și gestionarea fluxurilor de

deșeuri, care au caracteristici diferite și dinamica pieței.

3. Politica de prevenire a deșeurilor. CONAI, în conformitate cu legislația națională, joacă un rol esențial în sprijinirea companiilor, promovând acțiuni capabile să reducă impactul

ambalajelor asupra mediului și este chemat să elaboreze ediția anuală a Programului

general de prevenire. Inițiativele promovate de CONAI în vederea prevenirii includ, de exemplu, alocarea contribuției de mediu și a formulelor de acordare a contribuției

pentru ambalajele transferate (reutilizare) și a inițiativelor de creștere a gradului de conștientizare al companiilor și de sprijinire a acestora în eforturile lor de îmbunătățire

pe ambalajele lor materiale de-a lungul întregului ciclu de viață al ambalajului, începând cu etapa de proiectare.

Diagrama sistemului Consorțiului este prezentată în următoarea schemă: atunci când producătorii și consumatorii de ambalaje se alătură CONAI și, în cazul producătorilor, unuia

din cele șase consorții, aceștia sunt obligați să plătească taxa de mediu CONAI (CAC), care este stabilită de Consiliul de Administrație pe o bază anuală și diferențiată în funcție de

tipul de ambalaj. CAC este sursa principală de fonduri distribuite între producători și consumatori în funcție de costurile colectării separate a deșeurilor, precum și de costurile

de recuperare și reciclare a ambalajelor. Contribuția de mediu are loc pe teritoriul

național sau materialul de ambalare creat de un „producător de materii prime sau produse semifabricate” pentru un „autoproducător” și este administrată de CONAI care reprezintă

celelalte consorții și interesele acestora.

CONAI reține o cotă pentru realizarea activităților instituționale și distribuie partea rămasă celor șase consorții însărcinate cu organizarea colectării deșeurilor de ambalaje din hârtie,

sticlă, plastic, lemn și metal (oțel și aluminiu) colectate separat în municipalități, precum și prelucrarea și livrarea către reciclatorul final, care ar putea fi o singură unitate sau un

intermediar autorizat. Consorțiile trebuie apoi să plătească municipalităților în funcție de cantitatea și calitatea ambalajului colectat (sursa: Raportul CONAI privind sustenabilitatea,

2018).


CONAI folosește abordarea metabolismului urban, măsurând fluxurile de deșeuri de

ambalaje relevante într-o anumită zonă, precum și ratele de reutilizare și reciclare. CONAI reține o bază de date uriașă care include fluxurile relevante ale fiecărui tip de deșeuri de

ambalaje gestionate în anumite zone geografice. Aceste date reprezintă o contribuție valoroasă pentru cadrul metabolismului urban.

Implicarea părților implicate în sistemul CONAI

Sistemul CONAI este conceput pentru a fi aplicat tuturor societăților care produc sau care operează cu materiale de ambalare, așa cum este prevăzut de legislația națională italiană.

98-



Cetățenii sunt, de asemenea, implicați activ, deoarece aceștia sunt părțile interesate

cheie în colectarea separată a tipurilor de deșeuri. Autoritățile locale, cum ar fi municipalitățile, sunt angajate prin intermediul unui acord-cadru, un instrument conceput

în legislația națională, prin care sistemul consorțiului garantează acoperirea cheltuielilor crescute pentru colectarea separată a deșeurilor de ambalaje pentru municipalitățile

italiene.

CONAI se aplică pe întreg teritoriul Italiei, implicând părțile interesate menționate mai sus.

Datorită aplicării sale, s-au obținut cifre semnificative, cum ar fi o reciclare globală a materialelor de ambalaj de 67,1% (anul 2016) din consumul total, cu un total de 8,448

milioane de tone (+ 2,7% față de 2015). Acesta este deja în mare măsură peste obiectivele

europene pentru 2020.

Resurse

Pentru mai multe informații, consultați următorul link: www.conai.org, inclusiv raportul de sustenabilitate al CONAI, 2018.


Instrumente educaționale în prevenirea și gestionarea deșeurilor – Accent pus

pe campaniile educaționale din Cremona, Italia

Educația ecologică este un „proces prin care indivizii dobândesc conștiința și atenția față

de mediul lor; dobândesc și schimbă cunoștințe, valori, atitudini și experiențe, precum și determinarea care le va permite să acționeze individual sau colectiv pentru a rezolva

problemele actuale și viitoare ale mediului.” Potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, Comisia pentru educație și comunicare (IUCN), educația ecologică

este un instrument fundamental pentru schimbarea comportamentelor și a modelelor prin alegeri conștiente orientate către o dezvoltare durabilă. În Uniunea Europeană, educația

ecologică a devenit o parte integrantă a activităților curriculare ale școlilor primare și secundare: multe state membre au introdus educația ecologică în școlile lor ca o ofertă

educațională.

În 2012, UNECE a elaborat documentul „Învățând pentru viitor: Competențe pentru educația pentru dezvoltare durabilă”, ce recunoaște în învățarea continuă baza pentru

dezvoltarea unei societăți durabile. În documentele elaborate de UNESCO și UNECE în cadrul „Educației deceniului pentru dezvoltare durabil” 2005-2014, educația nu este

concepută ca un instrument de informare, ci ca un proces de reformare a modului de viață și de concepere a mediului.

În conformitate cu angajamentele internaționale și UE privind educația ecologică, Linea

Gestioni (LG) - o companie specializată în gestionarea serviciului de colectare, transport

99-



și depozitare a deșeurilor care operează în provinciile Cremona, Lodi, Pavia și Brescia și

unul dintre cei 27 de parteneri UrbanWINS - se angajează ferm să construiască sustenabilitatea mediului prin educație și prin construirea de roluri active în societate

pentru generația tânără. LG sprijină elevii, cadrele didactice și administrațiile publice în cadrul programului „Aventurile profesorului LandLand”, un program educațional care oferă

suport educațional pentru lecții de clasă și vizite ghidate la stațiile de tratare a deșeurilor, unitățile de recuperare a deșeurilor și unitățile de producere a energiei din deșeuri.

Programul este conceput pentru cinci grupuri de vârstă (3-5 ani, 6-7 ani, 8-10 ani, 11-13 și

14-18 ani) pentru a pregăti mai bine cetățenii de mâine la nivel mondial. Este distribuit la aproximativ 478 de clase, cu o medie de 11.000 de elevi pe an. De peste 20 de ani,

companiile din grupul LGH promovează proiecte educaționale menite să sensibilizeze tinerele generații privind ciclul de deșeuri, apă și energie. De-a lungul anilor, diferitele

proiecte educaționale au fost armonizate într-un singur proiect educațional începând din 2012, devenind "Aventurile profesorului LandLand”.

Prezenta secțiune se bazează pe experiența LG cu acest program și urmărește să împărtășească desfășurarea programului și principalele sale lecții învățate care ar putea fi

utile companiilor de deșeuri urbane, factorilor de decizie din domeniul deșeurilor și altor

părți interesate din domeniul deșeurilor urbane interesate de implementarea unor campanii educaționale similare.

Obiectivele programului

Programul "Aventurile profesorului LandLand" vizează diferite obiective complementare de

construire a unor competențe complexe, de mediu - cunoștințe, aptitudini și atitudini: • să promoveze educația ecologică și dezvoltarea durabilă în școli printr-o metodă de

învățare care să depășească urmărirea și ascultarea profesorului, dar implicând elevi și

profesori în reelaborarea și aprofundarea conținutului; • să ofere instrumente de cunoaștere legate de energie, deșeuri, alimente, ciclul apei,

agricultura, stilul de viață și aprovizionarea cu energie, care să permită elevilor să

gândească critic, să reflecteze, să-și imagineze soluții noi, noi abordări și idei noi; • să pregătească elevii pentru „a fi conștienți din punct de vedere ecologic” ca parte a

sistemului Pământului viu.

Programul a început cu implicarea celui mai mare număr de școli primare și secundare de

nivelul I și II din teritoriile în care LG este prezentă. Proiectul ia în considerare vârstele elevilor implicați în mod corespunzător, modulând activitățile propuse. Intervențiile

constau în lecții în sala de clasă sub formă de jocuri, lecții cu experți, excursii ghidate de facilități. În ceea ce privește ciclul integrat de deșeuri, se prevăd vizite ghidate la:

platforme ecologice, stații de tratare și transformare a deșeurilor: reciclarea deșeurilor, producția de compost, instalațiile de producere a deșeurilor, energia biomasei lemnoase și

depozitele de deșeuri.

Proiectul educațional are o abordare holistică, ce este capabilă să implice elevii într-un mod personal și responsabil. Confruntați cu un subiect comun cu profesorii sau chiar

100-



propus de elevi, experții interacționează cu clasa care se confruntă cu „problema” sau cu „subiectul”, implicând elevii într-un mod personal și responsabil, ținând cont de

cunoștințele și abilitățile pe care elevii le arată. Lecțiile și vizitele sunt interactive și se bazează pe dialogul continuu/comparația continuă cu experții, folosind diverse

instrumente: publicații tematice, foi tehnice ale plantelor, activități concrete, cum ar fi producerea obiectelor din deșeuri, cum ar fi hârtia sau alte materiale de recuperare,

înregistrarea clipurilor video , efectuarea de cercetări pe internet sau în teren, promovarea activităților specifice de reducere a deșeurilor în școală, participarea la

licitații sau proiecte ori chiar organizarea de evenimente care implică teritoriul.

Legăturile programului cu abordările metabolismului urban

Studiul metabolismului urban permite cuantificarea intrărilor, ieșirilor și a acumulării de energie, apă, substanțe nutritive, materiale și deșeuri într-un oraș. Caracterul holistic al

metabolismului urban permite compararea diferitelor etape ale dezvoltării și a activelor urbane alternative pentru a sprijini realizarea obiectivelor compatibile cu dezvoltarea

durabilă. În evaluarea sustenabilității, atenția trebuie acordată nu numai proceselor de consum al materiei și energiei, ci și acelei resurse extraordinare, regenerabile, care este

cunoașterea. Educarea cetățenilor mondiali de mâine prin intermediul programelor de

informare și de formare axate pe mediul înconjurător pentru a crește gradul de conștientizare și cunoașterea problemelor de mediu necesită o abordare sistemică și

globală. Educația pentru dezvoltarea durabilă este un instrument fundamental pentru a sensibiliza cetățenii pentru o mai mare responsabilitate și o atenție conștientă la

problemele de mediu și la buna guvernare a teritoriului.

Programul oferă suport didactic pentru sustenabilitatea mediului, o temă care necesită o abordare multidisciplinară, îmbinând cunoștințe de biologie, științele pământului, chimie,

geografie, istorie și multe altele, diverse abilități practice și sociale, cum ar fi cooperarea, munca în echipă, empatia și solidaritatea.

La un nivel mai general, promovarea sustenabilității ecologice pe baza abordărilor metabolismului urban necesită competențe holistice și sistemice pentru a înțelege și a

acționa într-un mod complex asupra un oraș, așa cum s-a menționat mai sus. Aceste tipuri de competențe cheie - considerate centrale de către UNECE și UNESCO cu scopul

dezvoltării educației pentru dezvoltare durabilă - ar trebui să fie dobândite de către oameni încă din stadiul incipient al vieții lor, începând cu școala. În acest sens, programul

elaborat de LG pregătește elevii să acționeze într-o viitoare societate complexă, în care aspectele de mediu, cum ar fi deșeurile, sunt legate organic de alte probleme de mediu,

cum ar fi biodiversitatea, energia, apa, dar și cele sociale și economice, complexitate ce se află în centrul abordărilor metabolismului urban.

Implicarea părților interesate în desfășurarea programului

Instrumentul este conceput pentru a fi utilizat de orice școală primară și secundară.

Aceasta implică nu numai școli, studenți și profesori, ci și cetățeni, administrații municipale, operatori de servicii de colectare a deșeurilor, consorții de materiale de

ambalare a deșeurilor, asociații economice locale și non-locale, ONG-uri. Evident, elevii și

101-



profesorii sunt o parte centrală a programului, deoarece aceștia sunt cei care determină dezvoltarea activităților în funcție de interesele și nevoile lor. Familiile, cetățenii,

comunitatea fac parte integrantă din program, deoarece lor le aduc elevii cunoștințele despre problemele și soluțiile legate de mediu. Administrațiile publice sunt la fel de

importante pentru că împărtășesc evenimentele propuse de elevi pe teritoriu și / sau pregătesc apeluri sau selecții în domeniul mediului.

Concluzii

Sustenabilitatea în general, prevenirea și gestionarea sănătoasă a deșeurilor, în special, au nevoie de tineri, cu energia și creativitatea lor, pentru a găsi soluții pentru transformarea

către un viitor mai bun pentru omenire și pentru mediu. În 2015, reprezentanții a 193 de țări au adoptat ceea ce este, în toate privințele, agenda cea mai importantă și mai

presantă a secolului: cele 17 obiective de dezvoltare durabilă promovate de Națiunile Unite. Fără sărăcie, Zgomot zero, Educație de calitate sau Acțiune climatică, Orașe și

comunități sustenabile, Consum și producție sustenabile care abordează și problemele legate de deșeuri - toate cele 17 obiective globale sunt importante pentru atingerea

obiectivului final al unei lumi cu adevărat sustenabile. Tinerii sunt soluția reală a acestor provocări și sunt perfect poziționați pentru a pune în mișcare o schimbare revoluționară.

Tinerii sunt gândesc pozitiv în ceea ce privește viitorul, sunt idealiști și creativitatea lor le permite să gândească neconvențional și să găsească noi soluții la problemele care par

imposibil de rezolvat, inclusiv cele legate de deșeuri. Prin creativitatea și deschiderea lor, ei sunt unul dintre cei mai buni actori capabili să abordeze problemele de sustenabilitate

prin abordări complexe, cum ar fi cele ale metabolismului urban și procesele democratice

participative, două valori adăugate ale proiectului UrbanWINS. Și nu în ultimul rând, trebuie să ne amintim că există astăzi o mulțime de tineri în lume, că există 3,5 miliarde

de tineri sub 30 de ani, o armată care poate aduce o contribuție imensă la cauza sustenabilității.


Instrumente de voluntariat în prevenirea și gestionarea deșeurilor –

Concentrare pe instrument: Achizițiile Publice Verzi

Achizițiile publice verzi (APV) reprezintă un instrument strategic pe care autoritățile

publice îl pot folosi cu ușurință în atingerea diverselor obiective de mediu, inclusiv în sectorul deșeurilor. Această secțiune oferă o perspectivă asupra definiției APV, a relației

sale cu metabolismul urban / economia circulară și oferă orientări de bază privind utilizarea APV pentru obiectivele de optimizare a deșeurilor urbane.

Ce este APV și cum poate fi aplicată?

APV este definită de Uniunea Europeană ca fiind „un proces prin care autoritățile publice încearcă să achiziționeze bunuri, servicii și lucrări cu un impact redus asupra mediului pe

tot parcursul ciclului lor de viață în comparație cu bunurile, serviciile și lucrările cu aceeași funcție primară care altfel ar fi achiziționate.” 63

63 Comunicare (COM (2008) 400), „Achiziții publice pentru un mediu mai bun”

102-



APV reprezintă un instrument voluntar, adică autoritățile publice pot stabili măsura în care o pun în aplicare și pot fi aplicate prin includerea unor criterii ecologice clare și

verificabile pentru produse și servicii în procedurile de achiziții publice. Singura excepție de la caracterul voluntar al APV este reprezentată de Italia, care, în decembrie 2015, a

adoptat o lege care impunea tuturor autorităților publice italiene să includă criterii minime de mediu (CAM) în acțiunile lor de achiziții publice. CAM sunt furnizate ca parte a

Planului național de acțiune italian APV și, la sfârșitul anului 2018, au acoperit 17 categorii de produse și servicii. Introducerea APV în practicile de achiziții publice necesită o

anumită planificare: definirea sferei de acoperire a activităților de achiziție acoperite; stabilirea de obiective, priorități și termene clare; organizarea de formare adecvată a

personalului și monitorizarea performanței. Această planificare inițială permite municipalităților să își conecteze strategia de achiziții cu obiectivele, politicile și

provocările proprii ale dezvoltării orașului și, în special, să utilizeze APV pentru a sprijini realizarea obiectivelor specifice de mediu deja stabilite în politicile sectoriale (de

exemplu, energie , mobilitate, deșeuri și construcții).

Rolul APV în atingerea unor obiective urbane de mediu

Deși APV reprezintă un instrument voluntar, acesta joacă un rol esențial în strategia UE de

a transforma Europa într-o economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Prin intermediul politicilor sale de achiziții publice, autoritățile publice își pot

valorifica puterea de cumpărare pentru a stimula o masă critică a cererii de bunuri și servicii mai sustenabile, atingând în același timp obiectivele relevante privind protecția

mediului. În special, la nivel de oraș, APV poate juca un rol esențial în atingerea obiectivelor politicii de mediu legate de UE, stabilite atât de Pactul primarilor privind

eficiența energetică, cât și de Pachetul de economie circulară privind prevenirea și gestionarea deșeurilor. În ceea ce privește Pactul primarilor, APV poate oferi un sprijin

semnificativ pentru punerea în aplicare a planurilor de acțiune privind energia durabilă (și climă), pe care fiecare autoritate locală se angajează să le adopte pentru atingerea

obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. specificate

în documentele anexate la acord, pot fi introduse măsuri privind eficiența energetică, proiectele privind energia regenerabilă și alte acțiuni legate de energie în numeroase

domenii variate ale activității guvernamentale regionale și locale, luând în considerare mai mult rolul relevant al autorităților publice în calitate de consumatori, producători și

furnizori de bunuri și servicii. În mai multe sectoare publice (de exemplu, construcția și întreținerea clădirilor, iluminatul și încălzirea clădirilor, transportul public, iluminatul

rutier), multe acțiuni de eficiență energetică și de reducere a emisiilor de CO2 ar putea fi puse în aplicare doar prin includerea criteriilor de mediu și a criteriilor minime de

performanță energetică procesele de bunuri și servicii relevante care urmează să fie furnizate.

