LEGENDA ARTEI CORALE

NAŢIONALE

VERONICA GARŞTEA

(9 martie1927 - 16 iulie 2012)

90 de ani de la naştere

VOCAŢIA

Născută la 23 martie 1927 (nu la 9 martie, cum se celebra în trecut,

precizează personal), în satul Hulboaca, judeţul Orhei, Basarabia, Regatul

României, în una din frumoasele primăveri ale plaiului moldav, Veronica

Garștea şi-a însuşit plenar vocaţia renovatoare a acestui anotimp. Lumina,

candoarea, strălucirea şi prospeţimea specifică s-au imprimat adânc în

propria-i fiinţă, prefigurând contururile unei puternice personalităţi,

deschizătoare de noi drumuri în arta şi cultura muzicală corală.

Optimistă, cutezătoare, volitivă, înzestrată cu har creator, cu abilităţi organizatorice şi cu talent muzical

de excepţie, Veronica Garștea a pornit la drum dintr-o numeroasă familie de ţărani moldoveni (opt copii:

şase surori şi doi fraţi), în care credinţa religioasă, evlavia creştină şi participarea creativă în corul

bisericesc al comunităţii constituiau o tradiţie, o normă de viaţă şi o valoare culturală de mare preţ. Alături

de tatăl (care poseda o frumoasă voce de bas), de surorile mai mari (soprano, alto) şi de fratele său (tenor),

copilă fiind, ea a cântat, mai mulţi ani la rând, în corul bisericesc din satul natal. [2]

PRIMELE EXPERIENŢE

Aici s-a iniţiat şi s-a lansat, pe cale orală. Intuitivă şi sugestivă, în primele experienţe ale muzicii

corale sacre de tradiţie ortodoxă, puternic încetăţenită, precum ne mărturiseşte şi opera marilor noştri

înaintaţi, cărturari, literaţi, compozitori, etnografi ai vremii (A. Mateevici, P. Ştefănucă, V. Popovici, M.

Berezovschi, M. Bârcă), în mediul popular din Basarabia interbelică.

La început de cale, destinul i-a hărăzit şansa de a se remarca, în calitate de conducător al unui cor de

copii, în cadrul Olimpiadei artistice raionale, care avusese loc la Orhei (septembrie 1948). Membrii

juriului i-au observat talentul, oferindu-i o scrisoare de recomandare către David Gherşfeld, compozitor,

pe atunci, director al Şcolii muzicale din Chişinău. Deci, la vârsta de 21 de ani, nu cunoştea încă

gramatica muzicală, comisia de examinare, constituită ad hoc, în componenţa căreia era şi compozitorul

Ştefan Neaga, a sesizat, totuşi, marele potenţial muzical ce sălăşluieşte în sufletul tinerei concurente şi a

acceptat să o înmatriculeze. Astfel, în anii 1948-1952, Veronica Garștea, înaripată de entuziasmul specific

tinereţii, de dorinţa sinceră şi puternică de a deveni maestru, dar şi de spiritul nativ al muncii

responsabile, asidue şi perseverente, moştenit din educaţia părintească, şi-a făcut studiile de specialitate la

Şcoala de Muzică din Chişinău (transformată ulterior în Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga”), pe care le-a

finalizat cu diplomă de eminent.[2]

TALENT, DĂRUIRE, MATURITATE ARTISTICĂVasile Chiseliţă

Veronica Garştea, prim-dirijor şi director artistic al Capelei Corale Academice „Doina”, artistă a

poporului din RSSM (1967), artistă a poporului din URSS (1988), laureată a Premiului de Stat al RSSM

(1974), Cavaler al Ordinului Republicii (1992), profesor universitar (1984) şi-ar fi celebrat venerabila vârstă

de 90 de ani şi aproape 60 de ani de creaţie pe tărâmul artei interpretative corale academice.[1]

Remarcabilul eveniment s-ar fi produs, cum e şi firesc, pe scena Filarmonicii Naţionale „Serghei

Lunchevici”, căreia, începând cu anul 1957, protagonista i-a dedicat întreaga sa carieră artistică. Aici, prima

femeie dirijor din Republica Moldove a oferit publicului meloman clipe sublime de revelaţie, înaltă trăire

estetică şi profundă emanaţie spirituală, şi de această dată, tot în cadrul unui spectacol jubiliar, cu participarea

merituosului său colectiv coral, asistată de pianista Aliona Vardanean, de alţi maeştri ai artei vocale,

spectacol, care ar fi avut loc pe data de 23 martie în Sala Mare...[2]