APV are, de asemenea, un rol esențial în realizarea obiectivelor ambițioase obligatorii din

punct de vedere juridic ale UE privind reciclarea deșeurilor și reducerea depozitelor de

deșeuri stabilite în noul Pachet privind economia circulară adoptat de Consiliul European în mai 2018. Obiectivul actualizat de reciclare a deșeurilor urbane este stabilit la 55% până în

2025, 60% până în 2030 și 65% până în 2035, în timp ce obiectivul de reducere a depozitelor de deșeuri este stabilit astfel încât să se asigure că nu mai mult de 10% din deșeurile

municipale sunt depozitate până în 2035. Prin politicile lor de achiziții, municipalitățile pot determina schimbări importante pentru durabilitatea, reparabilitatea, reutilizarea și

caracterul reciclabil al multor produse, facilitând astfel atingerea obiectivelor de politică

103-



UE menționate mai sus privind prevenirea și gestionarea deșeurilor. De fapt, criteriile de mediu pot fi introduse, pe de o parte, în cadrul licitațiilor publice pentru alocarea

serviciilor de gestionare a deșeurilor urbane, astfel încât să se asigure că serviciile vizează performanțe ridicate ale mediului, iar obiectivele de reducere a deșeurilor, pe de altă

parte, pot fi atinse prin includerea criteriilor relevante de mediu transversal în achiziționarea majorității bunurilor și serviciilor. Câteva exemple sunt: reducerea

ambalajelor în livrarea de bunuri; eliminarea tacâmurilor de unică folosință în serviciile de catering pentru cantinele publice; cerințe privind colectarea separată a deșeurilor în

executarea serviciilor de curățenie; achiziționarea de materiale reciclate pentru clădiri.

Din activitatea de cercetare desfășurată în cadrul programului UrbanWINS, una dintre concluzii este că părțile interesate relevante din cadrul lanțului de gestionare a deșeurilor

văd APV ca un element critic pentru planurile strategice inovative de gestionare a deșeurilor (WMSP), deoarece ajută la depășirea problemelor tehnice, economice și

birocratice care de obicei limitează implementarea eficientă a practicilor inovatoare.

Abordările interdisciplinare din spatele GPP și legăturile cu metabolismul urban și

economia circulară

Un alt rol important pe care îl are achiziția ecologică este contribuția potențială a acestuia la accelerarea livrării economiei circulare64 și la optimizarea metabolismului urban.

Achiziția publică circulară este definită de Comisia Europeană drept „procesul prin care autoritățile publice achiziționează lucrări, bunuri sau servicii care încearcă să contribuie la

închiderea buclelor de energie și materiale în lanțurile de aprovizionare, reducând și în cel mai bun caz evitând efectele negative asupra mediului și generarea de deșeuri pe

parcursul întregului lor ciclu de viață.”65

Tabel 7 - Modele de achiziție circulară

Nivelul sistemului Nivelul furnizorului Produs

Sistemul serviciilor de produse

Sistemul de preluare al furnizorilor

Materialele din produs pot fi

identificate

Parteneriat public-privat Proiectare pentru dezasamblare

Produsele pot fi

dezasamblate după

utilizare

Cooperarea cu alte

organizații în ceea ce

privește schimbul și

reutilizarea

Reparabilitatea

produselor

standard

Materiale reciclabile

Închiriere Reutilizarea /

vânzarea externă a

produselor

Eficiența resurselor și

costul total al proprietății

64 Comisia Europeană definește economia circulară ca fiind un model economic în care „valoarea produselor și a

materialelor este menținută cât mai mult posibil. Deșeurile și utilizarea resurselor sunt reduse la minimum,

iar atunci când un produs ajunge la sfârșitul duratei sale de viață, acesta este folosit din nou pentru a crea o valoare suplimentară. Acest lucru poate aduce beneficii economice majore, contribuind la inovare, creștere

și crearea de locuri de muncă.” 65 Comisia Europeană, "Achizițiile publice pentru o economie circulară” (2017)

104-



Sisteme de preluare a

furnizorilor, inclusiv

reutilizarea, renovarea

și reconstrucția

Reutilizarea internă a

produselor

Materiale reciclabile

Multe dintre principiile economiei

circulare stabilite în cadrul Planului de

acțiune al UE pentru economia circulară66

sunt deja reflectate în seturile existente

de criterii UE privind APV67 și vor fi din ce în ce mai integrate pe măsură ce sunt

elaborate seturi de criterii noi sau actualizate. Acțiunile în domeniul

economiei circulare susținute în prezent de seturile de criterii privind APV includ

promovarea proiectării ecologice și proiectarea produsului pentru

reciclabilitate, responsabilitatea extinsă a producătorului, prevenirea producerii

deșeurilor, economia colaborativă, reutilizarea și renovarea (a se vedea

tabelul 4 de mai sus). În general, criteriile UE privind APE

includ cerințe care sporesc cererea pentru produse realizate cu materiale

rezultate din tratarea deșeurilor, fie prin stabilirea unui prag minim pentru

conținutul reciclat (de exemplu, în carcase și componente ale computerelor

și monitoarelor), fie prin solicitarea

utilizării de compost din deșeuri colectate separat pentru furnizarea de

servicii specifice (de exemplu, compostul ce urmează să fie utilizat

ca ameliorator de sol și îngrășământ pentru serviciul de grădinărit). Alte cerințe stimulează absorbția pieței pentru produsele proiectate pentru a fi dizolvate și reciclate, ca și pentru

specificațiile care impun ca articolele / piesele de mobilier să fie ușor de dezasamblat în diferite fluxuri de materiale, ca materiale plastice minime, metale, textile și lemn.

Prin încurajarea reciclării cu valoare ridicată și a utilizării funcționale și reutilizării, toate aceste cerințe contribuie la menținerea produselor și a materialelor în lanțul valoric

pentru o perioadă mai lungă și la transformarea deșeurilor în noi intrări pentru metabolismul urban, reducând astfel dependența orașelor de resurse.

66 Comunicarea (COM (2015) 614), „Închiderea buclei – Un plan de acțiune al UE pentru Economia Circulară” 67 Toate seturile de criterii UE pentru GPP sunt disponibile la: http://ec.europa.eu/environment/gpp/eu_gpp_criteria_en.htm

Aducerea de concepte circulare în

catering școlar în Torino, Italia

În 2013, orașul Torino a introdus un

anumit număr de măsuri în contractul de catering în școli pentru a-și spori

durabilitatea, ceea ce a presupus utilizarea unor aparate eficiente din

punct de vedere energetic și impactul redus al transportului asupra mediului,

precum și reducerea semnificativă a ambalajelor și deșeurilor, apa de la

robinet în loc de apa îmbuteliată și favorizarea produselor reutilizabile și

reîncărcabile acolo unde ambalajul este inevitabil. În plus, contractorii trebuiau

să treacă de la folosirea plăcilor din plastic la vase reutilizabile. Această

singură cerință a dus la o reducere de 157 tone / an de deșeuri de plastic.

Notă: Casetă luată din „Achiziții publice

pentru o economie circulară”, CE (2017)

http://ec.europa.eu/environment/gpp/eu_gpp_criteria_en.htm

http://ec.europa.eu/environment/gpp/eu_gpp_criteria_en.htm

105-




Concentrare pe tipul deșeurilor: EEE (echipamente electrice și electronice)

Această prioritate de tip flux de deșeuri ar trebui să ajute factorii de decizie locali și părțile interesate să recunoască și să abordeze problemele legate de deșeurile de

echipamente electrice și electronice (DEEE), ca parte a abordărilor privind metabolismul urban și economia circulară, în conformitate cu diferite cerințe de mediu.

Provocări legate de DEEE și rolul său în metabolismul urban

Toate EEE achiziționate într-un an vor deveni DEEE de-a lungul anilor. Cel mai probabil, în 10 ani, peste 60% vor ajunge la fluxurile de deșeuri. Un studiu1 în acest domeniu a fost

realizat de Universitatea United Nation și a fost inclus în regulamentul european2 2017/699 pentru calcularea DEEE generate la nivel de stat.

DEEE sunt deșeurile cu cea mai rapidă rată de creștere, pe măsură ce tehnologiile se schimbă rapid și apar noi tipuri de produse pe piață, generând în același timp cantități

mari de produse aruncate.

DEEE conțin substanțe periculoase dăunătoare mediului și sănătății umane, cum ar fi: freoni, ulei de PCB, mercur, metale grele, substanțe ignifuge bromurate etc. Aceste

substanțe trebuie extrase și tratate corespunzător.

DEEE conțin, de asemenea, materiale cu valoare economică ce devin materii prime

secundare după procesele de reciclare: Fe, Al, Cu, Au, Ag, Pb etc. Mai multe substanțe clasificate drept „materii prime critice” de către Comisia Europeană se găsesc în DEEE și

prin urmare, conceptul de "Mining Urban" este aproape de acest domeniu.

Pe lângă impactul ecologic și economic, gestionarea DEEE prezintă câteva provocări sociale

importante, legate în cea mai mare parte de condițiile de muncă din țările în curs de dezvoltare în care DEEE sunt prelucrate pentru recuperarea diferitelor materiale. Cu toate

acestea, în diferite zone urbane, gestionarea DEEE poate genera contexte pentru a recrea legăturile sociale în cadrul structurilor comunitare auto-organizate pentru repararea sau

reciclarea DEEE, cum ar fi laboratoarele fabricilor sau cafenelele de reparații.

Responsabilitățile DEEE

DEEE sunt supuse unor criterii extinse de responsabilitate a producătorilor care sunt puse

în aplicare în UE prin Directiva privind deșeurile3 2008/98 / CE și Directiva WEEE4 2012/19 / UE. Ultima stabilește obiective de colectare pentru statele membre de 65% din

cantitatea medie introdusă pe piață în ultimii trei ani (începând cu 2019 și 2021 în Europa de Est) sau 85% din DEEE generate.

106-



Producătorii sunt responsabili pentru EEE introduse pe piață începând cu proiectarea

ecologică și terminând cu organizarea și plata costurilor de colectare, reciclare și eliminare ecologică sănătoasă. În majoritatea țărilor UE, producătorii au creat PRO -

Organizații responsabile de producători - pentru a-și îndeplini cerințele obligatorii de colectare și reciclare. Există cazuri în care PRO au alte tipuri de proprietate privată. În

unele țări ale UE există instituții de compensare pentru a se asigura că toți producătorii sunt implicați.

Municipalitățile au responsabilitatea de a asigura cetățenilor lor disponibilitatea și accesibilitatea instalațiilor de colectare necesare.

Comercianții cu amănuntul și distribuitorii sunt obligați să ia înapoi, în mod gratuit, DEEE

predate pentru achiziționarea de produse noi. Pentru DEEE foarte mici - dimensiunea externă nu trebuie să depășească 25 cm - acestea ar trebui să ofere beneficiarilor

colectarea DEEE dacă instalația are mai mult de 400 m2 de suprafață de vânzare a EEE.

Toate DEEE ar trebui să ajungă la unitățile operatorilor autorizați pentru tratare pentru a

extrage poluanții și a îndeplini obiectivele de reciclare. Fiind certificat în standardele CENELEC standardele EN 50625 sau WEEELABEX înseamnă că un operator de tratare face o

treabă adecvată în protejarea mediului și a sănătății umane.

Obiectivele decidenților urbani în domeniul DEEE ar trebui să includă cel puțin cele patru

soluții complementare enumerate și explicate mai jos:

1. Să ofere soluții pentru DEEE aruncate la dispoziția tuturor cetățenilor și a sectorului de afaceri

2. Educație și campanii de informare și conștientizare 3. Încurajarea reutilizarea și pregătirea pentru reutilizare / reparare

4. Protejarea sănătății umane și a mediului prin limitarea dispersiei substanțelor

periculoase cauzate de tratarea necorespunzătoare a DEEE în sectorul informal.

1. Soluții pentru colectarea DEEE aruncate

O municipalitate ar trebui să fie considerată performantă în acest domeniu dacă poate să contabilizeze cantitățile colectate de DEEE într-un an de aproape 65% din media

achiziționată de cetățeni și sectorul de afaceri în ultimii 3 ani sau 85% din DEEE generate în acel an ( este dificil să se calculeze, dar include principiul conform căruia toate EEE devin

DEEE după o anumită perioadă), conform obiectivului țării menționat în Directiva WEEE

2012/19 / EU2. În acest caz, trebuie luate în considerare toate cantitățile: cele colectate de punctele de colectare municipale sau din colecția mobilă, colectate de colectorii

autorizați de DEEE de la întreprindere la întreprindere (b2b) și de către comercianții cu amănuntul.

Ca principiu, fiecare cetățean ar trebui să aibă acces la serviciile municipale pentru

colectarea DEEE și ar trebui să știe despre el.

Aceste servicii ar trebui să includă: • Puncte de colectare municipale - pot combina DEEE cu alte deșeuri reciclabile și reutilizabile

107-



și alte deșeuri periculoase din gospodării (care nu trebuie expediate la depozitul de

deșeuri): deșeuri de ambalaje, baterii, hârtie, plastic, fier vechi, ulei, mobilier, cărți etc.

• Aceste puncte de colectare ar trebui stabilite în zone periferice, dar cu acces ușor

pentru cetățeni. • Colectarea mobilă trebuie făcută de municipalitate, cu mesajul de a plasa WEEE în afara

casei într-o anumită zi, care trebuie colectată, cel puțin o dată pe trimestru. Ziua ar trebui promovată pe scară largă în presa locală.

• Containerele de colectare a DEEE pentru DEEE mici ar trebui să fie prezente în toate

instituțiile în funcție de municipalitate. Această cerință ar trebui să se aplice și societăților cu mai mult de 20 de angajați. Cutiile pentru toner și lămpile, considerate de

asemenea ca DEEE, ar trebui să fie prezente în toate întreprinderile și în sectoarele publice.

Costul colectării DEEE ar trebui să fie acoperit de PRO (Organizațiile de Responsabilitate a Producătorilor) într-un mod transparent sau cu implicarea lor în operațiunile menționate

anterior. DEEE colectate ar trebui predate către PRO pentru a asigura o reciclare adecvată cu operatorii autorizați de tratare, de preferință certificat EN 50625.

2. Educație și informare

Educația este un pilon foarte important în domeniul DEEE. Oamenii ar trebui să știe că DEEE trebuie colectate separat pentru a proteja mediul și sănătatea umană împotriva

substanțelor periculoase și, de asemenea, pentru a obține materii prime secundare.

Oamenii ar trebui, de asemenea, să aibă cunoștință despre instalațiile de colectare a DEEE puse la dispoziție de municipalități și comercianți cu amănuntul.

Educația ar trebui să înceapă în grădinițe și școli cu sesiuni dedicate pentru reciclare și concursuri de colectare.

Presa locală (televiziune, ziare, mass-media online) joacă, de asemenea, un rol important

în a explica oamenilor motivele pentru care DEEE și alte deșeuri trebuie reciclate și aruncate într-o manieră adecvată.

Exemplele bune ar trebui promovate ca bune practici, în timp ce exemplele rele ar trebui,

de asemenea, să fie evidențiate.

Campaniile de colectare și de conștientizare, organizate împreună cu PRO, sunt foarte

apreciate de către public. Implicarea funcționarilor locali și a altor personalități locale este necesară.

Un ghid al cetățenilor ar trebui să fie editat de municipalitate în fiecare an și ar trebui să

includă toate obligațiile membrilor comunității, inclusiv colectarea separată a DEEE și locurile pentru a le arunca în mod corespunzător. Acest ghid trebuie tipărit și trimis prin

poștă fiecărei gospodării.

108-



Pagina de internet a municipalității ar trebui să includă o secțiune pentru deșeuri, inclusiv DEEE - de ce să se colecteze și unde pot fi aruncate. Municipalitatea ar trebui să

promoveze un comportament adecvat în domeniul social media.

Trebuie, de asemenea, organizată combaterea comportamentului nepotrivit - ar trebui acordate amenzi celor care elimină necorespunzător DEEE, iar sectorul de afaceri trebuie

să dovedească locul în care DEEE lor sunt aruncate.

3. Încurajarea reutilizării și pregătirea pentru reutilizare

Acest obiectiv are avantaje multiple: - face parte din economia circulară și există mai multe modele care ar putea fi puse în aplicare, - Reduce discrepanțele sociale făcând produsele disponibile pentru persoanele cu venituri mici, - Creează locuri de muncă în repararea magazinelor, - DEEE pregătite pentru reutilizare sunt considerate obiective de reciclare a deșeurilor municipale.

Atunci când vorbim despre prevenirea, reducerea și refolosirea corespunzătoare a DEEE, trebuie să luăm în considerare unele măsuri obligatorii care ar trebui îndeplinite de actorii

implicați în gestionarea acestor tipuri de deșeuri. Trebuie aplicată presiune asupra producătorilor de EEE pentru a elimina uzura planificată, pentru a crește perioada de

utilizare cu cel puțin 10 ani (cum a fost acum 30 de ani, de exemplu, pentru aparatele mari, cum ar fi frigiderele, mașinile de spălat), pentru a lua în considerare proiectarea

ecologică ce utilizează materii prime reciclate, materiale din surse sustenabile și materiale care au o durată mai lungă de viață, impunând obligația de a face produse reutilizabile,

ușor de reparat și durabile și furnizând informațiile necesare centrelor de reparații pentru a stimula astfel de „afaceri”.

Bineînțeles, impunerea acestor obligații asupra producătorilor se poate face numai prin

norme de reglementare, din fericire, directivele europene se îndreaptă ușor spre aceste rezoluții. Până la adoptarea unor astfel de măsuri la nivel central, municipalitățile au

posibilitatea de a adopta măsuri locale pentru a sprijini aceste soluții.

Ce ar trebui să facă o municipalitate (adoptarea unor măsuri care s-au dovedit eficiente în

multe țări europene): • îmbunătățirea sistemului de monitorizare, trasabilitatea și supravegherea activităților de

gestionare a deșeurilor • dezvoltarea unor condiții separate de colectare, transport și depozitare pentru a permite

o pregătire adecvată pentru reutilizare și pentru a preveni distrugerea și pierderea

materialelor; de exemplu, punctele de colectare trebuie să aibă un spațiu dedicat bunurilor reutilizabile;

• recunoașterea rolului actorilor economiei sociale în colectarea și tratarea deșeurilor,

precum și posibilitatea de donare a DEEE către aceste entități - astfel încât acestea să poată efectua verificarea, separarea, repararea, post-donarea (etc.)

• posibilitatea includerii unor clauze sociale în achizițiile publice și în parteneriate pentru a acorda prioritate actorilor economiei sociale în activitățile de gestionare a deșeurilor

• încurajarea înființării unor centre de refolosire - locuri în care oamenii ar putea aduce lucruri de care nu au nevoie

109-



și alte persoane pot să le ia gratuit sau după ce au lucrat acolo câteva ore (exemplu în România: www.samusocial.ro)

• încurajarea piețelor second-hand (așa cum sa întâmplat, de exemplu, în Suedia: https://www. retuna.se/sidor/om-retuna/)

• încurajarea deschiderii de cafenele de reparații pentru DEEE (un loc de întâlnire public

pentru a repara împreună obiecte care au fost stricate). Există deja peste 1.500 de cafenele de reparații în întreaga lume (https://repaircafe.org/en/)

4. Combaterea sectorului informal

În unele țări ale UE, cum ar fi România, sectorul informal este puternic prezent în

domeniul DEEE. DEEE abandonate sunt ridicate sau achiziționate de la cetățeni contra unei

mici plăți, materialele cu valoare sunt îndepărtate, sunt eliberați toți poluanții și materialele nedorite sunt lăsate la întâmplare. Cantități importante de DEEE, cum ar fi

mașinile de spălat, frigiderele și dispozitivele de gătit, sunt pierdute în fluxurile de fier, fără depoluare și fără dovezi.

În Europa de Vest, cantități importante sunt transportate ilegal în țările africane, unde unele produse sunt renovate, iar restul sunt tratate necorespunzător, generând probleme

de poluare uriașe.

Un important proiect6 CWIT - combaterea comerțului ilegal cu DEEE - a fost realizat de un consorțiu care a inclus Interpol, a stabilit că 70% din DEEE nu sunt gestionate corect.

Municipalitatea ar trebui să combată acest fenomen prin:

- Implicarea poliției locale în oprirea colectării informale pe stradă

- Controlarea centrelor de fier vechi și acordarea de amenzi dacă există DEEE amestecate în fier vechi

- Colaborarea cu poliția și garda națională de mediu pentru combaterea transporturilor ilegale de deșeuri

Surse:

1. https://unu.edu/projects/e-waste-quantification.html#outputs 2. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32017R0699

3. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32008L0098

4. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A32012L0019

5. http://ec.europa.eu/environment/waste/weee/standards_en.htm 6. https://www.cwitproject.eu/

http://www/

http://ec.europa.eu/environment/waste/weee/standards_en.htm

http://www.cwitproject.eu/

http://www.cwitproject.eu/

110-




Concentrare pe indicatori de deșeuri: Cadrul informativ pentru colectarea

deșeurilor - indicatori de planificare și monitorizare, ISTAT, Italia

Prezentul este un instrument de informare sugerat ca o modalitate posibilă de urmărire a

administratorilor locali și a altor părți interesate pentru a delimita cadrul informativ de bază pentru colectarea deșeurilor. Instrumentul de informare a fost elaborat de Institutul

Italian de Statistică, ISTAT, unul dintre partenerii UrbanWINS și poate sprijini implementarea sau îmbunătățirea ciclului de gestionare a deșeurilor urbane, în special în

faza de colectare. Este deosebit de util pentru instituțiile naționale / regionale responsabile de statistici, precum și pentru factorii de decizie din mediul urban în

activitatea lor de colectare a deșeurilor date calitative și cantitative.

Cadrul informativ privind deșeurile dezvoltat de ISTAT este alcătuit din două părți: 1) Un inventar al surselor statistice pentru municipalitățile italiene, care pun la dispoziție

informații despre

i. producerea și gestionarea deșeurilor urbane de către autoritățile locale italiene

ii. comportamentului cetățeanului în ceea ce privește distribuirea separată a deșeurilor

iii. opinii ale cetățenilor privind serviciile de colectare a deșeurilor

iv. politicile adoptate de autorități pe un eșantion aleatoriu al municipalităților italiene pentru a preveni și a reduce producția de deșeuri și pentru a facilita reciclarea (și

asupra acelor acțiuni pe care autoritățile locale le-ar putea aplica propriilor structuri și birouri).

2) Un raport descriptiv privind principalele informații bazate pe dovezi care decurg din

sondajele privind problemele menționate mai sus, construite datorită celor mai recente

rezultate disponibile. Descrierea prezentului instrument informativ cuprinde, de asemenea, unele date recente, bazate pe dovezi, italiene, pentru a furniza câteva

evidente calitative și cantitative de deșeuri care ar putea fi reprezentative și pentru alte țări din UE și pot fi consultate în Anexa 2 a Ghidului.

Obiectivele cadrului informativ

Inventarul și analizele descriptive sunt puse la dispoziția autorităților locale și a părților interesate, în fiecare an, necesare pentru a dezvolta procese adecvate de gestionare a

ciclului de deșeuri, apelând la utilizatori să participe și să participe la acestea. Obiectivele acestui instrument de informare sunt următoarele:

• Au un cadru general care să servească drept bază de informare cu privire la gestionarea

deșeurilor, • Au un inventar al surselor de acces ușor la utilizare pentru a actualiza și relua analizele

cu privire la contextul regional și anii de interes, • Au un inventar al indicatorilor relevanți (și al metadatelor relative) care să prevadă

calculul

- ex-ante în timpul fazelor de planificare / retehnologizare ale procesului de

gestionare a colectării; - ex-post în timp ce monitorizează rezultatele: măsuri de eficacitate și eficiență a

proceselor și satisfacția utilizatorilor.

111-



Descriere

Inventarul surselor statistice pentru municipalitățile italiene se bazează pe colectarea datelor din statistici oficiale sau din sondaje locale:

i. Producția separată și colectarea deșeurilor urbane: prezentare generală (Italia -

NUTS1, NUTS2) și orașe (Italia - LAU2: unități de bază metropolitane și capitale provinciale)

Descriere: Cantitatea de deșeuri urbane produse și impactul cantității colectate prin

dispoziție separată reprezintă un indicator strategic pentru planificarea / retehnologizarea sistemului de colectare a deșeurilor și pentru planificarea modurilor de gestionare a

acestuia.

Sursa pentru Italia

Pentru calcularea ambilor indicatori, sursa la care se face referire pentru Italia este baza de date privind deșeurile urbane (RU), care se poate accesa prin Registrul funciar național

gestionat de „Istituto Superiore per la Protezione e la Ricerca Ambientale – Ispra” (Sistemul Național de Protecție a Mediului - SNPA). Acesta conține informații privind

producția și colectarea separată (inclusiv detalii la nivel municipal), despre gestionarea (inclusiv fiecare instalație) și despre costul serviciului de curățenie urbană (inclusiv detalii

la nivel municipal).

ii. Comportamentul și percepțiile gospodăriilor italiene cu privire la conducerea

colectării separate: generală (Italia - NUTS1, NUTS2 și LAU2)

Descriere: Evaluările cetățenilor care descriu comportamentul de livrare, cauzele ce pot

afecta separarea adecvată a deșeurilor, percepția generală a calității și satisfacerea serviciului efectiv și eficient de colectare adoptat sunt toate elementele care trebuie luate

în considerare pentru punerea în aplicare a unui sistem eficace și eficient care ar putea conta pe colaborarea activă a utilizatorilor.

Sursa pentru Italia Municipalitățile italiene pot consulta datele rezultate din sondajul realizat de Istat:

„Aspetti della vita quotidiana / Aspecte ale vieții cotidiene”. Acesta este un studiu

efectuat în funcție de tipul de eșantion pe bază anuală (în primul trimestru al anului pe un eșantion de aproximativ 28 mii de gospodării) (informațiile sunt furnizate direct de către

toate persoanele cu vârsta de 14 ani și peste ale căror membri sunt). Datele colectate din sondaj pot fi comparate cu patru macro grupuri tematice: 1. gospodăria, locuințele și zona

în care este stabilită; 2. condițiile de sănătate și modul de viață; 3. cultura, viața socială și activitățile în timpul liber; În ansamblu, sondajul culege date privind: realizarea

compostării la domiciliu, accesul la serviciile de colectare a deșeurilor: disponibilitatea coșurilor de gunoi, disponibilitatea unei opinii privind serviciile din ușă în ușă, opinia

privind costul serviciului colectarea deșeurilor, efectuarea unei livrări separate a deșeurilor de către gospodării în coșuri situate pe străzi, prin colectarea de la ușă la ușă,

în zonele de separare a deșeurilor (în funcție de grupurile de produse de deșeuri care pot fi livrate); motivele neexecutării și opiniile privind politica și stimulentele pentru

realizarea livrării separate.

112-



iii. Politicile adoptate de unitățile centrale metropolitane și de capitalele provinciale (Italia - LAU2) pentru prevenirea / reducerea producției de deșeuri

și facilitarea reciclării acestora

Descriere: Inventarul celor mai bune practici activate de autoritățile locale pentru prevenirea și reducerea producției de deșeuri, pregătindu-se și pentru reluarea circulară

efectivă, permite autorităților locale să cunoască și să facă o comparație cu acțiunile adoptate în alte contexte și să le repete, în cele din urmă transformându-le în moduri mai

potrivite pentru propriul lor teritoriu. Politicile adoptate de unitățile centrale metropolitane și de capitalele provinciale (Italia - LAU2) pentru prevenirea / reducerea

producției de deșeuri și facilitarea reciclării acestora.

Sursa pentru Italia

Datele rezultate din sondajul realizat de Istat „Dati ambientali nelle città/Date de mediu urbane”: universul teritorial la care se referă sondajul este reprezentat de provinciile

capitale sau de centrul unui oraș metropolitan (116 orașe: peste 18,2 milioane de locuitori, 30% din populația italiană), dintre care 14 centre urbane LAU2 din zona metropolitană

(Torinp, Genova, Milano, Veneția, Bologna, Florența, Roma, Napoli, Bari, Reggio di Calabria, Palermo, Messina, Catania e Cagliari) și 4 Capitalele provinciale LAU2 cu o

populație de peste 200.000 de locuitori, inclusiv LAU2, respectiv Verona, Padova, Trieste e Taranto. Sondajul este alcătuit din 8 chestionare ce colectează date privind următoarele

dimensiuni tematice: poluarea fonică și aerul, zonele verzi din mediul urban, politicile de management ecologic; mediu: apă, energie, mijloace de transport locale și deșeuri

urbane. Pentru cele 8 probleme de mediu, un set de indicatori este răspândit nu numai în ceea ce privește presiunile, cele mai moderne și impactul asupra principalelor dimensiuni

tematice ce califică mediul urban, dar și despre acțiunea relativă în răspuns, activată de către administrații în scopul pentru a acorda calitatea mediului urban și a principalelor

servicii de mediu.

iv. Gestionarea sustenabilă a structurilor administrației publice locale (unități

metropolitane de bază și capitale provinciale, Italia - LAU2) privind problema

sortării deșeurilor produse

Descriere: Printre politicile aplicate de autoritățile locale în ceea ce privește furnizarea

adecvată a deșeurilor sunt cele mai relevante cele adresate unei gestionări ecologice a birourilor sau în cadrul proceselor administrative. Acestea din urmă pot fi descrise în

rapoartele privind responsabilitatea, pentru ca acțiunile administrative să fie transparente și împărtășite cu cetățenii.

Sursa pentru Italia

Sondajul Istat la care utilizatorii se pot referi pentru a defini cadrul statistic de informare

este "Censimento continuo delle istituzioni pubbliche / Recensământul permanent al instituțiilor publice". În prezent, acest sondaj se realizează din doi în doi ani pentru a

colecta date nu numai despre structura instituțiilor din administrația publică, dar și despre efectuarea colectării separate în cadrul fiecărei unități locale unice.


Prezentul instrument de informare se axează pe modul de gestionare a deșeurilor urbane și în special în faza de colectare. O colectare eficientă, pornind de la livrarea deșeurilor în

113-



părți separate, este un factor strategic pentru măsurarea rezultatelor metabolismului,

precum și pentru planificarea unor metode de reutilizare și reciclare necesare pentru a minimiza presiunile produse de orașe în ceea ce privește resursele și mediul.

Implicarea părților interesate în implementarea instrumentului

Diferitele părți interesate pot utiliza instrumentul în funcție de diferite perspective: - institutele naționale de statistică, autoritățile regionale și locale să definească un cadru

informativ de bază pentru a sprijini implementarea și îmbunătățirea ciclului de gestionare a deșeurilor urbane, în special în faza sa de colectare și, prin monitorizarea

indicatorilor, pentru a verifica eficiența politicilor aplicate; - cetățenii și alți utilizatori, pentru a avea un cadru transparent privind eficiența acțiunii

administrative locale.

Utilizarea instrumentului în cadrul proiectului UrbanWINS

Unele informații și indicatori propuși în prezentul instrument informativ au fost folosiți pentru a defini cadrul inițial privind problema generării și colectării deșeurilor urbane de

către orașele pilot italiene (Livrabilul 1.1. Stadiul actual al pentru strategiile de prevenire și gestionare a deșeurilor în țările și municipalitățile UrbanWINS).

Concluzii

Aplicarea instrumentului ca o definiție a cadrului informativ este fundamentală pentru toate administrațiile orientate spre planificarea sau remodelarea ciclului de gestionare a

deșeurilor și, în special, la fazele de colectare a deșeurilor urbane (stadiul actual și indicatorii de monitorizare). Pentru a avea o politică de succes, de asemenea, o

componentă a instrumentului care descrie cadrul comportamentului cetățenilor în ceea ce privește furnizarea deșeurilor, nivelul de satisfacție al serviciului și inițiativele care, în

opinia utilizatorilor, ar facilita cele mai bune practici de livrare și de colectare activitățile de sprijinire a prevenirii producției și reducerea cotei livrate) trebuie considerată

relevantă. Aceasta este o componentă strategică: indicatorii propuși sunt, de fapt, destinați evaluării implicării pozitive a utilizatorilor, un factor indispensabil fără care

rezultatul politicilor, chiar și cei mai buni, teoretic, riscă să devină un eșec. Un factor important, potențial critic care trebuie luat în considerare pentru această componentă,

este "granularitatea" datelor disponibile. Cea mai bună opțiune pentru obținerea datelor privind comportamentul și satisfacția utilizatorilor este aceea de a prevedea atât campanii

de informare orientate, cât și sondaj privind eșantioanele locale pentru a investiga diferitele realități sociale și economice care caracterizează contextele urbane și care sunt

traduse în răspunsuri mult mai diferențiate de către utilizatori, pentru a oferi politici „croite” pe realitățile locale specifice.

Resurse

Pentru mai multe informații, consultați documentul următor: „UrbanWINS D1.2: Evaluarea

114-



factorilor determinanți și a efectelor strategiilor și politicilor de prevenire și gestionare a

deșeurilor”, disponibil aici: https://www.urbanwins.eu/wp-content/uploads/2018/02/ UrbanWins_D1-2_Assessment-of-determinants-and-effects-of-waste-prevention-and-

policies.pdf

Referințe externe:

• ISPRA - Istituto Superiore per la Protezione e la Ricerca Ambientale – National Waste

Cadastre: http://www.catasto-rifiuti.isprambiente.it/ Programul național de prevenire a generării deșeurilor:

http://www.minambiente.it/sites/default/files/

archivio/normativa/dm_07_10_2013_programma.pdf • Directiva 2008/98/CE Obiectivele de reutilizare și reciclare a fluxurilor specifice de deșeuri:

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/IT/TXT/PDF/?uri=CELEX:32008L0098&from=IT • Decret legal nr. 152 din 3 aprilie 2006 pentru testul unic de mediu, art. 205 „Măsuri de

creștere a colectării separate a deșeurilor” http://www.gazzettaufficiale.it/atto/

serie_generale/caricaDettaglioAtto/originario?atto.dataPubblicazioneGazzetta=2006-04- 14&atto.codiceRedazionale=006G0171

• Sondajul Istat „Aspecte ale vieții cotidiene”:

http://siqual.istat.it/SIQual/files/AVQ2017%20-%20 ISTAT_IMF-7_A.17.pdf?ind=0058000&cod=5094&progr=1&tipo=4

• Sondajul Istat „Dati ambientali nelle città”/„Date de mediu urbane”: https://www.istat. it/it/archivio/55771 and http://www.istat.it/it/archivio/207482

• Cadrul complet al informațiilor colectate din sondajul Istat „Censimento continuo delle

Istituzioni Pubbliche”/„Recensământul permanent al instituțiilor publice”: https://www. istat.it/ws/fascicoloSidi/431/CensIP_Modello%20unit%C3%A0%20locale.pdf

• Modelul DPSIR, Agenția Europeană de Mediu (AEM 1995): https://www.eea.europa.eu/

publications/92-9167-059-6-sum/page002.html • Raport anual național 2017 din partea centrului de coordonare pentru baterii și

acumulatori: http://www.cdcnpa.it/wp-content/uploads/Rapporto_Annuale_2017_CDCNPA.pdf

• Definiția LAU2 Hinterland a zonelor metropolitane din sondajul Istat „Aspetti della vita

quotidiana”/„Aspecte ale vieții cotidiene”: https://www.istat.it/it/informazioni-territoriali-e- cartografiche/sistemi-locali-del-lavoro



http://www.catasto-rifiuti.isprambiente.it/

http://www.minambiente.it/sites/default/files/

http://www.gazzettaufficiale.it/atto/

http://siqual.istat.it/SIQual/files/AVQ2017%20-

http://www.istat.it/it/archivio/207482

http://www/

http://www.eea.europa.eu/

http://www.eea.europa.eu/

http://www.cdcnpa.it/wp-content/uploads/Rapporto_Annuale_2017_CDCNPA.pdf

http://www.cdcnpa.it/wp-content/uploads/Rapporto_Annuale_2017_CDCNPA.pdf

http://www.istat.it/it/informazioni-territoriali-e-



-113-

TESTIMONIAL ORAȘ PILOT

3.1 Considerații generale în legătură cu

implicarea părților interesate

Într-o lume complexă tot mai mare, ca cea în care trăim astăzi, procesele de implicare a

părților interesate au evoluat de la un „ar trebui” la un „trebuie” pentru aproape toate instituțiile și companiile. Luând în considerare interacțiunile dintre sferele sociale,

economice, de mediu, culturale și politice din societățile noastre, implicarea părților interesate devine din ce în ce mai necesară în gestionarea ciclului de viață al politicilor

publice. În prezent, politicile publice trebuie să depășească paradigma reducționistă care a caracterizat epoca industrială anterioară, conform căreia fiecare domeniu și sector ar

trebui să se dezvolte și să fie abordate în mod autonom (de exemplu, politicile publice

care vizează obiective sociale, altele la cele economice etc.).