RECUNOŞTINŢĂ

Şi-a continuat studiile la Conservatorul de Stat

„G. Musicescu” (1952-1957), unde a fost înmatriculată

direct, în afara concursului, graţie diplomei sale. În

ambele stagii studenţeşti l-a avut ca dascăl, sfetnic şi

bun îndrumător pe reputatul maestru de cor, profesorul

universitar Efim Bogdanovschi, căruia îi va purta tot

respectul şi întreaga recunoştinţă. După absolvirea

Conservatorului (1957), este repartizată la Filarmonică,

în capela corală „Doina”, în calitate de maestru de cor,

alături de dirijorul în funcţie, Mihail Brezdeniuk. Pe

parcursul anului 1958, la recomandarea Ministrului

Culturii de atunci, Artiom Lazarev, efectuează un stagiu

de perfecţionare dirijorală la Moscova în renumitul

colectiv coral condus de Alexandr Sveşnikov, vizitând,

în paralel, şi repetiţiile, şi concertele altor coruri vestite

din capitala ex-URSS (cond. de Vladislav Sokolov,

corul „Vladimir Stepanov”). [2]

Efim Bogdanovschi

Alexandr Sveşnikov

Vladislav Sokolov

CONSACRAREA

Asimilând metoda de lucru a marilor maeştri, pătrunzând în

tainele şi particularităţile dirijatului coral de performanţă, cunoscând

variate modalităţi de tratare a celor mai importante creaţii de gen din

repertoriul clasic rusesc şi european, audiind pe viu vocile unor

reputaţi cântăreţi, inspirându-se din cultura elevată a ansamblului

coral de factură academică, Veronicăi Garştea i s-au deschis noi

orizonturi în cariera profesională. Întorcându-se la baştină, în

perioada anilor 1958-1962, artista activează în calitate de dirijor

secund şi maestru de cor în capela „Doina”, alături de Vladimir

Minin, pe atunci, prim-dirijor, şi el un mare maestru, invitat de la

Moscova. Prima sa apariţie în calitate de dirijor al „Doinei” - îşi

aminteşte artista - s-a produs la Filarmonică, în anul 1960, cu ocazia

unui concert festiv, oferit în onoarea delegaţiei sosite de la Bucureşti,

când au sunat creaţiile Dor, dorule şi Stăncuţa de G. Musicescu. Acel

concert s-a bucurat de un mare succes. El a echivalat, practic, cu

consacrarea unui nou nume pe fundamentul artei corale academice

din Moldova.[2]

Vladimir Minin

„DOINA”

În anul 1963, după plecarea lui Vl. Minin, dar şi după „validare politică”,

funcţionând totodată ca „anticameră în ierarhia profesională”, aplicată, în special,

lucrătorilor din domeniul culturii, Veronicăi Garştea i se încredinţează funcţia de

prim-dirijor şi conducător artistic al Capelei corale „Doina”. Astfel, timp de aproape

50 de ani, din 1963, ea conduce neîntrerupt destinele acestui minunat colectiv

(fondat în 1930, la Tiraspol, sub îndrumarea lui K. Pigrov), ducându-i faima în lumea

mare a muzicii, atât în ţară, cât şi în străinătate.K. Pigrov

Pe parcursul a 55 de ani de la angajarea sa la Filarmonică

(1957), destinul profesional al Maestrului Garştea s-a identificat

pe deplin cu biografia de creaţie a Coralei „Doina”, colectiv

înregistrat în Cartea de Aur a Onoarei din R. Moldova (1974) şi

învrednicit cu titlul onorific de „Capelă Corală Academică”

(1977). Corala, care cuprindea prin anii’60-80 până la optzeci de

membri, a devenit pentru ea o adevărată familie, o a doua casă.

„În „Doina” - menţionează cu mândrie artista -, eu am crescut, m-

am format ca specialist, ca muzician şi, totodată, am învăţat să

vorbesc cu oamenii”.[3]

VERONICA GARŞTEA a aparţinut unei generaţii de elită care a creat şi a promovat valori spirituale autentice

MESAGERUL SPIRITUALITĂŢII

Sub bagheta protagonistei, Capela a desfăşurat o amplă activitate concertistică, devenind mesagerul

spiritualităţii şi culturii plaiului nostru pe cele mai prestigioase scene ale lumii. Harta turneelor sale cuprinde atât

teritoriul republicii, imensul spaţiu al ex-URSS (de la Riga, Vilnius, Tallinn până la Petropavlosk-Kamciatskii), cât şi

alte ţări din străinătate. Primul turneu internaţional l-a susţinut în România (1958), urmat de cele efectuate în Franţa