Factorii de decizie și alte organizații implicate în proiectarea și implementarea politicilor

publice trebuie să se convingă să deschidă procesul de luare a deciziilor pentru cât mai mulți actori posibil pentru a alimenta politicile publice cu perspective eterogene,

construind astfel baza pentru răspunderea publică și asigurarea unui dialog interdisciplinar între discipline și sectoare. Nevoia de a implica părțile interesate este și mai necesară în

procesele și politicile care abordează durabilitatea, un domeniu care este, prin definiție, complex, interdisciplinar și care se va confrunta cu provocări tot mai mari, cum ar fi

schimbările climatice, biodiversitatea, deficitul de resurse, echitatea etc. Implicarea părților interesate este un proces bidirecțional, care vizează aducerea de experiențe și

perspective suplimentare în procesul de luare a deciziilor și o modalitate prin care actorii locali să fie mai responsabili și să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile care

influențează politicile pe termen lung, altfel cunoscute sub numele de responsabilitate

socială.

Partea 3 - Orientări pentru

implicarea părților

interesate în politicile

privind deșeurile urbane

Ana Esperança, Consilier pentru sănătate și mediu în cadrul

Municipalității Leiria

„Considerăm că aspectul crucial al programului UrbanWINS a

fost inovația oferită de procesul participativ în sine. Pe durata și la finalul procesului, oamenii s-au simțit mândri că

s-au implicat în mod eficient și au contribuit la definirea politicii locale. Se preconizează că punerea în aplicare a

acțiunilor va avea un sprijin financiar și instituțional adecvat. Procesele și metodologiile participative utilizate în proiect

(SWOT, rapoarte, Agore etc.) au contribuit la conștientizarea factorilor de decizie în ceea ce privește dificultățile,

propunerile și chiar așteptările părților interesate, inclusiv

-114-

Partea 3 – Orientări pentru implicarea părților interesate în

politicile privind deșeurile urbane

Conform standardului internațional ISO 26000 „Orientări privind responsabilitatea socială”68, o parte interesată reprezintă o persoană sau o organizație care este afectată, pozitiv sau negativ, de decizia și activitățile (cum ar fi proiectele, politicile publice, etc.)

unei alte organizații. Conform aceluiași standard, implicarea părților interesate reprezintă o „activitate întreprinsă pentru a crea oportunități de dialog între o organizație și una sau

mai multe părți interesate, cu scopul de a oferi o bază informată pentru deciziile

organizației”. Angajamentul părților interesate este considerat de același standard ca un principiu fundamental al politicii de responsabilitate socială a unei organizații (companie,

autoritate publică, ONG etc.).

În cazul politicilor de prevenire și gestionare a deșeurilor urbane, părțile interesate se referă la persoane și organizații care au un interes direct sau indirect în prevenirea și buna

gestionare a deșeurilor și participă la activități care fac acest lucru posibil. Părțile interesate pot genera deșeuri, pot funcționa ca furnizori de servicii, pot participa ca

departamente guvernamentale de stat sau locale (cu factori de decizie și tehnicieni), academicieni sau alte institute de cercetare relevante, ONG-uri și alte organizații

implicate în anumite aspecte legate de prevenirea și gestionarea deșeurilor.

În cazul în care se introduc politici privind deșeurile în contextul mai larg al

metabolismului urban, analiza părților interesate este extinsă cu actorii • din zonele urbane cu impact pozitiv sau negativ asupra deșeurilor (cum ar fi construcțiile,

agroalimentare, transporturi);

• care au un interes față de politicile urbane afectate de deșeuri, cum ar fi schimbările climatice, poluarea aerului, sănătatea, justiția ecologică și

• din zone profesionale care nu au fost implicate în mod tradițional în procesele din

domeniul deșeurilor (cum ar fi cercetarea, incubatoarele de afaceri, diferite asociații profesionale din sectorul deșeurilor).

O listă extinsă de categorii de factori interesați de deșeuri din perspectiva metabolismului

urban este prezentată în următoarele subcapitole.

Pentru a rezuma, identificarea și implicarea părților interesate reprezintă o modalitate de

a deschide procesele de luare a deciziilor către cei afectați pozitiv sau negativ de acestea, contribuind astfel la elaborarea și implementarea politicilor publice participative.

Activitățile de implicare a părților interesate aduc o paletă largă de efecte pozitive, după cum vom vedea în următorul subcapitol.

68 www.iso.org/iso-26000-social-responsibility.html

cetățenii, asociațiile, comercianții, industria și serviciile. Pe baza acestor cunoștințe,

factorii de decizie vor putea planifica strategii și opțiuni de gestionare mai bine

adaptate la problemele-cheie identificate de părțile interesate.”

http://www.iso.org/iso-26000-social-responsibility.html

-115-



3.2 Rolul implicării unei părți interesate

în politicile de prevenire și gestionare a

deșeurilor urbane

3.2.1 Beneficii și oportunități ale implicării părții

interesate în politicile de sustenabilitate urbană

Sectorul deșeurilor este foarte sensibil și dependent de cooperarea publicului și părților interesate pentru prevenirea, reducerea și reciclarea și înțelegerea și acceptarea de către

acestea a unor practici inovatoare de gestionare a deșeurilor. Dacă în trecut eforturile de comunicare ale sectorului deșeurilor s-au axat pe abordările tradiționale ale publicității,

PR și marketingului, mai recent au fost deschise spre noi abordări, implicarea părților interesate și a comunității fiind cele mai importante, datorită beneficiilor și oportunităților

pe care acestea le provoacă. Acestea includ:

o bază mai largă în societate în care să se solicite idei, să se testeze viziuni, să se discute

alternative pentru prevenirea și gestionarea deșeurilor;

probabilitatea sporită a susținerii pe termen lung a deciziilor și acțiunilor în societate, cu

cât grupurile de părți interesate sunt mai largi și mai diverse;

promovarea conducerii și asumarea responsabilității deciziilor;

îmbunătățirea creativității și a soluțiilor neașteptate sau a modalităților de a ajunge

acolo;

finanțarea și sponsorizarea de către terți, preluarea muncii utilizând un buget diferit /

suplimentar, inclusiv parteneriatele public-privat;

includerea unor părți terțe cu o istorie / poziție semnificativă în regiune;

moduri diferite de gândire, perspective diferite bazate pe expertiza și cunoștințele diferite ale fiecărui grup;

ancorarea în abordările generației mai tinere,în cazul în care sunt implicați tinerii;

implicarea actorilor dominanți pentru a-și schimba mentalitățile convenționale privind

procedurile „tradiționale” (de exemplu, construcția convențională vs. construcția verde) care duce la efecte pozitive de lungă durată;

colaborarea pentru efecte sinergice (de exemplu, pentru a reduce deșeurile din timp în

loc să manipuleze deșeurile cât mai inteligent posibil după aceea);

părțile interesate reprezentând diferite scale regionale (de la districte urbane la regiuni,

la nivel național sau internațional) care oferă alte perspective procesului, la scară micro și macro;

implicarea părților interesate care nu simt același tip de „presiune” atunci când trebuie să ofere observații și să ia decizii;

pe termen mediu și lung, să dobândească și să mențină o legitimitate mai largă și menținerea licenței sociale de a funcționa pentru societățile de gestionare a deșeurilor.

-116-



3.2.2 Metode pentru identificarea și selectarea

părților interesate relevante pentru politicile de

sustenabilitate urbană

Organizațiile / autoritățile și activitățile acestora (cum ar fi politicile publice) pot avea numeroase părți interesate. În plus, diferitele părți interesate au interese diferite și uneori

concurente. De exemplu, interesele rezidenților comunității ar putea include impactul pozitiv al unei autorități sau politici, cum ar fi ocuparea forței de muncă, siguranța sau

concentrarea asupra unui cartier curat, precum și impactul negativ al aceleiași politici, cum ar fi poluarea. Pentru a pune o "ordine" inițială în această paletă de actori,

organizațiile pot utiliza un prim set de criterii pentru identificarea părților interesate în

funcție de modul în care se poziționează ele însele față de organizație sau activitate: internă vs. externă; primar vs. secundar; real vs. potențial; strategic vs. moral; voluntară

vs. involuntară etc.

Este important să subliniem faptul că nu toate părțile interesate ale unei organizații

aparțin unor grupuri organizate care au ca scop reprezentarea intereselor lor; acesta poate

fi cazul grupurilor vulnerabile, al cetățenilor care întâmpină dificultăți în obținerea auto-organizării. Astfel de categorii de părți interesate riscă să fie trecute cu vederea sau

ignorate în procesul de luare a deciziilor. Mai mult, o autoritate ar trebui să examineze dacă grupurile care pretind că vorbesc în numele anumitor părți interesate sau care susțin

anumite cauze sunt reprezentative și credibile; în cazul gestionării deșeurilor, o atenție deosebită ar trebui acordată asociațiilor profesionale care rareori reprezintă toate

interesele industriei și asociațiilor consumatorilor / cetățenilor care au provocări în colectarea de voci reprezentative. Pentru a depăși astfel de provocări și pentru a vă

asigura că procesul de identificare și implicare a părților interesate începe pe o bază solidă, standardul de responsabilitate socială ISO 2600069 recomandă organizațiilor să

înceapă prin a răspunde la următoarele întrebări:

Față de cine are organizația obligații legale?

Cine ar putea fi afectat pozitiv sau negativ de deciziile sau activitățile organizației (cum ar fi o

politică publică)? Cine este probabil să-și exprime îngrijorarea cu privire la deciziile și activitățile organizației?

Cine a fost implicat în trecut când au fost necesare preocupări similare?

Cine poate ajuta organizația să abordeze impactul specific?

Cine poate afecta capacitatea organizației de a-și îndeplini responsabilitățile?

Răspunsul la aceste întrebări preliminare va contribui la realizarea unui prim pas informal de identificare a actorilor relevanți care vor fi implicați. Un al doilea pas mai formal

constă în clasificarea părților interesate pentru a acorda prioritate actorilor care vor fi apoi implicați în respectiva activitate sau politică. Literatura de specialitate și practica

implicării părților interesate din ultimele trei decenii au propus mai multe criterii de clasificare a părților interesate pentru a permite organizațiilor să acorde prioritate

angajamentului numai celor care au un impact direct asupra unei activități sau a unui proces. Vom prezenta pe scurt două dintre cele mai comune și mai ușor de utilizat.

69 Informații disponibile la https://www.iso.org/iso-26000-social-responsibility.html (accesată în ianuarie 2019)

http://www.iso.org/iso-26000-social-responsibility.html

-117-



Unul este modelul lui Gardener et al. (1986). Acesta propune clasificarea părților interesate în funcție de două criterii: puterea și dinamismul. Prin combinarea acestora,

obținem patru tipuri de părți interesate. De exemplu, putem avea părți interesate slabe, dar dinamice, cum ar fi unele asociații de mediu. Ele sunt adesea imprevizibile și este

dificil să se evalueze a priori care ar putea fi sprijinul / impactul lor asupra unui proiect. Alt tip de participant, conform acestei clasificări, este unul puternic și dinamic, care ar

trebui luat în considerare în procesul de luare a deciziilor. Acesta este, de exemplu, cazul asociațiilor profesionale din domeniul deșeurilor. Dacă proiectul / politica dumneavoastră

răspunde nevoilor și așteptărilor, acestea pot fi un sprijin important pentru acest proiect; dacă este slab implicat, acest tip de participant le-ar putea pune în pericol.

Un al doilea model a fost

propus de Mitchell R., Agle B. și D. Wood (1997). Acesta

clasifică și prioritizează părțile interesate în funcție de trei

atribute și șapte combinații posibile. Părțile interesate cu

toate cele trei atribute sunt

denumite „definitive”, deoarece sunt inevitabile și

trebuie incluse în procesul de implicare și consultare.

Importanța părților interesate scade atunci când acestea au

doar două atribute („dependente”, „periculoase”

și „dominante”). Astfel, ele sunt numite „în așteptare”.

Părțile interesate cu un singur atribut sunt considerate

„latente” („inactive", „solicitante” și

„discreționare”). Actorii care nu au niciuna dintre aceste trei caracteristici nu sunt considerați părți interesate și sunt excluși din procesele de implicare.

Putem folosi sistemele de clasificare de mai sus nu numai pentru analiza părților interesate în politicile privind deșeurile în general, ci și a părților interesate care intervin la plasarea

acestor politici în contextul metabolismului urban. Datorită utilizării lor extinse în literatura de specialitate și a practicilor dedicate implicării părților interesate și ușurinței

lor de utilizare, sistemele de clasificare a acestor părți interesate au fost selectate și utilizate în cadrul programului UrbanWINS în primii pași ai proceselor de implicare a

părților interesate.

Primul pas a fost acela de a descompune procesul metabolismului urban în diferite

componente - intrări materiale într-un oraș, ieșiri fizice, precum și intrări și ieșiri simbolice,

nemateriale - identificarea părților interesate relevante pentru fiecare dintre acestea.

-118-



Componentele analizate sunt rezumate în tabelul de mai jos.

Tabelul 8. Componente relevante ale metabolismului urban pentru procesul de identificare

a părților interesate

INTRĂRI MATERIAL

• Materii prime

• Produse

• Energie

IEȘIRI FIZICE

• Deșeuri provenite din gospodării

• Deșeuri din sectorul construcțiilor

• Deșeuri din comerț și din industrie

• Deșeurile rezultate din tratarea deșeurilor

• Emisiile de CO2 și alte emisii de gaze cu efect de seră

• Particule

INTRĂRI și IEȘIRI

SIMBOLICE

• Factori socio-politici

• Arhitectura

• Cunoştinţe

• Informație

• Tehnologii

• Valori (cultură)

• Dimensiunea de gen

Identificarea și clasificarea părților interesate începe cu poziționarea acestora în cadrul

metabolismului urban. Pentru fiecare dintre componentele de intrare și ieșire ale

metabolismului urban selectate ca relevante (a se vedea tabelul 1 de mai sus), se identifică părțile interesate, pe baza rolului lor în ceea ce privește respectiva componentă

specifică, respectiv dacă acestea pot fi afectate de o schimbare la intrare / ieșire sau dacă pot afecta această schimbare cu acțiunile și opțiunile lor. Aceasta conduce la identificarea

grupurilor generale de părți interesate care reprezintă coșul de părți interesate care trebuie abordate de către organizație / factorul de decizie / politica publică în ansamblu.

Aceste grupuri sunt raportate în tabelele 2 și 3 de mai jos. În practică, tabelele 2 și 3 sunt construite prin răspunsul la următoarele întrebări:

1) cine este cel mai afectat de o schimbare a metabolismului urban actual cu privire la fiecare intrare și ieșire?

2) cine poate influența cel mai mult metabolismul urban actual în raport cu fiecare intrare

și ieșire?

-119-



Tabelul 9: Potențialele părți interesate pentru componentele materiale și fizice selectate

ale metabolismului urban

INTRARE MATERIALĂ

GRUPURILE PĂRȚILOR INTERESATE POSIBIL AFECTATE

GRUPURILE PĂRȚILOR INTERESATE POSIBIL SĂ AFECTEZE

Materii prime

• Producători / importatori

de materii prime

• Producători / importatori

de materii prime secundare

• Fermieri

• Companii miniere

• Companii forestiere

• Universități și institute

de cercetare

• Factorii de decizie

naționali, regionali și

locali

• ONG-uri active r

• Firmele care operează în

economia ecologică

• Companiile de stat

Produse

• Companii de construcții

• Producători de semifabricate pentru

sectorul construcțiilor

• Operatori privați / consorții care operează în domeniul colectării și

tratării deșeurilor

• Companii comerciale (inclusiv comercianții cu amănuntul mari și

mici - hipermarketuri,

supermarketuri, magazine alimentare și activități comerciale -

restaurante, cafenele, magazine de

îmbrăcăminte etc.)

• Companiile din sectoare industriale,

altele decât construcții și deșeuri

• Companii din sectorul agroalimentar

• Furnizori de servicii publice

• Factori de decizie la

nivel național și la

nivelul UE


de cercetare

• ONG-uri active

• Autoritățile publice care

implementează APV

• Consumatori critici

Energie

• Producători / importatori de

energie (inclusiv producătorii din

biomasă la nivel municipal)

• Distribuitori de energie / grile

• Producători independenți de energie

• Factori de decizie naționali,

regionali și locali

• Administrații locale

• Firme care operează în

sectorul energiilor

regenerabile

• Grupuri de acțiune locală

• Universități și institute de

cercetare

• Cetățeni

-120-



IEȘIRE FIZICĂ



Deșeuri din sectorul

construcțiilor

• Operatori privați / consorții

ce lucrează în domeniul

colectării și tratării

deșeurilor din sectorul

construcțiilor

• Companii și operatori

sectorului de restaurare

• Factorii de decizie politică

• Administrația publică

locală

• Inovatori tineri verzi /

incubatoare

• Universități și institute de cercetare

• ONG-uri active

Deșeuri din

comerț și industrie

• Operatori privați / consorții care

lucrează în colectarea și tratarea

deșeurilor din industrii

• Societăți comerciale (inclusiv

comercianții cu amănuntul mari și

mici - hipermarketuri,

supermarketuri, magazine

alimentare și activități comerciale

- restaurante, cafenele, magazine

de îmbrăcăminte etc.)


• Companiile din toate

sectoarele de producție


politică

• Administrația publică

locală


• ONG-uri active

Deșeuri

rezultate din

tratarea deșeurilor

• Operatori privați / consorții

care lucrează în colectarea

și tratarea deșeurilor


politică

• Administrațiile publice locale


cercetare

• ONG-uri active

-121-



Emisii de CO2

și alte emisii

de gaze cu efect de seră

• Producători / importatori de materii

prime

• Producători / importatori de materii

prime secundare

• Fermierii

• Companii miniere

• Companii forestiere


• Producători de semifabricate pentru

sectorul construcțiilor

• Operatori privați / consorții care

operează în colectarea și tratarea

deșeurilor

• Societăți comerciale (inclusiv

comercianții cu amănuntul mari și mici

- hipermarketuri, supermarketuri,

magazine alimentare și activități

comerciale - restaurante, cafenele,

magazine de îmbrăcăminte etc.)

• Companii din sectoare industriale,

altele decât clădirile și deșeurile

• Companii din sectorul agroalimentar


• Producători / importatori de energie

- (inclusiv producătorii din biomasă la

nivel municipal)

• Distribuitori de energie / grile

• Producători independenți de energie

• Cooperative pentru

consumul de energie regenerabilă

• Asociații profesionale și profesionale

• Asociații de fermieri • Asociații de crescători

• Producători / asociații de producători

ecologici • Cetățenii

• Inovatori tineri verzi / incubatoare

• Grupuri de acțiune locală


• ONG-uri active • PA-uri de punere în

aplicare a APV • Firme care operează

în economia ecologică

Particule

• Companii din sectorul automobilelor și

al mobilității

• Companii ce operează în sectorul

cimentului

• Producători de sisteme de încălzire

• Manageri / proprietari de instalații de

incinerare

• Proprietarii de unități alimentate cu

lemn (de exemplu, gospodării,

industrii, restaurante)

• Operatorii din sectoarele agricol și

forestier

• Industria de tratare a lemnului

• Factori de decizie politică • Administrații publice locale • Cetățeni • Institute de cercetare • Polii de tehnologie • ONG-uri active

-122-



Tabelul 10: Părțile interesate pentru componentele simbolice ale metabolismului urban

INTRARE/IEȘIRE SIMBOLICĂ



Factori socio-

politici

• Cetățeni

• Companii


cercetare

• Factorii de decizie politică

• Promovarea ONG-urilor

Arhitectură


• Cetățeni

• Arhitecți / ingineri

• Factori de decizie politică

• Urbaniști

• Consumatori critici

• PA-uri de punere în

aplicare a APV


de cercetare

Cunoștințe

• Companii


• Cetățenii

• Administrație publică

• ONG-uri active

• Inovatori „verzi”

• Institute de cercetare

• Școli

• Centre de educație

pentru mediu

• Experți în gestionarea deșeurilor

• Experți în proiectare ecologică

Informații

• Companii


• Cetățeni

• Administrații publice


de cercetare

• Mass-media

• ONG-uri active


pentru mediu

• Școli

Tehnologie

• Companii


• Cetățeni



de cercetare

• Poli de tehnologie

• Inovatori tineri verzi /

incubatoare

Valori

(cultură)

• Companii


• Cetățeni


• Școli

• ONG-uri de advocacy


pentru mediu

• Mass-media

-123-



Dimensiune

de gen

• Familii

• Bărbați

• Femei


• Mass-media

• Școli

3.2.3 Procesul de implicare a unei părți interesate

– pași și tehnici participative

Implicarea părților interesate reprezintă un proces complex, dar totuși plin de recompense, care ar trebui să implice în mod consecvent cel puțin un membru al personalului organizației responsabile de coordonarea procesului (în cazul UrbanWINS, al

unei municipalități sau al oricărei alte părți interesate care are un interes asupra

deșeurilor și / sau metabolismul urban în legătură cu deșeurile). În alte cazuri, procesele de implicare a părților interesate sunt conduse de departamentele PR / comunicare /

relații externe, în strânsă cooperare cu departamentele tehnice responsabile de activitatea pentru care se dorește angajarea părților interesate. În cazul unei politici

privind deșeurile, procesul poate fi urmărit de către departamentul de comunicare al organismului decizional în parteneriat cu departamentele de gestionare a deșeurilor /

utilităților publice / de mediu / dezvoltare durabilă.

Înainte de a începe acest proces, este important ca o organizație să fie conștientă de pașii și instrumentele care sunt recomandate a fi angajate pentru obținerea rezultatelor optime

și să planifice în mod corespunzător obiectivele, calendarul și resursele procesului de implicare a părților interesate. Rândurile de mai jos rezumă acest proces în 5 pași, derivat

din „Manualul de implicare a părților interesate - Manualul practicanților privind implicarea părților interesate”70 elaborat de AccountAbility, Programul Națiunilor Unite

pentru Mediu (UNEP) și Asociații de cercetare a părților interesate. Manualul oferă informații detaliate despre fiecare

dintre cele cinci etape și reprezintă o lectură utilă pentru cititorii care ar dori

să stabilească un proces coerent de implicare a părților interesate.

Etapele propuse de UNEP au fost

urmărite și adaptate pentru procesul de implicare a părților interesate de

UrbanWINS.

1) Gândirea strategică

La primul pas, organizația încearcă să răspundă la întrebările strategice,

politice legate de procesul de implicare a părților interesate, cum ar fi „cine”,

„ce”, „de ce” și „cine” va fi implicat în

70 http://www.unep.fr/shared/publications/pdf/webx0115xpa-sehandbooken.pdf

http://www.unep.fr/shared/publications/pdf/webx0115xpa-sehandbooken.pdf

-124-



Informație

Proces unilateral

• Instrumente: broșuri, articole, postări pe rețele sociale, conferințe

Consultare

Proces bilateral și multilateral

• Instrumente: sondaje, focus grupuri, forumuri

Participare

Proces interactiv

• Instrumente: inițiative comune, cote de expertiză

Construirea capacităților

Proces convergent • Instrumente: integrarea echipei / adunării generale, delegarea

sarcinilor, parteneriatele public-privat

acest proces? Ce viziune comună putem construi împreună cu părțile interesate? Ce dorim

să realizăm cu părțile interesate? Care sunt motivele propunerii unui astfel de proiect / politici publice?

Se recomandă ca acest pas să fie realizat cu implicarea diferitelor departamente interne ale organizației respective, pentru a obține sprijinul acestora în cadrul procesului.

2) Analiza și planificarea

Al doilea pas implică identificarea și caracterizarea sistematică a diferitelor părți interesate care vor fi implicate în proces, în conformitate cu subcapitolul anterior. Acest

pas presupune, de asemenea, analiza nevoilor, așteptărilor, temerilor și speranțelor

individuale privind proiectul, precum și capacitățile (cunoștințe, aptitudini, atitudini) fiecărui actor implicat.

3) Construirea capacităților

La pasul trei, se depun eforturi pentru a construi capacitățile de dialog și de implicare atât

ale părților interesate, cât și ale organizației în sine. Pentru o politică de prevenire și gestionare a deșeurilor urbane, această etapă poate include formarea privind construirea

unei viziuni comune între actori, legăturile dintre deșeurile și metabolismul urban, obiectivele și acțiunile comune ce pot fi desfășurate de părțile interesate.

4) Implicarea La pasul patru, organizația identifică cele mai bune metode de implicare a fiecărei părți

interesate și le implementează. Gama de implicare variaza de la informația simplă la consolidarea capacității și stimulare, ceea ce va permite o co-construire reală cu părțile

interesate:

-125-



Pentru a crea spații comune și autentice pentru dialog și luare de decizii, pentru

activitățile care se desfășoară față în față, se recomandă utilizarea metodelor non-formale, active și participative. Ele sunt deseori numite metode „maieutice” și se

caracterizează prin faptul că pun în centru relația dintre participanți și realitate, în loc să pornească de la noțiuni predefinite, prezentate ca adevăruri absolute și neschimbate. O

primă valoare a abordării maieutice este aceea că permite construirea de cunoștințe și experiență acumulate de-a lungul anilor de către părțile interesate și le folosește pentru

raționamentul colectiv. Mai mult, învățarea prin dialog și raționament permite sprijinirea persoanelor cu medii diferite, ceea ce face posibilă interacțiunea efectivă în contexte în

care experții se întâlnesc cu non-experți, așa cum este cazul întâlnirilor părților interesate. Mai mult decât atât, modelele maieutice facilitează o abordare interdisciplinară și

aprofundarea unei teme prin reunirea diverselor perspective ale părților interesate, permițând astfel aproprierea subiectelor tehnice (cum este cazul deșeurilor și

metabolismului urban) de către persoane care nu au neapărat un fond științific. Pentru a exploata toate aceste oportunități, familia vastă de instrumente de facilitare vine să ne

salveze: acestea sunt metodele și tehnicile utilizate pentru a face grupurile să funcționeze mai bine, exploatând posibilele sinergii între diferitele persoane și valorificând energiile

generate de oameni prin interacțiune. Descriem pe scurt, în rândurile de mai jos, câteva instrumente de facilitare care sunt foarte populare și ușor de utilizat de factorii de decizie

din domeniul deșeurilor urbane și de factorii lor interesați. În UrbanWINS nu s-au folosit toate aceste instrumente, însă unele dintre metodologiile aplicate au fost foarte

asemănătoare, partajând aceleași abordări raționale.

1) WORLD CAFE’

Pe scurt: o metodologie utilizată pentru a

permite tuturor participanților să se exprime informal, să difuzeze cât mai mult

ideile și să acorde mai multă importanță conceptelor exprimate decât celor care le

exprimă. Participanții sunt împărțiți pe mese (minim 3, maximum 7 persoane la o

masă) cât mai eterogen posibil. La fiecare masă, există un facilitator care are sarcina

de a pune întrebarea adresată la masa respectivă și de a urmări răspunsurile. La

anumite intervale, participanții schimbă mesele, amestecându-se, cu excepția

facilitatorilor care rămân la aceeași masă.

În cadrul formării: este utilă scoaterea la iveală a informațiilor și cunoștințelor deja existente în grup înainte de explicarea unui subiect tematic și orientarea cursanților către

subiect

Limitele numerice: minim 15 persoane, numărul maxim depinde de spațiul disponibil (toate mesele trebuie să se afle în aceeași cameră și trebuie să existe spațiu suficient pentru a se

deplasa)

-126-



Spații și materiale: mese, scaune, hârtie și post-it-uri, markere, bandă adezivă.

Informații suplimentare:

http://www.theworldcafe.com/key-concepts-resources/world-cafe-method/

2) BRAINSTORMING

Pe scurt: participanții, ghidați de

facilitator, sunt invitați să-și exprime gândurile în absența unei judecăți din

partea celorlalți participanți. Toate ideile apărute sunt colectate și sistematizate de

către facilitator, care le poate folosi pentru a construi o hartă sau un cluster cognitiv.

Pentru a accelera operațiunea și pentru a vă asigura că toată lumea se poate exprima,

participanții își pot scrie propriile propuneri pe cartoane colorate sau foi adezive, care

apoi sunt colectate și organizate de

facilitator, astfel încât toți participanții să-i poată vedea.

În formare: este util să se arate așteptările și cunoștințele de bază, dar poate fi de asemenea folosită pentru a rezuma ceea ce a fost abordat împreună la sfârșitul reuniunii

Limite numerice: între 5 și 15 persoane

Spații și materiale: participanții ar trebui să stea într-un cerc sau în jurul unei mese. Este

necesară o suprafață pentru a ilustra rezultatele (perete, tablă etc.)

3) FIȘE DE EVALUARE A IDEILOR

Pe scurt: prin utilizarea pârghiei concurenței fără judecată,

această metodă favorizează colaborarea în cadrul grupurilor. Participanții se reunesc în tabele în care

elaborează propuneri care sunt raportate pe cartoane corespunzătoare (fișe de evaluare a ideilor). Apoi se

afișează cartoanele și toți pot vota propunerile celorlalți, anonim și pot adăuga comentarii.

În formare: este utilă pentru stimularea colaborării dintre participanți punerea în practică a ceea ce s-a învățat

printr-un exercițiu de proiectare. Componenta votului fără judecăți adaugă un pic mai multă distracție, care este utilă

pentru a promova coeziunea grupului, necesară pentru construirea unui climat de învățare prin cooperare.

http://www.theworldcafe.com/key-concepts-resources/world-cafe-method/

-127-



TESTIMONIAL PRIVIND PROCESUL PARTICIPATIV URBANWINS

Limite numerice: minim 6 persoane

Spații și materiale: cartoane tipărite, markere, bandă adezivă, o suprafață pe care

formularele completate pot fi făcute vizibile și accesibile

Informații suplimentare: http://www.idearatingsheets.org

4) FACILITARE GRAFICĂ

Pe scurt: în timp ce participanții își expun ideile, facilitatorul rezumă discursul cu o hartă

cognitivă organizată în cuvinte, semne și desene.

În formare: este utilă pentru a împărtăși într-un mod eficient și clar ceea ce se spune, stabilind conceptele-cheie

Limite numerice: nu este cazul

Spații și materiale: o suprafață vizibilă pentru toți, panouri publicitare sau o suprafață pe

care se poate scrie, markere sau / echivalent

Informații suplimentare: ww.youtube.com/watch?v=S5DJC6LaOCI

5) Evaluare și raportare

Pe baza feedback-ului primit de la părțile interesate, procesul de angajare este analizat și

ajustat pentru a-l îmbunătăți pentru activitățile / politicile viitoare. Se recomandă ca părțile interesate cheie, împreună cu personalul organizației implicate în primul pas -

planificarea strategică - să participe la acest proces de evaluare. Raportul de evaluare este apoi difuzat între participanți pentru informare, iar feedback-ul este din nou binevenit.

Lia Vasconcelos, profesor la FCT NOVA și cercetător al

MARE, își concentrează cercetarea asupra procesului de luare

a deciziilor inovatoare și asupra noilor forme de guvernare colaborativă în politica publică.

„Fiind crescută într-un mediu multicultural, dialogul mi-a

atras rapid atenția ca o componentă cheie pentru înțelegere reciprocă și colaborare. Dialogul real se dovedește a avea un

rol principal în depășirea neînțelegerilor și în contribuția la o

societate mai coerentă. Folosirea unor procese de colaborare autentice, sănătoase și profesionale sa dovedit a da putere

participanților și a deschide procesele.

http://www.idearatingsheets.org/

http://www.youtube.com/watch?v=S5DJC6LaOCI

-128-



3.2.4 Provocări în implicarea stakeholderilor

Obținerea angajamentului stakeholderilor (părților interesate) pentru o anumită activitate

sau proiect, inclusiv o politică publică, poate întâmpina o serie de provocări pe care le vom descrie pe scurt în cele ce urmează.

Constrângeri din punct de vedere al timpului. Procesul de implicare este, în general,

unul pe termen mediu / lung (de la câteva săptămâni la câteva luni), iar pentru a avea succes are nevoie de disponibilitate de timp, de la diverse întâlniri fizice și uneori

online, oferirea de feedback etc. Mai mult, anumite tipuri de părți interesate, cum sunt IMM-urile, au o agendă foarte prioritară / limitată, în timp ce alte părți interesate, cum

ar fi autoritățile publice, au multiple priorități, ceea ce determină constrângeri importante în timp. Pentru a depăși această provocare, este important să identificăm

încă de la început actorii care sunt cu adevărat relevanți pentru proces, ceea ce înseamnă că aceștia au un interes clar pentru aceasta și ei văd un scop clar al implicării.

Pentru acest ultim aspect, este esențială comunicarea personalizată față de fiecare parte interesată pentru a explica obiectivele și oportunitățile angajării - mai ales dacă

este un proces pe termen lung - este esențială; dacă vorbim de comunicare generală în ceea ce privește conștientizarea și sprijinul, este puțin probabil ca implicarea să devină

o prioritate a agendei părților interesate. De asemenea, implicarea într-un anumit proiect sau politică poate fi legată de alte programe sau inițiative, pentru a profita la

maxim de timpul participanților. În plus, pentru activitățile specifice care necesită implicarea unui număr mare de părți interesate, o autoritate locală poate analiza

Recurgerea la aceste procese pentru a aborda problemele complexe aduce valoare

adăugată garantând construirea capitalului social, intelectual și politic într-un mod colectiv, creând o experiență de învățare comună tuturor celor implicați și reducând

nivelul de conflict ce ar putea exista, asigurând un mediu mai constructiv în măsură să motiveze, să implice și să mobilizeze participanții.

Politicienii / tehnicienii ce colaborează cu părțile interesate într-un proces transparent și eficient au un potențial mai mare de a integra în timp util preocupările și interesele

celor care vor fi afectați de deciziile respective, implicându-i în proces. Într-o perioadă cu resurse reduse, orice municipalitate câștigă prin implicarea directă a constituenților

săi în strategiile locale, deoarece, pe lângă un sprijin mai larg, aceasta reprezintă și o mișcare spre succes.

Agorele fizice au jucat un rol esențial în proiectul UrbanWINS, deoarece au creat spații pentru dialog care să reunească părțile interesate și politicienii / tehnicienii,

declanșând o activitate comună în vederea realizării aceluiași scop. În timpul procesului toată lumea a câștigat, toți au învățat unul de la celălalt și au contribuit la

dezvoltarea acțiunilor. În același timp, cei implicați s-au alăturat proiectului, devenind co-responsabili și implicați în faza de implementare. Acest lucru garantează succesul

proiectului, din moment ce acesta are un sprijin mai larg al societății locale. În același timp, mai mulți cetățeni responsabili și cu spirit de intervenție contribuie la

dezvoltarea unor comunități mai durabile.”

-129-



oportunitatea de a utiliza instrumente online și mijloace de comunicare sociale. Puteți

obține o inspirație din experiențele online ale UrbanWINS de implicare a părților interesate.