(1980, 1992), Cehia şi Slovacia (1987), Spania (1991, 1994), Coreea de Nord (1992), Italia (1994, 1996, 2000), Grecia

(2002), Elveţia, Rusia (2003) ş.a., inclusiv memorabilul concert în sala Ateneului Român din Bucureşti (1991). Peste tot

unde a evoluat de-a lungul anilor, în formaţie restrânsă sau completă, a capella, cu pianul sau alături de Orchestra

simfonică a Filarmonicii Naţionale, CCA „Doina” şi dirijorul său au cules cele mai frumoase aprecieri din partea

publicului şi a specialiştilor, multe dintre ele fiind reflectate în zeci de articole de presă, în unele studii ştiinţifice,

precum şi în monografia „Doina”, elaborată de I. Miliutina (Chişinău: Hyperion, 1990), în documentarul cinematografic

„Doina” (Telefilm-Chişinău) ş.a. [2]

OPERA

GESTICULAŢIE CANTABILĂ

De obicei, sursele bibliografice evocă tehnica vocală şi corală de excepţie, precizia

intonaţiei, fineţea ansamblului, echilibrul sonor perfect, amplitudinea şi varietatea repertoriului,

potenţialul creator, măiestria interpretativă elevată, profesionalismul, varietatea timbrală,

profunzimea şi bogăţia expresiei muzicale, copleşitoare şi impresionantă, stăpânită de o gesticulaţie

cantabilă, suplă, sigură şi impecabilă ale dirijorului. Toate acestea i-au asigurat colectivului virtuţi

artistice deosebite, în consens cu acea lume a simbolismului muzical, care se leagă de semnificaţia

emblematicului gen popular „doina”, pilon al spiritualităţii noastre, element indispensabil al

patrimoniului cultural imaterial. Însuşi fenomenul coral „Doina” a constituit deseori obiectul

veneraţiei şi profundei admiraţii din partea unor specialişti de marcă, printre care dirijorii V. Minin,

G. Ernesaks, O. Cekigean ş.a. Sub îndrumarea, în colaborare sau cu susţinerea directă a Veronicăi

Garştea, în corala „Doina” s-au format, s-au lansat, au activat sau încă mai activează numeroase

personalităţi ale culturii muzicale autohtone, printre care dirijorii Teodor Zgureanu (1967-1976),

Eugen Mamot, Vasile Condrea, Anatolie Jar, interpreţii de muzică populară Nicolae Sulac (1958-

1960), Angela Păduraru, Nina Ermurachi ş.a. În acest colectiv a cântat, de altfel, şi Cristofor

Teodorovici, fost preot, tatăl compozitorului şi cântăreţului Ion Aldea Teodorovici.[2]

G. Ernesaks

Teodor Zgureanu

Eugen Mamot

Anatolie Jar

PROFESIONALISM

Muziciană talentată, care a simţit în

profunzime fineţea melosului naţional şi

specificul muzicii academice universale, bun

organizator, Veronica Garştea a reuşit să ridice

nivelul artistic al colectivului pe o treaptă mai

înaltă. Sub conducerea iscusită a maestrului,

corala şi-a însuşit un repertoriu vocal şi vocal-

simfonic impunător. Programele sale concertistice

valorifică cele mai reprezentative creaţii din

repertoriul clasic naţional şi universal, precum şi

alese nestemate folclorice în prelucrare corală. [2]

CADRANUL SONOR

Spectrul genurilor şi stilurilor muzicale este foarte variat şi bogat. El

cuprinde lucrări aparţinând unor epoci şi şcoli diferite: de la preclasicism la

contemporaneitate, de la compozitori ai şcolii naţionale la cei ai şcolilor rusă,

germană, franceză, italiană, spaniolă, poloneză etc. Cadranul sonor al CCA

„Doina” uneşte într-un univers sonor integru creaţii dintre cele mai diverse ca

factură şi stil: de la producţii monumentale, ample (cantata, oratoriul, simfonia,

poemul coral sau vocal-simfonic) la miniaturi arhitectonice, de maximă intensitate

şi concentricitate (liedul, romanţa, cântecul ş.a.). Un rol important îl au lucrările

inspirate din cultul religios creştin, din tematica biblică. Se impun prin grandoare şi

strălucire aşa genuri precum Requiem, Messa, Oratoriul, Te Deum, Stabat Mater

ş.a., creaţii antologice în domeniu, semnate de marii maeştri ai muzicii universale