Constrângeri în ceea ce privește competențele și cultura. Procesul de implicare a

părților interesate necesită diferite tipuri de capacități de la diferiți actori: cele de

facilitare și conducere, de la organizația care conduce procesul, dialogul, spiritul deschis, gândirea critică, creativitatea, cooperarea de la părțile interesate care

participă la proces. Aceste abilități sunt deosebit de sensibile pentru sectoarele care nu au fost în mod tradițional deschise pentru co-construcție, cum ar fi cele de politici

publice, în cadrul cărora procesul de implicare a părților interesate s-a limitat la consultări generale cu publicul. La introducerea politicilor urbane, inclusiv a celor

referitoare la deșeuri, în sisteme complexe, cum ar fi cele de metabolism urban, părțile interesate trebuie, de asemenea, să fie dotate cu abilități precum gândirea sistemică și

prospectivă. Aceste abilități le permit să înțeleagă și să creeze legături între diferitele componente ale unui sistem (gândirea sistemului) și viziunea, într-un mod realist, a unui

viitor pozitiv, alternativ. Pentru a depăși această barieră, consolidarea capacității (pasul 3 din subcapitolul anterior) merită o importanță deosebită și resurse dedicate.

Organizația ce conduce procesul ar trebui să acorde o atenție deosebită personalului care va fi implicat în activitățile de implicare a părților interesate, pentru a avea

înzestrări cu abilități de facilitare și conducere; dacă astfel de aptitudini nu sunt disponibile pe plan intern, o organizație poate căuta un facilitator extern, așa cum sa

întâmplat cu activatorii comunității din orașele-pilot UrbanWINS. Mai mult, o organizație poate întâmpina rezistență din partea tehnicienilor care văd această interferență -

participarea publică - ca o provocare pentru expertiza lor tehnică.

Schimbări în personalul implicat în proces. În zilele noastre, lumea profesională se

caracterizează prin schimbări rapide ale personalului, atât al părților interesate, cât și al membrilor echipei de proiect. Pentru a depăși această provocare, o organizație ar

trebui să revizuiască periodic listele părților interesate și să se asigure că sunt actualizate. Mai mult, ar trebui să vadă noile persoane implicate în proces ca

oportunități de a se implica și de a investi timp și eforturi în dezvoltarea acestor capacități de angajare și motivație.

La un nivel mai general, standardul de responsabilitate socială ISO 26000 evidențiază câteva aspecte-cheie, pe care să se pună accent la implicarea părților interesate, care

ajută la depășirea provocărilor de mai sus: se înțelege un scop clar al angajamentului; interesele părților interesate au fost identificate; relația pe care aceste interese o

stabilesc între organizație și părțile interesate este directă sau importantă; interesele părților interesate sunt relevante și semnificative pentru dezvoltarea durabilă; iar părțile

interesate au informația și înțelegerea necesare pentru a lua decizii.

-130-



3.3 Procesul de implicare a unei părți

interesate în UrbanWINS

3.3.1 Descrierea cadrului general al implicării

părților interesate UrbanWINS

UrbanWINS a implementat un proces complex de implicare a părților interesate pentru proiectarea și implementarea politicilor de prevenire și gestionare a deșeurilor urbane.

Procesul de implicare a părților interesate în UrbanWINS a fost conceput în jurul conceptului de „agore”, termen ales

deoarece este ușor de înțeles în diferite limbi. Din punct

de vedere istoric, a reprezentat un loc de întâlnire, dezbateri democratice și co-construcție în rândul

cetățenilor unui teritoriu, funcționalități cu care au fost investite și agorele UrbanWINS.

Agorele UrbanWINS au constat în două componente complementare:

1) opt agore fizice / față în față care au fost constituite

în fiecare dintre cele opt orașe pilot de la UrbanWINS:

Cremona, Torino, Pomezia și Albano Laziale (Italia); București (Romania); Leiria (Portugalia); ceste orașe au

elaborat și implementat abordări strategice de prevenire și gestionare a deșeurilor urbane concepute în mod

participativ cu părțile interesate reunite în agore;

2) o agoră online ce reunește toate părțile interesate din

agorele fizice și din alte părți interesate din UE. Agora online găzduiește informații relevante referitoare la

agorele fizice pentru fiecare oraș, inclusiv rapoartele după

fiecare eveniment.

Obiectivele procesului de implicare a părților interesate desfășurate în cadrul programului

UrbanWINS au fost atât strategice, cât și operaționale. La nivel strategic, părțile interesate au fost invitate să acționeze în colaborare cu cadrele strategice ale factorilor de decizie și

planurile de acțiune pentru a testa soluțiile inovatoare de prevenire și gestionare a deșeurilor urbane. La nivel operațional, implicarea părților interesate a reprezentat o

abordare importantă pentru a facilita generarea de idei inovatoare și feedback pentru o mai bună implementare, schimb de cunoștințe și experiență, crearea de rețele între

utilizatori.

-131-



identificarea părților interesate în cadrul metabolismului urban

Identificare

hărțile clasificate ale părților interesate în politicile privind deșeurile la

nivel național și urban Cartografiere

Matrice

analiza percepțiilor, intereselor și priorităților părților interesate, pe

baza răspunsurilor la un chestionar online

Implicare

propuneri personalizate de abordări și acțiuni pentru implicarea părților

interesate identificate și clasificate

Procesul de identificare a părților interesate de UrbanWINS s-a bazat pe o serie de instrumente și pași. O hartă clasificată a părților interesate (SCM) a fost inițial utilizată

pentru a identifica grupurile de părți interesate care sunt relevante pentru diferitele componente ale metabolismului urban și care vor trebui să fie implicate în diferitele

sarcini ale proiectului. A urmat abordarea prezentată în secțiunea 2 din capitolul actual. Pe baza acestei liste, a fost identificat un grup inițial de părți interesate specifice țării și

orașului (aproximativ 150 de părți interesate pentru fiecare oraș / țară) care a fost actualizat în mod constant pe tot parcursul procesului.

Pentru a înțelege mai bine ce rol ar putea avea părțile interesate sub forma metabolismului urban actual și la elaborarea, implementarea și monitorizarea strategiilor

de prevenire și gestionare a deșeurilor, partenerii au formulat profilul părții interesate selectate în SCM pe baza rezultatelor chestionarului pentru părțile interesate privind

strategiile de prevenire și gestionare a deșeurilor. Chestionarul a explorat trei dimensiuni

principale ale abordării părților interesate în gestionarea deșeurilor: capacitatea lor de a influența proiectarea, implementarea și monitorizarea strategiilor de prevenire și

gestionare a deșeurilor; dinamismul lor față de poziția lor în ceea ce privește prevenirea și gestionarea deșeurilor; miza (interesul) în legătură cu strategia de prevenire și gestionare

a deșeurilor.

Pe baza răspunsurilor la chestionare, părțile interesate au fost organizate în două tipuri separate de matrice:

1) Matricea Putere / Dinamism: oferă lentile pentru a vedea cât de cooperante pot fi

părțile interesate și pentru a înțelege unde există oportunități mai mari de cooperare reușită în îmbunătățirea gestionării deșeurilor. Acesta oferă informații despre cât de

profund ar trebui analizate pozițiile fiecărei părți interesate;

-132-



2) Matricea Putere / Interes: oferă informații despre cum să fie gestionată fiecare parte

interesată și care grupuri trebuie incluse în procesul decizional.

Procesul de identificare a părților interesate de la UrbanWINS, inclusiv instrumentele utilizate, este descris în mare parte într-un singur livrabil al proiectului, „Matrice de părți

interesate în domeniul deșeurilor orientate către tematică, actori și state”71.

Agorele UrbanWINS includ cetățeni, autorități locale, organisme de cercetare și

universități, companii, ONG-uri și multe altele care au fost considerate relevante / importante în funcție de analiza matricei. Acestea au fost implicate prin acțiuni

personalizate în procesul politicilor privind deșeurile urbane, urmând procesul descris în următoarele subcapitole.

3.3.2 Agorele fizice UrbanWINS – proiectare și acțiuni

După cum s-a menționat în subcapitolul precedent,

UrbanWINS față în față a reprezentat un spațiu fizic de

întâlnire pentru părțile interesate din cele 8 orașe-

pilot unde participanții au

făcut periodic schimburi și au construit în comun politici

urbane care utilizează conceptul de metabolism

urban.

Agorele fizice au implicat direct mai multe tipuri de

actori:

Părțile interesate ale orașelor (între 15 și 65 de participanți la fiecare agoră organizată

de orașele-pilot) selectate în urma abordării descrise în subcapitolul anterior;

Reprezentanții municipalității care a găzduit agora (experți în comunicare, tehnicieni

din departamentele de gestionare a deșeurilor / mediului / dezvoltării durabile), care au dat credibilitate procesului, au explicat diverse aspecte ale politicilor privind

deșeurile urbane și au permis ajustarea soluțiilor propuse;

71 https://www.urbanwins.eu/wp-content/uploads/2017/06/UrbanWINS-D3.1.-Stakeholder-matrixes.pdf

http://www.urbanwins.eu/wp-content/uploads/2017/06/UrbanWINS-D3.1.-Stakeholder-matrixes.pdf

-133-



Membrii echipei UrbanWINS (parteneri):

• Parteneri tehnici - au luat în considerare toți partenerii de proiect care au

susținut și colaborat cu orașele-pilot în sesiunile participative, atât în probleme

logistice, cât și în furnizarea de asistență tehnică în timpul agorelor și au facilitat urmărirea acestora, în funcție de obiectivele fixe și de rezultatele fiecărei agore;

• Orașe pilot - Reprezentanții, tehnicienii și colaboratorii oficiali ai municipalității

care au fost principalii dirijori ai sesiunilor participative din orașele lor și care au

avut un rol important în identificarea și implicarea părților interesate în proiect și pe tot parcursul procesului, precum și în organizarea și desfășurarea fiecărei

sesiuni.

Dintre toți reprezentanții municipalităților, fiecare oraș a selectat o persoană pentru a fi

„fața” proiectului. Această persoană, care avea capacitatea tehnică, a avut responsabilitatea de a urmări procesul, de a răspunde la probleme legate de conținutul

proiectului, care funcționa ca intermediar între proces și proiect și de a susține

moderatorul. Aceasta a fost, de asemenea, responsabilă pentru promovarea articulării între Agora fizică și cea online. S-a propus că persoana aleasă să aibă caracteristici bune

de empatie, să fie capabilă să explice fie detalii tehnice legate de problemele privind gestionarea deșeurilor, legislație, fie a reușit să obțină informații și / sau experți în sesiuni

și să clarifice participanții.

TESTIMONIAL ORAȘ PILOT: SABADELL

Raquel Iglesias Pareja, Innovació I Coneixement Sabadell

Municipality

„Metodologia agorelor Urban Wins agoras a fost evaluată

exigent de funcționarii municipali în domeniul colectării deșeurilor și sustenabilității urbane. Acestea vor fi aplicate și

în alte domenii ale managementului municipal, dincolo de prevenirea și gestionarea deșeurilor.

Agorele sunt într-adevăr un instrument puternic. Agorele față în față ne-au arătat o modalitate interesantă de luare a

deciziilor, nu numai în ceea ce privește deșeurile, ci și în alte probleme legate de oraș. Politicile privind deșeurile urbane

implică opinii tehnice, nu numai aspecte organizaționale, ci și aspecte economice sau politice, care trebuie luate în

considerare când invităm părțile interesate la discuții despre politicile privind deșeurile urbane. Deci, agorele sunt o metodologie utilă în momentele-cheie ale luării

deciziilor ca la începutul procesului de brainstorming sau în căutarea celei mai bune

modalități de implementare a unui sistem concret.”

-134-



Activatori comunitari care au moderat, în mod voluntar, fiecare agoră fizică. Activatorul

comunitar a fost un cetățean, un membru al comunității, un responsabil cu urmărirea întregului proces al sesiunilor participante, în rolul de moderator. El a fost, de

asemenea, responsabil pentru desfășurarea sesiunilor, pentru asigurarea calendarului și promovarea dezbaterilor. Mai mult decât un Moderator, activatorul comunității a fost o

persoană:

• care asigură incluziunea și echitatea procesului;

• a beneficiat de încredere și respect din partea tuturor, cu bune calități

interpersonale și capabilă să mobilizeze și să motiveze oamenii;

• independentă și capabilă să facă pe cei timizi să vorbească și cei mai vorbăreți să

se abțină, asigurând tuturor șansa de a se face auziți.

În opoziție cu reprezentantul municipalității, activatorul comunității ar trebui să încerce să se ferească de conținutul proiectului, să fie văzut ca cineva care nu are mize în cadrul

procesului / proiectului.

Schema reprezentând tipul de actori implicați în sesiunile agorelor față în față

Înainte de începerea agorelor fizice, activatorii comunității din toate cele 8 orașe pilot au

participat la o sesiune de formare a capacităților în metodologiile de colaborare și în procesele de participare incluzivă organizată între 8-10 mai 2017 în Portugalia (FCT NOVA).

-135-



Între iunie 2017 și aprilie 2019, fiecare oraș pilot implicat în UrbanWINS a organizat 8 agorații fizice. Municipalitățile împreună cu părțile interesate colaborează pe tot parcursul

ciclului de viață al unui cadru strategic și al unui plan de prevenire și gestionare a deșeurilor, de la proiectarea, până la elaborarea, implementarea, monitorizarea,

evaluarea și urmărirea acestora. Procesul participativ al agorelor fizice este sintetizat mai

jos.

Orașele-pilot au organizat, în cadrul UrbanWINS, câte 8 agore față în față, cu peste 1200

de cetățeni și diverse părți interesate. Se preconiza că în fiecare dintre cele 8 orașe pilot ar trebui să fie prezenți între 30 și 40 de participanți pentru fiecare agoră față în față, de

asemenea, s-a considerat foarte important să existe în cameră, în calitate de participanți, 1-2 membri ai municipalității pentru a exprima viziunea municipalității cu privire la

problemele dezbătute, la fel ca orice altă parte interesată.

-136-



Pentru a asigura o abordare omogenă între orașele pilot, Facultatea de Științe și Tehnologie (FCT NOVA)72 responsabilă cu procesul participativ al UrbanWINS, a proiectat

înainte de organizarea fiecărei agore fizice un Ghid pentru municipalități și parteneri care să cuprindă diverse aspecte organizaționale, recomandări metodologice, inclusiv

obiectivele și rezultatele așteptate, precum și acțiunile ulterioare.

Orașele pilot au fost, de asemenea, instruite cu privire la aspectele cheie legate de

organizarea și structura camerei. De exemplu, pentru serviciile de catering ne-am propus să realizăm evenimente cu zero deșeuri bazate pe bunuri locale, evitând carnea și

tacâmurile de unică folosință, toate întâlnirile și evenimentele organizate au avut un impact redus asupra mediului și social. S-a pus accentul pe utilizarea soluțiilor de catering

ecologice și în vrac. Serviciile de catering selectate au furnizat fructe și legume sezoniere și produse provenite din comerțul echitabil pentru anumite categorii (cafea, ciocolată,

zahăr, ceai etc.), apă de la chiuvetă sau apă îmbuteliată în recipiente din sticlă, cu meniuri echilibrate și cantități minime de carne, evitând în același timp carnea de vită în

meniu. În ceea ce privește locațiile, ele au fost alese pentru a facilita consumul redus de energie, cu lumină naturală, cu o bună gestionare a deșeurilor și un acces facil la

transportul public. Aceleași aspecte durabile au fost luate în considerare pentru materialele de comunicare pentru a crește nivelul de conștientizare cu privire la

prevenirea generării deșeurilor, utilizând puterea exemplului și pentru a oferi participanților informațiile necesare la cerere.

Pentru fiecare agoră participanții au fost așezați la mese rotunde, cu medii mixte, astfel încât dinamica grupului să fie utilizată cât mai mult posibil. Pentru fiecare agoră a fost

furnizată o listă de verificare cu materialele și echipamentele necesare pentru a susține sesiunile de 3 până la 4 ore; au fost proiectate și adaptate invitații specifice și postere

pentru fiecare oraș, împreună cu un script detaliat pentru organizatori. Toate agorele au început cu înregistrarea participanților și o cafea de bun venit, urmată de o activitate

tampon și subiecte specifice, încheindu-se cu o sesiune de întrebări și răspunsuri, comentariile de final și sesiunile de feedback scris (ce v-a plăcut cel mai mult și mai puțin

și sugestii pentru evenimentul viitor). După ce rapoartele despre agore au fost pregătite atât în limba engleză, cât și în limba locală, au fost publicate pe agorele online și trimise

prin e-mail participanților care au avut ocazia să furnizeze feedback suplimentar sau să comenteze probleme specifice.

Faza intermediară a procesului participativ care a avut loc de la prima sesiune până la

mijlocul lunii ianuarie 2018 (3 sau 4 agore fizice în fiecare oraș) a urmărit identificarea și

analizarea acțiunilor care trebuie incluse în Cadrele de planificare strategică pe care

fiecare oraș pilot le-a dezvoltat cu părțile interesate.

Prima agoră a vizat identificarea a cel puțin 3 priorități ale orașului privind problemele de

mediu legate de consumul de resurse și de prevenire a generării deșeurilor.

72 https://www.fct.unl.pt/

http://www.fct.unl.pt/

-137-



Activitatea tampon a avut două întrebări: care este cel mai problematic deșeu din orașul / municipiul dumneavoastră? a doua a fost opțională și deschisă pentru fiecare oraș pilot

(dacă doreau să colecteze informații de la participanți). În cadrul lucrărilor de grup, participanții au dezbătut despre prioritățile orașului în consumul de resurse și prevenirea

generării deșeurilor și rezultatul a fost o analiză SWOT simplificată cu rezultate votate și propuneri pentru fiecare prioritate identificată.

În agorele 2 și 3, fiecare oraș-pilot a generat o listă preliminară de acțiuni care a răspuns priorităților orașelor cu privire la problemele de mediu legate de consumul de resurse și

prevenirea deșeurilor identificate în prima agora față în față; în acest scop, a fost utilizată o analiză DPSIR73 pentru fiecare prioritate înainte de eveniment. În timpul agorei,

participanților li sa cerut să contribuie la tabelele DPSIR și să valideze în cele din urmă informațiile după o sesiune de world café.

Pe parcursul celei de-a patra agore, părțile interesate au realizat o analiză SWOT și TOWS

a tuturor acțiunilor care au reieșit din fiecare prioritate din agorele anterioare. Toate aceste acțiuni au fost descrise în CPS-urile fiecărui oraș, acțiune coordonată de un

partener de la UrbanWINS, Universitatea 74. Cadrele de Planificare Strategic (CPS)75

reprezintă o descriere exhaustivă a strategiei și măsurilor orașului pentru o gestionare

sustenabilă a sectorului resurse / deșeuri.

Pornind de la CPS, orașele pilot au reușit să

treacă la faza procesului participativ după o analiză atentă și aprofundată, au fost

selectate primele 6 acțiuni pentru prevenirea și gestionarea deșeurilor urbane plasate în

contextul metabolismului urban. După această etapă, participanții au evaluat cele 6 acțiuni

utilizând o metodologie comparativă și au fost definite primele 3 acțiuni. Metodologia

comparativă a susținut participanții la evaluarea diferitelor acțiuni, permițând

compararea diferitelor acțiuni bazate pe o tehnică semi-calitativă de atribuire a

punctelor acordate fiecărei componente de către membrii grupului. Componentele au inclus: 1) urgența punerii în aplicare a acțiunii; 2) importanța acțiunii; 3) acțiune mai mult sau mai puțin dificil de implementat (de exemplu, resursele umane sau financiare). Mai

mult, fiecare oraș a încercat să găsească un echilibru între tipurile de instrumente propuse - voluntar, de conștientizare și de reglementare - pentru a permite o intervenție

complexă. Această fază, ce cuprinde două agore fizice (agorele 5 și 6), a avut loc în perioada între sfârșitul lunii februarie și începutul lunii mai 2018. Toate acțiunile relevante

provenite din CPS au fost incluse într-un instrument strategic complementar, PSAL – Planul

Strategic de Acțiune Locală.

73 Mai multe despre DPSIR în a doua parte a Ghidului 74 http://www.iuav.it/ENGLISH/ABOUT-IUAV/IUAV-PROFI/ 75 Livrabilul este disponibil la https://www.urbanwins.eu/wp-content/uploads/2018/06/UrbanWINS_D4.2_

Strategic-Planning-Frameworks-for-the-8-Pilot-Cities.pdf

http://www.iuav.it/ENGLISH/ABOUT-IUAV/IUAV-PROFI/

http://www.urbanwins.eu/wp-content/uploads/2018/06/UrbanWINS_D4.2_

-138-



Pentru mai multe informații despre CPS și PSAL, consultați secțiunea 2.2.1 Cadrele de planificare strategică și planurile de acțiune pentru sectorul deșeurilor din prezentul ghid.

Cea de-a șaptea agoră a avut ca scop definirea cadrului pentru planul de evaluare a acțiunilor care urmează să fie implementate de municipalități în parteneriat cu părțile

interesate locale, care să răspundă la întrebări cum ar fi ce / când / cum ar trebui evaluat și un set de activități de monitorizare care să fie implementate. Fiecare acțiune pilot a

avut un afiș cu informații generale privind implementarea acțiunii, la care toți participanții au contribuit prin adresarea de întrebări, în timp ce municipalitățile au oferit răspunsuri

cu privire la implementare, invitând în mod activ părțile interesate să se alăture implementării. Începând cu vara anului 2018, fiecare oraș-pilot a început implementarea

celor 3 acțiuni de vârf, descrise în PSAL, în parteneriat cu părțile interesate din mediul urban care au contribuit la acțiunea respectivă și / sau au manifestat interes pentru

aceasta.

Agora finală (a opta) a fost stabilită la finalul procesului de pilotare (martie 2019) de către fiecare municipalitate pentru a prezenta rezultatele acțiunilor implementate în

parteneriat și a le evalua împreună cu părțile interesate implicate. Un alt obiectiv al ultimei agore a fost îmbunătățirea implementării acțiunilor viitoare și asigurarea

continuității.

Agorele UrbanWINS online

Agorele UrbanWINS Online 76 reprezintă o comunitate virtuală și o platformă de partajare a

cunoștințelor creată și menținută pentru a sprijini obiectivele proiectului UrbanWINS și pentru a facilita implicarea diverselor părți interesate la nivelul UE și al celor opt orașe

pilot. Platforma a fost dezvoltată pe baza experienței anterioare a implicării online a părților interesate ale partenerilor UrbanWINS.

76 https://www.urbanwins.eu/online-agora/

http://www.urbanwins.eu/online-agora/

-139-



Agorele online reprezintă un experiment la nivelul UE pentru a implica părțile interesate urbane din mediul online în definirea și punerea în aplicare a politicilor urbane - mai

precis, politicile privind deșeurile. Platforma ia în considerare necesitatea de a implica o gamă largă de părți interesate (cetățeni și alți actori relevanți pentru punerea în aplicare a

acestor politici) și dificultatea de a obține acest angajament online.

În plus față de implicarea cetățenilor, participanții la Agorele UrbanWINS Online cuprind

organizații, furnizori de soluții pentru gestionarea deșeurilor, institute de cercetare și centre educaționale. Gazdele platformei online postează conținut referitor la politicile sau

tehnologiile de gestionare a deșeurilor, împreună cu idei și sugestii pentru Agore față în față (seminarii) și acțiuni locale organizate în cele opt orașe pilot UrbanWINS din întreaga

Europă. În timpul seminarelor, participanții au fost încurajați să împărtășească opinii, să discute despre idei și să planifice în mod colectiv soluții.

În consecință, din punct de vedere strategic, agora online a fost dezvoltată pentru a oferi un cadru care să asigure transparența procesului participativ odată ce toate diseminările,

informațiile și rezultatele agorelor fizice au fost găzduite de fiecare oraș pilot din platformă. Utilizatorii agorelor online, deși nu sunt numeroși, au avut ocazia să se

angajeze online în câteva discuții live și să se informeze despre concluziile agorelor fizice, pentru a împărtăși opinii și a rămâne informași au contribuit la deschiderea procesului.

Structură și funcționalități

Comunitatea virtuală a agorelor UrbanWINS include activități care fac parte dintr-un grup

foarte dinamic și experimentat de parteneri dedicat îmbunătățirii proiectării și implementării abordărilor strategice pentru prevenirea și gestionarea inovatoare a

deșeurilor în cadrul proiectului UrbanWINS. Iată o scurtă descriere a posibilităților de postare pe platformă:

Postări personale. Se poate adăuga conținut referitor la un punct de vedere, un eveniment

interesant legat de proiectul UrbanWINS, un articol util etc. Acesta poate fi lăsat ca

postare personală (asociată cu profilul utilizatorului) sau se poate partaja cu unul sau mai multe „Grupuri“.

Informațiile de pe platformă sunt „polenizate încrucișat”, pentru a încuraja colaborarea

prin idei și experiențe din întreaga Europă - secțiunea Grupuri își propune să reunească persoane interesate de un anumit subiect - discuții tematice sau geografice (sau ambele).

Participanții pot adăuga un grup, dar sunt încurajați să verifice mai întâi grupurile existente pentru a vedea dacă unul relevant există deja. Acest lucru va ajuta la păstrarea

conversației restrânsă.

Secția „Agorele orașelor pilot” este locul unde s-au desfășurat activitățile din jurul

evenimentelor agoră față în față planificate pentru fiecare oraș pilot. Curatorii de platformă au fost în contact permanent cu persoanele responsabile din fiecare oraș pilot

pentru a confirma înțelegerea modului în care aceștia postează conținutului pe platformă.

Rezultatele, provocările și pașii următori

Agorele online UrbanWINS prezintă atât oportunități semnificative, cât și provocări.

-140-



În ceea ce privește punctele tari, acestea sunt gratuite și ușor de utilizat și asigură schimbul reciproc de cunoștințe între orașele-pilot. De asemenea, platforma include studii

transversale care servesc drept bază solidă de dezbatere și interacțiune între părțile interesate din toate țările participante.

Ca oportunități, platforma încurajează schimbul de cunoștințe și competitivitatea

sănătoasă între orașele pilot și asigură extinderea scopurilor proiectului dincolo de finalizarea acestuia; acest lucru se poate dovedi a fi un avantaj imens în viitor, în special

ținând cont de dinamica UE și de caracterul participativ al guvernanței și al politicilor

urbane. De asemenea, ca instrument online, are capacitatea de a îmbunătăți și de a crește continuu pe baza feedback-ului utilizatorilor.

Pe de altă parte, ușurința de conectivitate pentru utilizatorii din toate țările participante

poate fi o provocare pentru unii oameni, deoarece nu există o separare clară între limbile

utilizate pe platformă. De asemenea, diferențele culturale și comportamentale s-au dovedit a fi o provocare pentru părțile interesate din politicile urbane, care nu s-au

familiarizat cu procesele de implicare, mai ales într-un format on-line. Unele părți interesate au o anumită reticență în a se înscrie, având în vedere inundațiile digitale

actuale ale rețelelor sociale. Similitudinea funcțională cu alte platforme media sociale este un avantaj în ceea ce privește ușurința utilizării, dar se poate traduce și în posibila

redundanță a unei platforme dedicate. De asemenea, agorele online nu acceptă partajarea link-urilor în afara platformei fără a se înscrie, ceea ce ar putea fi un motiv pentru o

implicare puțin limitată a unor utilizatori. Platforma nu a atins încă punctul de anvergură - încă este nevoie de eforturi continue de la partenerii proiectului pentru a anima rețeaua și

pentru a menține constant conținutul.

Orașele pilot, cu sprijinul partenerilor naționali implicați în proiectul UrbanWINS, folosesc

agora online ca jurnal de proces pentru promovarea strategiilor de prevenire și gestionare a deșeurilor, legate de agorele fizice, publicând rapoarte de activitate și decizii la nivel

local. După fiecare dintre cele opt agore fizice, cele opt orașe pilot au publicat rapoarte cuprinzătoare atât în limba engleză, cât și în limba maternă, pentru a încuraja dezbaterile

pe platformă. Toate rapoartele au urmat aceeași structură, analizând toate instrumentele utilizate și promovând rezultatele întâlnirilor respective, inclusiv formularele de feedback

completate de participanți - peste 600.

Concentrare pe actor: Bloggerii urbani, un actor important pentru a povesti

într-un mod inovator despre procesele de implicare

Implicarea cetățeanului a reprezentat o mare parte a povestirii în proiectul UrbanWINS,

prin urmare, toți cei care trăiesc în orașele UrbanWINS au fost capabili să descopere modul în care ecoinovarea are loc la nivel local, prin povestiri atractive și accesibile în limba

locală. Acesta este motivul pentru care a fost lansat un apel pentru a căuta bloggeri locali care să poată raporta activitățile din orașele lor, prin intervievarea părților interesate

locale, raportarea de la întâlniri locale sau contribuția la platforma online a proiectului. Au fost primite cereri și fiecare dintre orașe le-a evaluat pentru a alege împreună cu ICLEI -

partenerul de proiect responsabil cu această activitate - candidații finali pentru a face activitatea de blogging.

-141-



Bloggerii au publicat conținut despre activitățile UrbanWINS în diferite formate și pe

platforme diferite, unii au bloguri proprii, alții au publicat în reviste online, iar alții au creat videoclipuri. Deoarece bloggerii sunt foarte bine conectați cu scena locală de

sustenabilitate, ei pot difuza conținut relevant și pot avea acces la alte activități care se întâmplă în acest domeniu.

Bloggerii urbani din unele orașe au fost, de asemenea, activi în agorele online și au contribuit la difuzarea evenimentelor publice organizate de orașele din cadrul UrbanWINS,

cum ar fi agorele față în ață și conferințele de proiect.

3.3.3 Rolul schimburilor de la persoană la persoană

între orașe

De-a lungul proiectului, pe lângă agorele online prezentate în secțiunea anterioară, echipa

UrbanWINS a dezvoltat diferite canale și activități de schimburi între orașele pilot și părțile interesate. Aceste instrumente s-au dovedit a fi foarte utile în asigurarea cotei de

cunoștințe, a învățării reciproce și a motivării continue a părților interesate, care sunt ingrediente cheie atunci când se lucrează cu orașe pe probleme complexe și inovatoare,

cum ar fi definirea și implementarea politicilor urbane cu o abordare a metabolismului urban și cu implicarea sistematică a părților interesate. Această secțiune prezintă pe scurt

instrumentele de implicare implementate în UrbanWINS cu scopul de a inspira replicarea lor în alte contexte similare.

Webinare: Au fost organizate un set de seminarii web (webinare) pentru a discuta

teme specifice legate de diferitele aspecte vizate de UrbanWINS. Webinarele permit unui grup de participanți care locuiesc în orice locație să participe la un

eveniment online prin Internet. Acest format permite diferite niveluri de participare: de la primirea informațiilor prin vizionarea și ascultarea prezentării,

la participarea activă prin punerea de întrebări, adăugarea de informații suplimentare sau schimbul de experiențe și idei.

Echipa UrbanWINS a programat webinare deschise atât participanților la proiect, cât și actorilor externi. Aceeași logică a fost aplicată și în cazul alegerii vorbitorilor în cadrul

webinarelor: unii au aparținut partenerilor de proiect, în timp ce alții au fost invitați să

îmbogățească discuția și să ofere informații din diferite perspective.

În primul rând, aceste webinare au fost folosite pentru a prezenta proiectul și pentru a comunica obiectivele și activitățile sale, precum și progresele realizate în momentul

prezentării. În al doilea rând, acestea au servit pentru prezentarea un subiect în

profunzime, pentru a obține o mai bună cunoaștere a acestuia.

Webinarele au fost create pentru a găzdui între 35 și 50 de persoane, un număr de participanți care le-ar permite să se simtă confortabil să pună întrebări și să discute idei.

Webinar 1: Cum poate metabolismul urban să conducă la o economie circulară și la

-142-



un viitor mai durabil pentru orașe? – Concentrați-vă pe conceptele privind metabolismul urban

și economia circulară.

Webinar 2: Metabolisme urbane mai durabile și circulare cu mecanisme participative - Concentrați-vă pe mecanismele participative

Webinar 3: Cum pot combate deșeurile urbane acțiunile de economie circulară din orașele pilot - Concentrați-vă asupra economiei circulare

Toate webinarele au fost înregistrate și încărcate pe YouTube, astfel încât persoanele

interesate de subiect să le poată urmări ulterior.

City Match (Orașe corespondente): Scopul Programului de schimburi între orașe

corespondente a fost acela de a aduce oamenii împreună pentru a dezvolta

competențe și a împărtăși cunoștințe, idei și metode de lucru privind achizițiile durabile și inovatoare în sectorul deșeurilor și al resurselor. Ideea era că

colaboratorii interesați de sectorul deșeurilor și resurselor ar putea vizita o altă organizație care lucrează pe această temă, pentru a oferi noi experiențe și idei.

Schimbul va dura între 1 și 4 zile.

Orașele și organizațiile ar putea depune cereri pentru a găzdui o activitate de Orașe corespondente și, odată ce activitatea a fost convenită, alte orașe și organizații ar putea

depune cereri pentru a participa la ea.

Printre avantajele oferite de gazdă se numără diseminarea la scară mai largă a activității desfășurate în domeniul gestionării deșeurilor, a inovării și a economiei circulare,

creșterea rețelei de colegi și experți, o cunoaștere a modului în care pot fi replicate metodele aplicate și împărtășirea problemelor, soluțiilor și bune practici cu persoane

foarte motivate. Pe de altă parte, beneficiile pentru participant sunt dobândirea unei înțelegere mai largi și dezvoltarea de abilități privind achizițiile publice inteligente,

strategice, ecologice și inovatoare, care beneficiază de asistență directă și de sprijin pentru sarcinile de zi cu zi legate de achizițiile publice privind soluțiile de gestionare a

deșeurilor, fiind informat despre cele mai noi tehnologii, produse și servicii din sectorul resurselor.

Primul UrbanWINS CityMatch: Găzduit de Orașul Metropolitan al Capitalei Roma,

participanții au avut ocazia să descopere modul în care funcționează în practică achizițiile circulare de mobilă și monitorizarea achizițiilor publice verzi.

Al doilea UrbanWINS CityMatch: Găzduit de orașul Zürich pe tema betonului reciclat și

economiei circulară. Acesta a oferit un forum de schimb pentru autoritățile publice din întreaga Europă.

Sector Watch (Monitorizarea sectorului): Monitorizarea sectorului este o sursă

foarte bine direcționată de informare a achizitorilor publici în sectorul deșeurilor, unde se monitorizează sectorul și se împărtășesc evoluțiile.

Colectează cele mai bune practici, surse de criterii, etichete, soluții inovatoare, orientări și știri. Publicațiile urmăresc diferite evoluții în acest sector pe o

perioadă de timp, de ex. un proces de achiziții publice și rezultatele acestuia. Este un canal de comunicare cu sens unic.

-143-



TESTIMONIAL PRIVIND ROLUL SCHIMBURILOR DE LA PERSOANĂ LA PERSOANĂ

ÎNTRE ORAȘE

Mr. Philipp Tepper, Coordonator, Economie și AChiziții

Sustenabile, Procura + Administrator de rețea – ICLEI – Autorități locale pentru sustenabilitate (Secretariatul

European)

„Un aspect cheie al programului UrbanWINS este implicarea diverselor părți interesate. Obiectivul nostru la ICLEI a fost

acela de a răspândi mesajul UrbanWINS dincolo de proiect, într-un mod tangibil și ușor accesibil. Pentru a face acest

lucru, am lucrat cu o varietate de formate de implicare, acoperind diferite aspecte ale proiectului.

Sursa noastră de informații foarte bine orientată - Sector

Watch - a ajutat la informarea părților interesate din sectorul gestionării deșeurilor și al organizațiilor aferente cu privire la inovații și noi politici. Ne-am concentrat pe

aducerea de povesti pline de inspirație și de gândire provocatoare din interiorul și din afara proiectului UrbanWINS.