şi ruse (Orlando di Lasso, Palestrina, J. S. Bach, L. van Beethoven, W. A. Mozart,

G. Rossini, G. Verdi, J. Haydn, G. F. Haendel, L. Cherubini, C. Orff, Ch. Gounod,

S. Taneev, M. Glinka, S. Rahmaninov, Gh. Sviridov, P. I. Ceaikovski etc.). Printre

acestea sunt şi lucrări aparţinând compozitorilor din Republica Moldova şi

România (G. Musicescu, M. Berezovschi, E. Doga, Z. Tkaci, A. Stârcea, V.

Zagorschi, T. Zgureanu, T. Chiriac ş.a.). [2]

STATUT PROFESIONALMăiestria, rafinamentul artistic elevat, ţinuta academică şi resursele interpretative polivalente ale CCA „Doina”

pledează în favoarea unui statut profesional de cea mai înaltă probitate, pe care şi l-a câştigat de-a lungul a peste cinci

decenii sub îndrumarea Maestrului Veronica Garştea. Obiect de admiraţie pentru publicul meloman, temă de studiu pentru

specialişti, muzicologi, istorici ai artei, model de inspiraţie pentru compozitori şi maeştri de cor, acest colectiv reprezintă o

adevărată instituţie culturală, de prim rang în ierarhia valorilor naţionale. Ajunsă la vârsta împlinirilor, a maturităţii

profesionale, maestrul, dirijorul, omul de creaţie Veronica Garştea ne mărturisea, cu toată ardoarea şi sinceritatea curată,

aproape infantilă, a sufletului său de artist, că îşi doreşte, alături de CCA „Doina”, o mai bună cunoaştere, apreciere şi

valorificare a artei corale în contextul culturii muzicale moderne. Biografia sa de creaţie, experienţa profesională bogată,

destinul artistic zbuciumat, dificil, adesea contestat de unii şi adulat de alţii, strădaniile, devotamentul şi fidelitatea întru

slujirea artei şi a adevărului merită toată atenţia cercetătorilor, pentru a dezvălui publicului larg şi specialiştilor imaginea

unei mari personalităţi în istoria muzicii naţionale, maestrul Veronica Garştea. [2]

Ulterior a activat și ca profesor la Academia de Muzică „Gavriil Musicescu”

din Chișinău (azi Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice). Printre

studenții săi se numără și artistul emerit al Republicii Moldova, Anatolie Jar,

actualul dirijor al Capelei Corale „Doina”.

Dirijorii au fost: D. Gerşfeld (din 1940), M. Kononenko (din 1945), V.

Minin (din 1958), V. Garştea (din 1962), A. Jar (din 2012), Ilona Stepan (din

2013).

Au colaborat cu dirijorii T. Zgureanu, V. Condrea.[4]

A SPUS ADIO ACESTEI LUMI...

Distinsa Doamnă a cântului coral din Moldova, dirijorul şi maestrul

Veronica Garştea a încetat din viaţă şi ne-a părăsit întru lumea celor drepţi.

Dumnezeu să o odihnească. Eterna memorie şi recunoştinţa urmaşilor, a

discipolilor, a admiratorilor şi a oamenilor de bine să Vă aducă mereu

printre noi!

Vasile Chiseliţă.

Corpul neînsufleţit al artistei a fost dus la Catedrala „Sfânta Teodora de la

Sihla”. A fost înmormântată la Cimitirul Central din Chişinău. (Cimitirul

Armenesc)

16 iulie 2012. [5]

PREZENŢE ÎN CULEGERI: ARTICOLE

REFERINŢE CRITICE

„Un mare om al culturii naţionale, o personalitate puternică, Veronica Garştea va rămâne veşnic în

amintirea noastră pentru talentul şi dăruirea cu care ne-a împărtăşit pasiunea sa pentru arta

interpretativă şi măiestria dirijorală”

M. LUPU [6]

Însă cele mai importante distincții i-au fost oferite de

public, de elevi, studenți, colegi și prieteni, fiind

numită „un mare artist”, „un profesionist devotat”,

„prima femeie dirijor”, „doamna de fier a artei

corale”, „mentorul și pilonul „Doinei”, „inima

„Doinei”, „legenda artei corale naţionale”, „decanul

artei corale autohtone” și nu în ultimul rând „sevă

din seva codrilor orheieni”. [5]