Elevator Pitches (Prezentări scurte), un format care transmite un mesaj cheie in 2

minute sau mai puțin, au fost dezvoltate pentru a prezenta câteva aspecte ale

articolelor Sector Watch intr-un mod distractiv si atrăgător. Unele dintre orașele UrbanWINS au produs, de asemenea, prezentări scurte care au introdus obiectivele

cheie și beneficiile UrbanWINS în orașul lor. Prezentările au ajutat oamenii să se intereseze de proiect și să se implice mai profund în rezultatele obținute atât la nivel

de oraș, cât și la nivel european.

În cele din urmă, programul CityMatch, schimburile dintre autoritățile publice

europene au fost o modalitate reușită de a conecta practicienii din întreaga Europă și de a le oferi inspirații cu inovații de vârf pe care le pun în aplicare colegii lor -

câteodată tot ce este necesar este să vezi că funcționează o soluție.”

3.3.4 Lecții învățate și recomandări pentru

implicarea unei părți interesate

Procesul participativ, respectiv colaborarea, s-a dovedit a fi esențial pentru succesul proiectului în mai multe municipalități implicate în proiectul UrbanWINS (UW).

Procesul participativ stabilit pentru UW a fost prezentat ca o cheie a cooperării părților interesate cu un set de alte elemente relevante - activatori comunitari, reprezentanți ai

orașelor și tehnicieni - deschizând un cadru pentru procese decizionale extinse la nivel local.

În afară de a fi inovativ, potențialul de a găsi soluții mai bune în contexte complexe și nesigure, cum ar fi gestionarea deșeurilor, s-a dovedit a fi util, așa cum au raportat cei

-144-



din zonele în care aceste procese participative au avut succes. Ca orice alt domeniu

științific, setările participative au un suport conceptual întreg și pot fi realizate cu mai mult și / sau mai puțin succes în funcție de următoarele cerințe specifice care constituie

orientările emise de echipa FCT NOVA responsabilă de această componentă.

Metodologia de evaluare

Procesul participativ a fost realizat prin faze secvențiale, fiecare dintre ele având un obiectiv specific care implică mai multe părți interesate.

Părțile interesate au fost implicate activ în procesul participativ printr-un contact continuu

și strâns între orașele pilot și partenerii tehnici în care au fost difuzate rezultatele și produsele procesului, au fost făcute invitații și au fost lansate provocări. Această abordare

și tipul / formatul evenimentelor conduc la o implicare efectivă a părților implicate, fapt confirmat de nivelul de participare al mai mult de jumătate dintre părțile interesate care

au participat la mai mult de o sesiune.

Pentru a evalua opinia generală a tuturor actorilor cu privire la implicarea părților

interesate, această evaluare a fost realizată cuprinzând două componente:

1) Analiza evaluărilor completate de părțile interesate la sfârșitul fiecărei sesiuni;

2) Analiza SWOT (punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările)

realizate de partenerii și colaboratorii proiectului care au fost direct implicați în procesul participativ: parteneri tehnici, orașe pilot și activatori comunitari.

Prima componentă cuprinde analiza evaluărilor individuale efectuate de părțile interesate în timpul celor șapte sesiuni care au avut loc în orașele lor pilot, cu scopul de a identifica

principalele puncte pozitive și negative și de a colecta sugestii de îmbunătățire. Aceste evaluări au contribuit la îmbunătățirea continuă a procesului în timpul dezvoltării acestuia.

Pentru a realiza o evaluare completă a procesului, a fost esențial să se țină seama de opinia tuturor actorilor implicați în acest proces. Prin urmare, a fost efectuată o analiză

SWOT de către toți partenerii și colaboratorii proiectului.

Această a doua componentă - analiza SWOT - reprezintă un cadru pentru identificarea și analizarea factorilor interni (puncte tari și puncte slabe) și externi (oportunități și

amenințări) care pot avea un impact asupra procesului. Cadrul este considerat un instrument puternic de sprijin pentru procesul de luare a deciziilor, deoarece permite

descoperirea unor oportunități de succes care nu au fost încă caracterizate sau evidențierea amenințărilor înainte ca acestea să devină excesive. Pentru a realiza o

evaluare completă a procesului, a fost esențial să se țină seama de aviz a tuturor actorilor implicați în acest proces. Prin urmare, a fost efectuată o analiză SWOT de către toți

partenerii și colaboratorii proiectului.

De asemenea, a fost cerut tuturor părților implicate pentru a sugera anumite strategii care

permit utilizarea punctelor identificate pentru a optimiza și potența replicarea procesului

participativ UrbanWINS și angajamentul părților interesate în altă parte. Tipurile de strategii utilizate în evaluare sunt identificate mai jos:

-145-



• SO - “Maxi-Maxi” Strategii care folosesc punctele forte pentru a maximiza oportunitățile;

• WO - “Mini-Maxi” Strategii care reduc slăbiciunile, profitând de oportunități;

• ST - “Maxi-Mini” Strategii care folosesc punctele forte pentru a minimiza amenințările;

• WT - “Mini-Mini” Strategii care reduc punctele slabe și evită amenințările.

Pentru a optimiza această analiză, a fost stabilit un set de subiecte în funcție de rolul fiecărui actor (parteneri tehnici, orașe pilot, activatori comunitari) (a se vedea tabelul 11

de mai jos).

Tabelul 11 - Subiectul analizei efectuare de către actor

Întrebare / Subiect Orașe pilot

Partener tehnic

Activator comunitar

Analizați-vă rolul în procesul participativ (Agore rață în față)

NA NA X

Implicarea / angajamentul părților interesate X X NA

Aprecierea generală a agorelor X X X

Agorele Online X X X

Fiecare partener (orașe pilot și parteneri tehnici) a organizat o întâlnire internă în cadrul căreia analiza a fost elaborată în comun de toți colaboratorii implicați în organizarea și /

sau desfășurarea sesiunii.

Lecții învățate și recomandări

Câteva puncte din evaluare se potrivesc simultan aspectelor pozitive și negative, acest

lucru are legătură cu faptul că ceea ce a mers bine în unele orașe nu a mers atât de bine în altele. Acest lucru ne permite să extragem un set de lecții care trebuie să fie luate în

considerare în mod serios dacă dorim să avem o componentă participativă a succesului.

Un set de factori care trebuie planificat cu atenție:

• Activatorul comunitar (AC): rolul AC este central pentru întregul proces. Orașele cu un

AC adecvat sunt raportate de participanți, tehnicieni și reprezentanți ai orașelor pentru a avea un proces de participare mai reușit.

Recomandare: Mai mult decât un Moderator, activatorul comunitar ar trebui să fie o

persoană cu caracteristicile raportate mai sus. Este esențial să se pună un accent deosebit

în selectarea persoanei cu caracteristicile necesare și să se stabilească dintre diferiții actori din agorele față în față cu rolul și responsabilitățile fiecăruia.

În plus, în timpul acestui proces, în unele sesiuni, facilitatorii au fost repartizați pentru fiecare masă.

-146-



Facilitatorului ia fost încredințată responsabilitatea de a facilita munca în grup, sprijinind

în acest fel moderatorul care a fost responsabil pentru activitatea de ansamblu. Acest lucru sa dovedit a fi de cea mai mare importanță pentru dinamica și rezultatele sesiunilor.

• Agorele fizice / față în față (Agore FF): În orașele în care Agorele FF au succes, unii au

sugerat să devină o practică obișnuită în municipalitate pentru alte probleme relevante

pentru cetățeni, datorită potențialului său de a extinde nivelul de democratizare a luării deciziilor la nivel local. Acest lucru va permite municipalității să aibă procese mai

cuprinzătoare și mai extinse, valorificând cât mai mult implicarea / angajarea cetățenilor, transformându-i în persoane mai active, cu intervenții mai dese și mai

responsabile. În ansamblu, făcându-i parte din întregul proces și transformându-i în agenți locali în schimbare, care susțin politica municipală.

Recomandare: Sugestia adresată municipalităților este de a se inspira în metodologiile

utilizate pentru UW și de a dezvolta unele similare pentru alte aspecte, urmând recomandările de-a lungul procesului către diferite etape.

• Networking: Municipalitățile cu agore FF de succes sugerează că acestea ar putea fi

utilizate pentru creșterea relațiilor și rețelelor municipalității cu părțile interesate, contribuind la crearea capitalului social de cea mai mare importanță pentru succesul

politicii locale municipale.

Recomandare: Municipalitățile pot dezvolta și păstra o listă de contacte și profiluri pentru

a putea reveni la cei care sunt mai activi și / sau interesați de anumite subiecte și care pot oferi suport pentru viitoarele procese participative și pentru a spori participarea la cele în

dezvoltare.

• Inovare: Pe lângă faptul că agorele FF sunt considerate de cei implicați ca fiind noutăți,

promotori ai curiozității și cu un grad înalt de inovare, acestea sunt de asemenea furnizori de spații de dezbatere favorabile împărtășirii și discuției problemelor din

diferite perspective care sunt per se spații pentru inovare.

Recomandare: Creați spații pentru o dezbatere echitabilă și incluzivă pentru a potența

dezbaterile și inovația. Asigurați-vă că urmați regulile unei bune comunicări de-a lungul procesului participativ.

• Motivație: având AC, reprezentanți și tehnicieni ai orașelor care sunt mobilizatori și fiind

procesul în sine un mobilizator, este o valoare adăugată pentru un proces participativ dinamic activ. Părțile interesate au fost, de asemenea, identificați drept factori cheie

pentru succesul acestui proces de către mai mulți respondenți.

Recomandare: Profitați de părțile interesate și de actorii puternic motivați și mai implicați

pentru a fi vehiculul mobilizării în continuare a altora. Faceți-i mobilizatori și agenți activi de diseminare a procesului.

• Cunoștințe: În orașele în care agorele FF au succes, unii se referă la crearea de cunoștințe

-147-



colective și la învățare datorită, în special, schimbului de idei și practici. Participanții au

menționat că implicarea activă a părților interesate, dialogurile informale și spiritul de colaborare au contribuit substanțial la acest lucru.

Recomandare: Construirea capitalului intelectual colectiv este esențială pentru proces; prin urmare, este recomandabil să se asigure eficacitatea acestei componente.

• Implementarea sesiunii participative: Modul în care s-a desfășurat evenimentul a fost

menționat de câțiva respondenți ca fiind relevant pentru rezultate, și anume că a creat un mediu de lucru dinamic și plăcut, care sporește dorința de colaborare. Factori precum

posibilitatea unei participări flexibile, abilitatea de a gestiona munca în grup, prezentări concise, prezentări la timp și bune, discuții deschise constructive și fluxul de lucru au

fost elemente de îmbogățire, chiar dacă sunt complexe. Informalitatea a fost, de asemenea, menționată ca un aspect cheie al succesului.

Recomandare: Pentru viitoarele sesiuni participative sugestia este de a folosi / aplica și de a îmbunătăți aceste componente.

• Metodologiile agorelor FF: În mai multe orașe respondenții au raportat structura de lucru

bună, implicarea efectivă activă a participanților, metodologia de promovare a muncii

comune, organizarea grupurilor de lucru practice, brainstorming-ul, dinamica muncii și dezvoltarea propunerile, ca factori pozitivi pentru succes. De asemenea, se referă la

utilizarea pozitivă a tehnologiei pentru prezentarea la distanță.

Recomandare: Pentru viitoarele sesiuni participative sugestia este de a folosi / aplica și de

a îmbunătăți aceste componente. În plus, flexibilitatea și versatilitatea sunt esențiale pentru succesul procesului; organizația ar trebui să fie pregătită să adapteze / adapteze

metodologia planificată la situațiile emergente care s-ar putea dezvolta în timpul sesiunii participative (aveți un plan B / C, gata). De asemenea, organizarea activității în grupuri

mici permite o implicare mai activă a participanților (facilitând în mod special exprimarea celor care au dificultăți de a-și da opinia în mod public), permițând împărtășirea opiniei /

punctului de vedere al tuturor.

• Logistica evenimentului participativ: logistica a fost de asemenea considerată relevantă

de către unii respondenți, și anume materialele, locația selectată, punctualitatea și

durata întâlnirii.

Recomandare: Pentru organizarea sesiunilor participative sugestia este de a acorda atenție acestor factori deoarece pot fi foarte importanți pentru succesul agorelor, respectiv

întârzierile trebuie evitate deoarece pot influența voința participanților de a fi implicați; prima sesiune a evenimentului ar trebui să fie mai scurtă pentru a permite oamenilor să

experimenteze o sesiune participativă și să deschidă posibilitatea unora mai lungi; pauzele

de cafea ar trebui să fie disponibile în timpul întregii sesiuni, evitând pauzele lungi și pierderea ritmului; în plus, cafeaua de bun venit este o oportunitate de împărtășire între

participanți.

• Diversitatea părților interesate: Această diversitate a părților interesate a fost considerată

-148-



ca fiind un element de îmbogățire de mai multe părți interesate, deoarece acestea aduc în cadrul sesiunilor participative o diversitate de idei și perspective, permițând

construirea în comun a unor noi soluții. Această diversitate informează și participanții asupra problemele pe care ceilalți le supun și face mai ușor identificarea aspectelor care

trebuie să aibă o dezbatere ulterioară.

Recomandare: Această diversitate este de dorit, în special atunci când este vorba de probleme în contexte complexe și nesigure, deoarece oferă o mai bună oportunitate

pentru o soluție comună mai largă, este o cheie ce trebuie să primească o atenție maximă

la identificarea / selectarea părților implicate.

• Dezbatere: Câțiva au menționat dezbaterea deschisă și incluzivă ca fiind crucială pentru

proces, respectiv referirea la dezbaterea deschisă și liberă pentru a exprima opinii,

sugestii cu un nivel de participare bun și o discutare solidă a problemelor.

Recomandare: Regulile pentru un dialog veritabil (Habermas, 1987)77 ar trebui să recurgă la

cerințele Habermas. Dacă metodologia este mai deschisă pentru o dezbatere extinsă și mai lungă, este extrem de important să se asigure că discuția este înregistrată pentru a fi

utilizată ulterior. Încă o dată, o selecție adecvată a activatorului comunitar este esențială pentru desfășurarea unei dezbateri și dezbateri solide.

• Agorele online: Agorele online au fost considerat o oportunitate, un instrument bun care

să urmeze agorelor FF (Agore fizice), și anume pentru încărcarea / partajarea /

consultarea de documente, care necesită mai puțin timp fizic alocat. A fost valorificat faptul de a fi disponibile în fiecare limbă străină, precum și posibilitatea de a permite

interacțiunea participanților, grupurilor de discuții, profitând de dezvoltarea rețelelor și a noilor tehnologii pentru a îmbunătăți participarea. În total, respondenții au considerat

Platforma pentru Agorele Online drept un instrument cu potențial.

Cu toate acestea, multe dificultăți și puncte negative au fost menționate în analize. Unii dintre respondenți au menționat dificultățile de a redirecționa către platformă știri sau

chiar persoane din alte rețele sociale, iar faptul că nu a fost conectată la alte rețele sociale a fost de asemenea indicat ca fiind negativ. Unii se referă la acesta ca la o

multiplicare a rețelelor / platformelor sociale. Alții s-au plâns de lipsa de interacțiune, de actualizări sau de noi conținuturi, menționând de asemenea că platforma nu era suficient

de atractivă. Aceasta și necesitatea înregistrării, care nu sunt ușor accesibile tuturor cetățenilor, descurajează și fac ca platforma să nu fie interesantă pentru părțile

interesate. Respondenții încheie sugerând că Platforma pentru Agorele Online nu a fost ușor de utilizat și nu avea nivelul de funcționalitate necesar. De asemenea, s-a menționat

că au fost alocate prea multe resurse pentru ceva fără impact.

Recomandare: Înainte de a decide să creați o nouă platformă, asigurați-vă că cele existente nu răspund nevoilor, ar putea fi mai ușor, mai eficient și mai angajant să

folosească o platformă populară.

77 Habermas, J. (1987). Teoria acțiunii comunicative. (T. McCarthy, Trans.). Volumul 2: viața și sistemul, o

critică a raționamentului funcționalist. Boston, Massachusetts: Beacon Press [German, 1981].

-149-



Înainte de lansare, testați funcționalitățile și solicita o evaluare a utilizabilității din partea

anumitor utilizatori vizați și asigurați-vă că luați în considerare opiniile acestora, aceasta poate conduce la un produs mai ușor de utilizat. Conectarea platformei la alte rețele

sociale poate îmbunătăți rata de diseminare și utilizare. În prezent, ar fi relevantă și crearea unei platforme APP pentru a simplifica accesul de pe smartphone-uri și pentru a

spori interacțiunea părților interesate, creând o comunitate. Aceste noi tehnologii au, de asemenea, un mare potențial ca modalitate alternativă de a comunica și ar putea fi o

referire la procesele participative și cu potențialul de a implica cetățenii mai tineri.

Observații finale

Procesele participative reprezintă o cheie pentru asigurarea includerii. În același timp, ele

funcționează ca instrumente pentru a face cetățeni mai activi, responsabili și persoane care intervin. Procesele participative se pot desfășura cu sau fără succes. Pentru a asigura

succesul pe lângă cerințele conceptuale, respectiv cele prezentate în Teoria Comunicării, un set de elemente trebuie să fie contabilizat în termeni mai operativi. Pe lângă stabilirea

unei agende colective, specificul locului în care se va desfășura, calendarul, lungimea duratei, sumarul preferințelor cetățenilor / părților interesate.

În UrbanWINS aceasta a fost o provocare centrală, deoarece coordonarea procesului participativ a avut sarcina de a elabora o metodologie adecvată tuturor orașelor și care ar

putea fi reprodusă și în altă parte. Uneori, lucrurile puteau fi urmărite mai departe, dar echipa participativă trebuia să respecte diferitele ritmuri și să mențină echilibrul.

Cu toate acestea, a fost o extraordinară experiență care a permis, de asemenea, învățarea și extragerea de lecții pentru viitor.

NOTE

-150-

NOTE

-151-

€¦ · versiune 6.0 wp 6 nivel de diseminare public conducătorul livrabilului ecoteca data...

Documents