Natalia CHICIUC

Veronica Garştea. Timbru poștal

din Republica Moldova, 2012

PREZENŢE ÎN CALENDARUL NAŢIONAL

PREZENŢE ÎN SURSE DE REFERINŢE

FUNDAŢIA INTERNAŢIONALĂ DE CULTURĂ ŞI ARTĂ „VERONICA GARŞTEA” ORGANIZEAZĂ CONCURSULUI „VOCEA DE AUR A MOLDOVEI”

Fundaţia Internaţională de Cultură şi Artă „Veronica

Garştea” a desfăşurat prima ediţie în anul 2002 a

Concursului Naţional „Vocea de Aur a Moldovei”.

Scopul : identificarea şi promovarea celor mai talentaţi

interpreţi, capabili să ducă faima Republicii Moldova în

lume, să contribuie la dezvoltarea artei şi culturii

naţionale şi internaţionale.

Agenţia INFOTAG, preşedintele Fundaţiei,

Veaceslav Achindinov, fiul regretatei artiste Veronica

Garştea, consideră că acest concurs este unic pentru CSI.

La eveniment pot participa cetăţenii Moldovei cu vîrsta

cuprinsă între 18 şi 50 de ani, indiferent de locul sau ţara

de trai şi dacă au sau nu studii muzicale.

Veronica Garştea, considera că poporul moldovean este foarte talentat şi acest lucru trebuie

demonstrat prin acţiuni concrete. „Vom fi nespus de bucuroşi, dacă vom reuşi să găsim un interpret

talentat care să ducă faima Moldovei la fel ca Maria Bieşu”, a menţionat Veronica Garştea.[7]

PREZENŢE ÎN INTERNET

https://no14plusminus.ro/2012/09/page/3/

http://jurnal.md/ro/import/2012/7/17/veronica-garstea-prim

https://play.md/256310http://www.moldovenii.md/md/news/view/section/543/i

http://moldova-suverana.md/article/oamenii-de-cr

BIBLIOGRAFIE

1. BUZILĂ, Serafim. Garştea Veronica, dirijor de cor şi profesoară. In: Interpreţi din Moldova: lexicon enciclopedic (1460-1960). Chişinău: Ed. ARC, 1996, pp. 195-196. ISBN 9975-928-02-1.

2. CHISELIŢĂ, Vasile. Talent, dăruire, maturitate artistică: Veronica Garştea la a 85-ea aniversare. In: Arta 2012 : Arte audio-vizuale. 2012, pp. 199-201. ISSN 1857-1050.

3.Capela corală Academică „Doina” [on-line] [citat 07 febr. 2017]. Disponibil: http://moldovenii.md/md/people/73.

4. Garştea Veronica. In: Literatura şi arta Moldovei: enciclopedie. Chişinău, 1985, p. 147.

5. CHICIUC, Natalia. Prima doamnă dirijor din Republica Moldova a spus adio acestei lumi... [on-line] [citat 07 febr. 2017]. Disponibil: https://no14plusminus.ro/tag/natalia-chiciuc/page/3/

6. LUPU, Marian. Mesaj de condoleanțe [on-line] [citat 23 febr. 2017]. Disponibil: http://parlament.md/Actualitate/Noutati/tabid/89/NewsId/626/Default.aspx

7. Fundaţia internaţională de cultură şi artă „Veronica Garştea” organizează concursul „Vocea de aur a Moldovei” [on-line] [citat 23 febr. 2017]. Disponibil:

http://www.infotag.md/reportaje/765362/

RESURSE ELECTRONICE Colecţia Bibliotecii Ştiinţifice USARB: http://tinread.usarb.md:8888/tinread/tinread.jsp

http://81.180.66.9:1701/primo_library/libweb/action/search.do?mode=Basic&vid=373SUO_V1&tab

https://no14plusminus.ro/2012/09/page/3/

https://no14plusminus.ro/tag/natalia-chiciuc/page/3/

http://moldovenii.md/md/people/73

https://play.md/234397

https://ru.scribd.com/doc/131304038/Personalitati-orheiene

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Talent%20daruir

http://www.infotag.md/reportaje/765362/

REALIZAT:

E. Ţurcan, bibliotecar Oficiu Documente Muzicale

S. Ciobanu, șef Centrul Marketing. Activitate editorială

A. Antonova, bibliotecar

REDACTOR:

E. Harconița, director BȘ USARB

L. Mihaluţa, director adjunct BȘ USARB

2017